You are on page 1of 222
Seria TATA BOGAT RODERT T. KIYOSAKI sa nist» ceca in Hei Frovie dtr rare fame ce potor: i aha Cond Dpatarnentl de cae al Sara Hawa Dogs terminates leu commande a New York. AD~ Soin aut, sinat in Marna Americans yap n Vitam, fe tpl de eeope Into7 a nfinft ocmpanice a cs pe papal por: toe natin pen surfer care inser vee deve tmp de mae sucrs. Cries au aprtin Rm’ Wr Gnomes artery, Scas Mae, Nese 3 chara Py. 10 dant v8 peo, dr se cup in continua de ‘esi imopecal neni abla, ints a dove colondator al one organiza interna Tale ct prof edcaiona cre funciona ple Ba {es props ineres corsair in art ater 3 Invent Incatate de speci n educa wort de let portant tue afl cas gain, igure Antony Rain Fe ceatrl peu CASHFLOW tnt variant (etc ‘opi dl vans ce epee cote ne pete tele nad pe cor nce lance SHARON L. LECHTER,coautoate a volumului de ft, ‘olaborat cu Rober Kiyosaki! a volumele Tai apt, ltt ‘sac (Crea echt 200,208) Capi bg cpl ste Cure Veche, 202), Praie ttl host (Crea echo, 217) air boo (Cura Veche, 207, 2008), Dupe ce a abso ‘it Summa Cum Laude Universitatea de Stat din Fonda, ‘btn o dip in comtabitate, Sharon L. Lecter 5 “ang ao mae frm de prof A devenit expert contbil la ‘compare pol director deimporite lao compan nation ‘als de aur. Fate fondatoare a primi reviste pentru femei din Wisconsin, Trcaitate de sole si mamd a tel cop 2 orienta spre nein. nipreund ca lnventatoral primel ed electo= ne (lig Bd) ttn etinderen aes nds Este opionier in dervoltaren nor tehnologi care incest ‘trexduct pe cit pon cite in ila copii Simplest Gin ce ince mai multi fOrmarea celor mi, devenind 0 ‘nila in domenial matematic, a) caleulaoaror, oi talus sera In prezent, ig concetreara cfortuile in diretia resi insrumeniclor educafonale necesae celor interes 5 Iimbunatajensl educa inancard. ROBERT T. KIYOSAKI fn colaborare cu SHARON 1, LECHTER TANAR SI BOGAT Cum sa faci avere de tanér, pentru totdeauna Traducere de GoldPress Publishing LLC. Edigia a Ua ese BUCURESTI 209 Deseierea CIP «Bibote Naonle a Romi KIYOSAKI, ROBERT "Ta ga: cm fac avere de ini, pent etd / Rober Kijouh inprens sharon Leer; eal: GoldePsessPblihing TLC Ed a's Bacurt Carta Vae bli 2008 SON S7897-469.7418 1. Lechter, Sharon Cope colecs Gron a0 S010 ‘sew rilonse [ROBERT KIYOSAKI] SkSHIARON L LECHTER, CPA Beh Dad Ree Your Retr Ri “Hoge ih end ay fore! Copyright © 200 by Rober T Kiyo oP tee gh sre ‘CASHFLOW, Richa nd Richa’ Avan ae the ademas ‘STCASHILOW Teshloien In (© CURTEA VECHE PUBLISHING, 2008 peer prezent versie fn nbs rood ISBN a7e7s4487048 Menires acest cig este ofere informati generale referi- toare la subiccal pe ear il tateazd. Dar leile i procedurle variazd de la stat lsat gi sunt supuse diverselor schimbac. Deoarece fisare situate este complet diferit de alta, este necena i cere is urmati fatri competent, slatur care se preteazdfccareisituatt in part. Din acest moti, sft Cititori si se consulte cu. proprit conslier!financ auapteze toate informayile primite din carte Te situatia lor individuals “Autorul ya lua mare de sigurang in pregitre acest cai si considera ca faptcle prezentate aii sunt exaete, aga cum sunt informatie olerite. Cu toate aceste, nit autorul $n ccditura mug asuma responsabiitatea pentra eventale gresel sau omisiuni, Autor iedtura yi dectina orice responsabiltate in priving folosri sau puneri i aplicare a informatilr oerite dle acast carte, informa care au pretena de a juca ral sfaturilo legal sde specalitate, ce teu aplicate in funcyie de fiecare situate individuals. Nota autorului ‘Aceasti carte a fost incheiata cu 6 luni insinte de tragicele cevenimente din 11 septembrie 2001. Cu toate acest, informa- ile oferite in ea sunt acum mult mai importante deci inaince. In aceste vem incerte, cunostingele voasteefinanciare devin simai valoroase, Dac afi obosit si auzitiaceleagi sfaturiinvechie legate de investgii — sfauri precum: Ai ribdsre!", ,F& investiti pe termen lung! si ,Diversfia!™ — arunci aceasta carte vi este destinat, Aceasté carte este destinatd tnturor celor care ne-au pasisit ‘prea devreme... oameni care au fut 6a viata noastré fie ‘stad mai buna gi mat imbelugats. INTRODUCERE De ce s-a intalnit David cu Goliat? Legenda confruntirii lui David cu Golit era una dintre legendele prterate ale tats bogat. Probable el se considera ‘ntruchiparea Ii David — un om eae a pornit de lazer, dar cre areugit si devind un concurent redutabil pentru urigi lie ti afacerlor. Taal bog spunes: “= David a putut sit invinga pe Golia datorit faptului «tia cum 4 punt In practica paterea pagphicl. Un tinge impre- ‘und cu banalapragte sau dovedit mai puternci decittemotul Gola. Aceasts ete puterea pighic, ‘Carle mele prferateaveat ca subicct fl de numerat. “Taal bogac spunea ~ Sintagma flux de numerae* constituie nsiunes cea mai importants din umes afscerilor. Pe locul doi se situeza cuvanl parghie™ El mai spunea: —Pirghia este motivul pentru care uni oameni se imbog’- tess ia agin “Fats bogst 4 explicat in continvare ci pinghia inscsmns pptere sich aceasta putere poate st sctioneze in favoarea sau in Aefavoarea ta. Pentru c& parghia inseamna puters wniioameni se folosese dee ali abizeszi de a, iar a tea categorie se tem de ea El obignua i spuna: os » Tastes mcar —Morival pentru care doar 5 la suti dintre americani sunt bogati consti in fapeul ci doar 5 la sutd stiu cum sd foloseasct pputerea pirghici. Mulyi oameni eare dorese si se imbogitease’ shu reugesc acest lucru deoarece ci abuzeazd de aceasti putere. $i cei mai multi oameni nu se imbogitese pentru ed se tem de puterea parghiel Exista multe forme de parghii Pirghile au foarte multe forme. Una dintre forme cele cunoscut ale prghiei este acess imprumatuls de bani. Asti, suntem pe deplini constint de problema grav pe care o const tie oamenti are abuzcazd de aceasta forma purernia de parghie. Milioane de oameni se confront cu grave probleme financiare dlatorta fapruli cd puters parghiei de datorii este indrepat Jmpoteiva lr. Ca urmate a consecingelorabuzuli pe care aa comis supra pirghei de datori muli amen se tem de aceasta form de pirghie, spunind: sLichideaes-j carl de credit, plitejte-jjpoteca i seapi de dato!” Taeal boga obignuia si di de acest mod de gindire spunea: ~Lichidaees edrlor de credit mu te va face bogat. Acest procede pe mine mi umple de triste Go toate aceste, ttl bogat era de acord ca —incazul in care abuzezi de puerespiephici de datori— si-ilichideri ctl de credit, si-iplteyipoteea si scapi de datori. El spunea ~ Si daio carte de credit nor amit oameni este cag cum sida arma incceats pe mina uni bei. Toi ce cate se afin apropiereabetvului sine i percol,chiae gi betivul insu Tnlocs8 ne inveqe sine temems de puterea parghie de datori tatil boget nea invitat— pe mine spe fu su — i folosim favoares noastra aceart putere« prghiei de datori lati de ce el ne spunea adesea: ~ Exist datori bune gi datoriiproaste, Datorile bune te ‘mbogitese in timp ce datorileprosste e fac si devi sirac Cet mai mul oameni sunt inglodat in dato proaste, iar alt tsise eu teama permanenta de datorysimindase — in ‘moment in cae scapa de ele cu adeviat liberi. chiar daca ‘moses 4 aceasti libertate inseamné gi pierderea unor datorii bune. Veti ‘fla din aceasté carte cum eu si sotia mea, Kim, ne-am retras ddevreme gi ne-am reteas bogat, acest find rezultatal faptulut ‘ck am fost ingloday in datoru — dar in datorii Bune, datori care rne-au conferitbogitie ilibertate financiar. Cu alte cuvinte, am {olosit pucerea pirghici, faa insi sd abuzdm de ea sau si ne sim copleygi de teama provocati de puterea ci. Noi am res- ‘pectat in schimb puterea pirghiei si am folosit-o ca multi pprudeng! i Snglepciune. Toatat lumea se poate imbogati? n timpl nenumirstelo intervie pe care l-am dat dupa spariga primulai volum din seria Tal bogat", mi sa pus emitoare iucbare: Greet toats hums se poate imbogiti? Tar ca am espns mere wa. Cred ei tout umes ae posites dea se imbogi “Apoi meats ineebares —Discd toati limes are posibilttea de ase imbogiti, de ce sunt doar att de putin’ oameni realmente bogati? Rispunsul pe eat il ofer mereu este urmatorul: : —Nu am astzi cimpol necesar si rispund la acest Sn- secbare. ar dac interloeutorul insist eu rispund: Pate gist multe diate eappunsuile pe care le dori ia primal volum din seria de 4 volume care poart semnitura ta {3lsi bogs. Sunt situa cind inerlocutorul meu insistent pune urmi- cbare: 8 vetiofri tote eAspunsurile? Tar ea rispund: Na gin dack exist cineva cre sai toate rspunsuril CChiar dact nu va pot ofer toate sispunsuile, sunt frit si vb oferaceat carte volumal din seria Tati bogat™. Aceati ‘carte viva explica cu certudine motival pentru care en cred ci foi avem cu fof puterea gi posibilates de afi foarte bogat. Rn ‘isan 20087 no tof, nu doar citva. Va va explica modalitatea prin care am reusit eu gi soyia mea si devenim niste pensionaritiner i bogati, dei am pornit de la zero. Si vi va explic, de asemenea, de ce ‘uni oameni sunt bogai iar alii sunt siraci, desi noi avem ea {oi purerea dea deveni foarte bogati side « ne pensiona foarte Aevreme. Total depinde de legea parghic. Primele patru volume din seria »TatS bogat* vorbese in primal rand despre puteresfluxului de numerar. Aceasti carte vorbeste despre pirghie. Poate vi veti intreba de ce © carte fntreagi trateuzi doar acest subiect? Pentru ci pirghia este un ccuvant vast, care cuprinde si inviluie aproape fiecare aspect din viaja noast’. Aceasti carte se a concentra asupra urmitoarclor trei forme importante de pirghie: PARTEA I: PARGHIA MINTIE VOASTRE Aceasta este cea mai important parte din carte. Aici, ve alla ‘motivul pentru care banii nu va conferi bogitic. Aiciy vetiafla, ek cea mai puternicd form’ de pixghie din lame — mintea ‘omeneasci — are puterea de avi face bogay sau siraci. Aga cum pot folosi, pot! abuza sau te poti teme de puterea pirghiei de datorii acclag lueru este valabil si pentru mintea omenessed — ea mai puternica form de pi Cuwvintele sunt o parghie Vet descoperi putereacuvintelor. Tatil bogst spunea adesa —Cuvimtele unto pirghie. Cuvintle sunt nist instrument aeosebit de puternice. nigte instramente pentru. mintea ‘omeneasc. Darin aceeaimisuriin care te poyifolosi de dato pentru a deveni bogat sau sara, scuvinele po i folosie casi devil bogat sau sie. In aeasts parte a cari, veti descopesi puterea cuvincor gi faprul cd oameni bog folosesecuvine .bogate" ia xi siral folosesecuvine irae". atl hogat spunea adesea! Mintea ta poate constitu cel mai putericsciv say cel ma pputerie pasiv. Daci vei folosi cuvintcle potivite, vei deveni sence B foarte bogat Dai vei folosi cuvintegryite, mites at a face devi irc : Tn aceasth parte a cir, vetidescoper care sunt cuvintele sbogate” sl cuvintle gira”. cuvinee lente" gi cuvintele Thi, Vel descoper de ett bogat spunea: Nut nevoe de bani casi fc al ani Tehnicaimbogi- i depinde de coving, iar ovinee sunt gratis. Ta volumul Tas bogat tat sac, a viet com ttl bogat ne interzicea seg fils of rostim wrmoarele cuvinte: “Numi pot permite” Tatl bogatspones: Ditrenta dtr arent bogs ce sri contin apt ci cameni ital spun mult mai des -Nu-mi por permite” deest Cumeni boga. Atzasta est difrena primordial. De-ce nu este riscant si faci investitii? Yeti afla din aceast crc de ce oameni care spun: alaves- tile sunt rscante™ sunt cel care a emai malt de pert pe parade investi Si din now ajungem la cuvime. Vey dscoper Extorceeace gin se poate transforma realtate— ‘oasti. Vat descoperi de ce meni cace considera e& inves" Title sunt rican fac cle mai ican investi din me. Ente lor. Veil din aces volum de ce inves tn trebuie i ie neapirat scant, Pera descoper care sunt ile sigares profitable, oxmeni teebuie ma nti S-9 schimbe vocabalarul ‘Aja cum am spus ma deveeme, oameni pot ols, po abuza sane pot teme de putereaprghigs In acess parte a eri vet dscoperi cum si folonit paghia ming vosste in favoarea ‘oust finanlar, simu impotrvavoastr. Tatil bogatspunes: ‘Cei mai mul oament Folosese cea mai putroia parghie din tome ~ mints lr in defavore lor, devennd axel siac. ‘Astainscamna st abureri de aceasta potre-Defcare data cind sui .Nucmi permit acer Ivers” su .No pot st fe asta" se “Tnvestile sont scan” sau, Nu voi icodstt bogs flo: Sesticea mai puteric forma de picghie pe caro sil diporitie Glefavoure ta. pentua bua dees deine nmi “ ‘ote maar Dack veg advent nigte pensions nei gi bogatn va tru oolong mina iouen used nen eto ‘ex votes. Dack ma vei cst lnc aun elated pin cree nuvi wor faces, cia acd sont ur de [niles Dar dct vices bine onto spac a puternice forme de pugie cele arin ane ise Wor ple extrem de pore, pen el le et upare PARTEA A TI-A: PARGHIA PLANULUI VOSTRU {In volumul al treiles intitulat .Ghidul investitorului*, am spus ci ,o investti presupune un plan‘. Ca si reusim si ne retragem devreme, eu si Kim aveam nevoie de un plan... un plan care a pornit de ls 2er0, pentra ci au aveam realmente nimic, Planul avea un sfirsit sau un capit de iepre gi mai aves 0 limita de timp. Limiea de timp — in cazul nostra — a fost de 10 ani sau poate chiar mai purin. Ca si ne putem retrage in anul 1994, am avut nevoie de 9 ani Fu aveam 47 de ani, iar Kim ~ 37. Desi am pornit de la zero, am ajuns si avem un venit pe an — fird si mai luerim — de la 850008 Is 1200008, depinzind de pata financiari. Venitul nostru provenes acum doar din inves- ‘ile noastre. Poate ci mu vi se va pirea 0 sumd prea mare de bani dar ne-am purut permite si fim liberi din punct de vedere financiar, deoarececheltuielile noastre nu depigeau 500008 pe an. Ne-am retras devreme pentru a ne putea imbogati Unol dite avanseertragei impuri const in fap cd szum sea tiny er ct eign, Revi ore fn de I milion de dolar sat mai mult Cu alte cuvint incon formitate cu sevisa Forbes", cind ne-am rer, noi na ne puteam considers inch nt oament Boga. Tinand seama de cst hur, unl dint motivele pent care ne-am retras d= ‘reme a fos sf obyinem pul liber atit de necear procul de imbogire. Duptpensionare,planal nose cons in investi tm erearen de sfacert cit al profitbile. Ascii, nu Irosonucsnt 6 ‘numai ci am seuss acumlim propritiisubstangiale, dar am creat gi nenumdrat alacer,cum arf: oeditur, o companie de ‘mine ocompanie de tehnologie si una petrolier, dar am fcut $i investi pe pias busier. Cac aga cum spunea tal bogat ~ Problema une! lube const in faprl ct impiedica site imbogitest : ‘Cu alte cuvint,ne-am peasionat devreme cast avem timp $8 ne mbogstim. Asti, veil nostra pe an — care provine din investi alaceri— este de ordinul milioanelor screste mere, chiar dupa prabuyireapieyei bursiere. Tocul merge in confor mitate ca plan nostr. ‘in volumol al teleainticulat .Ghidul investtorul am spus ci cei mai multi oameni pi concep un plan ea si devini shrac, Acesta este fi motivul pentru cate atit de multi oameni spun: ,Cand voi ip la pensi, venitul meu va scidea." Cu alte uvit,e'pan:«Panul me et sf muncse dn gu on viaga iar cind vo! ie la pensie, voi deveni mult mai sirac* Pout cl acest planar iaepat perfect n Era Indi dar in Era Informatie acest plan nu este deloe potrivit, Milioune de sngajatsebazeaz3 acum pe planuri lor de pen- sey plan precum: planl de pensionare 401k, IRA (Indi- vidual Reiement Account ~ Cont de pensionae individual), Planusi de pensionare pentru Austali, RRSP — Planori de ppnsionare in Canada alte plan de pensionare de acest gen. Eu names acesteplanuei— planar de pensionare in Era Infor~ matic, Le numese aga dati faprului chin Era Informatie ngajti sun ei care poartsresponsbiltata propie lor pen- Soni In Era Industral, responssbiltateaasiguieinecesit- lor tae fnancice — oda ce iepeaila pensie~ cies pe umeri ‘companie unde a Iurat au pe umeri guvernuli- Exist inst o Singur problem’ — dar o problema majors —care se pune ree- Fitoare Ix acest planuri de pensionare din Era Informati Problema consti in fapel ei aceste planuri de_pensionare depind de pata bursirayi— apa cum ai observat— Dus crete fiscade. Ente un oe pentru mine cind vad ed milioane de oumeni Iuncitor isc ie dstrga vitorl 9 siguranta Gnaneaek din Catza une! burse de valor: Ce se va intampla cu acey cameni 6 Tinta mat daca ~ de exempl — cénd vor implini 85 de ani, planul lor de pensionare va filichidat fie prin epuizarea rezervelor, fut sa prabusirea bursci? O si le spunet: a-to sujba strange bani pentru pensionare*? Acesta este motivul pentru care sunt atit ‘de ingrijorat si motivel pentru care scr gi vorbesc despre acest subiect. Cred cd trebuie sine educim sisi ne pregitim oamenit pentru Era Informaticii—o era in care trebuie a tim mai multe lucruri despre bani, 0 era in care trebuie si purtim singuri responsabilitatea financiara si si depindem din ee in ce mai putin de o companie sau de guvern, ce nu trebuie s4 mai poarte ‘iia noastri odati ce zilele nosstre in cimpul moncii 38 luat bi Fig atengi acum la cifre! Pana in anul 2010, primi oameni din ¢i75 de milioane care apartin generatei cunoscute sub numele de ,Baby Boomer“, generat de dupa rizboi, vor incepe sist la pensie. Apoi, des ungul anilor,fiecare persoani din acest 75 de milioane de oameni vor incepes& primeasca 10008 pe hina tin planul de pensionare promis de guvern — plan Ia care et ‘cau adus contributia dea lungultimpului, sali 10008 pe luna din partea pietlor financiare. Daci socotese corect — 75 de lioane x 1000S = 75 miliarde de dolati pe lun’ din partea programului guvernamental si alte 75 de miliarde din partea pietelor financiare. 75 de miliarde de dolari pe lun’, provenind de la guvern si de la pietele financtare, vor avea un impact dra- matic asupra ambelorinsttugi. Ce va face guvernul? Va mii jmpozitele? Ce vor face pietee financiare in momentul in care levor ies din ,burunae" 75 de milisede de dolar in loc ca acest bani i le intre in .buzunae“? Te vor sfitui «SS cumperi si si pistrezi, si investesti pe termen lung gi in loe sii diversifci portofolil sil « diver-strci»*? Consiieri financiari vor con tinua si va spuna: ,In medic, bursa a crescut mereu" ? Nu am tun glob de cristal si nu pretind ci pot prezice vitorul. Dar un fucru vi pot spune. Suma de 159 de miliarde de dolari care iese din ,buzunarul”celor dows institu lo si inte acolo va pro~ voca anumite ,giuri* in economic. Planurile fnvechite care apartin unei economii la fel de in- vvechite vor proveca oamenilor nenumirate greutitifinanciare ‘nrncoucat ” jn momenta in care Vor teebui si se pensioneze. Milioane de ‘oameni din America nu au niciun plan de pen ppetsonal si nici din partea vreunei companil. Ce vor face? Vor ‘uta o sli ? Vor lucra tout viata? Se vor muta casi triiasca alituri de copii sau de nepoti lor? Planul dea munci din grew oats viafa este un plan al siricici, Dar in ciuda acestui fapt, rilioane de osmeni concep acest gen de plan, chiar gi cei care cigtigi in momental de faté foarte multi bani. Fi muncese din sgreu astizi, dar nu au nimic pus deoparte pentru ziua de maine. Pentru cei mai multi oameni din gencratia .Baby Boomer", timpal — averea noastri cea mai de pret — se scurge deja prea repede. ‘Dar aud si oameni care spun: ,Dupi ce mi voi pensiona, mu voi mai avea nevoie de prea multi bani. Casa va fi achitats in totalitate, iar cheleuiclle de tri vor seidea considerabil" Poate cf intr-adevir cheltuielile de trai vor scidea considerabil, dar vor ereste cheltuelile medicale. Este un lueru deja cunoscut astizi cd servcile medicale au devenit extrem de scumpe pentru ‘majortates oamenilor care au o shujba. Ce se va intimpla atunct ccind industria medicals se va confrunta cu milioane de pensio- nati eare au nevoie de servic medicale, dar care nu av cu ce si le pliteased? lar daca credeyi cA Zeul Medicinei va infiptui ‘inuni, atunci probabil credet iin legends lui Mos Craciun. Poate ci de aceea Alan Greenspan, directoral Consiiului Banedi Centrale a spus recent la televizor: = Trebuse sf incepem si predim limbajul financar in scot E necesarsi-i invatim pe copii sostri ck trebuie si Singuri responssblitateafinanciara gi ci nu mai trebuie si arunce aceasta responsabilitate pe umerii guvernului sau ai companiet pentru care crezi Dac veet si deveniti nite pensionari tineri si bogat aveti nevoie de un plan mult mai bun decit cel pe eae il au majo- sitatea oamenilor. Partea a doua din aceasti carte are ca subiect pirghia deosebit de importanta s planului pe care trebuie sicl coneepeti pentru a deveni niste pensionat tines si bogati. B Tinta octr PARTEA A III-A: PARGHIA ACTIUNILOR VOASTRE Povestea celor tei pisir care sau pe un gard este deja arhi- ccunoscutd lntcebatea este: ~Daci dows pisir se hotirise si boar, cite piste rimin pe gard? {ar spun este urmaitorul: = Mai riman tei psi. Morala const in urmitorul fap dose pentru cite hoctest si faci un anomit luce, asta inseamna cl vei duce neaparat a bun sfiegit In realitate, mai puyin de 5% dintre americani sunt bogati dari fapeuli oi 95% dine ei vor sa fie hogai dar numai 5% tree la actin. In volumul al patrulesinciculat ,Copil bogat, copl ister", -vorhese despre fatal ci sistemal nostra de ivsmnint pedep” Seste copii atunci cand aceytia fac presel. Dar daca sunteqateng Ja felul in care iovitim sf facems anumite hear, atuncl vet vedea ef noi inva din greyeile pe cae le Facer. Invigimn si smergem pe bicicletd doar eseand inainte de pe ex de citevs oF Tnvatim 54 mergem in picioare doar dupa ce cidem de citeva ori. Apoi, mergem la scoals unde suntem invitai cd au trebuie sifacem gresel Scoala ne invaded ex are fac greveli sunt nite progti. Nise spune la jeoalsc& osmenii deqtepyi sunt cei care Stu precum cele tei psi de pe gard si memoreazé rispun- surile corete In azul acesta, nu de mirare de ce doar 5% dintre american se imbogitess. Daci ne witim la ci mai bogs ‘oameni din lame —oameni procum: Bill Gates ~ fondatoral companici Microsoft, Michael Dell — fondatorul compatiei Dell Computer, Ted Turner — fondatoral companiet CNN, Heney Ford — fondstoral companiei Ford Motor si Thomas Edison —fondatorl companiei General Fletrie ~atuncivedem

You might also like