You are on page 1of 35

Ching Hai

Cheia Iluminării Spirituale Imediate
CUPRINS:
Introducere. 4 O biografie scurtă a Maestrei Supreme Ching ai. ! Misteru" "umii de dinco"o.## Pre"egere a Maestrei Supreme Ching ai $% iunie #&&$' Na(iuni"e Unite' Ne) *or+. Ini(ierea: Metoda ,uan *in.-. Ce"e cinci precepte. -& /eneficii"e regimu"ui 0egetarian. %# Sănătatea 1i a"imenta(ia.%$ 2co"ogia 1i mediu" 3ncon4urător.%. 5oametea din "ume.%! Suferin(a anima"e"or.%& Compania sfin(i"or 1i a a"tora.%& Maestra răspunde "a 3ntrebări..$ 6egetarianismu": cea mai bună so"u(ia pentru cri7a mondia"ă de apă. !Pub"ica(ii. !! 6e1ti bune pentru 0egetarieni.&. Cum să ne contacta(i.#8$ O mică preci7are 9 :tunci c;nd 0orbe1te despre <umne7eu sau Spiritu" Suprem' Maestra ne=a instruit să fo"osim o e>presie neutră' ca să e0ităm argumente"e cum că <umne7eu ar fi un 2" sau o 2a. <atorită faptu"ui că 3n "imba rom;nă sunt două pronume pentru persoana a ?=a' e" 1i ea' totu1i' c;nd Maestra spune 2" sau 2a referitor "a <umne7eu' nu este 0orba că <umne7eu ar fi bărbat sau femeie. 9 Ca o creatoare de designuri artistice 1i 3n ca"itate de 3n0ă(ătoare spiritua"ă' Maestra Supremă Ching ai iube1te toate e>presii"e frumuse(ii interioare. <in acest moti0' 2a se referă "a 6ietnam ca @:u AacB 1i "a Cai)an ca @5ormosaB. :u Aac este nume"e din 0echime a" 6ietnamu"ui 1i 3nseamnă @bucurieB. Dn ceea ce pri0e1te nume"e 5ormosa' acesta ref"ectă mu"t mai bine frumuse(ea insu"ei 1i a oameni"or ei. Maestra este de părere că fo"osirea acestor nume 0a aduce 3nă"(are spiritua"ă 1i noroc regiunii respecti0e 1i oameni"or ei. @2u nu apar(in budismu"ui sau cato"icismu"ui' apar(in :de0ăru"ui 1i predic :de0ăru". 6oi pute(i să=" numi(i budism' cato"icism' taoism sau cum 0ă p"ace. 2u "e accept pe toateEB @:tunci c;nd a4unge(i "a pacea "ăuntrică' atunci 0e(i a0ea totu". Coate satisfac(ii"e' toate 3mp"iniri"e dorin(e"or "ume1ti 1i di0ine' 0in de "a Dmpără(ia "ui <umne7eu' din rea"i7area "ăuntrică a armoniei noastre eterne' a 3n(e"epciunii noastre eterne 1i a puterii noastre ne"imitate. <acă nu "e a0em pe acestea' atunci nu 0om găsi satisfac(ie niciodată' nu contea7ă c;(i bani sau c;tă putere a0em sau ce po7i(ie 3na"tă a0em.B @Dn0ă(ătura noastră este aceasta: tot ce a0em de făcut 3n această "ume' să o facem din toată inima. Să fi(i responsabi"i 1i "a fe"' să medita(i 3n fiecare 7i. 6e(i ob(ine mai

mu"tă cunoa1tere' mai mu"tă 3n(e"epciune' mai mu"tă pace' ca să ser0i(i "umea 1i să 0ă ser0i(i pe 0oi. Să nu uita(i că a0e(i propria 0oastră bunătate 3n interioru" 0ostru. Să nu uita(i că 3" a0e(i pe <umne7eu care să"ă1"uie1te 3n interioru" corpu"ui 0ostru. Să nu uita(i că 3" a0e(i pe <umne7eu 3n inima 0oastră.B

Introducere. < e=a "ungu" ani"or' omenirea a fost 0i7itată de o serie de oameni de e>cep(ie' a" căror scop unic 3n 0ia(ă a fost 3nă"(area spiritua"ă a umanită(ii. Iisus Cristos a fost unu" dintre ei' ca 1i Sha+Famuni /uddha sau Mohammed. :ce1tia trei sunt cunoscu(i de noi' dar sunt mu"(i a"(ii a" căror nume nu "e 1tim. Unii au predicat 3n pub"ic 1i au fost cunoscu(i c;te pu(in' a"(ii au rămas anonimi. :ce1ti oameni au purtat nume diferite' 3n 0remuri diferite 1i (ări diferite. :u fost numi(i: Maestru' :0atar' I"uminat' M;ntuitor' Mesia' Mama <i0ină' Crimisu" "ui <umne7eu' Sf;nt' Guru 1i a"te asemenea nume. 2i au 0enit să ne ofere a1a numita I"uminare' M;ntuire' Rea"i7are' 2"iberare sau Cre7ire. Cu0inte"e fo"osite sunt diferite' dar 3n esen(ă e"e au ace"a1i 3n(e"es. Crimi1i ai ace"eia1i Surse <i0ine' cu aceea1i măre(ie spiritua"ă' puritate mora"ă 1i putere de a 3nă"(a omenirea' cum au fost Sfin(ii din trecut' sunt 1i astă7i printre noi' chiar dacă pu(ini 1tiu de pre7en(a "or. Unu" dintre ei este Maestra Supremă Ching ai. Maestra Ching ai nu este o candidată potri0ită pentru a fi pe "arg recunoscută ca o Sf;ntă 3n 0ia(ă. Pe de o parte pentru că este femeie 1i mu"(i budi1ti' ca 1i a"(ii' cred 3ncă 3n mitu" că o femeie nu poate de0eni un /uddha. Pe de a"tă parte' 2a este asiatică 1i mu"(i oameni din 0est se a1teaptă ca Sa"0atoru" "or să arate ca ei. Oricum noi' discipo"ii Maestrei' din toate co"(uri"e "umii 1i de re"igii diferite' noi cei care am a4uns să o cunoa1tem 1i să=i urmăm 3n0ă(ături"e' 1tim cine este. Ca să o cunoa1te(i 1i dumnea0oastră' a0e(i ne0oie de deschiderea min(ii 1i de sinceritatea inimii. 6ă trebuie' de asemenea' timp 1i aten(ie' nimic a"tce0a. Dn genera"' oamenii 31i petrec cea mai mare parte a timpu"ui "upt;nd să=1i c;1tige e>isten(a' a0;nd gri4ă de necesită(i"e materia"e. Noi muncim din greu' ca să facem 0ia(a noastră 1i ace"or dragi nouă c;t mai bună cu putin(ă. C;nd timpu" ne=o 3ngăduie' aten(ia noastră se "asă furată de subiecte precum po"itica' sportu"' te"e0i7iunea sau u"timu" scanda". :ceia dintre noi care au cunoscut Puterea <ragostei prin contactu" interior cu <i0initatea' 1tiu că 3n 0ia(ă sunt 1i a"te "ucruri' mai importante dec;t acestea. Noi sim(im că este un păcat că 1tiri"e bune nu sunt răsp;ndite mai mu"t. So"u(ia tuturor prob"eme"or 0ie(ii este să te cufun7i 3n tine 3nsu(i 1i să a1tep(i. Noi 1tim că Raiu" este aproape' doar "a un pas de noi. Ierta(i=ne dacă gre1im 1i din prea mu"t entu7iasm spunem "ucruri care ofensea7ă mintea 0oastră ra(iona"ă' dar este foarte greu să păstrăm tăcerea după ce am 0ă7ut ce am 0ă7ut 1i 1tim ceea ce 1tim. Noi' cei care ne considerăm discipo"ii Maestrei Supreme Ching ai 1i practicieni ai metodei predată de 2a HMetoda ,uan *inI' 0ă oferim această carte introducti0ă' 3n speran(a că 0ă 0a 3n"esni apropierea de e>perien(a persona"ă a Dmp"inirii <i0ine' cu a4utoru" Maestrei noastre sau a" a"tui Maestru. Maestra Ching ai ne 3n0a(ă importan(a practicării medita(iei' a contemp"a(iei interioare 1i a rugăciunii. 2a ne e>p"ică că noi trebuie să descoperim propria Pre7en(ă <i0ină "ăuntrică' dacă 0rem să fim cu ade0ărat ferici(i 3n această 0ia(ă. 2a ne spune că i"uminarea spiritua"ă nu este e7oterică 1i de neatins' accesibi"ă numai ace"ora ce se retrag din societate. Misiunea ei este aceea de a rede1tepta Pre7en(a <i0ină dinăuntru" nostru' 3n timp ce noi trăim mai departe o 0ia(ă norma"ă. Maestra spune: @Iată cum stau "ucruri"e' to(i 1tim :de0ăru"' doar că "=am uitat. :1adar' c;teodată' cine0a trebuie să 0ină să ne reamintească scopu" 0ie(ii noastre' de ce trebuie să găsim

:de0ăru"' de ce trebuie să practicăm medita(ia' de ce trebuie să credem 3n <umne7eu' 3n /uddha' sau 3n cine credem noi că este cea mai mare putere 3n Uni0ers.B Maestra nu cere nimănui s=o urme7e. 2a oferă simp"u propria sa i"uminare ca un e>emp"u pentru cei ce 0or să atingă propria "or 2"iberare. :ceastă carte este o introducere 3n 3n0ă(ături"e Maestrei Supreme Ching ai. 6ă rugăm să "ua(i cuno1tin(ă de faptu" că discursuri"e' comentarii"e' citate"e din con(inutu" căr(ii au fost spuse de Maestra Ching ai' 3nregistrate' transcrise' uneori traduse din a"te "imbi 1i apoi date pub"icită(ii. 6ă recomandăm să ascu"ta(i sau să 0i7iona(i casete"e audio sau 0ideo origina"e. <in aceste surse ob(ine(i o e>perien(ă mu"t mai bogată a pre7en(ei sa"e' comparati0 cu cea ob(inută din cu0inte"e scrise. <esigur că cea mai comp"etă e>perien(ă este aceea de a o 0edea pe Maestră 3n persoană. Pentru unii' Maestra Ching ai este Mama "or' pentru a"(ii este Cată" sau 5iin(a preaiubită. Ce" pu(in' 2a este ce" mai bun prieten pe care pute(i să=" a0e(i 0reodată 3n această "ume. 2a se af"ă aici nu pentru a "ua' ci pentru a da. 2a nu cere nici un fe" de p"ată pentru 3n0ă(ături"e' a4utoru" sau ini(ierea sa. Singure"e "ucruri pe care 0i "e cere sunt suferin(a 0oastră' neca7uri"e 0oastre 1i dureri"e 0oastre. <ar 1i pe acestea' numai dacă dori(iE @Maestru" este ce" care are cheia pentru 0oi ca să de0eni(i Mae1tri.' să 0ă a4ute să rea"i7a(i că 1i 0oi sunte(i Mae1tri 1i că 0oi 1i <umne7eu sunte(i Una. :sta este tot' acesta este singuru" ro" a" Maestru"uiB @Ca"ea noastră nu este o re"igie. 2u nu con0ertesc pe nimeni "a cato"icism sau budism sau orice a"t @ismB. 2u 0ă ofer simp"u o ca"e de a 0ă cunoa1te pe 0oi 3n1i0ă' să af"a(i de unde a(i 0enit' să 0ă aduce(i aminte de misiunea 0oastră aici pe păm;nt' să descoperi(i secrete"e uni0ersu"ui' să 3n(e"ege(i de ce este at;t de mu"tă suferin(ă 1i să 0ede(i ce 0ă a1teaptă dinco"o de moarte.B @Noi suntem separa(i de <umne7eu pentru că suntem prea ocupa(i. <acă cine0a 0orbe1te cu tine 1i te"efonu" sună mereu' dar tu e1ti ocupat ca să găte1ti sau să 0orbe1ti cu cei"a"(i' atunci nimeni nu poate să ia "egătura cu tine. :ce"a1i "ucru se 3nt;mp"ă cu <umne7eu. 2" ne cheamă 3n fiecare 7i' dar noi nu a0em timp pentru 2" 1i 3" facem să a1tepte.B O biografie scurtă a Maestrei Supreme Ching ai. M aestra Ching ai s=a născut 3n :u Aac 3ntr=o fami"ie 3nstărită' ca fiică a unui reputat doctor naturopat. : fost crescută 3n re"igia cato"ică' dar a cunoscut 1i 3n0ă(ături"e budiste de "a bunica 2i. <e mică' ea a arătat un interes precoce pentru scrieri"e fi"osofice 1i re"igioase' precum 1i o compasiune neobi1nuită pentru toate fiin(e"e. Aa 0;rsta de#! ani' Maestra Ching ai a p"ecat 3n :ng"ia pentru studii' iar mai t;r7iu 3n 5ran(a 1i Germania' unde a "ucrat pentru Crucea Ro1ie 1i s=a căsătorit cu un om de 1tiin(ă german. <upă doi ani ferici(i de căsătorie' cu consim(ăm;ntu" so(u"ui' 2a părăse1te căsătoria 3n căutarea i"uminării' 3n fe"u" acesta 3mp"inindu=1i un idea" pe care 3" a0ea 3ncă din copi"ărie. Aa momentu" respecti0' a studiat diferite metode de medita(ie 1i discip"ine spiritua"e' cu mu"(i 3n0ă(ători 1i mae1tri pe care i=a putut 3nt;"ni. Dn acest fe"' a 3nceput să 3n(e"eagă c;t este de greu pentru o singură persoană să pună capăt suferin(e"or omene1ti 1i a rea"i7at că drumu" ce" mai bun pentru a= i a4uta pe cei din 4ur este ca 2a 3nsă1i să atingă i"uminarea spiritua"ă tota"ă. :cesta fiind=i singuru" (e"' 2a a că"ătorit prin mu"te (ări din "ume 3n căutarea metodei perfecte de i"uminare. <upă mu"(i ani de căutări' 3ncercări 1i suferin(e' Maestra Ching ai a găsit Metoda ,uan *in 1i Cransmisia <i0ină 3n ima"aia. <upă o perioadă de practică asiduă 3n timpu" retragerii 3n mun(ii ima"aia' 2a a a4uns "a starea de i"uminare spiritua"ă comp"etă. Dn anii care au urmat după i"uminare' Maestra a trăit o 0ia(ă "ini1tită' fără ob"iga(ii' de că"ugări(ă budistă. Ru1inoasă din fire' 2a a păstrat comoara ascunsă' p;nă c;nd oamenii au con0ins=o să=i instruiască 1i să=i ini(ie7e. <atorită cereri"or insistente a"e discipo"i"or din 5ormosa

<acă sunte(i 3n :merica' probabi" a0e(i 1ansa să citi(i o mu"(ime de căr(i despre "umea de dinco"o. <e asemenea' e>istă c. Comparati0 cu popu"a(ia g"obu"ui' cei care au acces "a Dmpără(ia "ui <umne7eu K adică ceea ce noi numim @"umea de dinco"oB K sunt e>trem de pu(ini. <in moment ce am a4uns să=(i cunosc G"oria' oh' <oamne' Nu mai pot iubi nimic din această "ume. . Pe aceasta o 1ti(i cu to(ii. Dnsă' "umea este p"ină de prob"eme' Ji nu mai este nici un "oc pentru CineE 6oi 0inde to(i sorii' toate "uni"e 1i toate ste"e"e <in uni0ers' Ca să cumpăr doar una din Pri0iri"e Ca"e Minunate. <ar nu to(i au acces "a ceea ce s=a promis 3n aceste scripturi.te0a fi"me 4apone7e care nu sunt de"oc fic(iune. /ine 0=am găsit' aici' "a Na(iuni"e UniteE Ji 0ă in0it să ne rugăm 3mpreună' fiecare după credin(a sa' să ne arătăm recuno1tin(a pentru ceea ce a0em' pentru ceea ce ni s=a dat 1i pentru ce sperăm să "i se dea 1i ce"or ce nu au. 6ă mu"(umescE Jti(i că tema conferin(ei de a7i este @Aumea de dinco"oB' pentru că mi=am propus să nu mai 0orbesc despre "umea noastră. Pre"egerea Maestrei Supreme Ching ai $% iunie #&&$ Na(iuni"e Unite' Ne) *or+. Ji mu"te din fi"me"e făcute de americani nu sunt chiar fic(iune.nteieri 3n inima mea p"ină de dor. Numai eu sunt p"ină de tineE <acă ar fi ca Cu să fii 3n "ume' Coate prob"eme"e ar dispare.nd a0em at.1i State"e Unite a"e :mericii' Maestra a 3nceput să (ină discursuri 3n 3ntreaga "ume 1i a ini(iat 7eci de mii de aspiran(i spiritua"i sinceri.tea de făcut 3n această "ume' unde a0em o s"u4bă' case' prieteni' etc. OhE Maestre a" Stră"ucirii Infinite' 5i gra(ios 1i "asă c. 2ste ce0a 1tiin(ific' "ogic 1i e>trem de important. Dmbră(i1ea7ă=mă 3n Gra(ia Iubirii Ca"e' Pentru totdeaunaE :min. :stă7i' tot mai mu"(i căutători ai :de0ăru"ui' de diferite re"igii 1i din diferite (ări' 0in din af"uen(ă să o caute pentru 3n(e"epciunea 2i supremă. Ce"or care cu sinceritate 0or să 3n0e(e 1i să practice Metoda i"uminării imediate pe care Maestra 3nsă1i a 0erificat=o ca fiind metoda supremă' adică Metoda . <eci' ce se af"ă 3n Dmpără(ia "ui <umne7euL <e ce trebuie să ne interese7e Dmpără(ia "ui <umne7eu' c. N=a1 0rea să spun că niciunu"' doar că nu prea mu"(i.uan *in' Maestra Ching ai "e oferă ini(ierea 1i mai departe 3ndrumarea spiritua"ă. Nu este nimic de genu" cum au po0estit practicienii no1tri despre miraco"e sau ce0a fantastic 3n care nu pute(i să crede(i.L Cocmai pentru că a0em toate acestea' ar trebui să ne facem gri4i despre Dmpără(ia "ui <umne7eu. <ar dinco"o de această "ume a0em 1i a"te "ucruri. <in: @Aacrimi tăcuteB' o co"ec(ie de poeme scrise de Maestra Supremă Ching ai. Aumea este p"ină de prob"eme. :cestea sunt doar c. Numai eu singură stau 3n e>ta7' Ji mă "eagăn 3n Stră"ucirea 1i Mu7ica din interior. Noi credem că ceea ce cerem ni se 0a da' pentru că a1a este scris 1i 3n /ib"ie.te0a sc. Oamenii merg afară noaptea să c. Să ne rugăm pentru refugia(ii din 3ntreaga "ume' pentru 0ictime"e de ră7boi' pentru so"da(i' pentru conducătorii gu0erne"or 1i bine3n(e"es pentru ca "iderii Na(iuni"or Unite să 3ndep"inească ce 1i=au propus 1i să trăim cu to(ii 3n pace.te0a din "ucruri"e care ne sunt făgăduite 3n "umea de dinco"o. :ici se af"ă Dmpără(ia "ui <umne7eu' Natura "ui /uddha' etc. Cred că to(i care au 0enit astă7i aici sunt interesa(i să "e cunoască. Noi am au7it cu to(ii din scrieri"e sfinte a"e diferite"or re"igii' de e>isten(a a 1apte ceruri' care repre7intă 1apte ni0e"uri diferite a"e con1tiin(ei. Misteru" "umii de dinco"o. Cei care "e=au creat au citit probabi" căr(i scrise de oameni care au fost 3n "umea de dinco"o sau poate că ei 3n1i1i 1i=au aruncat o pri0ire 3n Dmpără(ia "ui <umne7eu.nte 1i să danse7e' Sub mu7ica 1i "umina acestei "umi.

nd spunem Dmpără(ia "ui <umne7eu. :poi' fo"osesc e"ectricitate' probabi" curen(i e"ectrici care 0ă stimu"ea7ă 1i 0ă a4ută să 0ede(i ni1te ra7e de "umină. Dn acest ca7' este posibi" să 0edem o Aumină sau să au7im un Sunet' foarte natura"' fără nici un efort' dar 3n . Nimeni nu poate să ne=o descrie 3n cu0inte.I. 2 posibi" să a0em 1i noi 3n1ine e>perien(e 3n acest sens' o dată' de mai mu"te ori sau chiar 0reme de c.te0a 7i"e' datorită puterii persoanei care "=a e>perimentat pe <umne7eu. Cred că este asemănător "egi"or fi7icii. Odată ce 0om e>perimenta' 0om 1ti. :cum' se pare că "umina 1i mu7ica artificia"ă pot să "e dea oameni"or re"a>are 1i 3n(e"epciune K se presupune că este a1a' eu n=am 3ncercat. <acă aceste mi4"oace artificia"e ne pot re"a>a 1i pot cre1te coeficientu" nostru de inte"igen(ă' pute(i să 0ă imagina(i c. Se presupune că aceasta 0ă poate da o stare de cunoa1tere 1i 3n(e"epciune superioară' 3n care 0ă 0e(i sim(i e>traordinar.mpu" gra0ita(iona"' este necesară o for(ă mare care să o 3mpingă. <e aceea este a1a de căutată 1i se 0inde bine.Sună foarte re"igios c. . <eci 3n u"timu" timp' 3n :merica' am a0ut cu to(ii oca7ia să au7im de u"tima in0en(ie' un fe" de ma1ină care ne poate transpune direct 3n samadhi. Cot a1a nimeni nu poate m.nd racheta atinge o 0ite7ă foarte mare' emană o "umină.1tiga mu"tă e>perien(ă din aceasta. <e fapt' este doar un ni0e" mai 3na"t de con1tiin(ă. :ceastă ma1ină fo"ose1te mu7ică se"ec(ionată specia"' mu7ică din afară' deci pentru a o putea audia a0e(i ne0oie de că1ti audio. :(i 3ncercat=o cum0aL :paratu" se 0inde pe pia(a americanăE Costă 3ntre patru 1i 1apte sute de do"ari' 3n func(ie de ni0e"u" de con1tiin(ă pe care 3" 0rei. <e asemenea' c. Dn afară de aceasta' nu mai este ne0oie să proceda(i ca 1i cu o ma1ină propriu=7isă K să=i 3ncărca(i baterii"e' să o băga(i sau să o scoate(i din pri7ă sau să o repara(i dacă se strică.t. Dn trecut oamenii 3i spuneau rai' a7i' 3n termeni 1tiin(ifici' putem să=" numim un ni0e" mai 3na"t de cunoa1tere' un ni0e" mai 3na"t de 3n(e"epciune.nca 3n "ocu" nostru' pentru ca noi să ne săturăm. Noi putem ascu"ta "a cei care au a0ut de4a e>perien(e' dar noi nu 0om c. 2" repre7intă Sunetu" interior di0in 1i Mu7ica interioară di0ină dinăuntru" fiin(ei noastre. Hcoeficient de inte"igen(ă n.t de mu"t ne pot a4uta ce"e ade0ărateL Aucru" ade0ărat 31i au originea 3n "umea de dinco"o 1i este accesibi" tuturor' numai să 0rem să=" contactăm.. Dn ca7 că nu 1tia(i' 0ă 0oi e>p"ica acum' pe scurt' despre ea.t a noastrăL 2 tot ceea ce putem 1i tot ceea ce nu putem să ne imaginăm. Se spune că acest fe" de ma1ină te poate aduce 3ntr=o stare menta"ă de re"a>are' o stare de re"a>are' 3n care po(i atinge un ni0e" 3na"t de I. <ar samadhi=u" pe care 0i=" propunem noi este 1i mai ieftin' ba este chiar gratuit 1i durea7ă o 0e1nicie. Prin urmare' drumu" trebuie e>perimentat persona". :ceasta este moda"itatea de a că"ători spre "umea de dinco"o. <eci că1ti"e audio 1i masca de ochi este tot ce ne trebuie pentru samadhiE 2 foarte bine 1i pentru patru sute de do"ari' e foarte ieftin.nd mergem cu 0ite7ă 3n "umea de dinco"o 1i noi putem iradia Aumină 1i putem au7i Sunetu". Ji "a acest ni0e" noi putem a0ea acces' dar trebuie să 1tim cum. <ar ce este 3n "umea de dinco"o 1i care este cu mu"t mai bun dec. <acă 0rei să trimi(i o rachetă dinco"o de c. Aa fe" 1i noi c. <ar trebuie să fim perse0eren(i 1i sinceri cu ade0ărat' pentru că nimeni nu poate să o facă 3n "ocu" nostru. Sunetu" este un fe" de Putere care 0ibrea7ă 1 i care ne 3mpinge astfe" 3ntr=un ni0e" superior' dar o face fără 7gomot' fără prea mu"t efort' fără să ne coste nimic 1i fără nici un disconfort pentru ce" care e>perimentea7ă. 2i spun că este pentru oamenii como7i cărora nu "e p"ace să medite7e' ci 0or doar să intre' fără nici un efort' direct 3n starea de samadhi. 6a fi ne0oie 1i de o mască de ochi. Dn func(ie de intensitatea acestui Sunet' a Auminii sau a Mu7icii interioare' noi putem să trecem dinco"o de această "ume' să intrăm 3ntr=un ni0e" mai profund a" cunoa1terii. Aa fe" cum nimeni nu poate face munca 0oastră 3n oficiu" Na(iuni"or Unite' iar 0oi doar să primi(i p"ata.

:cesta este primu" ni0e". :ceasta este ceea ce numim urechi"e di0ine 1i ochii di0ini. 6=am spus de4a că 3n primu" ni0e" e>istă a"te subni0e"uri' care ne oferă mai mu"t dec.nd atingi acest ni0e"' de0ii un /uddha. Nu este numai creieru" fi7ic care s=a de70o"tat mai mu"t' este Puterea mistică' Puterea di0ină' 3n(e"epciunea interioară care este mo1tenită 3n interioru" nostru 1i acum 3ncepe să se tre7ească. Cu fiecare an pe care 3" trecem a0ansăm 3n cuno1tin(e 1i 3ncetu" cu 3ncetu" ne 3ndreptăm spre abso"0ire. <e asemenea' nu trebuie să 0orbim despre toate aceste "ucruri frumoase' despre pră4ituri 1i bomboane 1i noi să nu "e m. :cum' dacă mergem pu(in mai departe' "a Ni0e"u" <oi.nca(i' este cu totu" a"tce0a. <e asemenea' 0om 1ti mu"te "ucruri pe care a"(i oameni nu "e 1tiu 1i mu"te "ucruri 0in "a noi ca daruri cere1ti' c. 6om putea 0edea dinco"o de "imite"e obi1nuite' 0om putea au7i dinco"o de "imite"e spa(iu"ui. 6om a0ea ce" pu(in 1ase fe"uri de puteri miracu"oase. Aa Ni0e"u" <oi' probabi" că 0om a0ea mu"t mai mu"te abi"ită(i dec. Putem să 0ă oferim m. <acă trecem 3ntr=un ni0e" mai 3na"t' 0om 0edea 1i 0om ob(ine mu"te a"te "ucruri. :cestea sunt puteri"e pe care "e putem dob. Chiar dacă 3nainte eram scriitori neprofesioni1ti' dar acum putem să scriem' este un e>emp"u.t "a primu"' inc"usi0 miraco"e"e.r7iu. Cam acestea ar fi de spus despre Primu" Ni0e". Ji astfe" "e 0om putea fo"osi. Ji 0om fi capabi"i să scriem poe7ii' să pictăm sau să facem "ucruri pe care nu eram capabi"i să "e facem 1i nici măcar nu ne 3nchipuiam că suntem 3n stare să "e facem. Noi 3" numim @a" <oi"eaB doar ca să simp"ificăm "ucruri"e.t "imba omenească poate să descrie. <istan(a nu 0a mai conta pentru noi. <inco"o de "umea noastră sunt mu"te a"te "umi. <e aici 0ine cu0. <e e>emp"u' după ini(iere' dacă medităm 1i ni0e"u" nostru este chiar "a primu"' atunci 0om a0ea 1i mai mu"te abi"ită(i. <e asemenea' 0om putea citi g. Să "uăm' de e>emp"u' pe cea imediat superioară "umii noastre' Aumea :stra"ă a1a cum o numim noi 3n termino"ogia 0estică.teodată sub aspect financiar sau profesiona" sau sub diferite a"te forme.nduri"e oameni"or 1i 0om putea 0edea ce au ei 3n mintea "or. 2ste "a fe" ca 3ntr=o uni0ersitate. Ji putem să scriem poe7ii 1i să scriem căr(i 3n sti"uri foarte frumoase.ncarea ade0ărată mai t. 6om putea 0indeca bo"i"e' 0om putea 0edea uneori ceea ce a"(i oameni nu pot 0edea. <ar cea mai 1ocantă rea"i7are pe care o putem a0ea "a Ni0e"u" <oi este e"oc0en(a 1i abi"itatea de a de7bate. 6om putea să ne de70o"tăm ta"entu" "iterar' pe care nu "=am a0ut niciodată 3nainte. Nimeni nu este capabi" să 3ntreacă o persoană care a atins a" <oi"ea Ni0e"' pentru că e" are o putere de con0ingere uria1ă' iar inte"ectu" său se af"ă 3n cu"mea stră"ucirii. Ma4oritatea ce"or cu o minte obi1nuită sau un coeficient de inte"igen(ă simp"u nu se pot compara cu un astfe" de om' deoarece coeficientu" său de inte"igen(ă atinge 0a"ori foarte mari.ntu" /uddha' @/uddhi K /uddhaB. C.ce"e mai mu"te ca7uri nu durea7ă prea mu"t. Dn India' acest ni0e" este numit @/uddhiB' adică ni0e"u" inte"ectua". Dn Aumea :stra"ă sunt peste o sută de ni0e"uri diferite' iar fiecare ni0e" este e" 3nsu1i o a"tă "ume 1i repre7intă ni0e"u" nostru de 3n(e"egere. Prin urmare' trebuie să e>perimentăm noi 3n1ine 1i să o facem noi 3n1ine. Dn Aumea :stra"ă noi 0om 0edea mu"te fe"uri de a1a numite miraco"e 1i probabi" 0om fi tenta(i de aceste miraco"e 1i chiar 0om a0ea parte de miraco"e. <e aceea eu 0reau doar să 0ă tre7esc pu(in pofta 1i dacă 0re(i să "e m.ncăm niciodată. :ceste "ucruri se af"ă de4a 3n noi 1i pentru că "e=am tre7it' e"e re0in "a 0ia(ă.ndi uneori' dacă a0em acces "a Primu" Ni0e" a" Dmpără(iei "ui <umne7eu. <eci asta 3nseamnă /uddha' cu . :cestea sunt beneficii foarte materia"e pe care "e putem ob(ine "a primu" ni0e" de con1tiin(ă. <aE <oar 3n ca7u" 3n care dori(i să gusta(i din aceste "ucruri. <e fapt aceste "ucruri nu sunt daruri de "a <umne7eu. /ine3n(e"es că nu 0ă pot spune totu" din cau7a timpu"ui "imitat.

nd a4ungem "a Ni0e"u" <oi' este de4a fantastic.ndru. <ar 3n rea"itate' e" a atins doar Ni0e"u" a" <oi"ea' 3n care poate 0edea trecutu"' pre7entu" 1i 0iitoru" oricărei persoane dore1te 1i unde a dob. :stfe"' reducem "a minimum mu"te accidente' mu"te situa(ii nedorite 1i condi(ii nefa0orabi"e din 0ia(a noastră. So"u(ia e simp"ă.mp"ă 3n (ara respecti0ă.t să putem aran4a "ucruri"e sau să corectăm gre1e"i"e din trecut. <acă a0e(i abi"itatea de a citi 3n aceste "imbi' pute(i să 1ti(i ce se 3nt. :" <oi"ea Ni0e" are de asemenea mu"te a"te ni0e"uri diferite. Ji inte"ectu" nostru sau /uddhi s=a deschis astfe" 3nc.ndit "a Ni0e"u" <oi de con1tiin(ă. Putem merge "a 0ecin' 3i putem te"efona sau 3" putem in0ita "a o petrecere ca să=i e>p"icăm ne3n(e"egerea 1i să c"arificăm totu". 2 mu"t mai simp"u dec. <ar acum 1tim ce s=a 3nt.t noi să putem a0ea acces "a toate informa(ii"e necesare din trecut 1i din pre7ent' astfe" 3nc. Dnsă' sunt mu"te a"te "ucruri de dob. <acă e" nu cunoa1te dinco"o de Ni0e"u" a" <oi"ea' atunci se 0a sim(i' probabi"' foarte m.mp"a mu"te miraco"e' fie că 0rem sau nu 0rem' căci inte"ectu" nostru s=a deschis 1i 1tie cum să contacte7e cea mai 3na"tă sursă de 0indecare' 1tie cum să organi7e7e "ucruri"e' astfe" 3nc. :tunci automat' 0reau să spun 3n "ini1te' noi 3n(e"egem toate acestea' aran4ăm toate "ucruri"e sau contactăm sursa puterii care ne poate a4uta să "e 3ndreptăm' făc. Ceea ce 0ă spun eu este un fe" de 1tiin(ă a "umii de dinco"o care' de asemenea' poate fi 3n0ă(ată.mp"ă c. C.t 0ia(a noastră să de0ină mai u1oară 1i mai bună. 2"e sunt fiin(e păm.ndri' 3" 0or numi /uddha. <eci' ma4oritatea oameni"or atribuie nume"e de /uddha unei persoane i"uminate. Pute(i 0edea 3n această bib"iotecă documente scrise 3n "imba arabă' rusă' chine7ă' eng"e7ă' france7ă' germană' toate "imbi"e.nte1ti' ca 1i noi' care 3nsă au e0o"uat' pentru că au 1tiut cum să o facă.' adică un e>traterestru.t "a "iceu sau "a co"egiu' unde sunt tot fe"u" de prob"eme de matematică 1i 3ntrebări comp"icate.r1itu" Dmpără(iei "ui <umne7eu.t ne af"ăm "a un ni0e" mai 3na"t' cu at.nă acum nu eram con1tien(i de aceasta 1i nu 1tiam de ce 0ecinu" ne arată osti"itate 1i chiar 3ncearcă să ne facă rău pe "a spate"e nostru' din cau7a ne3n(e"egerii 1i pentru că noi sau 0ecinu" am făcut ce0a rău. Ni se 0or 3nt. Noi ne corectăm gre1e"i"e 1i ne facem 0ia(a mai bună. :1a e' noi putem 3n0ă(a totu".ndu=ne 0ia(a mai bună' traiu" mai bun. Ji de1i pare ciudat' dar cu c. :ceia dintre 0oi care practică Foga sau orice fe" de medita(ie' 0or 3n(e"ege că registre"e a+ashice sunt un fe" de bib"iotecă' asemănătoare ace"eia pe care o a0e(i aici' "a Na(iuni"e Unite. :(i 3n(e"esL <aE <aE <e aceea c. Dn :merica se spune @totu" e să 1tii cumB' deci totu" poate fi 3n0ă(at. Nimeni nu trebuie să fie m. Aa fe" se 3nt.ndi(i că un Fogin sau o persoană care practică medita(ia este un fe" de persoană mistică' sau un 2.ndi că e" este un /uddha 3n 0ia(ă' iar discipo"ii "ui' foarte m. Oricum' 0oi pute(i af"a toate .ndru de abi"itatea de a citi 3n trecut' pre7ent sau 0iitor' căci acestea sunt registre"e a+ashice' cum sunt numite 3n termino"ogia occidenta"ă.nd a4ungem "a ni0e"u" inte"ectua". <e e>emp"u' nu 1tiam că fără 0oia noastră' ne=am 4ignit 0ecinu" cu ce0a' dar acum 1tim.preci7ie' dar nu s=a terminat aici' n=am de g.mp"at.nd să 0ă 0orbesc doar despre /uddha' căci sunt mu"t mai mu"te. <a' se 0a g. Ji atunci 1tim mu"te "ucruri' pe care nici măcar nu "e putem numi.ndit o e"oc0en(ă abso"ută 3n 0orbire K dar acesta nu este sf.t "ucruri"e sunt mai simp"e. :m să 0ă spun pe scurt' pentru că nu pot să 0ă descriu 3n deta"iu toate secrete"e raiu"ui. 2 foarte simp"uE P. Prin urmare' ceea ce 0=am e>p"icat este ce0a foarte 1tiin(ific 1i foarte "ogic 1i nu trebuie să 0ă g. Dn(e"ege(iL Cot a1a' cine are acces "a a" <oi"ea Ni0e"' 0a 3n(e"ege 1i 0a interpreta foarte c"ar fi1a persona"ă a fiecăruia' a1a cum (i=ai 0edea propria biografie. <ar pentru ce" care a atins Ni0e"u" <oi' este de4a fantastic' e" este un /uddha 3n 0ia(ă' pentru că 1i=a deschis buddhi=u" K adică inte"ectu".

' să 0edem ce se 3nt.te0a "egi foarte simp"e.ndouă păr(i"e trebuie să coopere7e.i să a4ungem aco"o. OMNE :dică un Obiect Mburător Neidentificat' nu=i a1aL Prin urmare un obiect care 7boară' daE 2i bine' e>istă 3n noi ce0a mai rapid dec. C.nd ca7u" 3n care noi 0rem să=" stricăm prin 0io"area precepte"or uni0ersa"e' 0io"area armoniei dintre cer 1i păm.ta timp c. Cu e" putem 7bura fără combustibi"' fără s=a0em prob"eme cu traficu" sau cu po"i(ia' fără a"te nep"ăceri.nd 0ă 3nscrie(i "a uni0ersitate de0eni(i imediat studen(i. NuL <esigur. Aa "umina ro1ie 0ă opri(i' "a cea 0erde' trece(i. <eci noi ne af"ăm "a Ni0e"u" <oi. C. Dn uni0ers e>istă c. C. :co"o noi suntem "iberi' cetă(eni "iberi' dar trebuie mai 3nt. <e aceea doar 0ă ia 1i 0ă aduce 3napoi acasă' pentru că 1i a1a ne ia prea mu"t timp. <ar i"uminarea spiritua"ă o ob(ine(i imediat.teodată' Maestru" 0ă ia cu e" repede dintr=un ni0e" 3ntr= a"tu"' pac' pac' pacE Pentru că' dacă nu a0e(i nimic de=a face cu meseria de maestru' atunci nu trebuie să 3n0ă(a(i a1a de mu"t. 5acu"tatea o abso"0i(i numai după patru' 1ase sau doispre7ece ani.mp"ă dacă 0rem să mergem 3n "umea de dinco"o' să 7icem doar pentru amu7ament' pentru că nu mai a0em ce să 0i7ităm 3n Ne) *or+.acestea c. Ce a"tce0a ar trebui să 0ă mai spunL Prin urmare' noi continuăm să trăim 3n această "ume' dar 3n ace"a1i timp 1tim 1i de e>isten(a a"tor "umi. Să presupunem că dorim să facem o că"ătorie 3n "umea "ui 2. :ceasta' deoarece noi că"ătorim. <ar 0oi de0eni(i studen(i "a uni0ersitate imediat' dacă este o uni0ersitate ade0ărată 1 i dacă 3ntrade0ăr' dori(i să fi(i studen(i. 2ste doar un e>emp"u. Nu mai trebuie să ne facem gri4i că 3ntr=o 7i' arabii nu ne 0or mai 0inde petro" Hr. Nu se strică niciodată' e>cept.t 3nceputu"' ca o 3nscriere' 1ti(iL <in prima 7i c.nt' "ucru de a"tfe" u1or de e0itat. :t. <eci am. <eci este foarte "ogic 1i u1or de 3n(e"es. <inco"o de această "ume' dinco"o de acest uni0ers fi7ic' nu sunt "egi de "oc. Uneori 3" numim spirit. Conducere pe dreapta sau pe st.nd ne af"ăm "a 0o"anu" unei ma1ini.nd 0e(i că"ători cu un Maestru care cunoa1te de4a drumu" acesta. Putem să ne dep"asăm pe a"tă p"anetă sau 3n a"t ni0e" de 0ia(ă' ca să cunoa1tem. 6=ar da dureri de cap. :cesta este suf"etu" nostru. Cot a1a 1i 3n uni0ersu" fi7ic sunt c.nga' autostră7i' "imită de 0ite7ă' etc. Sunt două fe"uri de că"ătorii.t trăim 3n această "ume' 3n corpu" nostru fi7ic' trebuie să respectăm pe c.seteI' pentru că spiritu" este independent din punct de 0edere materia". NuL 2 doar un fe" de că"ătorie mai "ungă' o că"ătorie menta"ă' spiritua"ă' 3n "oc de una fi7ică. 6ă 0oi spune cum să o face(i' dacă sunte(i interesa(i. Aa fe" se 3nt. Aa fe" cum' de e>emp"u' noi am fi cetă(eni americani sau din oricare a"tă (ară a "umii 1i că"ătorim din (ară 3n (ară' ca să 1tim cum arată (ări"e 0ecine. <e e>emp"u' 0ă 0oi 0orbi pe scurt' bineL Nu 0ă (in o predică' deci să nu 0ă teme(i că am să 0ă duc "a biserică. <ar ne ia prea mu"t timp dacă e să ne oprim "a fiecare ni0e"' care are mu"te ni0e"uri 1i subni0e"uri 1i să e>aminăm totu"' ia prea mu"t timp. <ar acesta nu este dec. Pentru că distan(a este prea mare' nu putem să ne dep"asăm fi7ic' nici cu racheta' nici măcar cu un OMN.te0a "egi care trebuie respectate' precum "egi"e de circu"a(ie atunci c.t poate un OMN să străbată. Une"e "umi se af"ă "a o distan(ă mu"t mai mare dec. Ji 3n ca7u" nostru e ace"a1i "ucru. Jtim totu" despre Manhattan' despre Aong /each HP"a4a AungăI' despre p"a4a @scurtăB sau oricare a"tă p"a4ă Hr.t un astfe" de obiect 7burător.t posibi" aceste "egi' ca să . Presupun că mu"(i dintre cei de "a Na(iuni"e Unite nu sunt americani de origine.teodată poate să dure7e o 0ia(ă 3ntreagă.mp"ă aco"o' bineL <e ce nuL <acă tot che"tuim o mu"(ime de bani 3n Miami sau 5"orida' doar ca să facem o baie 3n mare' de ce nu am putea că"ători' uneori' dinco"o de "umea aceasta' 3n a"te "umi' să 0edem cum arată p"anete"e 0ecine 1i cum trăiesc oamenii aco"oL Cred că nu este nimic ciudat 3n asta. <eci' nu este un secret. <ar asta nu are nimic de=a face cu e>amenu" de doctorat.seteI.

S= a do0edit 1tiin(ific că 3ntregu" nostru sistem digesti0 K intestine"e' stomacu"' din(ii K au fost făcute pentru o dietă 0egetariană. Ce"e 7ece porunci' nu=i a1aL Ce"e 7ece porunci. <acă a"imentăm ma1ina cu ben7ină necorespun7ătoare' ce se 0a 3nt. Aa fe"' dacă ben7ina are apă 3n ea' ma1ina 0a merge pentru un timp' apoi 0om a0ea neca7uri.t 3mbătr. Sau dacă u"eiu" de0ine prea murdar 1i noi nu=" cură(ăm' atunci 0a merge pentru un timp' dar 0om a0ea prob"eme.ncă a "or' din nou.nd 3n c. /uddha probabi" a 1tiut că 3n seco"u" a" $8="ea' noi 0om in0enta cocaina 1i ce"e"a"te' deci a spus fără droguri. Prin urmare' dacă 0rem să fo"osim acest @0ehicu"B timp mai 3nde"ungat 1i să ne sim(im mai 3n siguran(ă' atunci trebuie să a0em gri4ă de e" cum se cu0ine. Dn mod simi"ar' corpu" nostru func(ionea7ă ca un 0ehicu" de care ne putem fo"osi pentru a 7bura de aici spre eternitate' către ce" mai 3na"t ni0e" a" cunoa1terii 1tiin(ifice.nd' să ni "e reamintim sau să 3ncercăm să ascu"tăm "a o aprofundare mai ad.mp"ă să 1i e>p"ode7e' dacă nu am 3ngri4it ma1ina a1a cum trebuie. :tunci bine3n(e"es că nu o să meargă nici prea mu"t' nici cu 0ite7ă 1i ne tre7im că ne 3n0. <acă 0om studia mai profund' 0om 0edea că noi nu suntem crea(i pentru a fi carni0ori. :sta 3nseamnă 1i fără 4ocuri de noroc 1i orice "ucru care face ca mintea noastră să se ata1e7e de p"ăceri"e fi7ice' uit.t rachete"e 1i mai rapid dec. <ar nu ne spune nouă să m.mpu"ui 1i fructe"e pomi"or' care sunt parfumate "a gust 1i p"ăcute 0ederii. <eci aceste "egi au fost scrise 3n /ib"ie' 3n /ib"ia 0oastră cre1tină' 3n /ib"ia budistă sau /ib"ia hindusă. <ar foarte mu"(i oameni nu dau aten(ie "a aceste 0orbe. <e aceea' nu strică din c. Dn acest fe"' 0ehicu"e"e noastre nu se 0or strica 1i 0om putea 7bura mai repede' mai sus' fără prob"eme. NuE 2" spune: @:m creat toată hrana' toate ierburi"e c. <e e>emp"u' ma1ina noastră poate parcurge mu"(i +i"ometri ca să ne ducă "a ser0iciu' "a prietenii no1tri sau 3n diferite "ocuri pitore1ti.nd astfe" de că"ătoria spiritua"ă. :ceasta din cau7ă că noi ne a0ariem singuri @0ehicu"u"B' obiectu" nostru 7burător' farfuria noastră 7burătoare. :ceasta să fie hrana 0oastrăB.t farfurii"e 7burătoare.t mai sus 1i fără perico"e' trebuie să respectăm aceste "egi' care se aseamănă cu "egi"e fi7icii. Uneori se 3nt. Pe 7i ce trece de0in mai deprima(i 1i cu c. Pentru a face o rachetă să 7boare' omu" de 1tiin(ă trebuie să respecte cu preci7ie "egi"e fi7ice. 2ste 3n regu"ă 1i a1a' dar asta 3nseamnă că am cumpărat ma1ina . C. :cum nu 0reau să 0ă p"ictisesc prea mu"t cu aceste precepte' despre care 0e(i spune. <e e>emp"u' 3n /ib"ie' 3n 6echiu" Cestament' pe prima pagină' <umne7eu spune: @:m creat toate anima"e"e ca să 0ă fie prietene 1i să 0ă a4ute' iar 0oi să stăp. Ji astfe"' mu"(i adep(i ai /ib"iei 3ncă măn.B :poi mai spune că a făcut hrană pentru toate anima"e"e' diferită pentru fiecare.teodată 3nsă' noi 3" stricăm sau nu=" fo"osim pentru ade0ăratu" "ui scop. Sau poate "e 3n(e"egem cum 0rem noi' nu cum au fost e"e scrise. Noi am a"imentat=o cu un combustibi" necorespun7ător.ni(i peste e"e.ncă carne' fără să 3n(e"eagă ade0ăratu" sens a" cu0inte"or <omnu"ui.nd 1i droguri"e de a7i.rtim 3n cerc pe iarba din propria noastră curte. @Ae 1tiu' "e=am citit 3n /ib"ie. <acă 0rem să 7burăm repede' c.ncăm anima"e"e. Ji 3n p"us' să nu consuma(i substan(e to>ice' acestea inc"u7. Cam at.mp"aL 6a merge probabi" c. <ar noi n=a0em gri4ă de ea' 3i punem ben7ină inferioară' nu a0em gri4ă de u"ei' de apă' de tot.(i0a metri 1i se 0a opri.nesc se simt mai rău. :r fi 3ncă mu"te deta"ii care ar trebui e>p"icate dacă sunte(i interesa(i' dar asta se 0a petrece "a timpu" ini(ierii.ta stră"ucire 1i inte"igen(ă.nu dăm de neca7. Nu e de mirare că mu"(i oameni se 3mbo"nă0esc' 3mbătr.B <e fapt' mu"(i dintre noi am citit aceste precepte' dar nu ne=au interesat prea mu"t sau nu "e=am 3n(e"es prea bine.ta ar fi de spus' daL Dn conc"u7ie' noi trebuie să fim 1i mai aten(i' pentru că 0rem să 7burăm mai sus dec. Ce"e mai simp"e' cum ar fi: nu face rău aproape"ui tău' nu ucide' să nu a0e(i re"a(ii e>tracon4uga"e' să nu fura(i' etc.nesc mai repede' obosesc sau de0in apatici' de1i s=au născut cu at. <acă a0em o ma1ină' de e>emp"u' cu to(ii conduce(i. Nu trebuie să condamnăm ma1ina' căci este gre1ea"a noastră.

Racheta 3" duce "a destina(ie' dar racheta nu este obiectu" principa"' ci astronautu" 1i destina(ia "ui. :1a 7isu" a" Crei"ea Ni0e"' repre7intă o treaptă mai sus. 2 posibi". C. /ine. <eci' c. Dnăuntru" nostru' noi a0em mu"t mai mu"tă frumuse(e' "ibertate 1i cunoa1tere. Aa fe" ca un astronaut' e" stă 3n racheta "ui' racheta este instrumentu" "ui. <acă o 0a fo"osi doar ca să 7boare 3n 4uru" insu"ei Aong Is"and' atunci 0a fi pierdere de timp. Ce" pu(in cine0a 0ă poate spune cum arată o a"tă (ară pe care 0oi nu a(i 0i7itat=o. Ne=am risipit banii' timpu" 1i energia noastră. <e aceea' discipo"ii mei' ei 3mi urmea7ă 3n0ă(ături"e' pentru că ei pot af"a cine se af"ă 3n interioru" "or' ce se af"ă dinco"o de "umea noastră' 3n afară de "upta 7i"nică pentru e>isten(ă' pentru a c.deI 2 posibi". Aa fe" 1i cu corpu" nostru. <ar trebuie să a0em răbdare 1i să mergem 3năuntru 1i să ana"i7ăm fiecare "ucru care se af"ă aco"o.nt' care e ace"a1i "ucru. <e aceea se spune 3n /ib"ie: @Nu 1ti(i că trupu" 0ostru este temp"u" "ui <umne7eu 1i <umne7eu se af"ă 3n 0oiLB Sau <uhu" Sf. <acă sunte(i hotăr. <atoria din această "ume inc"ude mu"te "ucruri pe care "e=am făcut 3ntrecut' 3n pre7ent 1i poate 3n 7i"e"e 0iitoare a"e 0ie(ii fi7ice. Nimeni nu e de condamnat. Ce" care merge 3n a Creia Aume trebuie să fie abso"ut curat de toate datorii"e din această "ume' ce" pu(in. <eci' după Ni0e"u" a" <oi"ea' pute(i a0ea 1i mai mu"tă putere. Ji a(i a0ut interac(iuni' re"a(ii' a(i cunoscut oameni de ani de 7i"e' poate de sute de ani.nd suntem 3n a Aumea a <oua' noi 3ncepem să "ucrăm cu ce a mai rămas din +arma din trecut 1i +arma pe care o creăm 3n 0ia(a pre7entă. Pur 1i simp"u noi nu 1tim unde este cheia' am (inut această casă 3nchisă at. <e e>emp"u' 3nainte ca 0oi să 0eni(i 4os aici' 0oi a(i mai fost 3n această "ume 1 i 3nainte.nd a(i fi putut să că"ători(i departe' să fi 0ă7ut mu"te "ucruri 1i să 0ă fi bucurat de pri0e"i1ti noi. Nici po"i(ia n=o să 0ă amende7e pentru asta. Aa fe"' de e>emp"u' dacă e1ti un crimina" care nu 1i=a să0. <acă datorăm ce0a rege"ui acestei "umi fi7ice' nu putem merge mai sus.t de mu"t timp' 3nc. Coate acestea sunt a"e noastre' "e a0em 3n noi' trebuie doar să descoperim ca"ea de a "e contacta. Dnainte de a p"eca 3n "umea de dinco"o' toate acestea trebuie p"ătite' a1a cum ne p"ătim ta>e"e. <eci' după Ni0e"u" <oi' de fapt n=am terminat totu" despre Ni0e"u" a" <oi"ea' dar 1ti(i' nu putem să stăm aici toată 7iua. Cum 0i se pare să 3mprumuta(i +armaL HMaestra r. 6a risipi banii poporu"ui său. :stronautu" din interioru" rachetei este ce" important. <eci' fiecare dintre noi este un poten(ia" Maestru' un Maestru 3n de0enire. Pentru că fără +arma din trecut' noi nu putem e>ista 3n această 0ia(ă.1tiga bani' 3n afară de toate prob"eme"e fi7ice. :poi 0ă . :sta este tot. Unii fără +armă' dar care 3mprumută +arma ca să coboare pe păm.nt 1i a"(ii sunt ca noi' oameni obi1nui(i' dar cu +arma curată. Prin urmare' corpu" nostru este deosebit de pre(ios' pentru că 3n e" se af"ă Maestru". Mae1trii sunt de două categorii. Sunte(i interesa(i să mergem mai departeL HPub"icu": <aE <aEI 6re(i să 1ti(i totu" fără să munci(iL HMaestra r.nt sau <umne7eu" :totputernic' 0ă da(i seama ce teribi" este' ce semnifica(ie cop"e1itoare areL <ar mu"(i oameni citesc această propo7i(ie 1i nu rea"i7ea7ă măre(ia ei 1i nici nu 3ncearcă să=i af"e 3n(e"esu".deI /ine.(i 1i munci(i pentru asta' pute(i trece 3n a" Crei"ea.r1it pedeapsa' nu po(i trece grani(a 3n a"tă (ară. <eci' eram "a Ni0e"u" <oi. Noi trăim 3n această "ume' dar trebuie să a0em gri4ă' căci 3n corpu" nostru fi7ic se găsesc ace"e instrumente care ne permit să 7burăm dinco"o. :sta e tot. <eci' a1a numitu" Maestru este ce" care ne a4ută să deschidem u1a 1i ne arată ceea ce ne apar(ine de4a de "a 3nceput.t am 1i uitat de comoara care 7ace 3năuntru. <oar că a(i risipit banii 1i ma1ina' c.degeaba. Dn regu"ăL Ce" pu(in 0oi sunte(i interesa(i' poate 0re(i să merge(i.teodată' Maestru" coboară de "a ni0e"u" "umi"or 3na"te cu +arma 3mprumută. <acă noi suntem casa 3n care "ocuie1te <uhu" Sf. 2" trebuie să aibă gri4ă ca să respecte "egi"e fi7icii' ca racheta să 7boare repede 1i sigur.

<ar dacă nu' atunci nu 0ă pot do0edi nimic. 2 ade0ăratL <eci' aco"o trebuie să mergem persona" cu ghidu" cu e>perien(ă. Narma este "egea @ce semeni' aceea 0ei cu"egeB. <ar 1tim că /ib"ia ade0ărată este pu(in diferită' ce0a mai "ungă' mai precisă 1i mai u1or de 3n(e"es. :co"o este casa Maestru"ui' "a Ni0e"u" Cinci. :cum' dacă 0rem să mergem 3n "umea a treia' trebuie să fim abso"ut cura(i de orice urmă de +armă. Dn p"us' mu"te 0ersiuni a"e /ib"iei au fost cen7urate' ca să satisfacă interese"e a1a 7i1i"or "ideri ai mi1cări"or re"igioase' care nu au fost mereu oameni spiritua"i. Jti(i cum e' peste tot oamenii 0.nd citim o carte despre o (ară' nu este (ara 3n rea"itate. C. <ar pentru asta trebuie să merge(i cu mine' trebuie să merge(i.t mi=a(i po0esti despre ea' nu ar a0ea sens pentru mine' deoarece e>perien(a nu mi=ar apar(ine. <ar' pentru că nu dispunem de do0e7i suficiente' e mai bine să nu 0orbim' să nu fim acu7a(i de b"asfemie.nd.nt' ca 1i cum ar abso"0i o 1coa"ă. Se 3n(e"ege de "a sine.3ntoarce(i 3n rai sau "a casa 0oastră' care poate fi foarte departe' "a un ni0e" diferit' ce" pu(in "a Ni0e"u" Cinci. :1a esteL Cunoa1tem destu"e "ucruri despre Spania' Cenerife' Grecia' dar acestea sunt doar informa(ii din fi"me sau căr(i. Dmprumutăm numai datorii' nimic bun de "a oameni' doar datorii.nd 1i cumpără' comercian(i' e>istă comercian(i 3n toate aspecte"e 0ie(ii. <eci' acesta este un gen diferit de Maestru' daL Mai e>istă 1i a"tă categorie' cei care sunt din această "ume 1i care practic.nt. <e e>emp"u' dacă p"antăm o săm. <a.m. <acă 0e(i merge cu mine' pe ace"a1i drum' 0e(i 0edea ace"ea1i "ucruri ca 1i mine. :cum' dacă 0rem să ne 3ntoarcem pe păm. Sunt pre7en(i 3n această sa"ă c.nt' din compasiune sau pentru că Cată" ne trimite cu o misiune' atunci cobor.n(ă de măr' ob(inem mere' aceasta este a1a numita +arma. Un fe" de 4urna" de că"ătorie care re"atea7ă totu" pe scurt' fără deta"ii.n(ă de portoca"ă' ob(inem portoca"e' dacă p"antăm o săm. :"tfe"' nu pute(i să spune(i: @Jti(i' merge(i dumnea0oastră 3n "ocu" meu 1i apoi spune(i=mi ce=a(i 0ă7ut 1i arăta(i=mi totu". <ar dinco"o de acesta sunt mu"te a"te ni0e"uri.nă ne terminăm misiunea pe păm. <esigur că mă 0e(i 3ntreba: @Ne 0orbi(i de Aumea a <oua' a Creia 1i a Patra. Ji datorită afinită(i"or cu anumi(i oameni din trecut' putem să 3mprumutăm din acontu" "or' 1ti(i' +arma "or. <eci' 3ndră7nesc să 0ă 0orbesc despre aceste "ucruri' pentru că e>istă do0e7i. Dmprumutăm une"e datorii 1i apoi "e p"ătim cu a4utoru" puterii noastre spiritua"e' 3ncet' 3ncet' p.(i0a din discipo"ii mei' de diferite na(iona"ită(i' care au a0ut aceste e>perien(e despre care 0=am 0orbit' unii par(ia"' a"(ii 3n tota"itate. /ib"ia este forma concisă a 3n0ă(ături"or Maestru"ui 1i oricum 1i 0ia(a Aui a fost scurtă.ncarea care ni se oferă' să ne bucurăm de apa mării 1i 0remea .nd de0in imediat Mae1tri' aici pe păm. Putem să o do0edim prin sute de mii de discipo"i din 3ntreaga "ume. :m dreptateL Dn conc"u7ie' noi a0em mu"te căr(i de că"ătorie despre (ări"e "umii' dar tot preferăm să mergem noi 3n1ine să "e 0edem. Cum pute(i do0edi e>isten(a "orLB 2i bine' potE Pot să o do0edesc. <eci noi putem să afirmăm numai ce putem do0edi. Crebuie să ne ducem aco"o să sim(im bucuria de a ne af"a 3n asemenea "ocuri' să sa0urăm m. <eci noi putem să spunem "ucruri pe care "e cunoa1tem. <e aceea nu a0em prea mu"te e>p"ica(ii 3n /ib"ie.nă acum nu repre7intă totu"' este doar o parte din "ucruri. Dn mod asemănător se 3nt. Dn "imba sanscrită' +arma 3nseamnă cau7ă 1i retribu(ie. Prin urmare' după Aumea a Creia' dar tot ce 0=am spus p. <e e>emp"u' dacă nu m=a1 af"a acum "a Na(iuni"e Unite' 3n această 3ncăpere' oric.mp"ă 1i cu această categorie de Mae1tri. 2>istă profesori cu 0echime mare 3n muncă 1i a"(ii care au abso"0it facu"tatea de cur. /ib"ia nu 0orbe1te de +armă' dar spune @ce seamănă omu"' aceea 0a 1i seceraB' ceea ce este ace"a1i "ucru.B :1a nu pot. Ca "a uni0ersitate' unde a0em profesori 1i studen(i care termină 1i de0in 1i ei profesori după aceea.

nd 0om atinge diferite ni0e"uri a"e p"anuri"or de e>isten(ă' 0om e>perimenta schimbări nu numai spiritua"e' dar 1i fi7ice 1i inte"ectua"e. :cum' să presupunem că am trecut 1i de Aumea a Creia. <eci' după a Patra Aume' pute(i merge 3ntr=un ni0e" 1i mai 3na"t.t persoana 0a fi purificată 1i să 3i "ase doar o mică parte din +armă' ca să continue această 0ia(ă 1i să termine .t a" Cinci"ea' ei stau totu1i aco"o.nd muncim' munca noastră 7i"nică 0a a0ea o 3nsemnătate nouă' 0om 3n(e"ege de ce trebuie să a0em această meserie sau de ce trebuie să o schimbăm. Prin urmare' chiar dacă fo"osesc un "imba4 obi1nuit' "ucruri"e despre care 0=am 0orbit nu sunt obi1nuite' e"e trebuie e>perimentate persona"' cu muncă' cu sinceritate 1i sub 3ndrumarea unui ghid.te0a "ucruri teribi"e despre imagina(ia 0oastră' cum gre1e1te c. O să 1tim 3ncă 3n timpu" 0ie(ii. Ji aceasta este mai mu"t dec. 6ă "as doar +arma pre7entă' ca să 0ă pute(i continua această 0ia(ă' a"tfe" a(i muri imediat. Nu putem fo"osi "imba4u" uman pentru a descrie toate aceste "ucruri' de teamă că ofensăm pe stăp.t e>traordinară. <a' daE Ji cred că mu"(i dintre 0oi a(i mai au7it aceasta 3nainte' căci nu cunosc nici un maestru care o poate e>prima diferit HMaestra r.te0a păr(i 3ntunecoase' mai negre dec. Ji apoi' nu e sigur că au atins ce" mai 3na"t ni0e".nu" acestei "umi. 5ără +armă nu pute(i trăi aici. O <a' desigurE Maestru" poate 1terge +arma oricui' dacă asta dore1te Maestru" să facă. :(i trăit 0reodată sen7a(ia pro0ocată de un ora1 3ntreg scufundat 3n 3ntuneric abso"utL <aE 2i bine' este mai 3ntunecat dec.t at. Ce urmea7ăL /ine3n(e"es' merge(i mai sus' 3n a Patra. 2ste re1edin(a Mae1tri"or. 6om 3n(e"ege scopu" nostru 3n 0ia(ă' nu 0om mai fi ne"ini1ti(i 1i agita(i' daE 6om a1tepta răbdători ca misiunea noastră pe păm.nd citesc despre unii din ei' 3n "egătură cu această muncă' n=au făcut=o fără perico"e 1i fără o mu"(ime de prob"eme. Oricine are un Mercedes /en7 1i 1tie ce este un /en7' cum arată' 3" 0a descrie "a fe"' dar acesta nu e /en7=u" ade0ărat.t. Dn acest fe"' este mai sigur. <e aceea se spune @a muri 3n timp ce trăie1tiB. D. :"tfe"' 1ansa de a reu1i singuri este de unu "a un mi"ion' este pericu"os' riscant' iar re7u"tate"e nu sunt sigure. Chiar c. Mă tem să nu 0ă cree7 confu7ii' a1a că 0i "e 0oi de70ă"ui probabi" a"tă dată sau poate după ini(iere' c.teodată 3n interpretarea mu"tor idei despre <umne7eu. <inco"o de acest ni0e" e>istă mu"te aspecte a"e "ui <umne7eu' care sunt foarte greu de 3n(e"es. C. <ar c. Căci această "ume este a1a de frumoasă' chiar dacă are 1i c. :tunci 0ă 0oi spune c. Dnainte de a a4unge "a cunoa1terea "ui <umne7eu' suntem opri(i aco"o. Dn acest ca7' +arma este 1tearsă pentru ace1ti oameniL Ce consecin(e are acest "ucru asupra "orL M.deI' dec. Ni0e"u" a" Cinci"ea este casa Mae1tri"or' to(i Mae1trii 0in de aco"o. O :(i men(ionat că un Maestru poate 3mprumuta +arma oameni"or.nt să se termine' pentru că 1tim unde 0om merge după aceea. <e fapt' to(i discipo"ii' "a momentu" ini(ierii' trebuie să aibă +arma din trecut anu"ată.frumoasă' de oamenii prieteno1i 1i 3ntreaga atmosferă pe care nu o putem trăi sau e>perimenta doar citind căr(i. Cum ar putea cine0a să descrie un Mercedes' de e>emp"u' diferitL <escrieri"e trebuie să coincidă. 6om pri0i 0ia(a a"tfe"' 0om merge a"tfe"' 0om munci a"tfe".(i0a oameni care au reu1it singuri' de e>emp"u S)edenborg sau Gurd4ieff' care se presupune că au reu1it să parcurgă acest drum singuri. 2ste un fe" de ora1 inter7is. <oar cu a4utoru" unui Maestru' un Maestru cu e>perien(ă' pute(i trece' a"tfe" nu 0e(i putea găsi drumu" 3n acea "ume. <e aceea Maestru" trebuie să 1teargă doar +arma din trecut' astfe" 3nc. Cotu" se 0a schimba 3n 0ia(a noastră.nd 0e(i fi pregăti(i pu(in mai mu"t.t că trebuie să e>perimentăm noi 3n1ine bucuria e>perien(e"or interioare.t o pană de "umină 3n Ne) *or+. Sesiunea de 3ntrebări 1i răspunsuri după pre"egere. Dn trecut au e>istat c. Chiar dacă ni0e"u" unora este mai 3na"t dec.

O Ne=a(i spus că "a sf.ceea ce are de făcut. Chiar dacă e" nu arată a1a de ridico"' c.nă 3n p"anu" fi7ic' să presupunem că a0em o sarcină de 3ndep"init' să spunem ca un e>emp"u' chiar 1i Maestru" care coboară de "a Ni0e"u" a" Cinci"ea p. <upă aceasta s=a terminat. O 2ste hotăr.teodată cu acest computer 1i nea4unsuri"e noastre fi7ice. <eci' aceasta numim noi +armă. Crebuie să=1i pregătească masca' tubu" de o>igen' totu". Ji pentru că noi a0em o a1a numită con1tiin(ă' noi 1tim că ar trebui să facem bine' dar uneori am făcut rău. O Ji e>istă +armă 3n toate "umi"e superioareL M: O Nu 3n toate' p. Pentru că noi nu mai a0em nici un @computerB ca să 3nregistre7e ce0a.ndi(i că sunte(i frumo1i acum' sunte(i at. Ji de0ine un obicei că noi g. <eci după ce depă1im Ni0e"u" a" <oi"ea 1i urcăm mai sus' trebuie să "ăsăm computeru" "a acest ni0e"' pentru că numai a0em ne0oie de e". D.m de=a "ungu" drumu"ui p.nd a0em computeru"' adică mintea 1i creieru" care au ro"u" de a 3nregistra orice e>perien(ă din "umea fi7ică. Chiar dacă 0ă g. O Care este scopu"L Nu 0=am spusL <e a că"ători dinco"o de această "ume' de a ne 3ntoarce "a Dmpără(ia "ui <umne7eu' de a ne cunoa1te 3n(e"epciunea 1i de a fi mai buni 3n această 0ia(ă.t dinainte ce ni0e" 0om atinge 3n fiecare 0ia(ăL M. Ce este +arma' de faptL Nimic a"tce0a dec. Prin urmare' c.nc 3n această "ume să putem "ucra. Noi nu suntem destu" de "iberi 1i nici destu" de u1ori ca să p"utim deasupra' din cau7a acestor concep(ii sau idei preconcepute.t cea fi7ică' dar nu destu" de 3na"tă. Cam a1a arătăm 1i noi c. <in această cau7ă noi transmigrăm 1i de0enim pri7onierii acestei "umi fi7ice sau ai unei "umi ce0a mai 3na"te dec.t de ur.t de curat poate fiL Ce face cu +arma din 0ie(i"e trecute' 3n(e"ege(iL D. .nd atinge (ărmu" 31i dă 4os masca de o>igen' tot echipamentu" 1i arată cum era 3nainte.ndim 3n fe"u" respecti0' dacă facem asta este gre1it' dacă facem cea"a"tă suntem răi.nă "a Ni0e"u" <oi' pentru că mintea noastră' creieru" nostru' ca"cu"atoru"' este construit "a Ni0e"u" a" <oi"ea.r1itu" ce"ui de=a" <oi"ea Ni0e"' 3nainte de a urca mai sus' trebuie să cură(ăm toată +arma. <eoarece 3n "ume e>istă o mu"(ime de "egi mora"e' de tradi(ii 1i obiceiuri care diferă de "a o na(iune "a a"ta' acestea ne 3ngrădesc concep(ii"e noastre despre bine 1i rău' 0ino0ă(ie 1i inocen(ă.(i 3n compara(ie cu 3nfă(i1area 0oastră ade0ărată' din cau7a tuturor acestor instrumente ne sunt necesare ca să ne scufundăm ad. O <a. <aL /ine. <e aceea poate să p"ece' a"tfe" cum ar puteaL Chiar dacă este curat 3n această 0ia(ă' c.nă "a ni0e"u" fi7ic a" acestei "umi' trebuie să treacă prin Ni0e"u" <oi 1i să=1i ia un ca"cu"ator 1i să=" fi>e7e ca să poată "ucra 3n această "ume.t e>perien(e"e 1i reac(ii"e noastre' bune sau re"e' e>perien(e"e 3n0ă(ate de=a "ungu" mu"tor 0ie(i. Aa fe" ca un scafandru care se scufundă 3n mare.nd 31i pune masca de o>igen 1i costumu" de scafandru' arată ca o broască. :sta este ceea ce numim +armă. Ca 1i scafandru"' c. D. C. :0em +armă doar atunci c. Dn rest' arătăm de=a dreptu" minunat. 5apte"e re"e ne trag 3n 4os' "a fe" ca un ba"ast' ca un baga4 greu' din cau7a "egii gra0ita(iei' ne trage 3n 4os 1i ne 3ngreunea7ă urcarea noastră pe munte. <e aceea "e a0em. /une sau re"e' noi "e 3nregistrăm aici. O Care este scopu" practicii dumnea0oastrăL M.nd cobor. Ji toate acestea sunt 3nregistrate aici. D.nd intrăm 3n "egătură cu oamenii din această "ume' 0om 3ncerca sentimente de bine sau rău' de 0ino0ă(ie sau inocen(ă' 3n func(ie de obiceiuri"e' "egi"e 1i tradi(ii"e na(iunii respecti0e. :ceasta 3nseamnă 1i +arma din toate 0ie(i"e trecute' cea cu care intrăm 3n această "umeL M.

nă "a sf. Noi a0em toate faci"ită(i"e să de0enim una cu <umne7eu' dar 3ngerii nu. Metoda noastră este cea mai bună. <ar ei pot. D. Pot a4unge p. 2 mai comp"icat.r1it. D.nă "a ce" mai 3ndepărtat capăt a" drumu"ui' p. Computeru" nu 0a fi niciodată o fiin(ă umană. 2a ne duce p. <a. <e e>emp"u' să ne imaginăm că ne af"ăm 3ntr=un pa"at 1i suntem in0ita(i 3n camera de oaspe(i a maestru"ui. Să 7icem că . <e fapt' ei sunt foarte in0idio1i pe fiin(e"e umane' pentru că <umne7eu să"ă1"uie1te 3n e"e. Noi stăm aco"o 1i suntem ser0i(i cu băuturi răcoritoare' m.ncăruri fine 1i de toate. O Ji ei nu depă1esc niciodată acest ni0e"L M: O NuE 2>cept. Sunt une"e "ucruri făcute pentru fo"osu" nostru' de1i e>istă mai mu"te fe"uri de 3ngeri.nă "a a" <oi"ea Ni0e". Ro"u" "or e să ne ser0ească pe noi. Chiar dacă este ce0a fantastic' totu1i nu e dec. Sunt mu"te metode diferite de a părăsi trupu" 1i de a merge 3n "umea de dinco"o. D. Chiar dacă 3n anumite pri0in(e 0ă 3ntrec' totu1i nu sunt mai bune dec.t un obiect care 0ă s"u4e1te. Sunt mu"te a"te metode 1i dacă 0re(i' pute(i a"ege. <e e>emp"u' dacă sunt făcu(i de <umne7eu' ei au ro"u" de a ne ser0i pe noi 1i nu ar trebui' nu trebuie să depă1ească acest prag.teodată' ce0a este construit fără aran4amentu" de rigoare de a se perfec(iona.t noi sub anumite aspecte' de e>emp"u stai 3ntr=un singur "oc 1i po(i contro"a 3ntreaga casă' dar nu po(i să faci a1a ce0a prin efortu" propriu' asta nu 3nseamnă că sunt mai bune dec.t mai repedeL <a' se poate' dacă 1tim cum. M. Chiar dacă sunt mai perfec(ionate dec. Une"e nu ne duc prea departe' a"te"e ne duc foarte departe' iar une"e ne duc p. :cesta este re7u"tatu" cercetări"or me"e pe care "e=am făcut 3n tinere(e K chiar dacă 1i acum arăt t. O <eci' să părăsim corpu" 1i să p"ecăm c. Scopu" metodei' a practicii noastre' este să 0ă ducă p. Ji a1a a4ungem 3n camera pentru gunoi 1i a"te "ucruri din casă.t 0oi.r1it. <e e>emp"u' 3n casa 0oastră' un obiect este construit pentru confortu" 0ostru. :m să 0ă e>p"ic a"tă dată. O :h' 3ngerii pă7itori. 2"e sunt făcute cu scopu" unic de a 0ă ser0i pe 0oi.nără' atunci eram 1i mai t.nă "a Ni0e"u" Cinci' 3nainte de a 0ă "ăsa "iberi. :1 0rea doar să 3ntreb' 3ngerii' "a ce ni0e" se af"ăL DngeriiL OhE <epinde' ce fe" de 3ngeriL Dngerii pă7itori.nă "a Ni0e"u" Cinci. <inco"o de Ni0e"u" Cinci' putem atinge diferite manifestări a"e "ui <umne7eu' dar aceasta nu este 3ntotdeauna ce0a p"ăcut. 6ă "ăsăm să merge(i singuri. O Maestră Ching ai' a1 0rea să 1tiu K faptu" că suntem 3ntr=un corp acum K asta 3nseamnă că noi nu am reu1it să ne e"iberăm din acest corp 3n trecutL :m fost 3ntotdeauna 3n această stare sau am fost 3ntr=o stare mai bună 3nainteL Care ar fi atitudinea sau starea cea mai potri0ită pentru a progresa rapidL M. Dngerii sunt inferiori oameni"or' au prestigiu mai mic.Nu' noi suntem "iberi să mergem mai repede sau mai 3ncet. Cum 0re(i 0oi. C.nd ca7u" 3n care pot de0eni fiin(e umane. <e e>emp"u' sta(i 3n acest "oc dar pute(i stinge 1i aprinde "umina 3n 3ntreaga casă 1i grădină' sau pute(i aprinde 1i stinge te"e0i7oru"' pentru că 0oi a(i in0entat toate aceste aparate' doar ca să 0ă ser0ească pe 0oi.ndim să mergem mai departe 1i 3n a"te camere' să aruncăm o pri0ire. Noi ne imaginăm mereu că mai sus 3nseamnă mai bine' dar nu este 3ntotdeauna ade0ărat. Ji deodată ne g. Sunt mu"te pe pia(ă' une"e 0ă duc 3n "umea :stra"ă' a"te"e mai departe' 3n "umea a Creia' chiar a Patra' dar nu sunt mu"te care 0ă pot duce p. Să "uăm de e>emp"u ma1ina 0oastră' pune(i 3n ea #88de "itri de ben7ină 1i pute(i să merge(i mai repede 1i să a4unge(i "a destina(ie mai repede' sau pute(i să merge(i mai 3ncet. Nu e 3ntotdeauna important.t 0oi. M.nă "a sf.nără. D.

nd a murit. :cum' c.(i scări"e' 0ă este pu(in frică' 3n mod deosebit c. <eci' 0e(i sim(i o atrac(ie către cercetare' chiar dacă nu sunte(i un om de 1tiin(ă acum. Dn mod asemănător' c. Nu oricine poate intra 3n bib"ioteca Na(iuni"or Unite 1i să aibă acces. Prin urmare sunt două moduri de a 3n0ă(a: 3n această "ume sau 3n "umea de dinco"o.n7a sunt 3n regu"ă. <eci' nu e 3ntotdeauna necesar sau recomandat să mergem prea ad. <a' da. D.n. :cesta este un fe" de bib"iotecă de "a Ni0e"u" a" <oi"ea' accesibi"ă tuturor ce"or care a4ung aco"o. Sau' dacă 3n 0ia(a trecută a(i studiat 1i a(i făcut cercetări 3ntr=un anumit domeniu 1tiin(ific' 3n această 0ia(ă 0e(i fi interesa(i mai departe 3n ace"a1i domeniu. Prima 3ntrebare' de unde 0ine +arma trecutăL Po(i să cite1ti 3nregistrarea din 0ia(a trecută' asta este sigur. Se 3nt. <e aceea Mo7art a fost genia" 3ncă de "a 0. 2i sunt e>ce"en(i' sunt genii.(i sau nu. Care este "egătura dintre e>perien(e"e din 0ia(a trecută 1i +arma pre7entăL Putem spune că acestea sunt e>perien(e"e pe care "e=am asimi"at' ca să putem face fa(ă 3n 0ia(a pre7entă.mp"ă "ucruri de acest fe". : fost un geniu' pentru că a practicat mu"te 0ie(i 3nainte' p.nă a de0enit maestru' apoi a murit.3nt. Ceea ce a(i asimi"at 3n trecut' acum ap"ica(i 3n practică. . Pentru că ei "e=au mai 0ă7ut 1i "e=au studiat 3nainte. :ceia care sunt deosebit de dota(i' genii"e' ei sunt e>per(ii din "umea :stra"ă' din Ni0e"u" <oi' uneori chiar a" Crei"ea Ni0e" dacă ei au a"es să se nască din nou. O Dn mod specific' ce imp"ică ini(ierea dumnea0oastră 1i odată ini(iat' 3n ce 0a consta practica de 7i cu 7iL M.nd a0em accesu" "a Ni0e"u" a" <oi"ea' putem citi totu" despre 0ia(a trecută. Aa fe"' prea mu"te e>perien(e nep"ăcute din trecut' 0ă pot produce teamă c.nă 1i a7i. O :m două 3ntrebări.nd faimos p.nd a0em acces "a Primu" Ni0e"' unii din noi putem arunca o pri0ire 3n 0ia(a trecută a unei persoane.nd este 3ntuneric' e7ita(i' nu 1ti(i ce să face(i' să cobor. 2"e sunt "egate foarte mu"t.nd cobor. :1a că a re0enit pe păm. Aapte"e 1i br. Iar informa(ii"e din 0ia(a trecută' după cum 0=am mai spus' 0in din registru" a+ashic.nt 1i tot ce a 3n0ă(at 3n trecut' toată e>perien(a 1i ta"entu"' iau re0enit 1i e"e' datorită dorin(ei sa"e puternice de a continua' dorin(ă a0ută atunci c. D. Cot ce e ob(inut fără a ucide este 3n regu"ă. S=a a1e7at direct "a pian 1i a de0enit faimos' răm.rfu" carierei sa"e a murit 1i n=a 0rut să=1i părăsească cariera pentru că a iubit mu7ica. <e asemenea' c. Dn primu" r. 5ără ouă. <ar trebuie să (ine(i toată 0ia(a o dietă 0egetariană. <e e>emp"u' 3n 0ia(a trecută a(i că7ut pe scări' a fost un accident' 0=a(i "o0it rău' era 3ntuneric 1i nimeni 3n 4ur ca să 0ă a4ute. Dnainte de a atinge 0.nd 0ede(i un semn foarte asemănător cu ce" din 0ia(a trecută.nc 3n mie7u" "ucruri"or' de1i o putem face de dragu" a0enturii. 2u am' de e>emp"u' astă7i' pentru că am fost in0itată să 0orbesc aici' "a Na(iuni"e Unite.nd' totu" este gratuit 1i nu 0ă impune nimic' 3nsă ace"a care 0rea să continue pe acest drum 0a trebui să=1i impună singur anumite "ucruri' dacă 0rea să progrese7e. Unii oameni 3n0a(ă foarte mu"te "ucruri 3n "umea :stra"ă sau "a Ni0e"u" <oi' 3nainte de a se na1te din nouE <e aceea sunt a1a de 3n7estra(i 3n 1tiin(ă' mu7ică' "iteratură sau fe" de fe" de in0en(ii e>traordinare' pe care a"(i oameni nu "e 3n(e"eg sau nici măcar nu 0isea7ă să "e in0ente7e. <eci condi(ii"e sunt că nu este necesar să a0e(i e>perien(e anterioare 1i nici cuno1tin(e despre Foga sau medita(ie.mp"ător intrăm 3n centra"a e"ectrică din spate"e casei' din afara casei 1i ne e"ectrocutăm 1i murim.rsta de patru ani. <ar acesta nu este o 3nregistrare foarte fide"ă sau comp"etă. /ineL Nu oricine poate intra aici' dar 0oi pute(i' pentru că 0oi sunte(i un fe" de re7iden(i aici. Prima este că dacă e să a0em memorii dintr=o 0ia(ă trecută' din ce ni0e" 0in e"eL Ji a doua' care este "egătura dintre 0ia(a trecută 1i +arma noastră pre7entă' modu" nostru de 3n(e"egereL 2"e sunt o parte din @baga4u" acesta 3n e>cesBL M.

I JtiiL Oh' este fantasticE Ce" pu(in am o do0adă imediată' dacă nu am i"uminare imediată. Ji 7i"nic 0oi 0e(i e>perimenta schimbări 3n bine 1i chiar miraco"e 0or a0ea "oc 3n 0ia(a 0oastră' nu pentru că "e dori(i' e"e se 0or 3nt. D. Ji 3n interioru" 0ostru' ceea ce 0e(i sim(i' numai 0oi 0e(i 1ti.nd ai abso"0it.rfă' te"efoane' 7iare 1i 0e(i găsi astfe" o grămadă de timp.t de abstract' dar am 3ncercat. 2 difici" să e>p"ici aceste "ucruri.nd 0e(i deschide această con1tiin(ă sau a1a 7isa 3n(e"epciune' 0e(i 3n(e"ege cu ade0ărat cine sunte(i' de ce sunte(i aici' cine 1i ce se af"ă dinco"o de această "ume sau 3n afară de "umea noastră. 2 difici" să e>p"ici ce0a ce este at. Nimeni nu poate sim(i pentru 0oi. Jtia(i asta sau nuL HCine0a răspunde: da. Sunte(i mu"(umi(i cu ce 0=am spusL HCe" 3ntrebat răspunde: da.n7 de o oră atunci c. O 6ă rog să e>p"ica(i natura con1tiin(ei.I Nici o a"tă condi(ie pentru 0oi' dec. 6e(i 1ti cum să 0ă re7o"0a(i prob"eme"e 1i să a0e(i gri4ă de e"e mai bine.Ouă"e nu sunt permise' pentru că imp"ică ucidere pe 4umătate' chiar dacă une"e sunt neferti"i7ate. 6e(i cunoa1te sa0oarea samadhiu"ui' pacea 1i bucuria profundă.rte1te pe "oc 3n grădină' 3n "oc să ne ducă "a Aong Is"and. Dncerca(i să face(i mai mu"tă ordine 3n 0ia(a dumnea0oastră' 1ti(i' mai pu(in te"e0i7or' b. O Natura con1tiin(ei' bine.mp"a oricum. Ji două ore 1i 4umătate de medita(ie pe 7i. Mu7ica spiritu"ui 0ă 0a ridica "a ce" mai 3na"t ni0e" de con1tiin(ă. <e aceea sute de mii de discipo"i mă urmea7ă de at. Aa timpu" ini(ierii 0e(i a0ea e>perien(a Auminii 1i Sunetu" "ui <umne7eu. <acă nu' eu nu 0ă pot for(a 1i n=am să 0ă mai deran4e7 niciodată. :poi seara pute(i medita 3ncă o oră sau o 4umătate de oră. Jti(i' de aceea' mu"(i practican(i ai magiei a"be sau negre' a1a numi(ii @0oodooB' ei fo"osesc ouă"e pentru a scoate spirite"e re"e din fiin(e"e posedate. :tunci c. <a' este ade0ărat' noi a0em timp destu"' dar c.nă c. :1 dori să 0ă adrese7 o 3ntrebare care mă preocupă 3n mod deosebit. Dn p"us' ouă"e au tendin(a de a atrage for(e"e negati0e. <iminea(a pute(i să 0ă scu"a(i cu o oră mai de0reme. 6e(i sim(i pacea abso"ută' "ini1tea' binecu0.t că trebuie să 0ă anga4a(i "a această practică toată 0ia(a. 2 un fe" de de1teptare' este difici" să e>p"ici de1teptarea. Sunt mu"te "ucruri. 6e(i cunoa1te 1i 0e(i percepe "ucruri"e diferit. 2 ca 1i cum 0ă căsători(i cu fata pe care o iubi(i K ce sim(i(i' numai 0oi 1ti(i. :ceasta este con1tiin(a. 6ă tre7i(i diminea(a mai de0reme' medita(i două ore 3nainte de a dormi 1i poate o 4umătate de oră "a pr.nd atingi ni0e"uri diferite' mai 3na"te' a"e con1tiin(ei' gradu" tău de de1teptare este diferit.nă acum 1i 3ncepe(i să 3n(e"ege(i mu"te "ucruri pe care nu "ea(i 3n(e"es p. <eci este de4a o oră. <e ce astă7i sunt a1a de mu"(i Mae1tri pe . Cu c. 2ste greu de e>p"icat' dar 0ă pute(i fo"osi inte"igen(a ca să 0ă imagina(i.n7. <acă 3nsă continua(i 1i 0re(i ca eu să 0ă a4ut mai departe' atunci 0oi continua 1i eu. 6e(i a0ea beneficii 3ncă 3n timp ce 0ă af"a(i 3n "umea fi7ică.t 3n0e(i mai mu"t' cu at. <a' 1ti(i "ucruri care apar(in "umii de dinco"o 1i "ucruri care apar(in acestei "umi' pe care nu "e=a(i cunoscut p. Ji după aceea 0e(i continua să practica(i acasă' dacă sunte(i serio1i. M. <acă nu' atunci aceasta este ca"ea. :0e(i pau7a de pr.nă nu demu"t sau poate niciodată.t 1tii mai mu"te' p. 2ste un fe" de 3n(e"epciune' 1ti(i' care 0ă a4ută să 1ti(i ce0a mai bine dec.ntarea.t a(i 1tiut=o 3nainte. O Stimată Maestră' 0ă mu"(umim pentru 3n0ă(ături"e dumnea0oastră.(ia ani' pentru că ei au e>perien(e tot mai bune' deoarece sunt serio1i 1i practică. Nu 0e(i mai a0ea gri4i 1i totu" 3n 0ia(a 7i"nică 0a de0eni c"ar pentru 0oi. D. :tunci c.nd eu nu sunt aici ca să 0orbesc' deci 0ă ascunde(i unde0a 1i să medita(i.teodată 3" risipim. Dn(e"ege(iL 6e(i cunoa1te cu ade0ărat ce 3nseamnă raiu" pe păm.nt' dacă practica(i cu serio7itate. Ca ma1ina care se 3n0. <eci ni0e"u" de con1tiin(ă repre7intă grade diferite de 3n(e"egere' ca trepte"e unui co"egiu.

<ar dacă 3nt. Ji dacă am fi 0rut să transferăm un set 3ntreg de /ib"ii asta ar fi 3nsemnat un con0oi 3ntreg' camioane mari' dacă s=ar fi putut 0orbi de a1a ce0a pe atunci.tB.nă cu Maestru" pe care 3" are' dacă se simte ata1at cu putere 1i crede 3n e". Sau: @Ce"ă"a"t 3mi p"ace mai mu"tB. O <a' dar aura este diferită de Aumină. <ar 1i=atunci' 3n trecut' au e>istat 3ntotdeauna unu"' doi' trei' patru' cinci Mae1tri' 3n func(ie de necesită(i"e timpu"ui.nd 0e(i practica această metodă 0e(i radia aceea1i Aumină ca 3n picturi"e cu Iisus 1i oamenii pot să o 0adă' cei ce sunt medii bune pot să o 0adă. <e aceea acum 1tim de e>isten(a mu"tor Mae1tri. <oar că am practicat ra4a Foga pentru un timp. 6oi a0e(i termeni de compara(ie 1i pute(i să 4udeca(i singuri' fo"osindu=0ă de 3n(e"epciunea 1i inte"igen(a 0oastră: @Oh' acesta este mai bunB.ndu=ne 1ansa să 3n0ă(ăm a1a de repede' pe c.păm. <epinde de a"egerea "or' de dorin(a "or de a oferi sau de afinită(i"e cu mase"e "argi de oameni. Nimeni nu 0a putea să 0ă 3n1e"e 1i să spună @eu sunt ce" mai bunB. M. O Pot' doar dacă acea persoană crede cu sinceritate că eu sunt mai capabi"ă să o că"ău7esc către un ni0e" mai 3na"t 1i 3ntrun timp mai scurt. <a' pentru că Aumina 1i Sunetu" este eta"onu" cu care se măsoară un Maestru ade0ărat. M. :1a putem af"a mai repede de e>isten(a Mae1tri"or' nu că ei n=ar fi e>istat 3ntrecut sau că ar fi fost inaccesibi"i.teodată este neagră sau de cu"oarea cafe"ei' a"tă dată este ga"benă sau ro1ie. 2 pentru că 3n 0remuri"e noastre mi4"oace"e de comunicare sunt mu"t mai bune. Dmi pare rău să o spun' dar ce" care nu este capabi" să 0ă dea Aumina 1i Sunetu" imediat' ace"a nu este un maestru ade0ărat.nt' d. <epinde de temperamentu" persoanei "a ace" moment. . :ceea este Aumina. 5iecare "ucru cu rostu" "ui. Dn regu"ăL D.seteI D.t a"(ii. HR. O 5iindcă tot a(i 0orbit de cumpărături' 3ntrebarea mea pentru dumnea0oastră ar fi' pute(i ini(ia pe cine0a care de4a a primit ini(ierea de "a a"t MaestruL M. : 0ă7ut cine0a dintre cei care sunte(i aiciL <umnea0oastrăL Ce a(i 0ă7utL D. O <a' desigur. <a' este un noroc' este foarte bine pentru 0oi să a0e(i' să pute(i cumpăra' să pute(i a"ege ce dori(i. :1a cum pentru a 0ă scufunda 3n mare a0e(i ne0oie de costum 1i mască de o>igen. O 2u nu am de fapt o 3ntrebare.i copacu"' să=" ciop"im cu une"te rudimentare care a4ung @+aputB destu" de repede 1i nu mai sunt de nici un fo"os' să=" "ustruim cu piatra 1i apoi să gra0ăm cu0inte"e unu" după a"tu". : merge spre rai' 3nseamnă să fii echipat cu Sunet 1i Aumină. Mu"(i oameni o pot 0edea. Sau. <acă a0e(i credin(a că Maestru" 0ostru este ce" mai bun' atunci nu=" schimba(i. <esigur' unii Mae1tri sunt mai accesibi"i dec. Ji "a timpu" ace"a puteam 0edea astfe" de aure' de1i nu 1tiam prea mu"te atunci' nu 3n(e"egeam prea mu"te. <e aceea 0ede(i că to(i sfin(ii au un cerc de "umină deasupra capu"ui. @:cesta arată bineB. :stă7i noi suntem informa(i mai bine de e>isten(a "or' pentru că astă7i suntem noroco1i să a0em mass= media' te"e0i7iunea' radiou" sau căr(i care pot atinge tira4e de mi"ioane sau sute de mi"ioane 3ntr= un timp foarte scurt."ni(i o persoană cu o aură spiritua"ă puternică' 0ă da(i seama că este cine0a deosebit. O Pot 0edea aura' aura. <acă' 3nsă' 0ă 3ndoi(i 1i 3ncă nu a0e(i Aumina 1i Sunetu" de care 0=am 0orbit' atunci pute(i 3ncerca. Pe 0remuri' dacă doream să tipărim o carte' trebuia să tăiem mai 3nt. :ura are diferite cu"ori' c. :"tfe"' e mai bine să răm. @Oh' ace"a e prea ur. <acă sunte(i deschi1i K Maestra arată punctu" din mi4"ocu" frun(ii K 0e(i putea 0edea practican(ii de un ni0e" 3na"t' radiind Aumină. C.nd 3n trecut era a1a de difici"L Pute(i să ne 0orbi(i despre aceastaL M. <e aceea Iisus 1i /uddha sunt picta(i cu un cerc de Aumină 3n 4uru" "or.

O :m obser0at că mu"(i Mae1tri spiritua"i au un sim( de70o"tat a" umoru"ui.1tig destu" de bun să a4ut 1i pe a"(ii. :1a se na1te sim(u" umoru"ui. <acă murim m. /ineL D. :4ut refugia(ii' 0ictime"e de7astre"or 1i to(i cei "a ne0oie. O Oh' de aceea' (i=ai pierdut puterea. Păstrea7ă=(i 0ia(a c.teodată' oamenii cred că dacă au o a0entură e>tracon4uga"ă 1i merg acasă 1i se confesea7ă so(u"ui sau so(iei' atunci este foarte cinstit 1i 3n(e"ept. <a' da' da. :"tfe"' noi nu mai considerăm că noi sau 0ia(a noastră este a1a de importantă 3nc. <a' după i"uminare noi a0em destu"ă 3n(e"epciune' ca să ne purtăm de gri4ă 3n orice situa(ie. :sta 0oiam să spun. 2i pot să r.t mai simp"ă' fără comp"ica(ii' certuri din emo(ii. Ne sim(im deta1a(i de această "ume.O Ji acum nu "e mai 0e7iL Sau "e 0e7i doar c.ndi 1i "a a" doi"ea. <acă pierdem totu"' atunci pierdem totu"' dacă c. <e e>emp"u 1i eu continui să muncesc. M. Chiar am un c.ndesc că a1a este. 2ste mai bine să nu=i spunem parteneru"ui despre toate acestea' ca să nu=" rănim.seteI Să sperăm' pentru bine"e 0ostru' n=a(i pierdut două ore din timpu" 0ostru doar ca să ascu"ta(i "a o persoană nei"uminată. Picte7' fac "ucru de arti7anat' ca să=mi c. O Nu' acum nu mai medite7. Mă g. <ar asta nu 3nseamnă că stăm 3n pat toată 7iua' suntem bătu(i 3n cuie 3n pat 1i medităm. Nu e bine.teodatăL D. <acă ai de4a pe cine0a' nu=i spune. Dnseamnă' dacă ai de4a un so(' nu te mai g. <e ce să nu "ucrămL Noi a0em a1a de mu"t ta"ent 1i abi"ită(i' iar 0ia(a este a1a de u1oară pentru noi după i"uminare' 3nc. Nimic nu ne mai sperie. <acă 3ncă cre7i că acesta este drumu"' trebuie să medite7i.t sim(im că nu trebuie să ne facem gri4i. Noi ne re"a>ăm 3n mod firesc. Orice pierdem sau c. :r trebui să medite7i din nou. <e aceea suntem re"a>a(i. <eci' noi 3ncercăm să re7o"0ăm această prob"emă 1i să nu o mai repetăm niciodată' asta este. D. Noi nu=i rănim pe a"(ii' nici măcar emo(iona". 5aptu" de a 1ti este dureros. <acă o păstrăm' e bine 1i a1a. Ne pierdem frica' ne"ini1tea sau nerăbdarea. :cestea sunt "egi"e uni0ersu"ui. :cestea cau7ea7ă dureri sentimenta"e pentru cei"a"(i. <a. C. N=are nici un rost.seteI 5oarte simp"u.1tig e>isten(a.1tigăm totu".1tigăm totu"' atunci c. O Oh' 3n(e"eg 3ntrebarea. :sta te 0a a4uta 3ntr=o anumită măsură' 3n orice ca7' nu=(i 0a face rău. <upă ini(iere trebuie să păstrăm aceste precepteL M. <acă c.ine' murim' dacă trăim' trăim. O :m citit 3n cartea dumnea0oastră că sunt cinci precepte. Dncercăm să e0ităm conf"icte"e' suferin(e"e' emo(ii"e' să nu facem pe nimeni să sufere' 3n specia" pe cei pe care 3i iubim' asta este tot. .dă de ei 3n1i1i sau de a"(ii' de "ucruri"e ridico"e a"e 0ie(ii' 3n timp ce oamenii "e iau prea 3n serios 1i sunt ata1a(i de e"e prea mu"t. :i făcut de4a gre1ea"a' de ce să aduci tot gunoiu" 3n casă 1i să "a1i ca a"(ii să se bucure de e"L <acă nu 0a 1ti nimic' nu 0a suferi a1a de rău. <impotri0ă' muncim. D. <oare 1i mai tare c.1tigăm 3n această "ume' nu mai contea7ă pentru noi. Nu 0reau să primesc dona(ii de "a nimeni.sete 1i ap"au7eI :tunci poate că sunt 1i eu un fe" de maestru' nuL HR.nd 3i spui. Nu 3n(e"eg @conduita se>ua"ă gre1ităB.1tigăm o mu"(ime de "ucruri este doar pentru bine"e oameni"or' noi "e oferim "or 1i spre bine"e ce"or pe care=i iubim. <oar re7o"0ă=(i singur prob"ema' 3ncet 1i 3n tăcere' fără să te confese7i. Care este "egătura dintre umor 1i practica spiritua"ăL M. Găsi(i că eu am sim(u" umoru"uiL HPub"icu": <a' daEI HR. M.t să trecem prin toate "upte"e 1i suferin(e"e pentru a o păstra. <upă ce practicăm o perioadă de timp' ne @re"a>ămB' nu mai suntem a1a de serio1i. Hr. Cred că se simt ferici(i' re"a>a(i 1i cu inima deschisă către orice.

O Dncepe să de0ină chiar distracti0 acum. Sunt foarte ru1inoasă' cu e>cep(ia ca7u"ui 3n care trebuie să ( 3n un discurs' căci aceasta a de0enit o datorie de c. Ji 3mi p"ace să merg a1a. Unora "e p"ac e>perien(e"e prime4dioase. Po(i să te ui(i 3n pagini"e aurii 1i să găse1ti unu" Hr. <ar c. <e e>emp"u' sunt oameni care conduc ma1ina pentru mine. <ar este mu"t mai confortabi" 1i mai neutru să răm. Nu arată prea rega"' dar "or "e p"ace. NuL Un prin( este asemenea rege"ui' 3n une"e aspecte' este mai mu"t sau mai pu(in ca rege"e' este chiar 0iitoru" rege. Probabi" că 0oi a(i a"es să fi(i aici pentru un timp. 6re(i să 0ă odihni(i. Sunt mu"t mai mu"te ni0e"uri mai sus. O Sunt 3ntrebări pe care noi' 3n căutarea suf"etu"ui' ni "e punem mereu 1i primim 3n schimb fe" de fe" de teorii 1i po0e1ti' deci a1 0rea să 0ă 3ntreb ce părere a0e(i dumnea0oastră.nă 3n pa"at' dar poate cutreiera 1i 3n 4ung"ă' pentru că 3i p"ace mu"t să e>p"ore7e tot ce e>istă 3n natură.nd intra(i 3n camera unde se af"ă . <eci e" se 0a af"a 3ntr=un "oc anume numai dacă 3i p"ace să fie aco"o. Pentru că oriunde mă duc' oamenii mă cunosc 1i c. :ce"a1i "ucru c. Aa fe" ca o so(ie a"intată' care fuge de so(u" ei.teodată 0or să gătească ei singuri' nu mai 0or ser0itori prin prea4mă. <upă a" Cinci"ea pute(i merge oriunde dori(i. : doua este: @<e ce mă af"u aiciLB Poate pentru că 3(i p"ace să fii aici.mp"a 1i a1a.ne(i aco"o.sete 1i ap"au7eI Dn ceea ce pri0e1te 3ntrebarea @Cine sunt euLB' po(i merge să 3ntrebi unu" din mae1trii Men' care sunt din abunden(ă 3n statu" Ne) *or+. C. <e e>emp"u' a0e(i o casă frumoasă 1i o parte din camere sunt destinate odihnei. Oricum' noi a0em "iberu" arbitru de a a"ege 3ntre a fi 3n ceruri sau 3n a"tă parte' pentru a a0ea proprii"e noastre e>perien(e.teodată simt ne0oia să merg unde0a unde nu mă cunoa1te nimeni. Ji poate acum e timpu" să p"eca(i pentru că a(i 3n0ă(at destu" 3n această "ume 1i sim(i(i că nu mai este nimic ce să 3n0ă(a(i aici 1i sunte(i obosi(i de că"ătorie.nă astă7i. 2ste ca 1i cum ne urcăm pe dea"' cu c. Prima este: Cine suntem noiL Cine sunt euL Cum am a4uns 3n situa(ia nep"ăcută că trebuie să mă 3ntorc :casăL Cum de am părăsit Casa 1i de ce este a1a de important să mă 3ntorcL :(i 0orbit despre 3ntoarcerea "a Ni0e"u" Cinci 1i că nu este important să mergem mai departe. <eci aceasta este a"egerea mea.t peisa4u" de0ine mai frumos' dar totu1i' nu este "ocu" potri0it pentru a ne odihni. <ar totu1i' 0oi nu 0re(i să 0ă odihni(i aco"o pentru totdeauna' chiar dacă este 3n afara casei 0oastre. Dmi conduc tricic"eta mea e"ectrică' fără ben7ină' cu baterie care se 3ncarcă "a pri7ă' 7ece +i"ometri pe oră.ne(i aco"o.seteI. <acă e>istă 1i un punct mai 3ndepărtat' care este scopu" "uiL Ce re"a(ie e>istă 3ntre acest punct 1i mine ca să nu fie necesar să mă 3ntorc "a e"L :cestea sunt 3ntrebări"e me"e. HR. 2 tot ce 0ă pot spune acum. Oriunde merg' oamenii doresc să fie 1oferii mei. <e e>emp"u prin(u"' e" poate să răm. Pute(i merge pentru o perioadă de timp' dar poate n=o să 0re(i să răm. 2ste prea puternic mai sus.t am sim(it ne0oia să facem ce0a noi 3n1ine.nd oamenii m=au scos "a i0ea"ă 1i m=au făcut faimoasă 1i p. Ji de ce trebuie să merge(i :casăL <e ce a" Cinci"ea 1i nu a" Jase"eaL :sta depinde de 0oi. :"tfe"' cine ne=ar for(a să stăm aici' c. Poate că noi am fost a1a de p"ictisi(i 3n rai' unde totu" era gata făcut 1i ser0it "a por(i"e pa"atu"ui' 3nc.teodată tot fug pentru două sau trei "uni. Aa fe" ca cei din pa"atu" rega".i' apoi 0ede(i dacă mai 0re(i să p"eca(i din nou 3ntr=o că"ătorie a0enturoasă. Probabi" că dumnea0oastră a(i a"es de "a 3nceput' cu mu"(i ani 3n urmă' să fi(i aici' ca să 3n0ă(a(i ce0a 3ntr=un mediu mai a0enturos' ce0a mai 3nfrico1ător' mai teribi". M.t urcăm mai sus' cu at.tă 0reme suntem copiii "ui <umne7euL :1a numi(ii copii ai "ui <umne7eu sunt chiar <umne7eu Dnsu1i. Ji se murdăresc de u"ei 1i de +etchup peste tot' dar "e p"ace. Merge(i :casă' odihni(i=0ă 3nt.teodată 3mi p"ace să conduc eu 3nsămi. Nu pot să mă ascund prea des' dar c. 2u nu sunt specia"istă 3n a1a ce0a. Se poate 3nt.D.

Noi ne imaginăm mereu că pe măsură ce a4ungem mai sus' 0om găsi mai mu"tă iubire. Noi "e oferim suportu" nostru financiar 1i putem chiar să "e asigurăm adăpost' dacă ONU ne permite să o facem' deci cu binecu0.ndresc cu asta' dar pentru că 3ntreba(i' de e>emp"u' anu" trecut am a4utat insu"e"e 5i"ipine' datorită de7astru"ui pro0ocat de erup(ia 0u"canu"ui Pinatubo.t putem noi să suportăm.t de "ent' c.mp"ă dacă suntem con1tien(i de aceste puteri' dar nu 1tim dacă noi "e a0em sau nuL S=ar putea să a0em doar impresia că "e a0em. :m fi un fe" de /uddha egoist 1i nu dorim să a0em printre noi a1a ce0a. Nu 3nseamnă că noi stăm toată 7iua 3n samadhi 1i ne bucurăm numai noi."ni grade diferite de iubire. Mă 3ntreb ce părere a0e(i despre aceasta 1i ce "e recomanda(i ce"or care 3ncearcă să se e"ibere7e de "umea aceasta 3ntr=o manieră spiritua"ă' pentru a=i a4uta să facă fa(ă mediu"ui 1i de0astării care se petrece 3n 4uru" "orL Ji crede(i că trecerea 3n "umea de dinco"o este suficientă pentru a ne da seama ce "ăsăm 3n urmă sau crede(i că a0em datoria de a 3ncerca să a"inăm suferin(e"e' 3ncă 3n timp ce ne af"ăm 3n p"anu" acestaL 6a aduce 0reun bineL M.1tig bani. Ce" pu(in pentru noi' pentru con1tiin(a noastră' să fim cu cugetu" 3mpăcat că am 3ncercat totu" pentru a u1ura suferin(e"e semeni"or no1tri. 6=am spus de4a că banii no1tri sunt distribui(i diferite"or organi7a(ii sau (ări' unde au a0ut "oc de7astre. Cum putem să "e accesămL Ji dacă a0em acces "a e"e' cum să facem să nu de0enim nerăbdători cu tot ce se 3nt. 6re(i să spune(i: Cum să a0em răbdare să suportăm un sistem birocratic 1i a1a de "ent' c.mp"ă 3n 4uru" nostruL 6ede(i' cum putem să "ăsăm totu" să se desfă1oare at. Co(i că"ugării 1i discipo"ii mei trebuie să muncească' "a fe" ca 1i 0oi. <eci' nu 0=ar p"ace să sta(i aco"o' chiar dacă e un "oc fo"ositor pentru casa 0oastră. :1a este.nd 1tim că a0em puterea să schimbăm "ucruri"eL Cum să ai răbdare 1i . Ji acum 3ncercăm să a4utăm refugia(ii din :u Aac' pentru a u1ura efortu" Na(iuni"or Unite' 3n ca7u" 3n care 0or să primească a4utoru" nostru.t mai curat posibi". Pentru că unii nu acceptă a4utoru" meu spiritua"' atunci eu "e ofer a4utoru" fi7ic. O Ne=a(i spus că "a un anumit ni0e" suntem con1tien(i de puteri"e noastre' care 0in din această stare de con1tiin(ă. HR. Nu 0reau să mă m. :1a 0or ei' a1a 3i a4utăm.ta timp c. Ji eu fac "a fe".ntarea care decurge din e"eL Dn(e"ege(i ce 0reau să spunL M. :sta e tot. <epinde c. <umne7eu ne 0a da grade diferite de iubire.ta distrugere 3n 4uru" meu' distrugere eco"ogică 1i cru7ime. O Dn(e"eg' 3n(e"eg. <eci noi 3ncercăm. :poi' 3n afară de aceasta' noi a4utăm 1i pe p"an spiritua"' a4utăm 3n ceea ce pri0e1te suferin(a "umii' a4utăm "a e"iberarea "umii de suferin(ă. :cum' ce se 3nt. Sigur că merită. <eci' asta facem 1i pentru asta trebuie să c. <e aceea eu nu 0reau să trăiesc din dona(ii"e oameni"or. :m a4utat apoi 0ictime"e inunda(ii"or din :u Aac' China 1i a"te (ări. O 6ăd at. O <a. Sunt 3nsă mu"te fe"uri de iubire' e>istă iubire 0io"entă' iubire puternică' 3ngăduitoare sau neutră.ntarea ONU.seteI D.centra"a e"ectrică a "ocuin(ei 0oastre K e 7gomot' că"dură mare 1i e pericu"os.t suntem aici' ar fi bine să păstrăm mediu" 3ncon4urător c.teodată e foarte puternică' sim(im că ne rupem 3n f.1ii. D. Cru7ime fa(ă de anima"e. :m făcut=o' o fac 1i o 0oi face. 2>istă mu"te aspecte a"e "ui <umne7eu pe care nici nu ni "e putem imagina. Prin urmare' noi 3i a4utăm pe cei ce suferă 1i a4utăm "a ridicarea standardu"ui "umii' mora"' fi7ic 1i spiritua". <ar c. <eci 1i noi facem toate aceste "ucruri despre care a(i 3ntrebat' deoarece at.nd 1tim că prin rugăciune sau a"te metode putem a4unge "a re7u"tate mu"t mai bune 1i mai rapideL Cum se e>p"ică fenomenu" 1i 3n ce fe" se poate a4unge "a aceste puteri' a"ături de binecu0. Crebuie să facem aceasta. Aa ni0e"uri diferite 0om 3nt.

Oamenii se str. 6re(i să comenta(i pu(in pe această temăL 2ste aceasta o +armă a "umiiL Sau 0a a4unge să cree7e un fe" de +armă 3n 0iitorL M. Aucruri"e trebuie să=1i urme7e cursu" "or firesc. Să "e da(i cuno1tin(e"e pe care ei să fie dispu1i să "e ap"ice 1i coopera(i cu ei. <e aceea trebuie să merg 1i să=mi p"ec capu"' de "a un pre1edinte "a a"tu"' chiar dacă suportu" financiar 0ine din partea noastră. 2ste foarte bine că a0em Na(iuni"e Unite' trebuie să spun "ucru" acesta' pentru că a 0enit 0orba. :m 1i eu o 3ntrebare. 2u nu fo"osesc niciodată 3n mod inten(ionat puterea magică' 3n nici o 3mpre4urare a 0ie(ii. <e ce nuL Mai mu"tă ag"omera(ie' mai mu"t 7gomot' mai mu"tă 0ese"ie. :m citit căr(i"e 0oastre despre Na(iuni"e Unite. <oar că nu ne=am răsp. <ar oameni"or "e p"ace să stea 3n Ne) *or+' de e>emp"u Hr. Nu este bine. <oar pentru că tu te grăbe1ti 1i 0rei să a"ergi' asta nu 3nseamnă că trebuie să faci copi"u" să se 3mpiedice 1i să cadă. O Să a0em mai mu"(i oameni 3n această "ume este de asemenea un "ucru bun. Putem' astfe"' să e"iminăm mu"te din conf"icte"e 1i ră7boaie"e "umii' chiar dacă nu "e putem opri pe toate. :0e(i aproape #$ mi"ioane de refugia(i' ceea ce 3nseamnă o mare responsabi"itate. :precie7 efortu" 1i eficien(a 3n sa"0area pri7onieri"or' aco"o unde a"(i oameni sau puteri"e "umii nu reu1esc' dar un singur comisionar a" Na(iuni"or Unite a putut.nd să fo"osesc puteri"e magice' să dau din cap sau să arăt cu degetu"' pentru a face "ucruri"e să meargă. Noi 0om da tot ce a0em' mi"ioane de do"ari' mi"iarde chiar. 2ste 0orba de cre1terea 0ertiginoasă a popu"a(iei g"obu"ui 1i prob"eme"e care o 3nso(esc: abu7u" eco"ogic 1i cererea tot mai mare de hrană. :m 3nsă con0ingerea că sunte(i oameni foarte inte"igen(i' fiind a"e1ii 1i trimi1ii na(iuni"or de pe 3ntreg g"obu". <ar noi "e putem ridica con1tiin(a oameni"or prin tămăduirea "or spiritua"ă' prin 3n(e"epciune 1i 3n(e"egere spiritua"ă. 5o"osind puteri"e magice 0om produce numai de7astre 3n "ume. :ceasta este cea mai bună so"u(ie' nu fo"osirea puteri"or magice.nt pe care nu=" fo"osim. D. <e aceea nici eu nu de70o"t prea mu"t subiecte"e. 2ste foarte natura"' dar nu inten(ionat. NuL HR. Ji am 0ă7ut o parte din munca depusă aici. :0em a1a de mu"t păm. <acă un gu0ern ar fi 3n stare să cree7e "ocuri de muncă 1i industrie 3n diferite (inuturi' oamenii ar merge aco"o să "ucre7e. Copi"u" nu poate a"erga. Nu este faptu" că noi suntem suprapopu"a(i. <ar miraco"e"e se 3nt.seteI. NuL 2 un 0o"um de "ucru enorm "a care se mai adaugă ră7boaie"e 1i a"te"e.să nu schimbi "ucruri"e' a1aL Sau nu este mai bine să ne rugăm sau să facem ce0a magie sau doar să arătăm cu degetu" 1i "ucruri"e să se schimbeL Nu' eu am răbdare pentru că trebuie să "ucrăm 3n ritmu" acestei "umi' pentru a e0ita haosu". Mu"te insu"e 0irgine' p"atouri care au doar păduri 1i nimic a"tce0a. <eci trebuie să fim răbdători.ndit uniform. <e e>emp"u' un copi" nu poate să fugă. <a 1i mu"te a"te prob"eme' cum sunt de7astre"e sau refugia(ii. <a. Să dăm Ce7aru"ui ce este a" Ce7aru"ui.ng de regu"ă 3n anumite regiuni 1i nu 0or să se mute 3n a"tă parte. O 6ă mu"(umim' Maestră Ching ai' pentru că ne 3mpărtă1i(i din 3n(e"epciunea dumnea0oastră. Chiar dacă noi a0em puterea să a"ergăm' 0om merge "a pas cu copi"u". :sta este tot. Coată "umea face parte din Na(iuni"e Unite.seteI pentru că sunt mai mu"te distrac(ii aici. Sunte(i satisfăcut de răspunsu" meuL <acă nu 3n(e"ege(i 0reunu" din răspunsuri"e me"e' spune(i=mi 1i pot să 0ă dau e>p"ica(ii sup"imentare.mp"ă 3n 4uru" ce"or care practică. 2 3ntr=ade0ăr bine că a0em Na(iuni"e Unite' daE 2 foarte bine. 2i stau doar 3n anumite "ocuri' pentru că e mai u1or să găsească de "ucru 1i e mai . Aucruri"e trebuie să se desfă1oare norma"' natura". Nu' nu. <ar trebuie să trecem prin sistemu" birocratic. Nu 3ncerca(i să for(a(i "ucruri"e. <a' da. <e aceea 1i eu' uneori' am sentimente de frustrare 1i nerăbdare' 3nsă trebuie să 3n0ă( singură să am răbdare. Nu am de g.

r1e1te aco"o.te 3n(e"eg eu' cea mai mare parte a abu7u"ui eco"ogic de astă7i este "egat de cre1terea popu"a(iei' a cererii tot mai mari de spa(iu 0ita"' pentru case' pentru a trăi 3n sti"u" seco"u"ui a" PP="ea. Nici o prob"emă. Să "uăm' de e>emp"u' 4ung"e"e din /ra7i"ia 1i abu7u" eco"ogic care se să0. :m stat de 0orbă cu e" despre aceasta. :r merge pentru o 0ia(ă mai bună. 2"e trebuie să ne prote4e7e cu o onestitate abso"ută' sinceritate 1i demnitate 3n tot ceea ce fac' să ser0ească oamenii' nu proprii"e "or interese. Cu pri0ire "a hrana pe g"ob' ar trebui să fi(i mai "a curent dec. :sta pentru că 3n :merica a0e(i at.(e de ore7' a"imente nutriti0e 1i chiar "apte. Ji singura so"u(ie este de a re7o"0a prob"ema de "a rădăcină' nu de "a crengi. Ceea ce duce "a risipirea resurse"or natura"e este fe"u" 3n care se procedea7ă 3n mu"te păr(i a"e "umii 1i nu că nu am a0ea destu".ndim mesa4u" spiritua"' ceea ce 1tim noi 1i să păstrăm o discip"ină spiritua"ă pe care de regu"ă oamenii nu o au. <umne7eu nu ne=a adus aici ca să murim de foame.t mine. <ar aceasta 0a 0eni mai rapid c. O :cest "ucru pare să fie foarte greu de 3nfăptuit' pentru că' din c. O <a' toate se "eagă una de a"ta 3n această "ume. :tunci 0or cunoa1te discip"ina 1i precepte"e.ntare din partea gu0erne"or' 3n(e"ege(i' cu siguran(ă că nu am a0ea prob"eme. <ar dacă nu a0e(i o discip"ină mora"ă' 0e(i fo"osi toată puterea numai 3n scopuri negati0e' nu 0e(i putea să o contro"a(i.t de mu"te informa(ii despre cum trebuie păstrată "umea. :tunci 0or putea să se g. :tunci peste tot 0a fi "a fe". <e fapt' noi ne 3nfometăm singuri.ndim din nou' să reorgani7ăm totu"' dar aceasta necesită aprobarea gu0erne"or din mu"te (ări. <acă am a0ea această binecu0. <eci' nu trebuie să ne facem gri4i din cau7a suprapopu"a(iei.te 0ăd' din c.sigur. <acă 1i 3n a"te "ocuri ar e>ista siguran(ă' securitate 1i "ocuri de muncă' oamenii ar merge aco"o să "ocuiască. D. <istrugerea păduri"or tropica"e' păm. . <ar pentru aceasta trebuie să ne organi7ăm. Iar rădăcina este stabi"itatea spiritua"ă. 2 foarte natura". Dn(e"ege(iL H:p"au7eI <eci' tot ce a0em de făcut este să răsp. Ne trebuie conducători buni' o organi7are economică bună' ta"ente bune 1i gu0erne cinstite.nd am putea 3n schimb să=i hrănim direct pe oameni. <eci' trebuie să ne g. Dn acest fe"' nu 0om fi niciodată supraag"omera(i. <a' a fost fantastic. Cunosc pe cine0a care poate face din tăr.nd produse"e 0egeta"e bogate 3n proteine pentru un pre( de nimic. M. :"imenta(ia 0egetariană este unu" din ce"e mai bune mi4"oace de a păstra resurse"e "umii' de a hrăni 3ntreaga popu"a(ie' pentru că 3n pre7ent noi risipim o mu"(ime de hrană 0egeta"ă' energie' e"ectricitate 1i medicamente' pentru cre1terea anima"e"or' c.ndească "a mu"te "ucruri care trebuie făcute 1i să reorgani7e7e 0ie(i"e noastre. :r trebui să fim mai bine organi7a(i' pentru a "e putea oferi oameni"or mai mu"te posibi"ită(i de muncă' de "ocuit 1i siguran(ă.ntu" este defri1at 1i asta are ca re7u"ta inunda(ii"e 1i toate acestea nu sunt străine de prob"ema suprapopu"a(iei. :cesta nu este un a4utor pentru popu"a(ia ce"or"a"te (ări a"e "umii. Cercetări"e 1tiin(ifice care s=au pub"icat 3n re0iste' arată că dacă to(i oamenii ar fi 0egetarieni' n=ar mai e>ista foamete 3n "ume. :tunci 0or 1ti cum să fie one1ti 1i cura(i' 0or 1ti cum să=1i fo"osească 3n(e"epciunea. 2 perfect dacă 0re(i să fo"osi(i acea ma1ina e"ectrică pentru a 0edea ce0a "umină' să au7i(i ce0a mu7ică 1i să intra(i 3n samadhi.nd oamenii se 0or spiritua"i7a. Mu"te (ări din "umea a treia 31i 0. Spunea că a che"tuit aproape trei sute de mii de do"ari 1i că a putut hrăni 1ase sute de mii de oameni 3n CeF"on K săraci 1i subnutri(i. <acă am reparti7a hrana 3n mod ega" K 1i dieta 0egetariană a4ută "a 3ndep"inirea acestui "ucru K atunci' 0a fi suficientă nu numai pentru noi' nu numai pentru anima"e' dar chiar pentru 3ntreaga "ume.

Metoda imp"ică medita(ia cu ambe"e' Aumina 1i Sunetu" din interioru" nostru.uan *in. 2u nu am 0enit aici să fac din 0oi discipo"ii mei' am 0enit să 0ă a4ut să de0eni(i Mae1triB @Coată "umea 1tie de4a cum să medite7e' numai că 0oi medita(i "a ce nu trebuie. Dnseamnă că Maestra 0=a acceptat pe 0oi să de0eni(i una din fiin(e"e din cercu" de Sfin(i.B HIoan #:#I.ntu" a fost <umne7eu 1i Cu0. Intensitatea ei poate 0aria de "a o stră"ucire subti"ă p. 2"e sunt foarte importante. <e fiecare dată c. Crebuie să 1tim 3ncotro mergem 1i cum să ne fo"osim Puterea.nă "a stră"ucirea a mi"ioane de sori. Puterea n=are nici un fo"os fără iubire' compasiune 1i 3n(e"egerea corectă a 0a"ori"or mora"e. <upă ce ascu"tăm "a acest Sunet' 3ntreaga noastră fiin(ă se schimbă 1i 3ntreaga noastră 3nfă(i1are 0a fi schimbată 3n mai bine. Pentru că noi suntem făcu(i din acest Sunet' contactu" cu e" ne aduce pace 1i satisfac(ie 3n inimi"e noastre. Maestra Ching ai spune: @:cesta 0ibrea7ă 3n tot ce con(ine 0ia(ă 1i sus(ine 3ntregu" uni0ers. :ceasta este diferen(a. Dn timpuri"e 0echi' ei 3" numeau @bote7B sau @a te refugia 3n MaestruB. Cermenu" chine7esc de @.nd da(i aten(ie tota"ă' din toată inima' "a un "ucru' aceea este medita(ia. Maestra are contro"u". Prin Aumina 1i Sunetu" din interior noi 3" 0om cunoa1te pe <umne7eu. <e aici 0ine magia neagră. Ini(ierea 3n Metoda .uan *in nu este un ritua" e7oteric sau o ceremonie de aderare "a o re"igie nouă.ntu" 1i Cu0. <e atunci 3nco"o' 0oi nu mai sunte(i de"oc o fiin(ă obi1nuită' 0oi sunte(i e"e0a(i. . Prima gustare a Pre7en(ei <i0ine este dată 3n tăcere.<e aceea' noi' 3n acest grup' noi păstrăm' noi 3i 3n0ă(ăm pe oamenii mai 3nt. : mai fost numit Aogosu"' Shabd' Cao' I70oru" Sunetu"ui' Naam sau Mu7ica Cerească. :ceastă transmitere este o parte esen(ia"ă din metodă' tehnica ca atare 0a aduce pu(ine beneficii fără gra(ia Maestrei. :ceastă me"odie din interior poate 0indeca toate răni"e' poate 3mp"ini toate dorin(e"e 1i poto"i toată setea "umii. Pe ca"ea noastră' dacă nu sunte(i cu ade0ărat discip"ina(i 1i bine echipa(i mora"' Maestra 0ă 0a "ua o parte din Puterea 0oastră' ca să nu abu7a(i de ea 1i să face(i rău societă(ii. Maestra Supremă Ching ai ini(ia7ă persoane"e sincere care doresc să cunoască :de0ăru" 3n Metoda .' 0oi 0eni(i aici 1i mă "ăsa(i pe mine să 0ă a4ut ca 0oi să 0ă a4uta(i singuri. Maestra Ching ai nu trebuie să fie pre7entă 3n persoană ca să deschidă această poartă pentru 0oi. 6ede(i' oamenii fac toate aceste "ucruri pentru că nu au destu"ă 3n(e"epciune' de e>emp"u fo"osesc terenuri"e abu7i0' după cum a(i men(ionat sau fac anumite "ucruri pentru că "e "ipse1te 3n(e"epciunea. Unii meditea7ă "a fete frumoase' unii meditea7ă "a bani' unii meditea7ă "a afaceri. <e e>emp"u' /ib"ia cre1tină spune că: @Aa 3nceput a fost Cu0.B Aumina din interior' Aumina "ui <umne7eu' este aceea1i "umină "a care se referă cu0.ntu" a fost cu <umne7eu.uan *in. <e0ine un abu7' magie neagră.uan *inB 3nseamnă contemp"a(ia "a sunetu" 0ibrator.i să păstre7e precepte"e. Puterea Maestrei' Puterea Maestrei' bineL Sunt foarte mu"(umită de 3ntrebări"e inte"igente pe care mi "e pune(i.nt este Sunetu" din interior. 2ste tot numai putere 1i iubire. :ceste e>perien(e spiritua"e au fost descrise repetat 3n "iteratura spiritua"ă a tuturor re"igii"or "umii 3ncă din timpuri"e 0echi. 2u dau aten(ie numai "a Puterea din interioru" meu' "a Compasiunea' "a ca"ită(i"e p"ine de Iubire 1i Mi"ă a"e "ui <umne7euB @Ini(ierea 3nseamnă 3nceputu" unei 0ie(i noi' 3ntr=un ordin nou. Prin urmare' rădăcina tuturor "ucruri"or este 3n(e"epciunea' practica spiritua"ă. :cest Cu0. Prin urmare' este u1or să cape(i i"uminarea' dar este greu să o păstre7i. Dn timpu" ini(ierii' sunt date instruc(iuni specifice despre medita(ia cu Aumina 1i Sunetu" din interior' iar Maestra Ching ai 0a oferi @transmiterea spiritua"ăB. 5oarte inte"igente. Ini(ierea 3n Metoda .ntu" @i"uminareB. Ob(ine(i i"uminareaE 6ă mu"(umesc pentru aten(ie' numai bineE @Ini(ierea nu este o ini(iere cu ade0ărat.

Practica 7i"nică 0ă 0a ad.R $.B @:tunci c. :"imente"e pro0enite din p"ante 1i produse"e "actate sunt permise 3n acest regim' dar orice a"t produs pro0enit din surse anima"iere' . Promisiunea de a men(ine un regim 0egetarian pe 0ia(ă este o cerin(ă pentru a primi ini(ierea.uan *in. Noi nu credem că <umne7eu a aran4at totu" pentru bucuria noastră' pentru e>perien(a noastră. Noi separăm păcatu" de 0irtute. Nu trebuie să 0ă schimba(i re"igia actua"ă sau credin(a. Noi facem totu" cu e7itare' noi facem "ucruri cu egou". 4. Nouă ne p"ace să ne bucurăm de noi 1i să ne distrăm' dar nu 1tim cum. @O persoană comp"et di0ină este o fiin(ă umană dep"ină. Noi dăm importan(ă "a toate 1i 3n acord cu aceasta ne 4udecăm pe noi 1i pe cei"a"(i. Qe"u" Maestrei Supreme Ching ai este să ne 3n0e(e să fim independen(i. 2a nu acceptă bani' prosternări sau cadouri' deci nu este ne0oie să=i oferi(i aceste "ucruri. :cum' noi suntem fiin(e umane pe 4umătate. Noi "e spunem "a cei"a"(i mereu: @:h' nu ar trebui să faci astaB. 5ără practica 7i"nică' 0e(i uita cu siguran(ă de i"uminare 1i 0ă 0e(i re3ntoarce "a ni0e"u" norma" de con1tiin(ă.nci 1i fortifica e>perien(e"e ini(ia"e de i"uminare 1i 0ă 0a da posibi"itatea să atinge(i ce" mai 3na"t ni0e" a" <e1teptării Spiritua"e sau ni0e"u" "ui /uddha. Ini(ierea este oferită gratuit. Noi suferim de pe urma proprii"or "imite 3n "egătură cu ce ar trebui <umne7eu să facă. <eci 2a predă o metodă care poate fi practicată de oricine' singuri' fără ritua"uri sau procesiuni. R %. Să te ab(ii de "a a "ua 0ia(a fiin(e"or cu con1tiin(ă. Ce"e Cinci Precepte #. 2u sunt 0egetariană pentru că <umne7eu" din mine o dore1te. Nu 0e(i fi 3ntreba(i să 0ă a"ătura(i nici unei organi7a(ii sau să participa(i "a ce0a care nu se potri0e1te sti"u"ui de 0ia(ă actua".nduri"e noastre' chiar 1i pentru o secundă' toate fiin(e"e cere1ti' to(i 7eii 1i to(i 3ngerii gardieni ne 0or a4uta. Precepte"e sunt 3ndrumări care 0ă 0or a4uta să nu 0ă răni(i pe 0oi sau ce"e"a"te fiin(e 0ii din 4uru" 0ostru. -. R :cest precept presupune e0itarea tuturor otră0uri"or de orice fe"' precum a"coo"u"' droguri"e' tutunu"' 4ocuri"e de noroc' pornografia 1i fi"me"e 1i "iteratura e>cesi0 de 0io"ente. :cest precept cere aderarea strictă "a un regim 0egetarian sau "acto=0egetarian' fără carne' fără pe1te sau ouă Hferti"i7ate sau neferti"i7ateI. Practica 7i"nică a Metodei de medita(ie . Dn(e"ege(iL Dn rea"itate' <umne7eu este 3n interioru" nostru 1i noi 3i punem "imite.uan *in 1i păstrarea ce"or Cinci Precepte sunt singure"e cerin(e după ini(iere. Ji ne spunem 1i nouă: @Nu ar trebui să fac asta' ar trebui să fac a1a.:cest e0eniment este numit uneori @i"uminare imediatăB sau @dintr=o datăB pentru că 0e(i au7i Sunetu" din interior 1i 0e(i 0edea Aumina din interior imediat după ini(iere. Să te ab(ii de "a a 0orbi ceea ce nu este ade0ărat. O fiin(ă umană dep"ină' este o persoană comp"et di0ină. ?. Cotu1i' 0i se 0a cere să de0eni(i 0egetarieni. 2a nu caută oameni care să o urme7e sau să o s"u4ească' nu caută discipo"i sau să stabi"ească o organi7a(ie cu coti7a(ie de membru. : nga4amentu" de a (ine toată 0ia(a un regim 0egetarian sau "acto=0egetarian este o condi(ie necesară pentru a primi ini(ierea 3n Metoda . <eci de ce să fiu 0egetarianLB <a' 1tiu. 2a 0a accepta numai sinceritatea 0oastră din 0ia(a de 7i cu 7i 1i din practica medita(iei' ca să progresa(i pe urme"e sfin(eniei. Să te ab(ii de "a a "ua ceea ce nu=(i apar(ine. Să te ab(ii de "a comportamentu" se>ua" gre1it. Maestra Ching ai acceptă pentru ini(iere persoane de toate fe"uri"e 1i credin(e"e re"igioase.nd suntem puri 3n fapte"e' 0orbe"e 1i g. Să te ab(ii de "a fo"osirea into>ican(i"or.B /eneficii"e regimu"ui 0egetarian. Aa momentu" ace"a' tot uni0ersu" ne apar(ine 1i ne a4ută 1i tronu" este aco"o pentru noi ca să domnim pe e".

<upă cum se 1tie' constipa(ia poate cau7a canceru" recta" sau hemoroi7i. Carnea con(ine mu"te proteine uro+ina7ice 1i uree' care 3ngreunea7ă acti0itatea rinichi"or 1i "e poate distruge func(ia. S. Studii"e făcute asupra e0o"u(iei speciei umane ne arată că strămo1ii no1tri au fost 0egetarieni de "a natură.nd uci7i sau 3i faci pe a"(ii să ucidă pentru a=(i satisface pofta pentru carne' 3(i cree7i datorii +armice 1i aceste datorii trebuie p"ătite "a urma urmei.nge"ui' cancer de stomac' etc.n' 0or face 1i ei cancer. Ne 0om sim(i mai bine' ca"itatea 0ie(ii noastre se 0a 3mbunătă(i pe măsură ce greutatea datoriei +armice se 0a diminua 1i ni se oferă accesu" spre noi"e rea"ită(i subti"e 1i di0ine a"e e>perien(ei noastre "ăuntrice.t ce"e a"e carni0ore"or' carnea pe care o m.ncăm stă 3n intestine"e noastre un timp mu"t mai "ung. 2>perimente"e arată că fierberea 1i pră4irea cărnii creea7ă o substan(ă chimică HmethF"cho"antherenu"I' care este un carcinogen puternic. Dn fiecare +g de carne sunt #4 grame de proteine uro+ina7ice. Structura corpu"ui uman nu este potri0ită pentru m. :ceste to>ine se presupun a fi cau7a canceru"ui de co"on' de asemenea' e"e sporesc efortu" ficatu"ui' care are func(ia de a e"imina to>ine"e. Dmpreună' intestine"e noastre au apro>imati0 opt metri 1i 4umătate "ungime. :ceasta poate dec"an1a ciro7e sau chiar canceru" hepatic. :cest "ucru a fost demonstrat de <r. <rept consecin(ă' 3n această perioadă de timp carnea 3ncepe să putre7ească 1i să cree7e to>ine. Joarecii cărora "i s=a administrat această substan(ă chimică au făcut cancer cum ar fi tumori a"e oase"or' canceru" s. G. C. Intestinu" sub(ire este 3ndoit de mai mu"te ori' iar pere(ii sunt 3ncre(i(i 1i nu nete7i. Pentru că intestine"e noastre sunt mai "ungi dec. C. Mai pu(in e0ident este faptu" că a ne ab(ine de a răni pe cine0a este 3n ega"ă măsură 1i 3n a0anta4u" nostru.ncatu" cărnii. Sănătatea 1i a"imenta(ia. Canceru" se situea7ă pe "ocu" a" doi"ea 3n cau7a mor(ii. Mai mu"t' carnea nu con(ine fibre dietetice sau ce"u"o7ă 1i prin urmare poate duce foarte u1or "a constipa(ie.nd ce"u"e"e canceroase umane sunt in4ectate 3n anima"e 1i e"e de70o"tă . Prin urmare' 3n ade0ăratu" sens' a păstra o dietă 0egetariană este un dar pe care ni=" oferim noi singuri. <in cau7a con(inutu"ui scă7ut 3n fibre 1i din cau7a densită(ii mari de proteine din carne' intestine"e nu au ne0oie de mu"t timp pentru absorb(ia hranei' prin urmare' intestine"e carni0ore"or sunt mai scurte dec. Coate 31i au originea 3n fe"u" firesc de a trăi' e"e sunt 3n "egătură cu sănătatea noastră 1i modu" de a"imenta(ie' eco"ogia 1i mediu"' etica 1i suferin(a anima"e"or' foametea din "ume. Ji "a oameni K asemenea tuturor anima"e"or ce se hrănesc cu p"ante K intestinu" sub(ire 1i ce" gros sunt "ungi. <e ceL <in cau7a "egii +armei: @Ce semeni' aceea 0ei cu"egeB. Sunt mu"te moti0e pentru aceasta' dar ce" mai important 0ine de "a Primu" Precept' care ne spune să ne ab(inem să "uăm 0ia(a fiin(e"or 3nsuf"e(ite sau @:b(ine=te să uci7iB.ncatu"ui cărnii sunt con0ingătoare pentru unii oameni' dar e>istă 1i a"te moti0e e0idente pentru a fi 0egetarian. : nu ucide sau a nu răni creaturi"e din 4uru" nostru este e0ident 3n fo"osu" "or. Co"estero"u" 1i grăsimi"e saturate din carne creea7ă' de asemenea' bo"i cardio0ascu"are.t ce"e a"e ierbi0ore"or. Dn State"e Unite a"e :mericii 1i acum 3n 5ormosa' bo"i"e cardio0ascu"are sunt cau7a număru" unu a morta"ită(ii. untingen de "a Uni0ersitatea Co"umbia' 3n "ucrarea sa de anatomie comparată.inc"usi0 ouă"e' sunt inter7ise. Se merită pe dep"in pre(u" mic pe care 3" p"ăti(iE :rgumente"e spiritua"e 3mpotri0a m. Cercetări"e au arătat că puii de 1oareci hrăni(i de feme"e 1oarece care au cancer de s. Dn contrast' anima"e"e 0egetariene au ambe"e intestine K sub(ire 1i gros K mai "ungi. <acă punem ce"u"e 0ii 3n proteine uro+ina7ice "ichide' func(ia "or metabo"ică s=ar degenera. 2" a arătat că toate carni0ore"e au intestinu" mic 1i mare mai scurt' intestinu" "or gros fiind drept 1i neted.

Oamenii măn.ini"e 3ntinse 3ntre #.t cu hrană 0egetariană c. Mi""er' a practicat medicina 3n 5ormosa timp de 48 de ani. 2" a spus: @Joarece"e este un anima" care se poate hrăni at. Numai partea bo"na0ă este 3n"ăturată' iar restu" este pus "a 0. <r. 2ste foarte difici" ca fiecare bucată de carne să fie ana"i7ată dacă are cancer sau nu' să nu mai 0orbim de e>aminarea fiecărui anima" 3n parte.t cei 0egetarieni.B 2>istă credin(a fa"să că cei ce se hrănesc cu carne sunt mai puternici dec. Ma4oritatea anima"e"or au o 0ia(ă scurtă 1i suferă de aproape toate bo"i"e 3nt.na 3ntinsă c.1i ?8 de minuteT dintre cei ?$ de 0egetarieni' $$ de persoane au re7istat cu m. rana este totu1i cea care ne sus(ine sănătateaB. <acă se face un e>periment pe doi 1oareci' unu" fiind hrănit doar cu 0egeta"e' iar ce"ă"a"t doar cu carne' 0om obser0a că am. Re7u"tatu" testu"ui a fost c. Ma4oritatea oameni"or presupun că "a ora actua"ă' carnea este curată 1i sănătoasă fiindcă se fac inspec(ii "a toate măce"ării"e.ncători de carne' arată că 0egetarienii sunt mai re7isten(i dec.t 1i ne0egetariană. 2>istă astfe" posibi"itatea ca antibiotice"e din carnea anima"e"or să diminue7e eficien(a antibiotice"or fo"ositoare omu"ui. Ne""ogg' un 0egetarian faimos' a spus: @C.ndoi cresc 1i se de70o"tă "a fe"' 3nsă ce" 0egetarian 0a trăi mai mu"t 1i 0a a0ea o re7isten(ă mai mare "a bo"i.ncăm 7i"nic' dacă pro0ine de "a anima"e care ini(ia" au astfe" de bo"i 1i noi o punem 3n corpu" nostru' atunci este o 1ansă foarte mare ca 1i noi să ne 3mbo"nă0im de bo"i"e respecti0e. 2" a 3nfiin(at un spita" unde toate m."nite 1i "a oameni.t mai mu"t posibi".canceru".t cei care consumă carne.nd m. <acă cei doi 1oareci se 3mbo"nă0esc' ce" 0egetarian se 0a 3nsănăto1i mai repedeB. Prin urmare' de ce n=ar "ua omu" hrana direct din p"anteLB <r.t 1i pentru cei care "ucrea7ă 3n spita". :ntibiotice"e' ca 1i a"te droguri' inc"u7.nd steroi7ii 1i hormonii de cre1tere' fie că sunt puse 3n hrana anima"e"or sau sunt in4ectate direct 3n anima"e.te0a surse de proteine incomp"ete. Dnsă' e>perimentu" făcut de profesoru" Ir0ing 5isher de "a Uni0ersitatea *a"e' pe ?$ de 0egetarieni 1i #. Mi""er ne sugerea7ă că noi nu a0em ne0oie dec. 2ste foarte probabi" deci' ca bo"i"e omu"ui să pro0ină din carnea anima"e"or bo"na0e pe care o măn. :poi arată că: @M. Prin urmare' carnea pe care o m. Dn rea"itate' număru" 0ite"or' porcine"or sau a" păsări"or sacrificate 7i"nic este mu"t prea mare pentru a putea fi e>aminate 3n parte. Aa ora actua"ă' 3n industria cărnii' dacă este o prob"emă cu capu" anima"u"ui' atunci capu" este 3ndepărtat' dacă picioru" este bo"na0' atunci este 3ndepărtat.ncă aceste anima"e absorb 1i aceste substan(e 3n corpu" "or.ndu" "or se hrănesc cu p"ante.ncă anima"e' dar acestea "a r.t să trate7e boa"a.n7are. Ma4oritatea oameni"or cred că proteine"e anima"e sunt superioare ce"or de origine 0egeta"ă' deoarece prime"e sunt considerate a fi proteine comp"ete' iar ce"e"a"te incomp"ete.t pentru pacien(i' c.t carnea. <intre cei #.m. Un e>pert 3n chirurgie' american' <r. Sunt 1i oameni care consideră că regimu" 0egetarian nu este suficient de hrănitor.ncăm hrană 0egetariană' nu trebuie să ne mai facem gri4i din cau7a cărei bo"i i s=a tras moartea.t se poate de c"ar.ncăruri"e sunt 0egetariene' at. Dn martie #&!!' :socia(ia :mericană pentru <ietă dădea următoru" comunicat: @Opinia :<: este că regimuri"e 0egetariene sunt sănătoase 1i suficient de hrănitoare' dacă sunt p"anificate 3n mod corespun7ător.ncă. : fost de4a pub"icat faptu" că oamenii care măn.ini"e 3ntinse . . :de0ăru" este că une"e proteine din p"ante sunt comp"ete' iar prin combinarea 4udicioasă a a"imente"or se pot crea proteine comp"ete din c.ncarea din p"ante este o sursă nutriti0ă mai directă dec.t de cerea"e' păstăioase 1i "egume' ca să "uăm toate substan(e"e nutriti0e de care a0em ne0oie pentru a ne men(ine sănăto1i. Participan(i"or "i s=a cerut să stea cu m. S.consumatori de carne' doar doi au re7istat cu m. <octoru" a adăugat: @Medicina pe care ne=o oferă a7i 1tiin(a modernă s=a 3mbunătă(it considerabi"' dar ea nu face dec. Ji asta 3(i face masa mai p"ăcutăEB Mai sunt 1i a"te moti0e de 3ngri4orare.

:proape 4umătate din apa consumată 3n State"e Unite este fo"osită pentru cre1terea 0ite"or 1i a a"tor anima"e de consum. 2co"ogia 1i mediu" 3ncon4urător.ntu"ui' a apei' a energiei 1i a for(ei umane pentru a produce carne nu este un mod eficient de a fo"osi resurse"e p"anetei. Statistici"e de genu" acesta sunt foarte numeroase.persoane peste ?8 de minute' & persoane peste o oră' 4 persoane peste $ ore' iar unu" din 0egetarieni 1i=a (inut m. <ar #. Dn 0.nd din #&%8' $-U din păduri"e :mericii Centra"e au fost distruse 1i 3n "ocu" "or au fost create pă1uni pentru 0ite. 2ste foarte u1or să a0em un regim bogat 3n proteine' fără să m.u"ui sunt proteine' brocco"i con(ine 4-U' iar ore7u" !U.1i ?8 de minute' #.B :u 0egetarienii destu"e proteine 3n hrana "orL Organi7a(ia Mondia"ă a Sănătă(ii recomandă ca 4'-U din ca"orii"e 7i"nice să fie deri0ate din proteine. Resurse"e "umii ar fi fo"osite mai eficient' dacă păm. Dn p"us' cre1terea 0ite"or are o contribu(ie semnificati0ă "a produc(ia a trei dintre ga7e"e răspun7ătoare pentru 3ncă"7irea p"anetei 1i repre7intă' de asemenea' cau7a ma4oră a po"uării ape"or K sunt necesari apro>imati0 $$ 488 de "itri de apă pentru produc(ia fiecărui +i"ogram de carne de 0ită. Se estimea7ă că pentru fiecare #88 de grame de carne din 0ite"e crescute pe aceste pă1uni' se distrug #. .u este ne0oie de # $%8 de "itri de apă.3ntre #.n' canceru" de co"on sau infarct' a fost de4a do0edită. <r. 5o"osirea păm.de ori mai mu"te ca"orii dacă o0ă7u" ar fi fo"osit "a hrănirea popu"a(iei 1i nu a 0ite"or.ini"e 3ntinse mai mu"te de ? ore. Mu"(i a"ergători pe distan(ă "ungă păstrea7ă un regim 0egetarian 3nainte de competi(ii. 5oametea din "ume. Dncep.t un pogon de păm. Pe ". Un pogon de păm.ncăm carne.ine din gr.ntu" acestei p"anete.U din ca"orii"e gr.ntu" fo"osit pentru cre1terea anima"e"or ar fi cu"ti0at cu p"ante pentru hrana oameni"or. Mu"t mai mu"(i oameni ar putea fi hrăni(i dacă resurse"e fo"osite pentru cre1terea 0ite"or ar fi fo"osite "a producerea de cerea"e pentru a hrăni popu"a(ia "umii. /eneficiind 1i de a0anta4u" de a ne feri de bo"i"e cau7ate de diete"e bogate 3n grăsimi K ca de e>emp"u bo"i"e de inimă 1i canceru" K regimu" 0egetarian este de departe a"ternati0a cea mai bună. de ore 1i ?8 de minute.ngă faptu" că fo"osim numai ceea ce a0em ne0oie 1i 3n"ăturăm e>cesu"' ne 0om sim(i mai bine "a g.ndu" că nu trebuie sacrificată o fiin(ă 0ie de fiecare dată c. Sunt 3nsă a"te bo"i care pot fi pre0enite 1i c.teodată chiar 0indecate printr=un regim 0egetarian scă7ut 3n grăsimi: "itia7a rena"ă' canceru" de prostată' diabetu"' u"ceru" peptic' "itia7a bi"iară' artrite' gingi0ita' acnea' canceru" pancreasu"ui sau ce" a" stomacu"ui' hipog"icemia' constipa(ia' di0erticu"o7a' hipertensiunea' osteoporo7a' canceru" o0arian' hemoroi7ii' obe7itatea' astma.metri pătra(i de pădure. Dn afara fumatu"ui' nu mai e>istă nici un a"t factor cu un risc a1a de mare pentru sănătatea omu"ui cum este consumu" de carne. Cre1terea anima"e"or pentru carne 31i are proprii"e urmări: distrugerea păduri"or' 3ncă"7irea p"anetei' po"uarea 1i diminuarea resurse"or de apă' ero7iunea so"u"ui' abu7u" de resurse energetice' foametea "a scară mondia"ă. Pentru un +i"ogram de ro1ii' de e>emp"u' este ne0oie doar de $%8 de "itri de apă' iar pentru a produce un +i"ogram de p. Regimu" 0egetarian ne permite să pă1im cu inima 3mpăcată pe păm.nd noi ne a1e7ăm "a masă.nt fo"osit pentru a produce carne de 0ită.nt cu"ti0at cu o0ă7 ar produce de ! ori mai mu"te proteine 1i de $.rstă de -% de ani' ea a bătut toate recorduri"e at"e(i"or tineri: @6reau să fiu un e>emp"u 1i să demonstre7 că aceia care păstrea7ă un regim 3n 3ntregime 0egetarian 0or a0ea un corp puternic' o minte "impede 1i o 0ia(ă curată. Un pogon de păm. /arbara More' o e>pertă 3n terapia 0egetariană' a terminat cursa de ##8 mi"e 3n $. Re"a(ia dintre consumu" e>agerat de carne sau a"te produse anima"e bogate 3n grăsimi 1i bo"i"e de inimă' canceru" de s.nt fo"osit pentru cu"ti0area de brocco"i produce de #8 ori mai mu"te proteine' ca"orii 1i niacin' dec.

.ncatu" cărnii nu este dec.nge"e ei' să nu m.nca(i carneEB Hprecept hindusI Sf.mpuri de "uptă. Se spune că: @O singură 0i7ită "a abator te face 0egetarian pe 0ia(ă. Suferin(a anima"e"or.nc.nge.ne a "umii este fo"osită pentru hrana anima"e"or.nge.nd carne' oamenii distrug săm.ncă unu" pe ce"ă"a"t' 3n 0ia(a aceasta te măn. Cum 0or putea ace1ti oameni să scape 0reodată dinco"o de ce"e Crei Aumi Ha"e i"u7ieiILB Cei dint.nta scriptură a is"amu"ui' Coranu"' inter7ice consumu" de anima"e moarte' s.B HGenesa #:$&I :"te e>emp"e din /ib"ie' despre inter7icerea cărnii: @Numai carne cu 0ia(a ei' adică s.i taoi1ti' cre1tini sau e0rei' mu"(i dintre ei au fost 0egetarieni.nta de ei.:##I <umne7eu a mai spus: @Cine 0=a spus să omor. Dn ciuda acestui fapt' mai mu"t de o treime din produc(ia de gr.B HAe0. Dncă de "a 3nceputu" istoriei scrise af"ăm că p"ante"e au constituit hrana natura"ă a oameni"or.B <e1i ma4oritatea dintre noi nu 3ncura4ăm omoru"' ne=am format deprinderea K sus(inută de societate K de a m. Regimu" 0egetarian este ce" mai bun test pentru umanitarism.B HIsaia #:#"="%I Sf. Coate "egende"e grece1ti 1i ebraice re"atea7ă că "a 3nceputuri' oamenii se hrăneau cu fructe.nca(i' iar pentru anima"e"e să"batice 1i pentru toate păsări"e' am făcut iarba 1i p"ante"e cu frun7e' ca m.ndit. Peste 48 de mi"ioane mor 3n fiecare an de foame 1i ma4oritatea "or sunt copii.nca cu regu"aritate carne' fără con1tiin(a suferin(e"or "a care sunt supuse aceste anima"e pe care "e m.nca tu.ncare.(i tauru" 1i capra 1i să mi "e oferi(i mieL Spă"a(i=0ă 0oi 3n1i0ă de acest s. :ceasta este o rea"itate pe care mu"(i dintre noi nu o 0om 0edea niciodată cu proprii no1tri ochi.ncau carne niciodată.ncă. :cestea sunt construite pentru a produce un număr ma>im de anima"e de consum cu o che"tuia"ă minimă. 2ste scris 3n /ib"ie: @Ji <umne7eu a spus: 6am dat tot fe"u" de semin(e 1i tot fe"u" de fructe pentru 0oi ca să "e m. :1adar' feri(i=0ă să m.nca(i' căci 0ia(a trupu"ui este 3n s. Mu"(i dintre marii fi"osofi ai Greciei ca P"aton' <iogene 1i Socrate' au p"edat cu to(ii 3n fa0oarea 0egetarianismu"ui.nge ne0ino0at 1i poate 0oi ascu"ta rugi"e 0oastreT a"tfe"' 3mi 0oi 3ntoarce capu" de "a 0oi' căci m. O persoană care răne1te fiin(e"e 3nsuf"e(ite nu 0a a0ea niciodată binecu0.t un obicei dob. :ce"a care ucide 0ie(uitoare"e 1i "e măn. 2" a spus: @:ceia care măn.n(a "ăuntrică a Gra(iei <i0ine.ntu" Petru' unu" dintre discipo"ii "ui Iisus' scria 3ntr=o scrisoare către romani: @/ine este să nu măn.ncă carnea anima"e"or se 0or preface 3n proprii"e "or morminte. Se spune: @Oamenii nu pot a0ea carne fără să omoare.8U din produc(ia tota"ă de gr.ntarea "ui <umne7eu. Dn State"e Unite' 0ite"e consumă . Compania sfin(i"or 1i a a"tora.ini"e 0oastre sunt p"ine de s.ncăm. Aa 3nceputuri' noi n=am fost născu(i cu acest obicei.ncă carnea' carnea ce"or mor(i o măn. /uddha a făcut următoare"e obser0a(ii: @M.#.B HRomani #4:$#I Recent' istoricii au descoperit mu"te manuscrise care pun o "umină nouă asupra 0ie(ii 1i 3n0ă(ături"or "ui Iisus.t 0or e>ista abatoare' 0or fi 1i c.nci carne' să nu bei 0in.nce carne' căci ce"e"a"te fiin(e se 0or 3nspăim.B Ae0 Co"stoi spunea: @:t.nc eu' 3n 0ia(a 0iitoarea mă 0ei m. <acă am hrăni oamenii 3n "oc să hrănim aceste anima"e' nimeni n=ar mai suferi de foame. :de0ărat' ade0ărat 0ă spun că ce" ce ucide 0a fi ucis.nge 1i carne.:proape un mi"iard de oameni suferă de foame 1i ma"nutri(ie pe această p"anetă. :nima"e"e sunt (inute "a grămadă' muti"ate 1i tratate ca ni1te ma1ini de con0ersie a hranei 3n carne. Ji tot a1a "a nesf.ta timp c.ne. Cei care consumă carne se omoară 1i se măn. Jtia(i că 3n State"e Unite sunt sacrificate 7i"nic peste #88888 de 0aciL Dn (ări"e 0estice' ce"e mai mu"te anima"e sunt crescute 3n ferme de produc(ie.r1it. Dn India' Sha+Famuni /uddha 0orbea despre principiu" de a nu răni nici o făptură 0ie. 6echii preo(i din 2gipt nu m. M. Căi(i=0ă 1i poate 0ă 0oi ierta.B Re"igii"e indiene inter7ic de asemenea consumu" cărnii. D1i aten(iona discipo"ii să nu măn.

: m.nă "a e"e' ar muri. Dn acest fe" pomii roditori 31i răsp. C. <acă regimu" "or este echi"ibrat 1i ei pot cre1te 3na"(i 1i puternici. :tunci semin(e"e' din cau7a crengi"or umbroase a"e pomu"ui care 3mpiedică ra7e"e soare"ui să pătrundă p. G. 2schimo1ii sunt aproape 3n tota"itate carni0ori. Cei ce consumă carne nu sunt neapărat 3na"(i 1i puternici' iar 0ia(a "or este 3n medie mai scurtă.B :cestea sunt sfaturi"e comune a"e c. O : consuma carne 3nseamnă a ucide fiin(e"e 0ii' dar a m. D. <eci 3n rea"itate' re7u"tatu" fina" este benefic pentru p"ante. Practic. <upă cum pute(i 0edea' toate anima"e"e mari' ca e"efan(ii' girafe"e' taurii' hipopotamu"' caii' se hrănesc doar cu 0egeta"e 1i fructe.nca' acestea s=ar coace peste măsură' s=ar strica 1i ar cădea "a păm.tor0a dintre persona"ită(i"e marcante a"e istorieiE Maestra răspunde "a 3ntrebări. <eci' a m.Mare"e maestru Men' chine7u" an Shan C7i' a scris un poem 3n care condamnă cu se0eritate consumu" de carne: @:"ergi fuga "a pia(ă să cumperi carne 1i pe1te ca să=(i hrăne1ti so(ia 1i copiii.nca 0egeta"e nu este tot un fe" de a ucideL M.ncăm pentru a supra0ie(ui' deci a"egem hrana cu cea mai mică con1tiin(ă 1i care suferă ce" mai pu(in.nt' putre7ind.t abia dacă simt suferin(a. Sunt ei foarte 3na"(i 1i puterniciL :u ei oare o 0ia(ă foarte "ungăL Cred că acum 3n(e"ege(i foarte c"ar. Dn schimb carni0ore"e sunt foarte 0io"ente 1i nu aduc nici un fo"os. Ve""s' :"bert 2instein' Rabindranath Cagore' Ae0 Co"stoi' George /ernard Sha)' Mahatma Gandhi' :"bert Sch)eit7er.ndesc semin(e"e pe o arie foarte e>tinsă.t de scă7ut' 3nc.t carni0ore"e' foarte genti"e 1i fo"ositoare omu"ui.nd fructe"e se coc' e"e atrag oamenii cu parfumu"' cu"oarea 1i gustu" "or de"icios' ca să "e măn.nca "egume 1i fructe este o tendin(ă natura"ă' care nu "e pro0oacă nici o suferin(ă. :sta nu te 0a apropria nicicum de Rai' ci te 0a face să popu"e7i Iadu"EB Mu"(i scriitori de renume' arti1ti' oameni de 1tiin(ă' fi"osofi 1i persona"ită(i eminente au fost 0egetarieni.nca p"ante 3nseamnă de asemenea a ucide 1i creăm une"e obstaco"e +armice' dar efectu" este foarte mic. D. Aa fructe este mu"t mai e0ident.nce. :"bert 2instein a spus: @Cred că schimbări"e 1i efecte"e purificatoare pe care regimu" 0egetarian 3" are asupra dispo7i(iei fiin(e"or umane' sunt binefăcătoare pentru omenire. P"ante"e con(in &8U apă' deci ni0e"u" "or de con1tiin(ă este at. orticu"torii spun că rete7atu" p"ante"or "e a4ută să crească mai mu"t 1i mai frumos. Sunt mai puternice dec. Ji mai recent: Pau" Ne)man' Madonna' Prin(esa <iana' AindsaF Vagner' Pau" McCartneF 1i Candice /ergen' pentru a enumera doar c. D. <ar de ce 0ia(a "or trebuie "uată' ca să te (ină pe tine 3n 0ia(ăL 2ste nedrept. . Mai mu"t' "a mu"te dintre 0egeta"e noi nu "e tăiem rădăcina' ci doar tu"pina sau frun7e"e' fa0ori7. O Cei mai mu"(i oameni au con0ingerea că 0egetarienii sunt mai scun7i 1i mai s"abi' iar carni0orii sunt mai 3na"(i 1i mai robu1ti.ndu="e chiar reproducerea ase>uată 1i cre1terea. Co(i cei enumera(i acum' au 3mbră(i1at cu entu7iasm 0egetarianismu": Sha+Famuni /uddha' Iisus Cristos' 6irgi"ius' ora(iu' P"aton' O0idiu' Petrarca' Pitagora' Socrate' Sha+espeare' 6o"taire' Ne)ton' Ra"ph Va"do 2merson' enrF <a0id Choreau' Aeonardo <a 6inci' Char"es <ar)in' /en4amin 5ran+"in' 2mi"e Mo"a' /ertrand Russe""' Richard Vagner' PercF /Fsshe She""eF' .ncă carnea anima"e"or' 0or fi afecta(i de instincte"e 1i ca"ită(i"e "or.(i0a dintre ei. Pentru că noi trebuie să m. <acă oamenii măn.nd Metoda . O Nu' 0egetarienii nu sunt neapărat mai scun7i 1i mai s"abi. 2 ade0ăratL M. <acă noi nu am aduna fructe"e pentru a "e m.uan *in două ore 1i 4umătate pe 7i' putem scăpa de acest efect +armic. <e aceea' este mu"t mai nimerit 1i pa1nic pentru oameni să opte7e pentru 0egetarianism.

ntu"L 6ie(uitoare"e men(in un echi"ibru" eco"ogic natura".ncămL M. Noi nu putem să ne batem pe noi sau să ne 3n4unghiem. Dnainte de a ucide un anima"' tu 3" 3ntrebi dacă 0rea să fie m. Noi 3n1ine nu dorim să fim omor. D.ncarea este pu(ină 1i spa(iu" "imitat' aceasta 0a duce "a o reducere a popu"a(iei' păstr. Ouă"e răm.ncăm e"e 0or ump"e 3ntreaga "ume. Noi 1tim că ouă"e au 3n e"e for(a 0ita"ă' a"tfe" cum ar fi posibi" ca o0a"bumenu" să fie singuru" gen de ce"u"e care ar putea fi ferti"i7ateL Unii arată că ouă"e con(in substan(e nutriti0e esen(ia"e' proteine 1i fosfa(i necesari a"imenta(iei omu"ui. :sta nu 3nseamnă că ne "imităm pe noi' dimpotri0ă' 0om e>trapo"a 0ia(a noastră spre toate forme"e de 0ia(ă e>istente pe păm.nce.nca ouăL M. Cot astfe"' nu a0em 0oie să ucidem' deoarece omoru" contra0ine principiu"ui 0ie(ii. <in trecut 1i p. O 2u sunt 0egetariană pentru că <umne7eu" din mine o dore1te.nca(i de un tigru' atunci de ce ar dori anima"e"e să fie m.ncat carne 1i nici ouă 1i cu toate acestea au trăit o 0ia(ă "ungă 1i sănătoasă. Noi nu 0rem să fim m.nt abia acum 7eci de mii de ani' dar 3nainte să apară oamenii au e>istat de4a o mu"(ime de specii de anima"e. Chiar dacă nu s=au putut de70o"ta' totu1i e"e con(in for(a 0ita"ă necesară 0ie(ii.nc. :cest "ucru ne face să ne sim(im mai nobi"i' mai ferici(i 1i mai "iberi' bineL D. Unii spun că ouă"e din maga7ine nu sunt ferti"i7ate' deci m.nd=o "a un ni0e" corespun7ător. 6ia(a noastră nu 0a fi "imitată numai 3n acest trup' ci 0a fi e>tinsă 1i spre 0ia(a anima"e"or 1i a tuturor fiin(e"or. Să "ăsăm "ucruri"e să=1i urme7e ba"an(a "or eco"ogică. Cot ce facem 3mpotri0a a"tora ne face să suferim. O :ceasta este o idee absurdă. O :nima"e"e se nasc ca oamenii să "e măn.ncat de tine sau nuL Coate fiin(e"e doresc să trăiască 1i se tem de moarte.O 6egetarienii pot m.ncate de oameniL Oamenii au apărut pe păm.nd m. :ceasta este numai 3n parte corect. <acă este 3mpotri0a "egii să=(i iei propria 0ia(ă' ce să mai 0orbim de a ucide a"te fiin(eL D. C.ncăm ouă' noi ucidem fiin(e de asemenea. Dn(e"ege(iL : consuma carne e 3mpotri0a principiu"ui uni0ersa" de a nu 0rea să fii ucis. Mai mu"t' gă"benu1u" de ou con(ine co"estero"' care este o cau7ă ma4oră a bo"i"or cardio0ascu"are' situate pe "ocu" 3nt. Dn(e"ege(iL Ne 0a face să suferim' deci nu o facem. O Pute(i să ne 0orbi(i despre regimu" 0egetarian 1i cum poate acesta contribui "a pacea "umiiL M: .nt. <ar proteine"e "e putem "ua 1i din pasta de soia' iar fosforu" din mu"te a"te 0egeta"e' cum ar fi cartofii. Nu e de mirare să 0edem că cei mai mu"(i pacien(i sunt mari consumatori de ouăE D.ndu="e nu ucidem. O <e ce trebuie să fiu 0egetarianL M. :u suprapopu"at e"e păm. <e ce nu putem să "e m.ncat numai un castron de 0egeta"e 1i unu" de ore7 "a fiecare masă 1i a trăit !8 de ani.nă 3n pre7ent se cunosc o mu"(ime de că"ugări care nu au m. <acă nu "e m.i 3n 5ormosa ca 1i 3n :merica.(i 1i nici prăda(i. <acă studiem "egi"e din ong Nong' 0edem că 1i sinuciderea este 3mpotri0a "egii. : face rău a"tora 3nseamnă să ne facem rău nouă 3n1ine 1i asta ne 0a aduce suferin(ă. O Nu. O Oamenii cresc anima"e 1i păsări de consum' cum ar fi porci' 0ite' găini' ra(e' etc. <e e>emp"u' Maestru" *ing Guang a m. :1a esteL M.n neferti"i7ate doar pentru că condi(ii"e propice pentru acest fenomen au fost 3n"ăturate' iar ouă"e nu 1iau putut urma procesu" firesc de a de0eni păsări. :co"o unde m. O <eciL Părin(ii 31i cresc copiii' atunci părin(ii au dreptu" de a=1i m.nca copiiiL Cot ce are 0ia(ă are 1i dreptu" de a trăi 1i nimeni nu trebuie să "e ia acest drept.

N=a spus 2" că a creat anima"e"e ca să ne fie prietene 1i să ne a4uteL Nu ne=a dat 2" anima"e"e 3n gri4ăL 2" ne=a spus să a0em gri4ă de e"e 1i să stăp.ta carne. <umne7eu a 0orbit foarte c"ar 1i pe 3n(e"es. Cre1terea anima"e"or pentru carne a dus economia noastră "a fa"iment' 3n toate aspecte"e.rna greu asupra con1tiin(ei noastre. Să nu uci7i. Dntreba(i=0ă de ce (ara dumnea0oastră' :merica' suferă a1a de mu"tL :re cea mai 3na"tă rată de cancer din "ume' pentru că americanii consumă mu"tă carne K mai mu"tă dec.nd foametea 3ncepe să facă ra0agii K fie datorită "ipsei de hrană' fie datorită distribu(iei inega"e a acesteia 3ntre (ări. C.ncare' data 0iitoare' 3n a"tă 0ia(ă. O Care sunt beneficii"e spiritua"e pe care "e 0om ob(ine dacă de0enim 0egetarieniL M.nd SI<:. Ne 0a aduce suferin(e: cancer' tubercu"o7ă 1i o mu"(ime de a"te bo"i incurabi"e' inc"u7.nim peste e"e. Mă bucur că pune(i 3ntrebarea 3n acest fe"' asta 3nseamnă că 3ntr=ade0ăr pune(i accentu" 3n mod e>c"usi0 asupra roade"or spiritua"e. <acă a(i citit 3n re0iste despre cercetări"e care se fac 3n "egătură cu regimu" 0egetarian' atunci trebuie să fi(i "a curent cu ceea ce 0=am spus. Cartea este e>ce"entă. <acă o (ară are ne0oie de hrană' probabi" că 0a in0ada a"tă (ară pentru a=1i sa"0a propriu" popor.nd <umne7eu ne=a spus aceasta' 2" nu s=a referit numai "a oameni' ci "a toate fiin(e"e 0ii. :1a trebuie să facem.tea fiin(e 1i 3nfometăm at.ncare' 0om fi 1i noi uci1i 3ntr=un fe" sau a"tu"' tot pentru m.nd astfe" tradi(ia 1i meseria mo1tenite din tată 3n fiu. :specte"e spiritua"e a"e dietei 0egetariene sunt non0io"en(a 1i neprihănirea. <e ce să n=o recunoa1tem. Ca să hrănim un singur trup' noi omor. Ji asta din cau7a stomacu"ui' poftei 1i "ăcomiei noastre.te sute de mii de pogoane de păm.t de inte"igen(i' at. <ar cine poate să=A 3n(e"eagă pe <umne7eu' cu e>cep(ia "ui <umne7euL . <acă noi omor. 6ede(i' ma4oritatea ră7boaie"or care au "oc 3n această "ume se datorea7ă moti0e"or economice. Pute(i citi cartea "ui Sohn Robbins @O dietă pentru o nouă :mericăB. C. Cei mai mu"(i se g. Pe ".nt sunt risipi(i pentru ca o 0acă să a4ungă destu" de bună pentru a fi tăiatăL Dn(e"ege(iL Coate acestea ar putea fi distribuite 3n mod ega" (ări"or subde70o"tate 1i a1a am putea re7o"0a prob"ema foametei. 2ste regretabi"' noi suntem at.(ia oameni 1i asta fără să "uăm 3n discu(ie 1i ca7u" anima"e"or. Nu eu sunt cea care afirmă toate acestea.t oricare a"tă (ară. Dn(e"ege(iL :cest păcat' con1tient sau incon1tient' 0a at. Dntreba(i=0ă de ce China sau a"te (ări comuniste nu au o rată a1a ridicată de cancerL Pentru că ei nu au at. D.nd aduc 0orba de regimu" 0egetarian. Jti(i c. 6ede(i' hrănind 0ite"e' am adus re7er0e"e g"oba"e de hrană 3n pragu" epui7ării. <ificu"tă(i"e economice a"e unei (ări de0in urgente c.m at.m pe cine0a pentru m. Un american a făcut cercetări 3n acest sens' pub"ic.nd 1i o carte.O <a. :1a s=a a4uns "a foametea 3n "ume' ce" pu(in 3n (ări"e din "umea a treia.te proteine' medicamente' apă' for(ă de muncă' ma1ini' construc(ii de drumuri 1i c.ntu" "a 3ndoia"ă. Pute(i merge "a orice "ibrărie 1i 0e(i găsi căr(i despre studii"e făcute despre regimu" 0egetarian. Dn timp' această faptă negati0ă 0a crea retribu(ia ei. 2" este un mi"ionar faimos' fabricant de 3nghe(ată' care a renun(at "a toate pentru a de0eni 0egetarian 1i a scrie 1i o carte despre 0egetarianism' curm. N=are rost să=i punem cu0.nd 0ă conduce(i suba"ternii' ce face(i' 3i omor. Dn(e"ege(iL :sta o spun cercetări"e' nu eu' bineL Nu mă acu7a(i pe mine. Dn(e"ege(iL :1a cum semeni' a1a 0ei cu"ege.nca(iL :tunci 0e(i de0eni rege fără nici un supus 3n 4urL <eci acum 3n(e"ege(i ce a spus <umne7eu atunci.ngă ea' sunt o mu"(ime de a"te căr(i 1i re0iste care 0ă pot informa despre regimu" 0egetarian 1i contribu(ia "ui "a păstrarea păcii 3n "ume.ndesc doar "a sănătate' ca"orii 1i dietă' atunci c.t de ci0i"i7a(i' dar nu 1tim de ce (ări"e din 4uru" nostru suferă. : pierdut o mu"(ime de bani' prestigiu' afaceri' dar a făcut=o de dragu" :de0ăru"ui.(i 1i 3i m.

O Nu. <eci' fi(i eroi' fi(i 0egetarieniE Pentru toate aceste moti0e' chiar dacă nu urma(i 3n0ă(ături"e me"e 1i nu practica(i aceea1i metodă' 0ă rog fi(i 0egetarieni' pentru bine"e dumnea0oastră 1i a" 3ntregii "umi. O Un 0egetarian poate m.r1ească a1a ce0aL Maestru" Aien Chih a spus odată: @Di ucide trupu" 1i 3i măn.nd o parce"ă de păm. Crebuie să fim 0egetarieni din moti0e 1tiin(ifice. Crebuie să fim 0egetarieni din compasiune.nt produc !88 888 de ca"orii de energie.nd nu=A cunoa1tem pe <umne7euL <e ce să a0em o credin(ă oarbăL Crebuie mai 3nt.nă' am putea sa"0a #% mi"ioane de oameni care mor de foame 3n fiecare an. Uti"i7.nci carneaT a1adar' ade0ăratu" gent"eman să se (ină departe de bucătărie.t <umne7eu' cine 1tieL <e ce să=A s"u4im pe <umne7eu atunci c. <e ce să ne 3nchinăm "ui <umne7eu "ega(i "a ochiL Noi a0em tot dreptu" să=i cerem Aui <umne7eu să apară 3n fa(a noastră' să ni se facă cunoscut.nce.nca pe1teL M. <acă aceste p"ante sunt uti"i7ate pentru cre1terea anima"e"or care 0or fi m. : m.ndu="e suferin(a' e" nu ar mai fi capabi" să "e măn. Ji mai trebuie să fim 0egetarieni pentru a sa"0a "umea.ndu=ne.t ce" ba7at pe carne. P"ante"e de pe fiecare pogon de păm. Noi a0em dreptu" să a"egem pe care <umne7eu 0rem să urmăm. O <acă cine0a este at.seteI. O <acă fiecare ar m.nd' nu 0ei fi 3n stare să=i măn. :sta 3nseamnă că 3n acest proces se pierd %88 888 ca"orii.i să=A cunoa1tem pe ce" căruia ne 3nchinăm' "a fe" cum 0rem să cunoa1tem fata 3nainte de a o "ua 3n căsătorie. 2u 1i Cată" suntem unu".t dacă am uti"i7a aceea1i bucată de păm. <ar dacă dori(i să fi(i 0egetarian' este bine să 1ti(i că pe1te"e nu e "egumă HR. Nimeni pe "umea asta nu este mai crud' mai diabo"ic 1i mai tică"os dec.nca doar p"ante' se 0or mic1ora resurse"e de hranăL M.<eci 0oi trebuie să a4unge(i <umne7eu ca să=A 3n(e"ege(i pe <umne7eu. O 2ste 3n regu"ă dacă 0rei să măn. D. <eci putem fi chiar mai buni dec. Cot Iisus a mai spus că ceea ce 2" poate face 1i noi putem' ba chiar mai bine.nt pentru hrana fura4eră.ncate ca hrană' carnea "or 0a 3nsemna doar $88 888 ca"orii. Dn 7i"e"e noastre este un obicei că nu ne căsătorim 3nainte să ne cunoa1tem unu" cu a"tu". Cercetări"e arată că' dacă 3n Occident' 3n :merica' oamenii ar urma un regim 0egetarian o singură 7i pe săptăm.B Cum ar putea e" să sus(ină 0reodată că are un suf"et bunL Mencius a spus de asemenea: @<acă "=ai 0ă7ut 3n 0ia(ă' nu 0ei suporta să=" 0e7i murind 1i dacă "=ai au7it gem.ncă carnea. N=a spus Iisus a1aL <acă 2" a spus că 2" 1i Cată" sunt unu"' atunci noi 1i Cată" putem fi de asemenea unu"' pentru că 1i noi suntem copiii "ui <umne7eu. Crebuie să fim 0egetarieni din moti0e economice. : medita asupra "ui <umne7eu nu 3nseamnă a=A s"u4i pe 2"' ci 3nseamnă a de0eni una cu <umne7eu' a rea"i7a că 0oi 1i <umne7eu sunte(i una.nci pe1te.nt pentru a o cu"ti0a cu gr. 2u 0ă in0it să fi(i din nou ca <umne7eu' să fi(i 0oi 3n1i0ă' nu a"tcine0a.ne 3nseamnă de #4 ori mai mu"tă hrană dec. O Unii spun că e important să ai un suf"et bun 1i nu neapărat să fii 0egetarian.B Inte"igen(a umană fiind superioară inte"igen(ei anima"e"or' oamenii pot fo"osi arme ca să "e facă neputincioase 3n fa(a noastră' dar e"e 0or muri ur.t de bun "a inimă' atunci cum poate să măn. D. :re aceasta 0reun sensL M. Un om care "uptă cu creaturi mai .t un asemenea om. D.nca carne 3nseamnă să fii fără mi"ă K cum ar putea un om bun "a suf"et să să0. Crebuie să fim 0egetarieni din moti0e de sănătate. :1adar' 3n mod e0ident' regimu" 0egetarian este mu"t mai eficient 1i economic dec. <upă cum 0ede(i 1i 3n /ib"ie scrie foarte c"ar că trebuie să fim 0egetarieni.nce din carnea a"tei fiin(eL 6ă7.

nca 1i carne c.ncat un picior de porc' a făcut diaree 1i murit.mp"ă 3n ca7u" fructu"ui numit @"onganB' ceea ce 3n chine7ă 3nseamnă @ochii dragonu"uiB.n' căruia 3i p"ăceau foarte mu"t aceste ciuperci.nca această hranăL Cum putem cură(a m.nd producerea de to>ine care răm. 2"e cresc 3n păm.nt' nu "a suprafa(ă.nd i se oferea. /uddha a murit din cau7a unor ciuperci pe care "e=a m. O Nu. :ceste ciuperci se găseau foarte rar 3n India antică 1i erau un fe" de de"icatese' iar oamenii "e ofereau "ui /uddha 3n semn de 0enera(ie.ncat. :m. D.r1i nici un omor. <acă' de pi"dă' hrana ar fi scufundată 3ntr=un "ichid otră0itor 1i apoi scoasă afară' ce crede(i' 0a de0eni otră0itoare sau nuL Dn Mahaparinir0ana Sutra' Maha+asFapa 3" 3ntreabă pe /uddha: @C.ncatu" cărniiE <e aceea' se poate 0edea c"ar că /uddha 1i discipo"ii "ui păstrau o un regim strict 0egetarian.ncă.nd sunt ucise' anima"e"e trec printr=o stare teribi"ă de agonie' teamă 1i ură' dec"an1.nca nici măcar 0egeta"e"e care au fost amestecate cu carne' p. O Cu mu"t timp 3n urmă am au7it un a"t maestru spun. :tunci c. Dn Aan+a0atara Sutra' /uddha spune: @<acă nimeni n=ar consuma carne' nu s=ar să0. Jti(i doar că măce"arii omoară anima"e"e pentru că oamenii 0or carne. Aa fe" se 3nt.nce. Cum frec0en(a 0ibra(iei anima"e"or este mai mică dec. <intr=o m. <e aceea nu este nici un păcat să o măn. Porcii "e detectau prin miros 1i c. <eoarece aceste denumiri au fost traduse incorect 1i pentru că oamenii nu au cunoscut originea e>presiei' genera(ii"e care au urmat "e=au dat o interpretare fa"să' socotindu=A pe /uddha' 3n mod gre1it' drept un m.nca carne sau a ucide fiin(e 0ii este unu" 1i ace"a1i păcat. O 2ste o mare gre1ea"ă.nca. 2ste un fapt de=a dreptu" regretabi". O Categoric că nu.mici 1i mai s"abe dec. : m.nă nu "e spă"ăm 1i "e cură(ăm' să nu mai 0orbim de m.n 3n carnea "or' ca să=i rănească pe cei care o măn. :ceste afirma(ii sunt 3n 3ntregime fa"se.nd că a fost 0egetarian de con0enien(ă 1i că m. Cotu1i' unii caută să=A ponegrească pe /uddha spun.ncareaLB /uddha i=a răspuns: @Crebuie spă"ate cu apă 1i separate 0egeta"e"e de carne' numai atunci "e pute(i m.ndouă denumiri"e sunt 3n "egătură cu porcu". Cei care spun aceasta' fie că au citit prea pu(in din Scripturi"e sacre sau nu au 3n(e"es Scripturi"e pe care "e=au citit.ntu" cu picioru" ca să o scoată "a suprafa(ă 1i să o măn.I M. :mbe"e denumiri se referă "a ace"a1i fe" de ciupercă. O Cei cărora "e p"ace carnea spun că ei o cumpără de "a măce"ar 1i deci nu ei sunt uciga1ii.t a omu"ui' ea 0a inf"uen(a 0ibra(ia noastră 1i 0a afecta de70o"tarea 3n(e"epciunii noastre.nd cer1im 1i ni se dau 0egeta"e amestecate cu carne' putem m. C. Sunt mu"te care nu par a fi 0egeta"e după nume' dar 3n rea"itate sunt 0egeta"e' ca de e>emp"u @ochiu" dragonu"uiB.t e"' n=are nici un drept de a fi numit gent"eman.ncare de "egume cu carne' ei consumă doar "egume"e. 2ste ade0ăratL M.nce.B <in cau7a uciderii a .nd: @/uddha a m.ncător de carne.nd oamenii 0ăd cer1etori 3n haine ga"bene' ei 1tiu că trebuie să "e ofere doar hrană 0egeta"ă' să nu mai 0orbim de faptu" că cei mai mu"(i nu au carne de oferitE D.B <eci din dia"ogu" de mai sus se 3n(e"ege că 3ntr=un regim 0egetarian' nu se pot m.nd găseau 0reuna' scormoneau păm. O 2ste bine să fim doar @0egetarieni de con0enien(ăBL H6egetarienii de con0enien(ă nu e0ită 3n mod strict carnea. Dn India &8U din popu"a(ie este 0egetariană. Ciuperca cu pricina 3n "imba brahmani"or se numea @picioru" porcu"uiB' sau @bucuria porcu"uiB.B 2ste ade0ărat sau nuL M. D. Iată de ce această 0arietate de ciupercă a fost denumită @bucuria porcu"uiB sau @picioru" porcu"uiB. Ca să "e găsească' oamenii se fo"oseau de un porc bătr. <acă traducem direct din "imba brahmani"or' această ciupercă se nume1te @picioru" porcu"uiB' deci nu este 0orba de carne de anima"' ci de ciuperca cu acest nume.

<e c. Ră7boaie"e' de asemenea' sunt pro0ocate de prea mu"te omoruri. 2>perimente"e făcute "a Uni0ersitatea din Io)a arată că aproape toate pesticide"e găsite 3n corpu" uman pro0in din consumu" de carne. :1adar' este mu"t mai potri0it pentru femei"e 3nsărcinate să păstre7e un regim 0egetarian pur' pentru a asigura sănătatea fi7ică 1i spiritua"ă a copii"or. D.ngă toate acestea' anima"e"e sunt 0accinate' iar seru" poate răm. <e e>emp"u' substan(e"e deri0ate din nitra(i' care a4ută "a păstrarea cărnii' sunt foarte to>ice.nd mu"t "apte pute(i ob(ine necesaru" de ca"ciu' din boabe pute(i "ua proteine' iar din fructe 1i "egume pute(i "ua 0itamine"e 1i substan(e"e minera"e necesare organismu"ui. O Unii spun că de1i p"ante"e nu produc substan(e to>ice cum ar fi ureea sau urochina7a' totu1i cu"ti0atorii de fructe 1i "egume fo"osesc pesticide' care sunt dăunătoare sănătă(ii noastre' a1a esteL M: O Dn ca7u" 3n care fermierii fo"osesc pesticide sau a"te substan(e de 3na"tă to>icitate' cum ar fi <<C=u"' acestea pot duce "a apari(ia canceru"ui' inferti"ită(ii 1i a bo"i"or de ficat.nd m. Gr. :pa este esen(ia"ă pentru supra0ie(uirea tuturor fiin(e"or 0ii de pe această p"anetă.ne.ngă pesticide. Cotidianu" Che Ne) *or+ Cimes din #! iu"ie #&. Dn procesu" de cre1tere a" anima"e"or sunt fo"osite chimica"e care "e fac să crească mai repede' "e schimbă cu"oarea sau gustu" cărnii sau a4ută "a păstrarea ei' etc.# scria: @Ce"e mai mari perico"e care amenin(ă sănătatea consumatori"or de carne' o constituie po"uan(ii in0i7ibi"i din carne' cum ar fi: bacteria din somon' resturi"e de pesticide' conser0an(ii' hormonii 1i a"te chimica"e. Cercetări"e arată că toate aceste to>ine fabricate de om pot duce "a cancer sau a"te bo"i' precum 1i "a ma"forma(ii congenita"e.t ce"e din carne' care con(in -%U impurită(i inso"ubi"e 3n apă.tot mai mu"te fiin(e 3nsuf"e(ite' noi a0em de7astre 1i ca"amită(i natura"e. :ceste acumu"ări pot fi de #? ori mai mari dec. 2i au descoperit că pesticide"e găsite 3n corpu" 0egetarieni"or sunt cu -8U mai reduse fa(ă de ce"e găsite 3n corpu" consumatori"or de carne. :stfe"' consumatorii' care constituie u"tima 0erigă a "an(u"ui bio"ogic' sunt cei mai peric"ita(i.nii apei de "a SIVI' (inută 3ntre #%=$8 august $884. C. Mai 4os găsi(i une"e date 1ocante raportate "a Conferin(a anua"ă a săptăm.888 de +g de apă pentru fiecare +g de carne produs. Procesu" acesta de acumu"are are "oc pentru că aceste pesticide se acumu"ea7ă de "a sine. /. Co>ine"e' ca <<C=u" de e>emp"u' se acumu"ea7ă 3n grăsimi' 3n specia" 3n grăsimi"e anima"e.ne 3n carnea "or.ne"e consumate pentru produc(ia de carne cer 3ntre #8 888 1i #. 6egetarianismu": cea mai bună so"u(ie pentru cri7a mondia"ă de apă.nca(i carne' "ua(i 1i aceste pesticide foarte concentrate sau a"te otră0uri' care s=au acumu"at de=a "ungu" ani"or p.te0a decenii' cre1terea produc(iei de hrană a depă1it cre1terea popu"a(iei 1i acum' ma4oritatea "umii nu mai are apă ca să producă mai mu"t.nă anima"u" a fost gata de tăiat. Hcantitatea aceasta duce "a o rată a eficien(ei de mai pu(in de 8'8#U' dacă o fabrică obi1nuită ar merge cu randamentu" acesta' ar fi 3n"ocuită foarte rapidEI Cerea"e"e cer 3ntre 488 1i ? 888 de +g de apă pentru fiecare +g de cerea"e produs Hceea ce repre7intă -U din ce se cere pentru produc(ia de carneI . Noi putem spă"a pesticide"e care au fost stropite pe suprafa(a "egume"or 1i fructe"or' dar nu putem spă"a to>ine"e acumu"ate 3n carnea anima"e"or.t ce"e din fructe' 0egeta"e sau gr. <e fapt' sunt 1i a"te to>ine 3n carne' pe ".B Pe ". Cotu1i' abu7u" resurse"or de apă a"e p"anetei' a1a cum a fost do0edit de Institutu" interna(iona" de apă de "a Stoc+ho"m HSIVII' a făcut ca această resursă pre(ioasă să a4ungă 3n perico" pentru genera(ii"e 0iitoare. <e aceea' proteine"e care se găsesc 3n fructe' nuci' a"une' soia' porumb' "apte' sunt mu"t mai pure dec.

nd Iubirea Maestru"ui a 0enit 3n suf"etu" meu :m renăscut din nou. Stm http:W))).stm C.(i' Cei sinceri 1i cei nemernici' Pentru to(i "a fe"E Oh' Maestre' nu=(i pot c.ne)s.u+W#WhiWsciWtechW$&4?&4%.co. <e 0ia(ă după 0ia(ă 3n cercu" infinit a" mor(ii.u+W$WhiWscienceWnatureW?--&-4$.888 de "itri de apă pe 7i 3n compara(ie cu # 888 K $ 888 de "itri fo"osi(i de cei care sunt 0egetarieni.nte 1i să danse7e' Sub mu7ica 1i "umina acestei "umi. Numai eu singură stau 3n e>ta7 1i mă "eagăn 3n Stră"ucirea 1i Mu7ica din interior. Dn (ări"e 3n curs de de70o"tare' cei care consumă carne fo"osesc resurse care echi0a"ea7ă cu .ntarea Ca curge spre to(i 1i 3ncă"7e1te' Cei buni 1i cei răi' Cei frumo1i 1i cei ur. :r fi mu"t mai eficient dacă această soia ar fi fo"osită ca hrană directă pentru oameniE 5oarte mu"(i ini(ia(i 31i aduc aminte că Maestra a "uat 3n discu(ie efectu" consumu"ui de carne asupra mediu"ui 3ncon4urător 3n pre"egerea @/eneficii"e unui regim 0egetarianB din bro1ura Cheia i"uminării spiritua"e imediate: @Cre1terea anima"e"or pentru carne 31i are consecin(e"e ei. Să nu mă 3ntrebi care este moti0u": Moti0u" nu este "ogica IU/IRIIE 2u sunt 0ocea tare : 3ntregii crea(ii. Pentru re"atări asemănătoare' 0ă rugăm să 0i7ita(i: http:W))). Care strigă 3n gura mare <urerea 1i nea4unsuri"e "or. Dnsă' această soia este fo"osită "a cre1terea anima"e"or de consum.bbc. 5o"osirea păm.$884I <e asemenea' 3ntr=o a"tă notă informati0ă care nu a fost "uată din raportu" SIVI' se arată că tot mai mu"te regiuni din pădurea ama7oniană sunt e"iberate ca să fie cu"ti0ate cu soia. <uce "a distrugerea pădurii ama7oniene' po"uarea apei' cre1terea temperaturii g"oba"e' scăderea resurse"or de apă' propagarea de1ertu"ui' fo"osirea gre1ită a resurse"or de energie 1i duce "a foametea din "ume.ntu"ui' a apei' a energiei 1i a efortu"ui uman pentru a produce carne nu este o ca"e eficientă de a fo"osi resurse"e p"anetei.!. Qări cum sunt :ustra"ia' unde apa este foarte săracă' 3n rea"itate e>portă apă sub formă de carne. /inecu0. HRe"atat de cotidianu" Guardian din $?. Oamenii merg afară noaptea să c.)or"d)atercounci".nta "auda niciodată' Iubirea ta o port "a pieptu" meu 1i dorm cu ea 3n fiecare noapte.orgW http:Wne)s.:proape &8U din toată apa destinată consumu"ui este fo"osită pentru cre1terea hranei. <in: @Aacrimi tăcuteB de Maestra Supremă Ching ai S5XRJIC .co. /bc.B <eci pentru a reduce considerabi" cantitatea de apă care este consumată "a ni0e" g"oba"' omenirea trebuie să aborde7e o ca"e nouă pentru a se hrăni 1i regimu" 0egetarian se 3ncadrea7ă 3n această necesitate. Roagă=te' Maestre p"in de compasiune' Grăbe1te=teE Ji pune=i capăt.