SF.

IOAN DAMASCHIN

DOGMATICA
Traducere de Pr. D. FECIORU

APOLOGETICUM 2004

Sfântul Ioan Damaschin

XCIV, prin cola#ionarea textului cu edi #ia de la Verona, 1531.

Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin a fost tradus dup edi#ia din Migne, Patrologiae Cursus Completus. Series graeca, Parisiis, 1864, volumul

Edi#ia de fa# reproduce textul edi #iei a II-a, Editura Institutului Biblic $i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Bucure $ti, 1943, cu modific rile cerute de regulile ortografice actuale. Edi]ia a III-a a ap\rut la EDITURA SCRIPTA, 1993, Bucure$ti, ISBN 973-95696-9-2

2

Dogmatica

INTRODUCERE VIA'A (I OPERA SFANTULUI IOAN DAMASCHIN
Sf. Ioan Damaschin1 ultimul p rinte bisericesc, s-a n scut în Damasc2 - de aici $i numele de Damaschin - la începutul celei de a doua jum t #i a secolului VII 3 dintr-o familie nobil $i bogat , care se g sea în fruntea administra #iei fiscale a Siriei înc de la începutul secolului VII 4. Cu toate c Siria a avut nefericirea s\ treac sub diferite st pâniri, totu $i membrii familiei lui Damaschin, care ocupau succesiv aceast \ înalt dreg torie, n-au fost înl tura#i din func#ia lor5. Cel care face celebr familia lui Damaschin, dar de o celebritate cu nume r u printre ortodoc $i, a fost bunicul teologului nostru, numit Mansur 6; acesta a avut nefericitul rol de a trata capitularea Damascului la 4 septembrie 635 în mîinile arabilor 7. Eutihie (876-940), patriarhul Alexandriei, `l acuz formal de tr dare8; Teofan (sec. VIII- IX)9 îns $i Elmakinus10 (+ 1247), ap r suficient memoria str bunului lui Damaschin. Lui Mansur a succedat fiul s u Sergie sau, cu numele arab, Sargun ben-Man-sur11, tat l Sfântului Ioan Damaschin. Dup m rturisirea cronografilor arabi $i cre$tini, Sergie a fost consilierul intim al califilor Mo
Bibliografie despre via #a [i opera Sfânlului Ioan Damaschin s se vad în: D. Fecioru, Via]a Sfântului Ioan Damaschin. Studiu de istorie literar cre#tin , Bucure$ti, 1935, p. 193-203. ~n române $te: Pr. Cicerone Iord chescu, Sfântul Ioan Damaschin. Studiu patristic , Ia[i, 1912: C. Sandovici, Sf. Ioan Damaschin, Biografia, scrierile #i doctrina sa, Bucure[ti, 1902; Despre opera antiiconoclast : D. Fecioru `n: Sf. Ioan Damaschin, Cultul sfintelor icoane . Bucure$ti, 1935. p. XV-XXVIII. 2 Teofan, Cronografia , MG, CVIII, col. 824C; Nichifor al Constantinopolei, Istorie pe scurt, MG, C, col. 976A; H. Delehaye, Synnaxaryum ecclesiae Constantinopolitanae , Bruxelles 1902, col. 278; Via]a Sfântului Ioan Damaschin , atribuit\ patriarhului Ioan al Ierusalimului, MG, XCIV, col. 432 B -436 A; M. Gordillo, Vita Marciana, Roma, 1926, p. 63. nr. 1. 3 D. Fecioru, Via&a Sfântului Ioan Damaschin. Studiu de istorie literar cre#tin , Bucure[ti, 1935. p. 1281

129. 4 Eutihie, Analele, MG. CXI, col. 1089 A. 5 H. Lammens, Etudes sur le regne du colife omaiyade Mo âwiya I -er, XIX Jean Damascene et Akhtal,

Dup M. Lequien, MG. XCIV, col. 436 C. ~n sensul lui Teofan $i al lui Elmakinus sunt concluziile lui H. Lammens ( art. cit, p. 251-256) cu privire la rolul pe care Mansur l -a jucat la c derea Damascului. 11 L. Caetani, Cronografia islamic\. Periodo primo , Roma-Paris, 1912, fasc. II. p. 465. 3

commencaux de Yazîd. La dynastie financiere des Sargounides. Sargoun au siege de Damas. La situation des Maulas. Jeunesse de Jean Damascene. Akhtal et les Taglibites sous les Sofiânides , `n Melanges de la Faculte orientale de l’Universite Saint Joseph de Beyrouth (Syrie) , T., III., fasc., I, 1908, p. 251. 6 Teofan, op. cit., col. 841 AB. 7 Louis Halphen, Les barbares des grandes invasions aux conquetes turques du XI-e siecle. (Peuples et civilisations. Hist. Generale, V) Paris, 1926, p. 135; Gaudefroy-Demombynes et Platonov, Le monde musulman et byzantin jusqu’aux croisades (Histoire du monde , VII, 1), Paris, 1931, p. 163. 8 Eutihie, op. cit, col 1096B -1098D. 9 Op. cit., col 692 BC.
10

441 A . MG. art. col. 1. 141) t g duie$te orice leg tur premonastic\ între Ioan $i Cosma. p. 741 C. op. 1902. 824 C. 18 Teofan. MG. 20 Teofan.. Huart. 805 C . 1924. cit.448 A. 461 AB. Lammens. Sacrorum conciliorum nova et amplissima collectio . Ioan. în Echos d'Orient . cf. sacrificând rangul $i situa#ia social pentru Mântuitorul Hristos 22. care ne poveste $te c Sergie a împiedicat pe Abd-el Melîk s distrug în folosul mahomedanismului frumoasele coloane ale bisericii din Ghetsimani14. averea la s raci $i la biserici $i a dat libertate robilor s i23. Totu$i a $tiut s foloseasc influen#a pe care o avea la curtea califilor în favoarea cre$tinilor. op. dar chiar $i la petrecerile lor. pe un c lug r cu numele Cosma. prin activitatea sa. p. col. 34-36. care dep $eau dup m rturisirea lui Abulfaraj (+ 1286). 23 Via&a Sfântului Ioan Damaschin . Synaxarium ecclesiae Constantinopolitanae . Jugie ( art.808 A.448 B. angajând ca preceptor al lui $i al fiului s u adoptiv Cosma16. cit. XXIII. Ioan Damaschin .. Agani. adic cam dup 69018. 1912. Fecioru. 741 BC. îns . r. Contra afirma #iei lui Jugie s se vad D. 24 Ibidem. Ioan. Bruxelles. sile$te pe cre$tini s se fac mahomedani. MG. Sergie. 17 Via&a Sfântului Ioan Damaschin.. 461 BC. cit. 445 B . 1902. Paris-Leipzig. op. cit. op. col. 132-134. l-a imortalizat. nu numai în afacerile de stat. r scump rat din robie17. Delehaie. XCIV. p. în celebra mîn stire palestinian a Sfântului Sava 24. XCIV. o educa#ie aleas\15. Jugie (La vie de saint Jean Damascene . col. col. a dat fiului s u. Probabil c Omar II a cerul lui Ioan s -$i men#in postul în schimbul credin#ei. XIII. Dup ce $i-a împ r#it. 25 C Damaschin a fost preot o m rturisesc unanim to #i cronografii: Teofan. col. Contra argumentelor lui Jugie s se vad D. dup porunca Domnului. 465. M. H. col. cit. op. col. XCIV. (tefan Diaconul Sfintei Sofii din Constantinopole. op. col. 135 -139. s-a retras împreun cu fratele s u adoptiv. 741 C. 16 M. Ioan ocup aceea$i dreg lorie19 pîn în anul 718. pentru aceea interzice consuma #ia vinului în ora$e. cit. 15 H. cit. Fecioru. 19 Caetani. Aici n-a venit ca un necunoscut: a adus în primul rând pozi #ia sa social $i numele familiei pe care. 70 jos. Cosma. 22 Mansi. MG. col. Via&a Sf. p. 149. art cit. p. Acest calif în #elege ca în statul s u s nu r mân decât mahomedani. cit. refuz .. cit. Dup moartea tat lui s u. Paris. p. cu situa#ia social pe care o avea. 21 M. Patriarhul Ioan V al Ierusalimului (706-735 sau 745) pentru a-l avea mai aproape îl hirotonise $te preot25 $i-l îns rcineaz s predice în Biserica ~nvierii din Teofan.. 1120 A: G 4 12 13 . limitele prescrise $i de morala islamic $i de cea cre$tin 13. col. t. 278. 375 B. 258. Histoire des Arabes. 261.Sfântul Ioan Damaschin âwiya (660-680) $i Abd-el Metîk (685-705)12. când califul Omar II (717-720) porne$te o politic sângeroas contra cre$tinilor. Cl. Jugie. XVI. p. omorând pe cei care se opuneau20 $i decreteaz c un cre$tin nu poate ocupa o func #ie înalt în stat21. col. Un caz ni-l d însu$i Teofan. C. op. p. 140) t g duie$te $i istoricitatea acestui preceptor al lui Ioan $i Cosma. originar din Italia. Via&a Sfântului 'tefan noul mucenic . 14 Op. cit.

talantul care i s-a dat de Dumnezeu27. Anatema lui Mansur. insult torul lui Hristos $i du$manul imperiului. dup cum însu$i ne spune. ap r torul neînduplecat al tradi #iei. cf.Dogmatica Ierusalim26. Faima lui de adânc cunosc tor al problemelor teologice se r spînde$te. Paris. MG. `ncât posteritatea a atribuit lui Damaschin anatematizarea împ ratului Leon29. 26 Pe unele manuscrise se g se$te urm toarea noti# : „Preot al Sfintei învieri a lui Hristos. El este crainicul adev rului. 162. Anatema lui Mansur. el este vr $ma$ul înver$unat al iconoclasmului.. ci s #inem predaniile a$a cum le-am primit”30. 824 C. col. iar când Leon Isaurul (717-740) public edictul contra icoanelor (726) patriarhul Ioan V al Ierusalimului se adreseaz lui Ioan. Anatema lui Mansur. 32 Despre Gheorghe din Cipru s se vad D. MG. Anatemele acestui sinod sunt apologia cea mai str lucit\ a luptei pe care Sf. Lupta sa contra iconoclasmului se poate asem na cu lupta lui Atanasie contra arianismului. III. Dumnezeul nostru". t. care a falsificat înv # turile p rin#ilor. patriarhul 5 . cit. Ia parte activ la sinodul antiiconoclast al episcopilor orientali. Titlurile manuscriselor operelor sale $i noti#ele din sinaxare ne m rturisesc de asemeni c Damaschin a fost preot. ca sluga cea nevrednic . Damaschin nu-$i g se$te rost existen #ei sale decât invingând noua n lucire diavoleasc . ale lui Gheorghe $i ale lui Mansur. Sinopsa istoric de la zidirea lumii pân la domnia lui Isaac Comninos . Anatema lui Gheorghe. Ca $i acesta. Fecioru. cit. Gherman al Constantinopolei (715-730) $i Gheorghe din Cipru 32 abia sunt pomeni #i. col. scrie primul tratat contra ereziei. scrie apoi al doilea tratat pentru credincio $ii care nu în#eleseser primul tr tat28. De la apari#ia iconoclasmului este neobosit: imediat ce afl de edictul împ ratului Leon Isaurul. col. 877 A. 28 Ibidem. CXXI. nota l. 31 Mansi. XCIV. Ioan Damaschin a dus-o contra iconoclasmului. Anatema lui Gherman. 1284 BC. 1927 B. cit. Histoire des conciles. 27 Tratatul al doilea contra celor care atac sfintele icoane. pentru a nu ascunde în p mânt. Rolul s u în dezbaterile acestui sinod este atât de mare. cel de acela$i gând cu el. didascalul nelegiuirii [i falsul t lm citor al Sfintelor Scripturi 31. ci lupt f r preget. XCIV. adorator al lemnului. iar pu#in mai tîrziu scrie al treilea tratat. col. Nu se mul #ume$te numai cu scrisul. Hefele-Leclercq. col. partea II. Ce a însemnat Damaschin pentru erezia ic onomah poate cunoa$te cineva din ploaia de anateme cu care sinodul iconoclast de la 754 acoper memoria teologului nostru: „Voi (împ ra#ilor) a#i distrus ideile eretice ale lui Gherman. 482 C. 703-704. închin torul icoanelor $i scriitorul de lucruri false. op. 1284 C. cel nehot rât. sistematizând ideile des pre cultul icoanelor cuprinse în primul $i al doilea tratat. p. op.. Acesta ia condeiul $i scrie. 1301 A. 29 Teofan. XCIV. op. MG. col. Anatema lui Mansur. strigând continuu: „s nu dep $im hotarele ve$nice pe care le-au pus p rin#ii no$tri. Lui Ioan Damaschin Chedrinos. cel cu nume r u $i cu gând saracinesc. 1256 A. 30 MG. p. 356CD. despre Gherman.

M. 36 Despre sfintele posturi . p. nu-i numai îndreptarul credin #ei pentru cei de departe. art. XCIV. 33 M. col. XCV. onorându-l [i cu titlul de didascal al nelegiuirii. 1. potrivit unei însemn ri de pe un manuscris din Biblioteca Vaticanului. ca din panta lui Petru preasfin &itul episcop al Damascului c\tre a#a-zisul episcop iacobit al Dareii . $i tot lui î$i exprim nedumeririle sale asupra duratei postului mare c lug rul Comitas36. 1930. pentru aceea $i anatemele sunt mai multe. XCIV. MG. obiceiul de a recurge la compara#iile cele mai simple pentru a face s se în#eleag doctrinele cele mai înalte”40. VIII. p. s se vad D. Caralevskij. Asupra sfâr $itului lui suntem informa#i de Teofan (op. `ncât Constantinopolei. episcopul monotelit maronii al Iabrudului 37. 38 MG. în Dictionnaire de theologie catholique. 1435-1501.. Jean Damascene. 100. cei din secolul XI cunosc pe Damaschin mai mult ca melod $i imnograf decât ca teolog. 840 B. col. 40 M. ci un teolog. acestea nu ni s-au p strat. pentru c era mai de temut. Istoria Patriarhilor de Antionia . Jugie. 1937. 34 Pe acest Petru la cunoscut Damaschin probabil de pe când era `n Damasc. episcopul Damascului. cum face Ilie. Atanasie Dabbas. m rturisire pe care trebuia s o citeasc în fa#a mitropolitului Petru al Damascului. p. 64-72. Sava [i consilierul intim al patriarhului Ioan V al Ierusalimului nu era deci pentru episcopii aduna #i de Constantin Copronim (740-775) la Ieria un simplu combatant al ereziei ca Gherman sau Gheorghe. dragostea de distinc #ii $i argumentare. Imnele $i cânt rile sale se r spândiser în toat lumea cre$tin $i cuceriser toate inimile în dauna teologului. Mai mult. Cultul Sfintelor icoane . Dar lucru curios. XCV. 39 MG. 1150. Radu $i C. 1924. îns . p. traducere de Pr. Unele expresii ale lucr rilor sale38 [i unele titluri ale manuscriselor 39 ne permit s presupunem c a fost $i profesor în adev ratul în#eles al cuvântului. XXIII. col. 37 Libel despre dreapta credin & . cit. 6 . Atât de mult pl ceau cânt rile sale. Asupra lui Petru vezi $i MG. 1421-1422. XCIV. XLVIII. col. 100 A. 152-153. MG. XIX. MG. 698) spune c acest Ilie. pentru a combate pe episcopul iacobit al Dareii 35. p. un sistematizator al teologiei vener rii icoanelor. XCV. V. La vie de saint Jean Damascene .Sfântul Ioan Damaschin îns i se rezerv o împ trit anatem . col. în timp ce scriitorii bizantini din secolele VIII -IX cunosc pe Damaschin numai în ipostaza de lupt tor contra iconocla $tilor. 1596. col. Fecioru. col.841 A) c a murit de moarte martiric $i c Ioan Damaschin a ]inut s onoreze mucenicia sa prin cuvânt ri de laud . ci $i oracolul teologic al celor de aproape din cuprinsul patriarhatului Ierusalimului sau Antiohiei 33. 35 Tom. col. sau de „ ! "#$"%&#'"(!#)&#" cum ni-l prezint Teofan. Ioan Damaschin. XCIV. nota 4 $i 5. col. 1421-1432. în „Biserica Ortodox Român ”. Jugie (S. al#ii îl roag s le scrie m rturisirile de credin # . Ioan Damaschin. Sava. 153. Bucure$ti. Ioan posed calit #ile unui profesor: „claritatea. Monahul de la sf. a fost episcop al Iabrudului. cit. preciziunea termenilor. în Echos d'Orient. Lui se adreseaz Petru34. unul din scaunele sufragane ale mitropoliei Damascului. de aici leg \turile strânse pe care le are cu monarhul de la Sf. în Sf. Jugie.

Sf. pîn la sfâr$itul vie#ii sale st "`n m\n\stirea sf. cit. 46 Ibidem.472 A. Sf. Pe cât de mult se suise pe treptele în #elepciunii omene$ti. XCIV. 580 C. p.cât va fi lumea [i p\mântul41. S se vad $i D. Sava $i în Ierusalim. Iulie. Via&a Sfântului Ioan Damaschin . Ioan Damaschin.. col. III. Bucure$ti. . dup cum ne relateaz via#a atribuit patriarhului Ioan al Ierusalimului. 166169. De la 734. II. p. Opera Sfânrului Ioan Damaschin este foarte variat [i bogat . 48 Ioan Foca. 34. col. 7 Acta Sanctorum . p. faima smereniei lui a întov r $it faima în#elepciunii sale. Ceea ce n-a lipsit adâncului teolog $i filosof. ascetica. Povestire foarte folositoare $i frumoas despre Sfântul Mormânt. col 465-468 B. 47 Aceast dat a fost stabilit de S. Petrograd. a & rilor Siriei [i Feniciei #i a locurilor sfinte din Palestina . 158. Vailhe. 1903. CXXXIII. MG. 469 A . Fecioru. 1935. Jugie. dup moartea sa. XCIV. a fost cre $tineasca lui smerenie. polemica. pe atât de mult se coborâse pe treptele umilin #ei cre$tine. 441 43 5. 1906. 28-30. 15 #i 16. 1853. 484 B. 948 C. IX. 1029. care convinge $i de în l#imea de gândire a teologului. M. p. Descriere pe scurt a castrelor de la Antiohia pîn la Ierusalim. nici gr itorului de cuvinte de aur $i nici vestitului $i neîntrecutului imnograf. s se vad $i p. (i m rturie st întreaga sa oper . Date de la morte de saint Jean Damascene . îns . 45 MG. Sava46. art. în Echos d'Orient. Ioan Damaschin moare în m\n\stirea Sfântului Sava în anul 47 749 . 85 din aceea $i edi#ie unde sunt date acelea $i indica#ii într-un proschinitar anonim. exegeza. Cu tot caracterul legendar al vinderii co$urilor la Damasc45 $i al cur #irii murd riilor ignobile ale lavrei Sf. Sava împreun cu nepotul s u (tefan42. morala. col. omiletica $i imnologia.Dogmatica Suidas (secolul XI) spune c imnele sale n-au fost egalate $i nici nu vor fi egalate. de unde $i numele s u de Aghiopolit. p. editat de A. dar $i de smerenia cre$tinului. a f cut o revizuire a operelor sale în ce prive $te fondul $i forma43. t. Papadopulos-Keramevs `n Opt descrieri `n grece[te ale locurilor sfinte din secolele 14. r. Sfântul Ioan Damaschin a activat în m\n stirea Sf. aceste date ale vie #ii sale aghiografe p straz în ele valoare de simbol. c ci se observ considerabile deosebiri pentru aceea$i lucrare în diferite manuscrise 44. (tirea nu pare eronat . Halle-Braunschweig. p. 42 44 MG. Ea îmbr #i$eaz : dogma. Aceast smerenie eminent cre $tin trebuie s fi impresionat pe contemporanii s i [i negre$it. Spre sfâr$irul vie#ii. I. ~n aceast introducere m voi m rgini s dau numai titlurile Lexicon graece et latine ad fidem optimorum exactum post Thomam Gaisfordum recensuit et annotatione critica instruxit Godofredus Bernhardy . Despre mormântul $i chilia lui vorbesc to #i pelerinii care au vizitat vestita m\n stire palestinian\48. col.

Introducere elementar în dogme. col. XCVI. XCV. Izvorul cuno#tin&ei. 7. 8 50 . 127-18651. col. 111-126. col. 5. II. Bucure$ti. XCIV. XCIV. Dialog contra maniheilor . MG. Opere polemice: 1. XCIV. MG. col. MG. XCV. 1935. MG. col. 1599-1604. XCV. 99-112. col. 247-278.9-18. 4. 3. 789-1228. Trei tratate contra celor care atac sfintele icoane . XCIV. col. Opere dogmatice: 1. pe de o parte. Despre cei în credin& adormi&i. Despre cele dou voin&e #i activit &i [i despre celelalte însu #iri naturale ale lui Hristos #i pe scurt #i despre cele dou firi #i o singur ipostas . precedat de un bogat $i documentat studiu asupra psihologiei $i hristologiei Sfântului Ioan Damaschin. col. Bucure $ti. Comentariu la epistolele sfintului apostol Pavel. Ioan Voi trece numai lucr rile autentice. Tom ca din partea prea sfin &itului Petru episcopul Damascului c tre a#azisul episcop iacobit al Dareii . dup 49 Sf. XCVI. Opere exegetice: 1. de Pr. Discu&ia lui Ioan ortodoxul cu un maniheu. MG. Discu&ia dintre un saracin [i un cre #tin. col. compus din trei p r#i: a) Capitole filosofice (Logica). XCIV. 8. 525-676. XCV. 5. 677-680. 1421-1432. 9. MG. XCIV. 1938. 21-62. 2. 7. XCIV. MG.. 1232-142050. Contra ereziei nestoriene . col.Sfântul Ioan Damaschin lucr rilor sale49. 187-224. MG. Fecioru. MG. I. col. MG. deoarece. 1319-1336. col. 1585-1598 [i MG. 1435-1502. XCV. preg tesc un studiu de mari propor #ii asupra operei $i doctrinei Sfântului Ioan Damaschin. C ciul . Despre firea compus contra acefalilor. MG. 417-438. MG. Expunerea credin&ei. 1335-1348. col. despre imnul Trisaghion . Dr. 1505-1584. III. MG. 2. în dou recenzii. Traduse în române $te de D. col. Epistol c tre arhimandritul Iordan. XCIV. MG. 3. col. XCV. MG. Despre Sfânta Treime. col. c) Expunerea exact a credin&ei ortodoxe (Dogmatica) . col. MG. nu intr în cadrul introducerii s vorbesc pe larg de fiecare din lucr rile teologului icoanelor [i al hristologiei. col. XCV. 4. 51 Tradus în române $te. Olimp N. b) Despre erezii. Despre balauri. MG. MG. XCIV. col. 6. Libel despre dreapta credin & . iar pe de alt parte. XCV. 6.

ad ogându-se la sf`r[it $i oarecare însemn ri. 4. col. Cuvânt la Na#terea Preasfintei St\pânei noastre N sc toarea de Dumnezeu #i pururea Fecioara Maria. 5-6. XCV. XCV. 1923 (Bibliothek der Kirchenvater. 4. col. MG. 9 . Bd. Cuvânt la Marea Sâmb t . Despre virtu&ile #i viciile suflete #ti #i trupe#ti. col. Izvorul cuno#tin&ei. Cuvânt la Schimbarea la fa & a Domnului nostru Iisus Hristos . 3. XCV. 661-680. aus dem griechischen ubersetzt und mit Einleitung und Erlauterungen verschen. Despre cele opt duhuri ale r ut &ii. VI. 63-78. Opere morale [i ascetice: 1. 601-644. MG. 52 A celui `ntru sfin]i p rintelui nostru Ioan Damanhin Descoperire cu am \nuntul a pravoslavnicii credin#e. 441-1034. 817-856. XCVI. din porunca preaosfin]intlui arhiepiscop $i mitropolii a toat Moldavia Chiriu Chir Veniamin. Ermoni54. Opere omiletice: 1. 53 Des heiligen Johannes von Damaskus. Munchen. Sfintele paralele. Ea face parte din trilogia amintit mai sus: Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin a mai fost tradus în române$te de cei de ve$nic pomenire Grigorie [i Gherontie 52 în limba gerrnan a fost tradus de Dr. XCVI. Trei cuvânt ri la Adormirea Maicii Domnului . Dionys Stiefenhofer 53. V. Genaue Derlegung des orthodoxen Glaubens. MG. 545-576. col. XCVI. ~n volumul de fa] prezent m `n traducere româneasc Dogmatica Sfântului Ioan Damaschin. XCV. 1364-1369). 3. în tipografia sfintei Mitropolii. MG. col. iar fragmentar în limba francez de V. col. 79-84. Paris. 1041-1588. Cuvânt la smochinul uscat #i la parabola viei . col. MG. 54 Saint Jean Damascene. MG. la anul 1806. 2. Opere poetice: ~n MG avem publicate foarte pu #ine din produc #iile poetice ale Sfântului Ioan Damaschin (XCVI. MG. XCVI. cu a c ruia blagoslovenie $i cheltuial s-au dat $i `n tipariu spre folosul de ob $te. 575-588.Dogmatica Hrisostom. Despre sfintele posturi . 699762. col. în Ia$i. MG. Tradi#ia atribuie Sfântului Ioan Damaschin [i compunerea Octoihului. 1904. t lm cit din limha elineasc acum întru a doao domnie aicea a prea luminatului $i prea în l#atului nostru Domn Alexandru Constantin Moruzi Voevod. IV. col. XCVI. 2. XCVI. 44). 9-442. col. col. luna lui iunie. MG. 85-98. XCV. MG. col.

conservarea [i guvernarea acesteia vestesc m re#ia firii dumnezeie $ti59. îns . în chipul în care duhul omului cunoa $te cele ce sunt în el 57. prin apostoli $i prin evangheli[ti $i nu cercet m nimic mai mult decât acestea. decât numai acela c ruia ea i s-a descoperit. 27. iar în urm prin Fiul Lui. Nimeni. este cauza atot binele [i nu este supus nici invidiei. Pe lâng\ aceasta. cunoa$te cele ale lui Dumnezeu. 20. Invidia est e departe de firea dumnezeiasc . nimeni n-a cunoscut vreodat pe Dumnezeu. Dumnezeu. 10 56 55 . 11. cuno$tem [i cinstim toate cele predate nou prin lege. Nu trebuie s c ut m $i s ne interes m de cele ce nu ni s-au predat de sfin#ii profe#i. nici patimii. ~n afar de prima [i fericita fire 58. apostoli $i evanghelisti „Pe Dumnezeu nimeni nu L-a v zut vreodat . 58 Adic\: firea dumnezeiasc\. Unul-N scut. prin profe#i. Pentru aceea primim. acela L-a f cut cunoscut” 55. atât cât ne este cu putin # s -l în#elegem. dar nici dintre puterile suprap mânte[ti. Sfântul Duh. Domnul [i Dumnezeul $i Mântuitorul nostru Iisus Hristos. Dumnezeu. 59 Romani I. adic chiar dintre Heruvimi [i Serafimi. Unul-N scut. mai întâi prin lege $i prin profe#i. deoarece cuno$tin#a existen#ei lui Dumnezeu este îns mân#at de El în chip firesc în to#i oamenii. Dumnezeirea este inefabil [i incomprehensibil . Fiul. 18. fiind bun. îns $i crea#ia.Sfântul Ioan Damaschin DOGMATICA CARTEA INTAI CAPITOLUL I Dumnezeirea este necuprins de minte. Prin urmare. nu numai dintre oameni. îns . 57 I Corinteni II. care este în sânurile Tat lui. Dumnezeu s-a f cut apoi cunoscut. Matei XI. nu ne-a l sat în complet ne$tiin# . Ioan I. „c ci nimeni nu cunoa $te pe Tat l afar de Fiul [i nici pe Fiul afar de Tat l”56.

insesizabil. neschimbat. f r de sfâr[it. atoatev z tor. creatorul tuturor f pturilor. c este cunoscut [i este în trei ipostase. infinit. adic Tat l $i Fiul $i Sfântul Duh. impalpabil. 60 Pilde XXII. în felul nostru omenesc de a vorbi. care au facultatea de a în #elege. [i în dou firi. ne-compus. Unul-N scut $i Cuvântul lui Dumnezeu [i Dumnezeu. din Sfânta Fecioar $i N sc toarea de Dumnezeu Maria [i s-a f cut din ea om des vâr$it.Dogmatica singura bun [i în afar de orice patim . Despre cele cognoscibile $i cele incognoscibile Cel care vrea s vorbeasc sau s aud despre Dumnezeu trebuie s $tie în chip clar c atât cele cu privire la doctrina despre Dumnezeu. bun. dup cum altceva este vorbirea $i altceva cunoa $terea. Pentru aceasta nu pot fi exprimate cu claritate multe din acelea care se în #eleg în chip obscur despre Dumnezeu. Pe acestea deci s le iubim [i în acestea s r mânem. incomprehensibil. de a voi. care sunt mai presus de noi. nev zut. f r stric ciune. dup cum spunem c Dumnezeu doarme. indefinit. simplu. nici toate incognoscibile [i nici toate cognoscibile. picioare $i cele asemenea. nezidit. atotputernic. necorporal. nu sunt toate inexprimabile $i nici toate exprimabile. 11 . Noi cunoa$tem [i m rturisim c Dumnezeu este f r de început. din pricina îndur rii milei Sale pentru mântuirea noastr . afar de ne-na$tere. $i s-a n scut prin Sfântul Duh. cunoscând toate $i îngrijindu-se dinainte de folosul fiec ruia. cât [i cele cu privire la doctrina întrup rii. drept. c are mâini. adic o singur fiin# . Cunoa$tem $i m rturisim c este un singur Dumnezeu. din dou firi. st pânitor [i judec tor. nemutând hotarele ve $nice60 [i nedep $ind dumnezeiasca predanie. 28. Dumnezeu. ne-a descoperit s cunoa$tem numai ceea ce este de folos $i a trecut sub t cere ceea ce n-am putut s purt m. Altceva este cognoscibilul [i altceva exprimabilul. c se mânie. c Tat l [i Fiul $i Sfântul Duh sunt unul în toate. $i ca s spunem într-un cuvânt. na$tere [i purcedere. pururea d inuitor. c Fiul. c acela$i este. din Dumnezeire [i omenire. a fost z mislit. nepref cut. ve$nic. CAPITOLUL II Despre cele exprimabile $i cele inexprimabile. c nu ne poart de grij . prin bun voin#a Tat lui $i prin conlucrarea prea Sfântului Duh. necircumscris. Prin urmare. atoatepurt tor de grij . f r de s mânt . fiind des vâr$ite. de a lucra [i de a ac#iona liber. ci suntem sili#i s exprim m lucrurile. în acela$i timp. atotst pînitor. [i Dumnezeu des vâr[it [i om des vâr$it.

deoarece. prin puterea minunilor [i prin cuvântul harului. f\când semnele dumnezeie $ti prin puterea $i harul Lui. a fost r stignit. a spus: „Zis-a cel nebun întru inima sa: Nu este Dumnezeu”62. A$adar. Unul-N scut [i Dumnezeu. David. pe cei întunecau [i întorceau pe cei r t ci#i. Noi. în#elep#i fiind de Prea Sfântul Duh. îns . Tot astfel $i urma$ii harului [i dreg toriei acestora. iar dac sunt ~n capitolul I. de unde a [i venit la noi. CAPITOLUL III Dovedirea existen #ei lui Dumnezeu Existen#a lui Dumnezeu nu este pus la îndoial de cei care primesc Sfintele Scripturi. deoarece nevrednici neam f cut prin înclinarea c tre pl ceri. anume de a spune c nu exist Dumnezeu. Nebunia acestora. s\ în#elegem altceva decât cele care. adic Vechiul [i Noul Testament [i nici de mul #imea p\gânilor. ar tând-o tâlcuitorul lucrurilor dumnezeie $ti. sau cum este întru toate. cuno$tin#a existen#ei lui Dumnezeu este s dit `n chip natural în noi. a însetat. a obosit. a primit încercarea mor #ii $i a îngrop rii de trei zile. ei bine. adic a Dumnezeirii [i a omenirii. c a fl mînzit. $i iar $i va veni în vremea de apoi.Sfântul Ioan Damaschin potrivit defini #iei $i ra#iunii fiec reia din firi. golindu-se pe El însu$i. ucenicii $i apostolii Domnului. nu este cu putin # s spunem ceva despre Dumnezeu [i. sau cum a umblat pe ape. s-a în l#at la ceruri. sau cum Fiul. (i martor a acestora este dumnezeiasca Scriptur $i toat ceata sfin#ilor. Pentru acest motiv. fiind pl smuit dup o alt lege decât cea fireasc . s-a f cut om din sângiuri feciorelnice. prin$i de vii fiind cu mreaja minunilor. p storii $i înv # torii. dup cum am spus61. nici al înv # turii. în chip dumnezeiesc. Ce este îns fiin#a lui Dumnezeu. 12 62 61 . în general. Psalmi XIII. nu cunoa $tem $i nici nu putem spune. 1. ni s-au vestit sau ni s-au spus [i revelat prin cuvintele dumnezeie $ti ale Vechiului [i Noului Testament. primind harul lumin tor al Duhului. dar într-o singur ipostas compus . pr pastie a pierz rii. f r s -[i ude picioarele. noi vom vorbi pu #in despre acestea din cele ce ni s-au predat de tâlcuitorii harului. Toate cele care exist sunt sau create sau necreate. Dar r utatea celui viclean contra firii omene $ti a avut atâta putere `ncât a tras pe unii în cea mai absurd [i cea mai rea decât toate r ut #ile. au fost în l#a#i din abisul necuno[ti #ei c tre lumina cuno$tin#ei de Dumnezeu. care n-am primit nici darul minunilor. invocând pe Tat l [i pe Fiul [i pe Sfântul Duh. luminau.

adic însu$irile. p mântul. $i a$a mai departe. dar mai vârtos. Celelalte se schimb prin na$tere $i distrugere. Creatorul. (i cine altul va fi acesta dac nu Dumnezeu? Dar [i coeziunea îns $i [i conservarea [i guvernarea crea #iei ne înva# c exist Dumnezeu. dac nu le-ar uni o for# atotputernic [i nu le-ar p stra totdeauna nedescompuse? Cine este acela care a orânduit cele cere $ti [i cele p mânte[ti. negre$it sunt create. natura focului $i a apei? Cine le-a amestecat $i le-a împ r#it pe acestea? Cine este acela care le-a pus în mi$care [i conduce mersul lor neîncetat $i neîmpiedicat? Nu este oare f uritorul lor acela care a pus în toate o lege. s se uneasc unele cu altele pentru formarea unei singure lumi. c ci existen#a acelora care a început prin schimbare va fi supus cu siguran# schimb rii. C ci cum ar fi putut ca naturile contrare. toate cele care cad sub sim #irea noastr .Dogmatica create. se schimb potrivit voin #ei libere. fie în îndep rtarea de bine. urmeaz c sunt negre$it [i neschimb toare. aerul $i p mântul. Lucrurile. negre $it a fost creat de cineva. A cui este atunci conservarea $i p strarea lor. cele dinaintea acestora. A $adar. Dar dac $i acela a fost creat. $i fiind create. adic îngerii. chiar $i îngerii. îl p streaz $i are totdeauna grij de el. pîn ce vom ajunge la cineva necreat. îl #ine. sunt negre $it $i schimb toare. se prefac $i se mi$c în multe feluri! Cele spirituale. prin schimbarea însu $irilor [i mi$carea de la un loc la altul. fie în progresul în bine. aerul. A cui este orânduirea acestora? S o admitem. dac vrei. îns . au fost aduse la existen # ? Evident. Iar acesta cine este altul dac nu Dumnezeu? 13 . sufletele $i demonii. [i pe aceasta. Dar dac sunt necreate. creatorul fiind necreat. negre $it au fost create de cineva. a altcuiva decât a întâmpl rii. trebuie s fie necreat. care a urzit acest univers. (i cine nu va c dea de acord cu noi c toate existen #ele. potrivit c reia totul se conduce [i se guverneaz ? (i cine este f uritorul lor? Nu este oare acela care le-a f cut [i le-a adus la existen# ? C ci nu vom da întâmpl rii asemenea putere! Dar s admitem c s-au f cut prin întâmplare. fiind schimb toare. potrivit legilor dup care. care cre$te sau se mic$oreaz . prin cre$tere $i mic$orare. cerul. care au o existen # contrar . adic focul [i apa. toate cele din aer $i toate cele din ap . acelea au contrar $i felul de a exista. la început. [i cum ar putea s r mân nedescompuse. se schimb . Prin urmare. fie distrugându-se. fie schimbându-se în chip liber. negre$it este $i neschimb tor.

C ci acesta spun ei c este al cincilea corp. simplu [i necompus? Cum ar fi neschimb tor. cum ar avea corp ceea ce este infinit. Este evident c Dumnezeu este necorporal. f r de început. îns . principiul dezbin rii. Cine este. cine? (i aceasta la infinit. pân vom ajunge la ceva nemi $cat. Oare nu va fi circumscris în spa#iu ceea ce este mi$cat? Pentru aceea. ca a[anumitul. de în #elep#ii greci. negre$it. zice Domnul?” 63. neschimb tor. nu ceea ce nu este. dac ar fi m rginit [i pasibil? Cum ar fi impasibil ceea ce este compus din elemente [i ceea ce se descompune iar $i în acelea$i elemente? C ci compunerea este principiul luptei. dup cum nu o explic nici faptul c este nen scut. acela care îl mi$c pe acesta? C ci tot ce se mi$c este mi$cat de altcineva. f r s se împleteasc [i s întâmpine împotrivire. dup cum spune Scriptura: „Nu umplu Eu. oare. Fiin#a lui este necuprins cu mintea Prin urmare. (i pe acela. el se va mi$ca ca $i cerul. este cu totul incomprehensibil $i incognoscibil . este cu neputi # s spunem ce este fiin#a Sa. Cu privire la Dumnezeu. 24. îns . C ci este cu neputin# ca un corp s treac prin corpuri. Fiin#a [i natura Lui. dup cum se amestec [i se combin toate corpurile lichide. mi$când toate prin mi $carea sa. Dar nici aceasta nu este ceva care explic fiin#a Lui. Deci trebuie s conchidem c Dumnezeirea este necorporal . numai Dumnezeirea este nemi$cat . cerul $i p mântul. deoarece. dezbinarea. C ci acestea nu indic ce este fiin#a lui Dumnezeu. principiul descompunerii. impalpabil. C ci. nev zut. 14 63 . Dar dac unii zic c Dumnezeu este un corp imaterial. nem rginit. cum se va putea respecta dictonul c Dumnezeu str bate prin toate [i umple toate. al cincilea corp.Sfântul Ioan Damaschin CAPITOLUL IV Despre fiin#a lui Dumnezeu. ci ceea ce nu este. Cel care voie$te s\ defineasc fiin#a cuiva trebuie s spun ce este fiin#a aceluia. Iar cel care mi$c pentru prima dat este nemi$cat $i acesta este Dumnezeu. este evident c exist Dumnezeu. f r de form . îns . incoruptibil [i toate câte se spun despre Dumnezeu sau sunt în leg tur cu Dumnezeu. vom spune c este cu neputin# . iar descompunerea este cu totul str in lui Dumnezeu. Ieremia XXIII. Dac Dumnezeu ar fi corporal. lupta. f r s taie $i s fie t iat.

Dogmatica

Dar este mult mai potrivit s vorbim despre fiin #a lui Dumnezeu f\când abstrac#ie de toate existen #ele, c ci Dumnezeu nu face parte din existen#e. Asta nu înseamn c Dumnezeu nu exist , ci c el este mai presus de toate existen #ele [i mai presus de îns $i existen#a. (i dac cuno$tin#ele sunt în leg tur cu existen#ele, urmeaz c ceea ce este mai presus de cuno $tin# va fi negre$it [i mai presus de existen # , [i din contr , ceea ce este mai presus de existen # , va fi [i mai presus de cuno $tin# . Prin urmare, Dumnezeirea este infinit [i incomprehensibil . (i numai aceasta putem în #elege cu privire la fiin #a sa, anume nem rginirea $i incomprehensibilitatea Sa. Toate câte le spunem `n chip afirmativ cu privire la Dumnezeu nu indic\ natura Lui, ci cele `n leg\tur\ cu natura Sa. Chiar dac vom spune c Dumnezeu este bun, c este drept, c este în#elept, sau orice altceva, nu indic m natura lui Dumnezeu, ci pe acelea în leg tur cu natura Lui. Sunt unele, îns , care se spun în chip afirmativ cu privire la Dumnezeu, care au o putere de nega #ie covârsitoare; de pild când spunem c Dumnezeu este întuneric, nu în #elegem c Dumnezeu este întuneric, ci în#elegem c nu este lumin , ci ceva mai presus de lumin ; [i când zicem c este lumin , în#elegem c nu este întuneric. CAPITOLUL V Demonstrare c exist un singur Dumnezeu $i nu mul#i Dumnezei A fost dovedit îndeajuns c exist Dumnezeu [i c fiin#a Lui este incomprehensibil . C exist un singur Dumnezeu $i nu mul#i Dumnezei este neîndoielnic celor care cred în dumnezeiasca Scriptur . C ci spune Domnul la începutul legii: „Eu sunt Domnul Dumnezeul t u, cel care te-a scos din p mântul Egiptului. S nu ai al#i Dumnezei afar de mine"64. (i iar $i: „Ascult , Israile: Domnul Dumnezeul t u este un singur Domn” 65. Iar prin profetul Isaia spune: „Eu sunt Dumnezeu dintru început $i Eu dup acestea [i afar de Mine nu este Dumnezeu, înaintea Mea n-a fost alt Dumnezeu [i dup Mine nu va fi [i în afar de Mine nu este” 66. (i Domnul în sfintele Evanghelii spune astfel c tre Tat l: „Aceasta este via #a ve$nic ca s te cunoasc pe Tine singurul Dumnezeu adev rat”67. Celor care nu cred în dumnezeiasca Scriptur le vom vorbi în chipul urm tor. Dumnezeirea este des vâr[it [i nu-i lipse$te nimic în ce prive $te
64

Ie[irea XX, 2-3. Deuteronomul VI, 4. 66 Isaia XLIII, 10-11. 67 Ioan XVII, 3.
65

15

Sfântul Ioan Damaschin

bun tatea, în#elepciunea $i puterea; este f r de început, f r de sfâr$it, pururea d inuitoare, necircumscris $i, ca s spunem într-un cuvânt, des vârsit în toate. Dar dac vom spune c sunt mul#i Dumnezei, este necesar s se observe deosebire între cei mul #i, c ci dac nu este deosebire între ei, este mai degrab unul [i nu mul #i. Dar dac este deosebire între ei, unde este des vâr$irea? C ci n-ar fi Dumnezeu dac ar fi lipsit de des vâr[ire, fie în ce prive $te bun tatea, fie în ce prive $te puterea, fie în ce prive$te în#elepciunea, fie în ce prive $te timpul, fie în ce prive $te spa#iul. Dar identitatea în toate indic mai degrab un singur Dumnezeu [i nu mul #i. Dar cum va putea fi p strat nccircumscrierea, dac sunt mul#i Dumnezei? C ci acolo unde ar fi unul nu va putea fi cel lalt. Cum va putea fi condus lumea de mul#i? Oare nu se va descompune [i nu se va nimici, deoarece se observ lupt între conduc tori? C ci deosebirea introduce împotrivire. Dar dac ar spune cineva c fiecare conduce câte o parte, atunci voi întreba: Cine a orânduit acest lucru, [i cine le-a f cut împ r#eala? Acela ar fi mai degrab Dumnezeu. Prin urmare, exist un singur Dumnezeu, des vâr$it, necircumscris, f c tor al universului, #iitor $i conduc tor, mai presus de des vâr[ire [i înaintea oric rei des vâr[iri. Pe lâng\ acestea, îns , este o necesitate natural ca unitatea s fie principiul dualit #ii. CAPITOLUL VI Despre Cuvântul $i Fiul lui Dumnezeu. Demonstrare silogistic A$adar acest unic [i singur Dumnezeu nu este f r de Cuvânt. Având Cuvânt, nu-L va avea pe cel neipostatic, c ci nu a avut început al existen #ei $i nici nu va înceta de a exista. N-a fost un timp când n-a fost Dumnezeu Cuvântul. Dumnezeu are pururea Cuvântul S u n scut din El; nu este neipostatic cum este cuvântul nostru, care se r spânde$te în aer, ci este enipostatic, viu, des vâr$it. Nu se dep rteaz în afar de El, ci este pururea cu El. C ci unde va fi, dac este în afar de El? Pentru c firea noastr este supus mor#ii [i lesne stric cioas , pentru aceea [i cuvântul nostru este neipostatic. Dumnezeu, îns , pentru c exist pururea [i pentru c este des vâr$it, va avea [i Cuvântul Lui des vâr$it, enipostatic, pururea existent, viu, [i are toate câte are cel care l-a n scut. Cuvântul nostru, care iese din minte, nu este în totul acela$i cu mintea, dar nici cu totul deosebit de ea; dar pentru c este din minte, este altul decât ea, $i pentru c aduce îns $i mintea la expresie, nu este cu totul deosebit de ea, ci este una cu ea în ce prive $te natura, dar deosebit de ea în ce prive $te subiectul. Tot astfel [i Cuvântul lui
16

Dogmatica

Dumnezeu, prin faptul c exist prin el însu $i, se deosebe$te de acela de la care are existen#a; dar prin faptul c arat în El însu$i pe acelea care se v d la Dumnezeu, este identic cu El în ce prive$te natura. C ci dup cum se vede des vâr$ire în toate la Tat l, tot astfel se vede [i la Cuvântul n scut din El. CAPITOLUL VII Despre Sfântul Duh. Demonstrare silogistic Cuvîntul trebuie s aib [i Duh, c ci $i cuvântul nostru nu este lipsit de duh. La noi, îns , duhul este str in fiin#ei noastre. El este tragerea $i darea afar a aerului, care intr $i iese pentru men #inerea corpului, în timpul vorbirii, duhul ajunge glasul cuvântului, dând la iveal în el însu$i puterea cuvântului. Dar cu privire la firea dumnezeiasc cea simpl [i necompus , trebuie s m rturisim cu cucernicie existen #a Duhului lui Dumnezeu, pentru ca s nu fie Cuvântul lui Dumnezeu inferior cuvântului nostru. Dar nu este lucru cucernic s gândim c Duhul lui Dumnezeu este ceva str in, introdus din afar în Dumnezeu, dup cum este la noi, care suntem firi compuse. Ci, dup cum atunci când am auzit de Cuvântul lui Dumnezeu nu am socotit c este neipostatic, nici c rezult prin înv # tur , nici c se exteriorizeaz prin voce, nici c se r pânde$te în aer [i se pierde, ci c are o existen# proprie, c are voin# liber [i c este activ $i atotputernic, tot astfel [i când am fost înv #a#i despre Duhul lui Dumnezeu, care înso #e$te Cuvântul [i face cunoscut activitatea Lui, noi nu gândim c este o suflare neipostatic . C ci dac s-ar în#elege Duhul, care este în Dumnezeu, dup asem narea duhului nostru, s-ar înjosi m re#ia firii dumnezeie $ti. Din contr , noi gândim c Duhul lui Dumnezeu este o putere substan #ial , care exist într-o ipostas proprie ei îns $i, care purcede din Tat l [i se odihne $te în Fiul $i îl face cunoscut. Nu poate s se despart de Dumnezeu, în care exist , $i de Cuvântul, pe care îl înso #e$te, $i nici nu se pierde în neexisten] , ci exist în chip substan #ial dup asem narea Cuvântului. Duhul Sfânt este viu, liber, de sine mi$c tor, activ, voie $te totdeauna binele, [i în orice inten #ie a Lui puterea coincide cu voin #a, este f r de început $i f r de sfâr$it. Niciodat Cuvântul nu a lipsit Tat lui, nici Duhul Cuvîntului. ~n chipul acesta, prin unitatea naturii dumnezeie $ti, se nimice$te r t cirea politeist a elinilor; iar prin acceptarea Cuvântului $i a Duhului se distruge înv # tura iudeilor; iar din amândou ereziile r mâne ceea ce este folositor; din concep #ia iudaic , unitatea firii, iar din concep #ia elenismului numai deosebirea persoanelor. Iar dac iudeul se opune accept rii Cuvântului $i Duhului, s fie comb tut [i s i se închid gura de dumnezeiasca Scriptur . C ci despre
17

ba mai mult. v zute $i nev zute. necircumscris. 4. Creeaz toate f pturile. infinit. care nu se poate cunoa$te cu nici o m sur . 71 Psalmi XXXII. ve$nic. Ea delimiteaz toate încep toriile $i toate cetele [i st mai presus de orice încep torie [i ceat . nem rginit. Cuvântul T u r mâne în cer”68. mai presus de Dumnezeire. Iar Duhul care se trimite. nev zut. CAPITOLUL VIII Despre Sfânta Treime Prin urmare. 18 69 68 . nen scut. de cuvânt. care înt re$te. 72 Iov XXXIII. Cunoa$te toate înainte de facerea lor. care #ine. (i iar $i: „A trimis Cuvântul Lui $i i-a vindecat”69. îl #ine [i îl domin . într-un singur principiu. ea cuprinde universul. inaccesibil. este în afar de orice fiin# . dup cum nici gura lui Dumnezeu nu este un m dular trupesc. putere. ci se m soar numai cu propria ei voin # . 31. Str bate toate fiin#ele f r s se întineze. mai presus de bine. îns $i via#a. infinit de puternic. le st pâneste pe toate le conduce [i împ r te$te peste ele în o împ r #ie f r de sfârsit [i nemuritoare f r s aib potrivnic. îns $i fiin#a. necorporal. care se roste $te cu gura. pentru c nu are existen#a sau ceva din cele ce sunt de la altcineva. (i Iov: „Duhul cel Dumnezeiesc m-a f cut. nu este trimis $i nici nu r mâne în veci. necompus. pe toate le umple $i nu este cuprins de nimic. Credem într-o singur fiin# . simplu. (i iar $i: „Prin Cuvântul Domnului s-au înt rit cerurile $i prin Duhul gurii Lui toat puterea lor”71. este mai presus de fiin # . nestric cios. Iar despre Duhul acela $i David zice: „Trimite-vei Duhul T u [i se vor zidi”70. El este izvorul existen#ei pentru cele care exist . C ci poate pe toate câte le voie $te. de via] . lumin spiritual . într-o Psalmi CXVIII. îns $i bun tatea. Este îns $i lumina. al ra#iunii pentru cei care particip la ra#iune [i pentru to #i cauza bun t #ilor. într-o singur Dumnezeire. impasibil.Sfântul Ioan Damaschin Cuvânt a spus dumnezeiescul David: „~n veci. noi credem într-un singur Dumnezeu. mai presus de cele ce sunt. Pe amândou trebuie s le în#elegem într-un chip vrednic de Dumnezeu. mai presus de des \vâr[ire. 6. al vie#ii pentru cei vii. Dar cuvântul. necreat. izvorul bun t #ii [i al drept #ii. nepieritor $i nemuritor. nu este o suflare ce dispare. care zide $te. imuabil. pentru c este suprafiin #ial . Doamne. 70 Psalmi CIII. nepref cut. poart grij de toate. de idee. iar suflarea celui atotputernic este aceea care m #ine”72. 20. Psalmi XVI. 89. f r de început. este mai presus de toate. le #ine [i le conserv pe toate.

totu$i nu s-a f cut din fiin #a lui Dumnezeu. adic din natura Tat lui. lucru mai r u decât orice blasfemie. Iar dac admitem c Fiul nu coexist dintru început cu Tat l. Domnul nostru Iisus Hristos. lucru care pare $i absurd. Domnul [i Dumnezeul [i Mântuitorul nostru Iisus Hristos $i purced torul prea Sfântului Duh. Ipostasele sunt unite f\r s se amestece [i desp r#ite f r s se despart . atunci introducem o schimbare în ipostasa Tat lui. 19 . n scut nu f cut. ~n adev r. care s-a n scut din Tat l înainte de to #i vecii. Ea a fost adus . C ci n-a fost cândva Tat l. [i astfel s-a schimbat din a nu fi Tat în a deveni Tat . des\vâr[it\ [i vie a nev zutului Dumnezeu76. Dumnezeu adev rat din Dumnezeu adev rat. Iar facultatea de a na $te const în a na$te din El. Credem într-unul Tat l. prin voin#a [i prin puterea Lui. care s-a n scut din El. nu s-a n scut din cineva. Cuvântul lui cel enipostatic. cunoscut în trei ipostase des vâr[ite. C ci astfel a poruncit Domnul apostolilor s boteze. Credem în Tat l [i în Fiul [i în Sfântul Duh. chipul ipostasei Tat lui”74. din care este n scut. în#elepciunea [i puterea cea vie 75. 15. Credem [i într-unul Fiul lui Dumnezeu. într-o singur domnie. adic din propria Sa fiin # ceva asemenea cu El dup fire. Unul-N scut. ci a fost totdeauna împreun cu Tat l [i în Tat l. în care ne-am [i botezat. lumin din lumin . dar adorat într-o singur închin ciune. ci o dat cu Tat l [i Fiul. dar 73 74 Matei XXVIII. este f c torul tuturora. 3. n scut din el din ve $nicie [i f r de început. 24. chiar dac lumea s-a f cut pe urm . C ci Dumnezeu nu s-ar putea numi Tat . Când spunem c Fiul este mai înainte de to #i vecii. ar deveni mai pe urm Tat . ar t m c na$terea Lui este în afar de timp [i f r de început. de la neexistent la existen# . prin care toate s-au f cut. într-un singur principiu. Deoarece spunem c na$terea Fiului este din El. icoana substan #ial . într-o singur activitate. zicând: „Botezându-i pe ei în numele Tat lui [i al Fiului [i al Sfântului Duh” 73. C ci Fiul lui Dumnezeu. principiul [i cauza tuturora. 19. „str lucirea slavei.Dogmatica singur putere. anume c nefiind dintru început Tat a devenit pe urm Tat . (i dac ar avea mai pe urm Fiu. C ci este cu neputin # s spunem c Dumnezeu este lipsit de facultatea fireasc de a na$te. nefiind înainte de aceasta Tat . când n-a fost Fiul. Este prin fire Tat l singurului Unuia-N scut. deofiin# cu Tat l. nu a fost adus din neexisten # la existen# . într-o singur împ r #ie. Iar dac ar fi f r s aib Fiu. singurul care exist necauzat [i nen scut. Evrei I. m rturisit [i adorat de toat f ptura ra#ional . într-o singur st pânire. f r de Fiu. Este îns necucernic s spunem cu privire la na$terea Fiului c a mijlocit oarecare vreme $i c existen#a Fiului este posterioar existen#ei Tat lui. 76 Coloseni I. într-o singur voin# . 75 I Corinteni I. n-ar fi Tat . Fiul S u.

ci $i cuget mai întâi [i-[i imagineaz în minte ceea ce are s fac $i apoi lucreaz cu mâinile. a adus toate de la neexisten # la existen# . Dar ceea ce este f r de sfâr[it prin har. îns . Dumnezeu. îns . ba de multe ori nu reu $e$te. a stric ciunii. deoarece este opera firii Sale [i provine din fiin #a Lui. evident. La Dumnezeu. pentru ca Dumnezeu s nu nasc în timp. tot din pricin c este incorporal [i din pricin c numai unul Dumnezeu n-are nevoie de altcineva. voind numai. Crearea la Dumnezeu este opera voin #ei [i nu este coetern cu Dumnezeu. C ci Dumnezeu. este f r de împreunare. atât în na $tere cât [i în creare. f r de început. nu este [i f r de început. Na $terea este actul prin care se scoate din fiin #a celui care na$te cel ce se na$te asemenea cu el dup fiin# . deoarece el se afl sub legea na$terii. Na$terea lui incomprehensibil nu are nici început. Prin urmare Dumnezeu. C ci fiind prin natur impasibil $i nestric cios. sufer trud $i osteneal . f r de început $i f r de sfâr[it. este îmbr cat cu trup $i posed în firea sa partea b rb teasc $i femeiasc . care este des vâr$it. dup cum sunt îngerii. impasibil. care exist totdeauna. deoarece este simplu [i necompus. (i aceasta din urm pentru motivul c partea b rb teasc are nevoie de ajutorul p r#ii femeie$ti. $i nici nu are nevoie de ajutorul cuiva. El. Pentru ca cel care na $te s nu sufere schimbare $i s nu fie Dumnezeu întâi [i Dumnezeu pe urm [i s primeasc ad ugire. pentru c este impasibil $i necorporal. La Dumnezeu na $terea este în afar de timp. necorporal. a distrugerii. incoruptibil $i f r de împreunare. nici sfâr[it. f r de sfâr[it [i exist totdeauna în acela$i mod. din cauz c este f r de început $i în afar de timp. ci este cu totul deosebit de el. na$te pe Cuvântul S u. Omul [i Dumnezeu nu lucreaz la fel.Sfântul Ioan Damaschin prin aceasta nu urmeaz o schimbare a firii lui Dumnezeu. neschimbat. Omul nu aduce nimic de la neexisten# la existent . na$te într-un chip contrar. imuabil $i totdeauna la fel. fiind în afar de timp. negre $it. pentru c este imuabil. Dar milostiv s fie cel care este mai presus de toate $i care dep $e$te orice 20 . na$terea la El este f r de început $i ve$nic . na$te în afar de timp. C ci ceea ce este f r de început este [i f r de sfâr[it. ci ceea ce face o execut din materia pe care o are mai dinainte. atât na$terea cât $i crearea este impasibil . f r de sfârsit. impasibil. unic. Zidirea [i crearea. care are firea $i existen#a mai presus de timp. prin faptul c lucrul nu se face cum voie$te. este un act extern. este f r de sfâr[it [i f r de încetare. Tot astfel nici nu na $te Dumnezeu la fel cu omul. îns . a înmul #irii. în care ceea ce se zide$te $i se creeaz nu provine din fiin #a celui care zide $te [i creeaz . singurul impasibil. nu este supus patimii $i nici stric ciunii. c ci ceea ce se aduce de la neexisten # la existen# nu poate s fie coetern cu cel f r de început [i cu cel care exist pururea. f r de început. el nu voie $te numai. este nestric cioas . incoruptibil. Omul.

Se nume$te Fiu [i „chip al ipostasei p rinte$ti”78.-)&. Spre exemplu: Adam este nen scut. nestric\cios [i nedesp r#it.-)&.. pentru c singur El s-a n scut întrun chip unic din unicul Tat . Potrivit primei însemn ri fiin#a se deosebe$te de fiin# . adic\ "*+. impasibil $i incomprehensibil. 3. c ci este pl smuit de Dumnezeu. Nu s-au n scut. Evrei I. totu $i are o ipostas proprie deosebit de ipostasa Tat lui.-)&#. 79 Ioan I. îns . din pricin c este des vâr$it. $i alta cea f cut sau zidit . pentru c nu era înaintea lor o alt vietate de acela$i fel din 77 78 Evrei I. Sfînta sobornic [i apostolic Biseric înva# c Tat l exist deodat cu Fiul lui Unul-N scut. numai Dumnezeul tuturor lucrurilor $tie. 21 . care din El s-a n scut. indic ceea ce nu s-a n scut. îns . ale lui sunt. tot astfel [i Fiul se na $te din Tat l. c ci ea nu a fost n scut . în afar de timp. sau ceea ce nu s-a f cut. scris cu un singur . Unul-N scut al lui Dumnezeu. $i dup cum lumina se na $te totdeauna din foc [i este totdeauna în el f r s se despart deloc de el. c ci este fiul lui Adam. c ci prima ipostas a oric rui fel de vietate este "*+. 3. f r s se despart deloc de El. din cauz c s-a n scut din Tat l f r împreunare [i în chip impasibil. enipostatic $i întru totul asemenea Tat lui. de$i este n scut din Tat l în chip nedesp r#it $i neîndep rtat $i r\mâne pururea cu El. Cuvântul se nume $te [i „str lucire”77. toate câte are Tat l. Set este n scut.-)&#' (nezidit ). care nu indic deosebire de fiin # . afar de nena$tere. deoarece lumina este o calitate natural a focului.. Se nume$te „Unul-N scut”79. 18. III. Trebuie s se $tie c vorba "*+.Dogmatica gândire [i în #elegere. To#i ace$tia nu se deosebesc unii de al #ii prin fire. afar de nena$tere. este purces din coasta lui Adam. scris cu doi . f r de stric ciune. 16. Cum. C ci nici o alt na$tere nu se aseam n cu na$terea Fiului lui Dumnezeu [i nici nu este alt Fiu al lui Dumnezeu. nici de dreg torie. I Ioan IV. ci mod de existen # . Potrivit celei de a doua însemn ri. ci deodat .-)&# (nen scut ). Dar cu toate c lumina se na$te în chip nedesp r#it din foc $i r\mâne totdeauna cu el.. pentru c alta este fiin #a nezidit . înseamn ceea ce este nezidit. Eva. ci numai prin modul existen #ei. nu se deosebe$te fiin#a de fiin# . Acesta este alt mod de existen # necuprins de minte [i necunoscut ca [i na $terea Fiului. ci este pururea cu El. Dup cum focul exist deodat cu lumina din el $i nu este mai `ntâi focul [i pe urm lumina. 14. în afar de timp. Pentru aceasta. nu îns în chip de na $tere. scris cu un singur .. Fiul. 18. totu$i nu are o ipostas proprie deosebit de ipostasa focului. Chiar dac Sfântul Duh purcede din Tat l. c ci sunt oameni. ci în chip de purcedere. iar cuvîntul "*+. dar nu "*+. 9. c ci ele au fost zidite de creator [i aduse la existen # prin cuvîntul Lui.

Sfântul Ioan Damaschin care s se nasc . Dac spunem c Tat l este principiul Fiului [i mai mare decât Fiul. tot astfel nu este cu putin # s spunem c Tat l are alt fiin# $i Fiul alta. Trebuie s se $tie $i aceasta c fericitei Dumnezeiri nu i-a fost dat de noi numele de paternitate. nedesp r#it de ipostasa Tat lui. {i dup cum spunem c focul lumineaz prin lumina care iese din el. de fiime [i de purcedere. adic Fiul a fost n scut din Tat l $i nu Tat l din Fiul. nu sus#inem c El precede pe Fiul în timp sau în fire. Domnul [i f c torul de Efeseni III. c ci prin El a f cut veacurile. de la care orice paternitate în cer $i pe p mânt”80. circumscris. 19. 22 81 80 . care are form [i este coruptibil. este supus stric ciunii. tot astfel spunem c toate câte le face Tat l le face prin Fiul S u Unul-N scut. Prin urmare. tot astfel „toate câte face Tat l. ci una $i aceea$i. (i dup cum spunem c focul lumineaz $i iar $i spunem c lumina focului lumineaz . este o ipostas des vâr$it . Dar modul na$terii [i al purcederii este nep truns de minte. {i întru nimic altceva nu se deosebe $te decât numai în ceea ce prive$te cauza. îns . credem [i în unul Sfântul Duh. îns . stric cios. Cele trei ipostase supradumnezeie $ti ale Sfintei Dumnezeiri particip primei însemn ri. "*+. c ci s-a n scut f\r de început [i în afar de timp din fiin #a Tat lui. potrivit firii ei. ci prin o putere natural [i enipostatic . nu ca printr-un organ slujitor. când auzim c Tat l este principiul Fiului [i mai mare decât Fiul s în#elegem aceasta cu privire la cauz . Celei de a doua însemn ri nu particip deloc. ci din contr . deoarece numai Tat l este nen scut "*+. de asemenea face [i Fiul” 81. în chip natural. Astfel ne înva # Sfânta Scriptur . c ci sunt de aceea$i fiin# [i nezidite. schimb tor. Este cu neputin # s se g seasc în lume o imagine care s exemplifice în ea îns $i în chip exact modul de existen# al Sfintei Treimi. ci mai degrab lumina din foc. Dar lumina nu are o ipostas proprie deosebit de ipostasa focului. Numai Duhul Sfânt purcede din fiin #a Tat lui. Numai Fiul este n scut.!)&#. ni s-au împ rt $it noua de acolo. Fiul. c toat f ptura poart în ea pe cele mai multe din acestea $i c toat . este cauza Fiului dup cum spunem c nu provine focul din lumin . dup cum am ar tat mai sus. nu prin na $tere ci prin purcedere. c ci nu are existen #a de la o alt ipostas . 14-15. Ioan V. ci mai degrab o putere natural . [i nu sus #inem c lumina din el este un organ slujitor al focului. {i dup cum nu spunem c focul are o alt fiin# $i lumina alta. s arate în chip clar fiin #a dumnezeiasc cea mai presus de fiin # $i liber de toate acestea? Este evident. De asemenea.-)&#. dup cum spune dumnezeiescul apostol: „Pentru aceasta îmi plec genunchii în fa #a Tat lui. C ci cum este cu putin# ca ceea ce este f cut. compus. $i c Tat l.

ci o singur fiin# . care purcede din Tat l $i se odihne $te în Fiul. d fiin# universului. le are de la Tat l. C ci tot ceea ce este format din lucruri nedes vârsite este negre $it compus. Duhul Sfînt [i El este din Tat l. Dar din ipostase des vâr$ite este cu neputin# s avem ceva compus. c ci nu este fiecare din ele în sine cl dire. dar nu este st pânit. Credem în Duhul cel din Dumnezeu. mângâietor. exist $i Fiul [i Duhul. nezidit. Na$terea Fiului din Tat l $i purcederea Sfântului Duh sunt simultane. îndumnezeie $te. mai presus de des\vâr[ire [i mai înainte de des\vâr[ire. adic din cauz c exist Tat l. ci în ipostase. izvorul în #elepciunii. toate câte le are Fiul $i Duhul. al vie#ii $i al sfin#eniei. C ci tot ceea ce este compus 23 . Noi cunoa$tem c exist deosebire între na $tere $i purcedere. este primit de toat zidirea. împreun închinat $i sl vit cu Tat l $i cu Fiul. simpl . având toate câte are Tat l $i Fiul afar de nena$tere $i na$tere. (i din cauza Tat lui. pentru ca s nu gândim c firea dumnezeiasc este compus\. Tat l este necauzat [i nen scut. împ rt $e$te dar nu se împ rt $e$te. fiecare este nedes\vâr[it . El este [i se nume $te Dumnezeu împreun cu Tat l [i cu Fiul. în trei ipostase des\vâr$ite. Pentru aceea nici nu spunem c specia este din ipostase. {i din cauza Tat lui. lemnul [i fierul fiecare în sine. nici Duhul. cel drept. (i dac Tat l nu are ceva. potrivit naturii lor proprii. dar nu se des vârse$te. sfin#e$te. [i Fiul [i Duhul au pe toate câte le au. nem rginit în purtare. Dac nu este Tat l nu este nici Fiul [i nici Duhul. atoatelucr tor. Piatra. El este în chip firesc principiul $i cauza modului de existen # a tuturor. sunt des vâr$ite. dar raportate la cl direa f cut din ele. A$adar.Dogmatica via# . El st pâne$te întreaga zidire. nedesp r#it $i neseparat de Tat l $i Fiul. afar de nena$tere. ca fiind de aceea $i fiin# $i coetern. adic din pricin c Tat l le are pe acestea. Prin urmare. cel conduc tor. purces din Tat l $i dat prin Fiul. dar nu se îndumnezeie $te. Spunem c fiecare din cele trei ipostase are o ipostas des vârsit . $i îns $i existen]a. atotst pânitor. Enipostatic. C ci cele trei sfinte ipostase se deosebesc unele de altele numai în aceste însu $iri ipostatice. nu are nici Fiul. Spunem c sunt nedes vâr[ite acelea care nu p streaz specia lucrului s vâr$it din ele. exist în propria lui ipostas . spunem c ipostasele sunt des v\r$ite. dar care este felul deosebirii nu $tim deloc. ci se deosebesc f r desp r#ire prin caracteristica propriei ipostase. atotputernic. Zide$te prin El însu $i. c ci nu este din cineva: El î $i are existen#a de la El însu$i [i nici nu are de la altul ceva din ceea ce are. ca s nu admitem o fire compus des vârsit din trei ipostase nedes vârsite. des vârse$te. Fiul este din Tat l prin na$tere. ba. creator. dar nu se sfin#e$te. deoarece prime $te rug ciunile tuturor. dar nu prin na $tere. sfin #e$te $i #ine. dcs vâr$it. mai mult. Ele nu se deosebesc prin fiin # . în toate asemenea Tat lui [i Fiului. de na$tere [i de purcedere. ci prin purcedere.

se despart în timp. Dar se examineaz logic $i abstract ceea ce este comun între ei. (i iar $i spunem c cele trei ipostase sunt unele în altele. fiimii $i purcederii. Prin cele trei ipostase.Sfântul Ioan Damaschin are ca principiu dezbinarea. cunoa$tem. Acest lucru se poate vedea la orice f ptur . ceea ce îi face unul. Aceast natur comun . am g sit potrivit s -l trec în not . C ci ipostasele nu sunt unele în altele. o singur bun tate. este examinat logic. adic înf #i$are. ci desp r#ite. La toate f pturile deosebirea ipostaselor se examineaz real. puterea. ci una $i aceea$i mi$care a celor trei ipostase. ceea ce îi une $te. c ci este vorba de o singur fiin# . potrivit cauzei. na$tere [i purcedere. iar deosebirea o în#elegem numai în însu$irile paternit #ii. Fiecare are ceva special $i particular. se deosebesc în felul de a gândi. în sensul c în toate privin#ele Tat l. în ocupa#ie $i în toate însu $irile caracteristice. activit #ii [i voin #ei. C ci se examineaz real Petru deosebit de Pavel. deoarece fiecare din ei este animal (fiin]\) ra#ional $i muritor [i fiecare este trup însufle#it cu suflet ra #ional [i cuget tor. în capacitate. C ci cu privire la Sfânta Treime ceea ce o une$te $i o face una este examinat real din pricina coeternit #ii [i din pricina identit #ii fiin#ei. logic\ #i abstract . o singur putere. una $i aceea$i. Acest titlu a fost o not de pe marginea manuscrisului pe care 82 editotul a introdus-o în text. C ci cu adev rat exist numai un singur Dumnezeu: Dumnezeu $i Cuvântul [i Duhul Lui. afar de nenastere. C ci fiecare dintre ele nu are mai pu #in unitate fa# de alt ipostas ca fa# de sine îns $i. activitatea. ca s nu introducem mul #ime $i gloat de Dumnezei. C ci cunoa$tem un singur Dumnezeu. Trebuie s se $tie82 c altceva este examinarea real [i altceva examinarea logic $i altceva examinarea abstract . în vrednicie. ca s spun a $a. adic este desp r#it în sine $i are multe lucruri care o deosebesc de cealalt ipostas . dar mai presus de toate în aceea c ipostasele nu sunt unele în altele. cunoa $tem c Dumnezeirea este necompus [i neamestecat . Din pricina caracterului titlului. o singur st pânire. în figur . sunt unele în altele [i sunt identice în ceea ce prive$te voin#a. deci. nu trei asemenea unele cu altele. cauzatului [i Aliniatul acesta are în unele edi#ii urm torul titlu: Despre deosebirile celor trei ipostase #i despre examinarea real . Cu totul dimpotriv la Sfânta Treime cea mai presus de fiin # . st pânirea $i mi$carea. $i nu în text. C ci gândim cu mintea c Petru [i Pavel sunt de aceea $i natur $i au o natur comun . Pentru aceea se zice: doi. Acela$i lucru îl voi face $i cu alte note marginale. din pricina acordului felului de a gândi [i din pricina identit #ii st pânirii. o singur activitate. în putere. puterii [i bun t #ii. 24 . Fiul $i Sfântul Duh sunt unul. trei $i mai mul#i oameni. c Dumnezeirea este neîmp r#it $i c este un singur Dumnezeu. Nu am spus asem nare. Iar deosebirea aceasta se în#elege numai pe cale abstract . iar prin faptul c ipostasele sunt de aceea $i fiin# . Sunt dep rtate în spa#iu. ci identitate [i unitate de mi $care. o singur voin# . în temperament. deasupra tuturor [i incomprehen-sibil .

atunci trei sunt acelea la care tre buie s ne închin m. între ipostasele Dumnezeirii nu exist deosebire de voin # sau de gândire sau de activitate sau de putere sau de altceva din acelea care dau na $tere în noi la deosebire complet real . nu sunt nici alc tui#i. c ci el este f c torul timpurilor $i prin urmare nu cade sub timp. cum ar putea s r mân însu$ire ceea ce se transmite sau se preface? C ci dac Tat l este Fiul. avem o singur unire $i apropiere a luminii. `n origini. în care este Dumnezeirea. Dumnezeirea este neîmp r#it în cele ce se împart. adic ipostasele Fiului [i Duhului. care este f r de început. la singura st pânire [i la una $i la aceea$i. nici Fiul de na $tere. din contr . deoarece ipostasele sunt unele în altele. a tr it la sfâr$ilul secolului II $i începutul secolului III. care nu este f r de început. în sensul c este necauzat. Pentru aceea nu spunem c Tat l $i Fiul $i Sfântul Duh sunt trei Dumnezei. ca s spun a$a. (i dac Fiul este Tat l. Sfântul Duh. un eretic monarhian patripasian. Un Tat . atunci nu este cu adev rat Tat . Arie t g duie$te deofiin#imea Fiului cu Tat l. c ci unul este cu adev rat Tat l. nu în sensul c ele se amestec . Ele nu sunt dep rtate unele de altele. ci în sensul c ele exist unele în altele. în sensul împ r#irii lui Arie85. Un Duh. Tat l. Tat l nu este lipsit de nena$tere. C ci nu este din cineva. $i nici împ r#ite în ce prive $te fiin#a. Un Fiu. atunci [i Fiul este f r de început. a domniei. atunci nu este cu Ioan XIV. 11. nici contracta #i în sensul contopirii lui Sabelie 84. a puterii. Sabelie. C ci este din Tat l. nu în sensul c ele se amestec . Fiul. Cu privire la Dumnezeirea cea infinit nu putem vorbi ca despre noi de o dep rtare spa#ial . ci în sensul c sunt unite. ci.Dogmatica des vârsirii ipostasei. Dar când privim la acelea. pentru c a fost n scut din cel nen scut — dar cum? — [i nici Duhul nu se schimb în Tat l sau în Fiul. sau ca s spun mai precis. adic modului de existen # . dup cum am spus. C ci dac trebuie s spunem pe scurt. c Sfânta Treime este un singur Dumnezeu. nu în chip firesc. iar întrep trunderea reciproc a ipostaselor este f r contractare $i f r amestecare. de aceea$i slav $i nedesp r#ite. la identitatea fiin#ei. 25 84 83 . pentru c purcede [i este Dumnezeu. care este din Tat l. însu $irea este ceva netransmisibil. atunci avem în mintea noastr o unitate. C ci. A murit probabil în anul 318. înv # tura lui se poate rezuma `n aceste cuvinte ale lui însu $i: „Era un timp când Fiul nu exista". când privim la Dumnezeire. care sunt acelea din care este Dumnezeirea $i care sunt de acolo din prima cauz în afar de timp. pentru c a n scut. care exist unul în altul $i sunt nedesp r#ite. Arie a fost condamnat la sinodul I ecumenic de la Niceea din 325. 85 Arie. Doctrina sa. Fiul $i Duhul se raporteaz la o singur cauz . ci purces. la prima cauz . a tr it `n secolul III $i IV. care zice: „Eu sunt în Tat l [i Tat l în Mine”83. mi$care $i voin# a Dumnezeirii. potrivit cuvântului Domnului. a activit #ii. A $adar. Dar dac\ ai raporta termenul de „început" la timp. apar#ine monarhienilor dinamici. eretic cre$tin. în sensul c nu este necauzat. ipostasele Sfintei Treimi se unesc. dup cum în trei corpuri solare.

Sfântul Ioan Damaschin

adev rat Fiu, c ci unul este cu adev rat Fiu $i unul Duhul Sfânt. Trebuie s se $tie c nu spunem c Tat l este din cineva, ci spunem c El este Tat l Fiului. Pe Fiul nu-L numim nici cauz , nici Tat , ci spunem c El este din Tat l [i este Fiu al Tat lui. Iar Duhul cel Sfânt spunem c este din Tat l, [i-L numim Duh al Tat lui. Nu spunem c Duhul este din Fiul, dar îl numim Duhul Fiului. „Dac cineva nu are Duhul lui Hristos, spune dumnezeiescul apostol, acela nu este al lui” 86. M rturisim c s-a f cut cunoscut $i se d nou prin Fiul. „A suflat, spune Sf. Scriptur , [i a zis ucenicilor s i: Lua#i Duh Sfint”87. Fiul [i Sfântul Duh sunt din Tat l, dup cum raza $i lumina sunt din soare. Soarele este izvorul razei $i al luminii. Prin raz ni se d lumina [i ea este aceea care ne lumineaz [i cu care ne împ rt $im. Dar nu spunem c Fiul este Fiu al Duhului [i nici din Duhul. CAPITOLUL IX Despre însu$irile lui Dumnezeu Dumnezeirea este simpl $i necompus . Tot ceea ce este alc tuit din multe [i diferite este compus. Dac am spune c însu$irile de a fi nezidit, f r de început, necorporal, nemuritor, ve $nic, bun, creator [i altele ca acestea sunt deosebiri esen #iale ale lui Dumnezeu $i c Dumnezeu este compus din acestea, atunci Dumnezeu nu va fi simplu, ci compus. Dar a gândi astfel este cea mai mare impietate. Prin urmare, trebuie s\ ne gândim c\ fiecare din atributele lui Dumnezeu nu arat\ ceea ce este El `n fiin]a Sa, ci indic\ ceea ce nu este `n fiin]a Lui sau un raport cu ceva din acestea care se deosebesc de El, sau ceva din acelea care `nso]esc natura sa sau activitatea lui. Dintre toate numele care se dau lui Dumnezeu se pare c cel mai propriu este „Cel ce este", dup cum El însu$i s-a numit pe munte, lui Moise, când zice: „Spune fiilor lui Israil: M-a trimis Cel ce este” 88. C ci are adunat în El însu$i toat existen#a, ca o mare infinit $i nem rginit a fiin#ei. Dar dup cum spune Sfântul Dionisie 89, numele cel mai potrivit al lui Dumnezeu este „Cel bun” 90, c ci nu este cu putin # s spui despre Dumnezeu c `ntâi exist $i apoi este bun. Al doilea nume este „Dumnezeu" ( &.' /+&#), care deriv de la /++!,, ce înseamn a alerga [i a înconjura toate sau de la "!/+!,, care înseamn a
Romani VIII, 9. Ioan XX, 22. 88 Ie[irea III, 14. 89 Despre Dionisie Aeropagitul $i opera sa, s se vad D. Fecioru: Sf. Ioan Damaschin. Cultul sfintelor icoane, Bucure$ti, 1937, nota 3, p. 9-13. 90 Despre numele dumnezeie #ti, MG. III, col. 636 C -637 C. 26
87 86

Dogmatica

arde, c ci Dumnezeu este foc mistuitor a toat r utatea91, sau de la /+"#)"!, care înseamn a vedea totul, deoarece lui nu i se poate ascunde nimic [i observ toate, în adev r, a v zut pe toate înainte de facerea lor, avându-le în minte din ve $nicie; $i fiecare se face la vremea hot rât de mai nainte, potrivit ve $nicii lui gândiri executive, care se nume $te predestinare, icoan $i exemplu. Prin urmare primul nume al lui Dumnezeu indic existenta Lui, dar nu ce este Dumnezeu92. Al doilea nume indic activitatea; iar însu $irile c este f r de început, incoruptibil, nef cut, adic nezidit, necorporal, nev zut [i altele ca acestea ne arat ce nu este Dumnezeu, adic : existen#a Lui nu are început, nu este supus stric ciunii, nu este zidit, nu este corp, nu este v zut. ~nsu$irile de bun, drept, sfânt $i altele ca acestea, care înso #esc firea lui, nu indic îns $i fiin#a Lui. Iar însu$irile de domn, împ rat [i altele ca acestea arat raportul cu acelea care se deosebesc de El. Se nume$te domn fa# de acei care sunt domni, împ rat, fa# de acei care sunt împ ra#i, creator fa# de cele create, p stor fa# de cei p stori#i. CAPITOLUL X Despre unirea $i deosebirea dumnezeiasc Toate aceste însu $iri trebuiesc atribuite întregii Dumnezeiri în chip comun, identic, f r deosebire, neîmp r#it [i unitar. ~n chip deosebit îns fiec rei ipostase a Dumnezeirii expresiile: Tat , Fiu, Duh, necauzat, cauzat, nen scut, n scut [i purces, care nu indic fiin#a, ci raportul unei ipostase fa# de celelalte [i modul lor de existen # . A$adar, cu toate c $tim acestea $i suntem condu $i prin ele c tre fiin#a dumnezeiasc , totu$i nu în#elegem îns $i fiin#a, ci pe acelea care sunt în leg tur cu fiin#a, dup cum, chiar dac $tim c sufletul este necorporal, f r de greutate [i f r de form , totu$i nu am în#eles [i fiin #a lui; tot astfel nu cunoa$tem nici fiin#a corpului, chiar dac $tim c este alb sau negru, ci pe acelea care sunt în leg tur cu fiin#a lui. ~nv # tura cea adev rat , îns , ne înva# c Dumnezeirea este simpl $i are o singur activitate simpl , bun , care lucreaz toate în to#i, întocmai ca raza soarelui, care înc lze$te toate [i lucreaz în fiecare potrivit capacit #ii sale naturale [i puterii sale de receptivitate, deoarece a luat asemenea energie de la Dumnezeu creatorul. Dar toate acelea care apar#in întrup rii dumnezeie$ti [i iubitoare de oameni a Cuvântului Lui dumnezeiesc sunt proprii numai Fiului. C ci la acestea n-a participat nici Tat l, nici Duhul altfel decât prin bun voin# [i prin facerea de minuni cea negr it , pe care Dumnezeu Cuvântul, care s-a
91 92

Deuteronom IV, 24; Evrei XII, 29. Tradus prin corectarea textului edi #iei din MG, dup edi#ia de la Verona, 1531, f. 15v.

27

Sfântul Ioan Damaschin

f cut om asemenea nou , a s vârsit-o ca Dumnezeu neschimbat [i Fiu al lui Dumnezeu. CAPITOLUL XI Despre expresiile antropomorfice date lui Dumnezeu ~n dumnezeiasca Scriptur g sim foarte multe expresii simbolice antropomorfice cu privire la Dumnezeu. Trebuie s se $tie c noi, fiind oameni, îmbr ca#i în trupul acesta gros, nu putem s în#elegem sau s exprim m activit #ile dumnezeie$ti, sublime $i imateriale ale Dumnezeirii decât numai dac întrebuin # m imagini, tipuri $i simboluri adecvate felului nostru de a gândi. A $adar, toate câte s-au spus antropomorfic despre Dumnezeu sunt spuse în chip simbolic [i au un sens mai înalt, c ci Dumnezeirea este simpl [i f r de form . Prin ochii lui Dumnezeu, prin pleoape $i prin vedere, în #elegem puterea lui atoatev z toare [i cuno $tin#a Lui c reia nu i se poate acunde nimic, de acolo c $i noi prin acest sim # dobândim o cuno $tin# [i o încredin#are mai des vâr[it . Prin urechi [i prin auz în#elegem capacitatea lui de a fi milostiv $i de a primi rug ciunea noastr , c ci [i noi prin acest sim # ne îmbun m fa# de acei care ne roag , aplecându-ne cu mai mult dragoste urechea spre ei. Prin gur [i prin grai în#elegem facultatea prin care î$i exprim voin#a lui; de acolo c $i noi facem cunoscute gândurile noastre intime prin gur [i prin grai. Prin mâncare [i b utur în#elegem conlucrarea noastr cu voin#a lui, c ci noi, prin sim#ul gustului, împlinim o dorin # necesar a firii. Prin miros în#elegem facultatea Lui de a primi gândurile $i sentimentele noastre bune fa# de El93, de acolo c [i noi prin acest sim # primim mireasma cea bun . Prin fa# în#elegem ar tarea $i apari#ia Sa prin fapte, de acolo c apari#ia noastr se face prin fa#a noastr . Prin mâini în#elegem facultatea prin care realizeaz activitatea Lui, pentru c $i noi s vâr$im cu ajutorul mâinilor lucrurile necesare [i pe cele mai de cinste. Prin mâna dreapt în#elegem ajutorul lui în lucrurile cele bune, de acolo c [i noi ne folosim de mâna dreapt mai cu seam în lucrurile mai nobile, mai de cinste $i care au nevoie de cea mai mult putere. Prin pip it în#elegem cunoa$terea $i perceperea Lui mai exact a lucrurilor foarte fine [i ascunse, de acolo c [i cei pe care noi îi pip im nu pot s ascund în ei în$i$i nimic. Prin picioare $i mers în#elegem venirea $i prezen#a Lui ca s ajute pe cei care sunt în nevoi sau ca s pedepseasc pe du$mani sau pentru orice alt fapt , de acolo c $i noi venim f\când uz de picioare. Prin jur mânt în#elegem imutabilitatea hot rârii Sale, de acolo c\ [i noi înt rim prin jur mânt
Tradus prin corectarea textului edi #iei din MG, dup edi#ia de la Verona, 1531, f. 16v. 28
93

dup edi#ia de la Verona. rechemarea [i învierea celor care au c zut de la El. reînnoire [i prefacere pentru cei care au corupt starea natural . care ne-a adus de la neexisten # la existen# . CAPITOLUL XII Despre acelea$i lucruri ~n aceste înv # turi am fost instrui #i din cuvintele sfinte. principiul dcs vâr$irii celor des vârsi#i. s nu c ut m numele fiin#ei ei. îns . ra#iunea existen #elor ra#ionale. Mai exact înc despre numele dumnezeie $ti Pentru c Dumnezeirea este incomprehensibil . este mai degrab Tat l nostru decât cei care ne-au n scut $i care au luat de la El $i existen#a [i capacitatea de a na $te — El este p storul celor care-L urmeaz [i al celor p stori#i de El. prin faptul c nu cunoa$tem fiin#a ei. care înal# . [i pentru a ne `mp\rt\[i cu bun\tatea Lui. III. via#a vie#uitoarelor. MG. Prin uitare. Dumnezeu este bun. atât cât este îng duit $i cât este accesibil fiec ruia. pentru c este un început mai presus de orice început 95. a primit pentru mântuirea noastr pe om în întregime. pricipiul îndumnezeirii celor îndumnezei #i. este fiin #a existen#elor. suflet ra#ional. bun p rt [enie a ceea ce este ascuns. c ci numele indic lucrurile. siguran# pentru cei care stau. (i ca s spun într-un cuvânt. trup. însu$irile firii omene $ti $i afectele naturale $i neprih nite. — Dumnezeu. dup cum a zis dumnezeiescul Dionisie Areopagitul: Dumnezeu este cauza [i principiul tuturor. c ci $i noi ne mâniem atunci când urâm cele potrivnice opiniei noastre. A$adar. f. Voi ad uga. va fi negre$it [i f r nume. pentru cei care se urc la dânsul94. 1531. spiritualitatea existen #elor spirituale. afar de cele care s-au spus despre venirea în trup a Cuvîntului lui Dumnezeu.Dogmatica leg mintele unora fa # de al#ii. îns . 29 . ne-a adus de la neexisten]\ la existen]\ [i ne-a 94 95 Despre numele dumnezeie[ti . cale [i c l uz . unirea celor uni #i. adic a cuno$tin#ei Lui. 17v. zidire sfin#it pentru cei mi$ca#i de vreo tulburare necurat . Tradus prin corectarea textului edi #iei din MG. Prin urgie [i mânie în #elegem ura [i aversiunea fa# de r u. toate expresiile antropomorfice cu privire la Dumnezeu. fiin# superioar oric rui început. 589 BC. c El este Tat l celor f cu#i de El. simplitatea celor simpli. Cuvântul lui Dumnezeu. luminarea celor lumina #i. pacea celor învr jbi#i. au un sens ascuns $i ne înva# din lucrurile proprii firii noastre cele ce sunt mai presus de noi. somn [i somnolen # `ntelegem întârzierea Lui pentru pedepsirea du $manilor [i amânarea ajutorului obi$nuit fa# de cei ai Lui. col.

A$adar. se nume$te „Cel ce este" [i „Fiin # ". „via # " decât moarte. C ci este cu neputin # ca firea s cunoasc în chip des\vâr$it o fire superioar ei. Alte numiri sunt date lui Dumnezeu în mod afirmativ. spre exemplu: lumin $i întuneric. cu toate acestea nu ne -a `mp\rt\[it cu fiin]a Lui [i nici cu cuno[tin]a fiin]ei Lui. a binevoit s fie numit prin acelea care sunt proprii naturii noastre. „Dumnezeire mai presus de Dumnezeire". dar înainte de toate [i mai mult. via # " [i „viu". ci este mai presus de toate. „putere" $i „puternic" [i în acela $i fel $i cu toate celelalte. Prin urmare. ca elemente vitale. mult mai propriu va fi numit „soare" [i „loc" decât întuneric. Pentru aceea unele din numirile dumnezeie $ti sunt spuse în chip negativ [i arat c Dumnezeu este mai presus de fiin # . (i aceasta pentru motivul c binele este existen] $i cauza existentei. Dar mult mai propriu este ca s fie numit din cele mai cinstite $i cele mai adecvate Lui. cele sfinte decât cele blestemate. a ceea ce este ra #ional $i în#elept se nume$te „ra#iune" $i „ra#ional". nu în sensul c este mai mic decât cineva sau c îi lipse$te ceva — c ci toate sunt ale Lui $i din El $i prin El s-au f cut $i în El se #in96 — ci pentru c el dep $e$te într-un grad cu totul superior toate existen#ele: el nu este nimic din existen #e. ca s cunoa$tem c fiin#a lui Dumnezeu nu este acestea.Sfântul Ioan Damaschin `nzestrat cu facultatea cunoa[terii. spre exemplu: „Fiin # mai presus de fiin# ". ceea ce este identic cu a spune „existen # " decât inexisten # . cele curate decât cele întinate. netemporal. din aceea c el este cauza tuturor. „în#elepciune" [i „în #elept". ci este mai presus de fiin # $i f r nume. este $i f r nume. Prin faptul c el este cauza tuturor existen#elor $i a întregii fiin #e. Dar numele cel mai pl cut este acela care rezult din unirea acestor dou . Dar prin faptul c este cauza tuturora $i c are mai înainte în El ra#iunile $i cauzele tuturor existen #elor este numit dup toate existen #ele $i dup cele contrarii. Sunt apoi $i unele numiri afirmative ale Coloseni I. este numit dup toate cele cauzate. ap $i foc. din pricina bun t #ii Lui nespuse. (i prin faptul c este cauza tuturor existen #elor. Dumnezeu. iar r ul lipsa binelui sau a existen]ei. „foc". 30 96 . decât p\mânt. neînceput. Dac cuno$tin#ele sunt în leg tur cu existen#ele. „duh" $i „ap ". Acestea sunt însu $irile negative [i afirmative ale lui Dumnezeu. „Principiu mai presus de principiu" [i altele ca acestea. deoarece acestea $i particip mai mult la El. Iar prin faptul c este cauza oric rei ra#iuni [i în #elepciuni. întrucât Dumnezeu este incomprehensibil. spre exemplu: nefiin#ial. „bun tate" decât r utate. 16. „zi" decât noapte. de asemenea se nume$te „gândire" [i „gânditor”. cum se va putea cunoa $te ceea ce este mai presus de existen# ? Dar pentru ca s particip m cât de pu#in cuno$tin#ei lui Dumnezeu $i s avem chiar o idee cât de slab de El. Sunt mai cinstite $i mult mai adecvate Lui cele imateriale decât cele materiale. nev zut.

atât cele negative cât [i cele pozitive. putere. 97 Evrei I. (i toate câte convin puterii cauzate. chip al Tat lui97 [i din Tat l. ci în sensul c este purces din Tat l prin El. cauza primar a cre rii tuturor. (i la fel. „duh". din Tat l prin Fiul. ci Duh al Tal lui. nu este în Tat l. al Dumnezeirii. izvorului. pentru c este cauza acestora. revelatoare [i des\vâr[itoare trebuie atribuite Duhului Sfânt. voin # decât Fiul. nu în sensul c Dumnezeu este întuneric. Când m gândesc. Toate câte se potrivesc celui cauzat. se aplic întregii Dumnezeiri. nu n scut. izvor n sc tor [i produc tor al binelui ascuns în El. pentru c este imaterial $i pentru c este atoatelucr tor [i atotputernic. Sfântul Duh nu este Fiu al Tat lui. iar prin Cuvânt purced torul Duhului revelator. al ra#iunii. îns . Dar când m gândesc la raportul reciproc al ipostaselor $tiu c Tat l este soare mai presus de fiin # . ci este o unitate des vâr$it . 3. Fiul este Fiu. Cuvântului. C ci numai Tat l este cauza. al puterii. pentru c purcede din Tat l — c ci nu este mi$care f r duh — [i Duh al Fiului. iar când unesc $i num r împreun pe cele trei ipostase $tiu c sunt un singur Dumnezeu des\vâr[it. cum numai El $tie. ci c nu este lumin . izvor al bun t #ii. Prin urmare Dumnezeu se nume $te „minte". în#elepciunii. Numirile acestea. El este [i se nume $te Fiu. {i ca s nu spun multe. ci ceva mai presus de lumin . nu în sensul c este din El. Astfel El este n scut. trebuie atribuite numai Tat lui. puterii care este cauza primar a crea#iei. voin#ei. Cuvânt. abis al fiin #ei. n sc torului. I Corinteni I. c ci Dumnezeirea nu este compus . în trei ipostase des vâr$ite. „în #elepciune". purces. El este mintea. putere. neîmp r#it [i necompus . 24. în#elepciune. în #elepciune. spre exemplu: „întuneric". Tat l este izvorul [i cauza Fiului [i a Sfântului Duh. $tiu c ea este Dumnezeu des\vâr[it [i fiin# des vâr$it . al luminii. trebuie atribuite Fiului. Tat numai al Fiului [i purced tor al Duhului Sfânt. purcese. 15. Fiului n scut. „ra#iune". Prin urmare toate câte convin Tat lui care cauzeaz . Iar Duhul Sfânt este puterea Tat lui. str lucire. n sc torul Cuvântului. icoan . cum numai El $tie. Cuvânt. care este singura putere a Tat lui. în acela $i chip [i f r de deosebire [i fiec reia din ipostasele Sfintei Treimi. ca ipostas des\vâr[it din o ipostas des\vâr[it . 31 .Dogmatica lui Dumnezeu. „putere". la una din ipostase. al în #elepciunii. care au o putere de nega #ie covâr[itoare. abisul ra #iunii. care reveleaz cele ascunse ale Dumnezeirii. Coloseni I. Pentru aceea Duhul cel Sfânt este împlinitorul cre rii tuturor.

A$adar Dumnezeu. dup edi#ia de la Verona. C ci sunt mai curate cele imateriale decât cele materiale $i cele virtuoase decât cele întov r $ite de viciu. ~ngerul101 nu este con#inut într-un loc în chip corporal 102 `ncât s primeasc chip [i s ia form . El str bate prin toate f r s se amestece [i împ rt $e$te tuturor energia Lui. 1. ci numai limita aerului care con#ine. (i biserica se nume $te loc al lui Dumnezeu. Ibidem. Pentru aceasta cerul este tronul Lui98. 38. c ci ea nu are trup ca s fie con#inut în mod trupesc. lucreaz [i este con#inut în chip spiritual $i nu corporal. Se nume $te a$adar loc al lui Dumnezeu acela care particip mai mult la energia [i la harul Lui. Isaia LVI. îns . unde este prezent . De asemenea. în trup. Spre exemplu: aerul con #ine. îns . c ci umple toate. care vine în atingere cu corpul con #inut. 49. Fapte VII. în care ne facem rug ciunile noastre c tre El. Nu tot aerul care con#ine este locul corpului con #inut. Isaia LVI. o not marginal a manuscrisului: „Despre locul 99 32 Tradus prin corectarea textului edi#iei din MG. acolo unde se face cunoscut energia Lui. . prin care con #inutul este con#inut. este mai presus de toate [i #ine toate. Sfântul Lui trup este numit picior al lui Dumnezeu. c ci pe p\mânt a petrecut. 1. se numesc locuri ale lui Dumnezeu [i locurile în care ni s-a f cut cunoscut energia Lui fie prin corp. fie f r corp. Se spune îns 103 c este într-un loc. 20r. f. Trebuie s se $tie c Dumnezeirea este neîmp r#it . 1531. în cer sunt îngerii. în cer este locul Lui de odihn . ceea ce con#ine nu este în ceea ce este con #inut. prin faptul c este 98 102 103 îngerului #i al sufletului #i despre no &iunea de necircumscris". Se spune. fiind imaterial $i necircumscris. adic potrivit cur #eniei naturale $i voli]ionale. potivit capacit #ii fiec ruia $i puterii de receptivitate. c se afl într-un loc [i se vorbe $te de loc al lui Dumnezeu. nu este în vreun loc. care fac voia Lui $i care îl sl vesc pururea. Fapte VII. în mod absolut. c ci am afierosit acest loc spre sl virea Lui ca pe un loc sfin]it.Sfântul Ioan Damaschin CAPITOLUL XIII Despre locul lui Dumnezeu $i c numai Dumnezeirea este necircumscris Locul trupesc este limita con #inutului. deoarece este în întregime pretutindeni $i nu este împ r#it parte cu parte în chipul celor corporale. iar corpul este con #inut. ci este în întregime în toate $i în întregime mai presus de toate. Dar exist $i un loc spiritual unde se gânde[te [i este firea spiritual [i necorporal . iar p\mântul este a$ternut picioarelor Lui 99. 100 Baruh III. 101 ~n fruntea acestui aliniat este urm torul subtitlu. 49. cu oamenii 100. El este însu$i locul Lui.

Dogmatica

prezent în chip spiritual [i lucreaz potrivit firii lui $i nu este în alt parte, ci este circumscris în chip spiritual acolo unde lucreaz . Nu poate s lucreze în acela$i timp în diferite locuri. Numai Dumnezeu poate s lucreze în acela$i timp pretutindeni, îngerul, prin iu #eala firii [i prin faptul c este gata, adic grabnic de a se muta, lucreaz în diferite locuri. Dumnezeirea, îns , pentru c este pretutindeni $i mai presus de toate, lucreaz simultan în diferite moduri printr-o energie unic $i simpl . Sufletul este unit în întregime cu tot corpul [i nu parte cu parte. Nu este con#inut de el, ci îl con #ine, dup cum focul con#ine fierul; $i fiind în el, lucreaz propriile sale lucr ri. Ceea ce este circumscris este limitat în spa #iu sau în timp sau în gândire; iar ceea ce este necircumscris nu este limitat de nici una din acestea. Necircumscris este numai Dumnezeirea, pentru c este f r de început [i f r de sfâr[it, cuprinde totul [i nu este sesizat de ra#iune. Numai Dumnezeu este incomprehensibil, indefinit, necunoscut de nimeni, dar numai el se cunoa $te pe sine însu $i, îngerul, îns , este circumscris în timp, c ci existen#a lui are început; este circumscris în spa #iu, de$i în chip spiritual, în sensul în care am spus mai sus; este circumscris $i în gândire. ~ngerii cunosc reciproc de ce m rime este firea lor104. Ei sunt m rgini#i în chip des\vâr[it de Creator. Corpurile, îns , sunt circumscrise în timp, pentru c au început $i sfâr[it, sunt circumscrise în spa #iu [i în gândire. Dumnezeirea105 este cu totul imuabil $i neschimbat . Ea a hot rît mai dinainte, prin pre$tiin#a Sa, pe toate cele care nu sunt în puterea noastr $i a determinat pe fiecare la timpul $i locul propriu [i potrivit. Potrivit acestui principiu, „Tat l nu judec pe nimeni, ci toat judecata a dat-o Fiului”106. Este evident c a judecat Tat l $i Fiul — ca Dumnezeu — $i Sfântul Duh. Dar însu $i Fiul — ca om — se va pogorî în chip trupesc $i va sta pe tronul slavei 107 — pogorârea $i tronul sunt ac #iuni ale unui corp circumscris — $i va judeca pe toat lumea cu dreptate108. Toate sunt distan #ate de Dumnezeu, nu prin loc, ci prin fire. La noi pruden#a, în#elepciunea $i sfatul vin [i se duc, pentru c sunt ni$te st ri ale sufletului. La Dumnezeu, îns , nu este a$a. La El nimic nu se produce $i dispare, c ci El este neschimbat, imuabil $i nu trebuie s admitem accidente la El. La Dumnezeu binele coincide cu fiin #a109. Cel care dore$te necontenit pe Dumnezeu îl vede, c ci Dumnezeu este în toate. Existen #ele depind de cel care exist $i nu este vreo existen # , care s nu aib existen#a sa în cel
104 105

Ioan V, 22. Matei XIX, 28; XXV, 31. 108 Fapte XVII, 31. 109 Tradus prin corectarea textului edi #iei din MG, dup edi#ia de la Verona, 1531, f. 21r.
107

106

Dumnezeu, despre Tat l, despre Fiul #i despre Sfântul Duh; #i despre Cuvânt #i Duh".

Ibidem, f. 20v. ~naintea acestui aliniat este urm torul subtitlu, o not marginal : „Rezumatul celor spuse despre

33

Sfântul Ioan Damaschin

care exist . Dumnezeu este amestecat în toate, pentru c #ine firea. Iar Dumnezeu Cuvântul s-a unit dup ipostas cu Sfântul lui trup [i s-a amestecat f r amestecare cu firea noastr . Nimeni nu vede pe Tat l afar de Fiul $i Duhul110. Fiul este voin #a, în#elepciunea [i puterea Tat lui. Nu trebuie s vorbim cu privire la Dumnezeu despre calitate, ca s nu spunem c El este compus din fiin # [i calitate. Fiul este din Tat l $i toate câte le are, de la El le are, pentru aceea nici nu poate s fac nimic de la El însu $i111, c ci nu are o energie deosebit de a Tat lui. Dar pentru c Dumnezeu este prin fire nev zut, se face v zut prin activit #ile Sale $i-l cunoa$tem din structura $i conducerea lumii. Fiul este icoana Tat lui, iar Duhul icoana Fiului, prin care Hristos, locuind în om, d acestuia asem narea cu Dumnezeu. Duhul cel Sfânt este Dumnezeu; El st la mijloc între cel nen scut $i cel n scut, $i este unit de Tat l prin Fiul. Se nume $te Duh al lui Dumnezeu, Duh al lui Hristos, minte a lui Hristos, Duh al Domnului, însu $i Domn, Duh al adop#iei, al adev rului, al libert #ii, al în#elepciunii — c ci este f c torul tuturor acestora. Prin fiin #a lui umple toate, #ine toate, umple lumea cu fiin#a Lui $i este necuprins de lume din pricina puterii Lui. Dumnezeu este o fiin # ve$nic [i neschimb toare, creatoarea existen#elor [i este adorat cu gând cucernic. Dumnezeu este $i Tat l, cel care exist ve$nic, nen scut, pentru c nu s-a n scut din cineva, dar a n scut pe Fiul cel de o ve $nicie cu El. Dumnezeu este [i Fiul, care este totdeauna cu Tat l $i este n scut din El în afar de timp, ve$nic, nestric cios, impasibil, nedesp r#it. Dumnezeu este [i Duhul cel Sfânt, putere sfin #itoare, enipostatic , purcede în chip nedesp r#it din Tat l [i se odihne $te în Fiul, deofiin # cu Tat l [i cu Fiul. Cuvântul este acela care este totdeauna prezent în chip fiin #ial împreun cu Tat l. Cuvântul este iar $i mi$carea natural a min#ii, potrivit c reia se mi$c , gânde[te $i judec , fiind ca o lumin $i str lucire a ei. Cuvânt este iar $i cuvântul mintal, care vorbe $te în minte. (i iar $i exist cuvântul rostit, cârte$te vestitorul gîndirii. A $adar Dumnezeu-Cuvântul este substan#ial $i enipostatic. Celelalte trei feluri de cuvânt sunt puteri ale sufletului, care nu exist într-o ipostas proprie. Dintre acestea, primul este o odrasl natural a mintii, deoarece izvor $te totdeauna din ea în chip natural; al doilea se nume$te cuvântul mintal, iar al treilea, cuvânt rostit cu gura. Duhul are mai multe sensuri, înseamn , în primul loc, Sfântul Duh. (i puterile Sfintului Duh se numesc duhuri. Duh se nume $te $i îngerul cel
110 111

34

Ioan VI, 46. Ioan V, 30.

Dogmatica

bun; duh [i demonul; duh [i sufletul. Sunt cazuri câ nd [i mintea se nume $te duh. Duh este [i vântul; duh [i aerul. CAPITOLUL XIV ~nsu$irile firii dumnezeie $ti ~nsu$irea de a fi nezidit, f r de început, nemuritor, infinit, ve $nic, imaterial, bun, creator, drept, lumin tor, neschimb tor, impasibil, necircumscris, necuprins, indefinit, nem rginit, nev zut, incomprehensibil, perfect, st pân absolut, liber, atoateconduc\tor, d t tor de via# , atotputernic, infinit de puternic, sfin #ilor, împ rt $itor, cuprinz tor [i conservator al universului, proniatorul tu turor, toate aceste însu $iri $i altele ca acestea le are Dumnezeirea prin fire, nu le-a luat din alt parte, ci ea împ rt $e$te tot binele f pturilor Sale, potrivii puterii de receptivitate a fiec reia. Ipostasele locuiesc [i stau unele în altele, c ci, ele sunt nedep rtate [i nedesp r#ite unele de altele [i au neamestecat întrep trunderea uneia în alta, nu în sensul c ele se contract sau se amestec , ci în sensul c ele sunt unite între ele: Fiul este în Tat l $i Duhul, Duhul în Tat l [i Fiul, iar Tat l în Fiul [i Duhul, f r ca s se contrag , s se confunde sau s se amestece. Exist la ele unitate [i identitate de mi $care, c ci cele trei ipostase au un singur impuls $i o singur mi$care, lucru cu neputin # de v zut la firea creat. Luminarea [i energia divin este una, simpl $i neîmp r#it , $i cu toate c lucreaz în chip mântuitor asupra fiec reia din cele care exist în exemplare singulare [i împarte tuturora p r#ile constitutive ale firii sale proprii, totu $i r\mâne simpl ; se multiplic , f r s se împart , în fiecare din cele care exist în exemplare singulare $i le adun , le întoarce pe acestea spre simplitatea ei. Toate o doresc [i în ea î $i au existen #a. Iar ea împ rt $e$te tuturor existen #a dup cum au firea. Ea este existen #a existen#elor, via#a vie#uitoarelor, ra#iunea existen#elor ra#ionale, spiritualitatea existen #elor spirituale. Ea este mai presus de spiritualitate, mai presus de ra#iune, mai presus de via # [i mai presus de fiin # . ~n afar de acestea ea str bate prin toate f r s se amestece, dar prin ea nu trece nimic. Mai mult, ea cunoa $te totul printr-o cuno$tin# simpl . Vede totul în chip simplu cu ochiul s u dumnezeiesc atoatev z tor $i imaterial, atât pe cele prezente cât [i pe cele trecute [i pe cele ce au s fie, înainte de facerea lor. Este f r de p cat, iart p catele $i mântuie[te. Poate s fac pe toate câte le voie $te; dar nu voie $te s fac pe toate câte le poate, c ci poate s piard lumea, dar nu vrea.
35

Exist un sfâr[it particular. de Fiul lui Unul-N scut. ci un fel de mi $care [i interval de timp care mergea împreun cu cele ve$nice. Trebuie s se $tie c numele de veac are multe sensuri. c ci El a f cut însu$i veacul. Numai Dumnezeu. nu era un veac care s se poat m sura. ci un fel de mi$care $i un interval de timp care merg împreun cu cele ve$nice. Pentru aceea Dumnezeu se nume $te [i ve$nic ("!0. Iar $i se nume$te veac toat via#a prezent . pentru c cele $apte veacuri ale lumii prezente cuprind multe veacuri. Se vorbe$te $i de veacurile veacurilor. nu timpul. 2. Evrei I. Veacul de acum $i cel ce va s fie se nume$te veacul veacului. C ci dup înviere timpul nu se va mai num ra cu zile [i cu 112 113 36 Psalmi LXXXIX. moartea fiec ruia. Veac se nume$te iar $i [i timpul de o mie de ani. adic vie#ile oamenilor. Se vorbe$te [i de un singur veac. care se m soar cu mi$carea [i drumul soarelui. anume de la facerea cerului $i p\mântului [i pân\ la sfâr$itul [i învierea ob $teasc a oamenilor. Prin cuvintele: via # ve$nic $i pedeaps ve$nic se indic nesfâr$irea veacului ce va s fie. Veac se nume$te [i veacul ce va s fie. Domnul nostru Iisus Hristos [i de Duhul Lui cel prea Sfânt. . c tre care zice dumnezeiescul David: „Din veac [i pân\ în veac Tu e$ti”112.!&#). adic cel format din zile $i nop#i. al veacurilor $i al tuturor existen]elor. fiind f r început. Iar când vorbesc de Dumnezeu. când va fi învierea ob$teasc a oamenilor. 2.Sfântul Ioan Damaschin CARTEA A DOUA CAPITOLUL I Despre veac Acela a f cut veacurile care exist înainte de veacuri. când nu era soare care s despart ziua de noapte. Lumea aceasta are $apte veacuri. este îns [i un sfâr[it ob $tesc [i general. c ci înseamn multe lucruri. este f c torul tuturora. cel f r de sfâr[it dup înviere. este clar c eu vorbesc de Tat l. Veac se nume$te $i via#a fiec rui om. Al optulea veac este veacul ce va s fie. pentru c cuprinde în el toate veacurile. dar $i mai înainte de ve $nicie. Se nume$te iar $i veac. ~nainte de întemeierea lumii. (i potrivit acestei concep#ii este un singur veac. iar dumnezeiescul apostol: „Prin care a f cut [i veacurile” 113. nici o parte din timp. singurul Dumnezeul nostru.

de unde î $i au originea. arz tori. îns . 37 114 . Pentru cei p c to$i va fi o noapte adânc . CAPITOLUL II Despre crea#ie A$adar. CAPITOLUL III Despre îngeri El este f c torul $i creatorul îngerilor. str b t tori. este grosolan [i material. calzi. 7. Prin apocatastas se în#elege reîntoarcerea tuturor existen #elor ra#ionale în Dumnezeu. creeaz . Care etste. cât [i pe cele v zute. cel care a creat universul.Dogmatica nop#i. $i pe om. când soarele drept #ii va str luci luminos peste cei drep #i. A$adar. A$adar. o natur necorporal . cel care exist mai înainte de veacuri. c ci tot ceea ce este creat este schimb tor. dup cum spune dumnezeiescul David: „Cel care face pe îngerii Lui duhuri [i pe slugile Lui par de foc”115. pentru c bunul $i prea bunul Dumnezeu nu s-a mul#umit cu contemplarea Lui proprie. natura [i defini #ia fiin#ei lui. Evrei I. cum va fi cu putin # s se numere timpul celor o mie de ani ai apocatastasei origeniste? 114 Prin urmare Dumnezeu este singurul f c tor al veacurilor. ve$nic mi$c toare. care este alc tuit din elemente v zute [i nev zute. f r de sfâr$it. un fel de duh [i de foc imaterial. grabnici spre dorul de Dumnezeu [i slujirea Lui. Numai Dumnezeirea este în realitate imaterial [i necorporal . Se spune c este necorporal [i imaterial în raport cu noi. realizându-se prin Cuvânt [i des vâr[indu-se prin Duh. deoarece tot ceea ce se pune în compara#ie cu Dumnezeu. îndrepta #i spre cele de sus [i liberi de orice gând material. necorporal\. Prin aceste cuvinte arat c ei sunt u$ori. îngerul are o fire ra #ional . spiritualizarea corpurilor $i transformarea lumii materiale. singurul incomparabil. prin nimicirea mor #ii. îngerul este o fiin # spiritual . liber [i schimb toare în felul de a gândi sau de a voi. El i-a adus de la neexisten # la existen# [i i-a zidit dup propriul Lui chip. aduce de la neexisten # la existen # $i creeaz universul. spiritual . numai ziditorul o $tie. în timp ce gânde[te. ci prin mul #imea bun t #ii Sale a binevoit s se fac ceva care s primeasc binefacerile Sale $i s se împ rt $easc din bun tatea Lui. Va fi mai degrab o singur zi neînserat . 115 Psalmi CIII. 5. iar gândul se face lucru. Dac astfel stau lucrurile. sluje$te lui Dumnezeu [i a primit în firea lui nemurirea în har. atât pe cele nev zute. liber .

Tot ceea ce este ra#ional este $i liber. Este. pentru c este necorporal. are facultatea de a r\mâne $i a progresa în bine sau de a se îndrepta spre r u (cazul `ngerilor c\zu]i n. iar pentru c este creat [i schimb tor. Au. care a zidit-o. Prin iu#eala firii lor se g sesc îndat pretutindeni unde ar porunci învoirea dumnezeiasc . din pricina sl biciunii corpului are parte de poc in# . Nu au nevoie de limb $i de auz. fie c particip lumin rii potrivit rangului în care sunt. participând la luminare [i la har în m sura vredniciei $i rangului lor. c ci tot ceea ce are început are $i sfâr[it potrivit naturii lui. ~ngerii sunt circumscri $i. ei se lumineaz reciproc potrivit superiorit #ii rangului sau firii. c ci toat zidirea este limitat de Dumnezeu.). pentru c îngerul are o fire ra #ional [i spiritual . natura lor nu are o form trupeasc [i nici nu au cele trei dimensiuni. Numai Dumnezeu. în a$a fel `ncât s -i poat vedea aceia c rora li se arat .n. ~ngerii sunt lumini spirituale secundare. El care $tie toate. dar mai degrab este mai presus de ve $nicie. c ci atunci când sunt în cer nu sunt pe p\mânt $i când sunt trimi $i de Dumnezeu pe p\mânt nu r\mân [i în cer. $tie. ci sunt prezen #i în chip spiritual $i activeaz acolo unde li s-ar porunci. darul profe#iei. de u$i. Cu toate acestea ei nu apar a $a cum sunt celor vrednici. Eu spun nelimita#i. Nu sunt circumscri $i în felul celor corporale. evident. To#i îngerii au fost zidi #i prin Cuvânt [i au fost des vâr$i#i de Sfântul Duh prin sfin#ire. care i-a f cut. A$adar. c cei care sunt mai sus împ rt $esc celor mai de jos luminarea $i cuno$tin#a. prin harul dumnezeiesc. C ci cel care a f cut timpurile nu este sub timp. ci deasupra timpului. Nu $tim dac fiin#a lor este aceea$i sau se deosebe $te a unora de a altora. Ei p zesc p r#ile p\mântului. c ci sunt nelimita #i. Ei au din afar sfin#enia fiin#ei lor. de la Duhul. ~ngerul este incapabil de poc in# . este numai cel nezidit. este liber. Nu au trebuin # de c s torie. ci prin har. prin fire [i în sensul propriu al cuvântului. c rora Dumnzeu va voi ca ei s se arate. c ci nu sunt muritori. Numai Dumnezeu este ve $nic. Sunt înainte st t torii 38 .Sfântul Ioan Damaschin Numai ceea ce este necreat este neschimb tor. Nelimitat îns . fie c au rangul potrivit gradului de luminare. îns . ~ngerul nu este nemuritor prin fire. de încuietori [i de pece #i. care î $i au luminarea din lumina primar f r de început. ~ngerii sunt puternici [i gata spre a îndeplini voin #a divin . ci sub o form oarecare. Fiind spirite. cu toate acestea ei nu pot s fie $i s activeze simultan în dou locuri deosebite. ei sunt în locuri spirituale. Nu sunt limita #i de pere#i. îns . Se deosebesc îns unii de al#ii prin luminare [i prin rang. Omul. ci transmit unii altora propriile lor gânduri [i hot\râri f r s rosteasc cuvânt.

Negre $it. 1531. Ei se înclin greu spre r u. Al#ii spun c s-au f cut dup ce s-a creat primul cer. Locuiesc în cer $i au un singur lucru de f cut: s laude pe Dumnezeu $i s slujeasc voin#ei lui dumnezeie $ti. Unii spun c îngerii s-au f cut înaintea oric rei f pturi. col. Migne PG. potrivit voin #ei $i poruncii dumnzeie$ti. A doua ceat este ceata Domniilor.. dup cum spune Grigore Teologul 119: „La început Dumnezeu gânde[te puterile îngere$ti [i cere$ti $i gândul Lui s-a f cut fapt ”120. a Heruvimilor cu mul #i ochi $i a Tronurilor celor prea sfinte. Aceasta este ceata Serafimilor cu $ase aripi.Dogmatica neamurilor $i ai locurilor. este unit de aproape $i nemijlocit cu Dumnezeu. 629 A. Sunt mai presus de noi. col. A treia ceat [i cea din urm . fiind creaturi. la Teofanie. pentru c sunt necorporali $i liberi de orice pasiune trupeasc . f. Cicerone Iord\chescu [i tip\rit\ `n anul 1932 [i a fost reeditat\ `n anul 1994. dup edi#ia de la Verona. Dar eu sunt de p rerea lui Grigore Teologul. adic Sfânta Scriptur ne indic 9 fiin#e cere$ti. ei sunt superiori nou $i stau totdeauna împrejurul lui Dumnezeu116. dup cum au fost orândui #i de creator. 119 Sf. Acum. dar nu sunt neînclina #i. op. p. cu toate acestea nu sunt impasibili. V d pe Dumnezeu atât cât le este cu putin # [i aceasta este hrana 117 lor. Grigore Teologul. To#i. m rturisesc c s-au f cut înainte de pl smuirea omului. a Puterilor $i a St pînirilor. Lucrarea a fost tradus\ `n române[te de Pr. Dumnezeiescul înv # tor le împarte pe acestea în trei cete de câte trei. 25r. MG. C ci trebuia s fie zidit mai `ntâi fiin #a spiritual $i apoi cea sensibil $i în urm . Ne conduc [i ne ajut în lucrurile noastre. diavolul. XXXVI. El spune c cea dintâi ceat este aceea care se afl totdeauna lâng\ Dumnezeu $i. 25r `n loc de “hrana” are: “desf \tarea”. col. 39 117 116 . cit. la Sfintele Pa #ti. F c torul. III. la Institutul European. numit $i Grigore din Nazianz. au ajuns neînclina #i. a Arhanghelilor [i a îngerilor 118.389(390). ace$tia sunt gura tat\lui lor. însu$i omul. Fecioru. Migne PG. nu sunt creatori. Despre Sf. Tradus prin corectarea textului edi #iei din MG. nu din pricina firii lor. Prea Sfântul $i prea sfin#itul [i marele teolog Dionisie Areopagitul spune c toat teologia. Ia[i. 320 C: Cuvântul XLV. Iau forma pe care le-ar porunci-o St pânul Dumnezeu $i astfel se arat oamenilor $i le reveleaz tainele dumnezeie$ti. 6-7. ci prin har [i prin st ruin#a în unicul bine. a tr it între 329(330) . nota 6. Grigore din Nazianz s\ se vad : D. XXXVI. f. C\ci îngerii. adic la Na#terea Mântuitorului. 120 Cuvântul XXXVIII. proneitorul [i #iitorul tuturora este Dumnezeu. c ci numai Dumnezeirea este impasibil . 118 Despre ierarhia cereasc\. a încep toriilor. îns . îns . 200 D – 201 A. ~n edi]ia de la Verona. Dar to#i care spun c îngerii sunt creatorii vreunei fiin#e. din cele dou . singurul nezidit. potrivit predaniei.

123 Iov I. nici putere contra cuiva. a fost bun c ci „Dumnezeu a v zut toate câte a f cut [i iat foarte bune”122. dar nu au putere s for#eze pe cineva. ci a fost bun. cu toate acestea n-a suferit luminarea $i cinstea pe care creatorul i-a d ruit-o. îngerii proorocesc pentru c Dumnezeu le reveleaz $i le porunce$te s prooroceasc . Ei cunosc [i Scripturile. dup cum $i întunericul este lipsa luminii. nu a fost f cut r u prin natur . El este cel dintâi care s-a dep rtat de bine [i a c zut în r\u. în chip asem n tor $i r ul este întuneric spiritual. în chipul în care am ar tat. Pentru aceea se realizeaz toate câte spun ei. 1531. cum este cazul cu Iov123 [i dup cum este scris în Evanghelii despre porci 124. Demonii nu au nici st pânire. A$adar cu toate c erau de aceea$i natur cu îngerii. focul nestins [i Tradus prin corectarea textului edi #iei din MG. cu toate acestea proorocesc. înclinându-$i de bun voie voin#a lor de la bine spre r u. 32-33. au putere. Dar o dat ce Dumnezeu le îng duie. 124 Matei VIII. 12. Marcu V. dup edi#ia de la Verona. Facerea I. Luca VIII. 30-32. 26r. nici demonii nu cunosc ce le viitoare. Lumina deci. se schimb [i iau forma pe care o vor dup fantezia lor. CAPITOLUL IV Despre diavol $i demoni Dintre aceste puteri îngere $ti. înainte st t torul cetei terestre. 31.Sfântul Ioan Damaschin cel l udat $i sl vit în Tat l [i în Fiul $i în Sfântul Duh. voind s se împotriveasc Lui. Nici îngerii lui Dumnezeu. C ci noi avem facultatea de a primi ispita sau de a nu o primi. s-a îndreptat de la starea sa natural la o stare contra naturii sale $i s-a ridicat împotriva lui Dumnezeu care l-a f cut121. c ruia Dumnezeu i-a încredin#at p\zirea p\mântului. Toat r utatea $i patimile necurate au fost n scocite de ci. dar a ajuns întuneric prin voin #a sa liber . Pentru acest motiv s -a preg tit diavolului $i demonilor lui [i celor care îl urmeaz . i-a urmat lui $i a c zut împreun cu el. R ul nu este nimic altceva decât lipsa binelui. Dar $i demonii proorocesc: uneori pentru c v d cele ce se întâmpl departe. prin voin #a lui liber . Mul#imea nenum rat de îngeri a$eza#i sub el s-a dezlipit. 12-13. decât numai dac li se îng duie de Dumnezeu în scopul mântuirii. chiar dac uneori spun adev rul. Li s-a îng\duit s ispiteasc pe om. 40 122 121 . alteori prin conjectur . Pentru aceea de multe ori mint [i nu trebuiesc crezu #i. C ci binele este lumina spiritual . totu $i au devenit r i. a fost f cut pentru bine [i nu avea în el de la creator nici cea mai mic urm de r utate. f. fiind creat de creator. ci.

cum sunt vie #uitoarele. aducând pe toate de la neexisten # la existen# . pe altele. 132 Sf. 34. aerul. 130 Facerea I. a tr it între 330-379. plantele. CXIII. Migne PG. 131 Facerea I. Despre Sf. Vasile cel Mare. le înconjoar pe toate. cum este cerul. 133 Omilia I la Hexaimeron: „I. Acestea s-au f cut la porunca creatorului din p\mânt. orânduind ca el s separe apa care este deasupra t riei [i apa care este dedesubtul t riei131. p\mântul. ea le umple pe toate. le-a f cut din cele care au fost create de el. cit. pentru c s-a Matei XV. Al#ii spun c este lichid . focul [i apa. în untrul lui sunt puterile spirituale ale îngerilor [i în el sunt închise [i înconjurate toate cele sensibile. 6. 23-24. CAPITOLUL V Despre zidirea v zut ~nsu$i Dumnezeul nostru. Dumnezeu a numit t ria cer130 $i a poruncit ca acesta s fie în mijlocul apei. aceea este c derea pentru îngeri. semin#ele. ap . p rinte bisericesc. le con#ine pe toate. Psalmi CXLV. 129 II Corinteni XII. prosl vit în Treime [i Unime „a f cut cerul [i p\mântul $i toate câte sunt în ele" 126. spun c este o sfer f r de stele. spunem c la facerea universului am primit $i facerea cerului. Dar pentru c Sfânta Scriptur vorbe$te de cer [i de „cerul cerului” 127 [i de „cerurile cerurilor” 128. Dar trebuie s se $tie c ceea ce este moartea pentru oameni. p. Pe unele. col. op. pentru c este mai presus de toate [i le-a creat pe toate. Mai mult. XXIX.a început a f cut Dumnezeu cerul [i p\mântul". 41. Dup c dere ei nu mai au posibilitatea poc in#ei. despre care filosofii p gâni. nu le-a f cut din o materie preexistent . 6. dup cum nu o au nici oamenii dup moarte. 8. Dumnezeiescul Vasile 132.Dogmatica pedeapsa ve$nic\125. 2. 4. însu$indu-[i înv # turile lui Moise. 24. 127 Psalmi LXVII. Numai Dumnezeirea este necircumscris . 128 Psalmi CXLVIII.. [i pentru c spune c fericitul Pavel a fost r pit pân\ la al treilea cer129. Vasile s se vad : D Fecioru. ini#iat fiind din dumnezeiasca Scriptur . CAPITOLUL VI Despre cer Cerul este totalitatea zidirilor v zute $i nev zute. nota 8. 20 41 126 125 . spune c natura acestuia este fin ca fumul133. aer [i foc.

luna [i stelele înconjoar p\mântul de la apus spre miaz -noapte [i sosesc astfel iar $i la r s rit. îns . în form de cerc. cuvinte care arat cortul. Al#ii numesc cerul al cincilea element. Au numit pe acestea planete. Corpu rile u$oare [i fine au primit de la creator partea de deasupra. c este în form de sfer $i ori din ce parte l-ai privi el este partea cea mai înalt . $i peste tot împrejurul aerului. altul decât cele patru. Ei sus#in c cerul are o natur foarte fin . fie c este în chipul cel lalt. Mercur. Dup el. ca o îmbr c minte. prin mi$carea lui foarte iute. spun ei. toate s-au f cut C – 21 A. P\mântul [i apa. 135 Isaia XL.Sfântul Ioan Damaschin f cut în mijlocul apelor. potrivit felului nostru de a sim #i. avem noapte. Elementul cel mai u$or [i care tinde cel mai mult în sus este focul. pornind de la cuvintele lui David. pentru aceea este [i mai mobil decât el — mai sus de p\mânt $i de ap . Luna. $i îl numesc eter. când soarele se pogoar sub p\mânt. este aerul. luna [i stelele. Dar. Jupiter. când luceaf rul de sear . c este format din cele patru elemente. pentru c se mi$c contrar mi$c rii cerului: cerul [i celelalte stele se mi $c de la r s rit la apus. aerul. iar cele grele $i care trag în jos. Al #ii. peste tot. Au spus c sunt $apte planete: Soarele. care în fiecare sear d pu#in înd r t. To#i care au spus c cerul este sferic sus #in c el se dep\rteaz în chip egal de la p\mânt [i în sus [i în l turi $i în jos. gr itorul celor dumnezeie $ti: „Cel ce întinzi cerul ca o piele” 134. (i acest lucru îl vom observa la mersul lunii. este mai u$oar decât p\mântul. 22. locul cel mai de jos. iar când este sub p\mânt. (i când soarele este deasupra p\mântului. Ei spun c Venus este când luceaf rul de diminea # . 3. îns . Marte. cerul. mai jos. Toat aceast orânduire este pentru motivul c ele sunt contrarii: jos p\mântul [i apa — apa. Venus $i Saturn. pentru c sunt mai grele $i tind mai mult în jos. Ei spun c cerul înconjur p\mântul în form de sfer $i trage împreun cu el. iar acolo zi. fie c este a$a. de jur împrejur. Ace$tia spun c atunci când soarele apune. cerul ocup în toate p r#ile locul de sus [i p mântul pe cel de jos. dar numai acestea se mi$c de la apus la r s rit. atârn în partea cea mai de la mijloc. potrivit celor spuse mai sus. aici este noapte. este a $ezat îndat dup cer. acesta. $i de la cuvintele fericitului Isaia: „Cel ce ai pus cerul ca o bolt ”135. Ei spun c cerul se mi $c în form de ciclu $i c strânge împreun pe cele din untru în a$a fel c ele r\mân fixe [i nu cad. Unii au socotit c cerul înconjur universul în form de cerc. Ei spun c cerul are $apte zone. Al#ii $i-au închipuit c cerul este semisferic. 134 Psalmi CIII. care este mijlocul. iar partea de la mijloc a locului cuprins de el este partea cea mai de jos. pentru c . soarele. ca fumul $i c fiecare zon are câte o planet . ~n jos $i în l turi adic . una mai înalt decât alta. eterul. avem aici zi. Iar în afar de toate. 42 .

5-6. despre care a vorbit dumnezeiescul apostol 138. Totu$i cerurile nu vor pieri complet: „C ci se vor învechi $i ca o hain se vor strânge [i se vor schimba142. potrivit uzului limbii ebraice este numit cu p luralul ceruri sau aerul [i t ria sau cele $apte zone ale t riei sau t ria. iar când spune „apele de deasupra cerurilor” 140. îns . A$adar când voia s zic cerul cerului. Pentru aceea când dumnezeiasca Scriptur spune: „S se veseleasc cerurile [i s se bucure p\mântul”144. 5. 145 Psalmi CXIII. a zis „cerurile cerurilor” 139. pentru c se vede sus. 140 Ibidem. 138 II Corinteni XII. 80. c ci sunt neînsufle #i#i [i nesim#itori. C\ci aerul [i nu cerul este locul prin care merg p s rile. 146 Psalmi CXIII. 11. Iat dou ceruri. 11. Evrei I. 139 Psalmi CXLVIII. ceea ce indic cerul cerului. care este deasupra t riei. 1. Evrei I. îns . spune Scriptura. 13. Se #in. atunci cheam la veselie pe îngerii din cer $i pe oamenii de pe p\mânt. Nimeni s nu socoteasc c cerurile sau lumin torii lui sunt însufle #i#i. Dar dac ai vrea s iei pe cele $apte zone ca $apte ceruri. (i mun#ii $i dealurile se întreab care sunt motivele s lt rii 136 137 Psalmi CXLVIII. „Binecuvânta#i. Iat trei ceruri. potrivit firii lor. nu se v t ma cu nimic cuvântul adev rului. II Petru III. pe toate p s rile cerului”137. c ci ne este necunoscut . îns . Cerul este cu mult mai mare decât p\mântul. El a poruncit $i s-au zidit. De obicei în limba ebraic cerul este numit la plural ceruri. $i „Ce-#i este #ie mare c fugi $i #ie Iordane c te tragi înd r t?"146. 2. adic ale aerului. Cerul cerului este a $adar primul cer. 4. Fiin#a cerului. le-a întemeiat în veac [i în veacul veacului. Porunc a pus $i nu va trece"136. 27. iar tu r mâi”141. 141 Psalmi CI. nu trebuie s o cercet m. Iordanul s-a tras înd r t”145. Daniil III.Dogmatica $i s-au statornicit prin porunca lui Dumnezeu [i au dobândit ca temelie neclintit voin#a $i sfatul dumnezeiesc: „El a spus $i s-au f cut. sunt supuse stric ciunii $i prin urmare [i cerurile. 43 . cum sunt urm toarele texte: „Marea a v zut [i a fugit. 27. 143 Apocalipsa XXI. Scriptura obi$nuie$te s personifice $i s vorbeasc de cele neînsufle #ite ca de cele însufle#ite. 11-12. pentru aceea s-a [i spus: „Acestea pier. adic cerul de deasupra t riei. 144 Psalmi XCV. Numai Dumnezeu este prin fire f r de început [i f r de sfâr[it. Toate cele create. în Sfînta Scriptur se nume$te cer $i aerul. $i va fi cer nou $i p\mânt nou”143. $i se conserv prin harul lui Dumnezeu. 142 Psalmi CI. c ci Dumnezeu a numit $i t ria cer. ~n mod obi$nuit. 3.

care s se aud de urechi sensibile. iar noi. lun $i stele Focul este unul din cele patru elemente. soare. prin aceste cuvinte nu vrea s arate c cerurile slobozesc glas. iar durata unei zile este drumul soarelui pe deasupra p\mântului de la r s rit la apus — lumin torul cel mic. 1. este caustic [i lumin tor în acela$i timp. Unii sus#in c focul nu este altceva decât lumin . Al#ii spun c lumina este focul cosmic. Iar de la începutul zilei pân\ la ziua cealalt este o zi $i o noapte.Sfântul Ioan Damaschin lor147. adic soarele ca s conduc [i s st pâneasc ziua152 — prin el se constituie ziua. ci ziua. C ci dumnezeiasca Scriptur zice: „(i a zis Dumnezeu s se fac lumin [i s-a f cut lumin ”149. A fost creat de creator în prima zi. 149 Facerea I. Prin aceste cuvinte nu voim s indic m cl dirile. A$adar în cele trei zile. foc. adic luna $i stelele. care se afl deasupra aerului. A$adar aerul lipsit de lumin . pe care îl numesc eter. CAPITOLUL VII Despre lumin . De asemenea întunericul nu este fiin #a aerului. 16. s-a f cut ziua [i noaptea. Aerul nu are în fiin #a lui lumina. r spândindu-se [i adunându-se lumina. f r s poat s -[i arate frumuse#ea lor. adic în prima zi. l ud m pe creator ca pe artistul cel mai des\vâr[it. „(i cerurile vor povesti slava lui Dumnezeu”148. ca s\ conduc [i s st\pâneasc\ noaptea [i s o lumineze153. N-a fost numit `ntâi noaptea. „Dumnezeu a numit lumina zi. prin m re#ia lor. c ci ziua este timpul când soarele este deasupra p\mântului. observând frumuse #ea lor. ci c ele. 5. C ci ia lumina [i toate r\mân necunoscute în întuneric. A$adar Dumnezeu a f cut lumina la început. Psalmi CXIII. 152 Facerea I. 151 Ibidem. 3. Scriptura a spus: „ (i s-a f cut sear [i s-a f cut diminea# : ziua `ntâia”151. la porunca dumnezeiasc . iar întunericul l-a numit noapte" 150. 153 Ibidem. ea este frumuse#ea $i podoaba întregii crea #iuni v zute. 150 Facerea I. deoarece este lipsa luminii. Tot astfel obi$nuim $i noi s spunem: S-a adunat ora$ul. ci un accident. lumin tori. întunericul este mai mult un accident decât o existen# . ci pe locuitorii ora $ului. ci întunericul este lipsa luminii. în a patra zi a f cut Dumnezeu lumin torul cel mare. Psalmi XVIII. pentru aceea `ntâi este ziua $i pe urm noaptea [i noaptea urmeaz zilei. ne prezint puterea creatorului. întunericul nu este o existen # . l-a numit Dumnezeu întuneric. 6. 44 148 147 . Este u $or [i se ridica mai sus decât toate celelalte.

ci cel care con#ine lumina. Marte ~n a patra. 1531. Acest lucru îl arat $i faptul c $i pân\ acum în acest anotimp odr slesc florile. Prim vara ziua este de dou sprezece ore [i noaptea de dou sprezece ore. prin str lucirea lui mai puternic . f. nu pentru c nu avea alt\ lumin . în fiecare zon a cerului se afl câte una din cele $apte planete: ~n prima. Venus ~n a $asea. Prim vara este de asemenea anotimpul când ziua este egal\ cu noaptea. c ci sunt stele pe cer deasupra p\mântului [i în timpul zilei. când r s ritul soarelui Tradus prin corectarea textului edi #iei din Migne PG. Soarele ~n a cincea. Prin urmare luna [i stelele au fost orânduite ca s lumineze noaptea. la semne. iar cerul trage împreun cu el pe cele $apte planete prin mi[carea lui. Pentru aceea prin soare se constituie cele patru anotimpuri: primul. 'ine mijlocul între iarn $i var : este mai cald [i mai uscat decât iarna. Jupiter. Ea const prin r s rirea soarelui din jum tatea locului de unde r sare soarele. la zile $i la ani”156. dup cum spune dumnezeiescul David: „Luna $i stelele pe care tu le-ai întemeiat”155.Dogmatica Noaptea este timpul în care soarele este dedesubtul p \mântului. 4. ~nv #a#ii spun c printre ace$ti lumin tori sunt $apte planete. Venus. C ci lumin torul nu este îns $i lumina. ~n urm\. Mercur. Saturn ~n a doua. dup edi#ia de la Verona. Din pricina aceasta le-au numit planete. dar pentru ca s nu r\mân inactiv acea lumin . Numele celor $apte planete sunt acestea: Luna. Este temperat . Psalmi VIII. Mercur ~n a $aptea $i cea mai de jos. 1531. adic în cea de mai sus. Jupiter ~n a treia. Creatorul a pus în ace $ti lumin tori lumina cea dintâi creat . 155 154 45 . cald [i umed . C ci le-a rânduit „la timpuri. ei spun de asemenea c ele au o mi$care contrar cerului. pentru c este mai iute. Saturn. Luna Ele î$i urmeaz f r încetare calea pe care creatorul le-a orânduit-o lor $i a[a cum le-a întemeiat. c ci în el a f cut Dumnezeu universul. prim vara. iar durata nop#ii este drumul soarelui pe sub p\mânt de la apus la r s rit. Ei spun 154 c cerul se mi$c de la r s rit la apus $i planetele de la apus la r s rit. f. asta nu înseamn c ele sunt în timpul zilei mereu sub p\mânt. 14. Acest timp se întinde de la 21 157 martie pân\ la 24 iunie. ci c soarele. dar mai rece [i mai umed decât vara. 156 Facerea I. ascunde atât stelele cât [i luna [i nu le îng duie s se vad . 30v. Prin cuvintele „le-ai întemeiat" a ar tat fixitatea [i imutabilitalea orânduielii $i a$ez rii date lor de Dumnezeu. Soarele. dup edi#ia de la Verona. 157 Tradus prin corectarea textului edi #iei din Migne PG. 30v. cresc toare de sînge. Marte.

urmeaz anotimpul de var . ea cre[te în flegm . ~n chipul acesta soarele produce anotimpurile [i prin ele anul. c ci are frigul de la anotimpul de toamn . Se întinde de la 24 iunie pân\ la 25 ale lunii septembrie. Racul în luna lui iunie 24. Acest anotimp are iar $i ziua egal cu noaptea: ziua este de dou sprezece ore [i noaptea de dou sprezece ore. dup ce soarele se întoarce iar $i la jum tatea locului de unde r sare soarele. Toamna este friguroas [i uscat [i cre[te în veninul cel negru.n. Este cald . având o durat de nou ore. Gemenii în luna lui mai 24. Acest anotimp are ziua cea mai mare.Sfântul Ioan Damaschin se urc spre p r#ile mai de nord ale locului de unde r sare soarele. a avut grij mai dinainte s nu c dem în boli grele. sunt pe cer dou sprezece zodii. Soarele face o lun în fiecare zodie $i timp de dou sprezece luni str bate cele dou sprezece zodii: Numele celor dousprezece zodii [i lunile lor sunt acestea 158: Berbecul prime$te soarele în luna lui martie 21. [i cea mai mare noapte. iar umezeala de la anotimpul de prim var . în chip în#elept. fiindc este de nou ore. [i zilele [i nop#ile. Leul în luna lui iulie 25. Se întinde de la 25 septembrie pân\ la 25 decembrie. c ci are de la cel de var usc ciunea. vine anotimpul de toamn în locul celui de var . iar de la cel de iarn frigul. . c ci are c ldura prim verii [i usc ciunea toamnei. care #ine mijlocul între prim var [i toamn . Soarele d lumin [i celorlal#i lumin tori. lunii $i celorlalte cinci planete $i c prin cele dou sprezece zodii trec cele $apte planete. Fecioara în luna lui august 25. prin trecerea de la cea mai mare r ceal sau c ldur sau umezeal sau usc ciune la temperaturile contrare acestora. de cincisprezece ore. pentru c este de cincisprezece ore. pe unele când r sare soarele $i este deasupra p\mântului. se întinde de la 25 decembrie pân\ la 21 martie. Apoi. Dar când soarele se pogoar spre partea cea mai mic [i cea mai de jos. Taurul în luna lui aprilie 23. adic lunii [i stelelor. pe altele când apune $i este sub p\mânt. C ci creatorul. iar noaptea foarte mic . ~nv #a#ii spun c dintre stele. care au o mi$care contrar soarelui. Cump na în luna lui septembrie 25. El este friguros [i umed [i #ine mijlocul între toamn [i prim var . Acest anotimp are cea mai mic zi. vine anotimpul iernii. uscat [i cre[te fierea galben . 158 46 Sub aceste nume erau cunoscute constela]iile – n. El este cam la mijloc între frig [i c ldur . C ci ra#iunea $tie c sunt v t m toare schimb rilor bru$te. între usc ciune [i umiditate [i #ine mijlocul între anotimpul de var [i anotimpul de iarn . adic spre partea de miaz zi a locului de unde r sare soarele.

~n timpul na$terii trupe$ti. c ci atunci când se schimb\160 sunt st pânite [i sunt conduse de ra#iune. Iar luna str bate cele dou sprezece zodii în fiecare lun . nici viciu. s-a ar tat magilor o stea 161. îns . care rezult din pricina soarelui. Dumnezeu va fi nedrept dac d unora bun t #i. 1531. dac nu sunt cauzele r zboaielor. dar nici într-un caz semne ale faptelor noastre. de frig. care pentru noi s-a f cut. f. care este mai joas . De prisos va fi ra #iunea noastr . nici a distrugerii celor care pier. Elinii spun c prin r s ritul. Iar dac nu am dobândit nici virtute. Noi spunem c stelele nu sunt cauza celor care se întâmpl . dac toate se conduc $i se produc din necesitate. se conduc destinele noastre. lunii [i a stelelor. dup edi#ia de la Verona. iar altora necazuri. Dar noi sus #inem c ele sunt semne de ploaie. facem cu necesitate ceea ce facem: iar ceea ce se face cu necesitate nu este nici virtute. Cornul Caprei în luna lui decembrie 25. apusul $i prin conjunc #ia acestor stele. c ci nu suntem st pânii nici unei fapte [i în de[ert deliber m. d na$tere într-un fel sau altul la diferite temperamente. sunt totu $i semnele lor. tot astfel [i drumul lunii. de secet . care sunt ni $te semne ce vestesc moartea regilor. de vânturi [i de alte asemenea. 32v. Pe$tii în luna lui februarie 24. Apoi Dumnezeu nu va cârmui $i nici nu va purta grij de f pturile sale. iubitoare de oameni $i mântuitoare a Domnului. S get torul în luna lui noiembrie 25. nici de pedepse.Dogmatica Scorpia în luna lui octombrie 25. care nu era dintre Tradus prin corectarea textului edi #iei din Migne PG. Dar negre$it ra#iunea ni s-a dat în scopul deliber rii. nici viciu. De multe ori se produc [i comete. de umezeal . atunci nu suntem vrednici nici de laude. 161 Matei II. 2. ci mai degrab semne ale ploilor $i ale schimb rii aerului. cercul din untru va fi mai mic. deoarece este mai joas $i trece prin ele mai repede. pentru aceea tot ceea ce este ra#ional este [i liber. ci se produc la porunca dumnezeiasc în timpul hot rât $i dispar iar $i. a soarelui $i a lunii. Dac facem toate din cauza mi$c rii stelelor. Dar st rile suflete[ti fac parte din actele care sunt în puterea noastr . de usc ciune. Calitatea aerului. st ri suflete$ti $i dispozi#ii. C ci dup cum dac vei face un cerc în untru altui cerc. Ele nu fac parte dintre stelele care s-au f cut la început. Cu aceasta se ocup astrologia. Ibidem. nici a producerii celor care se fac159. 160 159 47 . este $i mai mic $i se termin mai iute. c ci noi am fost f cu#i liberi de creator $i suntem stâpânii faptelor noastre. de c ldur . V rs torul de ap în luna lui ianuarie 25. Poate c ar spune cineva c stelele.

iar luna deasupra p\mântului. Dup cum am spus. adunând aceast p trime timp de patru ani. cre[te pân\ ce ajunge la 14 zile [i trei sferturi. Trebuie s se cunoasc c lumea. Iar aceasta nu este rînduiala [i natura stelelor. Pentru aceea. când ap rea. când se ascundea. dup ce s-a n scut. este supus stric ciunii. S nu te miri dac corpul lunii este mai mic. în primul loc îns . ci ca s pun în natur ritm [i ordine. c ci unii spun c $i soarele este cu mult mai mare decît p\mântul. (i tot ce este schimb tor nu este Dumnezeu. ci s primim pe toate cele de la Dumnezeu cu mul #umire $i cu recuno$tin# . potrivit firii sale proprii. Pentru aceea. devenind ca un zid desp r#itor. A$adar. (i iar $i unindu-se cu soarele rena$te $i se reînnoie $te. [i ne înva# c sunt schimb toare [i trec toare. aducându-ne aminte de 162 48 Romani I. . 25. adic dup ce s-a înnoit. atât de mare este [i eclipsa. (i s nu cercet m pentru ce conduce acesta $i nu eu. într-un an cele dou sprezece luni ale lunii au mai pu #in cu unsprezece zile decât cele dou sprezece luni ale soarelui. [i când se g se$te în partea contrar în centrul cel mai înalt. când de la miaz noapte la miaz zi. iar altul s fie condus. Lunile soarelui au 365 de zile $i o p trime. este luminat de soare. Faptul acesta v de$te nebunia acelora care ador zidirea în locul ziditorului 162. cât de mult corpul lunii va acoperi soarele. apoi celor pu$i de el s conduc . deci luna a luat-o înaintea soarelui cu unsprezece zile. Trebuie s se $tie c luna a fost f cut de creator lun plin .Sfântul Ioan Damaschin stelele care au fost f cute la început. soarele a fost creat în a patra zi. apoi începe s scad pân\ `n ziua a dou zeci $i noua [i jum tate. când ajunge complet neluminat . îl umbre$te $i nu-i d voie s ne transmit lumina. iar anul acela se nume $te bisect $i are 366 de zile. c este egal cu p\mântul [i cu toate acestea de multe ori îl acoper un nor mic sau chiar o colin sau un zid. Anii lunii au 354 de zile. (i lucrul acesta este evident din aceea c steaua mergea când de la r s rit la apus. Soarele eclipseaz atunci când corpul lunii. nu pentru c Dumnezeu nu a avut de unde s -i dea lumin proprie. adic soarele este sub p\mânt. de a da $i de a ne supune. C ci din ziua a patra pân\ în ziua a cincisprezecea sunt unsprezece zile. Soarele $i luna eclipseaz . adic a$a cum este în a cincisprezecea zi. C ci luna. Luna eclipseaz prin faptul c p\mântul umbre$te luna [i nu ajunge lumina solar s o lumineze. f c torul $i ziditorul $i st pânul. pentru ca unul s conduc . sfin #ii p rin#i spun. când luna este în a cincisprezecea zi. lui Dumnezeu. îns . Eclipsa lunii se `ntâmpl\ atunci când o acoper umbra p\mântului. c ci tot ceea ce este schimb tor. ca $i noi s ne înv # m de a comunica unii cu al #ii. avem o zi. c ci trebuia s fie des\vâr[it .

când se dep rteaz 180 de grade. Fazele lunii Conjunc#ie. [i anul acela are 13 luni. A$adar în fiecare an d soarelui pe cele 11 zile. 163 164 Tradus prin corectarea textului edi #iei din Migne PG. nu o cunoa$tem. Ciclul zodiacal se mi $c oblic. emisfera de deasupra p\mântului are 180 de grade $i cea de sub p\mânt 180 de grade. 49 . El este împ r#it în 12 p r#i. dac nu este unit cu materia. dup edi#ia de la Verona. când se dep rteaz 60 de grade. îns . de dou ori. Unii sus#in c focul. A $adar. când se dep rteaz 90 de grade. Taurul [i Cump na ale lui Venus. odat la cre$terea lunii. Racul a lui Jupiter. Zodia are 30 de grade. de dou ori. Pentru aceea la evrei în al treilea an se `ntâmpl\ o ad ugire de zile. în form de secer . pe jum tate. este invizibil. care se numesc zodii. aproape plin $i aproape complet str lucitoare. potrivit firii lor. Cornul Caprei $i V rs torul de Ap ale lui Saturn. Fecioara a lui Marte. f. Cornul Caprei a lui Mercur. Gemenii $i Fecioara ale lui Mercur. Am spus „de dou ori". când se dep rteaz 120 de grade. sunt supuse stric ciunii.Dogmatica învierea noastr . Cump na a lui Saturn. lun plin . iar gradul 60 de minute. când se dep rteaz de soare 15 grade. în dou zile [i jum tate. Taurul a Lunii. Pe$tii a lui Venus. luna str bate fiecare zodie. când luna se afl în acela$i grad în care este soarele. 1531. pentru aceea atunci când se stinge dispare. ~n l#imile Berbecul are în l#imea Soarelui. Natura lor. luna $i stelele sunt corpuri compuse [i. de dou ori. S get torul $i Pe$tii ale lui Jupiter. na$tere163. Casele planetelor Berbecul [i Scorpia sunt casele lui Marte. Racul a Lunii. cerul are 360 de grade. din adaosul celor 11 zile. Este clar c soarele. 34v. când apare164. r s rit. Ibidem. Leul a Soarelui. alt dat la descre$terea lunii. la primul p trar. când se dep rteaz 150 de grade. Al #ii sus#in c atunci când se stinge se preface în aer. de dou ori.

care sufl unul împotriva altuia. pentru c p r#ile de jos ale lui sunt reci. usc ciunea $i umiditatea. lun . numit [i Facerea I. Se zice c aerul este stingerea focului sau abur de ap fierbinte. adic nu are prin natur culoare. iar cele de sus calde. Serve $te celor trei sim #uri ale noastre. mirosim. Sau: vântul este un curent de aer. care-[i schimb numele dup deosebirea locurilor de unde sufl . Toate vânturile sunt în num r de dou sprezece. auzim. sufl vântul numit Argestis sau Olimpias sau chiar Iapix (vântul de la vest -nord-vest). Aerul nu are în sine lumin . 2. Este apoi vântul numit Notos (vântul de la sud) [i vântul numit Aparctias (vântul de la nord). dup capitolul IX al traducerii de fa# . sufl numai vântul Apiliotis (vântul de est).Sfântul Ioan Damaschin CAPITOLUL VIII Despre aer $i vînturi Aerul este un element foarte fin. c ci prin el vedem. Vântul este o mi $care a aerului. Aliniatul atesta este a$ezat în edi#ia de la Verona într-un capitol separat. stele $i foc. f r de culoare. 50 166 165 . ci c alta este fiin#a luminii. sufl vântul numit Lips (vântul de la sud-vest). la stânga [i mi $carea circular . mai greu decât focul [i mai u $or decât p\mântul $i apa. Este umed $i cald. Este cauza respira #iei [i a vorbirii. Vântul intermediar între Evros [i Notos se nume $te Foenix. Are capacitatea de a primi c ldura $i frigul. în jos. Are capacitatea de a primi lumina. este limpede $i transparent. Din regiunea cerului de unde soarele r sare la echinoc#iu. voind s arate c aerul nu are în sine lumin . ci este luminat de soare. sufl vântul numit Zefir (vântul de vest). Din regiunea cerului unde soarele apune iarna. aerul este cald. Din regiunea cerului de unde soarele r sare la solsti #iul de iarn . Vânturile166 sufl în chipul urm tor: din regiunea cerului de unde soarele r sare la solsti #iul de var sufl vântul numit Chechias (vântul de l a sud-est) [i vântul Mesis (vântul de la nord-est). la dreapta. sufl vântul numit Evros (vântul de la est-sud-est). Din regiunea cerului unde soarele apune la echinoc #iu. în afar . Toate mi $c rile lui spa #iale sunt în sus. Aerul are locul lui. Dar se r ce$te în vecin tatea apei $i a p\mântului. C ci locul fiec rui corp este con #inutul lui. Este $i un vânt intermediar între Aparctias [i Chechias. Prin natura sa. în untru. Aceasta este ceea ce a spus Scriptura c „întuneric era deasupra abisului” 165. vântul numit Boreas (criv #ul). Din regiunea cerului unde soarele apune vara. (i ce altceva con#in corpurile dac nu aerul? Sunt diferite locuri de unde se face mi$carea aerului [i de la care vânturile î $i cap t numele.

174 Facerea I. p strat $i azi. Vântul intermediar între Aparctias $i Arghestis se nume $te Thraschias. ~n partea de unde sufl Zefirul se afl coloanele lui Hercule. locuiesc locuitorii de dincolo de Siria 168. 173 Sachii. ~n partea de unde sufl vântul Chechias se afl Marea Caspic [i locuiesc sachii 173. care a desp r#it apa cea de deasupra t riei $i apa cea de dedesuptul t riei175. Sirta este numele dat de cei vechi. 51 168 167 . Pentru aceea a spus Dumnezeu s se fac t rie [i s-a f cut176. Sarma #ia se întindea de la Marea Baltic pân\ la Marea Caspic $i Marea Neagr . care tinde în jos $i u$or de v rsat. CAPITOLUL IX Despre ape Apa este unul din cele patru elemente. Dar pentru care motiv a pus Dumnezeu apa deasupra t riei? Din pricina ar$i#ei cea fierbinte a soarelui [i Bactnanii sunt locuitorii unui #inut din Asia central . ~n partea de unde sufl vântul Evros. numi#i garaman#i169. ~n partea de unde sufl vântul Thraschias. greu. la dou golfuri ale coastei de nord a Africii. 169 Garaman#ii sunt un vechi popor al Africii în Libia interioar la sud-estul Numidiei. 2. rece. numit de b $tina$i Cherchios (vântul de la nord-nord-vest). Mai `ntâi a f cut Dumnezeu t ria. La început apa acoperea tot p\mântul. locuiesc bactrianii167. Meotis171 [i locuiesc sarma#ii172. Vântul intermediar între Notos [i Lips se nume$te Livonotos. locuitorii Sarma #iei. Apa este un element umed. 6-7. Spania de azi. Despre aceasta face men#iune dumnezeiasca Scriptur când zice: „(i era întuneric deasupra abisului [i Duhul lui Dumnezeu se purta deasupra apei”174. 172 Sarma#ii. ~n partea de unde sufl vântul Boreas se afl Pontul170. 175 Facerea I. cea mai bun crea#ie a lui Dumnezeu. Popoarele care locuiesc marginile lumii sunt acestea: în partea de unde sufl vântul Apiliotis. C ci la porunca dumnezeiasc t ria a fost înt rit în mijlocul abisului apelor. începuturile Libiei $i ale Europei.Dogmatica Evronotos (vântul de la sud-sud-est). ~n partea de unde sufl vântul Aparctias locuiesc sci #ii cei de dincolo de Tracia. locuiesc indienii. 170 Pontul = Marea Neagr\. care se întindea la r s rit de fluviul Don. 6. locuiesc etiopienii $i maurii occidentali. în partea de unde sufl vântul Foenix se afl Marea Ro$ie [i Etiopia. în partea de unde sufl vântul Arghestis se afl Iberia. C ci abis nu este nimic altceva decât ap mult al c rei sfâr$it este incomprehensibil oamenilor. 176 Facerea I. ~n partea de unde sufl vântul Lips. locuiesc cel #ii [i popoarele megie $e. un popor al Asiei vechi `n Sci]ia asiatic\. în partea de unde sufl vântul Livonotos. 171 Meotis = Marea de Azov. numit [i Levconotos (vântul de la sud-sud-vest). a c rui capital era Bactra.

181 Tradus prin corectarea textului edi #iei din Migne PG. 182 Am tradus cuvântul 1+%"*&# tot prin mare. numele celui de-al treilea este Tigru. Apoi a poruncit Dumnezeu s se adune apele într-o singur adunare177. Marele dic&ionar al limbii grece #ti. De multe ori. 9. Iar prin faptul c spune „o singur adunare" nu arat c ele s-au adunat într-un singur loc — c ci iat zice mai jos: „ (i adun rile apelor le-a numit m ri”178 — ci cuvântul citat mai sus a ar tat c apele s-au f cut simultan. De aici cele dou m ri180. d la iveal izvoarele. c ci apa m rii se filtreaz . se înc lze$te. c ci el se afl la mijlocul celor dou m ri. 179 Facerea I. îns . ' rm se nume$te locul nisipos. III. iar coast locul pietros [i povârnit.Sfântul Ioan Damaschin a eterului. se cur # prin p\mânt $i în chipul acesta se îndulce $te. acesta este Nilul. De aici se formeaz norii [i se fac ploile. adic în patru fluvii. p. 183 Facerea II. Pentru aceea tot p\mântul este sfredelit $i g urit. 184 Facerea II. care are adâncime chiar de la început. care înconjoar Egiptul. numele celui de-al doilea este Geon. dup edi#ia de la Verona. Oceanul se împarte în patru începuturi. s-au adunat apele în locurile lor de adunare $i s-a z rit uscatul 179. 10-14. care s redea sensul lui 1+%"*&#. 180 Adic\ Marea Ro[ie [i Marea Mediteran\. Cum este felul p\mântului a$a este [i apa izvoarelor. când apa este strâmtorat [i curge cu for#a. S-au format181 cele dou m ri care au diferite m ri182. soarele [i trombele de ap trag totdeauna în sus partea cea mai fin . f. prin care primind apa din mare. vol. 1531. 9. De aici s-au format $i lacurile. A. Facerea I. insule. cf. Raportul dintre 1+%"*&# $i /"%"##" este acela$i ca între parte $i întreg $i pentru aceea „pelagurile" iau numele de la # rile lâng\ care se g sesc. El procur apa m rilor. 1904. Din aceast pricin izvor sc în Facerea I. care se nume$te Indian [i cea boreal care se nume$te Caspic . A$adar. Despre el mi se pare c a spus Sfânta Scriptur : „râu iese din paradis” 183 care are ap bun de b ut $i dulce. Aceasta z bovind în m ri [i stând nemi$cat se am r $te. atunci [i apa izvor $te dup felul p\mântului. capuri $i limanuri $i con#in diferite golfuri. dintre care unele se vars în mare. care se coboar din Etiopia în Egipt. 35v. iar numele celui de-al patrulea este Eufratul 184. care înconjoar tot p\mântul. Atena. C ci îndat dup t rie se întinde eterul. Numele unuia este Fison. Constandinidis. adic Gangele indic. Dac n-ar fi fost apa acolo. pe lâng\ aceasta. Iar soarele împreun cu luna [i stelele sunt în t rie. Sunt $i alte foarte multe fluvii $i foarte mari. Oceanul este un fel de fluviu. s-ar fi aprins t ria din pricina c ldurii. 10. Iar dac locul de unde iese izvorul se `ntâmpl\ s fie amar sau s rat. aparte. La fel s-a format $i marea r s ritean . 10. ca $i cum ar avea ni$te vine. 513. desp r#ite de p\mânt. 52 178 177 . iar altele dispar în p\mânt. Prin filtrare apa se îndulce $te. c ci limba român n-are un cuvînt corespunz tor. mun#i. # rmuri [i coaste.

deoarece Dumnezeu avea s reînnoiasc pe om prin ap [i prin Sfântul Duh. Cuvintele acestea le-a spus dumnezeiescul Vasile. atât pe cele mici cât [i pe cele mari. col. balauri. Despre m ri Helespontul prime $te marea Egee. Apoi Marea Carpatic . Marea Liguric se întinde pân\ la marginile Tiriniei. Apa este elementul cel mai bun. care se termin în Sicilia [i se începe de la marginea extrem a M rii Ligurice. 41 C . Marea cuprins între capurile Sunion $i Scila se nume$te Marea Saronic . pe$ti care înoat în ap [i p s ri zbur toare. care se termin la localit #ile Halchidon [i Bizan #. Marea Ionic $i Marea Adriatic . Iar $i. Apoi Marea Libic . aici sunt strâmtorile de unde începe Pontul. dar [i a celei suflete$ti dac prime$te harul Duhului. Apoi Marea Mitroic $i Marca Icaric în care sunt insulele Ciclade. care se întinde de la coloanele lui Hercule pân\ la Mun#ii Pirinei. de la începutul Europei $i al Libiei se afl Marea Iberic . pe care o numesc Golful Corintic sau Marea Alchionid . Tinghis = Tangerul. de la Tinghis 188 pân\ la portul Canopic 209.Dogmatica chip natural ape calde. pe care Dumnezeu a f cut-o la început. Iar c l toria pe mare în Europa. Apoi Marea Cretan . XXIX. Marea Tiriniac . Marea Sicilic . Dup Pont vine lacul Meotis. care este dincolo de Sardinia [i se întinde în jos spre Libia. Iar dincolo de Marea Icaric\ se revars Marea Egee.309. care se revars din Marea Sicilic . 53 . nu numai a celei trupe $ti. de la gura rîului Tanais 187 pân\ la coloanele lui Hercule sunt 609. 185 186 187 188 Facerea I. a poruncit Dumnezeu s scoal suflet viu185. La un loc # rmul lumii locuite de noi împreun cu golfurile este de l. 20. Din apa. Prin aceasta s -au f cut mun#ii. c ci ele s-au f cut din ap . este absolut trebuincios $i cur # tor al murd riei. Helespontul se termin la localit #ile Abidos [i Sistos.072 stadii. Tanais = fluviul Don. chi#i. Migne PG. în Libia. p\mântul $i aerul.252 stadii.44 C. locuiesc pe p\mânt [i zboar în aer. (i a scos vie#uitoare. Dup Helespont vine Propontis. care se purta la început deasupra apelor 186. Marea Sardinic . c l toria pe mare este de 4. Prin porunca dumnezeiasc s-au f cut în p\mânt scobituri $i astfel s-au strâns apele în locurile lor de adunare.709 stadii. ~n Asia. Pamfilic $i Egiptean . Omilia II la Hexaimeron: „P mântul era nev zut #i netocmit". împreun cu golfurile. Prin p s ri se une$te apa.111 stadii. de la Canope pân\ la rîul Tanais.

de fiare [i de vite 196. c prioarele $i cele asemenea. spune Scriptura. numind puterea de sus #inere a lui stâlpi. Psalmi CXXXV. 7. Unii sus#in c este a$ezat $i fixat pe ape. 24-25 54 190 189 . C ci nu este vreo vie #uitoare. 6. caii. mierlele $i papagalii $i cele asemenea. 1. altele mirositoare. m garii [i cele asemenea. 3. 20. Porunca dumnezeiasc a pus în ele puterea de cre $tere. 193 Psalmi XXIII. oile. 196 Facerea I. iar la porunca dumnezeiasc p\mântul a primit propria sa podoab fiind înfrumuse#at cu tot felul de ierburi $i de plante195. de nutri#ie $i de rodire. 12. boii. adic f r podoab\194. arat c natura apei este de a se v rsa pretutindeni în jurul p\mântului. s-au f cut locurile în care s-au strâns apele $i atunci au luat na $tere mun#ii. Dintre plante [i ierburi. altele pentru pl cere. dup cum spune dumnezeiescul David: „Celui ce a înt rit p\mântul pe ap ”190. spre exemplu: c milele. altele pentru lucru. Nici un om n-a putut s spun locul pe care st p\mântul $i temelia lui. greu. în prima zi. trebuie s nu ne dep rt m de gândul cel curat. nici vreo plant în care creatorul s nu fi pus o oarecare energie. care s nu fie folositoare spre Facerea I. „La început. 2. a f cut Dumnezeu cerul $i p\mântul”189. 195 Facerea I. (i iar $i David. iar dintre p s ri. Altul spune: „Cel ce ai întemeiat p\mântul pe nimic” 191. cum sunt maimu#ele. 2. care este asem n toare puterii de na$tere. de târâtoare. p\mântul produce unele cu rod. La porunca creatorului. spre exemplu: trandafirul [i cele asemenea. ca din partea creatorului. 192 Psalmi LXXIV. altele pentru vindecarea bolilor. A$adar chiar dac admitem c este a$ezat pe el însu $i sau pe aer sau pe ape sau pe nimic. gr itorul celor dumnezeie$ti. Toate sunt pentru întrebuin #area potrivit a omului. Din acestea unele pentru hran . ci s m rturisim c toate sunt guvernate [i #inute prin puterea ziditorului. rece. spre exemplu: cerbii. Iar cuvintele: „pe m ri l-a întemeiat”193. la început p\mântul era acoperit cu ap $i netocmit. spune: „Eu l-am înt rit pe stâlpii lui" 192. Când a poruncit Dumnezeu. Al#ii spun ca este fixat pe aer. A fost adus de la neexisten # la existen# de Dumnezeu. Dup cum spune dumnezeiasca Scriptur . 194 Facerea I. altele pentru mâncare. imobil. El este uscat.Sfântul Ioan Damaschin CAPITOLUL X Despre p\mânt $i produsele lui P\mântul este unul din cele patru elemente. îns . florile sunt d ruite spre desf tarea noastr . p\mântul a produs tot felul de neamuri de animale. 191 Iov XXVI.

Cine ar putea s admire dup vrednicie în #elepciunea infinit $i necuprins de minte a creatorului? Sau cine ar putea s mul#umeasc cum se cuvine celui care a dat atâtea bun t #i? Provinciile 205 sau satrapiile cunoscute ale p\mântului sunt urm toarele: în Europa 35. 202 Facerea I. 203 Psalmi CI. „cînd s-a al turat de animalele cele neîn #eleg toare $i s-a asem nat lor”199. 201 Facerea III. 205 Aliniatul aceste lipse[te `n edi]ia de la Verona. 5. Unii spun c p\mântul este sferic. (arpele era prietenul omului. iar lui i s-a poruncit s lucreze în sudoare p\mântul din care a fost luat 200. pentru c cunoa$te pe toate înainte de facerea lor. 22. dup c lcarea poruncii. spinul s-a unit cu desf tarea trandafirului spre a ne aduce nou aminte de c lcarea poruncii. atunci [i zidirea supus lui s-a revoltat contra st pânului pus de creator. nici iarn . Dar. 200 Facerea III. se apropia de el mai mult decât toate celelalte vie#uitoare $i vorbea cu el prin mi $c ri pl cute. temându-se de ele. 197 198 Facerea I.Dogmatica trebuin#a oamenilor. prin el. 27. pe unele în t rie. Evrei I. Trebuie s credem c acestea a$a sunt prin faptul c pân\ acum Cuvântul Domnului lucreaz la d inuirea acestora. Dar nici acum nu este f r de folos trebuin #a fiarelor s lbatice. în marele continent al Asiei 48 de provincii. P\mântul producea roade în chip automat spre trebuin #a vie#uitoarelor supuse omului. ca un punct spânzurat în mijlocul acestuia. 13. Pe p\mânt nu era nici ploaie. Pentru aceea. 12 canoane. Dup c lcarea poruncii. C ci p\mântul care are s primeasc pe sfin#i este nemuritor. 11. potrivit hot rârii Domnului. Potrivit acestei porunci. El este cu mult mai mic decât cerul. ~ntr-adev r. 19. are s calce porunca [i are s fie supus stric ciunii. autorul r ului. a sf tuit pe str mo$i198. pe altele pe p\mânt [i pe altele în ap . c ci omul. îl fac s -$i aduc aminte [i s cheme în ajutor pe Dumnezeul care le-a f cut. 18. [i când pofta ira#ional a condus în el ra #iunea. 29-30. 55 . a r s rit din p\mânt [i spinul. diavolul. pentru acest motiv a creat toate spre trebuin #a lui potrivit . din pricina c reia p\mântul a fost condamnat s produc spini [i ciulini201.1-5. înainte de c lcarea poruncii toate erau supuse omului. 199 Psalmi XLVIII. când a nesocotit porunca St pânului. Fericit cel care mo$tene$te p\mântul celor blînzi 204. când zice: „Cre $te#i $i v înmul#i#i $i umple#i p\mântul”202. prin voia sa liber . 28. a $tiut c omul. c ci Dumnezeu l-a pus st pân peste toate cele de pe p\mânt [i din ape 197. C ci Dumnezeu. 204 Matei V. Facerea III. iar al #ii c este conic. El va trece $i se va schimba203.

Este situat în partea de r s rit. 11-14. acela al îngerilor. o ispitire [i un exerci #iu al ascult rii $i neascult rii omului. 211 Facerea II. dup chipul [i asem narea Sa206. mai sus decât tot p\mântul. dup ce a gustat. de a ne bucura de contemplarea Lui [i de a l sa pe seama Lui Facerea I. Are o clim temperat [i este luminat de un aer foarte fin [i foarte curat. Pentru aceea pomul cuno $tin#ei a fost numit pomul cuno$tin#ei binelui $i r ului208 $i a fost numit astfel pentru c a dat celor care se împ rt $esc din el puterea de a cunoa $te propria lor fire.Sfântul Ioan Damaschin CAPITOLUL XI Despre paradis Dar pentru c Dumnezeu a voit s fac pe om din o fire v zut [i nev zut . a cunoscut c era gol $i $i-a f cut un acoper\mânt. c mara întregii bucurii $i veselii. pl smuirea mâinilor dumnezeie$ti. 56 207 206 . 210 Facerea III. nici s ne nelini$tim $i s ne îngrijim mai dinainte de via#a noastr . acoperit cu plante ve $nic înflorite. umplut de lumin . ci numai omul. 7. Tocmai lucrul acesta l-a experimentat Adam. ~n mijlocul lui a s dit Dumnezeu pomul vie #ii [i pomul cuno $tin#ei207. în care tr ind va avea o via # fericit $i norocit . ca pe un împ rat [i st pân al întregului p\mânt [i al celor ce sunt în el. plantat în Eden cu mâinile lui Dumnezeu. Facerea II. Acesta era un lucru" bun pentru cei des vâr[i#i. dep $ind no#iunea oric rei frumuse#i [i podoabe sensibile: un #inut cu adev rat dumnezeiesc [i o locuin # vrednic de cel f cut dup chipul lui Dumnezeu. în el nu locuia nici o fiin # ira#ional . (i acesta este paradisul dumnezeiesc. dar pentru cei mai pu #in des vâr$i#i $i pentru cei care sunt mai lacomi în poft era un lucru r u. Pomul cuno$tin#ei a fost o încercare. 208 Ibidem. dup cum este rea hrana tare pentru cei fragezi $i care au nevoie înc de lapte209. care ne-a creat. [i luând frunze de smochin. C ci. C ci Eden înseamn desf tare. Dumnezeu a voit înc s ne fac [i f r de grij . s ne tulbur m cu privire la multe lucruri. i-a zidit înainte un fel de palat împ r tesc. C ci Dumnezeu. Atât de impasibili a voit Dumnezeu s ne fac ! C ci acesta este punctul culminant al impasibilit #ii. 25. 9. nu voia ca noi s ne îngrijim. plin de miros cu bun mireasm . în a$a fel ca noi s avem un singur lucru de f cut. 209 Evrei V. 26. de a l uda f r încetare $i neîntrerupt pe ziditorul. Dar înainte de a gusta „erau goi amîndoi" atât Adam cât [i Eva „si nu se ru $inau”211. s-a acoperit210.

Marto. Ea este bun de asemenea [i pentru cei care nu se tem de c dere. 213 212 57 . care locuia în el. Dar mie mi se pare c dup cum omul a fost creat în acela $i timp corporal [i spiritual. era casa lui. Matei VI. iar al #ii c este spiritual. C ci. harul lui Dumnezeu îl înve $mânta. adic de a $edea lâng\ picioarele lui $i de a asculta cuvintele Lui. Pomul cuno$tin#ei binelui [i r ului este discern mântul unei contempl ri multiple. ve#i mînca”216. spune: „Nu v îngriji#i cu sufletul vostru ce ve #i mânca. 33.Dogmatica grija noastr . bun pentru cei care sunt tineri $i care sunt mai lacomi cu pofta. 25. înv #ând pe ucenicii Lui. (i iar $i: „C uta#i împ r #ia lui Dumnezeu [i dreptatea Lui [i toate acestea vi se vor ad uga vou ”214. p rin#ii purt tori de Dumnezeu au predat aceasta. 215 Luca X. pentru c ea veste$te prin ea îns $i m re#ia creatorului. 216 Facerea II. pentru c neavând sigur r\mânerea în mai bine $i pentru c nu sunt fixa#i solid în contemplarea singurului bine. unii `nv\]ând c este sensibil. (i aceasta este ceea ce Dumnezeu a numit „tot pomul". aceasta pe bun dreptate a fost numit pomul vie#ii. prin aceea c au ajuns cu timpul la o oarecare deprindere a unei asemenea contempla #ii. Nu este. Dumnezeu era îmbr c mintea lui str lucitoare. îns . grija de propriul lor corp îi atrage $i îi smulge spre ea. în El [i prin El se ]ine totul. zicând: „Din tot pomul care este în paradis. care nu se va lua de la dânsa”215. Dumnezeu este lotul. Este cu putin # ca prin cuvintele „tot Psalmi LIV. cu aceast contemplare se $i nutrea. Acest lucru ni l-a gr it [i prin profetul David. tot astfel $i loca$ul preasfin#it al acestuia a fost creat în acela $i timp [i corporal $i spiritual [i avea o înf #i$are dubl . adic cunoa$terea propriei sale naturi. iar cu sufletul locuia într-un loc foarte înalt [i incomparabil de frumos. Iar în Evanghelii. Dumnezeu. Astfel. Dulcea#a împ rt $irii dumnezeie $ti d celor care se împ rt $esc cu ea via# neîntrerupt de moarte. omul locuia cu trupul într-un loc cu totul dumnezeiesc $i foarte frumos. te grije $ti $i spre multe te sile $ti. socotesc eu c paradisul dumnezeiesc a fost dublu $i. Pomul vie#ii era un pom care avea o energie d t toare de via# . dar un lucru trebuie$te. Ea este bun pentru cei des vâr[i#i [i pentru cei care s-au fixat în contempla #ia dumnezeiasc . [i El te va hr ni”212. în adev r. sau din care puteau s m nânce numai cei care erau vrednici de via # [i nesupu$i mor#ii. se desf ta ca un alt înger cu singurul fruct prea dulce al contempl rii lui Dumnezeu. 25. nici cu trupul vostru cu ce v ve#i îmbr ca”213. dup cum am istorisit. Iar c tre Marta: „Marto. zicând: „Arunc Domnului grija ta. 214 Matei VI. c ci Maria partea cea bun [i-a ales. 16. 41-42. Unii [i-au închipuit c paradisul este sensibil. al#ii c este spiritual.

5. Prin „pomul cuno $tin#ei binelui $i r ului" indic mâncarea sensibil $i pl cut care în aparen# este dulce. nedesp r#irea221. care se cap t din toate cele sensibile. dup edi#ia de la Verona. la Mine. adic cerul. Dar cea mai înalt decât toate cuno $tin#ele [i decât aceste contempla #ii este cuno $tin#a noastr . 219 ~n text: mai dumnezeiasc\. în chip natural mâncarea sensibil este o completare a ceea ce se pierde. adic din structura mea. Toate s -#i rodeasc via#a. 58 218 217 . C ci este clar c ace$tia au o natur spiritual $i incorporal . ~n chipul acesta vei fi nemuritor". deoarece era de curând f cut. dup cum zice dumnezeiescul apostol: „Cele nev zute ale lui de la zidirea lumii.Sfântul Ioan Damaschin pomul" s se în#eleag cuno$tin#a puterii dumnezeie $ti care se cap t din creaturi. 17. p\mântul [i cele care sunt a $ezate în ele. ea se d afar $i se distruge. 220 Tradus prin corectarea textului edi #iei din Migne PG. Este deci cu neputin # ca s r\mân nestric cios cel care se împ rt $e$te cu mâncarea sensibil . prin toate f pturile. Aceast cuno$tin# era primejdioas pentru Adam. C ci spune Dumnezeu: „Din tot pomul din rai s m nânci”222. indicând prin aceste cuvinte des vâr$irea. 1531. se v d fiind cunoscute prin f pturi"217. 223 Facerea II. Psalmi CXXXIII. f. creatorul [i 220 cauza tuturor. care poart în sine singura participare la bine. 41v. Prin aceste cuvinte socotesc c a vrut s zic : „Suie-te. 16. Iar cînd zic incorporal o pun în compara #ie cu grosol nia materiei. A creat înc [i lumea material . adic pe îngeri [i pe toate cetele cere$ti. dup cum spune dumnezeiescul David: „Minunat a fost cuno $tin#a Ta din mine" 218. „Dar din pomul cuno $tin#ei binelui [i r ului nu mânca#i din el. $i în l#area prin ele la f\c torul. Sau se poate ca prin „pomul vie #ii" s se în#eleag cuno$tin#a dumnezeiasc\219. adic a naturii noastre. $i culege din toate un singur fruct. 222 Facerea II. c ci în ziua în care ve #i mânca din el cu moarte ve#i muri”223. c ci numai Dumnezeirea este cu adev rat imaterial [i necorporal . dar în realitate pune pe cel care se împ rt $e$te cu ea în comunitate cu relele. via #a cea adev rat . CAPITOLUL XII Despre om Dumnezeu a creat astfel lumea spiritual . 221 Ibidem. pe Mine. f c torul. iar împ rt $irea cu Mine f -o înt rirea existen #ei tale. Lumea spiritual este înrudit\ cu el — c ci înrudit cu Dumnezeu este firea ra#ional care se poate sesiza numai cu mintea — iar lumea material este Romani I. pentru motivele pe care le-am spus. 20. Pentru aceasta l-a numit [i „tot pomul".

Aceasta numim „chip dumnezeiesc". 7. la mijloc între m re#ie [i smerenie. 227 Facerea II. 59 225 224 . Dumnezeu a f cut pe om inocent. op. cit. Fecioru. nu pentru c ar fi incapabil de a p c tui — c ci numai Dumnezeirea este incapabil de p cat — ci pentru c nu are în firea sa facultatea de a p c tui. 26. acela $i $i duh $i trup. atât cât este posibil. iar suflet ra#ional $i gânditor îi d du prin insuflarea Sa proprie227. Ieremia. Popescu. adic în veacul ce va s fie. 378-383. 16. p\mântesc [i ceresc. Nimeni nu va întreba pe pl smuitor: De ce m-ai f cut a$a? C ci olarul are puterea s construiasc din lucrul s u diferite vase spre a ar ta în#elepciunea sa225. Migne PG. $i D. p. cel mai mare scriitor bisericesc al primei perioade patristice. a tr it între 185 $i 254. vremelnic [i nemuritor. dup cum avea [i putere s se întoarc de la bine $i s ajung la r u. 21. compus. duh. ca o dovad a unei în#elepciuni mai mari [i a bog #iei fa# de firi. col. virtuos. Dar dup cum spune gr itorul celor dumnezeie $ti. ca s fie un fel de unire între natura v zut [i cea nev zut ”224. dar mutat în alt parte. 1926. luminat cu toat virtutea. trup ca s sufere $i prin suferin # s -$i aminteasc $i s se instruiasc când se mândre[te cu m re#ia. în „Biserica Ortodox Român ". „trebuia s se fac o împreunare din cele dou lumi..M. duh. un alt înger închin tor. A$a stând lucrurile. ci mai mult în libertatea voin #ei. XLV. p. dup chipul $i asem narea Sa226. f r de grij . lucru pe care Dumnezeu îl îng duia. drept. înc rcat cu toate bun t #ile. adic la Na$terea Mântuitorului. 226 Facerea I. 6. Despre Origen s se vad : T. Dumnezeu l-a f cut pe om prin fire f r de p cat. iar prin voin # liber. ca s r\mân $i s laude pe binef c tor. nota l. La Teofanie. v zut $i spiritual.Dogmatica cu totul dep rtat de el. 246-254. 321 C. ca o a doua lume. 580-586. condus de sus. pentru c ea cade sub sim #uri. lipsit de sup rare. dup cum în chip prostesc afirm Origen228. împ ratul celor de pe p\mânt. 228 Origen. un microcosm în macrocosm. XXIX. Dumnezeu creeaz pe om cu mâinile Sale proprii din natura v zut [i nev zut . A f cut corpul din p\mânt.631 -635. Trupul $i sufletul au fost f cute simultan [i nu numai `ntâi unul [i apoi cel lalt. 36. Se `ndumnezeieste prin participarea la iluminarea dumnezeiasc $i nu prin transformarea sa în fiin #a dumnezeiasc . adic în via#a prezent . ini#iat în lumea spiritual . 181. pentru motivul c omul era Cuvântul XXXVIII. Denaturarea istoriei lui Origen. iar termenul final al tainei este îndumnezeirea sa prin înclina #ia c tre Dumnezeu. XLIV. XVIII. Avea adic puterea s r\mân $i s progreseze în bine ajutat fiind de darul dumnezeiesc. c ci cuvintele „dup chipul" indic ra#iunea $i liberul arbitru. Romani IX. din pricina harului. c ci ea este orânduirea $i legea cea mai potrivit . Isaia. 9. observatorul lumii v zute. Spun f r de p cat. 710-718. Animal condus aici. iar trup din pricina mândriei. iar cuvintele „dup asem nare" arat asem narea cu Dumnezeu în virtute. Grigore. Eu spun c expresia „trebuia" indic voin#a creatorului.

Corpurile vie #uitoarelor sunt compuse din humori [i se descompun în acestea. c\ci este umed [i cald. C ci ceea ce este ochiul în trup. se serve$te de un corp organic $i îi d acestuia puterea de via # . 230 ~naintea acestui aliniat este urm torul subtitlu. Mi$c rii impulsive îi apar #ine facultatea de a trece de la un loc la altul. Pe unele le în #elegem c au aceste însu $iri în virtutea fiin #ei lor. naintea acestui aliniat esle urm torul subtitlu. ra#ional . ci spiritul s u este partea cea mai curat a lui. Sufletul este liber. Trebuie s se $tie230 c omul comunic cu existen#ele neînsufle #ite. care este umed $i cald. mirosul. De asemenea sunt [i patru humori. cu cele nera#ionale prin acestea [i înc prin dorin # . care este uscat [i rece. Sunt cinci sim #uri: v zul. adic de na$tere. adic lungime. flegma. apa.Sfântul Ioan Damaschin înzestrat cu liberul arbitru. corespunz toare focului. l #ime $i în l#ime sau grosime. Pe cele necorporale229 $i nev zute [i f r de form le în#elegem în dou feluri. c ci este rece $i umed . adic mânie $i poft [i prin sim#ire [i prin mi$carea impulsiv .n. de cre$tere [i de îns mân#are. dar [i prin puterea de nutri #ie. C ci tot ceea ce este compus se descompune în acelea din care este compus. aerul. gustul. Dumnezeu are aceste însu$iri prin fire. auzul. de cre$tere. Sufletul este o substan # vie. focul. de a 229 necorporal?". invizibil ochilor trupe $ti. iar altele în compara #ie cu grosol nia materiei. f r de form . corespunz toare p mâmutui. sîngele. simpl . particip la via#a celor nera#ionale $i se împ rt $e$te cu spiritualitatea celor spirituale. voli #ional. corespunz toare apei. prin care a primit [i existen #a precum $i de a exista prin fire în acest chip. cu plantele [i prin acestea. Nu este virtute ceea ce se face prin for # . Unele exist cu aceste însu $iri prin natura lor. corespunz tor aerului. adic schimb tor prin voin# pentru c este zidit. prin harul celui care l-a creat. tactul (pip\itul n. iar pe altele în virtutea harului. aceea este spiritul în suflet. Trebuie s se $tie c sunt patru elemente: p\mântul. Corp este ceea ce are trei dimensiuni. o not marginal : „Câte sensuri are cuvântul: 60 cu cele ira&ionale #i cu cele ra&ionale". activ. o not marginal : „Omul comunic cu cele neînsufle &ite. îngerii. spiritual . Orice corp const din patru elemente. iar humorile din fructe. c ci este cald [i uscat . iar corpurile vie#uitoarelor din cele patru humori. care este rece [i umed . Comunic cu existen]ele neînsufle#ite prin corpul $i prin amestecul celor patru elemente. Fructele constau din elemente. necorporal . schimb tor. fierea galben . în analogie cu cele patru elemente: fierea neagr . nemuritoare.). de sim#ire [i de na$tere. demonii [i sufletele se spune c sunt necorporali prin har [i în compara #ie cu grosol nia materiei. prin natura sa. care este cald [i uscat. este uscat [i rece. îns . Nu are un spirit deosebit de el. . Pe toate acestea le-a primit în chip natural.

care se nume$te $i nutritiv . Trebuie s se $tie c facult #ile oric rei vie#uitoare se împart în facult #i suflete$ti. r cirea [i cele asemenea. puterea de cre$tere $i puterea seminal . adic de na$tere $i facultatea vegetativ .Dogmatica mi$ca tot corpul. de a vorbi [i de a respira. adic nu se supune ra#iunii. adic mi$carea impulsiv [i sim#irea. eliminatorie. în ce prive $te calitatea. Pentru aceea omul este un microcosm. Facult #i vegetative sunt: puterea de nutri #ie. Puterea ira#ional are dou p r#i: una care nu ascult de ra#iune. facult #i vegetative $i facult #i vitale. iar pulsul se nume $te putere vital . desfacerea lor dup form [i materie. Aceste facult #i nu se conduc de ra #iune. Partea neascult toare [i nesupus ra#iunii se împarte în facultatea vital . scurgerea [i schimbarea. adic înc lzirea. care #ine hrana [i nu permite s fie eliminat îndat . de a vorbi [i de a respira. T ierea este desp r#irea humorilor unele de altele. Acestea sunt în puterea noastr de a le face $i de a nu le face. Facult #ile suflete$ti sunt acelea care se îndeplinesc în chip voluntar. Ele se refer la suflet. partea ira#ional a sufletului se nume $te pasional [i apetitiv . alta care ascult [i se supune ra #iunii. Acesteia din urm îi apar#ine [i facultatea de cre $tere. Facult #ile vegetative $i vitale sunt acelea care se îndeplinesc în chip involuntar. Omul se al tur prin ra#iune de naturile necorporate [i spirituale. Puterea de cre $tere. Mi$carea impulsiv este facultatea de a schimba locul. Trebuie s se $tie c proprii corpului sunt numai t ierea. p str toare. care d form corpurilor. care elimin $i evacueaz prin anus ceea ce este de prisos. Trebuie s se $tie c ra#ionalul prin fire conduce ira #ionalul. c ci sunt date afar cele uscate. Proprii sufletului sunt pietatea $i cugetarea. Puterile sufletului se împart în: putere ra#ional [i putere ira#ional . facultatea seminal . Facultatea de nutri #ie. de a c ror completare are nevoie. care se nume$te [i puls. ci de natur . Trebuie s se $tie c mi$carea impulsiv apar#ine p r#ii sufletului supus ra#iunii. Acestea sunt î n puterea noastr de a le face $i de a nu le face. îndeob$te. dar sufletul pentru îndeplinirea lor se serve $te de corp. n zuie$te dup virtute $i iube$te punctul culminant al virtu #ilor. Facultatea vital 61 . de na$tere [i pulsul apar #in p r#ii nesupuse ra#iunii. cucernicia. de nutri#ie [i de na$tere se nume$te vegetativ . de a mi$ca tot corpul. deoa rece el ra#ioneaz . cuget . cele umede [i r suflarea. Iar comune $i sufletului [i corpului sunt virtu #ile. Curgerea. Pentru aceea atât foamea cât [i setea sunt afecte naturale. Puterile p r#ii nutritive sunt patru: atr g toare. judec fiecare lucru. care transform mâncarea în humori. care atrage hrana. în ceea ce prive $te de$ertarea. Partea care ascult $i se supune ra#iunii se împarte în mânie [i poft . transformatoare. Schimbarea.

unele sunt în acela $i timp [i naturale $i necesare. cum este be #ia. Celelalte trebuie îndep rtate cu totul. Trebuie s se socoteasc pl ceri bune acelea care nu sunt înso #ite de durere. triste#ea. Alte pl ceri sunt naturale. Dintre pl cerile la care particip $i corpul. care nu trec dincolo de m sur . Pentru aceasta se numesc trupe $ti toate cele care se raporteaz la hran . Suflete$ti sunt acelea care apar#in sufletului în sine. la leg turi sexuale $i cele asemenea. îmbuib rile care dep $esc trebuin#a. Din contr . care nu ne sustrag mult timp de la lucr rile noastre importante [i care nu ne robesc. iar $i. fie c nu vrem. s vâr[indu-le la timpul. De asemenea. desfrînarea. care nu nasc alt v t mare. pl cerea. Este îns cu putin# s tr ie$ti în feciorie f r ele. altele false. dar nu [i necesare.Sfântul Ioan Damaschin este pulsul. Alte pl ceri nu sunt nici necesare. f r de ele nu este cu putin # de tr it. Trupe$ti sunt acelea la care particip\ [i sufletul $i trupul. Trebuie s se $tie c lucrurile se împart în lucruri bune [i în lucruri rele. Acestea se îndeplinesc fie c vrem. c ci acestea nu contribuie nici la men#inerea vie#ii noastre $i nici la continuarea neamului. fie de binele aparent. Când se a$teapt un lucru bun se na $te pofta. Tot asemenea [i despre r u. când se a$teapt un lucru r u se na$te frica. nici naturale. vorbim fie de binele real. dintre pl ceri. iar pl cerile la care particip $i corpul sunt pl cerile senzitive. cum este pl cerea spre studiu [i spre contempla#ie. unele sunt suflete $ti. Pentru aceea cel care tr ie$te dup Dumnezeu trebuie s le urmeze pe acelea care sunt în acela $i timp $i necesare [i fire$ti $i s pun în al doilea rând pe cele fire $ti dar necesare. altele trupe $ti. CAPITOLUL XIII Despre pl ceri Dintre pl ceri. $i hainele cele necesare. când este prezent. Pl cerile curat suflete$ti sunt pl cerile $tiin#ei $i ale contempla #iei. modul $i m sura potrivit . ele mai degrab v t ma. Dar nimeni nu va g si pl ceri proprii numai corpului. Iar $i. când este prezent. care satisfac trebuin #a naturii. unele sunt adev rate. cum sunt mânc rurile. cum sunt raporturile sexuale fire $ti $i legitime. care nu pricinuiesc c in# . Ele contribuie la conservarea întregului neam. 62 . Trebuie s se $tie c atunci când spunem aici bine.

Mânia este uneori o dorin # de r zbunare. Groaza este frica ce se na $te din o închipuire neobi$nuit . 63 . Invidia este mâhnirea provocat de bunurile altora.+!. CAPITOLUL XV Despre fric Frica se împarte în [ase feluri: în ezitare. care înseamn a $edea. Ura (45657) este mânia care pânde[te timp de r zbunare.Dogmatica CAPITOLUL XIV Despre mâhnire Felurile mâhnirii sunt patru: întristarea. Când mânia începe $i se porne$te. care deriv de la a r\mâne (2+.[i $&%&#. Atunci rezult o stare sufleteasc care este amestecat din poft [i mânie. care se produce prin exhalarea sau amestecarea fierii. Ezitarea este frica în vederea unei ac#iuni ce are s se îndeplineasc . se nume$te iritare. CAPITOLUL XVI Despre mânie Mînia este fierberea sângelui din jurul inimii. în ru$ine. Mila este mâhnirea provocat de relele altora. în încremenire. c ci fiind nedrept #i#i sau socotind c am fi nedrept #i#i. resentimentul se nume $te $i ranchiun (2. Necazul este mâhnirea care îngreuneaz . Felurile mâniei sunt trei: iritarea.-#!3"3!"). adic fiere. C ci ne nelini$tim atunci când ne temem c faptele noastre nu vor reu $i. Aceasta este cea mai hun stare sufleteasc . Nici aceast stare sufleteasc nu este f r n dejde pentru mântuire. care se nume $te în limba greac $&%. ~ntristarea este mâhnirea care te face f r glas. ~ncremenirea este frica care rezult din o mare închipuire. adic frica de nereu$it . adic fiere. resentimentul [i ura.$i $&%&#. Numele s u deriv de la 3+!#/"!.) [i de la a fi predat memoriei ( )-' 2. în groaz [i în nelini $te. Nelini$tea este frica c nu vom izbuti. Pentru aceea mânia se nume $te în limba greac [i $&%. Ru$inea este teama care provine din o fapt dezonorant . $&%. necazul. în sfial . Resentimentul este atunci când iritarea st ruie. ne mâhnim. Sfiala este frica care rezult din a$teptarea dojenii. invidia [i mila.$i $&%&#.-2-' 1"(" ! &#/"!).

num rul. Imaginabil [i perceptibil este ceea ce cade sub imagina #ie [i sub percep #ie. Sunt cinci sim #iri [i de asemenea cinci sim#uri. CAPITOLUL XVII Despre facultatea de imagina #ie Facultatea de imagina #ie este o putere a sufletului ira #ional. Organele sunt nervii cei moi ai creierului [i construc #ia urechilor. Imagina #ia este un afect al sufletului ira#ional. forma. Distinge sub#irimea. Acesta se face prin n ri. Sim #urile sunt organele adic membrele prin care sim#im. care percepe glasurile [i sunetele. Când dorim un lucru [i suntem împiedica #i de cineva ne mâniem contra lui. r zbun torul poftei. Avem miros pl cut când cele 64 . Numai omul [i maimu #a nu mi$c urechile. neted $i neneted. locul unde este. Sensibile sunt obiectele care cad sub sim #ire. Cea mai general deosebire a mirosurilor este mirosul pl cut $i nepl cut [i o medie a acestora când nu sunt nici pl cute nici nepl cute. CAPITOLUL XVI 11 Despre sim#ire Sim#irea este o facultate a sufletului care percepe sau cunoa $te lucrurile materiale. Facultatea mirosului percepe mirosurile. Al doilea sim# este auzul. ca unii ce suntem nedrept #i#i. Halucina#ia este un afect zadarnic al sufletului ira #ional. Ea lucreaz prin organele sim #urilor [i se nume $te [i percep#ie. în primul loc vederea percepe culoarea. dup cum vederea este îns $i puterea optic . grosimea. Dar odat cu culoarea percepe corpul colorat. dulcea#a $i t ria lor. m rimea lui. produs de un lucru ce cade sub imagina #ie. Prima sim#ire este v zul. dac este aspru. care nu are ca pricin nici un lucru ce cade sub imagina#ie. Al treilea sim# este mirosul. iar vizibil ceea ce cade sub vedere. dac este de ap sau de p\mânt. Sim#urile [i organele vederii sunt nervii din creier $i ochii. moale. adic lichid sau uscat. slab. ascu#it. distan#a de cele din jur.Sfântul Ioan Damaschin Mânia este suta[ul ra #iunii. constitu #ia sa. prin aceea c ra#iunea judec c faptul întâmplat merit indignarea la cei care p zesc orânduiala lor fireasc . spre exemplu: o piatr sau altceva din acestea. Organul puterii de imagina #ie este cavitatea anterioar a creierului. mi$carea [i starea. care trimit mirosurile în creier [i merg pân\ la marginile cavit #ii anterioare ale creierului.

lichidul. tarele. vâscosul. Cu sim#ul tactului a înzestrat tot corpul afar de oase. ci numai atunci când se apropie de obiectele sensibile lor. Acesta este comun tuturor vie#uitoarelor. sim#ul tactil percepe cu ajutorul memoriei $i al gândirii corpul care este aproape. Tot astfel sim #ul tactil percepe num rul pân\ la doi sau trei $i pe cele mici ale acestora. Pentru aceea tot corpul. desul $i rarul sau r ritul. Iar o#e#irea este cre$terea [i înmul#irea acidit #ii. El percepe sau simte sucurile. Apa. dou n ri ale nasului [i dou limbi. (i avem miros nepl cut când se coc mai pu #in sau deloc. ca la $erpi. care sunt desp r#ite la unele vie #uitoare. este f r de gust în raport cu aceste calit #i. când va fi de a$a fel `ncât s se poat percepe cu atingerea sim #ului tactil. Iar a$a-numitele calit #i gustative ale sucurilor sunt acestea: dul cea#a. pentru ca atunci când se v t ma unul s îndeplineasc cel lalt func#ia sa. aciditatea. C ci acestea se cunosc numai prin pip it. nervi. Trebuie s se $tie c ziditorul a construit duble pe fiecare din organele sim#urilor. ad\ugat dup\ edi]ia de la Verona. iu#imea. Ei anun# p r#ii conduc toare a sufletului percep #ia care s-a f cut. în acestea sunt r spândi#i nervii care vin din creier. impulsurile 231 Uscatul. josul. Organele lui sunt limba [i mai mult vîrful ei [i partea de deasupra a gurii. vâscozitatea. Al patrulea sim] este gustul. îns . pe care unii o numesc cerul gurii. uscatul231. dar $i celelalte organe ale sim #urilor au sim #ul tactil. ci în orice direc #ie. sub #irele. care sunt u$oare de perceput. El rezult prin nervii care sunt trimi $i de creier în tot corpul. De asemenea. p r. C ci gustul este facultatea care le distinge pe acestea. adic sim#irea. Sunt comune tactului [i v zului: asprul. 65 . rotundul. acrimea. dac este mic. Al cincilea sim# este pip itul. încheieturi [i alte cîteva asemenea. 1531. grosul. 47r. Trebuie s se $tie c v zul vede în linie dreapt . dou urechi.Dogmatica umede din corpuri se coc bine. iar tactul [i gustul nu percep nici în linie dreapt . f râmiciosul. am r ciunea. netedul. s r tura. gr simea. locul [i m rimea. uscatul. ca la oameni. iar la altele unite. c ci ea nu are nici una din ele. greul $i u$orul. C ci a f cut doi ochi. nici în alt direc#ie. susul. asentimentele. o#e#irea. Când se coc pe jum tate avem o dispozi #ie mijlocie. moalele. Pe acestea le percepe mai degrab vederea decât tactul. mirosul [i auzul nu numai în linie dreapt . CAPITOLUL XIX Despre puterea de cugetare Puterii de cugetare îi apar #in judec #ile. f. unghii. coarne. Cad sub sim #ul tactil c ldura $i frigul. $i alte forme.

cu alte cuvinte. Pe cele spirituale le percepe cu mintea $i avem gândirea. C ci [i cei care sunt mu #i din na$tere sau au pierdut vocea din cauza unei boli sau a unei patimi. Pe cele sensibile ni le amintim de la sine. c ci amândou sunt identice. Cuvântul mintal este o mi $care a sufletului.Sfântul Ioan Damaschin spre ac#iune. Potrivit acestei calit #i mai ales. puterea de deliberare [i puterea de alegere. spun c aceasta este singura prezicere adev rat . Puterea de imagina #ie percepe prin sim#uri pe cele materiale $i le transmite puterii cuget toare sau celei ra#ionale. Organul puterii de cugetare este cavitatea medie a creierului $i sufletul animal care este în el. Pentru aceea de multe ori. care are loc în gândire f r de nici o exprimare. Aceasta. dar despre fiin #a lor nu avem nici o amintire. în chip special îi apar #in în#elegerea celor spirituale. CAPITOLUL XXI Despre cuvântul mintal $i cuvântul rostit Partea ra#ional a sufletului se împarte iar $i în cuvântul mintal [i cuvântul rostit. le transmite memoriei. Reamintirea se nume $te redobândirea cuno $tin#elor adunate în memorie. ni le amintim dac le-am înv #at. Trebuie s se $tie c în#elegearea celor spirituale nu o avem decât prin înv #are sau prin gândire natural [i nu prin percep #ie. $tiin#ele. Pitagorienii. chiar când t cem. nu 66 . cuno$tin#e care s-au pierdut prin uitare. Pe cele spirituale. noi to #i suntem ra#ionali. desf $ur m în noi în$ine o întreag vorbire $i discut m când vis m. imitând pe evrei. aversiunile [i evit rile ac#iunii. dup ce le prime$te [i le judec . virtu #ile. îns . principiile artelor. sau. memoria este p strarea percep#iei $i a gândirii. Uitarea este pierderea cuno$tin#elor adunate în memorie. Dar când p streaz icoanele acelora despre care $i-a format o opinie sau despre care a gândit. numit [i creierul mic [i sufletul animal din el. în chipul acesta avem opinia. cap t numele de memorie. Puterea de cugetare este de asemenea aceea care ne preveste$te viitorul cu ajutorul visurilor. CAPITOLUL XX Despre puterea de memorie Puterea de memorie este cauza [i sediul memoriei $i al aducerii aminte. Organul memoriei este cavitatea posterioar a creierului. Memoria este o reprezentare r mas în urma unei percep #ii [i a unei gândiri care a avut loc în mod activ. Sufletul sesizeaz sau percepe cele sensibile prin organele sim#urilor.

67 . 47r. C ci trebuie ca patima s aib 232 Tradus prin corectarea textului edi #iei din Migne PG. fie c este provocat prin altul. ca s cad sub sim#uri. Cele mici $i cele imperceptibile nu sunt niciodat patimi. este o activitate. Mi$carea pulsului inimii. Durerea urmeaz patimii. îndeob $te $i în general. trebuie s fie considerabil . provocat de altcineva. Prin urmare patima nu este identic cu durerea. patima sufleteasc . totu$i nu simt durere. c ci cele nesim#itoare de$i p timesc. spre exemplu: bolile [i r nile. adic mare. Se nume $te patim . pentru aceea se $i nume$te cuvânt rostit. provocat de altcineva $i tocmai aceasta se nume $te patim . (i în alt chip activitatea se nume $te patim . Se nume$te iar $i patim . Defini#ia patimilor suflete $ti este aceasta: patima sufleteasc este o mi$care sensibil a puterii apetitive. pentru c este o mi$care natural . este adic cuvântul care se roste$te cu limba [i cu gura. palpita#ia îns . Activitatea este o mi$care `n conformitate cu firea. ci numai mi$c rile cele mai puternice [i care ajung la sim #ire. provocat de reprezentarea unui bine sau r u. ideea de r u provoac mânia. Potrivit acestei calit #i ne numim cuvânt tori. De aceea patima. Activitatea este o mi $care eficace. este patim $i nu activitate. iar patima o mi $care contra firii. El este vestitorul gândirii. patima animal este aceea c reia îi urmeaz pl cere sau232 durere. când este dus de mânie cu for#a spre fapte. Potrivit acestei defini#ii activitatea se nume $te patim când nu se mi$c potrivit firii. fiindc este f r m sur [i nu este natural . provocat de ideea de bine sau de r u. dup edi#ia de la Verona. patima trupeasc . Astfel mânia este o activitate a p r#ii irascibile a sufletului $i un afect (1"/&#) al celor dou p r#i ale sufletului [i înc al întregului corp. Dar patima general adic comun se define$te astfel: patima este o mi $care care se petrece în cineva. Iar eficace este ceea ce se mi $c prin sine. Nu se nume$te patim orice mi$care a p r#ii pasionabile a sufletului. Sau altfel: patima sufleteasc este o mi$care ira#ional a sufletului. CAPITOLUL XXII Despre patim $i activitate Cuvântul patim este omonim. f. Cuvântul rostit activeaz în voce $i în discu#ii. ci durerea este sim#irea patimii. Ideea de bine provoac pofta. 1531. fie c este provocat prin ea îns $i. dar nu îns $i patima este durere. Mi$carea s-a f cut în cineva. spre exemplu: pofta $i mânia.Dogmatica sunt mai pu#in ra#ionali.

Aceast putere se nume$te voire (<+%-#!#). f. Puterile de cunoa $tere sunt urm toarele: mintea (. !"/+)&#' %&*&#).&!"). Dac gândul persist $i fixeaz sufletul asupra ceea ce s-a gândit se nume $te reflexie (+. Fiin#a dore$te s existe. dup ce am vorbit despre puterile de cunoa $tere. care se nume$te imagina#ie. Dac reflexia r\mâne în ceea ce s-a gândit $i se verific $i se examineaz pe sine îns $i233 se nume$te în#elegere (*(&.= a examina pentru a decide. 48r. Judecata pur apoi. Pe acesta definindu-l. Pentru aceasta unii definesc aceast voin# natural /+%-2" astfel: Voin#a natural este o dorin # ra#ional [i vital ./82-#!#). imagina#ia (:". care are loc f r vreo exprimare în puterea de ra #ionare a sufletului. dac este adev rat sau fals .. Dar pentru ca s fie mai clare cele ce spunem. A $adar. Sau în alt chip: trebuie s se $tie c prima mi$care a min#ii se nume$te gândire simpl\ (. Dac în#elegerea se m re$te. 233 68 Tradus prin corectarea textului edi #iei din Migne PG. judec ceea ce este adev rat. Trebuie s se $tie c sufletul nostru are dou feluri de puteri: puteri de cunoa$tere $i puteri vitale.&8#). vital $i ra#ional a tuturor celor ce constituie natura. Pentru aceea voirea ( /+%-#!#) este îns $i dorin#a natural . dup edi#ia de la Verona. Pentru aceea defini #iei patimii i se mai adaug : mi$care perceput de sim#ire. opinia ( &9"). 1531. unii spun c este mi$carea cea mai complet a sufletului. nu produc patima. adic cele care privesc partea apetitiv a sufletului sunt: voin #a ( &. deoarece mi$c rile mici. Prin percep#ie se na$te în suflet afectul ( 1"/&#). care depinde numai de cele naturale.&-#!#). Despre imagina#ie $i percep#ie s-a vorbit îndeajuns în cele de mai sus. pentru c nu este ra#ional nu se nume$te voire. s tr iasc [i s se mi$te spiritual [i senzual. d na$tere la ra#ionament ( !"%&*!#2&#). Puterile vitale.-#!#). vom vorbi mai pe larg despre acestea. dup ce examineaz p rerea. Gândirea simpl raportat la ceva se nume$te gînd (+.)"#!#). ea este o putere simpl . care scap sim#irii. Ei spun c din ea rezult cuvântul rostit ( 1(&:&(!3&#' %&*&#) care se gr ie$te cu ajutorul limbii. judecata pur ( !".Sfântul Ioan Damaschin o intensitate considerabil . Iar ceea ce s-a judecat $i s-a hot rît ca adev rat se nume$te cunoa$tere. (i în primul rând s vorbim despre puterile de cunoa$tere.&!"). râvnind dup propria sa existen# natural $i deplin . Din imagina#ie se na$te opinia. care se nume$te [i cuvânt mintal ( +.&+!" = a judeca [i de la !"3(!. Dorin#a fiin#elor nera#ionale. . percep#ia ("!#/-#!#). Trebuie s se $tie c în suflet a fost s dit o putere care dore$te ceea ce este conform naturii [i care #ine pe toate cele care sunt în chip substan #ial legate de fire.%-#!#) $i alegerea (1(&"!(+#!#).+!. Pentru aceea $i cuvântul judecat pur deriv de la !". s vorbim despre puterile vitale sau apetitive.

El dore$te în chip liber. A $adar. se mi $c în chip liber. dar nu suntem dispu $i spre ceea ce a fost judecat. este din cele imposibile. adic nu-l iubim. Voim probabil s nu murim niciodat . urmeaz sfatul ( &8%-).02-). C ci omul se mi$c în chip liber [i cu ra#iune. C ci deliber m dac trebuie s ne apuc m de un lucru sau nu. Mijlocul care duce la scop este acela asupra c ruia se poate delibera ( )&' &8%+8)&. spre exemplu: a împ ra#i. Apoi ne pornim spre fapt : aceasta se nume$te impuls (&(2-). Preferin#a este a lua $i a alege din dou lucruri.). Scop este lucrul voit ( )&' &8%-)&. adic deliberarea ( &8%+8#!#). Voim îns s fim împ ra#i $i aceasta nu este în puterea noastr . atunci nu se nume $te opinie. îns . Voin#a #inte$te scopul $i nu mijloacele care duc la scop. Apoi judec m ceea ce este mai bine. Apoi dup dispozi#ie urmeaz preferin#a (1(&"!(+#!#). La oameni. C ci dac judec m. cât $i despre cele imposibile. adic o dorin# natural [i ra#ional a unui lucru. Dup întrebuin #are dorin#a înceteaz . delibereaz în chip liber. Se zice voin# atât despre cele ce sunt în puterea noastr cât $i despre cele ce nu sunt în puterea noastr . aceast opera#ie se nume$te judecat (3(!#!#). dac lucrul este în puterea noastr . pentru c în el sunt unite puterile de cunoa$tere [i puterile vitale. alege în chip liber. Apoi suntem dispu $i [i iubim ceea ce a fost judecat pe temeiul deliber rii. Dup voin# vine cercetarea $i gândirea. Deliberarea este o dorin # examinatoare a acelora care sunt în puterea noastr de a le s vâr[i. când dorin #a ra#ional se mi$c în chip natural c tre un lucru. C ci voin#a este o dorin# [i un elan ra#ional c tre un lucru. care stau în fa # . voie $te în chip liber. Pentru aceasta dorin #a celor ira#ionale nu se nume$te nici voire. c ci voirea este o dorin # natural . nici voin # . aceasta. (i dup acestea. C ci puterea de a dori în mod ra#ional se afl în sufletul oamenilor. Apoi se întrebuin #eaz [i se nume$te întrebuin #are ($(-#!#). ra#ional $i liber . pe unul înaintea celuilalt. Dorin#a celor f r de ra#iune este ira#ional [i ele se conduc de dorin #a natural . lucreaz în chip liber cele naturale. judec în chip liber.). urmeaz îndat [i impulsul c tre fapt . se dispune în chip liber. a fi s n tos. acestea sunt în puterea noastr\ [i posibile. examineaz [i gânde$te în chip liber. dorin #a natural este condus mai mult decât conduce. adic modul prin care noi trebuie s fim s n to$i sau s ajungem împ ra#i. adic atât despre cele posibile.Dogmatica Iar voin#a ( &8%-#!#) este un anumit fel de voire natural . care sunt fiin#e ra#ionale. La fiin#ele ira#ionale. îns . adic alegerea (+1!%&*-). aceast opera#ie se nume$te opinie (*. Trebuie s se $tie c noi cu privire la Dumnezeu vorbim despre 69 . când se na $te dorin#a spre ceva. se nume $te voin# ( &8%-#!#). C ci de multe ori dorim s fim desfrâna#i sau s p zim cur #enia sufleteasc sau s dormim sau altceva asemenea.

dar nu vorbim despre preferin # în sensul propriu al cuvântului. Dar pentru c [i ipostasele sunt nedesp r#ite. este acela care face uz de voire. C ci opinia se deosebe $te în acela$i timp cu persoanele.' /+%0. nu delibereaz . c ci nu era ne$tiutor. cu privire la Dom nul nostru Iisus Hristos. la fel cu aceea care se vede în toate persoanele omene $ti. este o singur voin# natural . De asemenea. pentru c naturile Lui sunt deosebite. sfinte. spre exemplu: omul. necompuse [i nedesp r#ite. deci.) Voirea este puterea simpl de a voi. pentru c în Dumnezeire este o singur fire. Cel înzestrat cu puterea de a voi este cel care are facultatea de a voi. dup cum s-a spus. Trebuie s se $tie c altceva este voirea ( /+%-#!#) [i altceva este voin#a ( &8%-#!#) [i altceva este lucrul voit ( )&'/+%-)!3&.Sfântul Ioan Damaschin voin# . pentru c ipostasele nu se despart. Dar pentru c ipostasele sunt desp r#ite $i sunt dep rtate unele de altele în spa#iu. Nu a avut opinie. în timp [i în dispozi #ia fa# de lucruri [i fa # de multe altele. Nici cu privire la sufletul Domnului nu vorbim despre deliberar e $i preferin# . este $i o singur voin# natural . adic voin#a gnomic . Pentru aceea sufletul Domnului nici n-a avut o voin # gnomic\. adic voin# gnomic ()&' /+%-)&8)234 potrivnic voin#ei Lui dumnezeie$ti. negre$it c [i preferin#a. Am tradus )&'/+%-)&8 prin: voin]\ gnomic\. simple. anume voin#a Lui omeneasc urmeaz voin#ei Lui dumnezeie$ti. Acum. potrivit unirii ipostatice. c ci Dumnezeu nu delibereaz . Simpla dorin # este o voire ra#ional . potrivit celor spuse de Sf. Lucrul voit. A delibera înseamn a nu avea cuno$tin# de ceva. nici nu se dep rteaz în nici un chip. lucrul supus voirii. Cu privire la oameni. totu $i. spre exemplu: dorin #a se mi[c spre mâncare. îns .) $i altceva cel înzestrat cu facultatea de a voi ( )&'/+%-)!3&. pentru c cunoa$te toate într-un chip simplu. Voin#a este voirea îndreptat spre un lucru. adic puterile voli#ionale. pentru aceea [i voin#ele [i opiniile sunt deosebite. sunt deosebite [i voin#ele naturale ale Dumnezeirii Lui [i ale omenirii Lui. în Dumnezeire. adic ceea ce voim. pentru c este o singur fire. nici voin #a gnomic nu se desparte. $i voie$te pe acelea pe care voin#a Lui dumnezeiasc a voit ca ea s le voiasc . Cel care voie $te. exist o singur voin# gnomic $i o singur mi$care a celor trei ipostase. cu excep #ia Dumnezeirii. unul este [i lucrul voit. ci. ci Sfântul Lui suflet a avut o voin # natural . Chiar dac firea sa omeneasc nu cuno$tea pe cele viitoare. Iar dac deliberarea este o consecin # a ne[tiin#ei. nu prin har. Dar pentru c este o singur ipostas [i unul singur care voie $te. avea cuno $tin#a tuturor lucrurilor. Nimeni nu delibereaz despre ceea ce este cunoscut.) [i altceva cel care voie$te (&. 70 234 . nici alt voin# decât voin#a Lui dumnezeiasc . Ioan Damaschin la sfâr[itul acestui capitol. Dumnezeu. simpl . pentru c a fost unit dup ipostas cu Dumnezeu Cuvântul. deoarece acela $i a fost $i Dumnezeu [i om.

când activeaz . a merge. a bea [i cele asemenea. (i iar $i: Activitatea natural este prima putere ve$nic mobil a sufletului gânditor. cele naturale $i cele tehnice se numesc activit #i. în act. setea $i altele asemenea. Iar eficace se nume $te ceea ce se mi$c de la sine.) [i se nume$te voin# gnomic\ (/+%-2"' *. care constituie firea noastr omeneasc . când lucru voit( )&' /+%-)&.02-3&. adic când interpreteaz . Se numesc activit #i $i faptele. Pentru aceea este clar c existen]ele care au aceea$i fiin# au [i aceea$i activitate. singura [i adev rata activitate a firii este voin #a voluntar sau ra#ional [i liber . cele vitale. în putere. Activitatea este o mi $care eficace a firii. iar acelea care au naturi deosebite au $i activit #ile deosebite. spre exemplu: foamea. c are cuno$tin#a gramaticii. Activitatea natural este iar $i puterea care aduce la expresie orice fiin# .). Se nume$te iar $i activitate $i îndeplinirea puterii. 71 . Dar [i afectele cele naturale se numesc de multe ori activit #i. CAPITOLUL XXIII Despre activitate Trebuie s se $tie c toate facult #ile amintite mai sus. ~n dou moduri se zice c ceva este în putere $i în act. spre exemplu: a vorbi. (i iar $i: Activitatea natural este puterea $i mi$carea fiec rei fiin#e. adic ra#iunea ei ve$nic mobil . Spunem iar $i c filologul este filolog $i în putere $i în act. Trebuie s se $tie c al doilea mod este comun [i celui în putere [i celui în act. care izvor $te continuu în chip natural din ea.). a mânca. (i iar $i: activitatea natural este mi$carea înn scut a fiec rei fiin#e. dar nu interpreteaz . C ci este cu neputin# ca fiin#a s fie lipsit de o activitate natural . Spunem iar $i c este filolog în act. c poate s interpreteze.Dogmatica Trebuie s se $tie c voin#a (/+%-2") arat când voirea (/+%-#!#) adic puterea de a voi [i se nume $te voin# natural (/+%-2"' :8#!3&. Spunem c sugarul este filolog în putere. de care este lipsit numai neexisten #a. c ci are facultatea de a înv #a $i de a deveni filolog. Activitatea este puterea $i mi$carea natural a fiec rei fiin#e. Prima. cele de cunoa$tere. Cei care lipsesc pe Domnul de aceast fire nu $tiu pe ce se întemeiaz când spun c El este Dumnezeu întrupat. ~n al doilea loc celui în putere [i în primul loc celui în act.

se zice c a f cut aceasta din ne$tiin# $i involuntar. f r s colabor m deplin la fapt $i f r s facem prin noi în $ine lucrul la care suntem sili #i. care trecea pe acolo. la care cel silit nu contribuie prin propriul s u impuls. adic cel care a suferit ac#iunea. Tot a$a [i cu cele evitate. îns . actul voluntar este acela al c rui principiu. adic în ce timp. cu ce. Prin urmare. adic be#ia. a omorât pe tat l s u. unele sunt dorite totdeauna. Unele din ele sunt dorite de cel care s\vâr[e[te. adic modul ac#iunii. pentru ce. altele numai câtva timp. unde. adic când suntem sili #i de altcineva. Actul voluntar. ce. actele involuntare nu sunt dorite [i nici actul nu se îndepline $te de la sine.Sfântul Ioan Damaschin CAPITOLUL XXIV Despre fapte voluntare $i involuntare Pentru c actul voluntar este într-o ac]iune $i actul socotit involuntar într-o ac#iune. Prin for# . dar $i în ac#iune. 72 . unele dintre ac #iuni dau na $tere la mil $i se învrednicesc de iertare $i altele sunt urâte [i pedepsite. c ci actul voluntar nu se s\vâr[e[te nici prin for # . c ci el a provocat cauza ne$tiin#ei. Actul involuntar se s\vâr[e[te sau prin for # sau prin ne$tiin# . adic ceea ce s-a s vâr[it. Actul involuntar se învrednice $te de iertare sau de mil . f r s fim complet convin $i. „Detalii" sunt acelea pe care retorii le numesc circumstan #e. altele cu durere. adic cu ce instrument. este contrar amândurora. Aceasta definind-o spunem: act involuntar este acela al c rui principiu este extern. (i iar $i. Actului voluntar îi urmeaz negre$it lauda sau blamul $i se s\vâr[e[te cu pl cere. chiar dac este silit. adic s vâr$itorul. adic locul. Spre exemplu: dac cineva fiind beat ucide. adic cauza. se face cu durere. nici prin ne$tiin# . când principiul determinator sau cauza este în afar . Ac#iunilor le urmeaz lauda sau blamul. este în însu $i acela care $tie toate detaliile prin care $i în care este ac #iunea. f r s contribuim din propriul nostru impuls. fie atunci când se s vâr$esc. dar nu involuntar. Unele din ele se s vâr$esc cu pl cere. A$adar. adic pentru care pricin . Dintre cele dorite. altele evitate. a omorât din ne $tiin# . spre exemplu: a omorât. mul#i a$eaz actul cu adev rat involuntar nu numai în afect. cum. cînd. ac#iunile sunt dorite de cei care le s vâr$esc fie totdeauna. Principiu numim cauza eficient . pe cine. Act involuntar s vâr[it prin ne $tiin# este atunci când nu suntem noi cauza ne$tiin#ei. Pentru aceea trebuie s se $tie c ac#iunea este o activitate ra#ional . actul involuntar este de dou feluri: prin for # $i prin ne$tiin# . Dar dac cineva tr\gând cu arcul în locul obi$nuit. ci se `ntâmpl\ astfel. Spre exemplu: cine.

opera norocului. Dar s-a întâmplat altceva decât ceea ce inten #ionau amândoi. le facem voluntar. cele rare $i nea$teptate. ~n al doilea loc pune problema: care sunt cele în puterea noastr [i asupra c rora avem st pânire. Revenind a$adar la prima problem . CAPITOLUL XXV Despre cele ce sunt în puterea noastr . Spre exemplu: cineva s pând o goap . C ci ei definesc $i norocul ca o coinciden# $i un concurs a dou cauze. dar care au un alt rezultat decât cel natural. am dat peste dânsa în chip voluntar. adic despre liberul arbitru Discu#ia asupra liberului arbitru. Opera `ntâmpl\rii sunt cele ce se `ntâmpl\ celor neînsufle #ite $i ira#ionale în 73 . în locul unui r u mai mare. adic asupra celor ce sunt în puterea noastr . sau soarta. totu$i nu $i prin alegere. nici cel care a g sit-o n-a s pat astfel `ncât s g seasc comoara. deliberarea precedeaz alegerea. (i negre$it. Nici cel care a pus comoara nu a pus-o astfel `ncât altul s o g seasc . Ei sus#in c pricina tuturor celor care se `ntâmpl\ este sau Dumnezeu. De asemenea. dar nu [i prin alegerea noastr . care î$i au începutul în alegere. de$i sunt nepl cute [i dureroase. opera soartei este ceea ce se îndepline $te prin ea cu necesitate.Dogmatica Trebuie s se $tie c sunt unele acte medii între cele voluntare [i cele involuntare. dup cum s-a spus. venirea lui este pentru noi voluntar . dar nu sunt [i prin alegere. Acestea. s demonstr m mai `ntâi c sunt în puterea noastr unele acte chiar din acelea recunoscute de ei c nu sunt în puterea noastr . c ci $i soarta este opera necesit #ii. g se$te o comoar . totu $i nu $i prin alegere. sau norocul. opera necesit #ii este mi$carea celor care sunt totdeauna la fel. Spre exemplu: ne vine prietenul pe nea $teptate. opera naturii este na $terea. sau natura. iar cel lalt ca s sape groapa. toate câte le facem din cauza mâniei f r ca s deliber m înainte. ~n al treilea loc pune problema de a cerceta cauza pentru care Dumnezeu creându-ne ne-a f cut liberi. sau întâmplarea. Trebuie s se $tie c copiii $i fiin#ele ira#ionale ac#ioneaz voluntar. deoarece nu sunt s vâr[ite prin deliberare. dar nu [i prin alegere. Opera lui Dumnezeu este fiin #a $i pronia. Spre exemplu: arunc m din cauza naufragiului cele ce sunt în corabie. totu $i le accept m. vegetalele [i animalele. pentru c ne bucur m de ele. Aceasta pentru motivul c mul#i se opun acestei afirma #ii. pune mai `ntâi problema dac este ceva în puterea noastr . sau necesitatea. Toate acestea sunt acte voluntare. distrugerea. ci unul ca s o dezgroape când va voi. cre$terea. (i s spunem în modul urm tor. Sau: s-a întâmplat s d m pe negândite peste o comoar .

Sfântul Ioan Damaschin chip nefiresc $i atehnic. nici norocului. dac omul nu este cauza [i principiul ac #iunii? C ci nu este cu cale s atribuim lui Dumnezeu ac#iunile ru$inoase uneori $i nedrepte. a porni [i a nu porni. R\mâne deci ca însu$i omul. nici soartei. fapta este împiedicat . nici necesit #ii. a dori cele ce nu sunt necesare $i a nu le dori. ~n care din acestea deci s clas m ac#iunile omene $ti. Iar a declara c este de prisos partea cea mai frumoas [i cea mai de pre# din om. Trebuie s se $tie c alegerea a ceea ce este de f cut este în puterea noastr . Ea este principiul ac #iunii. CAPITOLUL XXVI Despre cele ce se `ntâmpl\ Despre cele ce se `ntâmpl\ unele sunt în puterea noastr . Dintre cele deopotriv posibile fac parte [i artele. Fa # de acestea suntem liberi. c ci orice deliberare este în vederea ac #iunii [i din pricina ac #iunii. ~n sens propriu sunt în puterea noastr toate cele suflete$ti $i asupra c rora deliber m. Este în puterea noastr de a înv #a-o pe aceea pe care am voi-o [i de a nu o înv #a. Alegerea acestuia o face mintea noastr . (i într-un cuvânt sunt în puterea noastr acelea c rora le urmeaz blamul sau lauda $i peste care este îndemn $i lege. c ci ei sus#in c cele produse de `ntâmplare apar #in celor neînsufle #ite sau ira#ionale. este zadarnic s aib facultatea de a delibera. adic toate acelea pe care le facem voluntar. De multe ori îns . care sunt faptele virtu #ii $i ale viciului. c ci ele nu sunt întotdeauna la fel. nici naturii. Iar deliberarea este pentru cele deopotriv posibile. C ci la ce îi va folosi deliberarea. Mai mult. a te bucura de ceea ce se cuvine $i de asemenea a nu te bucura de ceea ce nu se cuvine [i câte sunt de felul acestora. potrivit unui mod oarecare al proniei dumnezeie$ti. nici `ntâmpl\rii. C ci nu s-ar zice c ac#ion m voluntar. ar fi una din cele mai mari absurdit #i. a min #i [i a nu min#i. dac fapta nu ar fi în puterea noastr . c ci ei spun c cele ale soartei fac parte din cele necesare $i nu din cele posibile. a da $i a nu da. c ci operele naturii sunt vie #uitoarele $i vegetalele. dac nu este deloc st\pânul ac#iunii sale? Orice deliberare se face în vederea ac #iunii. Prin urmare. Astfel spun ei. s fie principiul faptelor sale [i s aib liberul arbitru. 74 . delibereaz în vederea ac#iunii. altele nu sunt în puterea noastr . care ac#ioneaz [i lucreaz . Iar deopotriv posibil este lucrul pe care îl facem $i contrariul lui. Prin urmare sunt în puterea noastr cele deopotriv posibile. ca a te mi $ca $i a nu te mi$ca. Dac omul cu nici un chip nu este principiul ac #iunii sale. dac delibereaz . c ci ac#iunile oamenilor nu sunt rare $i nea$teptate. ~n puterea noastr sunt acelea pe care suntem liberi s le facem $i s nu le facem.

urmeaz c liberul arbitru subzist cu necesitate ra#iunii. Iar dac este a$a. dar. prin alegere. s -l fac . cu scopul de a alege ceea ce s-a judecat ca preferabil de deliberare $i. îns . fiind fiin #e ra#ionale. adic demonii. fiind ra#ional. Pentru aceea când dore$te. (Tot ceea ce este n scut este schimb tor. este [i l udat [i blamat. Acest lucru l-a ar tat diavolul. îndat ce doresc ceva. dac ar voi. conduce mai mult firea decât este condus de ea. cele ra #ionale. se mi$c spre fapt . (i pentru c sunt crea#i sunt $i schimb tori. dac este ra#ional. Partea teoretic se nume$te ra#iune pur . Tot cel care delibereaz . c ci ele sunt conduse de natur mai mult decât o conduc. deoarece este necesar s fie schimb toare acelea a c ror na$tere a început prin schimbare. Pentru acest motiv cele ira#ionale nu au liberul arbitru. Pentru acest motiv nici nu se opun dorin #ei naturale. CAPITOLUL XXVIII Despre cele ce ne sunt în puterea noastr Dintre cele ce nu sunt în puterea noastr unele au principiile sau cauzele în cele ce sunt în puterea noastr . a ajuns descoperitorul r ut #ii.Dogmatica CAPITOLUL XXVII Pentru care motiv am fost f cu#i cu voin# liber ? Prin urmare noi spunem c liberul arbitru înso #e$te în chip nemijlocit ra#iunea $i c prefacerea $i schimbarea este înn scut în cele ce se nasc. Trebuie s se $tie c îngerii. Partea practic delibereaz $i hot r $te m sura dreapt a lucrurilor care se s vâr$esc. adic r splata faptelor noastre în 75 . cele ira#ionale nu sunt nici l udate. va fi st\pânul faptelor [i înzestrat cu liberul arbitru. sau nu va fi omul ra #ional sau. iar cea practic pruden# . în virtutea liberului arbitru. ci. nici blamate. Facultatea de a ra#iona are o parte teoretic [i alta practic . Din pricina acestor considera #ii. alegându-l. (i iar $i. omul. el $i cu puterile care au apostaziat împreun cu el. sunt înzestra #i cu liberul arbitru. El a fost creat bun de creator. partea teoretic se nume$te în#elepciune. ra#iune practic . Partea teoretic în#elege existen #ele a$a cum sunt. Omul îns . Iar schimbarea este a fi adus de la neexisten # la existen# $i a deveni altceva din o materie dat . delibereaz pentru c are în st pânirea sa alegerea celor care trebuiesc f cute. iar cea practic .) Cele neînsufle#ite [i cele ira#ionale se schimb prin modific rile corporale pomenite mai sus. în timp ce celelalte cete ale îngerilor au persistat în bine. are putere s -$i înfrâneze dorin #a sau s -i urmeze. Astfel.

c ci cel care nu poart de grij nu este bun. puterii Lui proneitoare. vrea ca lumea s se men#in [i se men#ine [i se fac toate câte vrea. 19. poart de grij . iar cel care nu poart de grij este hulit. distrugerea. Apoi. adic prin c lcarea lui Adam236. iar toate celelalte depind de sfatul dumnezeiesc. Romani V. 12. nici logic. trebuie atribuite lui Dumnezeu. 9-10. Este necesar ca acela $i s fie [i creator al existen #elor $i proniator. C ci [i oamenii $i cele nera#ionale în chip firesc poart de grij de odraslele lor. ca altul s fie creatorul existen#elor $i altul proniatorul.Sfântul Ioan Damaschin veacul de acum [i în cel ce va s fie. Domnul a voit în cer [i pe p\mânt”237. îns . Prin urmare Dumnezeu este [i creator [i proniator. conducerea $i mântuirea. men#inerea noastr . puterii Lui de conservare. 13. Singur Dumnezeu este prin fire bun [i în #elept. pentru c Dumnezeu este în#elept. Moartea a fost introdus mai degrab prin om. C ci nu este nici potrivit. potrivit dreptei ra #iuni. ~n]elepciunea lui Solomon I. poart de grij de existen#e în chipul cel mai bun. a fost introdus din pricina r ut #ii noastre spre pedeaps $i folos. este necesar ca. Facerea tuturor lucrurilor î $i are originea în Dumnezeu. desf tarea ve$nic de cele bune. altul în a purta de grij . A$adar pentru c este bun. 76 236 235 . oricine o va putea vedea în chipul cel mai drept din urm toarea argumentare. Dar dac pronia este voin #a lui Dumnezeu. (i iar $i: Pronia este voin #a lui Dumnezeu. 237 Psalmi CXXXIV. conservatoare [i proniatoare este voin #a Lui cea bun : „Toate câte a voit. Facerea noastr o dator m puterii Lui creatoare. bun t #ii Lui fa# de aceia care p zesc starea natural în care am fost crea#i. „Dumnezeu nu a f cut moartea $i nici nu se bucur de pierderea celor vii”235. Toate celelalte. A voit s fac pe toate [i s-au f cut. la fel [i cu celelalte pedepse. Dac ar fi a$a ar urma negre$it ca amândoi s fie imperfec#i: unul în a crea. în virtutea c reia toate existen #ele primesc conducerea potrivit . CAPITOLUL XXIX Despre pronie Pronia este grija pe care o are Dumnezeu de existen #e. Voin#ei Lui nu i s-a împotrivit nimeni 238. s spunem pu#ine cuvinte despre pronie. Iar puterea Lui creatoare. Iar c Dumnezeu poart de grij [i c poart bine de grij . în a $a fel `ncât nu poate s se fac ceva mai bun. 238 Romani IX. toate câte se fac prin pronie s fie f cute în chipul cel mai bun $i cel mai vrednic de Dumnezeu. îns . Dar pentru c unii t g duiesc pronia.

ca prin fapta absurd în aparen# s se s vâr[easc ceva mare [i minunat. venind la con $tiin#a propriei lui sl biciuni. pe toate s le primim f r de cercetare. Când spun „toate" în #eleg pe cele care nu sunt în puterea noastr . Ducerea pân\ la cap t a faptelor rele. dup cum este cazul cu mucenicii. 244 Ioan IX. care iar $i. Dumnezeu îng duie ca acesta s cad în desfânare. potrivit pre[tiin #ei Sale. 1. ca s capete înv # tur ceilal#i care privesc la starea lui. cum a fost cazul cu Pavel 242. se îndepline$te prin p r sirea lui Dumnezeu. Trebuie s se $tie c alegerea celor care trebuiesc f cute este în puterea noastr . Despre natura omului. 241 I Corinteni I. 77 239 . sau ca s nu alunece în mândrie din pricina puterii [i harului dat lui. 3. C ci în chip natural ne c im când vedem pe unii c sufer . îns . Este p r sit cineva pentru o bucat de vreme pentru îndreptarea altuia. 245 I Petru V. pe toate s le l ud m. ~n alt chip. care. Ducerea pân\ la cap t a faptelor bune se îndepline $te cu ajutorul lui Dumnezeu. 18. s se smereasc [i. 240 Iov I. pentru ca prin c derea sa. iar gândurile [i faptele noastre $i cele viitoare sunt cunoscute numai Lui. în diferite moduri 239. c ci cele care sunt în puterea noastr nu sunt de domeniul proniei. acelea care f r discu#ie sunt bune. XL. pe care Sf. dup cum este mântuirea oamenilor prin cruce 241. s se fac activ suferin#a în al#ii. Este p r sit cineva pentru slava altuia sau pentru p catele lui proprii sau ale p rin#ilor. în n dejdea slavei viitoare 245 [i în dorin #a bunurilor ce au s fie246. 246 Evrei X. Aceasta pentru motivul c pronia lui Dumnezeu este incognoscibil [i incomprehensibil . ca s nu cad din con$tiin#a lui cea dreapt . prin opera lui Nemesie. s -$i m rturiseasc Domnului p catele. altele prin îng duin# . Dumnezeu îng duie ca cel cuvios s sufere cele rele.Dogmatica Observând acestea. dup cum este cazul lui Iov 240. 182 A. col. 242 II Corinteni XII. Spre exemplu: dac cineva se laud cu virtu#ile sau cu faptele lui. 12-22. trebuie s admir m toate operele proniei. 7. Prin bun voin# . apropiindu-se. prin faptul c slava celui ce sufer se m re$te. 1. Ioan Damaschin o folose $te. iar prin îng duin# . 19-31. dup cum a fost cu Laz r $i cu bogatul 243. ci al liberului nostru arbitru. Uneori se îng duie s cad cineva [i în o fapt ru$inoas spre îndreptarea unei alte patimi mai rele. c ci de multe ori îng duie ca [i dreptul s cad în nenorociri spre a ar ta altora virtutea ascuns în el. Alt dat îng duie ca s se fac ceva absurd. Migne PG. Iar $i se îng duie ca cineva s sufere spre râvna altuia pentru ca. cf. dup cum a fost orbul din na $tere244 spre slava Fiului omului. chiar dac multora li se par nedrepte. Unele din acelea care sunt de domeniul proniei sunt prin bun voin# . potrivit Am completat lacuna din edi #ia Migne PG. 243 Luca XVI. conlucreaz cu cei care aleg binele cu dreapt cuno$tin# .

pentru c El este drept. 1531. îi p r se$te în chip drept 247. din pricina propriei lui hot\râri. 249 I Timotei XI. (i aceasta din urm este dubl : una mântuitoare [i instructiv spre mântuire. Marcu V. îns . ci le las pe seama liberului arbitru. C ci nu este nici ra #ional.Sfântul Ioan Damaschin pre[tiin#ei lui. alta dezn d jduitoare spre pedeaps des vâr$it . pe cele rele. 251 Matei VIII. 250 Iov I. este atunci când omul. Aceasta cu privire la acelea care nu sunt în puterea noastr . 30-32. CAPITOLUL XXX Despre pre[tiin# $i predestinare Trebuie s 247 se $tie c Dumnezeu $tie totul dinainte. ca Iuda248. dar nu le 248 Tradus prin corectarea textului edi #iei din Migne PG. dup cum am spus. 4. 78 . A$adar. cea de a doua se nume $te voin# consecvent [i p r sire. nici consecvent. 12. cu toate c Dumnezeu a f cut totul pentru mântuire. C ci nu ne-a pl smuit ca s ne pedepseasc . 57v. Dumnezeu poart de grija întregii crea #ii $i face bine prin întreaga crea #ie [i ne instruie $te de multe ori chiar prin demoni. îns . nici virtute ceea ce se face cu for #a. 24-25. sau pentru râvna $i pilda altora. Trebuie s se $tie c Dumnezeu voie$te antecedent ca to #i s se mîntuiasc\249 [i s\ dobândeasc împ r #ia Lui. Matei XXVI. sau pentru slava lui Dumnezeu. prima voin# se nume$te antecedent [i bun voin# . Dintre cele care sunt în puterea noastr . Atunci se d pierderii celei des vâr$ite. Cea mântuitoare $i instructiv se face pentru îndreptarea. c ci î$i are cauza în noi. Luca VIII. Sunt dou feluri de p r siri: este o p r sire mântuitoare $i instructiv [i alt p r sire complet dezn d jduitoare. mântuirea $i slava celui care sufer . pe cele bune le voie $te antecedent $i le binevoie $te. r\mâne insensibil. c ci el este cauza ei. 12-13. cum a fost cazul lui Iov 250 $i cu porcii251. $i care în realitate sunt rele nu le vrea nici antecedent. ci ca s particip m la bun tatea Lui. S se milostiveasc Dumnezeu de noi $i s ne fereasc de asemenea p r sire! Trebuie s se $tie c felurile proniei lui Dumnezeu sunt multe [i nu putem s le interpret m cu cuvântul $i nici s le în#elegem cu mintea. dar mai degrab nevindecabil. pentru c el este bun. f. Trebuie s se $tie c toate `ntâmpl\rile triste duc la mântuire pe cei care le primesc cu mul#umire $i ele sunt negre$it pricinuitoare de folos. 32-33. Dar vrea s fie pedepsi#i cei care p c tuiesc. dup edi#ia din Verona. nevindecat. P r sirea complet .

i-a dat porunc s nu m nânce din pomul cuno $tin#ei254. a judecat mai dinainte totul. dar nu le predestineaz . ajutor lui. îns . Prin urmare predestinarea este opera poruncii pre $tiutoare a lui Dumnezeu. C ci crea#ia primar se nume$te facere (*+. 19-20. $i venim la cea contra naturii. pe bun dreptate i s-a încredin#at de creatorul $i st\pânul ob$tesc al tuturora conducerea celor p\mântesti. Predestineaz pe cele ce nu sunt în puterea noastr . Trebuie s se $tie c virtutea a fost dat în natur de Dumnezeu [i El este principiul $i cauza a tot binele [i este cu neputin # ca noi s voim sau s facem binele f r conlucrarea [i ajutorul Lui. cultivând gânduri dumnezeie $ti [i hr nindu-se cu ele. asemenea lui253. prin na $terea de copii. Era gol din pricina simplit #ii sale [i a vie #ii lui naturale. potrivit bun t #ii $i drept #ii Lui. ajungem în viciu. El nu voie$te s se fac r ul $i nici nu for#eaz virtutea. 254 Facerea II.Dogmatica predestineaz pe toate. de la starea cea contra naturii la starea natural $i de la diavol la Dumnezeu. Crea#ia este facerea primar s vâr[it de Dumnezeu. prin pre[tiin # Lui. Dar Dumnezeu. adic de a fi în viciu $i de a urma diavolului. care ne cheam spre aceasta. Creatorul a f cut pe om ca b rbat. care era atât spiritual cât [i sensibil.+#!#) $i nu na$tere (*+. este succesiunea unuia din altul. C ci de pe acum chiar. adic de la virtute. gânditor [i liber. Dar despre pom am 252 Facerea II. Dac r\mânem în starea natural suntem în virtute. sau a ne îndep rta de virtute. pentru c $tia c omul va c lca porunca [i va fi supus stric ciunii.-#!#). a f cut din el femeia. 253 79 . Facerea II. care ne cheam spre aceasta. pentru c este ra#ional. ~n cel sensibil s l sluia cu trupul pe p\mânt. prin pre[tiin]a sa. dup c lcarea poruncii. din cauza c lc rii poruncii. 17. 18. Cunoa$te mai dinainte pe cele ce sunt în puterea noastr . na$terea. Pentru c Dumnezeu a împodobit pe om în chip natural cu voin # liber . c ci ele i-au fost date ca roabe 252. Dumnezeu l-a pus pe Adam în paradis. Poc in#a este întoarcerea. dându-i harul lui dumnezeiesc $i prin aceasta l-a pus în comuniune cu El. dup cum $i întunericul este îndep rtarea luminii. se urca numai c tre creator cu ajutorul f pturilor. potrivit chipului lui Dumnezeu. dac ne abatem de la starea natural . ca o consecin # a condamn rii la moarte. C ci viciul nu este nimic altceva decât îndep rtarea virtu#ii. dar cu sufletul tr ia împreun cu îngerii. 21-23. f r s ne sileasc . Din aceast cauz omul ca st\pân a dat în chip profetic nume vie #uitoarelor. neamul omenesc. Femeia este ajutor pentru a men #ine. ~n puterea noastr este sau a r\mâne în virtute $i a urma lui Dumnezeu. prin ascez [i osteneli. bucurându-se $i veselindu-se de contemplarea Lui. Apoi. potrivit pre $tiin#ei Lui.

C ci diavolul invidios $i urâtor de bine nu suferea. omul a fost biruit. 257 I Timotei III. cartea II. Pentru aceea mincinosul mome $te pe nefericitul Adam cu n dejdea Dumnezeirii $i dup ce îl urc la aceea$i în l#ime a mândriei. s-a lipit. Psalmi XLVIII. Prin urmare. îns . iar mânia contra adev ratului du$man al mântuirii a pref cut-o în mânie fa# de ceilal#i oameni. dând victorie ra #iunii. fiind la mijloc între Dumnezeu [i materie. s dobândim cele de sus. va fi responsabil de moarte $i va fi supus stric ciunii [i ostenelii. A$adar. prin dragostea de via # . $i-a impropriat coruptibilitatea. Dup cum iar $i $i îngerii. asem nându-se animalelor 256 neîn#eleg toare . trebuia ca omul s fie încercat mai `ntâi. dup c derea lui de bun voie. va participa fericirii ve$nice. $i ur $te f r nici o team pe cei care se sârguiesc s -l lipseasc de ele. în chip neschimbat în bine. prin har. scuturând jugul creatorului [i neglijând porunca Lui dumnezeiasc . C ci omul. Dumnezeu i-a dat aceast porunc f g duindu-i c dac va p zi vrednicia sufletului. muritor în loc de nemuritor. dup ce se libera de leg tura fireasc cu existen#ele. are nevoie de leg turi trupe$ti $i de na$tere seminal . c ci un b rbat neispitit $i neîncercat nu este vrednic de nimic. ca s nu cad în mândria [i condamnarea diavolului 257. Capitolul XI. $i a schimbat dragostea de Dumnezeu în dragosle fa # de materie. Dar dac va supune sufletul corpului. cunoscând pe creator [i p zind porunca Lui. Prin c lcarea poruncii. adic de la Dumnezeu. ca $i când ele ar fi elementele constitutive vie #ii. dup alegerea de bun voie a virtu#ii. avea s se fixeze în chip nestr mutat în bine. s-a fixat în r u în chip neschimbat [i f r posibilitate de poc in# . (i în încercare s se des\vâr[easc\ prin p zirea poruncii. 13. ca astfel s primeasc nemurirea drept r splat a virtu#ii. Diavolul din pricina nemuririi sale. unindu-se cu Dumnezeu potrivit unei st ri suflete$ti speciale. dac va prefera pl cerile corpului. prin invidia diavolului. de pl ceri. va tr i în veci. el. 6. 80 256 255 . ne#inând seam de vrednicia lui. îndreptându-se mai mult spre materie [i smulgându-[i spiritul s u de la cauza lui. prin p zirea poruncii.Sfântul Ioan Damaschin vorbit dup puterea noastr destul în capitolul despre paradis 255. îl pogoar spre aceea$i pr pastie a c derii. a ajuns pasibil în loc de impasibil. ducând o via# nenorocit . ajungând mai presus de moarte. C ci nu era folositor ca omul s dobândeasc nemurirea f r s fie înc ispitit $i încercat. care a c zut din pricina mândriei. s-au stabilit.

care a fost lipsit de har. trebuia ca cel care avea s aduc mântuirea s fie f r de p cat. ~n sfâr$it.Dogmatica CARTEA A TREIA CAPITOLUL I Despre dumnezeiasca întrupare. prin apari#iile tipice dumnezeie$ti. 260 Facerea III. chemându-l s se poc iasc prin suspin $i cutremur. 1-22. prin supravegherea îngerilor 263. 264 Facerea XIX. prin amestecul [i împ r#irea limbilor 262. 12. care dep rteaz de la stric ciune [i conduce spre via #a ve$nic . 24-25. care s-a acoperit cu asprimea vie #ii plin de dureri — c ci aceasta simbolizeaz frunzele de smochin 258 — care s-a îmbr cat cu murirea. prin înfrângeri. 81 . ca o fiar s lbatic [i neîmblînzit . prin r zboaie. prin potopul cu ap . care subjugase pe om [i care îngr m dise în via # tot felul de r utate [i s readuc pe om la o existen # fericit . C ci însu$i creatorul [i Domnul prime $te s lupte pentru 258 259 Facerea III. prin incendierea ora$elor264. 265 Romani V. 1-33. prin distrugerea întregului neam omenesc aproape261. Nu. prin diferite puteri. Dumnezeu arat noianul cel mare al dragostei de oameni pe care o are pentru om. adic cu mortabilitatea $i grosol nia corpului — c ci aceasta simbolizeaz îmbr carea cu piei259 — care a fost izgonit din paradis260. 21. n-a trecut cu vederea pe omul care a fost am git prin acest atac al diavolului. ci mai `ntâi l-a pov #uit `n multe chipuri. prin biruin#e. 13. încep torul r ut #ii. Facerea III. n-a trecut cu vederea pe omul care n-a p zit porunca creatorului. XIX. despre purtarea de grij de noi $i despre mântuirea noastr Cel îndurat. s fie înv #at calea virtu#ii. Prin toate acestea se c uta s se distrug p catul. s nu fie supus prin p cat mor#ii. ci înc prin el s fie înt rit [i înnoit firea. 263 Facerea XVIII. care se râspândise în multe feluri. s fie pov #uit prin fapte. 23-24. 261 Facerea VI. potrivit dreptei judec #i a lui Dumnezeu. prin semne [i minuni. 262 Facerea XI. Dar pentru c prin p cat a intrat moartea în lume265. Dumnezeu nu l-a trecut cu vederea. prin profe #i. care s-a dezbr cat de curajul pe care îl avea fa# de Dumnezeu. prin lege. care a fost condamnat la moarte $i supus stric ciunii. 7. cel care a dat existen #a $i cel care a d ruit o existen # fericit . distrugând via #a omeneasc . 7.

în#elepciunea. cel care este în sânul lui Dumnezeu $i al Tat lui267. 18. cel deofiin# cu Tat l [i cu Sfântul Duh. 82 267 266 . pentru c n-a trecut cu vederea sl biciunea f pturii Lui. 269 Filipeni II. 5. prin care se arat puterea infinit a lui Dumnezeu. C ci ce poate fi mai mare decât ca Dumnezeu s se fac om? (i Cuvântul s-a f cut f r schimbare trup 271 din Duhul cel Sfânt $i din Maria Sfânta Pururea Fecioar N sc toarea de Dumnezeu. 14. se pogoar spre robii Lui printr-o pogorâre inexprimabil [i incomprehensibil . dreptatea [i puterea lui Dumnezeu. 1-2. C ci aceasta înseamn pogorârea. 268 Ioan I. vindecând neascultarea noastr $i f cându-ni-se pild de ascultare.Sfântul Ioan Damaschin creatura Lui [i se face înv # tor cu fapta. c ci Domnul s-a îmbr cat cu haina trupului $i arat în acela$i timp bun tatea. Dreptatea. (i fiind Dumnezeu des vâr$it. cel f r de început. 271 Ioan I. CAPITOLUL II Despre modul z mislirii Cuvântului $i a întrup rii lui dumnezeie $ti Facerea III. prin luarea firii noastre. fiind z mislit în preacuratul pântece al Fecioarei. 6. Bun tatea. C ci prin bun voin#a lui Dumnezeu [i a Tat lui. ci de la Duhul Sfânt $i în chipul celei dintâi faceri a lui Adam. ~n#elepciunea. cel mai înainte de veci. se pogoar aplecând cerurile. 5. lucru ce p rea cu neputin # . ci s-a îndurat de cel c zut $i i-a întins mâna. se face om des\vâr[it [i s\vâr[e[te cea mai mare noutate din toate nout #ile. nu îng duie ca altcineva decât omul s înving pe tiran $i nici nu r pe$te cu for#a pe om de la moarte. 272 I Timotei II. singurul nou sub soare270. pentru c omul fiind biruit. 273 Ioan I. adic smerind f r s smereasc în l#imea Lui cea nesmerit . cel care era dintru început [i era cu Dumnezeu [i cu Tat l [i era Dumnezeu268 [i exist în chipul lui Dumnezeu 269. ci pe acela pe care alt dat moartea îl subjugase prin p cat. 270 Eclesiastul I. Ioan I. (i singurul iubitor de oameni se face mijlocitor între om [i Dumnezeu 272. (i se face supus Tat lui. pentru c a g sit dezlegarea cea mai potrivit a acestui lucru imposibil. în afar de care nu este cu putin# s dobândim mântuire. 13. Fiul Unul-N scut [i Cuvântul lui Dumnezeu. acum este am git. (i pentru c du$manul am ge$te pe om cu n dejdea Dumnezeirii 266. 9-10. nu din voin # sau din poft sau din leg tur b rb teasc\273 sau din na$tere voluptuoas . pe acesta cel bun $i cel drept l-a f cut iar $i biruitor $i a mântuit pe cel asemenea prin unul asemenea.

275 83 . 34. pe care l -a spus îngerul. c ci ai g sit har la Domnul [i vei na$te Fiu [i îi vei pune numele Iisus” 277. ra#ional [i cuget tor. iar îngerul a zis c tre ea: Nu te teme. nici nu avem o iluzie de întrupare. [i însu $i Cuvântul s-a f cut ipostas trupului. „C ci el va mîntui pe poporul lui de p catele sale”278.Dogmatica ~ngerul Domnului a fost trimis la Sfânta Fecioar . prin Duhul Sfânt. Nu [i-a schimbat firea. 27. Nu [i-a alc tuit corpul pe cale seminal . Deci dup asentimentul sfintei Fecioare. 13. ci locuind în pântecele Sfintei Fecioare. ca o s mân# dumnezeiasc $i [i-a alc tuit Lui din sângiurile ei sfinte $i prea curate. 35. ci de Dumnezeu întrupat. pârga fr\mânt turii noastre. ci pe cale crea#ionist . Iar ea nedumerindu-se a zis: Cum va fi mie aceasta. Ea s-a însp imântat din pricina cuvântului. Nu [i-a alc tuit forma trupului treptat prin ad ugiri. [i -a construit. dup cum a spus dumnezeiescul apostol. fie mie dup cuvântul t\u”281. ci s-a unit dup ipostas în chip neamestecat. 16. Pentru aceea [i Sfântul n scut din tine se va numi Fiul lui Dumnezeu” 280. ~nsu$i Cuvântul lui Dumnezeu s-a f cut ipostas trupului. Pentru aceea nu vorbim de om îndumnezeit. din sângiurile curate ale pururea Fecioarei. 278 Matei I. C ci Cuvântul dumnezeiesc nu s-a unit cu un trup care exista aparte mai dinainte. Duhul cel Sfânt s-a pogorât peste ea potrivit cuvântului Domnului. Marie. f r ca s fie circumscris în ipostasa lui. care se trage din semin#ia lui David274: „C ci este evident c Domnul nostru a r s rit din Iuda. 38. 21. adic Fiul lui Dumnezeu. trup însufle#it cu suflet ra #ional [i cuget tor. Acesteia binevestindu-i îngerul i-a zis: „Bucur -te cea plin de dar. C ci fiind prin fire Dumnezeu des\vâr[it. 14. 280 Luca I. Evrei VIII. 277 Luca I. pentru c eu nu cunosc b rbat?”279. Iar $i zice îngerul c tre ea: „Duhul cel Sfânt se va pogorî peste tine [i puterea celui prea înalt te va umbri. Atunci a umbrit-o în#elepciunea enipostatic [i puterea prea înaltului Dumnezeu. acela$i s-a f cut prin fire om des\vâr[it. cel deofiint cu Tat l. ci a fost des\vâr[it dintr-o dat . 281 Luca I. Iar ea a zis c tre el: „Iat roaba Domnului. luând pârga fr\mânt turii omene$ti. 276 Luca I. Pentru aceea cuvântul Iisus se t lm ce$te mântuitor. din care semin #ie nimeni nu s-a apropiat de altar” 275. 28. ~n chipul acesta este simultan [i trup: trup al Cuvântului lui Dumnezeu $i trup însufle#it. 279 Luca I. Despre aceasta vom vorbi mai precis mai pe urm . 274 Matei I. trup însufle #it cu suflet ra #ional $i cuget tor. cur #ind-o [i dându-i în acela$i timp [i puterea de a primi Dumnezeirea Cuvântului [i puterea de a na$te. Domnul este cu tine” 276. 30-31. Luca I.

dup cum rezult omul din suflet [i corp. c ci El este [i Dumnezeu $i om. ci numai Hristos. nici ap . dar nu se spune c este deofiin # cu focul. C ci dac Hristos ar fi dintr-o singura fire compus . iar ca om a fost uns. din dou $i în dou firi. pe care l-a luat din Sfânta Fecioar . al unei singure firi. Hristos ar fi fost dup unire dintr-o singur fire compus . ra#ional [i cuget tor. Cuvântul Hristos spunem c este numele ipostasei. nici nu se nume $te foc. atunci s-a schimbat dintr-o fire simpl într-o fire compus [i în realitate ei nu mai este deofiin # nici cu firea simpl a Tat lui nici cu aceea a mamei. f. nici c a rezultat ceva deosebit din naturi deosebite. dup cum ei gândesc. C ci El însu$i s-a uns pe sine: a uns ca Dumnezeu corpul cu Dumnezeirea Lui. Firea dumnezeiasc nu s-a îndep rtat de simplitatea ei proprie. . acela$i este [i se nume $te Dumnezeu des\vâr[it. f r ca s se schimbe firea Dumnezeirii Lui în fiin #a trupului [i f r ca s se schimbe fiin#a trupului în firea Dumnezeirii Lui [i f r ca s rezulte o singur fire compus din firea Lui dumnezeiasc $i din firea omeneasc pe care a luat-o. nici p\mânt [i nici nu este deofiin # cu vreunul din acestea. [i om des vâr$it282. acest cuvânt nu indic numai o singur natur . dup edi#ia de la Verona. Dar dac . M rturisim c Hristos este din Dumnezeire [i omenire. nici aer. ci. nici om.Sfântul Ioan Damaschin neschimbat [i neîmp r#it cu trup însufle #it. [i dac este deofiin # cu Tat l. care are în el însu$i existen#a. pe cea omeneasc sau pe cea dumnezeiasc . sau dup cum corpul rezult din cele patru elemente [i din cele deosebite. nici nu este în Dumnezeire $i omenire [i nu va putea fi numit nici Dumnezeu. ci arat c este din dou naturi. 1531. iar firea omeneasc nici nu s-a schimbat în firea Dumnezeirii. Dar noi înv # m c Hristos nu este dintr-o fire compus . nici n-a devenit inexistent $i nici din cele dou firi nu s-a f cut o singur fire compus . CAPITOLUL III Despre cele dou firi contra monofizi #ilor Firile s-au unit unele cu altele f r s se schimbe [i f r s se prefac . deoarece din naturi deosebite rezult ceva deosebit. dup cum spun ereticii. lucru absurd [i plin de toat blasfemia. Iar cuvântul Hristos nu va fi numele i postasei. 63r. O astfel de fire nu este compus din Dumnezeire [i omenire. atunci va fi [i Tat l compus $i deofiin# cu trupul. Dumnezeirea e ungerea umanit #ii. 282 84 Tradus prin corectarea textului edi #iei din Migne PG. Spre exemplu: corpul este compus din cele patru elemente. Firea compus nu poate s fie deofiin# cu nici una din cele dou firi din care a fost compus . acelea $i.

patriarhul Alexandriei de la 444 . Eutihie285 [i Sever286 $i ceata lor blestemat . episcopul monofizit al Antiohiei. mort dup 451. nici nu s-au confundat. c Hristos înainte de unire are o singur fire. Punctele doctrinale ale sale se reduceau la urm toarele dou : a) Hristos nu este deofiin# cu noi. Spunem o singur fire a ipostaselor celor multe $i diferite. 85 283 . Aici este un individ. trebuie s se $tie c nu spunem aceasta referindu-ne la defini#ia sufletului $i a corpului. Ceea ce face ca ereticii s r t ceasc este faptul c ei identific no#iunea de fire [i ipostas . 286 Sever. înver $unarea cu care combate hot\rârile sinodului de la Calcedon (451) $i le justific prin aceea c doctrina sa este identic cu doctrina Sfântului Chiril al Alexandriei (+ 444). p. adic din suflet [i corp. Prin urmare nu se poate vorbi cu privire la Domnul nostru Iisus Hristos de o singur fire compus din Dumnezeire [i omenire. mort dupa 530. nota 5. nu este un individ $i nici nu exist specia Hristos. muritoare [i nemuritoare. îns . Pentru aceea spunem c unirea s-a f cut din dou firi des\vâr[ite. din cea omeneasc [i cea dumnezeiasc . 285 Eutihie. sau c este numai om. patriarh al Constantinopolei de la 428 . dup cum sus#ine Nestorie283. a ajuns reprezentantul ereziei care `i poart numele. dup cum au zis urgisitul de Dumnezeu Dioscur284. a fost cel mai subtil $i cel mai bun teolog monofizit. dac ei spun c dup unire El are o singur fire compus ? Este evident fiec ruia. ele nu s-au amestecat. 172. nici nu este. dup cum exist specia om.451. Unde mai este atunci adev rul c este des vâr$it în Dumnezeire $i des\vâr[it în omenire? (i când vor putea ei sus #ine c Hristos are dou firi. ei vor spune c ea este simpl [i prin aceasta vor m rturisi sau c El este numai Dumnezeu $i vor introduce o iluzie de întrupare. Dar pentru c ipostasele oamenilor sunt foarte multe. nici nu va fi cândva un alt Hristos din Dumnezeire [i omenire. nici nu s-au combinat. Cu toate acestea fiecare ipostas are dou firi. Despre Neslorie s se vad D. [i nici nu s-au unit printr-o unire personal sau moral sau printr-o unire de Nestorie. c ci to#i sunt compu $i din suflet $i corp. cit. op. Cu privire la Domnul nostru Iisus Hristos nu se poate admite o specie comun . c ci este cu neputin # s spunem c sufletul $i corpul comparate unul cu altul sunt de o fire. Când spunem c oamenii au o singur fire.431. este compus din dou firi. C ci nici nu a fost.Dogmatica Cum va fi cu putin # ca o fire s primeasc deosebiri substan #iale contrare? Cum este cu putin # ca aceea$i fire s fie în acela$i timp zidit [i nezidit . b) dup\ unire n-a avut decât o singur fire. to#i particip firii sufletului $i posed fiin#a corpului $i o specie comun . circumscris [i necircumscris ? Dac ei sus#in c Hristos are o singur fire. în Dumnezeire [i omenire. Fecioru. a fost unul din cei mai înver $una#i ap r tori ai lui Eutihie (+ dup 451). to#i primesc aceea$i defini#ie a firii. îns . a fost scânteia care a dezl n#uit monofizitismul. 284 Dioscur. acela $i [i Dumnezeu des\vâr[it $i om des\vâr[it. arhimandritul unei m\n stiri de lâng\ Constantinopole. Hristos.. [i nu întrupare. dup cum se poate vorbi cu privire la individ (om) de o singur fire compus din trup [i suflet.

Sfântul Ioan Damaschin demnitate sau de voin # sau de cinste sau de nume sau de bun voin# . 290 Ioan I. de$i firea Lui dumnezeiasc nu a p timit. f r schimbare. 8. M rturisim o singur ipostas în dou firi des\vâr[ite a Fiului lui Dumnezeu întrupat. ci unite una cu alta într -o singur ipostas compus . drept izvorul ereziei nestoriene. Nu a$ez m pe fiecare din firi deosebit [i separat. 86 287 . Despre Teodor s se vad : D Fecioru. Afirm m c Dumnezeirea $i omenirea au aceea$i ipostas $i m rturisim c dup unire se p streaz în el cele dou firi. tot astfel se p streaz $i deosebirea substan#ial a firilor. Iar când spunem substan #ial nu în#elegem c cele dou firi au dat na$tere unei firi compuse. Cunoa$tem c atât minunile cât [i patimile sunt ale Lui. 289 I Corinteni II. a fost `ntemeietorul $colii exegetice din Antiohia. din cauza întrep trunderii reciproce a p r#ilor $i a unirii dup ipostas $i pentru c a fost unul $i acela$i cel care a lucrat atât pe cele dumnezeie $ti cât $i pe cele omene$ti în fiecare din cele dou forme cu tov r $ia celeilalte. adic real [i nu imaginar . Spunem c unirea este substan #ial . IV. care a fost prin fire $i cu adev rat Fiul omului. Unul $i acela$i a fost Domnul slavei. ci c sunt unite una cu alta în chip real într-o singur ipostas compus a Fiului lui Dumnezeu [i stabilim c se p streaz deosebirea lor substan #ial . nota 3. ceea ce este v zut a r mas v zut. 13. ci prin unire. f r împ r#ire $i f r dep rtare. p. a tr it în sec. Aceasta pentru motivul c $tim c dup cum se p streaz unitatea ipostasei Lui. de $i acela$i cu alt natur f cea minunile [i cu alta suferea patimile. op. mort înainte de 378. f r confundare. Ceea ce este creat a r mas creat. episcopul Mopsuestiei. potrivit modului comunic rii însu$irilor. 288 Teodor. Pentru aceea se zice c s-a r stignit Domnul slavei 289. cit. iar ceea ce este necreat a r mas necreat. adic om. Cuvântul î$i împropriaz cele omene$ti — c ci ale Lui sunt toate cele ale sfântului Lui trup — împ rt $e$te corpului cele ale Lui proprii. spunem c El se une$te cu extremit #ile: în virtutea Dumnezeirii Sale se une $te cu Tat l $i cu Diodor. episcopul Tarsului. Tot astfel se m rturise$te c Fiul omului era în cer înainte de patim . A$adar în ce prive$te modul prin care se deosebesc firile lui Hristos una de alta. adic cu privire la fiin # . ceea ce este muritor a r mas muritor. Teodor al Mopsuestiei 288 [i adunarea lor cea diavoleasc . iar ceea ce este necircumscris a r mas necircumscris. 184. iar ceea ce este nemuritor a r mas nemuritor. iar cel lalt s-a supus oc rilor. f r prefacere. ceea ce este circumscris a r mas circumscris. dac nu s-ar p stra cele care se deosebesc unele de altele? Iar deosebirea este ceea ce face ca lucrurile s se deosebeasc între ele. dup cum însu$i Domnul a spus290.. Din pricina doctrinei sale hristologice poate fi socotit. dup cum au spus urâtorul de Dumnezeu Nestorie. adic dup ipostas . Chirii al Alexandriei. Diodor 287. iar ceea ce este nev zut a r mas nev zut. dup cum spune Sf. Unul str luce$te prin minuni. (i cum s-ar p stra deosebirea.

om numai. când numai dup cele înalte [i când numai dup cele smerite. Fiul. spre exemplu: Dumnezeu. de Maica Sa [i de noi. le numim Dumnezeire [i omenire. în virtutea c reia se deosebe$te de Tat l [i de Duhul. unul existând f r vreo pricin totdeauna din Tat l. C ci Hristos — $i acest nume cuprinde amândou\ firile — se nume$te $i Dumnezeu [i om. C ci unul este cel care este deopotriv [i acela $i acesta. nici nu atribuim trupului Lui. Sf. de Maica Sa [i de ceilal #i oameni. CAPITOLUL IV Despre modul comunic rii însu$irilor Am spus în repetate rânduri c altceva este fiin #a $i altceva este ipostasa. dar când avem în vedere ipostasa compus din firi. prime $te 291 292 Psalmi XLIV. 87 . $i c fiin#a indic specia comun [i cuprinz toare a ipostaselor de aceea$i specie. ca atunci când spunem c Dumnezeu este fiin# incomprehensibil [i c Dumnezeu este unul. iar numele de Dumnezeu [i om se refer [i la fire. Când este îns numit dup una din p r#i. este necreat . adic omenirea. Petru. îns . Cu privire la Domnul nostru Iisus Hristos. când cel particular prime $te numele celui general. De asemenea. îi atribuim însu $irile celor dou firi. Iov I. 9. Sau atunci când spune: „Era un om în #ara Avsitidi”292. vorba de ipostas . iar ipostasa arat individul (persoana) adic Tat l. Dar cu privire la modul prin care sunt unite firile Lui. când avem în vedere firile. Duh. însu$irile Dumnezeirii. Cînd vorbim despre Dumnezeirea Lui nu-i acord m Dumnezeirii însu$irile firii omene $ti. $i despre ipostase. Fiul lui Dumnezeu [i Dumnezeu. $i pasibil [i impasibil. Pavel. trebuie s se $tie c numele de Dumnezeire $i omenire indic fiin#ele sau firile. fie c o numim dup cele dou firi. spunem c se deosebe$te de Tat l $i de Duhul. adic omenirii lui. îl numim când dup amândou\ firile: Hristos. c ci nu spunem c trupul. Fiu al omului. Dumnezeu întrupat.Dogmatica Duhul. C ci iat a ar tat pe Tat l [i pe Fiul. c ci a ar tat numai pe Iov. Dumnezeu [i om în acela$i timp. iar altul f\cându-se mai pe urm pentru iubirea de oameni. 1. se ia. îns . c ci nu spunem c Dumnezeirea este pasibil sau creat . A$adar. Când este. când dup una din p r#i: Dumnezeu numai. iar în virtutea omenirii Sale se une $te cu Maica Sa $i cu to#i oamenii. fie c o numim dup una din p r#i. Firile se unesc în ipostasa Lui [i au o ipostas compus . [i creat $i necreat. omul. ca atunci când Scriptura zice: „Pentru aceea te-a uns pe Tine. Dumnezeul T u”291. Fiu al lui Dumnezeu. pentru c $tim c are dou firi [i o singur ipostas compus din cele dou .

m rturisim dou naturi. în cauzat [i purces. Acesta este modul comunic rii însu$irilor. unite [i întrep trunse f r confundare — ele sunt unite. care s-au legat reciproc $i s-au unit dup ipostas . om f r de început. c ci cunoa$tem un singur Dumnezeu: pe Tat l. Potrivit acesteia putem spune despre Hristos: „Acesta este Dumnezeul nostru. [i c cunoa$tem deosebirea ipostaselor numai în cele trei însu $iri. nu în atât ca Dumnezeu. Baruh III. c ci sunt desp r#ite. care s-a ar tat pe p\mânt $i cu oamenii a petrecut” 294. 38. care dep $e$te orice minte [i orice în #elegere a unicului Dumnezeu Cuvântul al Sfintei Treimi. precum [i: omul acesta este necreat. CAPITOLUL V Despre num rul firilor Dup cum cu privire la Dumnezeire m rturisim o singur fire.Sfântul Ioan Damaschin însu$irile firii cu care s-a unit. [i cunoa $tem c ipostasele sunt nedesp r#ite $i nedespreunate unele de altele. cea dumnezeiasc $i cea omeneasc . Domnul slavei r stignit293. (i chiar dac fiecare exist în sine. adic ale trupului. adic este o ipostas des\vâr[it [i are o însu $ire proprie. c ci sunt trei. (i când este numit om $i Fiu al omului prime $te însu$irile [i m ririle firii dumnezeie $ti: copil înainte de veci. în cauzat [i firesc. anume c fiecare fire d celeilalte propriile ei însu$iri în virtutea identit #ii ipostasei $i întrep trunderii reciproce. (i dup cum cele trei ipostase ale Sfintei Treimi sunt unite f r confundare [i se despart f r s se despart [i se num r — iar num rul nu produce în ele împ r#ire sau separare sau înstr inare $i t iere. Domnul nostru Iisus Hristos. totu$i sunt unite prin fiin # [i prin însu $irile naturale $i prin aceea c nu se despart [i nici nu se dep rteaz de ipostasa p rinteasc . 8. pentru aceea este $i se nume$te un singur Dumnezeu — tot astfel $i cu privire la dumnezeiasca $i inexprimabila întrupare. nu în atât ca om $i copil. ci în atât ca Dumnezeu. chiar dac sunt unite. care exist înainte de veci $i care s-a f cut în vremurile din urm copil. adic în singurul Hristos [i c atât ele cât $i însu$irile lor naturale exist în realitate: unite f r s se confunde. ci în atât c acela$i este [i om. [i dup cum spunem c sunt în realitate trei ipostase $i afirm m c toate însu $irile naturale $i substan#iale sunt simple. anume în necauzat [i p rintesc. 36. dar nu se confund . . formând din cele dou firi o singur ipostas compus . dar f r s se despreuneze. impasibil [i necircumscris. pe Fiul $i pe Sfântul Duh — în 293 294 88 I Corinteni II. [i este numit Dumnezeu pasibil. adic un mod deosebit de existen # . Spunem c se p streaz cele dou firi [i dup unire în singura ipostas compus . desp r#ite f r s se despart [i num rate.

totu$i nu primesc schimbare sau prefacerea uneia în alta. Pentru aceea ipostasele nu se deosebesc între ele în ceea ce prive $te fiin#a. toat în Tat l. atunci întreaga fiin # p time$te. fie c sunt unite. pentru ca s nu nimicim. care sunt însu $iri caracteristice. îns . ci în ceea ce prive$te accidentele. C ci unul este Hristos. adic foc [i lemn. ci particular prin num r. pentru c fiin#a este des\vâr[it\ în fiecare din ipostasele de aceea$i specie. nu exist în sine. Ipostasa se define $te: fiin#a împreun cu accidentele. A$adar. fie c sunt desp r#ite. chiar dac sunt unite. sunt unite f r s se amestece. Dar nu este necesar ca s sufere toate ipostasele de aceea$i specie cu ipostas care sufer . Prin urmare. (i chiar dac se întrep trund reciproc. des vâr$it în Dumnezeire [i omenire. m rturisim c firea Dumnezeirii este în chip des vâr$it întreag în fiecare din ipostasele ei. unite dup ipostas . Comun este fiin #a. îns . iar particular ipostasa. apar#in ipostaselor [i nu firii. [i se spune c a p timit în una din ipostasele ei. s amestec m [i s desfiin# m deosebirea lor. toat în 89 . ci este considerat în ipostase. Fiin #a. Fiecare fire î $i p streaz neschimbat însu$irea ei natural . Pentru aceea se [i num r .Dogmatica acela$i chip $i firile lui Hristos. c ci a p timit ipostasa. sunt o singur fire. Unite în sensul în care spunem c acest zid are 50 de pietre: desp r#ite în sensul în care spunem c în cîmpia aceasta se g sesc 50 de pietre. CAPITOLUL VI ~ntreaga fire dumnezeiasc în una din ipostasele ei s-a unit cu întreaga fire omeneasc $i nu parte cu parte Cele comune [i universale sunt atribuite [i celor particulare care sunt sub ele. Num rul nu este cauza natural a împ r#irii sau a unirii. Ipostasele se deosebesc prin num r [i nu prin fire. spre exemplu: individul. Este particular nu c ar avea o parte a firii. desp r#ite în sensul c alta este natura focului [i alta natura lemnului. ci indic cantitatea celor num rate. dac p time$te una din ipostase. iar num rul nu introduce împ r#ire. însu $irile caracteristice. toat în Fiul. tot astfel este cu neputin # s spui c cele dou firi ale lui Hristos. Sau un alt exemplu: sunt unite în sensul în care în c rbune sunt dou naturi. Altul este motivul care le une $te $i le desparte [i nu num rul. c ci nu are o parte din ea. dup cum este cu neputin # s spui c cele trei ipostase ale Dumnezeirii — chiar dac sunt unite unele cu altele — fac o singur ipostas . ca specie. ca s nu se amestece [i s se nimiceasc deosebirea ipostaselor. Astfel. Pentru aceea ipostasa posed comunul împreun cu particularul [i existen #a în sine. Fiin#a este afirmat de ipostas .

C ci ceea ce este neluat este nevindecat. C ci vie#uitoarea lipsit de una din acestea nu este om. (i când cel superior îng duie. ea nu locuie $te împreun cu Dumnezeirea. Fiul Dumnezeu des\vâr[it. purt torul de Dumnezeu Dionisie. dup cum r t ce$te p rerea blestemat a ereticilor. Pentru aceea Tat l este Dumnezeu des vâr[it. Mintea este partea cea mai curat a sufletului. C ci spune dumnezeiescul apostol: „în el locuie$te în chip trupesc toat deplin tatea Dumnezeirii”295. ne-a a$ezat împreun cu El. cel prea bine cunosc tor al celor dumnezeie$ti. PG. zicând c într-un vas de 50 de litri nu încap 100 de litri. Iar ucenicul acestuia. Mintea s-a f cut l ca$ Dumnezeirii unite cu ea dup ipostas . A$adar. iar Dumnezeu este superior mintii. dac în El s-a unit o parte a firii dumnezeie$ti cu o parte a firii omene $ti? Spunem c firea noastr s-a sculat din mor #i $i s-a în l#at $i s-a a$ezat de-a dreapta Tat lui. mintea lui Hristos î $i arat propia sa conducere.Sfântul Ioan Damaschin Sfântul Duh. 90 . urmeaz celui superior $i lucreaz pe acelea pe care voin#a dumnezeiasca le vrea. suflet gânditor $i ra#ional [i însu $irile acestora. Migne. C ci mintea este puterea conduc toare a sufletului $i a trupului. adic în trupul Lui. Despre numele dumnezeie[ti. nu în sensul c toate ipostasele oamenilor au înviat $i s-au a$ezat de-a dreapta Tat lui. Efeseni II. Astfel [i în întruparea unicului Dumnezeu Cuvântul al Sfintei Treimi spunem c firea întreag $i des\vâr[it\ a Dumnezeirii în una din ipostasele ei s-a unit cu toat firea omeneasc [i nu parte cu parte. ci le-a luat pe toate. judecând pe cele imateriale în chip material. Dumnezeu Cuvântul n-a l sat nimic din cele ce a s dit în firea noastr când ne-a pl smuit la început. Nu suntem sili#i s spunem c sau unit dup ipostas toate ipostasele sfintei Dumnezeiri. III. Spunem [i aceasta c unirea s-a f cut din fiin #e comune. Spunem. El în întregime m-a luat pe mine în întregime. 6. cu toate ipostasele omenirii. Cu toate acestea este supus . ca s -mi d ruiasc mie în întregime mântuirea. C ci zice dumnezeiescul apostol: „Ne-a sculat împreun cu El. adic cele trei. corp. C ci cum se va putea spune c Hristos este Dumnezeu des\vâr[it $i om des vâr$it [i deofiin# cu Tat l $i cu noi. dup cum $i trupul. îns . 9. c\ s-a unit întreaga fiin # a Dumnezeirii cu întreaga fire omeneasc . spune c Dumnezeirea a comunicat cu noi în întregime în una din ipostasele ei 296. El în întregime s-a unit cu mine în întregime. care st la mijloc între cur #enia lui Dumnezeu $i grosol nia trupului. C ci prin nimic altceva nu a fost p rta$ Tat l [i Sfîntul Duh la întruparea Cuvântului lui Dumnezeu decât prin bun voin# [i voin# . ci în sensul c firea noastr întreag este în ipostasa lui Hristos. Cuvântul lui Dumnezeu s-a unit cu trupul prin intermediul min#ii. Sfântul Duh Dumnezeu des\vâr[it. C ci orice 295 296 297 Coloseni II. 592 A. în Hristos”297.

MG.. de fapt. Pentru aceea nu putem s spunem c firea Cuvântului a p timit. Atanasie pentru deofiin #imea persoanelor Sfintei Treimi. necompus . MG. cum numai El $tie. Epistola XL. a avut acela $i rol pentru hristologie pe care l-a avut Sf. Epistola XLVI. col. îns . LXXVI. a tr it între 295 373. 132-133. Prin urmare aceea $i fire se g se$te în fiecare din ipostasele ei. în vremurile din urm . episcopul Alexandriei. Cuvântul. în pântecele Sfintei Fecioare. Sfântul Atanasie Patriarhul Alexandriei. LXXVI I. Astfel când spunem „firea Cuvântului" indic m pe însu$i Cuvântul. f r s se despart de sânurile p rinte$ti. Fecioru. op. ci lui Apolinarie al Laodiceii (+ între 385 . se deosebe $te de ipostasa p rinteasc prin modul na $terii $i prin rela#ie. Cicerone Iord chescu. c ci nu a p timit în El Dumnezeirea. XI. MG. CAPITOLUL VII Despre singura ipostas\ compus a Cuvântului lui Dumnezeu Spunem deci c dumnezeiasca ipostas a Cuvântului lui Dumnezeu a preexistat f r de timp $i ve$nic.. col 1212 A. în ea era prin energia întrup rii. Cuvânt adresat prea binecredicioaselor `mp r tese. chiar când era în pântecele Sfintei N sc toare de Dumnezeu.Dogmatica fiin# este comun ipostaselor cuprinse sub ea [i nu se poate g si o fire sau fiin# particular [i deosebit . Acela $i lucru îl face $i Sf. Sfântul Atanasie. Atanasie s se vad : T. Chiril s se vad : D. Pr. Aceast formul a ap rut într-o m rturisire de credin # (MG. necorporal . care a circulat sub numele Sfântului Atanasie. Sf. Atanasie. Iar Cuvântul posed $i comunul fiin #ei. cap. Cartea III. Popescu. dar [i particularul ipostasei. f r de s mân# $i într-un chip incomprehensibil [i [i-a luat în îns $i ipostasa Lui cea mai înainte de veci corp din Sfânta Fecioar . p. 1927. c a p timit în Hristos firea omeneasc . 25-30). Cuvântul lui Dumnezeu era în toate [i mai presus de toate. LXXVI. nota 10. Despre Sf. A$adar s-a întrupat. $i-o însu$e$te în multe scrieri justificând-o: Combaterea blasfemiilor lui Nestorie. p. impalpabil . 60. Chiril al Alexandriei. cit. Sf. în „Misionarul". cit. 33-34. Chiril. îns . LXXVII. Spunem. luând din ea pârga fr\mânt turii noastre. op. Fecioru. 91 298 . ap r torul dogmei deofiin #imei Fiului cu Tat l. nota 2. 61 C. col. col. col. Iar când spunem dup ferici#ii Atanasie298 [i Chiril299 c firea Cuvântului s-a întrupat300 spunem c Dumnezeirea s-a unit cu trupul. pentru c atunci ar fi necesar s spunem c acelea$i ipostase sunt [i de aceea $i fiin# [i de fiin # deosebit [i s spunem c Sfânta Treime. Ioan Damaschin în lurarea de fa # . col. aceast m turisire nu apar #ine lui Atanasie. ci m rturisim c Hristos a suferit în firea omeneasc . 193 A. nev zut . potrivit Dumnezeirii ei. a locuit. în chip necircumscris. necircumscris $i are pe toate câte le are Tat l. MG. MG.392). XXVIII. pentru c este deofiin # cu El. f r s l s m s se în#eleag toate ipostasele omene $ti. este [i de aceea $i fiin# [i de fiin# deosebit . c este simpl . Despre Sf. socotind formula atanasian . M. 300 Aici este vorba de celebra formul : „o singur fire întrupat a lui Dumnezeu Cuvântul". necreat . mort în 444. 245 A. episcopul Alexandriei. este des\vâr[it $i nu se desparte niciodat de ipostasa Tat lui. D. LXXVII. 224 D. 299 f. Chi$in u. Epistola XLIV.

dup cum expresia „alta" arat firea. Cinstim dou na$teri ale Lui. potrivit c reia se deosebe$te de Tat l [i de Duhul. Pentru noi. [i alta în vremurile din urm . Mai presus de noi. se deosebe$te de Tat l $i de Duhul. iar „în totul" arat ipostasa. singurul Fiul Unul-N scut $i Cuvântul lui Dumnezeu. în totul Dumnezeu $i în totul om. în ce prive $te Dumnezeirea este necircumscris. de Maica Sa $i de noi. a devenit compus . Dumnezeu des\vâr[it $i om des\vâr[it. iar expresia 92 . Asemenea nou . un Hristos. Compus din dou firi des\vâr[ite. Cuvântul s-a întrupat [i n-a pierdut imaterialitatea sa: în întregime s-a întrupat $i în întregime este necircumscris. în ce prive $te corpul se mic$oreaz $i se strânge. care era mai înainte simpl . ci una $i aceea$i. Prin expresia „în totul Dumnezeu [i în totul om". ci [i om. $i însu$irile firii omene$ti.Sfântul Ioan Damaschin trup însufle #it cu suflet ra #ional [i cuget tor. dar nu în întregime Dumnezeu. lipsindu-l de Dumnezeire. pentru noi. de timp $i fire. ar t m deplin tatea [i des vâr$irea firilor. Prin expresia „Dumnezeu des\vâr[it $i om des\vâr[it". iar ipostasa Cuvântului. Are apoi [i însu $irile firii dumnezeie$i. una din Tat l înainte de veci. asemenea nou [i mai presus de noi. Iisus Domnul nostru. prin aceea c acela$i este simultan [i Dumnezeu $i om. Nu propov duim dou persoane deosebite. mai presus de cauz . $i Dumnezeu $i om în acela$i timp. potrivit c rora se deosebe$te de mam [i de ceilal#i oameni. împreun cu fericitul Chiril. pentru c nu s-a n scut din s mân# . acela$i în totul Dumnezeu împreun cu trupul s u $i în totul om împreun cu Dumnezeirea Lui mai presus de Dumnezeire. Pentru aceea îns $i ipostasa Cuvântului lui Dumnezeu s-a f cut ipostasa trupului. Prin expresia „întrupat " indic m. mai presus de legea na$terii. C ci expresia „în întregime" arat firea. Nu-l propov duim numai Dumnezeu. fiin #a trupului A$adar. lipsit de omenirea noastr . ar t m unitatea $i indivizibilitatea ipostasei. ci din Duhul Sfânt $i din Sfânta Fecioar Maria. Prin urmare Domnul nostru Iisus Hristos în totul este Dumnezeu des vâr$it. $i nici numai om. din Dumnezeire $i omenire. pentru c\ s-a f cut om din femeie $i la timpul firesc sorocit pentru na $tere. dar nu în întregime om. Ea are atât însu $irea caracteristic $i determinant a fiimii dumnezeie $ti a Cuvântului lui Dumnezeu. c ci nu este numai Dumnezeu. c ci nu este numai om. potrivit c rora este unit cu Tat l $i cu Duhul. cât $i însu$irile caracteristice $i determinante ale trupului. [i în totul este om des\vâr[it. ci [i Dumnezeu. pentru c trupul lui nu se compar cu Dumnezeirea Lui necircumscris . C ci $tim c aceasta este însu $irea cea mai special a ipostasei lui Hristos. Mai mult. un Domn. pentru c este pentru mântuirea noastr . Prin urmare m rturisim c El este unicul Fiu al lui Dumnezeu $i dup întrupare $i acela$i este $i Fiul omului. potrivit c rora este unit cu Maica Sa $i cu noi. de ra#iune. M rturisim o singur fire întrupat a lui Dumnezeu Cuvântul.

301 Ieremia XXIII. nu particip la cele ale noastre. firile Domnului sunt unite dup ipostas f r de amestecare. nici spa #iu. Dumnezeu des\vâr[it $i om des\vâr[it. Trebuie s se $tie c num rul este pentru acelea ce se deosebesc $i este cu neputin # s se numere cele care nu se deosebesc întru nimic. c ci firile lui Hristos sunt dou prin defini #ia $i prin modul deosebirii. Dar prin modul în care se împart. nici o linie. nici timp. 93 . Trupul este adorat în singura ipostas a Cuvântului. cu cât mai mult F c torul [i Domnul soarelui! CAPITOLUL VIII C tre cei ce spun: firile Domnului se reduc la o cantitate continu sau la una întrerupt Dac va întreba cineva despre firile Domnului dac se reduc la o cantitate continu sau la una întrerupt . deoarece nu sus#inem c trupului Lui nu i se cuvine închin ciune. f r s se despart . Deoarece prin faptul c sunt unite dup ipostas [i au întrep trunderea reciproc . Spre exemplu: Petru [i Pavel. în acela $i mod se $i num r . nici o suprafa# . Prin modul în care sunt unite nu se num r . totu $i $tim c întrep trunderea provine din partea firii dumnezeie$ti. dup cum voie$te. întrucât se deosebesc întru atâta se [i num r . întrucât sunt uni #i nu se num r . c ci sunt uni #i prin defini #ia fiin#ei [i nu pot s se numeasc dou firi. dar prin ea nu p trunde nimic. dar se împart f r s se despart prin defini#ia [i prin modul deosebirii. Prin urmare. ca s se reduc la o cantitate continu . vom spune c firile Domnului nu sunt nici un corp. care ne împ rt $e$te nou din energiile lui. se numesc dou ipostase. 24. Trebuie s se $tie c chiar dac spunem c firile Domnului p trund unele în altele. dar r\mâne impasibil [i nu particip la patimile trupului. c ci nu spunem c firile lui Hristos sunt dou dup ipostas . C ci aceasta str bate prin toate 301. se num r .Dogmatica „altul" arat ipostasa. pentru c firile se num r numai prin modul deosebirii se vor reduce la cantitatea întrerupt . [i în modul în care se deosebesc cele ce se deosebesc. Unul este deci Hristos. C ci dac soarele. C ci acestea sunt lucrurile care se num r continuu. Astfel num rul este pentru acelea care se deosebesc. p strându-$i fiecare propria sa deosebire natural . A$adar. Dar prin faptul c se deosebesc dup ipostas\. c ruia împreun cu Tat l [i cu Duhul ne închin m printr-o singur închin ciune împreun cu preacuratul Lui trup. (i ea împ rt $e$te trupului din m ririle sale. sunt unite f r amestecare.

nici nu se numesc dou\ firi. Trupul lui Dumnezeu Cuvântul nu exist într-o ipostas proprie. Nu spunem c firile lui Hristos sunt dou ipostase sau dou dup ipostas . Ceea ce este creat a r mas creat. am subliniat textele identice. C tre cei care întreab dac cele dou firi se reduc la o cantitate continu sau la una întrerupt . Spre exemplu: Petru #i Pavel. ci exist în aceea. ceea ce este necreat a r mas necreat. M tem s ating c rbunele din pricina focului care este unit cu lemnul. Ipostasa nu este împ r#it [i desp r#it $i nici nu d o parte a ei uneia. M închin celor dou firi ale lui Hristos din cauza Dumnezeirii unit cu trupul. `ncât deosebirea este cauza num rului". C ci acestea sunt lucrurile care se num r continuu. c ci sunt dou firi prin defini &ia #i modul deosebirii. nici timp ca s\ se reduc la o cantitate continu\. [i nu are o ipostas care s existe prin sine îns $i. p strându-#i fiecare $i dup unire propria sa deosebire natural .Sfântul Ioan Damaschin care s-a f cut ipostasa trupului. î$i are mai degrab ipostasa sa în ipostasa Cuvântului.Dar prin faptul c se deosebesc dup\ ipostas\ se numesc dou ipostase. deoarece reproduce. Prin urmare. Deoarece prin faptul c sunt unite dup ipostas [i au întrep trunderea reciproc . Prin aceasta nu ne închin m f pturii. se num r . Dar ca s se vad asem narea dintre cele dou texte. pentru c firile se num r numai prin modul deosebirii. nici linie. c ci sunt uni#i prin defini]ia fiin #ei $i nici nu sunt. C ci nu introduc a patra persoan în Treime — s nu fie! —. Firile Domnului sunt unite dup ipostas f r amestecare #i se împart f r s\ se despart . ci toat acesteia $i toat celeilalte. nici nu s-a f cut o alt ipostas în afar de ipostasa lui Dumnezeu Cuvântul. . textul capitolului IX. f r ca s permit s aib una fa# de alta ipostase deosebite [i f r ca s fie uneori a acesteia. nu se num r . ci este totdeauna ipostasa amândurora în chip neîmp r#it $i nedesp r#it. CAPITOLUL IX R spuns la întrebarea: dac exist fire neipostatic Chiar dac nu exist fire neipostatic sau fiin# nepersonal — c ci atât fiin#a cât $i natura este considerat în ipostase [i persoane — totu$i nu este necesar ca firile unite unele cu altele dup ipostas s posede fiecare o ipostas proprie. iar alt parte alteia. se vor reduce la cantitatea întrerupt . întrucît sunt uni &i. pentru c este neîmp r#it $i complet . ci ca unuia unit cu Dumnezeirea. nici o suprafa & . ci m rturisesc o singur persoan a lui Dumnezeu Cuvântul [i a trupului Lui. f r ca s îng duie ca una din ele s fie neipostatic . 302 „Firile Domnului nu sunt nici un corp. prin defini]ia #i modul deosebirii. întrucît se deosebesc întru atâta se #i num r . ci amândou\ s aib una [i aceea$i ipostas . sunt unite f r amestecare $i nu primesc schimbarea uneia în alta. Astfel aceea$i ipostas a Cuvântului este ipostasa celor dou firi. iar alteori a celeilalte. nici spa &iu. Este cu neputin & s se numere cele care nu se deosebesc întru nimic. C ci Treimea a r mas Treime [i dup întruparea Cuvântului 302. c ci nu ne închin m trupului Lui ca unui simplu trup. Pentru aceasta îl dau în not . Dar prin modul prin care se `mpart f r s se despart . în idei $i în cuvinte. f r ca s fie neipostatice [i f r ca s aib fiecare o ipostas deosebit . pentru c cele dou firi ale Lui se reduc la o singur persoan [i la o singur ipostas a lui Dumnezeu Cuvântul. Aceasta pentru motivul c este cu putin # ca s se împreune într-o singur ipostas . 94 Dup acest capitol se afl în edi#ia Migne PG un text pe care nu l-am încorporat traducerii.

a fost `n trei rânduri patriarh al Antiohiei: 469(470). XXXVI. Vasile308 [i Grigore309 $i tot Petru Gnafevs (+ 488). a$a c dac se admitea adaosul lui Gnafevs. prin care sunt toate [i noi prin El” 304. MG. MG. col. 475(476) $i 485 . Departe cu aceast vorb rie hulitoare [i f r rost! Noi raport m cuvintele „Sfinte Dumnezeule" la Tat l $i prin aceasta nu d m numai Lui numele Dumnezeirii.488. Epistola CCXXVI. 307 Epistol despre sinoadele ]inute în Italia la Rimini #i în Seleuda Italiei. Tat l. col. 95 303 . El s-a f cut celebru prin introducerea cuvintelor „care ai fost r stignit pentru noi" în . ci raport m în chip simplu [i absolut toate numirile dumnezeie $ti la fiecare dintre ipostase. 760 B. „prin care" $i „în care" nu indic o deosebire de firi — c ci dac ar fi a$a nu s-ar putea schimba prepozi #iile sau ordinea numelor — ci ele caracterizeaz însu$irile unei singure $i neamestecate firi. Amin” 306. f r ca s punem în afar de nemurire pe Tat l [i pe Fiul. îndeob $te. Iar cuvintele „Sfinte f r de moarte" le raport m la Duhul Sfînt. Treime. [i un singur Duh Sfânt în care sunt toate [i noi în El. A Lui este slava în vecii vecilor. Dar. sau `nvat c Sfânta Treime este pasibil $i c s-a r stignit împreun cu Fiul [i Tat l [i Duhul Sfânt. XXVI. monofizit. Nu numai el. 36. ci numai la Hristos. Cuvintele „Sfinte tare" le raport m la Fiul. dar [i Grigore Teologul. pentru c sau introduce o a patra persoan [i face deosebire între Fiul lui Dumnezeu. urmeaz c imnul Trisaghion nu se raporteaz la Sf. ci la Sfânta Treime este martor dumnezeiescul $i sfin#itul Atanasie 307. [i un singur Domn. Tat l. 305 Cuvântul 31. Iisus Hristos. dac nu se cite$te superficial ceea ce se g se$te la acela$i apostol: „Din El $i prin El $i în El toate. hot râm c este o hul adaosul pus la Trisaghion de Petru Gnafevs 303 cel prost. $i între cel r stignit. puterea enipostatic a Tat lui. în care sunt toate. imitând pe dumnezeiescul apostol care zice: „Pentru noi este un singur Dumnezeu. din care sunt toate $i un singur Domn. prin care sunt toate [i un singur Duh Sfânt în care sunt toate”305. ca $i cum ar fi altul decât „cel puternic". 304 Corinteni VIII. Odat introduse aceste cuvinte. deoarece $tim c este Dumnezeu [i Fiul [i Sfântul Duh. MG. 308 Cuvântul IV contra lui Eunomiu despre Sfântul Duh. XXIX. La sfintele Lumini. care spune undeva a $a: „Pentru noi este un singur Dumnezeu. 348 AB .Dogmatica Pentru aceea nici nu este neipostatic [i nici nu introduce o alt ipostas în Treime. col. 306 Romani XI. 6.. 661 A. Trisaghionul era raportat la Sf. însemna c se introduce vechea erezie patripasian . [i noi din El. MG. Iisus Hristos. C Trisaghionul se raporteaz nu numai la Fiul. Treime. dar nu lipsim pe Tat l [i pe Sfântul Duh de putere. Cuvintele „din care". (i aceasta este evident din aceea c se adun iar $i în una.Sfinte Dumnezeule". CAPITOLUL X Despre Trisaghion Ca o consecin# a celor spuse mai sus. înainte de: „miluie $te-ne pe noi".

Sfinte tare. 311 Proclu a fost patriarh al Constantinopolei între 437 $i c. [i tot norodul a cântat imnul [i astfel s -a curmat urgia. care a fost crezut din cauz c a încetat nenorocirea. ei indic o singur fiin# $i împ r #ie a Treimii tearhice. unindu-le. Ar fi într-adev r de râs $i de batjocur ca aceast cântare întreit sfânt . C ci sfin#ii Serafimi ne indic în chip precis prin repetarea cuvântului „sfânt" de trei ori. sau integral prin ad ugarea accidentelor. Dar ce obr znicie. adic la Calcedon. miluieste-ne pre noi". cit. a$a spunem chiar dac ar cr pa demonii: „Sfinte Dumnezeule. Sfinte f r de moarte. Despre deosebire. Iar în sfântul. p. a $a cum exist într-o ipostas . adic la Na#terea Domnului. col. (i astfel se g se$te în actele acestui sfânt sinod 312. pe cele trei ipostase ale Dumnezeirii suprafiin #iale. $i se nume$te fire considerat în specie. (i întorcându-se iar $i copilul a vestit înv # tura tainic . ea este Cuvântul XXXVI. ca [i cum el ar fi mai presus de Serafimi. îns . 446. XXXVI. MG. s-a `ntâmplat s fie r pit un copil din norod $i a fost înv #at `n chip tainic imnul Trisaghion prin înv # tur îngereasc astfel: „Sfinte Dumnezeule. 320 BC.Sfântul Ioan Damaschin corul purt torilor de Dumnezeu p rin#i. 312 Mansi. Paris . op. col. Sacrorum conciliorum nova et amplissima collectio . care sunt acoperite de Serafimi $i sunt sl vite de trei ori prin cuvântul «sfânt». 320 BC. La Teofanie. S\ se vad $i D.I. C ci zice Grigore Teologul: „Astfel Sfintele Sfintelor. ca s nu zic nebunie! Noi. $i se nume$te fire considerat în individ. Cei care au compus Istoria Bisericeasc spun c în timp ce poporul din Constantinopole f cea litanii pentru înl turarea unei urgii trimise de Dumnezeu. col. se unesc într-o singur Domnie [i Dumnezeire”310. petrecut în timpul arhiepiscopului Proclu 311. Cum trebuie în #eleas expresia: „O singur fire întrupat a lui Dumnezeu Cuvântul" Firea se în #elege sau abstract — c ci nu exist prin sine îns $i — sau comun în toate ipostasele de aceea $i specie. 62. ca s se arate Dumnezeirea în trei ipostase. pe care am înv #at-o în chip tainic prin îngeri. miluie$te-ne pre noi". Acela$i lucru l-a gândit într-un mod foarte frumos $i foarte înalt unul din cei dinaintea noastr . MG. Prin o singur Domnie. XXXVI. Cuvântul XXXVI. La Teofanie. VI. 309 310 XXXII. 96 . marele $i ecumenicul al patrulea sinod. 936 C. 848 C.eipzig. s-a predat ca acest imn Trisaghion s se cânte a$a. s se calce în picioare $i s se îndrepte a[a-zicând de p rerea nejudecat a lui Gnafevs.. nota 6. adic la Na#terea Mântuitorului. CAPITOLUL XI Despre firea considerat în specie $i în individ. Sfinte f r de moarte. Fecioru. Sfinte tare. col. care a fost ratificat [i înt rit de sinodul atâtor sfin#i p rin#i $i care a fost mai `ntâi cântat de Serafimi. unire $i întrupare.

Dac ar fi luat firea în locul ipostasei. c ci nu gre$im dac spunem în chip absolut o singur ipostas\ a lui Dumnezeu Cuvântul. 313 314 315 Ioan I. ea nu indic [i cu cine s-a f cut leg tura. 460). din pricina unirii ipostatice.Dogmatica aceea$i cu cea considerat în specie. Fecioru. ci în$el ciune [i aparen # de întrupare — $i nici pe cea considerat în specie — c ci n-a luat toate ipostasele — ci a luat pe cea considerat în individ. este acela$i lucru cu a spune înomenire. Despre Teodoret s se vad : D. op. C ci prin aceasta nu se indic în sens propriu [i exclusiv nici individul. [i. Prin urmare. El a în#eles cel mai bine acordul care exist între formulele efesene $i calcedoniene $i s-a silit s „arate acest acord $i mai cu seam s conving pe monofizi #i c pot fi calcedonieni f r s fie nestorieni". ar fi fost firesc s spun acela$i lucru $i f r cuvântul „întrupat". Aceasta n-a existat prin sine îns $i [i n-a fost mai înainte individ ca s fi fost luat ca atare de El. când pref\cându-se `ntreab : Dac «în întregime» este o fire. C lug rii sci&i. Sibiescu. unde este «des vâr$irea în omenire»? Sau: cum exist fiin#a cea asemenea nou ? Dar pentru c prin expresia întrupat » s-a introdus des\vâr[irea în omenire $i indicarea fiin #ei noastre. Sibiu. col. astfel zice fericitul Chiril: „Firea Cuvântului. adic cu omul. spune astfel: „Dac atunci când am spus o singur fire a Cuvântului. ~nsu$i fericitul Chiril în scrisoarea a doua c tre Suchensos. nota 9. dup cum $i înro$irea fierului indic unirea cu focul. a fost figura cea mai reprezentativ a $colii din Antonia. întruparea. 1936. poate c ar fi avut o oarecare crezare cuvântul lor. nici comunul ipostaselor. care este aceea$i cu cea considerat în specie — c ci a luat pârga fr\mânt turii noastre. Ioan Damaschin. s înceteze de a se sprijini pe un toiag de trestie" 314. ci am fi exclus întruparea. V. episcopul Cirului. am fi t cut f r s ad ug m «întrupat ». De asemenea $i Leontie Bizantinul 315 a în#eles expresia raportând-o la fire [i nu la ipostas\. este acela $i lucru a spune firea Cuvântului [i firea considerat în individ. 316 Teodoret (+ c. f r s se schimbe Cuvântul. [i indic unirea cu trupul. Cuvântul este Dumnezeu [i omul este Dumnezeu. adic ipostasa. C ci îns $i ipostasa lui Dumnezeu Cuvântul s-a f cut ipostasa trupului. interpretând cuvintele „o singur fire întrupat a lui Dumnezeu Cuvântul". ci firea comun considerat $i studiat în una din ipostase. iar Dumnezeu s-a f cut om. 129-130. îns . Lui i se datore $te crearea teoriei „enipostasierii" pe care o aplic hristologiei $i de care se folose$te foarte mult Sf. Migne PG. Leontie Bizantinul (+ 542) este cel mai subtil teolog al epocii lui Iustinian. Altceva este unirea [i altceva este întruparea. p. potrivit acesteia. „Cuvântul s-a f cut trup”313. 97 Epistola XLVI. 244 A. Dar în apologia celui de al doilea anatematism îndreptat c tre repro$urile lui Teodoreit 316. Despre raportul lui Leontie cu c lug rii sci#i s se vad : Pr. Dumnezeu Cuvântul întrupat nu a luat nici o fire care se în #elege în chip abstract — c ci aceasta nu este întrupare. . ci a fost o fire care a existat în ipostasa Lui. Unirea indic numai leg tura. trupul s-a f cut Cuvânt f r s se modifice trupul. LXXVI. cit. în acest text Sfântul Chiril a pus firea Cuvântului în loc de fire. 14.

în acela $i fel $i cu cuvântul „om". ci am fost înv #a#i c Hristos a suferit în trup. CAPITOLUL XII Sfânta Fecioar este N sc toare de Dumnezeu. întrupat din ea. s-a întrupat [i s-a n scut din ea f r s se schimbe. 98 C tre cei care îndr znesc s apere înv & tura lui Nestorie spunând c este just . 401 A. Dumnezeu este cel care are fire dumnezeiasc . col. nu în sensul c\ Dumnezeirea Cuvântului a luat din ea începutul existen #ei. ci un Dumnezeu adev rat: $i 317 Migne PG. C ci numele „Dumnezeu" se d fiec reia dintre ipostase. Pân\ acum îns n-am auzit c firea Cuvântului a suferit în trup.Sfântul Ioan Damaschin adic ipostasa. Cuvântul „Dumnezeu" indic [i comunul firii. care este însu $i Cuvântul”317. dar se d prin deriva#ie [i fiec reia din ipostase. Astfel expresia firea Cuvântului nu indic nici numai ipostasa [i nici comunul ipostaselor. Am fost înv #a#i. Contra lui Teodoret. Cuvântul Dumnezeire indic firea. în afar de timp. c Dumnezeirea s-a unit cu omenirea în una din ipostasele ei. LXXVI. iar om cel care are fire omeneasc . îns . sau s-a întrupat sau s-a înomenit. iar cuvântul Tat indic ipostasa. iar Petru indic ipostasa. S-a spus deci c firea Cuvântului s-a întrupat. Contra nestorienilor Propov duim c Sfânta Fecioar este în sensul propriu $i real N sc toare de Dumnezeu. s-a s l $luit în pântecele ei. adic a noastr . cel n scut înainte de veci. Pentru aceea expresia „firea Cuvântului" nu indic ipostasa. c Dumnezeu cap t form sau fiin# str in . S-a spus. trebuie s se $tie c Tat l $i Duhul Sfânt sub nici un motiv nu au participat la întruparea Cuvântului decât numai prin minuni. adic s-a unit cu trupul. este adev rat N sc toare de Dumnezeu aceea care a n scut pe Dumnezeul adev rat. C ci nam auzit c Dumnezeire este numai Tat l sau numai Fiul sau numai Sfântul Duh. Spunem c Dumnezeu s-a n scut din ea. N-am auzit deloc c Dumnezeirea s-a f cut om. c Dumnezeu s-a f cut om $i c omul s-a f cut Dumnezeu — c ci Cuvântul fiind Dumnezeu s-a f cut f r schimbare om. în zilele cele mai de pe urm . dar numele „Dumnezeire" nu putem s -l d m ipostaselor. de asemenea. bun voin# [i voire. care exist f r de început [i ve $nic împreun cu Tat l [i cu Duhul. Sfânta Fecioar n-a n scut simplu om. ci firea comun considerat integral în ipostasa Cuvântului. ci în sensul c însu$i Cuvântul lui Dumnezeu. pentru mântuirea noastr . din Tat l. Prin faptul c cel n scut din ea este Dumnezeu adev rat. . R\mâne deci s spunem c a fi întrupat înseamn a fi unit cu trupul. S -a spus de asemenea. dup cum $i omenirea indic firea. iar a se face Cuvântul trup înseamn c îns $i ipostasa Cuvântului a devenit în chip neschimbat ipostasa trupului. Pe lâng\ acestea toate.

4. (i iar $i spune apostolul: „A trimis Dumnezeu pe Fiul S u UnulN scut. dou firi [i dou na$teri ale Domnului nostru Iisus Hristos. N-a locuit într-un om mai dinainte f cut. s înving pe tiranul. arat fiin#a dumnezeiasc . cel cu cuget iudeu. tot prin om învierea mor#ilor”318. 21. ci însu$i s-a f cut om în chip substan #ial $i real. care a p c tuit. Aceast denumire a n scocit-o spurcatul. este adev rat $i a doua. adic fiin#ei omene$ti. Cuvântul „Adam" se t lm ce$te: f cut din p\mânt. ci „din femeie". `ntrucât s-a f cut om. N-a spus „prin femeie". ca în profe#i. 320 Galateni IV. Iar dac aceea care a n scut este N sc toare de Dumnezeu. care s-a f cut din femeie”320. Iar dac cel n scut din femeie este Dumnezeu. Acest nume constituie toat taina întrup rii. este evident c este unul [i acela $i atât cel n scut din Dumnezeu Tat l. Cuvântul „Domn". Cuvântul nu [i -a pogorât din cer corpul. negre $it $i cel n scut din ea este Dumnezeu [i. C ci dac $iar fi adus corpul din cer [i n-ar fi luat firea noastr . care are existen#a înainte de veci. C ci s-a n scut în chip corporal. dup cum spune dumnezeiescul apostol: „Pentru c prin om moartea. potrivit fiin #ei care are început $i cade sub timp. dac n-ar fi fost om deofiin # cu noi? Pentru aceea pe bun dreptate $i cu adev rat numim N sc toare de Dumnezeu pe Sfânta Maria. care s fi trecut prin ea ca printr-un tub.Dogmatica nu un Dumnezeu simplu. 319 99 . care a în$elat-o [i astfel s se elibereze de stric ciune. îns . adic în ipostasa Lui exist un trup însufle #it cu suflet ra #ional $i gânditor $i El însu$i s-a f cut ipostasa trupului. ci un Dumnezeu întrupat. C ci cum s-ar fi n scut din femeie Dumnezeu. ci evident c nu este simplu om. p\mântesc. Aceasta înseamn cuvintele: „s-a f cut din femeie". C ci cum ar fi fost sub lege însu $i Cuvântul lui Dumnezeu. potrivit fiin #ei dumnezeie$ti [i f r de început. negre $it. al doilea Adam. la ce mai folose$te înomenirea? ~nomenirea lui Dumnezeu Cuvântul pentru aceasta s -a f cut ca îns $i firea. Dac prima este adev rat . cât $i cel care în vremurile din urm s-a n scut din Fecioar . $i este neîndoielnic c firea omului este f cut din p\mânt. Nu numim deloc pe Sfânta Fecioar N sc toare de Hristos. C ci iat l-a numit $i Adam $i Domn. I Corinteni XV. pâng ritul Nestorie. indicând pe amândoi. 318 I Corinteni XV. Domnul din cer”319. A ar tat a$adar dumnezeiescul apostol c însu$i Fiul Unul-N scut al lui Dumnezeu $i Dumnezeu este cel f cut om din Fecioar $i c\ însu$i cel n scut din Fecioar este Fiul lui Dumnezeu $i Dumnezeu. este [i om. Acest fapt indic o singur ipostas . 47. ci a luat din ea un trup de o fiin # cu noi pe care l-a ipostasiat în El însu $i. dac nu sar fi f cut om? Este evident c Fiul omului este om. din p\mânt. care a c zut [i care s-a corupt. pentru c a fost pl smuit din p\mânt. nu afirm c este din cer corpul lui. Dar dac spune: „Primul Adam.

anume nu numai firea dumnezeiasc . pentru a desfiin #a termenul: „N sc toare de Dumnezeu". a fost conceput din Fecioar . unirea a p strat cele unite a $a cum ele au [i fost unite. potrivit ordinii activit #ii naturale. adic z mislirea Cuvântului [i existen#a trupului în însu $i Cuvântul. ca sup r tor [i spre a necinsti pe singura care cu adev rat este mai cinstit decât toat zidirea. [i în #elepciune [i cuno $tin# atât dumnezeiasc cât $i 100 . C ci însu$i Cuvântul s-a f cut trup. ci îl numim Dumnezeu întrupat. Astfel urgisitul de Dumnezeu Nestorie s -a seme#it s numeasc purt tor de Dumnezeu pe cel n scut din Fecioar . iar lui Dumnezeu $i f c torului universului s se fac om. în a$a fel `ncât cele trei: luarea naturii noastre. cel dumnezeiesc [i cel omenesc. Nu sa f cut mai `ntâi om. chiar dac ar cr pa el împreun cu Satan. spunem c acela$i le are pe toate câte le are Tat l. Domnul nostru. Acestea.Sfântul Ioan Damaschin vasul necur #iei. din primul moment al existen #ei. adic : corp [i suflet ra #ional [i cuget tor. c ci demnitatea de împ rat [i preo#ia se ungeau. Poate s se numeasc de asemenea Hristos orice om purt tor de Dumnezeu. Mai mult. Z mislirea [i existen #a acestora. Departe de noi de a-l numi sau de a gândi c este purt tor de Dumnezeu! Nu. îns . cea dumnezeiasc [i cea omeneasc . Hristos (= uns) este $i David regele [i Aaron arhiereul. este Dumnezeu des\vâr[it [i om des\vâr[it. sunt cu adev rat naturale. CAPITOLUL XIII Despre însu$irile celor dou firi M rturisind c acela$i Iisus Hristos. a existat în amândou\ chipurile. deci. afar de p cat numai. acesta. ci $i din pricina îndumnezeirii firii omene$ti. $i este a lui Dumnezeu $i dumnezeiesc într-un chip supranatural. c ci Cuvântul le-a primit pe acestea în virtutea întrup rii. dou activit #i naturale. potrivit firii omene$ti. cea dumnezeiasc $i cea omeneasc . (i în chipul acesta Sfânta Fecioar se în#elege [i se nume $te N sc toare de Dumnezeu [i nu numai din pricina firii Cuvântului. ~ns $i Maica lui Dumnezeu a dat în chip minunat F c torului s se pl smuiasc . $i mai pe urm Dumnezeu. nu este Dumnezeu prin fire. dar [i fireasc omeneasc a lui Hristos. Potrivit celor dou firi. pentru c de la începutul z mislirii a avut existen #a în însu$i Cuvântul. Este omenesc. a avut $i însu$irile unui corp însufle #it. doi liberi arbitri naturali. s-a n scut Dumnezeu împreun cu natura pe care a luat-o [i care a fost îndumnezeit de El în acela$i timp în care a fost adus la existen# . ci totdeauna. au avut loc într-un chip minunat în acela$i timp. îndumnezeind ceea ce a luat. pe N sc toarea de Dumnezeu. afar de nena$tere $i le are pe toate câte le are Adam cel dintâi. existen #a $i îndumnezeirea ei de Cuvânt s-au `ntâmplat simultan. tat l s u. el are duble însu $irile naturale ale celor dou firi: dou voin#e naturale. cea mai presus de noi $i cea asemenea nou .

Dac am admite c acestea sunt însu$iri ipostatice. iar cu privire la dumnezeiasca întrupare. din care. C ci trebuie s se $tie c nu este acela$i lucru a voi [i a voi într-un fel oarecare ()&'10#'/+%.Dogmatica omeneasca. C ci afirm m c voin#ele [i activit #ile sunt însu$iri fire$ti $i nu ipostatice. c ci o au to#i oamenii. dar cele care au fiin#a deosebit . Aceasta este puterea voli #ional $i activ . atât pe cele pe care le voie $te cât [i pe cele pe care le lucreaz . C ci dup cum num rul firilor — în#eles [i rostit în chip cucernic — ale aceluia$i [i ale unui singur Hristos nu împarte pe unul Hristos. potrivit c reia voie$te [i lucreaz . voie$te [i lucreaz liber ca Dumnezeu. acela$i voie$te $i lucreaz liber ca om. A voi este o însu $ire a firii ca $i a vedea. ci unit. fiind deofiin # cu Dumnezeu $i cu Tat l. spunem c are dou voin#e naturale [i dou activit #i naturale. Pentru aceea cu privire la Tat l $i la Fiul $i la Sfântul Duh deducem identitatea firii din identitatea activit #ii $i a voin#ei. Dumnezeul nostru. El nu voie $te $i nu lucreaz în chip desp r#it. ci a felului nostru de a gândi. Acela$i lucru îl vom admite $i despre activit #i. acelea au aceea$i fiin# . (i contrariul: cele care au aceea $i voin# $i activitate. dup cum [i a vedea într-un fel oarecare. deducem deosebirea firilor din deosebirea activit #ilor $i voin#elor. c ci nu to#i oamenii voiesc la fel $i nici nu v d la fel. dar fiind deofiin # $i cu noi. Cunoscând deosebirea firilor. acelea au $i fiin#a deosebit . C ci cele care au aceea$i fiin# au aceea$i voin# [i activitate. m rturisim o dat cu aceasta $i deosebirea voin #elor $i a activit #ilor. pentru c Hristos are dou firi. a vedea întrun fel oarecare sau a lucra într-un fel oarecare este modul întrebuin # rii 101 . ci indic deosebirea firilor p strat [i în unire. ale Lui sunt [i patimile.+!). C ci. în care $i care este Hristos. tot astfel $i num rul voin#elor [i activit #ilor legate în chip substan #ial de firile Lui — c ci cu amândou\ firile Lui voia [i lucra mântuirea noastr — nu introduce împ r#ire — s nu fie! — ci arat atât numai p strarea $i conservarea lor chiar în unire. iar cele care au voin #a [i activitatea deosebit . spunem c este unul [i acela $i cel care voie$te [i cel care lucreaz în chip natural potrivit celor dou firi. atunci am fi sili #i s spunem c cele trei ipostase ale Sfintei Treimi sunt cu voin#e $i activit #i deosebite. acelea au [i voin #a $i activitatea deosebit . C ci a voi într-un fel oarecare. Ale Lui sunt minunile. Dar a voi într-un fel oarecare nu este o însu $ire a firii. Dar pentru c este o singur ipostas a celor dou firi ale lui. CAPITOLUL XIV Despre voin#ele $i libert #ile voin#elor Domnului nostru Iisus Hristos A$adar. c ci voie$te $i lucreaz în fiecare din cele dou forme cu participarea celeilalte. bine sau r u.

vederii $i activit #ii $i sunt proprii numai aceluia care face uz de ele [i îl deosebe$te de ceilal#i în virtutea a$a-numitei deosebiri comune. s înseteze sau s doarm . iar în via#a senzitiv mi$carea impulsiv . nu în sensul c voia numai pe acelea. a vie#ii senzitive. Nimeni nu înva# s gândeasc . mi$carea impulsiv . de cre$tere $i de na$tere. Mai mult: noi n-avem nevoie s înv # m cele naturale. A$adar. îns . este prin natur $i liber $i 102 . care este o dorin # ra#ional $i o voin# fireasc . (i iar $i: în fiin#ele lipsite de ra #iune conduce firea. în om.Sfântul Ioan Damaschin voin#ei. (i pentru c unul este Hristos $i acela$i care voie$te potrivit fiec reia din cele dou firi vom spune despre El c are acela$i lucru voit. este condus firea. — c ci tot ceea ce este ra#ional este $i voli#ional $i liber — vom spune despre El c are dou voiri. se nume$te lucru voit (/+%-)&. pentru c omul se mi$c în chip liber potrivit voin #ei. când voi n#a Lui dumnezeiasc le voia [i îng duia trupului s sufere [i s fac cele ale sale. senzitiv $i gânditoare. (i iar $i: omul a fost f cut dup chipul fericitei [i suprafiin #ialei Dumnezeiri. pentru c unul este Hristos [i una este ipostasa Lui. prin urmare omul este prin fire voli #ional. spre exemplu: firea dumnezeiasc . Dar deoarece are dou firi voli#ionale. Prin urmare. firea dumnezeiasc . C ci atunci le voia pe acestea în chip firesc. $i aceasta nu în virtutea unei împotriviri de p reri. Cel care voie$te (/+%0. dac Cuvântul s-a f cut trup însufle #it. îns . ci în virtutea însu $irii firilor. Dar a voi întrun fel oarecare. [i acest lucru este evident din urm toarea argumentare. unul $i acela$i este cel care voie $te în chip dumnezeiesc $i omenesc. El a luat puterea voli #ional care exist în chip firesc în noi. (i nici nu înv # m s voim.). Voirea se afl în chip firesc în om.) este acela care face uz de voire. adic ceea ce este supus voirii. Iar voli#ional (/+%-)!3&. A voi în mod simplu se nume $te voire (/+%-#!#) sau putere voli#ional .02-3&. trei sunt felurile vie#ii: vegetativ . s-a f cut $i voli#ional.) $i voin# gnomic (/+%-2"' *. adic dou voin#e naturale. A$adar. pentru c sunt ra#ionale.) este cel care are facultatea de a voi. urmeaz c în chip natural se afl în via#a ra#ional $i gânditoare liberul arbitru. Prin urmare a voi este ceva natural. ~nsu $irea distinct a vie#ii vegetative este puterea de nutri #ie. spre exemplu: Petru. dac în chip firesc se afl în via#a vegetativ puterea de nutri#ie. Liberul arbitru nu este nimic altceva decât voirea. pe care în chip firesc le-a voit ca Dumnezeu — c ci nu este o însu $ire a Dumnezeirii a voi s m nânci sau s bei sau altele asemenea — ci c El voia pe acelea care ajut la men#inerea firii omene $ti. gânditor [i liber. iar a vie#ii ra#ionale [i gânditoare liberul arbitru. Dac facem abstrac#ie de via #a dumnezeiasc . Acela$i este voli#ional potrivit celor dou firi ale Lui. s fl mânzeasc . adic ipostasa. s tr iasc . ca $i firea omeneasc . este voli#ional .

Dar dac este contra naturii. tot astfel a luat. [i este Dumnezeu [i Fiul $i este Dumnezeu [i Sfântul Duh. Daca voin#a nu este ceva care #ine de natur . cele care au o singur voin# . Fiul va avea alt voin# decât Tat l. dup cum spun p rin#ii. 34. iar la al#ii nu exist . Prin urmare. omul este prin natur voli#ional. deci era voli #ional $i ca om. dup cum spune dumnezeiasca Evanghelie. Dac a însetat ca Dumnezeu [i gustând n-a voit s bea. nu numai ca Dumnezeu. (i pentru acest motiv p rin#ii au spus c El $i-a format în El însu$i voin#a noastr . va fi sau ipostatic sau contra naturii. iar în al#ii mai pu#in. urmeaz c voin#a este a firii. Dar dac n-a însetat ca 321 322 Marcu VII. una [i aceea$i va fi fiin#a acestora. prin urmare omul. prin fire. (i iar $i: dac . urmeaz c $i Domnul este prin fire voli#ional. ~nc : dac . sau s nu vorbeasc de o voin# cei cari vorbesc de o deosebire natural . omul este prin fire voli #ional. voin #a exist în to#i $i nu în unii mai mult. $i voin#a noastr . Dumnezeu [i Tat l tuturora voie $te sau ca Tat sau ca Dumnezeu. 24. dup cum spun p rin#ii. dar [i pentru c a fost om. c „venind Domnul în p r#ile Tirului [i ale Sidonului $i intrând într-o cas a voit s nu $tie nimeni de El. (i gustând n-a voit s bea”322. dar ceea ce se observ în chip ob$tesc la to#i caracterizeaz firea care este în indivizii de sub ea. dac voin#a Lui dumnezeiasca este atotputernic [i dac voind s se ascund n-a putut. este prin natur [i liber $i voli#ional.Dogmatica voli#ional . c ci este afect atât setea cât $i gustarea. a zis: Mi-i sete. Dar dac voie$te ca Dumnezeu. adic fireasc . Dar dac voie$te ca Tat . c ci ipostaticul este caracterul ipostasei numai. (i i-au dat Lui vin amestecat cu fiere. c ci Fiul nu este Tat l. (i acum dac omul este prin fire voli #ional. (i iar $i: „Venind la locul C p ]ânii. Mai mult: în to #i oamenii exist voin#a [i nu la unii exist . (i iar $i: nu se poate spune despre fire c este mai mult sau mai pu #in decât este ea. urmeaz c una singur este voin#a Dumnezeirii lui Hristos [i una singur a omenirii lui. urmeaz c voind ca om n-a putut. deosebirea firii nu se distinge într-o singur voin# . C ci p rin#ii au definit liberul arbitru voin # . c ci cele contra naturii distrug pe cele potrivit naturii. voin#a va fi o distrugere a naturii. Matei XVII. de asemenea. voin#a Lui va fi alta decât voin #a Fiului. 28-30. acelea au [i o singur fiin# . fiind o icoan a ei. dar n-a putut s se ascund ”321. prin urmare. Dar dac este ipostatic . 103 . (i iar $i: dac . urmeaz c are afecte $i ca Dumnezeu. prin urmare. Dup cum a luat firea noastr . este necesar ca sau s nu vorbeasc de o deosebire natural în Hristos cei care vorbesc de o singur voin# . Ioan XIX.

Mai mult: dac facultatea liberului arbitru al firii omene $ti este opera Cuvântului. 325 Cuvântul al patrulea teologic. Omul este liber [i are în chip firesc liberul arbitru. col. c ci nu vrea sau nu poate s ne mântuiasc\ des vâr$it. urmeaz c nu ne-am f cut în afar de p cat. pentru c sunt Filipeni II. dup cum a spus purt torul de Dumnezeu Grigore. sau ne invidiaz dac ne vindec aceast facultate. iar pe El se arat ca fiind st\pânit de patim . este negre$it $i liber . Nu numai firea dumnezeiasc $i nezidit nu are nimic constrâng tor. Cu privire la îngeri în a $a fel c la ei executarea merge împreun cu dispozi #ia spre ac#iune. Migne PG. deoarece a fi ascult tor. Fericitul Pavel apostolul zice: „S-a f cut ascult tor pân\ la moarte. fiind prin fire bun. nici neascult tor. Este cu neputin # s spunem ceva compus din dou voin#e.Sfântul Ioan Damaschin Dumnezeu. A$adar prin ispit [i prin greutatea corpului execu#ia este posterioar dispozi#iei. dup edi#ia din Verona. Cu privire la Dumnezeu în chip suprafiin #ial. urmeaz c sau cunoa $te c nu este bun crea#ia Sa. f r ca s se scurg vreun timp între dispozi #ie $i executare. XXXVI. 1531. Dumnezeu. dup cum spunem o ipostas compus din dou firi. despre Fiul . dar în alt fel cu privire la Dumnezeu. Lucrul acesta este evident. dar Cuvântul n-a luat-o pe aceasta. 79v. Prin urmare. 104 324 323 . c ci dac este ra#ional . $i la moarte pe cruce"323.. 109 C. C ci cine este acela care s -l constrâng ? Trebuie s se $tie c liberul arbitru se vorbe $te în sens omonim. Ascultarea este supunerea unei voin #e care exist . 8. Hristos a fost voli #ional $i ca om. Iar dac voin#a a p timit pentru prima oar $i Cuvântul întrupat n-a luat-o pe aceasta împreun cu firea. urmeaz c în noi voin #a a p timit pentru prima oar . Domnul s-a f cut ascult tor Tat lui. fac uz de el neîmpiedicat. Tradus prin corectarea textului edi #iei din Migne PG. nu este prin constrângere acestea. ci pentru c a fost om. prin fire creator [i prin fire Dumnezeu. Dar cu privire la oameni în a $a fel c la ei dispozi #ia este conceput în timp înaintea execu #iei. nu pentru c a fost Dumnezeu. în alt fel cu privire la îngeri [i în alt fel cu privire la oameni. apar#ine celor care sunt supuse325. Dac Adam a ascultat pentru c a voit $i daca a mâncat pentru c a voit. $i neascult tor. Când spunem voin # natural nu afirm m c aceasta este constrâng toare. dar nici firea cuget toare [i creat . C ci nu vom spune c fiin#a lipsit de ra#iune este ascult toare sau neascult toare. Ca Dumnezeu nu era nici ascult tor. nu a unei voin #e care nu exist\324. ci liber . c ci nu au nici o împotrivire din partea trupului [i nici nu au pe cineva care s -i ispiteasc . Având în chip firesc liberul arbitru. el are îns [i ispita diavolului $i mi$carea corpului. prin aceasta pe noi ne lipse $te de o vindecare complet . f. Mai `ntâi. negre$it a însetat ca om [i prin urmare a fost voli#ional [i ca om.

era atras spre bine [i se îndep rta de r u. pentru c n-a fost simplu om. de deliberare [i de judecat .02-) $i de preferin# (1(&"!(+#!#) cu privire la Domnul. ci [i Dumnezeu. chiar dac nu to#i fac deopotriv cele ale firii. asupra lucrului pe care nu-l cunoa$tem. r\mâne s spunem c numai ipostasa lui Hristos este compus [i comun . vom fi sili #i s spunem c pot forma ceva compus $i celelalte însu $iri fire$ti. 105 . Este cu neputin # s vorbim de opinie ( *. c ci voin#a Tat lui nu este compus . o îndep rt m [i d m la iveal str lucirea natural a fierului. va alege binele. Mai mult: dac vom spune c Hristos are o voin # compus . Facerea I. [i dup cum este o ipostas compus [i comun a firilor tot astfel este [i a însu$irilor sale fire$ti. nev zut $i v zut $i altele ca acestea. El. Astfel spune $i proorocul Isaia c „înainte de a cunoa $te copilul s aleag pe cele rele. care alege [i prefer pe unul în locul altuia. 26. Virtu#ile sunt naturale [i exist în to#i în chip natural [i deopotriv . îl desp r#im de Tat l prin voin # . $i pentru c $tia toate nu avea nevoie de gândire. ci ceva care se depune din pricina neglijen#ei. Iar asceza $i ostenelile acesteia n-au fost n scocite pentru a dobândi virtutea. ci fiind Dumnezeu $i subzistând în chip dumnezeiesc în trup. dac ar fi s vorbim în sensul propriu al cuvântului. îns . în chip firesc. pentru c înainte de a cunoa$te copilul binele sau r ul. Cum se va numi voin #a compus din voin#e? C ci este cu neputin # ca ceea ce s-a compus s fie numit cu numele acelora din care a fost compus.02-) are multe sensuri [i multe însemn ri. îns . C ci opinia este o dispozi #ie pentru ceea ce a fost judecat. prin munc . pentru c era Dumnezeu [i pentru c $tia toate. dup cum zice dumnezeiescul apostol: 326 327 Isaia VII. ci pentru a da la o parte viciul str in [i contra firii. anume însu$irea de a fi nezidit $i zidit. pentru c dac\ vom spune c\ pot forma ceva compus voin #ele [i activit #ile. avea binele prin fire. dup cum [i rugina nu este ceva firesc. Pentru c atunci vom numi fire [i nu ipostas ceea ce a fost compus din firi. 15. Aceasta înseamn cuvintele „dup chip $i dup asem nare”327.Dogmatica compuse numai cele care exist într-o ipostas [i nu acelea care se g sesc sub o alt no#iune [i nu sub a sa proprie. Trebuie s se $tie c termenul opinie ( *. va lep da r ul ca s aleag binele”326. Uneori înseamn îndemn. Prin urmare. adus din afar . dup cercetare [i deliberare. adic unit cu trupul dup ipostas . ne-a adus de la cele contra naturii la cele conforme naturii. îns . adic sfat [i judecat . de cercetare. Dup p rere urmeaz preferin#a. Al doilea. Domnul. Domnul. C ci prin c lcarea poruncii ne-am ab tut de la cele conforme naturii la cele contra naturii. Cuvântul „înainte" arat c El nu cerceteaz $i delibereaz în felul nostru.

prin sine îns $i. Se nume $te iar $i activitate [i exteriorizarea [i r spândirea I Corinteni VII. dup cum [i creatura se nume$te crea#ie.). Activitatea este îndeplinirea puterii. 25. Activitatea este mi $carea eficace $i substan#ial a firii. adic ipostasa. dup edi#ia de la Verona. ci îndemn v dau”328. ca atunci când Daniil spune: „Pentru cine a ie$it aceast hot râre f r de ru$ine?”330. $i altceva cel care activeaz (&' +. altceva actul (+. 82r. vom spune deci despre El c are [i activitate omeneasc .02-) se ia în 28 de sensuri. dup cum zice Grigore Teologul în cuvântarea despre Sf. activ este natura de unde provine activitatea. f r de care nu s-ar putea numi pe bun dreptate minte. iar actul [i activitate. Tradus prin corectarea textului edi #iei din Migne PG. f. Duh: „Dac exist o activitate. ca atunci când spune profetul David: „Asupra poporului t u sfat au urzit” 329. atunci este evident c va lucra sub o cauz extern $i nu va lucra din proprie ini #iativ . Migne PG. altceva activ (+. col. în chip tainic. cuvântul opinie ( *.Sfântul Ioan Damaschin „Despre fecioare nu am porunc de la Domnul. 1531. Se nume$te activitate $i primul gând care se na $te în noi.+(*+!"). 106 332 . 15. Activitate este $i toat alc tuirea vie#uitoarei: puterea de nutri#ie. propriile ei gânduri.+(*0.140 A. mi$carea impulsiv . iar ca om [i deofiin# cu noi a avut activitatea firii omene $ti. adic vegetal 332. de cre$tere. Alteori înseamn sfat.+(*-2"). adic senzitiv . Alteori înseamn hot râre.+(*-)!3&. [i va înceta imediat dup ce va fi lucrat sub impulsul altuia”331. facultatea gândirii $i a liberului arbitru. ca s spun pe scurt. Ca Dumnezeu [i deofiin # cu Tat l a avut activitate dumnezeiasc . de p rere sau de cugetare [i. CAPITOLUL XV Despre activit #ile care sunt în Domnul nostru Iisus Hristos Cu privire la Domnul nostru Iisus Hristos spunem c are $i dou activit #i. 330 Daniil II. Psalmi LXXXII. Dac toate acestea se v d la Hristos.). Activitatea se nume$te îns $i act. Trebuie s se $tie c activitatea este o mi $care [i ea mai degrab lucreaz sub o cauz extern decât lucreaz în mod activ. 4. Trebuie s se $tie c îns $i via#a este o activitate [i este prima activitate a vie #uitoarei. indicând creaturile. Trebuie s se $tie c altceva este activitatea ( +. despre Sfântul Duh . c ci zicem astfel: „toat crea#ia". XXXVI. Alteori se ia în loc de credin# . el este o activitate simpl $i f r rela#ie prin aceea c mintea d la iveal . al cincilea teologic. 329 331 328 Cuvântul XXXI. actul este îndeplinirea activit #ii. cel care activeaz este cel care face uz de activitate.

41. C ci unul este cel care este [i aceasta $i aceea. acelea au $i aceea$i activitate. în acela $i chip $i voin#a [i activitatea Lui s-au îndumnezeit. Activitate este $i îns $i rela#ia ce exist între s\vâr[itor $i lucrul s\vâr[it. Luca IX. cur #e$te-te”333 a fost activitatea omenirii Lui. acelea au $i activitatea deosebit . A $adar sufletul este cel care conduce. iar pe de alt parte a celei dumnezeie$ti cum este înmul #irea pâinilor336 $i cur #irea leprosului 337. pentru c este alc tuit din gândire $i cuvânt. cunoa$tem $i deosebirea $i le num r m. Marcu VI. dar lucrarea cu mâinile. ci le num r m $i cunoa$tem c sunt nedesp r#ite. Marcu I. (i contrariul: cele care au aceea $i fire. 36-44. 42. Matei XIV. 19. iar cele care au activitatea deosebit . 12-17. adic cel care voie$te $i lucreaz dumnezeie$te $i omene$te. Se nume$te activitate $i îns $i îndeplinirea activit #ii. Marcu VI. 3. cum este ruperea pâinilor 334. Luca V. dup cum spun p rin#ii. a ar tat unica. dar nu ies din propriile lor grani #e. aceea$i. sau. Prima activitate este o activitate a sufletului numai. iar cele care au o singur activitate. 13. 107 . Luca V. prin activitatea sufletului [i a corpului. îns . 13. trupului apar #ine atingerea. tot astfel cunoa $tem [i unirea voin #elor $i a activit #ilor. ~ndeplinirea apar#ine pe de o parte firii omene $ti. 337 Matei VIII. gr itorii celor dumnezeie $ti. 13. este necesar una din dou : sau s spunem c una este [i firea lui Hristos. 335 Matei VIII. dar nu introducem desp r#ire. A$adar este necesar s spunem c Hristos a avut dou activit #i. sufletului îi apar#ine forma [i înf #i$area a ceea ce se face. îndeplinirea apar #ine $i trupului [i sufletului. conducându-l $i dirijându-l. puterea facerii de minuni a fost activitatea Dumnezeirii lui. A$adar. 3. 3. acelea au [i firea deosebit . C ci dup cum cunoa$tem c firile sunt unite [i c au întrep trunderea una în alta $i nu t g duim deosebirea acestora. #inerea în mâini $i cuprinderea a ceea ce se lucreaz . Prin amândou\. Marcu I. 19-21. auzirea leprosului [i rostirea cuvântului „vreau”335. a voi. $i în chipul acesta $i în chipul acela. Luca V. Ioan VI. Mintea vede mai dinainte ceea ce are s se `ntâmple $i lucreaz prin corp potrivit acestei vederi. 11. a treia a corpului însufle #it cu minte. nu este f r rela#ie [i simpl . dac ne #inem de adev r $i m rturisim potrivit Evan333 334 Matei VIII. Ioan VI. Cele care au firea deosebit . 16. a doua este a sufletului care face uz de corp. Luca IX. C ci în chipul în care s-a îndumnezeit trupul [i n-a suferit schimbarea firii. acelea au $i o singur fiin# . 5-14. 336 Matei XIV.Dogmatica celor gândite prin exprimarea cuvântului. Marcu I. Tot astfel [i despre Domnul nostru Iisus Hristos. 41. ci ea se g se$te într-o rela#ie. din cauz c a avut dou firi. el se folose $te de corp ca de un instrument. Activitatea corpului este alta: ea este condus $i pus în mi$care de suflet. îndeplinirea. a spune: „vreau. asemenea [i întocmai activitate dumnezeiasc a Lui. a patra. Aceast activitate. 41. dac spunem c Hristos are o singur activitate.

în virtutea Dumnezeirii. deofiin# cu Dumnezeu $i cu Tat l. 46. $i dac aceasta este activitate. Dac vei obiecta îns c sfin#ii p rin#i vorbind despre Sfânta Treime au spus: cele care au o singur fiin# acelea au $i o singur activitate. (i iar $i: dac purtarea de grij de toate nu este numai opera Tat lui [i a Sfântului Duh. episcopul Nisei 338: „Cele care au o singur activitate. (i apoi fiind. [i cele care au o fiin# deosebit acelea au [i activitatea deosebit [i c nu trebuie s aplic m asupra întrup rii termenii întrebuin #a#i asupra Dumnezeirii. 21. 38. Toate aceste locuri îl arat nu numai deofiin # cu Tat l [i dup întrupare. Fecioru. 341 Ioan V. 339 Explicarea Rug ciunii Domne #ti. 19. 17. sau $i Tat l va avea o activitate compus . sau o singur putere. Dac activitatea Dumnezeirii Lui $i a trupului Lui este una. Despre Sf. 344 Ioan V. Grigore de Nyssa (+ c. deofiin # cu noi. vom spune: dac p rin#ii au vorbit numai despre Dumnezeire [i dac Fiul dup întrupare nu este de aceea $i activitate cu Tat l. C ci spune fericitul Grigore. Iar dac activitatea este compus . crede#i faptelor Mele”342. sau o singur activitate. negre $it c au [i aceea$i putere. este clar c $i firea. în virtutea omenirii. 342 Ioan X. ci $i a Fiului $i dup întrupare. Dac cunoa$tem din minuni c Hristos este de aceea $i fiin# cu Tat l $i dac minunile sunt o activitate a lui Dumnezeu. $i: „Dup cum Tat l învie pe mor #i [i d via# . nu va fi nici de aceea $i fiin# . Grigore s se vad : D. dar [i de aceea$i activitate. col. adic frica. V. trebuie s m rturisim $i dou activit #i corespunz toare acestora. $i: „Fiul face de asemenea pe acelea pe care vede c Tat l le face”341. sup rarea [i nelini$tea. nota 4. urmeaz c $i dup întrupare este de aceea$i activitate cu Tat l. va fi asemenea nou în ce prive$te activitatea. Dar dac vom spune c Hristos are o singur activitate. urmeaz c este dup întrupare de aceea$i activitate cu Tat l. 108 338 . 25. vom Sf. 340 Ioan . Este cu neputin# ca firea nezidit [i cea zidit s aib o singur fire. 385). [i: „Faptele pe care le fac Eu m rturisesc despre Mine” 343. op. atunci ea va fi compus . MG. va fi asemenea Lui [i în ce prive $te activitatea. Iar dac vor spune c prin activitate se introduce persoana.. fratele cel mai m ic al Sfântului Vasile. (i atunci cui vom atribui aceste cuvinte: „Tat l Meu pân\ acum lucreaz [i Eu lucrez”340.Sfântul Ioan Damaschin gheliei $i p rin#ilor c Hristos are dou firi. XLIV. 343 Ioan X. a fost episcopul Nisei. p. iar Hristos va avea sau alt activitate decât Tat l. c ci orice activitate este îndeplinirea puterii” 339. 1160 A. vom atribui Dumnezeirii Cuvântului afectele sufletului ra#ional. cit. [i: „Dac nu m crede#i pe Mine. C ci fiind. tot a$a [i Fiul d via# acelora c rora vrea”344.

Marcu. învierea346. Luca. patriarhul Constantinopolei $i semnat de împ ratul Heraclie în 638. atunci potrivit unei juste inversiuni [i energia va fi introdus prin persoan . cu toate c dup unirea fierului cu focul nici arderea nu s-a îndeplinit f r t iere. vom spune c nu este nici Dumnezeu. 109 345 .Dogmatica spune c dac prin activitate se introduce persoana. pentru c are trei persoane sau ipostase. Identitatea dup ipostas s-a f cut prin unire. nici de dou activit #i ale lui Hristos345 au poruncit s nu se vorbeasc nici de o persoan a lui [i nici de dou . (i dup cum cu privire la cu #itul înro$it în foc se p streaz firile focului $i ale fierului. vom spune c este numai Dumnezeu. Tot astfel $i în Hristos. vom huli. va avea o persoan sau o singur ipostas . vom spune c aceasta este sau dumnezeiasc sau omeneasc sau nici una din dou . t ierea. îns . atunci [i firea Lui va fi una. nici t ierea f r ardere. nici omeneasc . iar arderea este îndeplinirea activit #ii focului. îns . au spus în de comun acord c cele care au aceea$i fiin# au [i aceea$i activitate. 346 Matei. IX. nici om. îns . iar a omenirii Lui activitatea noastr . Dac este p strat . Fierul are proprietatea de a t ia. Deosebirea acestora se p streaz în t ierea cea ars [i în arderea cea t iat . va fi [i activitatea Lui una. lipsit de omenirea noastr . a Dumnezeirii Lui este activitatea Lui dumnezeiasc [i atotputernic . iar focul proprietatea de a arde. atunci va fi sau creat sau necreat . Altceva este aceasta [i altceva cealalt . Dar dac pentru motivul c ipostas Domnului este una. dac este omeneasc . în chipul acesta Sfânta Treime va avea trei activit #i. nici deofiin # cu Tat l. nici cu noi. chiar dac exist nedesp r#ite una de alta în activitatea Lui teandric . Dac St\pânul Hristos are o singur activitate. 41 -42. atunci cei care au hot\rât s nu se vorbeasc nici de o activitate. (i nici nu spunem c sunt dou cu#ite înro$ite în foc din pricina dublei activit #i naturale $i nici nu amestec m deosebirile lor substan #iale din pricin c este un singur cu #it înro$it în foc. spunând c este simplu om. îndeplinirea activit #ii omene$ti este #inerea mâinii copilei [i ridicarea. pentru c una este ipostas Lui. 54-55. iar dac nu-i a$a. Dac este dumnezeiasc . V. C ci nu exist fire f r activitate. Sfin#ii P rin#i. c ci nu exist o activitate intermediar acestora. sau. iar dac spunem c nu este nici dumnezeiasc . vor fi p strate negre$it [i activit #ile acestora. este îndeplinirea activit #ii fierului. dup cum nu Este vorba de m rturisirea de credin # redactat în 636 de Sergie. tot astfel [i cele dou activit #i $i îndeplinirile lor. Mai mult: dac prin activitate se introduce persoana. 25. prin care se interzicea de a se vorbi de o activitate sau dou activit #i în Mântuitorul Hristos. iar a celei dumnezeie$ti. atunci se distruge deosebirea firilor. deosebirea firilor. pentru c are o activitate. VIII. (i iar $i: dac am spune cu privire la Domnul c are o singur activitate.

C ci unul este Hristos [i una este persoana Lui. Cf. nici nu poate s se cunoasc fire f r activitate fireasc . adic suflet gânditor [i ra#ional. atunci aceea $i activitate face $i pe cele dumnezeie$ti $i pe cele omene$ti. cu o singur activitate? A$adar. dac este creat va ar ta numai firea cea creat . 351 Ioan XI. 160. nota 3. în „Fântâna Darurilor". op.Sfântul Ioan Damaschin exist nici fire. A$adar. atunci unde a v zut cineva o fire imobil sau complet inactiv . atât timp cât nu se schimb . dac Hristos a luat minte omeneasc . spune astfel în a doua omilie: „Nu ar gre $i cineva dac ar numi patima Lui fapt . în explicarea Faptelor Apostolilor. nu poate s fac ceva contrar firii ei. 18. a f cut lucrul acela mare $i minunat. nici un om care cuget just nu va admite c Dumnezeu [i creatura au o singur activitate fireasc\349. Focul nu r ce$te $i înc lze$te [i nici apa nu usuc $i ud . XLV. 110 347 . care este prin fire Dumnezeu $i care s-a f cut prin fire om. î$i învedereaz firea sa prin cele ce activeaz . nota 6. Ioan Hrisostom (+ 407) s se vad T.. 348 Comentar la Faptele Apostolilor. a s\vâr[it atât minunile cât [i patimile. iar cugetarea este o activitate a min #ii. Migne PG. Nici una din existen#e. 35. Activitatea fireasc nu exist în însu$irile cele din afara firii $i este evident c nici nu poate s fie. col. distrugând moartea [i f\când toate celelalte”348. îns . C ci plânsul este propriu firii omene $ti. p. Dr. care sunt comune fiec reia din Despre Sf. care s nu fie mi$carea unei puteri fire $ti? Dar dup cum spune fericitul Chiril. iar dac este necreat . c ci prin faptul c a p timit toate. Popescu. Firea omeneasc nu învie pe Laz r350 [i nici puterea dumnezeiasc\ nu l cr meaz\351. din Dumnezeire decurge în chip firesc slava care a fost comun fiec reia din cele dou firi din pricina identit #ii ipostasei. 48-49. 1937 $i D. 350 Ioan XI. 1-44. prin urmare Hristos a fost activ [i ca om [i a fost activ pururea. A$adar. Munchen. Dac orice activitate. adic ipostasa. negre$it c El trebuie s fi gândit [i trebuie s fi gândit pururea. Migne PG. iar din trup cele smerite. C ci trebuie negre$it ca însu $irile fire$ti s fie corespunz toare firilor. sau unde a g sit o activitate. 705 C. Prin urmare în ce chip Hristos. Prea în#eleptul [i marele Sfânt Ioan Hrisostom 347. O fire imperfect . (i totu$i are dou firi. Dac Hristos are o singur activitate. p.M. Cu toate acestea. dup cum au decis despre aceasta înv #a#ii. iar via#a este proprie vie #ii enipostatice. este cu neputin # s existe. ci al Sfântului Grigore de Nyssa. va caracteriza numai fiin #a cea necreat . Des heiligen Johannes von Damaskus Genaue Darlegung des onhodoxen Glaubens. Dionys Stiefenhofer. fiecare din ele este comun amândurora firilor din cauza identit #ii ipostasei. atât timp cât r\mâne în însu $irile ei fire$ti. Fecioru. C ci fiecare. Contra lui Eunomiu. a Dumnezeirii $i a omenirii Lui. cit. 349 Citatul nu este al Sfântului Chiril. 1923. col. se define$te ca o mi$care substan#ial a unei firi. LX.

a luat fiin # n scându-se din Fecioar . Trupul n-a fost decât un instrument al Dumnezeirii. 48-49. ci faptele fiec reia din cele dou firi au fost continuu ale unei singure persoane. prin puterea suprafireasc a Dumnezeirii Lui. potrivit voin #ei Cuvântului. C ci n-a suferit trupul Lui prin Dumnezeire a$a dup cum Dumnezeirea a lucrat prin trup. aceasta pentru motivul 352 Matei XIV. toate câte sunt domne $ti $i împ r te$ti. Nu s\vâr[ea în chip omenesc pe cele omene $ti. Cuvântul. A$adar Dumnezeirea împ rt $e$te corpului m ririle sale proprii. 111 . ci pentru c . Hristos lucreaz potrivit fiec reia din cele dou firi ale lui $i fiecare fire din cele dou lucreaz în El cu participarea celeilalte. Marcu VI. C ci unul este $i acela$i cel care este aceasta [i aceea. chiar dac din primul moment al z mislirii n-a fost nici cea mai mic desp r#ire între cele dou firi. lucreaz cele ce sunt ale Cuvântului. ci corpul lui lucra a $a potrivit firii sale. dar ea nu particip patimilor trupului. Corpul nu se mi $c spre efectele fire$ti. 25-26. prin faptul c voia Cuvântul [i îng duia în vederea mântuirii s p timeasc aceasta $i s s\vâr[easc propriile sale activit #i pentru ca. Dar dup cum. c ci nu era numai om. sfânta Lui minte era unit cu ea. nici nu se îndep rta [i evita de la sine pe cele dureroase sau pe cele care veneau din afar . $i ale aceluia$i sunt atât cele ale Dumnezeirii cât $i cele ale omenirii. prin faptele firii sale. care s-a unit cu el [i c ruia îi apar#ine. în chip suprafiin #ial. nu pentru c apa s-a pref cut în p mânt. dar nu f r Dumnezeire. c ci nu era numai Dumnezeu. îns . Dar dac ar spune cineva: noi vorbim de o activitate cu privire la Hristos f r ca s desfiin# m activitatea omeneasc . ci cunoa$tem din calitatea faptelor ale c rei din cele dou firi este fiecare fapt . dar nu le s\vâr[ea f r trup. în timp ce trupul p timea. pe cele smerite. s fie învederat adev rul. tot astfel lucreaz [i cele omene$ti mai presus de om. totu$i cu nici un chip nu amestec m pe acelea care s-au s vâr$it în mod nedesp r#it. în virtutea st\pânirii $i puterii Dumnezeirii. (i nici nu lucra în chip dumnezeiesc pe cele dumnezeie $ti. gândind $i $tiind cele ce se s vâr[eau. Pentru aceea [i patimile Lui sunt de via # f c toare $i mântuitoare. ci $i om. ci [i Dumnezeu. (i în timp ce Dumnezeirea Cuvântului lucra. Dumnezeirea era unit cu El. Dumnezeirea s vâr[ea minunile. trupul. cu toate acestea r\mânea impasibil $i s\vâr[ea patimile cele mântuitoare. Pentru aceea s\vâr[ea minunile prin pip it. adic Dumnezeu $i om. Prin urmare. A $adar. Iar corpul lucreaz pe ale sale. prin cuvânt [i prin cele asemenea. mergând cu picioare p\mânte$ti pe ap nestatornic\352.Dogmatica cele dou firi. apa $i-a pierdut calitatea ei de a mai curge [i n-a cedat greut #ii picioarelor materiale.

prin faptul c se mi$c . pentru c ele nu sunt prin ele mi $c toare [i prin sine puternice. ci pentru c este o putere care î$i are cauza în ea `ns [i $i pentru c este neschimb toare. pentru c ea constituie specia $i se afl numai în ea [i nu în alta. Au numit-o mi$care. Dar departe de noi de a numi patim activitatea omeneasc din pricina opozi #iei ei cu activitatea dumnezeiasc . Au numit -o putere. se nume$te pasibil . prin urmare. pentru c se mi$c — c ci toate cele ce sunt din Dumnezeu [i dup Dumnezeu. s dit în ea la crea#ie de c tre cauza f c toare a universului. dându-i acela$i nume au numit-o activitate. ce altceva a f cut decât cel care a spus: „ (i postind patruzeci de zile. C ci. Au numit-o activitate. Au numit-o calitate. nu se nume $te a$a prin opozi #ie354. f. A $adar. atunci negre $it c $i firea omeneasc va fi rea din pricin c firea dumnezeiasc este bun . Au numit-o putere. La aceasta vom spune: potrivit acestui ra #ionament $i cei care vorbesc de o singur fire nu vorbesc de aceasta desfiin #ând pe cea omeneasc . 355 Este vorba de papa Leon cel Mare (+ 461) $i de Epistola XXVIII. deosebire. dup edi#ia de la Verona. mi $care. col. ci pentru c firea omeneasc . însu$ire. ~n chipul acesta toate f pturile vor fi rele. nu în opozi #ie cu cea dumnezeiasc . minte. pentru c ea este specific speciei. pentru c ea indic specia. se nume$te patim . în general vorbind. LIV. Pentru aceea sfin#ii p rin#i. (i invers prin antitez : mi$carea dumnezeiasc se nume$te activitate. în opozi#ie cu cea dumnezeiasc . Tradus prin corectarea textului edi #iei Migne PG.Sfântul Ioan Damaschin c activitatea omeneasc . 86v. pentru c mi$carea omeneasc se nume$te patim . iar firea dumnezeiasc va fi bun pentru c firea omeneasc este rea. activitate. c tre Flavian patriarhul Constantinopolei (+ 449). C ci a îng duit firii s lucreze cele ale sale când a Facerea I. Au numit-o însu$ire. 768 B. Dar noi spunem c sfin#ii p rin#i au numit mi$carea omeneasc în multe feluri. potrivit problemelor pe care le discutau. Migne PG. 357 Matei IV. 112 354 353 . ci potrivit felului de a fi. 2. iar cel care a spus: „{i a v zut Dumnezeu toate câte a f cut #i iat foarte bune” 353. C ci cel care a spus355: „Lucreaz în fiecare din cele dou forme cu participarea celeilalte” 356. dup aceea a fl mânzit”357. C ci dac activitatea omeneasc este patim din pricin c cea dumnezeiasc este activitate. calitate $i patim . dup cum s-a spus. ar urma ca lucrurile s fie alternativ cauzele lor. Dac ar fi a$a. Au numit-o deosebire. Au numit-o patim . 356 Epistola XXVIII c tre Flavian. care scoate la iveal ceea ce este asemenea în toate cele de aceea $i specie. 31. nu se cunoa $te [i nici nu se define $te existen#a cuiva din juxtapunere sau din compara #ie. sufer . în opozi#ie cu activitatea dumnezeiasc . pentru c ea face deosebirea între specii. pentru c este ceva caracteristic. potrivit acestei cuget ri vorbim de o singur activitate cu privire la Hristos. 1531.

El spune astfel: „Este cu putin # s se vad iar $i c Duhul Sfânt este superior crea #iei. se nume$te fiin# . nu putem spune o singur fire. altul. pe bun dreptate. ci muritor. prin urmare sufletul [i corpul nu sunt de aceea $i fiin# . pentru c orice om este compus din suflet [i corp. [i avându-le pe acestea neschimbate în el. Prin urmare. se zice o singur fire a oamenilor. Tot ceea ce este comun [i se observ în mul#i. a spus c exist o singur fire a tuturor f pturilor. atunci se ia numele firii în locul speciei. (i iar $i: omul este fiin# ra#ional $i muritoare. Acest lucru nu este absurd. este necesar ca Hristos s aib trei firi $i tot atâtea activit #i Omul. ci unul ra #ional. c tre Serapion. luat separat. pentru acest motiv. Dar cele care nu exist cum pot s se deosebeasc ? CAPITOLUL XVI C tre cei care spun: Dac omul are dou firi $i dou activit #i. gros. c are dou firi. în lucrarea: „Contra celor care hulesc Duhul Sfânt". pentru c sunt f cute. Migne PG. De multe ori prin antonimie se indic num rul ca prin a zice: dumnezeiesc $i omenesc. C ci deosebirea este ceea ce face ca lucrurile s se deosebeasc între ele. gânditor [i necorporal. f r ca s fie în unul mai mult. Dac orice defini#ie indic firile asupra c rora se face defini#ia $i dac potrivit no #iunii de fire nu este identitate între ra #ional [i muritor. col. ci nemuritor. se poate spune. 589 C. vizibil $i ira#ional. fiind alc tuit din dou firi. nici corpul nev zut. c este altceva decât firea celor f cute $i c este propriu numai Dumnezeirii” 358. nici sufletul vizibil ochilor trupului. din suflet [i din corp. nu are o singur fire. Cele care se împart prin opozi #ie dup fiin# nu sunt de aceea $i fire. contra celor cari hulesc #i spun c Duhul cel Sfânt este f ptura. Despre ipostasa Domnului îns . Sau ce altceva au spus cei care au afirmat c Hristos are în El o activitate deosebit . to#i se reduc la o singur defini#ie. iar în altul mai pu #in. sau cei care au afirmat c are o activitate dubl . 113 . Fiecare p streaz [i dup unire însu $irea natural . Dar pentru c to#i oamenii au aceea$i constitu #ie $i pentru c sunt compu$i din suflet $i corp $i pentru c fiecare om are dou firi. c ci fiecare din firi 358 XXVI. sau cei care au afirmat c are alta $i alta? Aceste din urm numiri indic prin antonimie pe cele dou activit #i. ca atunci când spunem c omul nu se deosebe$te de om prin vreo deosebire a firii. Iar dac se spune uneori c omul are o singur fire. Epistola I.Dogmatica voit. nici sufletul muritor. Nici corpul nu este nemuritor. (i sfin#itul Atanasie. urmeaz c omul. potrivit legii propriei sale defini #ii.

col. adic din cele patru elemente [i suflet. dac r\mân în defini #iile lor proprii. Migne PG. adic Dumnezeirea [i omenirea. Tot astfel [i despre activit #i. a fi unul potrivit fiin #ei sufletului [i corpului. dac vorbim de o singur fire cu privire la om — c ci vorbim de o singur fire nu pentru c este identic calitatea substan #ial a sufletului [i a corpului. prin ap [i prin duh”360. CAPITOLUL XVII Despre îndumnezeirea firii trupului $i a voin#ei Domnului Trebuie s se $tie c nu spunem c trupul Domnului s-a îndumnezeit. Mai mult: se spune c tot ceea ce este compus const din cele imediat compuse. Migne PG. N-a fost un alt Hristos. sau amândou\ se vor schimba sau. vom fi sili #i s admitem la Hristos trei firi. ducându-i la complet inexisten# . c ci este necesar ca activitatea s corespund firii. din o fire v zut $i nev zut . (i iar $i: nu este acela $i lucru a fi unul potrivit speciei de om. pentru c aici nu exist o specie care s cuprind mai multe ipostase. însu$irea fireasc [i nu este cu putin # s g sim o specie Hristos. din suflet [i corp. acela $i [i Dumnezeu $i om. [i dup unire. C ci. din Dumnezeire [i omenire. col. [i a fi unul potrivit fiin #ei sufletului [i trupului. Dumnezeu $i omul. ci pe cele ce sunt imediat unite. $i atunci [i voi ve #i înv #a c Hristos este din trei firi. ci din c r mizi [i lemn. vor fi dou firi. XXXVI.. dup cum spune 359 360 114 Epistola CI. C ci sau cel unul î $i va schimba fiin #a în cealalt fiin# . c tre presbiterul Clindonie contra lui Apolinarie . C omul se nume$te [i este din dou firi este martor Grigore Teologul.Pentru c noi suntem dubli. Cuvântul XL La Sfântul Botez. A fi unul potrivit speciei de om indic completa asem nare în to#i oamenii. este dubl $i cur #irea.Sfântul Ioan Damaschin p streaz . . C ci nu spunem c o cas este compus din p\mânt [i ap . Prin urmare nu este necesar. XXXVII. care zice: „Sunt dou firi. 180 A. ci. 368 A. pentru c este [i suflet $i corp”359. distruge îns $i existen#a acelora. pentru c spune#i c omul este din dou firi. îns . nu este identitate între corporal [i necorporal. Mai mult: dac noi spunem c omul are dou firi. ci pentru c sunt cu totul asemenea indivizii de sub specia om — s vorbim de o singur fire cu privire la Hristos. sau din cele dou se va face altceva. s-a f cut asemenea lui Dumnezeu [i Dumnezeu în virtutea unei modific ri sau schimb ri sau prefaceri sau amestec ri a firii. Dac ar fi a$a ar fi necesar s spunem c omul este compus din cel pu #in cinci firi. Tot astfel [i cu privire la Domnul nostru Iisus Hristos. potrivit no#iunii de fiin # . nu avem în vedere p r#ile p r#ilor. Iar în cuvântarea la Botezul Domnului zice astfel: .

f r s sufere vreo pierdere însu $irile cele fire$ti. $i dup unire. c ci cel care unge s-a f cut om. f r s se despart . ci în virtutea Cuvântului unit cu el. Trebuie s se $tie c îndumnezeirea firii $i a voin#ei este dovada cea mai semnificativ $i cea mai demonstrativ despre existen #a celor dou firi [i celor dou voin#e. Dup cum m rturisim c întruparea s-a f cut f r modificare [i schimbare. 325 BC. Cuvântul ar tându$i prin el propria lui energie. dar d t tor de via# din cauza unirii dup ipostas cu Cuvântul. una a îndumnezeit [i alta a fost îndumnezeit ”365. ci c s-a unit cu voin #a Lui dumnezeiasc [i atotputernic $i a devenit voin #a Dumnezeului înomenit. adic dup ipostas . A$adar. Cuvântul XXXVIII La Teofanie. a cur #at pe lepros364 din pricina unirii cu voin #a dumnezeiasc . din cauz c Dumnezeu Cuvântul a binevoit s -[i arate în El însu $i existen#a real a sl biciunii voin #ei omene$ti. Migne PG. energia de a arde. Luca V. iar eu îndr znesc s spun c a fost f cut asemenea lui Dumnezeu. 115 . col. Voind. C ci fierul înro $it în foc arde. Migne PG. 363 Marcu VII. adic dup ipostas . tot astfel [i îndumnezeirea nu d na$tere unei singure firi compuse. cât [i pe cel care înro$e$te prin foc. Tot astfel $i cu îndumnezeirea voin#ei. una a îndumnezeit $i alta a fost îndumnezeit ”361. $i arat c sunt dou [i nu unul. s-a îmbog #it cu activit #ile dumnezeie$ti în virtutea unirii prea curate cu Cuvântul. nu spunem c activitatea fireasc a ei a fost modificat . Pentru aceea voin #a firii Sale omene$ti voind s se ascund n-a putut de la sine 363. adic la Na#terea Mântuitorului. 3. (i prin cuvintele „dintre firi". adic la Na#terea Mântuitorutui. C ci dup cum înro $irea prin foc nu schimb în foc firea celui înro$it prin foc. nu [i-a schimbat firea lui sau însu $irile lui fire $ti. cu Dumnezeu Cuvântul [i prin întrep trunderea firilor uneia în alta. C ci spune Grigore Teologul: „Dintre firi. 364 Matei VIII. tot astfel hot\râm c s-a f cut [i îndumnezeirea trupului. potrivit c reia trupul s-a unit. firile neamestecate. 325 BC. îns . Cuvântul XXXVIII La Teofanie. Prin faptul c „Cuvântul s-a f cut trup”362. XXXVI. ci arat atât pe cel înro $it prin foc. în chipul în care vorbim $i de înrosirea fierului prin foc.Dogmatica Grigore Teologul. „una" [i „alta" a ar tat c sunt dou . nu pentru c posed . 361 362 365 Ioan I. „dintre firi. Marcu I. pentru c s-a îndumnezeit. iar cel care a fost uns s-a f cut Dumnezeu. trupul era muritor prin el însu $i. ci prin unirea în vederea întrup rii. ci pentru c posed aceast energie din pricina unirii cu focul. îns . în virtutea unui principiu firesc. 42. C ci au r mas. 24. ci arat dou firi $i unirea cea dup ipostas . iar însu $irile acestora nev t mate. Acestea nu prin schimbarea firii. 13. C ci nu lucreaz cele dumnezeie$ti în virtutea energiei lui. 14. XXXVI. Trupul Domnului. nici Cuvântul n-a ie[it din grani #ele Dumnezeirii Sale $i nici din m ririle Sale proprii demne de Dumnezeu $i nici trupul.

negre$it îi atribuim pe toate cele fire $ti. Nimeni nu t g duie$te c omul este o fiin # ra#ional [i gânditoare. l\sând partea mai bun ? ~n adev r mintea este intermediarul între Dumnezeu [i trup. C ci însu$i spune: „De ce m love$ti pe mine. 27. voind s arate biruitor pe cel c zut. omul care v-a vorbit Facerea I. Dac Hristos a luat un suflet f r minte. ca s ridice pe cel asemenea prin unul asemenea. Aceasta îns ar fi dat motiv de acuzare tiranului. nici nu a fost reînnoit $i nici înt rit prin leg tura cu Dumnezeu? C ci ceea ce n-a fost luat. 5. Isaia XL. nici lipsit de minte. 116 367 366 . dar a fost silit de Dumnezeu. Dumnezeu cel milostiv [i de oameni iubitor. Dar ce folos am fi avut din întrupare. atât ale Tat lui cât [i ale Mamei. se face om. ca în urm torul text: „Tot trupul va vedea mântuirea lui Dumnezeu” 369. Prin urmare Cuvântul ia pe om în întregime [i ia de asemenea [i partea lui cea mai bun . Domnul nu s-a f cut trup lipsit de suflet. îns . care a c zut sub boal . Dar care era „cea dup chipul lui Dumnezeu". 26.Sfântul Ioan Damaschin CAPITOLUL XVIII ~nc despre voin#e $i liberul arbitru. anume c omul a fost învins de el. Mintea. 6. dac nu mintea? A luat oare Cuvântul partea mai rea din om. a$adar. dac cel care a fost supus pentru prima dat patimii n-a fost mântuit. se amestec cu mintea $i mintea este la mijloc între cur #enia lui Dumnezeu $i grosol nia corpului. minte $i în#elepciune Când spunem c Hristos este Dumnezeu des\vâr[it [i om des\vâr[it. negre$it este [i neexistent . Iar dac este inactiv $i imobil . 369 Luca III. dac a luat un trup f r suflet sau un suflet f r minte? Unul ca acesta nu este om. alteori este numit trup. n-a fost vindecat. voind s înnoiasc pe „cea dup chipul lui Dumnezeu”366. Cum s-a f cut îns Cuvântul om. ca în urm torul text: „Iacov a intrat în Egipt cu 75 de suflete” 368. O minte neîn #eleapt [i lipsit de cuno$tin# nu poate s existe niciodat . trebuie s se $tie c uneori în Sfânta Scriptur omul este numit suflet. 14. atunci a luat sufletul unei fiin #e ira#ionale. A$adar. al trupului ca împreun locuitor. S-a f cut om ca s înving pe cel învins. al lui Dumnezeu ca chip. ca s dea mântuire omului în întregime. Ioan I. ci om. 368 Facerea XLVI. Dac Evanghelistul a spus: „Cuvântul s-a f cut trup”367. s-a f cut om. A$adar. Dumnezeu Cuvântul. C ci cel care poate totul nu era lipsit de puterea de a elibera pe om de tiran prin st \pânirea $i puterea Sa atotputernic .

are iar $i îndr zneala contra mor#ii. nu ca Dumnezeu. Prin urmare a avut în chip firesc $i ca Dumnezeu $i ca om voin# . lui Dumnezeu $i Tat lui ceea ce este omenesc $i a fost ascult tor Tat lui dându-se pe El însu$i exemplul $i pilda cea mai bun . care p zesc starea natural . 372 Ibidem. ca om voie $te s treac paharul. Domnul spune astfel: „Tat . Din aceste cuvinte este clar c El avea s bea paharul ca om. ~n momentul când a îndep rtat moartea. C ci sufletul Domnului. înainte de mântuitoarea patim . ci voin #a Ta. în aceia. c ci s-a dat pe sine însu $i de bun voie mor#ii. nu numai ca Dumnezeu. acela$i ca om a supus. 40. este condus $i orînduit\ de ra#iune. care a fost om adev rat. 36. Iar acestea sunt iar $i cuvintele îndr znelii. a încercat mai `ntâi sl biciunea firii Sale la gândul desp r#irii de corp. suferea în chip firesc cele ale Sale. Matei XXVI. C ci la ce va avea ra#iunea dac nu judec în chip liber? O dorin # natural a s dit creatorul [i în fiin#ele ira#ionale. Pentru aceea nu sunt l udate $i fericite dac s vâr$esc virtutea $i nici nu sunt pedepsite dac fac r ul. C ci cele lipsite de ra #iune nu pot conduce. c ci ele nu fac uz de ra #iune. nu se mi $ca prin propria ei opinie. în El $i prin El.Dogmatica adev rul?”370. ci $i ca om. dar fiind înt rit de voin#a dumnezeiasc . C ci aceasta este superioritatea ra#iunii: voin #a liber . în chip firesc a îndep rtat-o. A$adar. VIII. de deliberare. 371 117 . atunci ea de bun voie s-a supus patimii. dac este cu putin # treac de la Mine paharul acesta” 371. îns . Firea ra#ional are în adev r o dorin# natural care activeaz . care conduce trupul. adic a Mea [i a Ta. potrivit c reia sunt deofiin# cu Tine. „Dar s nu se fac voia Mea”372. de gândire sau judecat . c ci cuvintele pronun #ate de El exprim frica firii omene$ti. Pentru aceea la fiin #ele ira#ionale dorin #a $i impulsul spre fapt sunt simultane. Luca XXII. aceasta le conduce în chip necesar pentru men #inerea firii lor proprii. în orice fire ra#ional . Iar când voin #a Lui dumnezeiasc a voit ca voin #a Lui omeneasc s aleag moartea. A voit în chip liber prin voin #a dumnezeiasc $i omeneasc . Voin#a liber este înn scut . Pentru aceea ne-a d ruit îndr zneal contra mor#ii. Voin#a omeneasc urma [i se supunea voin #ei Lui. 42. C ci prin îng duin#a voin#ei dumnezeie$ti. negre$it. sim#ind dragostea fireasc de fiin#a Sa omeneasc . Marcu XIV. adic aceea potrivit c reia sunt de alt fiin# decât Tine. ci voia pe acelea pe care le voia voin #a Lui dumnezeiasc . 23. a tr it clipe de agonie [i s-a înfrico$at pentru motivul c voin#a Lui dumnezeiasc a voit $i a îng duit. a luat trup însufle #it cu suflet ra #ional $i cuget tor. dar este condus de Dumnezeirea Cuvântului. Prin urmare. potrivit bun voin#ei Lui. ci sunt conduse de dorin#a natural . pe care o numim o activitate fireasc în ra#iune. Pentru c acela$i a fost în totul Dumnezeu împreun cu omenirea Lui $i în totul om împreun cu Dumnezeirea Lui. 39. 370 Ioan VIII.

dar $i una [i alta se raporteaz la un singur concept. Migne PG. $i nici pe cele dumnezeie $ti numai ca simplu Dumnezeu. ci mai degrab în putere fireasc . rezultat din cea omeneasc [i cea dumnezeiasc . ~n chip natural ea nu era atotputernic . CAPITOLUL XIX Despre activitatea teandric Când fericitul Dionisie spune c Hristos a tr it printre oameni cu o activitate nou . III. dar a voit în chip liber pe acelea pe care voin #a Lui dumnezeiasc a voit ca s le vrea. A$adar este acela$i lucru 373 118 Epistola IV c\tre Gaius. 1072 C. a luat început în timp $i a suferit înse$i afectele naturale [i neprih nite. ci El a fost în acela $i timp $i Dumnezeu [i om. când ca despre o singur persoan . traiul lui ca om. ci fiecare lucreaz în chip unit ceea ce are propriu cu participarea celeilalte. pentru c n-a fost simplu om. cele care au o singur activitate acelea au $i o singur fiin# —. ci fericitul Dionisie a numit cele dou activit #i astfel. C ci dup cum cunoa$tem unirea [i deosebirea fireasc a firilor. dar prin faptul c a fost cu adev rat $i real voin#a Cuvântului lui Dumnezeu a fost [i atotputernic . C ci voin#a Lui dumnezeieasc era f r de început. îns . era înso#it de putere $i era impasibil . tot astfel cunoa $tem unirea [i deosebirea voin #elor [i activit #ilor fire$ti. Trebuie s se $tie a$adar c despre Domnul nostru Iisus Hristos vorbim când ca despre dou firi. voind s arate modul nou [i inexprimabil de manifestare al activit #ilor fire$ti ale lui Hristos. dup cum spun Sfin#ii P rin#i.Sfântul Ioan Damaschin Pentru aceea când s\vâr[e[te virtutea este l udat $i fericit . Nici pe cele omene $ti nu le-a lucrat în chip omenesc. ca $i felul comunic rii însu$irilor care rezult din unirea inexprimabil a firilor. atoatef c toare. voin#a Lui omeneasc . în sensul c ar spune c a rezultat o singur activitate din cea dumnezeiasc $i cea omeneasc — c ci dac ar fi a$a. iar singurul Hristos este cele dou firi. Cele dou firi sunt un singur Hristos. iar când s\vâr[e[te viciul este pedepsit . C ci. Trupul nu se mi$ca la un semn al Cuvântului — Moise [i to#i sfin#ii se mi$cau la un semn dumnezeiesc — ci acela$i unul fiind $i Dumnezeu $i om a voit potrivit unei voin #e dumnezeie$ti $i omene$ti. Prin urmare. sufletul Domnului a voit mi[cându-se în chip liber. . nu suprim m activit #ile fire$ti ale celor dou firi. str in $i minunat $i necunoscut firii existen #elor. am fi spus [i o singur fire nou . teandric\373. c ci n-a fost simplu om. Nu spunem c activit #ile sunt desp r#ite [i nici c firile activeaz desp r#it. mod înrudit cu modul inexprimabil al întrep trunderii reciproce a firilor lui Hristos. Pentru aceea cele dou voin#e ale Domnului nu se deosebeau unele de altele în opinie.

prin faptul c prin bun voin#a voin#ei dumnezeie$ti i se îng duie s sufere $i s fac cele ale Sale [i prin faptul c activitatea trupului este negre $it mântuitoare. frica. Felul acesta se nume $te perifraz . Aceasta din urm nu este opera activit #ii omene$ti. durerea. Dup cum spunem c este una atât arderea care taie. cât $i t ierea care arde a cu#itului înro$it în foc. Trebuie s se $tie c sfânta Lui minte lucreaz lucr rile ei naturale. $i: fiecare din cele dou firi lucreaz în Hristos cu participarea celeilalte. C ci a luat pe om în întregime. adic acelea care au ap rut în via# din pricina condamn rii prilejuite de c lcarea poruncii. cunoscând [i conducând nu ca minte simpl a unui om. a Dumnezeirii Lui. activitatea dumnezeiasc . tot astfel $i când vorbim de o singur activitate teandric a lui Hristos. Se numesc afecte fire$ti [i neprih nite acelea ce nu sunt în puterea noastr . ci s-a n scut în voin #a noastr liber . amintindu-[i de traiul $i de patimile Sale de pe p\mânt. anume când cineva cuprinde printr-un singur cuvânt dou lucruri. afar de p cat. agonia. coruptibilitatea. CAPITOLUL XX Despre afectele fire$ti $i neprih nite ale lui Hristos M rturisim c Hristos a luat toate afectele fire $ti [i neprih nite ale omului. pentru c s\vâr[e[te lucr rile cele dumnezeie $ti prin corp ca printr-un instrument $i pentru c unul este cel care lucreaz atât dumnezeie$te cât $i omene$te în acela$i timp. [i c arderea focului $i t ierea cu#itului sunt activit #ile unor firi deosebite. dar spunem c alt lucrare este t ierea $i alta arderea. fuga de moarte. care lucreaz . Acesta nu este firesc. ci fiecare este considerat împreun cu cealalt . prin noua îns mân#are a diavolului. [i a luat pe toate cele ale omului. iar a omenirii Lui. Particip la Dumnezeirea activ a Cuvântului. nici îns mân#at în noi de creator. conduce $i guverneaz totul. setea. activitatea omeneasc . 119 . iar activitatea Lui dumnezeiasc n-a fost lipsit de activitatea Lui omeneasc . spre exemplu: foamea. adic s-a înomenit $i activitatea Lui omeneasc a fost dumnezeiasc .Dogmatica când spui: Hristos lucreaz potrivit fiec reia din cele dou firi ale Lui. ci ca una unit cu Dumnezeu dup ipostas $i care este minte a lui Dumnezeu. Prin urmare. f r a ne st\pâni prin for # . gândind. oboseala. termenul „activitate teandric " arat aceasta. adic îndumnezeit . ci a celei dumnezeie$ti. Prin urmare firea dumnezeiasc particip corpului care lucreaz . în#elegem pe cele dou activit #i ale celor dou firi ale Lui. gândind $i cunoscând. anume c Dumnezeu s-a f cut b rbat. activitatea Lui omeneasc n-a fost lipsit de activitatea Lui dumnezeiasc . lacrimile. c este mintea lui Dumnezeu $i c este adorat de toat f ptura. Trupul particip la Dumnezeirea Cuvântului.

pic turile de sânge. nu s-a desp r#it de mortabilitatea fireasc . despar #i vizibilul de spiritual 376. dac a voit a murit. nu este f c tor de via# . cu celelalte minuni [i cu cunoa $terea celor viitoare. 376 Cuvântul XXX. ajutorul îngerilor. C ci [i pe acesta nu l-a ispitit prin gânduri. C ci firea omului este roab lui Dumnezeu. din pricina unirii cu însu$i Dumnezeu Cuvântul [i a identit #ii ipostatice a fost îmbog #it. XXXVI. 1-13. despre Fiul. 12-13. 93r. Dac a voit a fl mânzit. Afectele activau în El conform firii. f. din pricina neputin #ei firii [i cele asemenea. în El nu se poate vedea nimic silit. pentru ca s fie învinse [i de noi afectele care l-au ispitit pe El [i le-a învins. prin care a fost învins . Migne PG. pentru c în Domnul afectele fire$ti nu precedau voin #a. ci prin $arpe. Tot astfel firea omeneasc nu posed în chip substan #ial cunoa$terea celor viitoare. trupul se nume $te rob [i ignorant. sufletul Domnului a fost îmbog #it cu cunoa$terea celor viitoare [i cu celelalte faceri de minuni. îns . ci rela#ia. C ci numele robiei [i al st\pânirii nu indic firea. dup cum spune Grigore Teologul. mai presus de fire. erau. când îng duia trupului s sufere cele ale Sale. al patrulea cuvânt teologic. 1-11. îns . la fel ca $i pe Adam. a respins ispita $i ca fumul a împr [tiat-o. ci toate sunt de bun voie. sufletul Domnului. CAPITOLUL XXI Despre ne$tiin# $i robie Trebuie s se $tie c Hristos a luat o fire ignorant [i roab . ci a devenit f c tor de via# din cauza unirii dup ipostas cu Cuvântul [i nu putem spune c n-a fost [i nu este totdeauna f c tor de via# . pentru ca firea învins odinioar s înving\375 pe înving torul de alt dat prin acelea$i ispite. dac . îns . îns . dup edi#ia de la Verona. Din pricina identit #ii ipostasei. care a f cut-o. A fost 374 ispitit $i a învins ca s ne dea nou biruin# [i s dea firii putere de a învinge pe du $man. care exist în chip firesc în to #i oamenii.124B. [i Adam cel nou s mântuiasc\ pe Adam cel vechi. dac a voit i-a fost fric . Luca. IV. Marcu. 1531. I. unit dup ipostas cu însu$i Cuvântul lui Dumnezeu. F r îndoial afectele noastre fire $ti erau în Hristos $i conform firii $i mai presus de fire. Trupul oamenilor. Matei. potrivit firii Lui. Trebuie s se $tie c nu putem s -L numim rob. $i nu cunoa$te pe cele viitoare. dup cum am spus. îns . cum este numele de Tat [i de Fiu. Domnul. dac a voit a însetat. trupul Domnului. IV. [i a unirii nedesp r#ite.Sfântul Ioan Damaschin din care provine sudoarea. Cel r u l-a ispitit pe Hristos din afar [i nu prin gânduri. 120 375 374 . A$adar. Tradus prin corectarea textului edi #iei Migne PG. Prin urmare pe toate le-a luat ca pe toate s le sfin#easc . col.

împart pe unul Hristos în dou . dac nu este unit cu Dumnezeu Cuvântul. ceea ce este creat de ceea ce este necreat. 383 Luca II. n scocesc o unire relativ $i o simpl locuire a Cuvântului în om. Mai mult: El î $i f cea progres al S u progresul oamenilor în în#elepciune. Dar dac este rob. dup cum am spus [i despre ne$tiin# . 4-5. Dar cei care afirm c El progresa în în #elepciune [i în har. ci fiu”379? Se nume$te rob cu numele — c ci El nu este rob — deoarece a luat pentru noi chip de rob 380 [i a fost numit rob împreun cu noi381. tot astfel $i aici. dup edi#ia de la Verona. 94v. a robit pentru noi patimilor. care am fost înfia #i prin El378: „~ncât nu mai e$ti rob. ci ascultînd384 de prostul Nestorie. în în #elepciune. Iar rob al S u nu este nici într-un caz. atunci trupul este rob. A$adar. 381 Filimon 16. $tie totul. 1531. ci rela#ia. Dar o dat ce s-a unit dup ipostas cum va fi rob? C ci unul fiind Hristos. îns . vârst\ $i har „El sporea. $i s-a f cut slujitor mântuirii noastre. întocmai ca Nestorie. 382 Coloseni II. nici despre ce lucruri dau adeverire” 385. 378 377 121 . în vârst\ [i în har”383. acela $i Dumnezeu $i om în acela$i timp. ci despre cele relative. 52. ca [i cum ar fi primit un adaos la acestea. Galateni IV. dac despar#i prin gânduri pure sau pe cale abstract . adic cunoa$terea lui Dumnezeu [i mântuirea oamenilor. $i-$i însu$ea pretutindeni firea noastr . 15. 3. Cre$tea în vârst\. f. îl numim St\pânul $i Domnul întregii crea #ii [i afirm m c unul Hristos. $i mai mult c a existat în El [i avea identitatea Ioan XVI. C ci dac trupul s-a unit cu adev rat cu Dumnezeu Cuvântul din primul moment al existen#ei Sale în trup. 7. în ce sens spune apostolul despre noi. 7.Dogmatica Aceste nume nu indic fiin#a. A$adar cui va fi rob? Tat lui? Dar dac este rob Tat lui nu sunt ale Fiului toate câte le are Tat l377. Dar cei care numesc pe Hristos rob. nu poate fi Lui $i rob $i Domn. CAPITOLUL XXII Despre progresul Domnului în în #elepciune. Noi. „C ci în El sunt toate visteriile cele ascunse ale în#elepciunii [i ale cunoa $terii”382. „ne[tiind nici ce vorbesc. dar prin cre$terea în vârst\ scotea la iveal în#elepciunea care se afla `n El. 7. Impasibil fiind. 385 I Timotei I. în har $i în îndeplinirea buneivoin #e a Tat lui. 384 Tradus prin corectarea textului edi #iei Migne PG. 380 Filipeni II. 379 Galateni IV. afirm implicit c unirea celor dou firi nu s-a f cut din primul moment al existen #ei Sale în trup $i nici nu m rturisesc unirea dup ipostas . Aceste nume nu se spun despre cele absolute. spune Scriptura.

agonizeaz $i evit moartea. ci. aceast team . afar de momentul patimii. Este apoi o team care const din tr darea gândurilor. totu$i nu s-au f cut în chip silit. se teme. s -a temut de moarte. Defini#ia acestui fel de team este urm toarea: teama fireasc este o putere care se alipe $te prin team de existen# . chiar dac de multe ori s-a temut în virtutea întrup rii Sale.Sfântul Ioan Damaschin ipostatic cu El. Este o team fireasc . în chip voluntar. [i-a ar tat repulsia. îns . Prin urmare. în#elepciunea $i plin tatea tuturor bunurilor. Aceast team este contra firii $i o definim astfel : frica contra firii este teama provocat în noi pe nea$teptate. cum oare nu l-a îmbog #it în chip des\vâr[it cu toat în#elepciunea [i harul? Trupul nu s-a împ rt $it de har [i nici n-a participat prin har însu $irilor Cuvântului. ca $i cum cele spuse de El s-ar fi `ntâmplat în aparen # . în chip firesc. au în chip firesc dorin #a de a exista $i nu de a nu exista. ca atunci când ne speriem în timpul nop #ii când se produce vreun zgomot. dac toate au fost aduse de creator de la neexisten # la existen # . în virtutea unirii dup ipostas . Domnul n-a avut acest fel de fric . f\cându-se om. din necredin #a $i din ne$tiin#a ceasului mor#ii. totu $i a ar tat $i existen#a fricii. din pricina dragostei naturale [i a familiarit #ii puse în el de la început de creator. mai degrab . cum este cazul cu noi. Toate s-au `ntâmplat prin fire $i cu Ioan XII. Pentru aceea niciodat nu s-a temut în acest fel. a avut aceast dorin# . C s-a temut cu adev rat spune sfin #itul Atanasie în lucrarea contra lui Apolinarie : „Pentru aceasta Domnul a spus: «Acum s-a tulburat sufletul meu»386. Prin urmare [i Dumnezeu Cuvântul. ~n adev r. b utur [i somn [i a f cut în chip natural experien #a tuturor acestora. c ci El cuno$tea timpul mor#ii. Cuvântul «acum» arat momentul când a voit. în virtutea c reia. C ci voind în chip voluntar le-a primit pe cele fire $ti. Caracterul firesc al acestora este tendin #a spre cele ce men#in firea. CAPITOLUL XXIII Despre team Numele de team are un sens dublu. în cele care men#in firea [i-a ar tat tendin#a prin care era împins spre mâncare. n-a numit neexisten #a ei ca existent . prin care atât cele omene$ti cât [i cele dumnezeie $ti sunt ale unuia singur Hristos — c ci acela$i era [i Dumnezeu [i om în acela $i timp izvor $te lumii harul. ca în timpul patimii când. ele nu sunt supuse p catului. în cele care distrug firea. când sufletul nu vrea s se despart de corp. 27. fric $i agonie apar#in afectelor naturale $i neprih nite. 122 386 . Chiar dac cele ce s-au f cut s-au f cut prin legea firii.

123 . 393 Matei XXVI. C ci unul este Hristos. totu $i s-au s vâr[it spre ar tarea existen#ei”388. corespunz toare firilor Lui. Dar chiar daca cele s vâr$ite nu s-au `ntâmplat prin învingerea firii. dup cum a spus c tre Ioan. Ioan XVII. a spus „de este cu 387 388 389 390 Ioan XI. $i a ar ta c nu este potrivnic lui Dumnezeu? Dar când a spus: „Tat . urcarea c tre Dumnezeu [i s plineasc în locul nostru toat dreptatea391. A $adar. ne-a înv #at s cerem de la Dumnezeu. C ci dup cum a suferit afectele. o dat ce era unit dup ipostas cu Dumnezeu Cuvântul. [i n-avea nevoie s cear ceva de la Dumnezeu. Cuvântul II despre mântuitoarea întrupare a lui Hristos contra lui Apolinarie . CAPITOLUL XXIV Despre rug ciunea Domnului Rug ciunea este ridicarea min #ii c tre Dumnezeu. s prefer m voin#a dumnezeiasc voin#ei noastre $i arat c [i-a împropriat cele ale firii noastre [i c are cu adev rat dou voin#e. MG. ca pe cauza Lui. Luca XXII. 32-41. Cuvintele „cele s vâr[ite nu s-au `ntâmplat prin învingerea firii" arat c a suferit acestea de bun voie. nici nu se nelini $te$te sau se roag f r de o minte care se nelini $te$te $i se roag . da nu cum voiesc Eu. nu este clar oric ruia c ne înva# s cerem în ispite ajutor numai de la Dumnezeu. XXVI. 36. 1124 A. prin sfânta Lui minte. s ne ridic m mintea spre El.Dogmatica adev rat"387. urcarea spre Dumnezeu. pentru c este deofiin# cu El. col. pentru ca s ne dea biruin # asupra lor. XXVI. Marcu XIV. 41-42. de este cu putin# . î#i mul#umesc c m-ai ascultat. Marcu XIV. deschizându-ne nou . ca s ne deschid . 41-42. Sau: rug ciunea este cererea celor ce se cuvin de la Dumnezeu. Iar mai jos: „Cu nici un chip Dumnezeirea nu-$i împropriaz patima f r de un trup care sufer . ni s-a f cut nou pild . 41-46. s -l cinsteasc ca principiu [i cauz [i s arate c El nu este potrivnic lui Dumnezeu. treac de la Mine paharul acesta. în ce sens se ruga Domnul la învierea lui Laz r389 [i în timpul patimii 390? C ci sfânta Lui minte n-a avut nevoie s se urce c tre Dumnezeu. ci cum Tu voie[ti” 393. Când la învierea lui Laz r a spus: „Tat . 42. Dar împropriindu-$i persoana noastr [i formând în El însu $i firea noastr . nici nu arat tulburare sau durere f r de un suflet care se întristeaz [i se tulbur . 392 Ioan XI. tot astfel s-a $i rugat. 39-44. [i s ne împace cu Tat l Lui. Cuvântul I despre întruparea Domnului contra lui Apolinarie. dar nu potrivnice? A spus „Tat ". Migne PG. l -26. Eu îns $tiam c totdeauna m ascul#i. dar am spus pentru poporul care se afl aici ca s cunoasc c Tu m-ai trimis”392. fire$ti. 391 Matei III. nu este clar tuturor c a rostit aceste cuvinte pentru a cinsti pe Tat l. Luca XXII. 15. dup cum am spus. 1153 B. 39. Matei XXVI. col.

CAPITOLUL XXV Despre împroprierea firii noastre Trebuie s se $tie c sunt dou feluri de împroprieri: una fireasc [i substan#ial [i alta personal $i relativ . deoarece ca Dumnezeu are aceea$i voin# cu Tat l. 396 Galateni III. A spus: „Dar nu cum voiesc Eu. Cu neputin # este numai ceea ce Dumnezeu nu. c ci s-a f cut om prin natur $i cu adev rat [i a experimentat însu $irile fire$ti. ci noi suntem cei p r si#i [i noi cei trecu#i cu vederea. în chip natural. a luat firea noastr $i toate însu$irile fire$ti. f r ca El s fie sau fac acestea. 13.Sfântul Ioan Damaschin putin# " nu pentru c nu $tia — c ci ce este cu neputin # la Dumnezeu? — ci pentru ca s ne înve#e pe noi s prefer m voin#a dumnezeiasc voin#ei noastre. nici nu îng duie. desp r#ind pe cale abstract vizibilul de spiritual. pentru iubirea de oameni. 34. s-ar fi a$ezat în acela$i rând cu noi. împroprierea personal $i relativ este atunci când ia locul altei persoane. sau când roste $te în locul altei persoane pentru ea cuvinte care nici într-un caz nu se potrivesc Lui. voie $te. CAPITOLUL XXVI Despre patima corpului Domnului $i despre impasibilitatea Dumnezeirii Lui Prin urmare însu $i Cuvântul lui Dumnezeu a suferit toate în trup. afar numai dac . adic mila sau dragostea. aceasta în chip firesc evit moartea. pe baza unei rela#ii oarecare. Marcu XV. Pentru aceea s-a rugat. C ci Tat l nu este Dumnezeul lui Hristos. pentru c [i-a împropriat firea noastr . voin#a omenirii Lui. Dumnezeul Meu. ci cum Tu voie[ti” 394. Matei XXVII. în adev r. 46. arat . pentru c [i-a impropriat persoana noastr . Potrivit acestei împroprieri personale $i relative $i-a împropriat blestemul [i p r sirea noastr $i cele asemenea care nu sunt fire $ti. compus din Dumnezeire [i Ibidem. 124 395 394 . ci a luat persoana noastr $i a fost a$ezat în acela$i rând cu noi. în timp ce firea Lui dumnezeiasc $i singura impasibil a r mas impasibil . A spus cuvintele: „Dumnezeul Meu. îns . ~mpoprierea fireasc $i substan#ial este aceea potrivit c reia Domnul. pentru ce m-ai p r sit”395. ca om. Un astfel de sens au cuvintele: „S-a f cut blestem pentru noi” 396. C ci prin faptul ca a suferit unul Hristos. $i nici n-a fost p r sit vreodat de Dumnezeirea Sa.

c ci nu are însu$irea natural de a se strica din pricina apei. 12. Sufletul este pasibil. Romani V. $i r\mâne o singur ipostas Domnul nostru Iisus Hristos a fost f r de p cat. atunci când trupul sufer ! (i dup cum dac cineva vars ap pe un fier înro$it în foc. S nu fie! A$adar. n-a suferit împreun cu corpul. 9. când corpul este t iat el simte durere [i sufer împreun cu corpul.Dogmatica omenire [i care este în Dumnezeire $i omenire. de vreme ce prin p cat a intrat moartea în lume 398. pre # de r scump rare ca astfel s ne libereze pe noi de condamnare. Dumnezeirea. „c ci p cat n-a f cut cel care ridic p catul lumii $i nici nu s-a g sit viclenie în gura Lui” 397. A$adar. pentru aceea. Domnul moare. C ci dac atunci când soarele lumineaz un copac. în locul nostru. [i aceasta este valabil mai ales despre cele dumnezeie $ti. Nu era supus mor#ii. Ioan I. CAPITOLUL XXVII Dumnezeirea Cuvântului r\mâne nedesp r#it de suflet $i de corp $i în moartea Domnului. dar n-a suferit împreun cu ea [i firea impasibil . soarele r\mâne net iat [i impasibil. sau c Dumnezeu a suferit prin trup. cu toate c el n-a fost t iat. se aduce pe sine însu $i în locul nostru jertf Tat lui. 22. c ci noi am p c tuit fa# de Tat l. $i El trebuia ca s -l primeasc pe El. c ci altfel nu este exemplu. primind în locul nostru moartea. II. Isaia LIII. cu atât mai mult r\mâne impasibil Dumnezeirea impasibil a Cuvântului unit cu trupul dup ipostas . unul. Trebuie s se $tie c spunem: Dumnezeu a suferit în trup. C ci dup cum întunericul dispare când vine lumina. dar fierul r\mâne nev t mat. adic focul. a suferit firea cea pasibil . 397 398 I Petru. 29. C ci asem narea în totul va fi identitate [i nu exemplu. pentru c este impasibil . ca una ce prin natur este pasibil . iar securea taie copacul. dar nici într-un caz c Dumnezeirea a suferit în trup. în exemple este necesar s se observe asem narea $i deosebirea. cu cât mai mult suferin#a nu este proprie Dumnezeirii. îns . Este îns cu neputin # s se g seasc exemple întru totul asemenea cu privire la doctrina d espre Dumnezeu $i despre întrupare. singura impasibil . 125 . [i cu atât mai mult r\mâne dep rtat de suferin# . atunci când trupul suferea! Dar nu este necesar ca exemplele s se potriveasc complet [i perfect. [i gustând din corpul infailibil $i f c tor de via# este distrus $i d înd r t pe to#i aceia pe care alt dat i-a înghi#it. Sângele Domnului n-a fost adus ca jertf tiranului. moartea se apropie $i înghi#ind momeala corpului este str b tut de undi#a Dumnezeirii. se stinge. care are însu $irea natural de a suferi din pricina apei.

Prin urmare. înseamn $i descompunerea $i dispari#ia complet a corpului în elementele din care a fost compus. setea. alta decât ipostas Cuvântului. existen #a în ipostasa Cuvântului. ipostatic. 126 399 . adic nepieritor. adic de suflet [i de corp. str pungerea cu cuiele. A$adar. atunci taina întrup rii este o în$el ciune $i o minciun . moartea. [i nici nu vei da ca s vad cel cuvios al t u distrugere”399. adic desp r#irea sufletului de corp. îns . nici sufletul. era unit prin Cuvânt. Astfel. în acela$i timp. Ipostasa Cuvântului a fost totdeauna una $i niciodat dou . $i astfel nici unica ipostas nu s-a desp r#it în dou ipostase. dup cum ne-au predat purt torii de Dumnezeu p rin#i. [i cele asemenea. acelea care spune Evanghelia c s-au `ntâmplat. ipostasa lui Hristos este una totdeauna.Sfântul Ioan Damaschin tot astfel [i stric ciunea este alungat la apropierea vie #ii. îns . c ci a luat pe toate acestea de bun voie. îns . dup cum spune profetul David: „C nu vei p r si sufletul meu în iad. împungerea coastei. cuiele. iar cel care a introdus stric ciunea în via# . distrugere. Aceasta este numit de mul#i mai ales distrugere. Coruptibilitatea. atunci to #i cap t via# . m rturisim c trupul Domnului este incoruptibil. unica ipostas a Cuvântului a fost [i ipostasa Cuvântului [i a sufletului [i a trupului. [i chiar dac Sfântul Lui suflet s-a desp r#it de corpul Lui prea curat. CAPITOLUL XXVIII Despre coruptibilitate $i distrugere Numele de coruptibilitate are dou sensuri: indic aceste afecte omene$ti: foamea. atunci aparent [i nu adev rat s-a f cut om. Corpul Domnului n-a avut experien #a acesteia. dup concep#ia nebunului Iulian $i Gaian. C ci dac era incoruptibil nu era deofiin # cu noi $i atunci nu s-au `ntâmplat cu adev rat. Noi. oboseala. S nu fie! Iar cei care vorbesc a$a s fie lipsi#i de mântuire. totu $i Dumnezeirea nu s-a desp r#it de cele dou . [i cu toate c în timpul mor #ii a fost desp r#it sufletul de trup. Niciodat . 10. setea. moartea. chiar dac a murit ca om. Este necucernic s spui c este incoruptibil corpul Domnului înainte de înviere. Potrivit acestei însem n ri spunem c trupul Domnului este coruptibil. Dar dup Psalmi XV. Chiar dac spa#ial sufletul s-a desp r#it de corp. având existan #a în unica ipostas a Cuvântului. ci numai în aparen # . totu $i fiecare a r mas. potrivit primului sens al Cuvântului coruptibilitate. Iar dac s-au `ntâmplat aparent. C ci corpul [i sufletul au avut de la început. Dup al doilea sens al cuvântului coruptibilitate. atunci aparent $i nu adev rat am fost mântui #i. foamea. am dobândit mântuirea cea adev rat [i o vom dobândi. nici corpul n-au avut o ipostas proprie.

spune dumnezeiescul apostol. spunem c trupul Domnului este incoruptibil [i dup primul sens. slobozenie celor robi #i. f\cându-ni-se însu$i pârga învierii. Maleahi IV. 18. 79. tot astfel [i celor din iad. Isaia IX. 2. care urmeaz dup înviere.Dogmatica învierea din mor #i a Mântuitorului. 401 400 127 . „C ci trebuia. vedere celor orbi403. ca acest corp stric cios s\ se îmbrace în nestric ciune”400. iar celor care n-au crezut. 1. (i astfel a slobozit pe cei lega #i din veci [i iar $i a revenit dintre mor#i deschizându-ne calea c tre înviere. 2. ca dup cum a binevestit pacea celor de pe p\mânt. I Corinteni XV. 402 Luca I. a incoruptibilit #ii [i a impasibilit #ii. 53. Luca IV. (i Domnul a d ruit prin corpul Lui propriu [i corpului nostru învierea [i incoruptibilitatea. celor p\mânte[ti $i celor dedesupt”404. CAPITOLUL XXIX Despre pogorârea în iad Sufletul îndumnezeit se pogoar în iad. 404 Filipeni II. 10. $i celor care au crezut a devenit pricina mântuirii ve $nice. 403 Isaia LXI. mustrare a necredin #ei. tot astfel s str luceasc lumin $i celor de sub p\mânt $i care stau în întuneric [i în umbra mor #ii402. „Pentru ca Lui s se plece tot genunchiul celor cere $ti. ca dup cum celor de pe p\mânt a r s rit soarele drept #ii401.

exist înainte de veci. 19. $i în care. foamea [i setea. c tre voi a$a precum l-a#i v zut mergând la cer”407. dup ce s-a întrupat în vremurile din urm . nici sufletul. deoarece trupul Lui este sl vit împreun cu El. [ade $i cu trupul. 128 406 405 . Efeseni I. voind dumnezeie $te [i omene$te mântuirea noastr $i lucrând. Coloseni. Luca XXIV. Romani VIII. totu$i nu în virtutea unei legi a firii — c ci n-a fl mânzit — ci în virtutea întrup rii Sale. conservarea [i conducerea tuturora. ca Dumnezeu [i deofiin # cu Tat l. dar nu vorbim de o dreapt spa#ial a Tat lui. C ci cum va avea o dreapt spa#ial cel necircumscris? Dreapta [i stânga au numai lucrurile circumscrise. somnul [i oboseala $i cele asemenea. Evrei XIII. purtarea de grij . în l#area de la p\mânt la cer $i coborârea Lui iar $i sunt activit #i ale unui corp circumscris: „C ci va veni iar $i. Numim dreapta Tat lui slava [i cinstea Dumnezeirii. C ci chiar dac a gustat din mâncare dup înviere405. anume c este însu$i trupul Lui. voli #ional [i activ $i astfel se a$eaz în dreapta Tat lui406. adic coruptibilitatea. III. 1. 11. ca s învedereze adev rul învierii. I Petru III. care a suferit [i a înviat. nici corpul. 20. 32.Sfântul Ioan Damaschin CARTEA A PATRA CAPITOLUL I Despre cele de dup înviere Dup învierea din mor #i a lep dat toate afectele. 2. pe de o parte dumnezeie $te. 41-43. amintindu-$i de vie#uirea Sa de pe p\mânt. iar pe de alt parte omene$te. ci avea $i corpul [i sufletul ra #ional $i gânditor. CAPITOLUL II Despre $ederea în dreapta Tat lui Spunem c Hristos s-a a$ezat cu trupul în dreapta lui Dumnezeu $i a Tat lui. Sfântul Lui suflet cunoa $te c este unit dup ipostas cu Dumnezeu Cuvântul [i c este împreun adorat ca suflet al lui Dumnezeu $i nu ca simplu suflet. 34. 407 Fapte I. C ci este închinat de toat crea#ia într-o singur închin ciune împreun cu corpul lut. Marcu XVI. N-a lep dat nici una din p r#ile firii. v zând $i cunoscând c este adorat de toat f ptura ra#ional . spune Sfânta Scriptur . în care Fiul lui Dumnezeu.

iar porfira. ci trupului lui Dumnezeu. sau spune#i c o fire este adorat [i una neadorat Ne închin m Fiului lui Dumnezeu împreun cu Tat l [i cu Sfântul Duh. Fiul este Fiu [i nu Tat . Duhul este Sfântul Duh [i nu Tat [i nici Fiu. înainte de înomenirea Lui îl ador m necorporal. dar $i Dumnezeu. nu este adorat din pricina lui. dac este mobil [i se schimb ? Pentru aceea Fiul lui Dumnezeu se face Fiu al omului. dar pentru c este unit cu Dumnezeu Cuvântul este adorat din pricina Cuvântului [i în Cuvânt. dar când este unit cu focul $i f cut c rbune nu po #i s -l atingi. ci din pricina lui Dumnezeu Cuvântul. îl ador m pe acela$i întrupat $i f cut om. adic lemnul înro$it în foc — tot astfel [i trupul. iar dac ar dispre#ui-o cineva este condamnat la moarte. unit cu el dup ipostas . lucru care s-a `ntâmplat de multe ori. dup întrupare. C ci însu$irea este imobil . trupul lui Hristos. ci c rbunele. A$adar. dar când ajunge îmbr c minte împ r teasc este cinstit $i sl vit . Altfel cum ar putea s r\mân însu$ire. pentru c este creat. s-a f cut Fiul omului. sau adora#i crea#ia închinându-v unei firi create. C ci în chipul în care împ ratului i se d închin ciunea [i când este dezbr cat $i când este îmbr cat. în virtutea firii Sale proprii.Dogmatica CAPITOLUL III C tre cei care spun: dac Hristos are dou firi. este neadorat. $i dup cum simplul lemn se poate pip i. (i nu spunem c ne închin m unui simplu trup. CAPITOLUL IV Pentru ce s-a f cut om Fiul lui Dumnezeu $i nu Tat l $i nici Duhul? Ce a s vâr[it întrupându-se ? Tat l este Tat [i nu Fiu. dac vei desp r#i pe cale abstract vizibilul de spiritual. `ntrupându-se din Sfânta Fecioar . ci din cauza focului unit cu el — c ci firea lemnului nu este inaccesibil pip itului. nu din cauza lui. ca s r\mân imobil însu$irea. dar acum. Fiul lui Dumnezeu s-a întrupat ca s d ruiasc iar $i omului aceea 129 . în virtutea firii sale. iar prin aceasta nu s-a dep rtat de însu$irea de a fi Fiu. nu este adorat. Fiind Fiul lui Dumnezeu. se calc în picioare $i se arunc . ca simpl porfir . adic Dumnezeului întrupat. dar este adorat în Cuvântul lui Dumnezeu întrupat.

diavolii se înfrico $eaz de oamenii pe care alt dat îi #ineau sub a lor robie. adic des\vâr[it în virtu #i. C ci l-a f cut „dup chipul lui” 408. dreptatea $i a fi lipsit de orice r utate. prin patimi $i prin moarte. 130 409 408 . s ne înt reasc $i s ne înve#e s biruim pe tiran prin r bdare [i smerenie. am ajuns în viciu [i am fost lipsi #i de comuniunea dumnezeiasc . 410 In]elepciunea lui Solomon II. Ibidem. 26. starea omului „dup chipul [i dup asem narea lui”412. Un fel de caracteristici ale firii dumnezeie$ti sunt acestea: lipsa de grij . am întunecat [i am distrus caracteristicile chipului dumnezeiesc. 14. cur #ia. socotit alt dat groaznic [i odioas . în#elepciunea. sau surpat capi $tele [i templele idolilor. Dumnezeirea nezidit este închinat . f\cându-se pârga învierii noastre $i s reînnoiasc vasul cel netrebnic $i stricat. atât pe cât este cu putin# firii omene$ti. bun tatea. adic gânditor [i liber. Moartea. n dejdea învierii s-a d ruit prin învierea lui Hristos. nu. 412 Facerea I. ci pu #ini oameni goi. au biruit pe cei în #elep#i [i pe cei puternici. ea. nici cu ajutorul armelor. b tu#i. „C ci ce împ rt $ire are lumina cu întunericul?”411. este învins . neînv #a#i. s-a s dit cuno$tin#a lui Dumnezeu.Sfântul Ioan Damaschin potrivit c reia l-a f cut la început. atât de înfrico $ toare înainte. A încetat religia demonilor. dar n-am p zit-o. nici cu ajutorul o $tilor. un Dumnezeu adev rat. virtu #ile sunt îndeplinite. c ci cu ei era puterea atotputernic a celui r stignit. s-a sfin#it zidirea prin dumnezeiescul sânge. persecuta#i. adic firea noastr . (i lucru minunat este c toate acestea s-au f cut prin cruce. Pentru c Dumnezeu ne-a dat o stare mai bun . 411 II Corinteni VI. `n tot p\mântul s-a predicat vestea cea bun a cunoa$terii lui Dumnezeu $i n-a pus pe fug pe cei potrivnici cu ajutorul r zboiului. ca s înnoiasc . acum este preferat vie#ii. predicând pe cel r stignit în corp [i pe cel care a murit. creator [i Domn al tuturora. ca s ne înve#e pe noi vie#uirea în virtute — c ci ne-a f cut virtutea prin El însu $i u$oar de practicat — ca s ne libereze de stric ciune prin comuniunea cu via #a. chemându-ne la cuno$tin#a de Dumnezeu. (i ajungând noi în afara vie #ii. s raci. la început l-a pus în comuniune cu El — „c ci l-a f cut pentru incoruptibilitate" 410 — $i l-a ridicat prin comuniunea cu El c tre incoruptibilitate. ca s ne r scumpere de tirania diavolului. Acestea sunt izbânzile venirii lui Hristos! Acestea sunt semnele puterii lui! C ci n-a mântuit ca prin Moise un popor din Egipt [i din robia Facerea I. Treimea cea deofiin# . Din pricina c lc rii poruncii. da#i mor#ii. 23. am c zut în stric ciunea mor#ii. A$adar. îns . [i „dup asem nare”409. prin El însu$i [i în El însu $i. Cuvântul ia starea mai rea. 26.

s lupte prin necazuri pentru ea [i s se bucure de roadele ei. ca oamenii s aleag virtutea. 416 Iisus Navi VII. necreat . necorporal . 35. în virtutea omenirii. dar st ruiau mai departe în p cat $i p catul le era socotit ca Dumnezeu. Altfel. ci convinge. a izb vit întreaga omenire de stric ciunea mor#ii $i de sub robia crudului tiran. 25. celui care ne-ai adus. în schimbul tuturor acestora? C ci toate sunt ale tale [i nu ceri de la noi nimic altceva decât s ne mântuim. îns . Numeri XVI. când s-a întrupat. Putere [i Dumnezeule atotputernic! Ce-#i vom da noi neputincio $ii. Cuvinte al lui Dumnezeu. nici nu acoper cu p\mânt414. necompus . Ipostasa are însu $irile celor dou firi $i este cunoscut în dou firi. $i creat . desp r#ind marea413. Ie[irea XIV. dar [i pe aceasta o dai [i din pricina nespusei Tale bun t #i e$ti chiar recunosc tor celor care o primesc. 414 413 131 . celui care ne-ai d ruit o fericit existen# . Din aceast pricin aceea$i unic ipostas\ este necreat . iar $i la aceast stare pe noi. Slav }ie Hristoase.Dogmatica lui Faraon. 6. Nu duce cu for#a spre virtute. Deuteronom XI. ci mai mult. 31-33. a ajuns compus din Dumnezeirea pe care o avea întotdeauna. dac spunem dou ipostase. Mul#umesc }ie celui care ne-ai dat existen #a. Alt dat cei care p c tuiau erau pedepsi#i. $i din trupul pe care l-a luat. 415 Numeri XVI. 16-31.. îns . [i a devenit ipostasa trupului. suntem sili #i sau s împ r#im pe unicul Hristos. în #elepciune. acum. tortur ri [i moarte. prin negr ita Ta bun voin# . v zut [i nev zut . Deuteronom XI. a p catului. sau s fie negat deosebirea firilor [i s introducem schimbare $i amestecare. prin blânde]e [i îndelung r bdare. cei c zu#i din ea! CAPITOLUL V Pentru cei care întreab dac ipostasa lui Hristos este creat sau necreat Ipostasa Cuvântului lui Dumnezeu înainte de întrupare a fost simpl . în virtutea Dumnezeirii. 4. oamenii aleg pentru credin # [i virtute asupriri. nici nu arde cu foc 415 [i nici nu porunce$te s fie lovi#i cu pietre cei p c to$i416.

col. despre Fiul . dup cum mint unii. ci spunem c în momentul în care Cuvântul s-a f cut trup. Cuvântul II despre mântuitoarea întrupare a lui Hristos contra lui Apolinarie . Ioan I. Iar în scrierea c tre împ r tese. XXXVI. 132 . 1. Aceasta pentru motivul c prin numele Hristos se în #elege Cuvântul cel din Dumnezeu împreunat în chip tainic cu omenirea. care a sus #inut preexisten]a sufletelor. a spus acestea: „Eu spun c Iisus Hristos nu trebuie s se numeasc nici Cuvântul din Dumnezeu f r omenire [i nici templul care s-a n scut din femeie. despre credin &a cea adev rat `n Domnul nostru Iisus Hristos. col. Cuvânt adresat prea birtecredincioaselor împ r tese. LXXVI. în acela $i moment a $i fost numit Iisus Hristos. col. îns . în cuvântul despre mântuitoarea întrupare spune astfel: „Dumnezeul care exist înainte de venirea în trup n-a fost om. f r a fi unit cu Cuvântul. Noi. col. XXV. s-a f cut trup în chip neschimbat [i a fost uns trupul cu Dumnezeirea. Evrei I. ci a fost Dumnezeu la Dumnezeu421. n-am fost înv #a#i s\ gândim sau s spunem a$a. Migne PG. 9. 417 Psalmi XLIV. îns . 9. cu untdelemnul bucuriei” 423. cel de ve$nic pomenire. 9. dup cum zice Grigore Teologul417. totu$i trebuie s se $tie c de multe ori dumnezeiasca Scriptur întrebuin #eaz timpul trecut în locul viitorului. scriind c tre împ ratul Teodosie. Cuvânt adresai prea binecredinciosului împ rat Teodosie. Se nume $te Hristos. Aceast absurditate face parte din neroziile lui Origen. spune astfel: „Unii spun c numele Hristos se cuvine numai Cuvântului n scut din Dumnezeu Tat l care este gândit $i exist deosebit. Migne PG. LXXVI. 1 133 B.132 B. Dar c ungerea este pentru omenire nu se va îndoi nimeni din cei care sunt obi$nui#i s judece drept”420. al patrulea cuvânt teologic. c Fiul [i Cuvântul lui Dumnezeu a devenit Hristos din momentul în care s-a s l $luit în pântecele Sfintei pururea Fecioarei. adic cu Duhul de la Dumnezeu [i Tat l. ca în versetul urm tor: „Dup acestea s-a ar tat pe 418 419 420 421 422 Cuvântul XXX. „Aceasta este ungerea omenirii". fiind nev zut [i impasibil. Evrei I. Iar prea sfin#itul Chiril al Alexandriei. 9. Dar când s-a f cut om este adus prin trup numele Hristos. în virtutea unirii s vâr[ite prin întrupare” 418. Noi afirm m. 423 Psalmi XLIV. 1220 C. pentru c numelui îi urmeaz patima $i moartea”422. înainte de întruparea din Fecioar $i nici nu s-a numit de atunci Hristos. Iar Atanasie. pentru c a fost uns cu untdelemnul bucuriei 419. Migne PG. 1173 C. Dumnezeul t u. Chiar dac Sfânta Scriptur zice: „Pentru aceea te-a uns pe tine Dumnezeule.Sfântul Ioan Damaschin CAPITOLUL VI Când Cuvântul a fost numit Hristos? Mintea nu s-a unit cu Dumnezeu Cuvântul. Migne PG.

f 102v. c ci ele s-au f cut de creator. înviere [i în l#are. îns . se raport la fire $i indic firea necreat [i creat . dar nu "*+. necreate.. scrise cu doi . nen scute.+#!# înseamn creare. c ci aceasta niciodat nu s-a `ntâmplat. sunt dou firi. Dar dac ar r spunde negativ la întrebarea noastr : dac au murit dou firi. nu s-ar vedea în fire $i na$terea $i nena$terea. adic create. CAPITOLUL VII C tre cei care întreab dac Sfânta N sc toare de Dumnezeu a n scut dou firi $i dac au fost r stignite pe cruce dou firi Cuvintele "*+. a suferit $i a fost r stignit cu firea cea pasibil .-)&# $i *+. nu se refer la fire. în ce prive $te Dumnezeirea Sa a fost n scut din Tat l în afar de timp.. c ci n-a fost n scut. adic Baruh III. a fost întrupat în vremurile din urm din Sfânta Fecioar în timp $i s-a n scut în trup. iar cele ce vin dup firea dumnezeiasc sunt *+. ci la ipostas $i indic ceea ce este nen scut [i n scut. scrise cu un singur . Primele exemplare ale fiec rei specii de animale sunt "*+. Prin urmare Sfânta N sc toare de Dumnezeu a n scut o ipostas cunoscut în dou firi. De asemenea. iar cuvântul *+. adic necreat . 425 424 133 .-#!# înseamn na$tere. ci ale ipostasei.. Cuvintele "*+. c ci pe cruce a fost r stignit cu trupul [i nu cu Dumnezeirea. na$terea este ie$irea unei ipostase de aceea $i fiin# din împreunarea b rbatului cu femeia. spunem: da. ci Hristos a fost n scut. Firea dumnezeiasc este "*+. acolo am $ezut $i am plâns”426.. 1531. 38. care este în dou firi.-)".Dogmatica p\mânt [i a petrecut cu oamenii” 424. dup edi#ia de la Verona. c ci s-a n scut din ve $nicie din Tat l. ~n firea dumnezeiasc [i necreat se vede nen scutul în Tat l.-)&#. dar în ce prive$te omenirea sa. Aceste fapte nu sunt ale firii. iar purcesul în Sfântul Duh.-)&#. ci a ipostaselor. nici n-a petrecut Dumnezeu cu oamenii. dar nu s-au n scut din cele asemenea lor. vom spune: prin urmare n-au fost r stignite cele dou firi. 1. Cu privire la Dumnezeu na $terea este ie$irea numai din Tat l a Fiului celui deofiin # cu El.. Dac cei care întreab ar l sa s se în#eleag c cel care s-a n scut din Sfânta N sc toare de Dumnezeu este din dou firi. n scutul în Fiul. Din aceasta cunoa $tem c na$terea nu este o însu $ire a firii.-)&# .-)". 426 Psalmi CXXXVI. Hristos. C ci dac na$terea ar apar#ine firii.. Cuvântul *+. c ci acela$i este Dumnezeu $i om. cu privire la corpuri. Tradus prin corectarea textului edi #iei din Migne PG. [i urm torul text: „La râul Vavilonului 425. Tot astfel [i despre r stignire.-)&#'[i'*+. când s-au spus aceste cuvinte nici nu s-a ar tat.-)".

adic prin har. pe cale abstract . ca $i cum ar fi o creatur . dar nu s-ar numi Unul-N scut. $i: „Tat l vostru". s-a f cut primul n scut între noi. pentru c este creator [i Domn. 18. 16. 15. $i în#elegi sensul cuvintelor dac . Coloseni I. A spus de asemenea „Dumnezeul Meu [i Dumnezeul vostru”434. prim n scut $i nu prim creat. c ci crea#ia nu este din fiin #a Tat lui. dar pentru c El este Unicul n scut. Pentru aceea a spus: „M urc la Tat l Meu $i la Tat l vostru”433. N-a spus „Tat l nostru". El este numit „primul n scut între mul #i fra#i”430 — c ci este unicul n scut [i din mam — pentru c a participat în chip asem n tor nou sângelui [i trupului [i s-a f cut om. 6. 18. I Ioan IV. a murit în trup. despar#i vizibilul de spiritual — $i „Dumnezeul vostru". ci a fost adus de la neexisten # la existen# prin voin#a Lui. Spunem c este „primul n scut din toat crea#ia”429. r\mânând. N-a spus „Dumnezeul nostru". atunci am presupune c este primul n scut dintre creaturi. Luca VI. îns . 18. a fost r stignit în trup. ci „Dumnezeul Meu". pe amândou\. El. pentru c [i El este din Dumnezeu. 134 428 427 . care am ajuns prin pozi#ie [i prin har fii ai lui Dumnezeu [i am fost numi #i fra#i ai Lui. 29. 430 Romani VIII. Dar pentru c este numit primul n scut427 [i unul n scut428. 29. fie c este unicul n scut. 14. 9. din fiin #a lui Dumnezeu [i a Tat lui va fi numit pe bun dreptate Fiul Unul-N scut. fie c este n scut înaintea altor fra #i. II Corinteni VI. 45. Galateni III. 26. dar [i crea #ia este din Dumnezeu. 15. a p timit în trup. Luca II. trebuie s p str m cu privire la El. CAPITOLUL VIII ~n ce sens se nume$te prim n scut Fiul Unul-N scut al lui Dumnezeu? Primul n scut este cel n scut `ntâi. în afar de timp. 432 Galateni III. 35. 7. 431 Matei V. 429 Coloseni I. Dac Fiul lui Dumnezeu s-ar numi primul n scut. ci „Tat l meu". 26. Evrei I. înfiia#i fiind prin botez 432. Ioan I. adic este Tat l S u prin fire. 26-27.Sfântul Ioan Damaschin Cuvântul dumnezeiesc înomenindu-se a fost n scut în trup. care este prin fire Fiul lui Dumnezeu. 18. iar prin El ne-am f cut [i noi fii ai lui Dumnezeu431. Romani VIII. Romani IX. III. 9. 433 Ioan XX. 17. impasibil Dumnezeirea Lui. 434 Ibidem.

Domnul. 441 Galateni III. „s se înnoiasc iar $i spre poc in# . ace$tia r stignesc înc o dat pe Hristos. trebuie reboteza#i. 12. `nv\]ând pe ucenicii S i invoca#ia de la botez. 18. ne-a condamnat la stric ciunea mor#ii. 444 Matei XXVIII. A $adar to#i cei care au fost boteza#i în Tat l [i în Fiul [i în Sfântul Duh [i au fost înv #a#i prin aceasta o singur fire a Dumnezeirii în trei ipostase $i se boteaz din nou.Dogmatica CAPITOLUL IX Despre credin# $i botez M rturisim un botez spre iertarea p catelor $i spre via#a de veci. dup cuvântul Domnului. deci. ca s nu fie Romani VI. (i dup cum o dat s-a s\vâr[it moartea Domnului. 442 Psalmi XLIV. 437 Matei XXVIII. dup cum spune dumnezeiescul David: „Pentru aceea te-a uns pe tine Dumnezeule. tot astfel o dat trebuie s ne botez m. pe care Tat l l-a uns cu Sfântul Duh. 4. spune totu $i c nu trebuie s se fac a$a invoca#ia de la botez. Coloseni II. (i este cu neputin# s credem în Hristos dac n-am fost înv #a#i m rturisirea în Tat l $i în Fiul [i în Sfântul Duh. 9. Dar to#i cei care n-au fost boteza #i în Sfânta Treime. 440 Romani VI. spune: „Duhul Domnului peste mine. 19. 1. 439 Romani VI. dup cum spune dumnezeiescul apostol: „C ci este cu neputin # ca cei odat lumina#i" $i cele ce urmeaz . a spus: „Botezându-i în numele Tat lui $i al Fiului [i al Sfântului Duh” 444. 9. 27. 19. cu untdelemnul bucuriei mai mult decât pe p rta$ii t i”442. Chiar dac spune dumnezeiescul apostol c „neam botezat în Hristos [i în moartea Lui” 439. 438 Evrei VI. totu$i. dar pentru c noi am c lcat porunca lui mântuitoare. prin botez împreun cu Domnul. Evrei I. Fiu. Prin urmare a fi botezat în Hristos înseamn a se boteza cei care cred în el 441. 12. Ne îngrop m. pentru c ei r stignesc pentru ei din nou pe Hristos si-l batjocoresc” 438. din cauza c ruia ma uns”443. 4-6. 4. Luca IV. 3. deoarece botezul prin cele trei cufund ri indic cele trei zile cât a stat Domnul în mormânt. 12. Coloseni II. dup cum spune dumnezeiescul apostol 436. ca din partea Domnului. 443 Isaia LXI. Hristos este Fiul Dumne zeului celui viu. iar prin aceste cuvinte suntem înv #a#i m rturisirea în Tat l [i în Fiul [i în Sfântul Duh. Ne botez m. Dumnezeu ne-a f cut pentru nestric ciune. Iar Isaia. Dumnezeul t u. 436 435 135 . Coloseni II. Prin aceste cuvinte spune atât numai c botezul este tipul mor #ii lui Hristos440. în numele Tat lui $i al Fiului [i al Sfântului Duh 437. Botezul indic moartea Domnului 435.

136 446 445 . Dar pentru c omul este dublu. lu m acum prin botez pârga Sfântului Duh. 452 Iacob II. f\cându-se asemenea nou . 1-24. Ne-a izvorât nou . Prin botez se d tuturora în mod egal iertare de p cate. pecete. 5. Apa îndepline $te icoana mor#ii. (i potrivit legii. pe de alt parte. deoarece prin rug ciune $i invocare Sfântul Duh se pogoar asupra apei.Sfântul Ioan Damaschin r ul ve$nic. prin ap $i prin Duh. harul Duhului îns . Al doiIoan III. Primul botez a fost botezul potopului 453 pentru curmarea p catului. 453 Facerea VII. 26. prin harul Duhului. Ilie a ar tat c harul Duhului este unit cu apa. c ci cu ap a ars jertfa450. 10. 448 Facerea VI. Apa izvorât din coasta Sa este spre rena $tere [i inundarea p catului $i a stric ciunii. Ne-a dat porunci ca s ne rena$tem prin ap [i prin Duh445. A doua na $tere se petrece în suflet. din suflet $i corp. corpul de p cat. Pe timpul lui Noe. 22. din stric ciune. De la început „Duhul lui Dumnezeu se purta deasupra apelor” 447 [i dintru început Scriptura m rturise$te despre ap c este cur #itoare. Dumnezeu a înecat p catul mondial prin ap\448. Ne botez m în Sfânta Treime. Prin urmare. pân\ chiar $i înse$i hainele sunt sp late cu ap\449. izvorul iert rii. 451 II Petru II. s-a pogorât. Aceasta pentru motivul c cei care se boteaz au nevoie de Sfânta Treime pentru men #inerea [i d inuirea lor [i este cu neputin # ca s nu fie împreun unele cu altele cele trei persoane ale Sfintei Treimi. 449 Levitic XV. iar rena $terea este pentru noi începutul unei alte vie#i. pe de o parte. iar apa. iar sângele este b utura pricinuitoare vie #ii ve$nice. 450 III Regi XVIII. în virtutea milostivirii Sale. credin #a are atâta putere s ne înfieze prin Duh [i s ne duc la fericirea de alt dat . c ci Sfânta Treime este nedesp r#it . Trebuie cu toat puterea [i cu t rie s ne p str m pe noi în$ine cura#i de lucrurile întinate. 32-38. aproape toate se cur #esc cu ap . Facerea I. spre robi $i. 17-24. $i-l elibereaz de stric ciune. 447 Facerea I. Duhul. 26. Prin ap . 2. prin patima sa. ca s nu ne întoarcem ca $i câinele la v rs tura sa451 [i s ne facem iar $i pe noi în$ine robii p catului. iar Duhul d arvun vie#ii. cur #este. Credin#a adev rat se încearc prin fapte. se cur #este tot cel necurat. talisman [i luminare. C ci cele v zute sunt simboluri ale celor spirituale. „Credin #a f r fapte este moart "452 dup cum $i faptele f r credin# . ne-a dat dubl [i cur #irea. 1-18. din sfânta [i prea curata Lui coast . ne-a r scump rat. potrivit legii. în m sura credin#ei $i a cur #irii antecedente. VII. reînnoie$te în noi starea dup chipul [i asem narea lui Dumnezeu446. 17-22. c ci cu toate c suntem creaturi. VIII.

Dogmatica

lea, botezul prin mare $i nori454, c ci norul este simbolul Duhului, iar marea simbolul apei. Al treilea, botezul legii vechi, c ci tot cel necurat se sp la cu ap , ba înc î$i sp la [i hainele $i astfel intra în tab r\455. Al patrulea, botezul lui Ioan 456, care a fost introductiv $i conducea la poc in# pe cei boteza#i ca s cread în Hristos. „Eu, spune Sfântul Ioan Botez torul, v botez cu ap , dar cel care vine în urma mea v va boteza cu Duhul Sfânt $i cu foc”457. A$adar, Ioan cur #e$te mai dinainte prin ap , în vederea Duhului. Al cincilea, botezul Domnului458, cu care s-a botezat El însu $i. Se boteaz nu pentru c El a avut nevoie de cur #ire, ci pentru c [i-a împropriat cur #irea mea, ca s zdrobeasc capetele balaurilor în ap "459, ca s înece p catul, ca s înmormânteze pe tot Adamul cel vechi în ap , ca s sfin#easc pe Botez tor, ca s împlineasc legea, ca s descopere taina Treimii, ca s ne dea nou pild $i exemplu de a ne boteza. (i noi ne botez m cu botezul des\vâr[it al Domnului, cel prin ap $i prin Duh. Se zice c Hristos boteaz cu foc, pentru c a rev rsat harul Duhului peste sfin#ii apostoli în chipul limbilor de foc 460, dup cum spune însu $i Domnul: „Ioan v-a botezat cu ap , dar voi ve#i fi boteza#i cu Sfântul Duh [i cu foc, nu mult dup aceste zile”461, sau din pricina botezului pedepsitor al focului ce va s fie. Al $aselea botez este botezul prin poc in# [i lacrimi, care este cu adev rat greu. Al $aptelea, botezul prin sânge $i mucenicie, cu care însu$i Hristos s-a botezat în locul nostru; ci este foarte cinstit [i fericit, pentru c nu se pâng reste a doua oar cu întin ciunea. Al optulea botez [i ultimul462, nu este mântuitor, ci pe de o parte distruge r utatea — c ci nu mai guverneaz r utatea $i p catul — iar pe de alt parte, pedepse$te necontenit. Duhul Sfânt s-a pogorât peste Hristos în form corporal ca un porumbel463 [i arat pârga botezului nostru [i cinste $te corpul. Pentru c [i acesta, adic corpul, este Dumnezeu prin îndumnezeirea lui. ~nc de la început a obi$nuit ca un porumbel s binevesteasc sfâr$itul potopului 464. Dar peste sfin#ii apostoli s-a pogorât în chip de foc 465. C ci El este Dumnezeu, iar „Dumnezeu este foc mistuitor” 466. Botezului îi urmeaz ungerea cu untdelemn; el indic ungerea
454 455

I Corinteni X, 2; Numeri IX, 15-22. Levitic XV, 3-33. 456 Matei III, 1-12; Marcu I, 4-8; Luca III, 2-18. 457 Matei III, 11; Marcu 1. 8; Luca III, 16. 458 Matei III, 13-17; Marcu I, 9-11; Luca III, 21-22; Ioan I, 29-34. 459 Psalmi LXXIII, 14. 460 Fapte II, 1-4. 461 Fapte I, 5. 462 Adic\ focul cel ve[nic de dup\ judecata ob[teasc\. 463 Matei III, 16; Marcu I, 10; Luca III, 22; Ioan I, 32. 464 Facerea VIII, 11-12. 465 Fapte II, 1-4. 466 Deuteronom IV, 24; Evrei XII, 29.

137

Sfântul Ioan Damaschin

noastr , ne face hristo[i (=un $i) [i ne f g duie$te, prin Duhul Sfânt, mila lui Dumnezeu, pentru c porumbelul a dus o ramur de m slin celor care au fost izb vi#i de potop467. Ioan a fost botezat punând mâna pe capul dumnezeiesc al St\pânului468 $i cu sângele s u469. Nu trebuie s se întârzie botezul, când credin #a acelora care se apropie de el a fost m rturisit prin fapte. Cel care se apropie de botez cu viclenie va fi mai degrab pedepsit decât va folosi. CAPITOLUL X Despre credin# Credin#a este dubl : una, „credin#a din auzite”470. Auzind dumnezeie[tile Scripturi credem în înv # tura Duhului Sfânt. Ea se des vâr[e[te prin toate cele legiuite de Hristos, este învederat prin fapte, este cucernic [i îndepline$te poruncile aceluia care ne-a reînnoit. Necredincios este acela care nu crede potrivit predaniei Bisericii sobornice[ti sau acela care are p rt $anie cu diavolul prin fapte urâte. „Credin#a este iar $i încredin#area despre cele n d jduite, dovedirea lucrurilor nev zute”471, sau o n dejde neîndoielnic [i oarb în cele f g duite nou de Dumnezeu $i a dobândirii cererilor noastre. Prima credin# apar#ine sufletului noastru, cea de a doua, harurilor duhului. Trebuie s se $tie c prin botez ne t iem împrejur de tot acoper\mântul de la na$tere, adic de p cat, [i devenim israeli#i duhovnice $ti [i poporul lui Dumnezeu472. CAPITOLUL XI Despre cruce [i înc despre credin# „Cuvântul cruce este nebunie pentru cei pierdu #i, dar pentru cei care ne mântuim este puterea lui Dumnezeu” 473. „Cel duhovnicesc le judec pe toate, dar omul sufletesc nu prime $te pe cele ale Duhului” 474. ~n adev r,
Facerea VIII, 11. Nici un text din Evanghelii nu se refer c Sf. Ioan Botez torul a pus mâna pe capul Mântuitorului când l-a botezat. Afirma #ia aceasta s-a p\strat prin Tradi #ie $i prin influen #a iconografiei botezului Domnului. 469 Matei XIV, 3-12; Marcu VI, 17-29. 470 Romani X, 17. 471 Evrei XI, 1. 472 II Corinteni VI, 16; Evrei VIII, 10; Apocalipsa XXI, 3. 473 I Corinteni I, 18. 474 I Corinteni II, 15, 14. 138
468 467

Dogmatica

crucea este nebunie pentru cei care nu o primesc cu credin # $i care nu #in seam de bun tatea [i atotputernicia lui Dumnezeu, ci cerceteaz cele dumnezeie$ti cu gânduri omene $ti $i fire$ti. Toate cele ale lui Dumnezeu sunt mai presus de fire, de cuvânt [i de cuget. C ci dac cineva va socoti cum [i pentru care pricin a adus Dumnezeu pe toate de la neexisten # la existen# $i va voi s ajung la aceast cuno$tin# prin gândire natural , nu va în#elege. Aceast cuno$tin# este sufleteasc $i demonic\475. Dar dac cineva condus prin credin# va socoti c fiin#a dumnezeiasc este bun , atotputernic , adev rat , în#eleapt [i dreapt va g si pe toate lucioase $i netede [i cale dreapt . Este cu neputin # s te mântuie[ti f r credin#\476, c ci prin credin # se men#in toate, atât cele omene $ti, cât $i cele duhovnice $ti. Nici plugarul nu taie brazda p\mântului f r credin# , nici negustorul nu-$i încredin#eaz unui mic lemn sufletul lui noianului înfuriat al m rii, nici nu se fac nun #i, nici altceva din cele ce sunt în via # . Prin credin# în#elegem c toate s-au adus prin puterea lui Dumnezeu de la neexisten# la existen# $i prin credin # izbândim toate, atât pe cele dumnezeie$ti, cât $i pe cele omene$ti. Credin#a este un asentiment care nu iscode$te lucrurile. Orice fapt [i orice minune a lui Hristos este foarte mare, dumnezeiasc $i minunat . Dar cea mai minunat decât toate este cinstita Lui cruce. C ci prin nimic altceva decât prin crucea Domnului nost ru Iisus Hristos s-a distrus moartea, s-a dezlegat p catul str mo$esc, s-a pr dat iadul, s-a d ruit învierea, ni s-a dat puterea s dispre#uim cele prezente [i chiar moartea, s-a s vâr[it întoarcerea la fericirea primar , s-au deschis por #ile raiului, s-a a$ezat firea noastr în dreapta lui Dumnezeu, ne-am f cut copii $i mo$tenitori ai lui Dumnezeu 477. Prin cruce toate s-au îndeplinit. „C ci to#i câ#i ne-am botezat în Hristos, spune apostolul, ne-am botezat întru moartea lui”478. „To#i câ#i în Hristos ne-am botezat, în Hristos ne-am îmbr cat”479. „Hristos este puterea lui Dumnezeu [i în #elepciunea lui Dumnezeu” 480. Iat dar c moartea lui Hristos, adic crucea, ne-a îmbr cat cu în#elepciunea enipostatic $i puterea lui Dumnezeu. Cuvântul crucii este puterea lui Dumnezeu, sau pentru c prin ea ni s-a ar tat puterea lui Dumnezeu, adic biruin#a asupra mor#ii, sau pentru c , dup cum cele patru bra#e ale crucii se #in [i se strâng prin încheietura de la mijloc, tot astfel se #in prin puterea lui Dumnezeu în l#imea, adâncimea, lungimea [i l #imea481, adic toat crea#ia
Demonic in sensul cuno $tin#ei demonice de care vorbe $te Socrat, a$a c ar fi putut fi tradus aici „cuno$tin# demonic " prin „cuno $tin# natural , pe care o dobândim prin propriile noastre puteri suflete$ti". 476 Evrei XI, 6. 477 Matei V, 9, 45; Romani VIII, 17; IX, 26; I Corinteni VI, 18; Galateni III, 26, 29; IV, 7. 478 Romani VI, 3. 479 Galateni III, 27. 480 I Corinteni I, 24. 481 Efeseni III, 18. 139
475

chiar dac este f cut din alt materie. 9. haina celor pe care îi iubim. Pentru aceea $i îngerul învierii a spus femeilor: „C uta#i pe Iisus Nazarineanul cel r stignit?”486. dar unul este cel r stignit. Dac dorim casa. Crucea este scularea celor c zu#i. 8. Sionul. Prin urmare. dup cum spune Scriptura482. cu cât mai mult cele ale lui Dumnezeu $i ale Mântuitorului prin care am [i fost mântui#i! Ne închin m. mântuirea trupului [i a sufletului. Prin ea ne desp r#im cei credincio $i de cei necredincio$i $i ne cunoa$tem. dup cum a spus dumnezeiescul p\rinte. anume: ieslea. care a fost s dit de Dumnezeu în rai 488. 30. prin aceste cuvinte a indicat crucea. reazemul celor slabi.Sfântul Ioan Damaschin v zut [i nev zut . dac se `ntâmpl\ s se distrug semnul. des\vâr[irea celor înainta#i. întru odihna Ta” 484. pomul vie #ii ve$nice. Noi nu cinstim materia — s nu fie! — ci semnul. Prin urmare. acest lemn cinstit cu adev rat $i venerabil. r sadul învierii. Acolo undeva fi semnul. trebuie s ne închin m semnului lui Hristos. c l uza celor converti#i. ne vom închina în locul unde au stat picioarele Lui”483. Pomul vie#ii. distrugerea p catului. Crucea este pav za. 7. 484 Psalmi CXXXI. arma $i trofeul contra diavolului. Evrei XI. Trebuie venerate $i cuiele $i lancea [i îmbr c mintea $i Sfântele Lui loca $uri. acropola Bisericilor. 488 Facerea II. 23. trebuie venerat pentru c s-a sfin#it prin atingerea cu Sfântul Lui trup $i sânge. patul. Dar nu trebuie s ne închin m materiei din care este f cut semnul crucii. toiagul celor p stori#i. mormântul mântuitor [i f c tor de via# . chiar dac ar fi din aur [i din pietre scumpe. Ne închin m deci tuturor celor afierosite lui Dumnezeu. 12-13. pe $tera. 486 Marcu XVI. Doamne. ~ngerul [i apostolul n-au spus cel str puns cu suli #a. David: „Vom intra în loca $urile Lui. se vede din cele ce urmeaz : „Scoal -te. Psalmi CXXXI. C în acest text vorbe $te despre cruce. pe care Hristos s-a adus jertf pe sine în locul nostru. 487 I Corinteni I. Crucea este pecetea pentru ca s nu ne ating nimicitorul. ~n adev r dup cruce urmeaz învierea. pricinuitorul tuturor bun t #ilor. 485 Matei XXIV. Sunt mul#i Hristo[i $i Iisu[i. Crucea ni s-a dat semn pe frunte în acela $i chip în care s-a dat lui Israil t ierea împrejur. izgonitorul tuturor r ut #ilor. Golgota. $i cele asemenea. semnului cinstitei [i de via # f c toarei cruci. 6. iar apostolul: „Iar noi predic m pe Hristos cel r stignit”487. ci „cel r stignit". sprijinul celor care stau. ca simbol al lui Hristos. 140 483 482 . C ci a spus pe când le vorbea ucenicilor s i: „Atunci va ap rea semnul Fiului omului pe cer” 485. 28. deci. a preînchipuit aceast Ie[irea XII. aducând Lui închin ciunea. acolo va fi [i El.

496 Numeri VII. Luca I. Mâinile întinse în chipul crucii au biruit pe Amalic493. iar lemnul mântuie[te pe cei credincio $i care privesc la du $manul omorât497. a fost în l#at în triumf pe lemn. 498 Deuteronom XXVIII. adic spiritual [i sensibil ne închin\m Creatorului într-un chip dublu. Iacov cel dintâi a închipuit crucea când s-a închinat vârfului toiagului lui Iosif 490. Facerea LXVII. care nu $tia de p cat. Toiagul lui Aaron face cunoscut vrednicia 496 preo#easc\ . 8-13. dup cum cânt m [i cu mintea [i cu buze trupe $ti. 495 Ie[irea XVII. 5. 490 489 141 . Moise cel mare a strigat: „Privi #i via#a voastr atârnat pe lemn. cânta #i Domnului care s-a Facerea III. 500 I Ioan I. Amin. 1-24. Toiagul lui Moise a lovit marea în chipul crucii [i a mântuit pe Israil. Prin lemn se îndulce $te apa cea amar\494. 8-9. (arpele. 2. 66. C ci spune dumnezeiescul David: „împ r #iile p\mântului. 25. [i ne unim într-un chip dublu cu Domnul. 12. Pentru c Dumnezeu este lumin spiritual\500. 2-8. 492 Ie[irea XIV. 78. iar piatra curge [i revars izvoare495. Numeri XX. iar pe Faraon l-a înecat492. 3. Iar Isaia: „Toat ziua am întins mâinile mele c tre un popor neascult tor [i împotriv gr itor”499. ne botez m prin ap $i prin Duh. 16-29. 493 Ie[irea XVII. trebuia ca prin lemn s se d ruiasc via#a [i învierea. în fa#a ochilor vo $tri”498. 491 Facerea LXVIII. într-un trup al p catului. împ rt [indu-ne tainelor [i harului Duhului. de$i era mort. 7-11. Tot lucrul bun trebuie afierosit lui Dumnezeu. CAPITOLUL XII Despre închinarea c tre r s rit Nu ne închin m c tre r s rit f r motiv [i nici la `ntâmplare. 497 Numeri XXI. 5-6. trebuie s -i afierosim Lui r s ritul spre închin ciune. 501 Maleahi IV. 502 Zaharia VI. Dar pentru c prin pom a venit moartea 489. Cei care ne închin m acestui semn s dea Dumnezeu s dobândim partea lui Hristos cel r stignit. iar când a binecuvântat pe fiii lui Iosif cu mâinile încruci $ate491 este foarte l murit c a descris semnul crucii. cânta #i lui Dumnezeu. iar Hristos în Scripturi se nume$te [i soarele drept #ii501 [i r s rit502.Dogmatica cinstit cruce. 494 Ie[irea XV. 14. Tot astfel a fost pironit Hristos. 2. din care tot lucrul bun se îmbun t #e$te. 499 Isaia LXV. Pentru c\ suntem alc tui#i dintr-o fire v zut [i nev zut .

apoi din cea spiritual [i sensibil pe om. adic la apus. dar pentru c energia Lui conserv [i #ine pe cele f cute de El. 509 Romani XI. toate cele f cute de El. A[teptându-l deci pe El. 508 Matei XXIV. uitându-ne la El. pentru c era mai cinstit [i-a fixat locuin #a spre r s rit507. c ci acestea particip la bun tatea lui Dumnezeu $i prin faptul c exist . Aceast predanie a apostolilor este nescris . particip bun t #ii Lui. cu toate c El negre$it le dep $e$te în chip incomparabil. 506 Levitic XVI. Fiin#ele ra#ionale particip bun t #ii Lui $i pentru motivele ar tate mai sus. 23-24. a pornit spre r s rit $i astfel i s-au închinat apostolii [i El va veni tot a $a în chipul în care l-au v zut mergând la cer. când a fost r stignit. conserv [i #ine vie#uitoarele. dup cum însu$i Domnul a spus: „Dup cum fulgerul iese de la r s rit $i se arat pân\ la apus. acolo a pus pe omul pl smuit de El. `ntrucât exist . din pricina bog #iei covâr$itoare a bun t #ii Sale. f r ca s participe cineva la ea.Sfântul Ioan Damaschin suit peste cerul cerului spre r s rituri”503. Semin#ia lui Iuda. Mai mult. 505 Facerea III. (i în adev r multe ni s-au predat f r s fie însemnate în scris. pe care. Prin urmare. El este existen #a tuturor — pentru c „în El sunt toate” 509 — nu numai pentru c ne-a adus de la neexisten # la existen# . ~n chip covâr[itor. a tot bun [i mai presus de bun tate. apoi lumea v zut [i sensibil . dar $i pentru c au ra#iune [i mai cu seam pentru aceasta. Ne închin m lui Dumnezeu c utând patria de alt dat [i uitându-ne c tre ea. tot a$a va fi venirea Fiului omului” 508. nu s-a mul#umit numai s fie bun. 3. Facerea II. îns . 142 504 503 . 27. dar $i prin faptul c sunt p rta$e vie#ii. 33-34. 36. Dar [i Domnul. adic s existe numai fiin #a Sa. Psalmi LXVII. Ele sunt oarecum mai aproape de El. $i Sfânta Scriptur spune: „Dumnezeu a r s dit raiul spre r s rit în Eden”504. l-a dat afar\505 [i l-a pus s locuiasc în fa#a paradisului desf t rii. poarta Domnului se afla spre r s rit. când a c lcat porunca. 507 Numeri II. CAPITOLUL XIII Despre Sfintele [i Prea Curatele Taine ale Domnului Dumnezeul cel bun. care este în totul bun tatea. ci pentru aceasta a f cut mai `ntâi puterile spirituale $i cere$ti. ne închin m spre r s rit. ~n templul vestit al lui Solomon. De asemenea cortul lui Moise avea catapeteasma [i ilastiriul c tre r s rit506. 14. 8. privea spre apus [i a $a ne închin m. Iar când s-a în l#at.

26. 17. II Corinteni VI. voind s primeasc în locul nostru moartea cea de bun voie. binecuvântarea [i slava Lui. 19. f\cându-se întru totul om f r de p cat $i s-a unit cu firea noastr . 50. s-a f cut pe Sine cale. 518 Matei XXVI. 26. Prin na$terea lui Dumnezeu Cuvântul. iar mâncarea este îns $i pâinea vie#ii514. tot astfel $i mâncarea. Trebuia. adic dac va asculta de Creator. XI. mergând pe urmele Lui. 22. fiind f cut ra#ional [i liber a primit puterea de a se uni pentru totdeauna cu Dumnezeu prin proprie alegere. (i pentru c ne-a dat chipul Lui $i Duhul Lui $i nu l-am p zit. Galateni III. prin aceasta le-a dat un simbol al Sfântului Botez. el însu$i ia firea noastr s rac $i slab ca s ne cur #easc . 48. 9. frângând pâinea. 519 I Corinteni XI. 512 Romani VIII. dac va r\mâne în bine. s se împ rt $easc de cel mai bun nu numai pârga firii noastre. 516 Matei XXVI. ne-a dat a doua na$tere. 4-12. Pentru c acest Adam este duhovnicesc trebuia ca [i na $terea s fie duhovniceasc . a devenit pârga învierii. adic prin Sfântul Botez. dup cum am spus. 17-19.Dogmatica A$adar. spal picioarele ucenicilor517. Dar pentru c a c lcat porunca Creatorului s u $i a fost supus mor #ii [i stric ciunii. 5. 511 143 . mo$tenind blestemul [i stric ciunea. cel care s-a pogorât din cer515. 513 Ioan III. pentru ca dup cum fiind n scu#i din Adam. ca astfel s ajung la m sura des vâr$irii. 45. Marcu XIV. 517 Ioan XIII. I Corinteni. 17. acesta este trupul Meu”518. 7. 515 Ioan VI. de moarte $i de stric ciune. 510 Matei V. dup ce a mâncat pastele cel vechi cu ucenicii S i $i a plinit testamentul cel vechi. s-a f cut asemenea nou . Domnul nostru Iisus Hristos. îns . pild $i exemplu. 24. mo$tenind nestric ciunea. 12-16. A$adar. Marcu XTV. Romani VIII. ne-am asem nat Lui. a eliberat firea de p catul str mo$esc. s se nutreasc cu o hran nou $i proprie na$terii. s ajungem fii510 [i mo$tenitori ai lui Dumnezeu511 prin pozi#ie a$a cum este El prin fire. tot astfel $i mâncarea compus . prin patim . în noaptea în care s-a dat pe Sine a l sat mo$tenire testament nou sfin#ilor s i ucenici $i apostoli $i prin ei tuturor celor care cred în El. prin botez. Luca XXII. 29. $i împreun mo$tenitori cu El 512. omul. 18. A$adar. De asemenea. F c torul [i Creatorul neamului nostru. 514 Ioan VI. 23-24. Galateni III. Dar pentru c suntem dubli [i compu$i trebuie ca $i na$terea s fie dubl . le-a dat-o zicând: „Lua#i. Apoi. Romani IX. ca s ne fac nestric cio$i $i s ne fac iar $i p rta$ii Dumnezeirii Lui. prin înviere. tot astfel n scându-ne din El. „care se frînge pentru voi spre iertarea p catelor”519. Na$terea ni s-a dat prin ap [i prin Duh513. 7-13. adic prin întrupare. IV. Luca XXII. ca $i noi. din pricina îndur rilor milei Sale. în foi$orul Sfântului [i sl vitului Sion 516. ci tot omul care vrea s se nasc a doua oar . mânca#i. 26. s ne asem n m Lui. El.

144 521 520 . vesti #i moartea Fiului omului $i m rturisi#i învierea Lui pân\ ce va veni”522. 525 Facerea I. 6. dac „prin Cuvântul Domnului s-au înt rit cerurile $i prin Duhul gurii Lui. . prin invocare. prin cele obi $nuite Matei XXVI. 528 Facerea I. 527 Psalmi XXXII. El $tie c de multe ori se întoarce cu dezgust de la acelea pe care nu le s \vâr[e[te în mod obi$nuit. tot astfel [i acum. toat puterea lor”527. 6. pentru c eu nu cunosc b rbat”530. c ci de câte ori ve#i mânca pâinea aceasta $i ve#i bea paharul acesta. în aceast #arin nou puterea umbritoare a Sfântului Duh. C ci a$a a spus" „Pân\ va veni”529.Aceasta s o face#i întru pomenirea Mea521. 24. pân\ ce va veni. „Cum îmi va fi mie aceasta. al legii celei noi. 522 I Corinteni XI. omul. l-a dat lor zicând: „Be #i din acesta to#i. 35. 11. acesta este sângele Meu. (i plou . 28. 531 Luca I. sânge? La facerea lumii a spus: „S scoat p\mântul iarb verde528 $i pân\ acum când plou . energia Duhului lucreaz cele mai presus de fire. 25. 34. p\mântul. 24. Sfântul Duh se coboar peste ele $i face pe acelea ce sunt mai presus de cuvânt [i de cuget. 529 I Corinteni XI. aerul [i toat podoaba lor s-au alc tuit prin Cuvântul Domnului $i chiar aceast fiin# faimoas . „s se fac\ t rie”526 [i s-a f cut. Dup cum toate câte a f cut Dumnezeu le-a f cut cu energia Sfântului Duh.Sfântul Ioan Damaschin luând $i paharul. 6. focul. Iar arhanghelul Gavriil îi r spunde: „Duhul cel Sfânt se va pogorî peste tine $i puterea celui prea înalt te va umbri” 531. [i dac a zis: „S se fac lumin ”525 [i s-a f cut. 3. 524 Psalmi CXXXIV. nu poate oare s fac pâinea Trup al s u $i vinul [i apa. dac cerul. 523 Evrei IV. f\când uz de îng duin#a obi$nuit face. zice Sfânta Fecioar . 12. în care era vin [i ap . 22. care pentru voi se vars spre iertarea p catelor”520. 26. (i acum m întrebi cum pâinea se face trupul lui Hristos $i vinul [i apa sângele lui Hristos? 'i-o voi spune eu. 530 Luca I. Luca XXII. Se ia pâine [i vin. Marcu XIV. Dac „Cuvântul lui Dumnezeu este viu $i lucr tor”523 [i „toate câte a voit Domnul a f cut”524. 26. Dumnezeu a spus: „Acesta este trupul Meu" $i „acesta este sângele Meu" $i „aceasta face#i-o întru pomenirea Mea" [i se face prin porunca Lui atotputernic . dac voind însu $i Dumnezeu Cuvântul s-a f cut om [i [i-a f cut f r s mân# corp Lui $i din sângiurile curate $i neîntinate ale Sfântei Pururea Fecioare. pe care nu le poate cuprinde nimic altceva decât credin #a. 526 Facerea I. Dumnezeu cunoa $te sl biciunea omeneasc . A$adar. apa. p\mântul fiind împins [i împuternicit scoate vl starele sale prin porunca dumnezeiasc . I Corinteni XI. I Corinteni XI.

57. ca s ajungem la cele mai presus de fire prin cele obi $nuite [i potrivite firii. spre via#a ve$nic . 534 Matei. iar prin b utur . î #i este de ajuns s auzi c se fac prin Duhul Sfânt. este spre munc $i pedeaps . Asta nu înseamn c se pogoar din cer trupul care a fost în l#at. Marcu XIV. 24. 145 . 24. 5. dar pentru cei care se împ rt $esc cu necredin# în chip nevrednic. c dup cum în chip natural. a unit harul Duhului cu untdelemnul [i cu apa $i a f cut-o baie a rena$terii532. 55. dup cum Domnul [i-a f cut prin Duhul Sfânt. trup din Sfânta N sc toare de Dumnezeu. (i înainte de aceasta. ci a spus: „Acesta este trupul Meu". 53. prin mâncare. XXVI 28. tot astfel $i pâinea punerii înainte. Pâinea [i vinul sunt în chip real trupul unit cu Dumnezeirea. însu $i Domnul când a spus: „Acesta este trupul Meu” 533. ele sunt trupul luat din Sfânta Fecioar . Mai mult nu cunoa $tem decât c Cuvântul lui Dumnezeu este real. lui $i în El însu$i. Luca XXII. Dar dac cau#i s afli chipul în care se face aceasta. 537 Ioan Vi. l Corinteni XI. pentru c este obiceiul oamenilor s se spele cu ap $i s se ung cu untdelemn. în chip vrednic. a spus iudeilor: „Dac nu mânca#i trupul Fiului omului [i nu be #i sângele Lui. atotputernic.Dogmatica ale firii. împ rt $ania este spre iertarea p catelor. 26. tot astfel. munc $i pedeaps ve$nic . (i iar $i: „Cel care m m nânc va tr i”537. 22. Pâinea $i vinul nu sunt tipul trupului $i sângelui lui Hristos — s nu fie! — ci însu$i trupul îndumnezeit al Domnului. ci: „acesta este sângele Meu” 534. (i dup cum la botez. a unit cu acestea Dumnezeirea Lui [i le-a f cut trupul [i sângele Lui. $i n-a spus: „Acesta este tipul sângelui Meu". spre p zirea sufletului [i a trupului. dar modul în care se prefac nu s e poate cerceta. $i nu devine alt corp decât corpul lui cel mai dinainte. „C ci trupul Meu este mâncare adev rat $i sângele Meu b utur adev rat ”536. Pentru cei care cu credin # . Luca XXII. pâinea. 19. Nu este r u s spunem $i aceasta. cu con$tiin#a curat [i cu o 532 533 Tit III. pe cele mai presus de fire. Pentru aceea s ne apropiem cu toat frica. vinul [i apa. nu ave#i via# întru voi” 535. prin invocarea $i pogorîrea Sfântului Duh se prefac în chip supranatural în trupul $i sângele lui Hristos $i nu sunt doi. vinul $i apa se prefac în trupul [i sângele celui care m nânc [i bea. ci c îns $i pâinea $i vinul se prefac în trupul [i sângele Domnului. 536 Ioan Vi. activ. dup cum $i moartea Domnului pentru cei care cred a devenit via # $i nestric ciune spre desf tarea fericirii ve$nice. se împ rt $esc. ci unul [i acela $i. pentru c este obiceiul oamenilor s m nânce pâine $i s bea ap [i vin. Marcu XIV. n-a spus: „acesta este tipul trupului Meu". Matei XXVI. 535 Ioan VI. iar celor necredincio $i [i ucig torilor Domnului. 22.

întocmai ca acela prin care cure#i. s i se aduc de la r s ritul soarelui pân\ la apus543. ci una a trupului [i alta a Dumnezeirii unite cu el. 545 I Corinteni XI. s ne aprindem $i s ne îndumnezeim prin împ rt $irea focului dumnezeiesc. 21. buzele $i fruntea s ne împ rt $im cu dumnezeiescul c rbune. a primit cu pâine [i cu vin pe Avraam care s-a întors dup învingerea celor de alt neam 539. nu este pâine simpl . S ne apropiem de ea cu o dorin # înfocat . 541 Psalmi CIX. Tot astfel [i pâinea împ rt $aniei. c ci este dubl . dac nu ne îndoim. 542 Ie[irea XXV. adic nesângeroas . 16-17. ci unit cu Dumnezeirea. aurul fals pe care l-ai luat. 540 Evrei VI. s ard complet p catele noastre. 28. I Corinteni XII. 543 Maleahi I. ca s nu fim osândi #i împreun cu lumea”545. 30. S o cinstim pe aceasta cu toat cur #enia. nu se arunc afar — s nu fie! — ci slujesc fiin #ei $i men#inerii noastre. 146 539 538 . 11. C rbunele nu este un lemn simplu. nu se stric . XL. Isaia VI. Fiind cur #a#i prin El. 546 I Corinteni XI. 5. 5. 544 I Corinteni XI. ci este unit cu focul. [i încruci$ând palmele s primim trupul celui r stignit. 6-7. osând lui[i m nânc $i bea”546. Sunt un mijloc de paz pentru orice v t mare [i un mijloc de cur #are pentru toat întin ciunea. Facerea XIV. 27. n-am fi judeca#i. 5 -9. Pâinile punerii înainte542 închipuiau aceast pâine. prin profet. pentru ca focul dorin #ei din noi. 20. 29. 547 I Corinteni X. dup cum [i preotul acela era tipul $i icoana adev ratului arhiereu Hristos 540. VII. s lumineze inimile noastre. spune Scriptura. ci dou . ele nu se mistuiesc. Cuvintele acestea se refer la ceea ce a spus pu #in mai sus: „`ncât cel care se împ rt $e$te cu nevrednicie cu trupul $i sângele Domnului. Leviticul XXIV. care a spus Domnul. luând arderea din c rbune. „Tu. suntem pedepsi #i. atât sufleteasc cât $i trupeasc . ca s nu fim condamna#i împreun cu lumea în veacul ce va s fie544 — c ci cur # prin boli $i tot felul de necazuri — dup cum spune dumnezeiescul apostol: „Dac ne-am fi judecat pe noi în $ine.Sfântul Ioan Damaschin credin# neîndoielnic $i negre$it ne va fi nou dup cum credem. pentru aceea amândou \ împreun nu sunt o fire. e$ti preot în veac dup rânduiala lui Melchisedec” 541. Punând peste dânsul ochii. prin foc cura #ilor. Romani XII. 31-32. ne unim cu trupul Domnului [i cu Duhul Lui $i ajungem trup al lui Hristos 547. Dar fiind judeca#i de Domnul. 12. preotul Dumnezeului celui prea înalt. Melchisedec. Trupul $i sângele lui Hristos slujesc la men #inerea sufletului $i trupului nostru. Masa aceea preînchipuia masa aceasta mistic . Aceasta este jertfa cea curat . 17-18. iar trupul unit cu Dumnezeirea nu este o singur fire. C rbune a v zut Isaia538. 32.

Cel n scut din Duh. cu toat puterea s ne p zim s nu lu m o împ rt $anie de la eretici [i nici s d m553. 551 Romani XII. Prin ea ne cuminec m $i ne unim unii cu al #ii. 16-17. 17. potrivit voin #ei libere. 6. istorise$te multe `ntâmpl ri din via#a cre$tinilor din timpul s u. Pâinea [i vinul se numesc $i antitipuri ale celor viitoare. pâinea va fi numit în chip propriu trupul Domnului. 5. 5. Cuvântul „pâinea cea spre fiin # ”548 indic fie „pâinea ce va s fie". dup cum a spus purt torul de Dumnezeu Vasile. nu pentru c ele n-ar fi în chip real trupul $i sângele lui Hristos. fie c este luat în cel lalt. 6. Duh este 549. Luca XI. pentru c prin ea ne cuminec m cu Hristos $i particip m trupului $i Dumnezeirii Lui. atunci negre $it ne unim cu to #ii cei care. 27. 147 549 548 . dup cum spune dumnezeiescul apostol: „to #i suntem un trup. Spun aceasta f r s distrug firea trupului. ajungând to #i împreun — trup al lui Hristos552.Dogmatica Pâinea aceasta este pârga pâinii ce va s fie. 550 I Corinteni X. 552 I Corinteni XII. Duh f c tor de via# este trupul Domnului. Se nume $te $i cuminec tur $i este cu adev rat. Ei au numit astfel acest dar de jertf . ci înainte de a fi sfin #ite. C ci spune Domnul: „Nu da #i cele sfinte câinilor. Romani XII. aceast\ unire se s\vâr[e[te prin voin # liber [i nu f r asentimentul nostru. ci voiesc s ar t c acesta este f c tor de via# [i dumnezeiesc. 11. Dar dac unii au numit pâinea $i vinul antitipuri ale trupului $i sângelui Domnului. iar atunci numai spiritual prin contempla#ie. c ci a fost z mislit din Duhul f c tor de via# . 554 Matei VII. Dac negre$it împ rt $ania este unire cu Hristos $i a unora cu al#ii. fie pe aceea cu care ne hr nim pentru conservarea fiin #ei noastre. pentru c ne împ rt $im dintr-o singur pâine”555. c ci prin ea ne împ rt $im cu Dumnezeirea lui Hristos. care este spre fiin # . adic pâinea veacului ce va s fie. $i nici nu arunca #i m rg ritarele voastre înaintea porcilor” 554. pentru c ne împ rt $im dintr-o singur pâine $i devenim to#i un trup550 $i un sânge al lui Hristos $i m dulare unii altora 551. se împ rt $esc împreun cu noi. ca s nu ne facem p rta$i relei lor credin #e $i osândirii lor. A$adar. anume de a nu participa cu nici un chip la Sfânta ~mp rt $anie s vâr$it de eretici $i de asemenea de a nu împ rt $i noi ortodoc $ii pe eretici cu Sfânta Tain a euharistiei. Fie c este luat într-un sens. Ea se nume$te împ rt $anie. Matei VI. ~ntr-adev r. ci pentru c acum particip m prin ele Dumnezeirii lui Hristos. 3. 553 Ioan Moshu `n lucrarea sa: Limonariul. prin care se pune `n eviden # tocmai acest adev r. nu leau numit a$a dup ce ele au fost sfin #ite. C ci. Ioan III. 555 I Corinteni X.

(i iar $i: „Odat m-am jurat întru cel sfânt al Meu. a odr slit din r d cina lui David. a fost preînchipuit [i mai înainte propov duit prin Duhul Sfînt. ~n timpul mai dinainte hot\rât. Ea a fost predestinat prin sfatul pre[tiutor $i mai înainte de veci al lui Dumnezeu. îns . 5-6. Trebuie s se $tie [i aceasta c era lege ca atunci când murea un b rbat f r mo$tenitor s se c s toreasc fratele lui cu femeia celui r posat $i s se ridice s mân]a fratelui563. c Iosif se trage din semin #ia lui David au ar tat precis prea sfin #i#ii Evangheli[ti Matei [i Luca. II Regi VII. S mân#a lui r\mâne în veac [i tronul lui ca soarele înaintea Mea [i ca luna f cut pentru ve$nicie $i care este martor credicios în cer” 557. (i Isaia: „Va r s ri toiag din Iesei $i floare se va în l#a din r d cina lui”558. C ci spune: „S-a jurat Domnul adev rul lui David [i nu-l va lep da: din rodul pântecului t u voi pune pe tronul t u”556. Cel care se n $tea era dup fire fiul celui Psalmi CXXXI. 562 Matei I. 8. 19. c nu voi min#i pe David. Acum vom completa cele ce au r mas. îns . Matei coboar pe Iosif din David prin Solomon559. 12. A$adar. 35-36. iar Luca.Sfântul Ioan Damaschin CAPITOLUL XIV Despre genealogia Domnului $i despre Sfânta N sc toare de Dumnezeu Despre Sfânta $i prea l udata pururea Fecioar $i N sc toare de Dumnezeu Maria ne-am ocupat pe cât trebuia în cele de mai sus. 11. au trecut sub t cere genealogia Sfântei Fecioare. Deuteronom XXV. 559 Matei I. s se $tie c nu era obiceiul la evrei $i nici în dumnezeiasca Scriptur s se fac genealogia în linie feminin . Trebuie. prin diferite simboluri $i prin cuvintele profe#ilor. 563 Facerea XXXVIII. Amândoi. evangheli$tii s-au mul#umit s arate numai linia descendent a lui Iosif. 148 557 556 . potrivit f g duin#elor f cute c tre el. 560 Luca III. 558 Isaia XI. Iosif se cobora din semin #ia davidic . dar era lege ca s nu se fac c s torii între semin #ii561. A$adar. anume c se nume$te $i este în sensul propriu $i real N sc toare de Dumnezeu. 23-31. expunând partea cea mai însemnat . $i pentru c era drept — c ci a$a m rturise$te despre el dumnezeiasca Evanghelie 562 — nu s-ar fi logodit contra legii cu Sfânta Fecioar . Psalmi LXXXVIII. 561 Numeri XXXVI. 6-9. prin Natan560. afar numai în cazul dac ea nu se cobora din aceea $i semin#ie. 6-16. 1.

Pantira a n scut pe Barpantira. cel din semin #ia lui Natan. Dar când a murit Natan. 11. 10-11. deci. Logodna a fost p zitoare a fecioarei [i în $el ciune a celui care pândea fecioarele. adic al celui care l-a n scut. fiul lui David. s dit $i îmbog #it fiind de Duh. dup lege. Din linia genealogic a lui Natan. A$adar Iacov [i Ili au devenit fra #i din aceea$i mam . dup cum trebuia. în sfin #enie [i se arat templu sfânt. I Corinteni III.Dogmatica de-al doilea. 19. prin rug ciune $i f g duin# c tre Dumnezeu. 568 Isaia XXIX. Ioachim. care se t lm ce$te: cu noi este Dumnezeu”566. prime$te pe N sc toarea de Dumnezeu. ca [i în aceasta s nu r\mân cu nimic în urma femeilor sl vite. iar Ili din semin #ia lui Natan. Acest Barpantira a n scut pe Ioachim. A$adar. 566 Isaia VII. cel care prinde pe cei în #elep#i în viclenia lor567. Când a venit plinirea vremii 569 a fost trimis îngerul 564 I Regi I. a luat pe femeia lui $i a ridicat s mân]a fratelui lui $i a n scut pe Iosif. Isaia LVII. St ruie. 565 149 . mama lui Iacov [i din ea a n scut pe Ili. fiind Maica Creatorului. dar dup lege al lui Ili. îns . 11. Dup cum Ana cea de alt dat fiind f r de rod a n scut pe Samuil. sfânt fiind. Natan a avut femeie din linia genealogic a lui Solomon. 567 Iov V. dar frate al lui Pantira. Levi a n scut pe Melhi [i pe Pantira. întru sfin#i se odihne $te565. din care s-a n scut Iacov. cel din semin #ia lui Solomon. Apoi în casa lui Dumnezeu. care se coboar din Solomon. Melhi. face ca s fie logodit tân ra cu Iosif. s -a c s torit cu femeia lui Natan. Pentru c du$manul mântuirii noastre pândea fecioarele din cauza profe#iei lui Isaia care spune: „Iat fecioara va avea în pântece [i va na $te fiu $i vor numi numele lui Emanuil. prin rug ciune $i f g duin#\564. deoarece sânul avea s primeasc pe Dumnezeu. Ioachim a n scut pe Sfânta N sc toare de Dumnezeu. p strându-$i astfel feciorelnic sufletul împreun cu trupul. care se coboar din Natan. al celui r posat. tot astfel $i aceasta. 569 Galateni IV. fiu al lui Levi. este dat de preo#i „cartea cea nou celui care $tie carte”568. El. A$adar. 4. dep rtând mintea de orice dorin # lumeasc [i trupeasc . c ci a$a se numea. 20-21. a ajuns ca un m slin înc rcat de rod. fratele lui. fiul lui David. Ili cel din semin #ia lui Natan a murit f r copil $i Iacov. ca s am geasc pe cel care se îngâmf\ totdeauna cu în #elepciunea. harul — c ci a$a se t lm ce$te numele Ana — na$te pe Doamna — c ci aceasta înseamn numele Maria — $i în adev r a ajuns Doamna tuturor f pturilor. Iacov din semin #ia lui Solomon. 13. Se na $te în casa lui Ioachim. Iosif prin fire este fiul lui Iacov. care se g sea lâng\ poarta oilor [i este adus la templu. 14. s-a c s torit cu cinstita [i vrednica de laud Ana. minunat [i vrednic al prea înaltului Dumnezeu. loca$ul oric rei virtu#i.

nici din voin #a b rbatului571. tot astfel [i atunci când a fost n scut a p zit nev t mat fecioria ei. Nu s-a n scut om purt tor de Dumnezeu. puterea enipostatic a Tat lui. pentru c s-a n scut prin femeie. aceleia c reia nu i-a precedat pl cerea nu i-a urmat nici durerea. 573 Ibidem. Ca Dumnezeu s-a uns pe Sine ca om. Potrivit legii na$terii. Dup cum atunci când a fost z mislit Cuvântul a p strat fecioar pe aceea care a z mislit. tot a $a [i aceasta a n scut pe noul Adam. care s-a n scut potrivit legii na $terii. R\mâne a$adar [i dup na$tere fecioar cea pururea Fecioar . Acela$i era atât cel care unge. Ioan I. dar mai presus de natura na$terii. ci prin unirea dup ipostas . Fiului lui Dumnezeu [i lui Dumnezeu s se întrupeze $i s se fac om din c rnurile $i sângiurile ei curate [i neîntinate. ea a fugit [i a n scut b iat”573. mai presus de natura na$terii. trecând numai prin ea [i p strând-o încuiat . cât $i cel care a fost uns. `ncât cel care unge s-a f cut om. a n scut”572. N-a fost uns ca un profet. C ci dup cum aceea a fost pl smuit f r de împreunare din Adam. 7. 150 571 570 . iar cel care a fost uns s-a f cut Dumnezeu. 572 Isaia LXVI. Se na$te f\r de Tat . F c torului s se pl smuiasc . pentru c s-a n scut f r Tat . iar na $terea prin scoaterea obi $nuit la iveal a celor care se nasc. 25. prin energie. (i iar $i: „înainte de a veni vremea durerilor. roab $i maic a creatorului. ci din bun voin#a Tat lui $i din conlucrarea Sfântului Duh.Sfântul Ioan Damaschin Domnului la ea [i i-a binevestit z mislirea Domnului 570. potrivit cuvintelor profetului: „înainte de a sim #i dureri. necunoscând deloc b rbat pân\ la moarte. pentru c s-a n scut la timpul sorocit na $terii — c ci se na$te când a împlinit nou luni [i trece în a zecea — mai presus de legea na $terii. C ci era cu putin # s treac prin u$ f r s strice pece#ile ei. nu din voin #a trupului. ~n adev r. Chiar daca s-a scris: „(i nu a cunoscut-o pân\ nu a n scut pe Fiul ei cel primul n scut”574. c ci s-a n scut f r s pricinuiasc durere. 26-38. pl tind datoria str moasei. Cum deci s nu fie N sc toare de Dumnezeu aceea care a n scut din ea pe Dumnezeu întrupat? ~n adev r. din femeia $i f r de mam din Tat . 574 Matei I. potrivit legii na $terii. 13. ci Dumnezeu întrupat. Doamn care st\pâneste toate f pturile. S-a n scut dar din ea Fiul întrupat al lui Dumnezeu. Astfel a z mislit pe Fiul lui Dumnezeu. este în sensul propriu [i real N sc toare de Dumnezeu. trebuie s se Luca I. Z mislirea s-a f cut prin auz. adic împreunare [i s mân# . A îng duit Creatorului s se creeze. ci prin prezen #a deplin a celui care unge. cu toate c unii spun povesti c s-a n scut prin coasta Maicii Domnului. Aceasta nu prin schimbarea firilor.

35. schimb durerea. negre$it c $i sfin#ii se Matei XXVIII. 14-15. ea care a n scut pe Dumnezeu $i care a cunoscut minunea din experien #a celor care au urmat? Departe cu acest gînd! Nu este lucrul unei ra #iuni în#elepte de a gândi asemenea lucruri [i nici într-un caz de a le face. ci fii” 579. chiar dac ar fi unicul n scut. Dar îns $i fericita. mo$tenitori ai lui Dumnezeu $i împreun mo$tenitori ai lui Hristos”580. „dar dac sunt fii sunt $i mo$tenitori. 17. Deuteronom X. CAPITOLUL XV Despre cinstirea sfin #ilor $i a moa$telor lor Trebuie cinsti #i sfin#ii pentru c sunt prieteni al lui Hristos. dup cum zice Ioan Teologul $i Evanghelistul: „To #i cî#i l-au primit le-a dat putere s ajung copii ai lui Dumnezeu”578. Cum ar fi admis leg tura cu b rbat. deoarece dumnezeiescul apostol zice: „ (i astfel vom fi totdeauna cu Domnul”576. Cuvântul „prim n scut" arat c s-a n scut primul. 2.Dogmatica $tie c prim n scut este cel care a fost n scut `ntâi. Dumnezeul dumnezeilor584. I Tesaloniceni IV. 17. 7. 576 575 151 . 579 Galateni IV. care a fost scutit de dureri când a n scut. Acest lucru vor s -l spun cuvintele: „ (i sabie va trece prin însu $i sufletul t u”577. suportând sfâ[ierea inimii din pricina dragostei de mam . aceasta nu înseamn c se va desp r#i dup sfâr[itul veacului. Nu v mai numesc robi. Domnul domnilor 583. 20. care propov duie$te c este Dumnezeu cel care a murit în trup. le-a suferit pe acestea în timpul patimii Domnului. LXXXIII. 17. 584 Deuteronom X. 580 Romani VIII. 17. 1. 8. iar pe de alt parte nu neag timpul ce urmeaz dup aceasta. Bucuria învierii. C ci zice Domnul: „Iat sunt cu voi în toate zilele pân\ la sfâr[itul veacului”575. 12. fii $i mo$tenitori ai lui Dumnezeu. pentru motivul c vede omorât ca pe un f c tor de rele pe acela pe care îl $tia Dumnezeu prin na$tere. 578 Ioan I. 581 Ioan XV. 577 Luca II. CXXXV. îns . care a fost învrednicit cu darurile supranaturale. 582 Apocalipsa XIX. „~ncât nu mai sunt robi. c ci robul nu $tie ce face Domnul lui”581. 17. dar nu indic negre$it [i na$terea altora. Psalmi XLIX. Cuvântul „pân\" indic pe de o parte sorocul cel hot rîl al vremii na[terii. Dar dac Creatorul tuturor se nume $te împ ratul împ ra#ilor582. Iar Domnul în sfintele Evanghelii zice apostolilor: „Voi sunte #i prietenii mei. 583 Apocalipsa XIX. adic dup învierea ob$teasc . 17. atunci a fost sfâ[iat de gânduri ca de o sabie.

Domn $i ~mp rat. domni $i împ ra#i. 1. 588 ~n]elepciunea lui Solomon III. spune Dumnezeu lui Moise. în multe chipuri. Dumnezeul acestora este $i se nume$te Dumnezeu. care locuie$te întru voi?” 591. iar prin participarea la El au devenit prin har ceea ce este El prin fire. (i: „Cinstit este înaintea Domnului moartea cuvio$ilor Lui”590. o spune apostolul: „Nu $ti#i c trupurile voastre sunt templu al Sfântului Duh. 24. 12-13. împ ra#i [i domni prin fire. Dumnezeul lui Isaac $i Dumnezeul lui Iacov”585. 7-11. Ace$tia au ajuns c m ri $i loca$uri curate ale lui Dumnezeu. 590 Psalmi CXV. 1. Ie[irea VII.Sfântul Ioan Damaschin numesc dumnezei. Pentru ce dar nu trebuiesc cinsti #i cei care au ajuns slujitori [i prieteni $i fii ai lui Dumnezeu? C ci cinstea dat de cei împreun robi c tre cei buni este dovada dragostei fa # de St\pânul ob$tesc. Nimeni s nu fie necredincios! Dac prin voin#a lui Dumnezeu a izvorât în pustiu ap din piatr tare594 [i din falca m garului ap pentru Ie[irea III. Nu spun c ei sunt dumnezei. „C ci s-au ostenit în veacul de acum $i vor tr i pân\ la sfâr$it”589. Leviticul XXVI. Ioan IV. 591 I Corinteni VI. (i: „Dac\ va strica cineva templul lui Dumnezeu. „Domnul este Duh”592. Dar c Dumnezeu a locuit prin mijlocirea min #ii $i a trupurilor lor. 17. sunt Dumnezeul lui Avraam. 152 586 585 . Iar dumnezeiasca Scriptur spune c „sufletele drep #ilor sunt în mâna lui Dumnezeu $i nu se va atinge de ele moartea” 588. 592 II Corinteni III. faceri de bine $i dau la iveal mir cu bun miros. St\pânul Hristos ne-a dat ca izvoare mântuitoare moa $tele sfin#ilor. (i ce este mai cinstit decât a fi în mâna lui Dumnezeu? Dumnezeu este via# $i lumin . 19. 589 Psalmi XLVIII. Prin urmare. 6. $i voi fi lor Dumnezeu” 587. 587 II Corinteni VI. cum nu trebuiesc cinstite templele însufle #ite ale lui Dumnezeu. Iar pe Moise Dumnezeu l-a f cut dumnezeul lui Faraon586. 10. iar cei care sunt în mâna Domnului sunt în via# $i lumin . 16. care izvor sc. Dumnezeu îl va strica pe acela” 593. 594 Ie[irea XVII. Moartea celor sfin #i este mai degrab somn decât moarte. 593 I Corinteni III. „C ci eu. loca$urile însufle#ite ale lui Dumnezeu? Ace $tia pe când tr iau au stat cu îndr zneal înaintea lui Dumnezeu. ci sunt numi#i a$a pentru c au împ r #it [i au st\pânit peste patimi [i au p zit nefalsificat asem narea cu chipul dumnezeiesc. 6. potrivit c ruia au fost crea#i — c ci se nume$te [i icoana împ ratului împ rat — $i pentru c sunt uni#i cu Dumnezeu dup voin# [i l-au primit locuitor în untrul lor. 5-6. 17. Numeri XX. „Voi locui $i voi umbla întru ei. spune Dumnezeu.

bucurându-ne în aceste zile de pr znuire în chip duhovnicesc. ap r tori care se roag lui Dumnezeu pentru noi? Da. orbii v d. în umilin# [i în milostenie fa # de cei lipsi#i. pentru c este înainte merg tor. 36. S cinstim pe mucenicii Domnului. „nu s-a ridicat între cei n scu#i din femei mai mare decât Ioan” 599 — pentru c [i acesta a fost primul propov duitor al împ r #iei. 16. Cum poate s fac minuni un corp mort? Cum dar prin ei demonii sunt pu $i pe fug . al treilea p stori $i înv # tori”601. 11. icoane v zute [i noi în $ine s ne facem. c ci prin acestea mai ales se cinste$te Dumnezeu. ~n legea veche era socotit necurat tot cel care se atingea de un mort 596. stâlpi $i icoane însufle #ite ale lor. pentru c au fost fra#i ai Domnului. S le ridic m stâlpi. 11. dar nu erau socoti #i necura#i în$i$i mor#ii. de acelea se vor mânia [i osta $ii lui. 601 I Corinteni XII. ispitele [i sup r rile se risipesc $i se pogoar toat darea cea bun de la Tat l luminilor 597 peste aceia care cer prin ei cu credin #a neîndoielnic ? Cât de mult trebuie s te ostene$ti ca s g se$ti un sprijinitor. al doilea prooroci. Efeseni IV. mai dinainte i-a $i hot\rât s fie asemenea chipului Fiului Lui”600. trebuie s -i cinstim. „`ntâi apostoli. 19. Coloseni III. 29. nu mai numim mor#i pe cei care au adormit întru n dejdea învierii [i cu credin #a în El. prin imitarea virtu #ilor lor. ~n psalmi. 597 Iacov I. pentru ca s fie potrivit bucuria cu aceia care ne-au adunat la prâznuire. în imne $i în cânt ri duhovnice $ti598. apostol $i mucenic — c ci. pr znuind pomenirile lor. este de necrezut ca s izvorasc mir bine mirositor din moa $tele mucenicilor? Cu nici un chip pentru cei care cunosc puterea lui Dumnezeu $i cinstea pe care o au sfin #ii de la Dumnezeu. prin acelea se vor bucura [i slujitorii lui: de acelea de care Dumnezeu se mînie. Leviticul XI. 19. botez tor. martori oculari [i slujitori ai patimilor Lui „pe care Dumnezeu [i Tat l cunoscându-i mai dinainte.Dogmatica Samson c ruia îi era sete595. S cinstim pe apostoli. ridicând biserici lui Dumnezeu în numele lor. care s te prezinte împ ratului celui muritor [i s pun pe lâng\ el cuvântul pentru tine! Dar nu trebuiesc oare cinsti#i ap r torii întregului neam omenesc. ale $i din toate categoriile sociale. 600 Romani VIII. S cinstim pe N sc toarea de Dumnezeu. 596 595 153 . bolile sunt alungate. Dar dup ce îns $i via#a [i cauza vie#ii a fost socotit între mor#i. noi credincio $ii s cinstim pe sfin #i. S cinstim pe proorocul Ioan. 28. Prin cele care Dumnezeu este cinstit. aducând roduri. pentru c este în sens propriu [i real Maica lui Dumnezeu. din contr s -i sup r m. dup cum a spus Domnul. 17. Numeri XIX. lepro$ii se cur # . 11. pentru c sunt osta$i ai lui Hristos $i au b ut paharul Lui atunci când s-au botezat cu Judec\tori XV. 599 Matei XI. pentru ca nu cumva încercând s -i cinstim. 598 Efeseni V. bolnavii se vindec .

„care au pribegit în piei de oaie [i în piei de capr . Evrei IX. Jertfa pagânilor era de dispre #uit [i de condamnat. dar [i pe cei care jertfesc demonilor. ne închin m unii altora. dac nu pentru motivul c suntem f cu#i dup chipul lui Dumnezeu? Dup cum spune gr itorul de Dumnezeu Vasile cel prea renumit în cele dumnezeie$ti. oare. dar jertfeau $i iudeii. dar mai degrab al întregii crea #ii? Dumnezeu spune lui Moise: „Vezi vei face pe toate dup chipul care #i-a fost ar tat în munte”605. S cinstim pe profe#ii dinaintea venirii harului. ei de care lumea nu era vrednic . dragostea. . 607 III Regi VI. pe patriarhi. c tre cel `ntru sfin &i Amfilohie. 40. pe cei care au vestit mai dinainte venirea Domnului. fiind lipsi #i. episcopul Iconiei. cel dup care se face icoana. primul mucenic (tefan. Pentru care motiv. XXXVI. 5. în mun #i. „cinstea adus icoanei se îndreapt spre originalul ei” 604.Sfântul Ioan Damaschin botezul mor#ii Lui f c toare de via# . Evrei XIII. 1-37. care purta în el icoana $i tipul celor cere $ti. îns . s le urm m credin#a603. 7. Migne PG. Pagânii jertfeau demonilor. strâmtora#i. Privind la traiul tuturor acestora. 149 C. care umbreau ilastiriul (chivotul) 606. col. Noe a jertfit [i „Dumnezeu a mirosit mireasma cea 602 603 604 605 Evrei XI. iar iudeii lui Dumnezeu. 154 Despre Sfântul Duh. Jertfeau p gânii. CAPITOLUL XVI Despre icoane Pentru c unii ne hulesc c ne închin m [i cinstim icoana Mântuitorului $i a St\pânei noastre $i înc $i a celorlal#i sfin#i $i slujitori ai lui Hristos. ~nainte st t torul lor este protodiaconul $i apostolul lui Hristos. 9. Dar originalul ei este cel înf #i$at în icoan . 606 Ie[irea XXV. 37-38. îns . 20. zelul. II Paralipomena III. jertfa drep #ilor. bine primit de Dumnezeu. via#a. n dejdea. pe drep#i. r t cind în pustii. Ie[irea XXV. apoi. Pentru care pricin poporul mozaic se închina de jur împrejurul cortului. Heruvimii. XXXII. S cinstim [i pe cuvio $ii no$tri p rin#i. a[a c au ajuns p rta$i patimilor [i slavei Lui. pe purt torii de Dumnezeu asce#i. Dumnezeiasca Scriptur . 1-16. nu erau lucrurile mâinilor omene $ti? Ce era templul prea renumit din Ierusalim? Nu f cut de mâini [i construit prin me $te$ugul oamenilor?607. în pe$teri [i în cr p turile p\mântului”602. r bdarea pân\ la sânge ca s avem p rt [ie cu ei [i la cununile slavei. îndurând rele. st ruin#a în patimi. acuz pe cei care se închin celor cioplite. cei care au luptat cu t rie mucenicia cea mai îndelungat [i mai grea a con$tiin#ei. s aud c dintru început Dumnezeu a f cut pe om dup chipul S u.

auzind de Domnul. 610 Baruh III. cerându-i s -l viziteze. dup cum nu ne închin m materiei din care este f cut Evanghelia. spre râvn . a trimis pe un pictor s picteze chipul Domnului. 38. cinstea dat de cei împreun robi c tre cei buni este dovada dragostei fa # de st\pânul ob$tesc. ci celui ce este înf #i$at în icoan . a fost r stignit. s-a imprimat pe hain chipul Lui [i astfel a trimis-o lui Avgar. s-a înf #i$at în icoan chipul Lui spre a ne aduce aminte de El [i spre a c p ta înv # tur noi. 611 Acest fapt mai este men#ionat de Sf. dup cum nescris este $i închinarea spre r s rit. Dar când Dumnezeu. 27. Tradi#ia închin rii la icoane este nescris . C ci dup cum am spus. dar auzind $i crezând. sub aceast form : „A venit la noi cuvânt din b trâni. necorporal. nici materiei crucii. nu cum s-a ar tat lui Avraam în chip de om 609 $i nici cum s-a ar tat profe#ilor. de multe ori neavând în minte patima Domnului. [i c zând în genunchi ne închin m. pentru ca f r s fi v zut. Se poveste$te [i o istorie: Pe când Avgar era împ rat în ora$ul edesenilor. care n-am fost de fa# atunci. s-a în l#at [i toate acestea sau `ntâmplat în chip real [i a fost v zut de oameni. XIX. Astfel idolii pagânilor sunt de dispre #uit $i opri#i. ci chipului crucii. 21. ci s-a f cut om în chip substan #ial $i real — a locuit pe p\mânt. a suferit. Tot astfel [i cu ispr vile sfin#ilor b rba#i. Facerea XVIII. care o dorea611. regele Edesei. [i altele foarte multe asemenea acestora. dar din pricin c pictorul n-a putut s -l picteze din cauza luminii str lucitoare a fe#ii. iar dac ar 155 609 608 . punând haina pe obrazul Lui dumnezeiesc $i de via# f c tor. p rin#ii au socotit ca s fie pictate acestea în icoane ca ni $te fapte de vitejie spre a ne aduce aminte repede de ele. Facerea VIII.Dogmatica cu bun miros” 608 a bunei lui voin #e primind mireasma cea bine pl cut a bunei voin #ei sale c tre El. Pentru acest motiv în Testamentul Vechi nu era obi $nuit întrebuin #area icoanelor. 1. s-a aprins de dragoste dumnezeiasc $i a trimis soli. c ci erau închipuirile demonilor. Pe lâng\ acestea cine poate s fac chipul Dumnezeului nev zut. $i cinstea adus icoanei se îndreapt c tre cel înf #i$at în icoan . Ioan Damaschin `n: Primul tratat apologetic contra celor care atac Sfintele icoane. a f cut minuni. din pricina milostivirii milii Lui. deci când s-au f cut acestea. Cinstea dat ei se urc spre cel întrupat din ea. Nu ne închin m materiei. Domnul. s -a f cut om cu adev rat pentru mântuirea noastr $i s-a f cut om. $i nici nu se ocup to#i cu cititul. necircumscris [i f r de form ? Este culmea nebuniei $i a lipsei de credin # s înf #i$ezi Dumnezeirea. dar v zând icoana r stignirii lui Hristos. ~n adev r. a petrecut cu oamenii 610. a înviat. Dar pentru c nu to#i $tiu carte. spre imitarea virtu#ii lor $i spre slava lui Dumnezeu. s avem parte de fericirea Domnului. închinarea la cruce. ne aducem aminte de patima mântuitoare. Deci prin ce se deosebe$te crucea care are chipul Domnului de una care nu-l are? Tot astfel $i cu privire la Maica Domnului. ispr vi care ne îndeamn spre b rb #ie. c Avgar.

3. 619 Luca XI. cel prea dulce. pentru care este toat Scriptura $i toat taina. 16. fie prin epistola noastr ”612. El a lucrat mântuirea noastr . 615 Ioan V. credin #a ortodox . `ncât este un lucru foarte bun $i foarte folositor sufletului ca s cercet m dumnezeie$tile Scripturi. fra #ilor. 1937.Sfântul Ioan Damaschin Dar c [i apostolii au predat foarte multe în chip nescris o scrie Pavel. „Cel care cere prime $te. a luat o bucat de pânz $i lipind-o de fa#a sa a imprimat acel chip. 156 . 37). se împodobe$te cu frunze totdeauna verzi. 15. c ci ele m rturisesc despre mine”615. propov duit de Vechiul [i Noul Testament. deci. adic cu fapte pl cute lui Dumnezeu. cel prea frumos. traducere din grece $te cu un studiu introductiv de D. Lucrul acesta $tiindu-l cel care cunoa $te toate $i poate toate. Fecioru. Dac suntem iubitori de înv # tur vom fi $i cu mult înv # tur . 612 II Tesaloniceni II. care se p streaz pân\ azi". „Toat Scriptura este inspirat de Dumnezeu" $i negre$it „$i folositoare”617. Prin Sfintele Scripturi suntem îndrepta #i spre virtute [i contempla #ie netulburat . 618 Psalmi I. prin osteneal $i prin harul lui Dumnezeu. 614 Matei V. l udat $i sl vit în Treime. cel ce r sun la urechile noastre cu tot felul de cînt ri ale p s rilor refuza s fac aceasta. care d . apostolul neamurilor: „Deci dar. 39. 2. $i #ine#i predaniile a$a cum vi le-am dat”613. întocmai ca un copac s dit la izvoarele apelor 618. 1-2. 17. 10. tot astfel $i sufletul udat cu dumnezeiasca Scriptur se îngra$ $i d rod copt. (i iar $i: „Cerceta#i Scripturile. a poruncit unui pictor s -i fac chipul Lui. $i celui care bate i se va deschide” 619. c ci prin silin# . cel care caut g se$te. se duc la bun sfâr$it toate. deoarece Domnul zice: „N-am venit s stric legea. 617 II Timotei III. S batem. 616 Evrei I. sta#i bine $i #ine#i predaniile noastre pe care le-a#i înv #at. ci s o plinesc”614. evanghelistii. apostolii. p storii $i înv # torii. A$adar au vorbit prin Sfântul Duh legea $i profe#ii. 613 I Corinteni XI. la paradisul prea frumos al Scripturilor. fra#ilor. Bucure $ti. CAPITOLUL XVII Despre Scriptur Dumnezeu. c v aduce#i aminte de toate ale mele. Ioan Damaschin. iar în zilele din urm ne-a vorbit prin Fiul” 616. (Sf. p. este unul. ~n ele g sim îndemn spre orice fel de virtute [i îndep rtare de la toat r utatea. Iar c tre Corinteni spune: „V laud. fie prin cuvânt. Cultul Sfintelor icoane. (i apostolul spune: „în multe p r#i $i în multe feluri Dumnezeu a vorbit odinioar p rin#ilor no$tri prin profe #i. la paradisul cel cu bun miros.

Pentru aceea $i c r#ile Vechiului Testament se socotesc în acest chip dou zeci $i dou . C ci în chipul acesta ni se va deschide. C ci am putea dobândi din ele cel mai bun argument contra lor. Judec tori cu Rut. c r#ile în versuri: Iov. Iar Panaretul. o carte. o carte. adic ~n&elepciunea lui 620 621 Deuteronom XXXII. Apoi alt pentateuh. Dar dac am putea s culegem ceva folositor $i din literatura laic . ci s st ruim. o carte. cel care se atinge de inima noastr . cartea `ntâi [i a doua a ~mp ra&ilor. Ieremia. a$a c fac dou zeci [i $apte. Leviticul. Al patrulea pentateuh. 7. Deuteronomul. cel profetic cei doisprezece profe#i. Trebuie s se $tie c Vechiul Testament are dou zeci [i una de c r#i. S nu trând vim de a bate. o carte. Acesta formeaz primul pentateuh [i se numesc Legea. îns . 157 . S ne veselim. `ncât c r#ile canonice sunt urm toarele: Cele cinci c r#i ale legii: Facerea. $i cele dou c r#i ale Paralipomenelor. s întreb m. s nu ne trând vim. Pe $i Sadi. Isaia. Nun. Alfabetul ebraic are dou zeci [i dou de litere. iar pe zeii cei ridicoli [i pove $tile neroade s le arunc m câinilor.Dogmatica spirituale purt toare de Dumnezeu. cartea a treia $i a patra a ~mp ra&ilor. Al treilea pentateuh. dup num rul literelor alfabetului ebraic. S fim. Daniil. Acestea formeaz al doilea pentateuh. [i nu în#elegem ceea ce citim. Psaltirea. Cuno$tin#a nu este a tuturora. Rut se adaug la Judec tori [i se num r la Evrei o singur carte. care ne înal# mintea noastr pe spatele str lucitor ca aurul $i prea luminat al porumbi #ei dumnezeie$ti $i o suie cu aripile prea str lucitoare c tre Fiul Unul-N scut $i mo$tenitorul s ditorului viei celei spirituale $i prin el o aduce la Tat l luminilor. cartea a treia $i a patra a ~mp ra&ilor. S scoatem din izvorul paradisului ap ve$nic curg toare [i prea curat . Iezechil. dar se g sesc dou zeci [i $apte. zarafi încerca#i ca s adun m aurul cel bun $i curat [i s înl tur m pe cel falsificat. o potole$te când este mâniat $i o umple de o bucurie ve$nic . iar de al#ii numite aghiografe. din cauz c cinci din ele se dubleaz . Ie#irea. Cântarea Cânt rilor a aceluia$i. c ci are un har nesfâr[it. de dou ori. Dac citim o dat . Apoi cele dou c r#i ale lui Esdra. Pentateuh = cinci c\r]i. C ci spune Scriptura: „întreab pe tat l t u $i-#i va vesti [i pe b trânii t i $i-#i vor spune”620. Cartea `ntâia $i a doua a ~mp ra&ilor se socotesc o carte. S lu m înv # turile cele bune. care salt spre via#a ve$nic . Astfel c r#ile Vechiului Testament sunt formate din patru pentateuhuri 621 [i r\mân alte dou c r#i. nu este oprit. acestea cuprind urm toarele c r#i: Iisus al lui Navi. a $a-numitele grafia. s ne desf t m f r de sa#. Eclesiastul al aceluia$i. ci mai degrab cu osârdie $i cu st ruin# . Mem. o carte. cartea `ntâia [i a doua a Paralipomenelor. sunt duble literele Haf. care o mîngâie când este întristat . o carte. Proverbele lui Solomon. Numerii. s medit m. unite într-o carte [i Ester. S nu batem superficial. dintre care cinci se dubleaz . o carte. carte `ntâia $i a doua a lui Esdra.

29. 43. 29. XI. 7. XXVII. 15. 31. 13. 6. 16. 10. II. patrusprezece epistole ale apostolului Pavel. 10. 627 Isaia IX. putere631 Ioan X. 11. ca urm toarele texte: „Eu [i Tat l una suntem” 622. 23. II Ioan 3. 10. XIV. 630 I Corinteni I. 14. 8. 10. I Tesaloniueni I. 11. 34. 37. XVI. V. VII. Alte texte arat des vâr$irea ipostasei lui Hristos. 1. cea dup Marcu. IV. 28. Coloseni I. 3. VI. 41. 20. 25. l. 158 623 622 Solomon $i ~n&elepciunea lui Iisus. altele în unirea Cuvântului lui Dumnezeu cu firea omeneasc . 3. a tradus -o în grece$te. XIV. VIII. ca acestea: „Fiul lui Dumnezeu"625 „Chipul ipostasei Lui” 626 [i acest text: „înger de mare sfat. Galateni I. Faptele Apostolilor VIII. 9. [i: „Care exist în chipul lui Dumnezeu” 624 $i cele asemenea. 9. 38. 9. 3. Ioan XIV. Ioan I. Romani 1. 16. 12. fiul lui Sirah. altele dup unirea Cuvântului lui Dumnezeu cu firea omeneasc [i altele dup înviere. 33. dar nu se num r în canon [i nici nu stau în chivot. 3. 6. 4. 3. V. dar nepotul acestuia. V. I Ioan I. X 36. V. XXVI. X. $apte epistole sobornice[ti: una a lui Iacov dou ale lui Petru. Apocalipsa evanghelistului Ioan [i Canoanele sfin#ilor apostoli scrise de Clement. IV. 49. 7. Efeseni IV. 39. VIII. II Corimeni 1. XVII. 624 Filipeni II.Sfântul Ioan Damaschin evreieste. Unele din acestea arat unirea firii [i deofiintimea lui cu Tat l.19. III. Apocalipsa IX. în#elepciune630. Apocalipsa II. Textele care se potrivesc lui Hristos înainte de întrupare sunt de [ase feluri. cea dup Luca. VIII. 24. 40. [i: „Cel care m-a v zut pe Mine a v zut pe Tat l"623. cea dup Matei. IX 35. 628 Ioan X. 29. sunt c r#i folositoare $i bune de citit. cea dup Ioan. 1. I Ioan I. sfetnic minunat" 627 $i cele asemenea. 32. III. 18. Faptele sfin&ilor apostoii scrise de evanghelistul Luca. IX. 20. 30. 35. 27. 11. XX. C r#ile Noului Testament sunt urm toarele: patru Evanghelii. 13. XV. ca acesta: „Eu în Tat l [i Tat l în Mine"628 [i arat c El î$i are temelia Sa indivizibil în fiin#a Dumnezeirii. XIX. 13. 14. 625 Matei IV. 6. 9. 21. Iisus. 54. 9. V. 631 Ibidem. Evrei IV. I Corinteni. 6. Alte texte arat întrep trunderea reciproc a ipostaselor. cum sunt expresiile: Cuvânt 629. 9. 13. 63. Luca I. 7. 626 Evrei I. 5. 3. trei ale lui Ioan. 18. pe care tat l lui Sirah a compus-o în .4. una a lui Iuda. 4. 629 Ioan I. IV. Marcu III. 20. CAPITOLUL XVIII Despre textele din Scriptur privitoare la Hristos Textele din Scriptur privitoare la Hristos se împart în patru categorii generale: unele i se potrivesc înainte de întrupare.

dar sunt spuse ca $i cum s-ar fi `ntâmplat. 38. ci aceea$i — voin# . Din acestea unele se raporteaz la cele viitoare. 638 Ioan I. 3. singura $i aceea$i — nu asemenea. 644 Baruh III. Evrei I. cu untdelemnul bucuriei mai mult decât pe p rta$ii t i”646 $i cele asemenea. 19.Dogmatica [i str lucire632. 637 Ioan V. [i acesta: „Domnul m-a zidit început c ilor Lui spre lucr rile Lui”645. ci ca prin Cuvântul. 9. 28. $i acesta: „Trimis-a Cuvântul lui [i i-a vindecat”639. Cuvântul î$i are temelia Sa indivizibil în minte — aici vorbesc de Cuvântul substan#ial633 — în#elepciunea de asemenea. ca acest text: „Toate s-au f cut prin El”638. 2. Din El are atât existen#a cât $i pe toate câte le are. Alte texte arat raportul lui Hristos cu Tat l.6. 28. 640 Ioan XI. din pricin c se observ în Tat l [i în Fiul o singur mi$care. Dumnezeule. 643 Mihea I. Tot astfel [i ceea ce face. $i acesta: „Pentru aceasta te-a uns. 3. str lucirea în lumin $i izvor sc din ele. dac nu va vedea pe Tat l f\când astfel”637. [i cuvintele spuse de Mihea: „Iat Domnul pleac din locul Lui [i se va coborî $i se va urca pe în l#imile p\mântului”643. 641 Psalmi XLIX. 634 Ioan XIV. Existen #a o are pe calea na$terii. (i are pe toate câte le are Tat l. 9. dar nu prin participare [i nici prin instruc #ie. Despre cuvânul substan#ial. nu ca printr-un instrument sau printr-un rob.13. 57. 642 Zaharia IX. 636 Ioan VI. 3. 646 Psalmi XLIV. Dac nu este Tat l. nu a crea#iei. Alte texte se raporteaz la cele viitoare. cum este acesta: „Tat l este mai Mare decât Mine” 634. [i acesta: „Ca s cunoasc c Tu m-ai trimis”640. nu este nici Fiul. cuvântul mintal $i cuvântul rostit s se vad mai sus Cartea I. spre exemplu: „Va veni în chip v zut"641 $i textul din Zaharia: „Iat împ ratul t u vine la tine”642. din El [i cu El. Exist una. activitate $i putere a Tat lui [i a Fiului $i a Sfântului Duh. Fiul este din Tat l [i în Tat l $i simultan cu Tat l $i nu dup Tat l. cum este acest text: „Eu am ie $it [i vin de la Tat l”635. $i „Eu tr iesc din cauza Tat lui”636. în #elepciunea Lui substan #ial [i enipostatic . Dumnezeul t u. 36. Alte texte arat c toate cele ale lui Hristos se împlinesc prin activitatea Lui potrivit bun voin#ei p rinte$ti. cum este acest text: „Fiul nu poate s fac de la Sine nimic. 645 Pildele lui Solomon VIII. Alte texte sunt spuse în chip profetic. 639 Psalmi CVI. ci ca de la cauza Sa. 633 632 159 . ca acest text: „Acesta este Dumnezeul nostru. Dup aceasta s-a ar tat pe p\mânt $i a petrecut între oameni” 644. 20. 42. puterea. în cel puternic. 22. 635 Ioan XVI. care este cauza Lui.

coeziune. încuvântarea. pe care o numim unire. ~n adev r. atunci spunem unire. îns . dup cum am spus. decât în chip profetic. smerenie. atunci spunem îndumnezeirea. Prin acestea noi ar t m bog #ia care s-a ad ugat trupului prin unirea $i coeziunea cu Dumnezeu Cuvântul cel prea înalt. încuvântare. (i la fel: Dumnezeu Cuvântul s-a întrupat. ungere. golire. când vorbim despre partea Lui superioar . Textele privitoare la Hristos dup unirea firii dumnezeie $ti cu firea omeneasc sunt de trei feluri. c devine Dumnezeu $i asem n tor lui Dumnezeu Cuvântul. smerenie [i cele asemenea. pot fi spuse despre El [i dup unirea firii dumnezeie $ti cu firea omeneasc . acestea sunt din partea Dumnezeirii. dup cum am spus. Din pricina acestui de-al treilea fel sunt spuse cele dou feluri amintite mai sus. în l#are. Al treilea fel. întrupare. Când vorbim despre trup. Când vorbim. Prin unire se arat ce a primit fiecare din cele dou .Sfântul Ioan Damaschin Textele privitoare la Hristos. întrep trunderea n-a venit din partea trupului. ungere. Primul fel. au întrep trunderea reciproc f r confundare [i f r amestecare. 160 647 . unite dup ipostas . despre Cuvânt. C ci a suferit de bun voie acestea. atunci spunem întruparea lui Dumnezeu Cuvântul. Asta nu înseamn c cele dou firi se prefac într-o fire compus . comuniune. înomenire. Al doilea fel. Trebuie s se $tie c se vede contrariul privitor la primul fel $i al doilea fel al textelor care se potrivesc lui Hristos în unire. spunem îndumnezeire. Dar nici într-un caz nu pot fi spuse despre El înainte de unire acelea care i se potrivesc Lui dup unire. texte care i se potrivesc înainte de unire. — c ci este cu neputin # ca însu$irile fire$ti contrarii s se g seasc într-o singur fire — ci în sensul c cele dou firi. Apocalipsa I. c ci este cu neputin # ca trupul s p trund prin Dumnezeire. Textele care i se potrivesc Lui în unirea firii dumnezeie $ti cu firea omeneasc sunt de trei feluri. Acestea. se nume$te f ptur [i se nume$te „cel din urm ”647. s-a f cut om. spunem golire. când vorbim despre amândou\ în acela$i timp. o dat ce a p truns prin trup. 17. înomenire. se spun despre Cuvânt [i Dumnezeu ca din partea trupului. ci din partea Dumnezeirii. în virtutea unirii $i a întrep trunderii celui care exist împreun cu El. conformare $i cele asemenea. s r cire. dar se v d la trup. a dat [i trupului întrep trunderea inexprimabil cu ea. Acestea [i cele asemenea lor se spun despre Cuvânt $i Dumnezeu din pricina unirii cu firea oameneasc . ~n virtutea unirii ipostatice se zice c trupul se îndumnezeieste. când vorbim despre partea Lui inferioar . în l#area trupului [i cele asemenea. Dar firea dumnezeiasc .

afar de faptul c n-a luat trup [i însu $irile fire$ti ale acestuia. omul. Ioan X. 30. dup cum cerea trebuin#a [i folosul. A întrebat 658. Unele din ele s-au s vâr[it [i s-au spus în virtutea firii Lui omene $ti în vederea întrup rii. ca s ne înve#e s nu lucr m cu îndr zneal [i nici s ne l s m în voia soartei. 10. 21. Al doilea fel. care v-am vorbit adev rul”650 [i acesta: „Astfel trebuie s se înal#e Fiul omului”651 [i cele asemenea. l-a f cut p cat în locul nostru” 661. fie c El a vorbit.Dogmatica Primul fel care arat firea Lui dumnezeiasc . cre$terea $i progresul în vârst\. 161 . 35-37. XVII. cel care arat firea Lui omeneasc . [i acesta: „S-a f cut blestem în locul nostru” 662. ascunderea Sa654 sau retragerea Sa încetul cu încetul 655. lacrimile. 59. 40. ci lua o atitudine omeneasc . sunt de $ase feluri. 14. [i acesta: „Pe cel care n-a cunoscut p cat. spre exemplu: na $terea din Fecioar . Astfel rug ciunea a f cut-o pentru a ar ta c nu este contra lui Dumnezeu $i c cinste$te pe Tat l ca pe cauza Sa. XIV. 10. 659 Luca IV. 30. Ioan VIII. 38. deoarece firea dumnezeiasc n-a suferit nimic din acestea. setea. cum este textul acesta: „Dumnezeul meu. Toate câte se spun despre El înainte de întrupare acelea se vor spune despre El [i dup întrupare. Ioan VIII. De acestea $i de cele asemenea n-avea nevoie nici ca om. împreun cu existen#a lui ca Dumnezeu. Ioan VIII. nu pentru c nu $tia. ca acesta: „Eu sunt în Tat l [i Tat l în Mine”648. Marcu XI. care sunt afecte fire$ti $i neprih nite. 658 Ioan XI. dar a s vâr[it mântuirea noastr . fie c El a s vâr$it. 41-42. 19. 13. 657 Luca XXIV. 34. 46. [i acesta: 648 649 Ioan X. pentru ce m-ai l sat”660. 654 Marcu I. rug ciunea656 $i cuvintele: „S-a f cut c merge mai departe”657. 59. 36. foamea. 655 Luca IV. Dumnezeul meu. 650 Ioan VIII. Textele care se spun sau s-au scris privitor la firea omeneasc a lui Hristos. XII. 660 Matei XXVII. 651 Ioan III. oboseala. 59. Alte texte s-au spus în chip de pref c torie. ci ca s arate c este om cu adev rat. 656 Ioan Xi. S-a retras încetul cu încetul 659. Alte texte s-au spus în virtutea împroprierii noastre $i a rela#iei cu noi. 34. mergerea la smochin 653. f r de care nu este învederat existen#a trupului. [i „Eu [i Tat l una suntem” 649. str pungerea cu cuie. în toate acestea exist o unire a firii dumnezeie $ti cu firea omeneasc . nici ca Dumnezeu. cum este întrebarea: „Unde l-a#i pus pe Laz r?”652. 661 II Corinteni V. 653 Matei XXI. 28.11. ca acest text: „De ce c uta#i s m omorâ#i pe Mine. 21. somnul. moartea $i cele asemenea. 652 Ioan XI.

ca om n-a fost niciodat neascult tor celui care l-a n scut. adic trupul de Cuvânt. 32. Hristos n-a fost p r sit niciodat de Tat l nici ca Dumnezeu. noi ne închin m la ceea ce $tim. dup Duhul sfin#eniei. El era $i este sl vit. Alte texte s-au spus potrivit desp r#irii pe care o facem cu mintea între firile lui Hristos. 57. ~n adev r a fost f cut cunoscut $i a fost crezut în lume $i prin minuni. c ci mântuirea este din iudei” 669. 36. (i acest text: „Sporea în în #elepciune $i har”668. ~n adev r. dup cum zice c tre samarineanc : „Voi v închina#i la ceea ce nu $ti#i. I Corinteni XV. 4. 16. 28. în sensul acesta Hristos a numit pe Tat l S u Dumnezeu. pentru c am fost nesupu $i [i neascult tori. Marcu XIII. Alte texte s-au spus ca s ne fac cunoscut cine este El [i s ne încredin#eze pe noi de acest adev r. ca s arate c [i-a împropriat persoana noastr [i c s-a a$ezat în rândul nostru. sl ve[te-M cu slava pe care am avut-o la Tine înainte de a fi lumea” 666. 669 Ioan IV. 52. de asemenea El n-a fost nici p cat. 6. 5. spre exemplu: „Eu tr iesc din cauza Tat lui [i cel care m m nânc pe Mine acela va tr i din cauza mea”670. 13. 7. din pricina învierii din mor #i”667. Dac vei desp r#i cu mintea pe acelea care sunt în realitate nedesp r#ite. (i cuvintele spuse de apostol: „celui care a fost hot \rât Fiu al lui Dumnezeu în putere. 665 Matei XXIV. $i din pricina aceasta am fost p r si#i. [i Galateni III. 22. 666 Ioan XVII. 664 Isaia XLIX. noi am fost cei acuza#i de p cat $i de blestem. deci. ca s fi trebuit s se supun . 162 663 662 . 668 Luca II. Alte texte sunt spuse despre Hristos în virtutea împroprierii persoanei iudeilor. ar fi fost rob $i ignorant. Dar din pricina unirii dup ipostas cu Dumnezeu Cuvântul. Filipeni II. 671 Ioan XVI. nici ignorant. nici ca om. $i acesta: „M duc la Tat l $i nu m ve#i mai vedea”671. Ca Dumnezeu este egal Tat lui $i nu este nici potrivnic Lui $i nici supus Lui. n-a fost nici rob. socotindu-se pe Sine însu $i împreun cu iudeii. nici blestem [i nici n-are nevoie s se supun Tat lui. prin înviere [i prin pogorârea Sfântului Duh. 670 Ioan VI.Sfântul Ioan Damaschin „Fiul însu$i se va supune celui care i-a supus Lui toate” 663. dar slava Lui nu ne era f cut cunoscut nou $i nici nu fusese crezut . Al treilea fel de texte privitoare la Hristos dup unire sunt acelea care indic o ipostas [i care reprezint pe cele dou firi. atunci Hristos se nume $te $i rob664 $i ignorant 665. 667 Romani I. cum este textul acesta: „Tat . El avea o fire roab $i ignorant [i dac trupul nu s-ar fi unit cu Dumnezeu Cuvântul. A spus aceste cuvinte. 10.

19. [i acesta: „A stat în dreapta m ririi întru cele înalte”684. pentru a da încredin #are c a înviat însu$i trupul care a suferit. I Corinteni II. ca acesta: „Au cuprins picioarele Lui” 676. Unele texte sunt spuse ca `ntâmplate în chip real. 39. Textele spuse despre Hristos dup înviere. la Dumnezeul Meu [i la Dumnezeul vostru” 682. Ioan III. $i acesta: „Nimeni nu s-a suit în cer decât cel care s-a coborât din cer. Ioan XXI. 680 Ioan XX. c ci este cu noi pentru c este Dumnezeu. mâncarea.Dogmatica acesta: „N-ar fi r stignit pe Domnul slavei” 672. texte care i se potrivesc omenirii Lui. 681 Luca XXIV. Alte texte sunt spuse în virtutea împ r#irii pe care o facem pe cale abstract între firile lui Hristos. 685 Ioan XX. ca acesta: „Se pref cea c vrea s mearg mai departe”681. 7. cum sunt r nile678. 8.9. 673 672 163 . ca acesta: „Botezându-i pe ei în numele Tat lui [i al Fiului [i al Sfântului Duh” 674. 28. 675 Matei XVIII. ca acesta: „M urc la Tat l Meu [i Tat l vostru. 3. 676 Matei XVIII. 9. 678 Luca XXIV. 682 Ioan XX. 19. Dintre textele care s-au spus despre Hristos dup înviere unele se potrivesc Dumnezeirii Sale. 42-43. Alte texte din aceast categorie se potrivesc omenirii Lui. 20. Trebuie a$adar s atribuim pe cele înalte firii dumnezeie $ti. care este în cer" 673 [i cele asemenea. 27. Alte texte sunt spuse ca `ntâmplate în chip real [i în chip firesc. 683 Psalmi XXIII. 10. 13. 677 Matei XVIII. 20. Alte texte scot la iveal firile. ca de a se duce de la un loc la altul f r s se osteneasc $i de a intra prin u $ile încuiate680. b utura cea de dup înviere679. $i acesta: „(i acolo m vor vedea”677 $i cele asemenea. pentru c El s-a pus pe Sine însu $i în acela$i rând cu noi. ca acest text: „Dumnezeul Meu [i Dumnezeul vostru”685. (i acesta: „Iat Eu sunt cu voi în toate zilele pân\ la sfâr[itul veacului”675 [i cele asemenea. Ioan XX. [i acesta: „Va intra împ ratul slavei” 683. Alte texte sunt spuse în chip de pref c torie. 5-13. 679 Luca XXIV. 17. Fiul omului. dar nu în virtutea firii omene$ti. 674 Matei XXVIII. ci în virtutea întrup rii. 684 Evrei I. sunt de diferite feluri. 17. adic în numele Fiului pentru c este Dumnezeu.

Migne PG. (i este just [i inversiunea termenilor: dac nu se va cura#i. 689 Romani XI. 257 B. 45 C. c tre Nestorie. $i trebuie s $tim c amândou\. 233 A. Epistola L. despre credin & . Migne PG. 21. 20-21. potrivit pentru tot lucrul bun” 688. El face [i pe acestea $i pe acelea. CAPITOLUL XIX Dumnezeu nu este cauza r ului Trebuie s se $tie c este obiceiul dumnezeie $tii Scripturi s numeasc îng duin#a lui Dumnezeu activitatea Sa. 164 . totu $i El nu construie $te lucruri cinstite [i necinstite. Domnul nostru Iisus Hristos. ci voia liber a fiec ruia. 8. dup cum spune dumnezeiescul Chiril: „Unul este Fiul $i Hristos $i Domnul”686. col. Deci de se cur #este cineva pe sine de acestea. Dac cunoa$tem caracterul fiec reia din ele [i dac vedem c amândou\ sunt s\vâr[ite de o singur persoan . LXXVII. col. ochi ca s nu vad . 32. ci c Dumnezeu le îng duie din cauza liberului arbitru [i din cauz c binele este nefor#at. nefolositor st\pânului $i vrednic de distrugere. episcopul Diocesareii. nu trebuiesc în #elese c sunt s vâr[ite de Dumnezeu. ci [i de lemn [i de lut. una este $i persoana Sa. [i acesta: „Le-a dat Dumnezeu duh de amor #ire. 10. Din toate acestea se cunoa $te deosebirea firilor unite $i c în Hristos nu exist identitate între Dumnezeire $i omenire în ceea ce prive$te calitatea natural a lor. adic singurului Hristos. atunci vom crede drept [i nu vom r t ci. c ci spune: „Dac se cur #este cineva pe sine". A$adar citatul de mai sus [i acesta: „Dumnezeu i-a închis pe to #i în neascultare”689. 690 Isaia XXIX. II Timotei II. urechi ca s nu aud "690.Sfântul Ioan Damaschin superioar patimilor $i trupului. Este obiceiul dumnezeie $tii Scripturi s numeasc îng duin#a Lui Epistola IV. col. 686 687 688 Romani IX. Este clar c în chip voluntar se îndepline $te cur #irea. care este Dumnezeu $i om. sfin #it [i de bun trebuin# st\pânului. Epistola XLV. prima epistol c tre Suchensos. c tre Valerian. [i pentru c este unul. iar pe cele smerite. Acest lucru este evident din cele ce spune însu $i apostolul în a doua epistol c tre Timotei: „într-o cas mare nu sunt numai vase de aur $i de argint. va fi un vas de necinste. ca atunci când spune apostolul în epistola c tre romani: „Sau n-are putere olarul peste lutul lui s fac din aceea$i fr\mânt tur un vas de cinste [i altul de necinste?” 687. c ci numai El este creatorul tuturora. firii omene $ti. altele spre necinste. sunt ale unuia [i ale ace luia$i. va fi vas de cinste. LXXVII. Migne PG. episcopul Iconiei . atât cele înalte cât [i cele smerite. Romani XI. LXXVII. unele sunt spre cinst e. c ci cu nici un chip nu este împ r#it unirea cea dup ipostas din pricina cunoa $terii deosebirii firii lor.

îns . deoarece sunt dureroase. [i nici Dumnezeu n-are nevoie de p catul nostru ca s se arate prin acesta înving tor — c ci Dumnezeu este. dar ca to#i s se asemene Lui atât cât este cu putin # . ca s te îndreptezi întru cuvintele Tale [i s biruie[ti când vei judeca Tu”693. biruitorul tuturor. Spre exemplu: dac cineva st $i lucreaz $i vine un prieten. dar în realitate sunt bune. dac p c tuim $i ne iart dac ne poc im. Amos III. Acestea sunt numai în aparen # rele. ci cu totul altceva. 7. n-a venit ca s nu lucreze. ci pentru c a$a se `ntâmpl\ lucrul. Cel care a p c tuit n-a p c tuit cu scopul ca Dumnezeu s înving . în primul loc. Trebuie s se $tie c noi suntem cauza acestor rele. El nu lucreaz . CAPITOLUL XX Nu sunt dou principii Vom cunoa$te din cele ce urmeaz c nu sunt dou principii. 6. dar chiar $i de o parte a universului. Prin urmare fiecare din ele va fi în o parte a universului. acesta este contrar virtu #ii $i voin#ei lui Dumnezeu. în virtutea drept #ii Sale.Dogmatica activitate [i fapt a Sa. Trebuie s se $tie $i aceasta: este obiceiul Scripturii s exprime cauzal pe unele care trebuiesc exprimate incidental. se `ntâmpl\ prin Dumnezeu. Dumnezeu nu vrea s fie numai drept. adic sup r rile [i nenorocirile. ca acest text: „ 'ie unuia am gre$it [i r u înaintea Ta am f cut. Binele $i r ul sunt contrarii unul altuia. în chip incomparabil. unul bun [i altul r u. Acestea. prin faptul c ne pedepse $te. fiecare va fi circumscris nu numai de univers. deoarece este creator. ci a$a s-a `ntâmplat. incomprehensibil. chiar al acelora care nu p c tuiesc. spune Scriptura. ajung pricinile convertirii [i ale mântuirii. 165 . c ci din relele voluntare se nasc relele involuntare. el spune: prietenul a venit ca s nu lucrez ast zi. Când Scriptura spune: „Dumnezeu face rele” 691 [i: „Nu este r utate în ora$ pe care n-a f cut-o Domnul”692. ~n afar de aceasta: cine este acela care împarte fiec ruia locul? C ci 691 692 Isaia XLV. nu arat c Dumnezeu este cauza relelor. 693 Psalmi L. se distrug unul pe altul $i nu exist unul în altul $i nici unul cu altul. nezidit $i pentru c are o slav natural [i nu una primit din afar — ci ca s se arate biruitor al r ut #ii noastre. Cuvântul „r utate" are sens dublu: uneori arat r ul prin natur . pentru c a$a se `ntâmpl\ lucrurile. fiind ocupat cu primirea prietenului. Prietenul. 6. Pentru cei care pricep rostul lor. Se numesc [i acestea incidentale. Totu$i nu am p c tuit în vederea acestui scop. alteori arat r ul $i durerosul în raport cu sim #irea noastr .

Este necesar. îns . La acestea spunem c r ul nu este nimic altceva decât lipsa binelui $i o abatere de la starea conform firii la una contrar firii. 166 694 . Dar dac a$a st lucrul. în care nu va fi nici binele. Dar dac altcineva a hot\rât locul propriu fiec ruia. singurul bun. c ci a fi în pace nu este r u. c ci acela care se lupt nu este în chip des\vâr[it bine. Dar dac se îndep rteaz . R utatea nu este o fiin # . care este p catul. [i nici binele nu este bine când tr ie$te în prietenie cu r ul. Potrivit firii lor toate sunt roabe $i supuse creatorului. 31. de la starea conform naturii $i dac vin la o stare contra naturii. a$a cum s-au f cut. sunt foarte bune 694. f c tor de via# $i f c tor de lumin . care aduce pace [i care tr ie$te în bun învoial cu binele. liber de orice r u. dep\rtându-se de Dumnezeu. Toate câte a f cut Dumnezeu. care s despart binele de r u. de unde provine r ul? C ci este cu neputin# ca r ul s se nasc din bine. (i atunci nu vor fi dou principii. ajung în r u. iar binele s nu se opun $i s fie distrus de r u. dac este pre$tiutor. (i `ntrucât se îndep rteaz de El prin voin # — c ci nu se îndep rteaz prin loc — a ajuns în r u. p catul? El este n scocirea voin #ei libere a diavolului. spun ereticii. s-a dep rtat de virtutea fireasc [i a ajuns în întunericul r ut #ii. ci un accident. a format în ea îns $i r ul. sau s se lupte. lucru pe care nu-l poate binele. una din dou : sau s se apropie $i s se distrug reciproc. c ci a fost creat de creator înger luminos $i prea str lucitor $i liber. ci trei. dar acesta nu este caracterul binelui. sau s existe ceva mediu. Dar este diavolul r u? A$a cum a fost creat nu este r u. pentru c este ra#ional. CAPITOLUL XXI Pentru care motiv Dumnezeu. adic abaterea de bun voie de la starea conform firii la una contrar firii. De bun voie. nu este r u. deoarece r ul.Sfântul Ioan Damaschin nu vor spune c binele [i r ul s-au în#eles [i s-au învoit unul cu altul. nici r ul. Este necesar de asemenea una din dou din acestea: sau s fie în pace. De unde provine. Dar când una din f pturi s-a revoltat $i n-a ascultat de f c tor. R ul nu are existen # prin fire. lucru pe care r ul nu-l poate. Prin urmare nu exist decât un singur principiu. nici o însu $ire a fiin#ei. Dac r\mân a$a cum au fost zidite sunt foarte bune. ca un fel de barier . atunci acela va fi mai degrab Dumnezeu. ci bun. C ci prin Dumnezeu tot binele se îmbun t #e$te. Facerea I. îns . Sau s lupte r ul. sau s fie totdeauna chinuit $i s sufere r ul. în chip voluntar. a$adar.

P catul se na$te prin ispita diavolului [i prin acceptarea noastr nesilit $i liber . 699 Ibidem. El cunoa$te mai dinainte pe cele ce vor fi. Dar dac Dumnezeu ar fi oprit s existe aceia care aveau s existe în virtutea bun t #ii lui Dumnezeu $i care aveau s fie r i din pricina propriei lor voin #e. Ispita celui r u. Dac am c lcat o dat de bun voie legea lui Dumnezeu $i am acceptat ispita diavolului. C lcarea acestei porunci este p catul. vânzându-ne pe noi în $ine p catului. P catul se nume$te $i lege696. dar fiecare ajunge bun sau r u prin propria lui alegere. nu a spus-o blamând propria Lui creatur . care s-a produs în creatura Lui. Cuno $tin#ele sunt în leg tur cu existen#ele. 21. ne atrage spre ea $i excit con$tiin#a noastr . Dac cei p c to$i n-aveau s existe $i nici n-aveau s fie r i. Legea lui Dumnezeu697. iar precunostin #ele sunt în leg tur cu cele ce vor fi. Aceea este bun ceea ce vrea Dumnezeu. atunci r ul ar fi biruit bun tatea lui Dumnezeu. ~n primul loc este existen#a $i apoi existen #a bun sau existen #a rea. urcându-se în m dularele trupului nostru 699. atunci nici n-ar fi fost cunoscu#i de mai înainte. Legea este porunca care înva# aceasta. adic legea p catului. ne ispite$te prin trup. urcându-se în mintea noastr . 697 Roamni VII. CAPITOLUL XXII Despre legea lui Dumnezeu $i legea p catului Fiin#a dumnezeiasc [i voin#a Lui este bun [i mai presus de bun tate. 698 Romani VII. atunci i-a dat ispitei intrare. Con$tiin#a noastr se nume$te „legea min#ii noastre”698. 23. 23. pentru ca r\mânând în ea s fim în lumin . Prin urmare Dumnezeu face bune pe toate câte le face.Dogmatica a mai creat pe cei care aveau s p c tuiasc si care nu aveau s se poc iasc Dumnezeu. aduce cele ce sunt de la neexisten# la existen# . dac vede c el st ruie mereu în tirania lui. 167 . Aceasta este la fel cu urm torul exemplu: dac cineva prime$te de la împ rat bog #ie [i dreg torie [i va tiraniza pe binef c torul Lui. (i dac Domnul a spus: „c era mai bine omului aceluia s nu se fi n scut”695. Pentru aceea corpul nostru 695 696 Matei XIV. Romani VII. ci blamând r utatea. din pricina bun t #ii Sale. C ci lenevirea propriei voin#e a f cut pentru el nefolositoare facerea de bine a lui Dumnezeu. 25. atunci împ ratul pe bun dreptate îl va prinde $i îl va pedepsi. prin propria ei alegere $i lenevire.

c ci în ea „s-a odihnit Dumnezeu de toate lucrurile Lui”707. prin mi$carea $i prin partea ira #ional a sufletului. arat c ne înva# ce vom cere în rug ciune. adic con$tiin#a. aceea a f cut Dumnezeu. despre sâmb t Ziua a $aptea a fost numit sabat (= sâmb t ). Dumnezeu n-a poruncit aceasta f r motiv. 705 Romani VIII. 32-36. Num rul $apte este în cinste la iudei. 706 Ibidem. 168 701 700 . lupt . dup cum spune dumnezeiasca Scriptur . care voiesc legea lui Dumnezeu $i care o iubesc [i care nu vreau p catul702. 708 Numeri XV. se nume $te $i „legea din m dularele trupului nostru". ci cu pedepse foarte grele. dup cum am spus. ci pentru anumite motive mistice. adic de porunc\701 $i o voie$te. 3. Legea p catului. îns . 22. deoarece Dumnezeu a poruncit s nu fie cinstit la `ntâmplare. 702 Romani VII. se bucur de legea lui Dumnezeu. întrucât era neputincios din pricina c rnii. 26. în caz de c lcare a poruncii708. C ci cuvintele: „Nu $tim s ne rug m cum trebuie. Pentru aceea num rul zilelor merge la $apte $i se reîntoarce iar $i $i începe de la ziua dintâi. dar însu $i Duhul se roag pentru noi cu suspinuri negr ite”706. r t ce$te [i este convins s slujeasc p catului. pe care le în #eleg bine b rba#ii duhovnice $ti $i cei înzestra#i cu harul profe#iei. ci potrivit Duhului” 704. 23. 3-4. adic a con$tiin#ei $i m face prizonier pe mine. 2. 707 Facerea II. adic ispita care vine prin legea cea din m dulare. Ibidem. prin înclina#ia. adic pofta $i pl cerea trupului. A$adar „legea min#ii mele”700.Sfântul Ioan Damaschin este dus cu u$urin# spre p cat. C ci „Duhul vine în ajutor sl biciunii noastre”705 [i d putere legii min #ii noastre contra legii din m dularele noastre. Prin urmare este cu neputin # s indeplinim poruncile Domnului f r de r bdare [i rug ciune. contra legii min #ii mele. adic prin pofta corpului. în virtutea firii mele compuse. CAPITOLUL XXIII Contra iudeilor. 703 Romani VIII. dar nici într-un caz p catul — „a osândit p catul în trup ca s fie împlinit dreptatea legii în aceia care nu umbl potrivit trupului. Mirosul [i sim #irea p catului care se g se$te în trupul nostru. Cuvântul „sabat" înseamn odihn . trimi#ând pe Fiul Lui în asem narea trupului p catului”703 — c ci a luat trup. Prin dulcea#a pl cerii $i prin pofta trupului [i a p r#ii ira#ionale a sufletului. 704 Ropmani VIII. „Dar ceea ce era cu neputin # legii. Romani VII.

718 Leviticul XXIII. negre$it c se chinuia pe sine cu postul în zilele de sâmb \ta. Deuteronom IX. ca m car în ea s se ocupe cu studiul ei cei care nu-[i afierosesc întreaga lor via # lui Dumnezeu. iat motivul pentru care se #ine sâmb ta. 715 III Regi XIX. 8. 2. 14. deoarece „b rbatul drept are mil de sufletele vitelor lui” 710. 713 Iudita VIII. dar $i prin c l torie.Dogmatica Dup cât cunosc eu neînv #atul. chinuindu-se pe sine în sîmbetele celor 40 de zile. 717 Facerea XVII. [i totu $i sunt nevinova#i? Iar dac ar c dea o vit\ în groap sâmb\ta. „Legea nu este pentru cel drept. liber spre a se aduna c tre Dumnezeu ca s -[i petreac toat ziua a $aptea în psalmi. Dumnezeu. 18. cel care o scoate 709 710 Ie[irea XX. Pildele lui Solomon XII. 714 III Regi XIX. cei care nu slujesc din dragoste St\pânului ca unui Tat . dup cum este scris709. 169 . Când îns a fost dat prin Moise Scriptura inspirat de Dumnezeu. prin desp r#irea de grijile materiale. ci s dea ca ni$te robi nerecunosc tori m car o mic $i neînsemnat parte a vie#ii lor lui Dumnezeu. nu numai prin post. 716 Daniil X. Leviticul XII. 27-44. în cânt ri duhovnice $ti. nu s-a sup rat de aceasta. 712 Ie[irea XXIV. ci pentru cel nedrept” 711. a poruncit s se #in sâmb\ta. (i Dumnezeu. (i voi începe de la cele mai de jos [i de la cele mai grosolane. 10. Ce vor spune despre Daniil? N-a stat el trei s pt mâni nemâncat?716 Oare nu-[i circumscriu to #i israeli#ii copilul sâmb\ta. ce vor spune despre Ilie Testiveanul. în imne. cu toate c legea porunce$te s nu ne chinuim pe noi în $ine în ziua sâmbetei 713. iubirea de pl cerile trupului $i înclinarea complet c tre materie a poporului israelitean $i cunoscând în acela $i timp $i lipsa lui de judecat . chiar dac ar c dea sâmb\ta?718 Oare nu calc\ [i preo#ii $i levi#ii sâmb\ta prin lucr rile lor de la cort. 3. Deuteronom V. ca s fie. Dar dac ar spune iudeii c aceasta s-a `ntâmplat înainte de darea legii. 711 I Timotei I. dac se `ntâmpl\ s cad în a opta zi?717 Oare israeli#ii nu postesc postul cel mare. 9-18. nici sâmb\ta nu era afierosit lui Dumnezeu. Când nu era lege $i nu era nici Scriptura inspirat de Dumnezeu. care a dat legea. în studiul dumnezeie $tilor Scripturi [i s se odihneasc în Dumnezeu. XXXIV. cunoscând grosol nia. prescris de lege. în primul loc „ca s se odihneasc $i robul [i vita". Când acesta a stat lâng\ Dumnezeu 40 de zile $i apoi înc alte 40712. 9. care a mers cale de 40 de zile cu o singur mâncare?714 Acesta a dezlegat sâmb\ta. $i aceasta de frica tragerii la r spundere [i a pedepselor care urmeaz din c lcarea poruncii. 12. Cel dintâi care a c lcat ]inerea sâmbetei a fost Moise. 6. i s-a ar tat lui în Horib 715. în al doilea loc. i s-a afierosit lui Dumnezeu sâmb\ta. ci ca o recompens a virtu#ii. 10. 18. 28.

iar pe dobitoc. 12. ci suntem datori s -i afierosim tot timpul vie #ii noastre [i. unde vor intra [i cei care p zesc legea cea duhovniceasc . Galateni III. acoper\mântul legii. 4-5. 11. Luca XXIII. 14. iar cei care o p zesc ajung superiori legii mozaice. pentru a avea omul timp liber $i pentru Dumnezeu. 35. To#i câ#i l-am primit. „Dar când a venit plinirea vremii. ne-a dat celor care credeam în El puterea s ajungem copii ai lui Dumnezeu 723. 22. II Corinteni VI. a fost hot\rât p zirea sâmbetei. înainte merg torul nostru. nu mai suntem sub lege. de asemenea dându-i odihn de robia p catului. 722 Galateni IV. înconjurând zidurile Ierih onului. 51. ca s r scumpere pe cei de sub lege. 3. dup cum am spus. 19. 1. înviind din mor #i [i. 7. 729 Iacov I. ne-a introdus în mo $tenirea f g duit celor care ador duhovnice $te pe Dumnezeu. pentru cei trupe$ti. `ncât nu mai suntem robi. Oare n-a purtat tot Israelul chivotul lui Dumnezeu. „Când a venit ceea ce este des \vâr[it. care nu pot s în#eleag nimic mai presus de trup [i liter . 1-27. Marcu XV. cele trupe$ti au încetat. Luca VI. 723 Matei V.Sfântul Ioan Damaschin este nevinovat. ci fii724. $i s se odihneasc atât robul cât [i vita. ceea ce este din parte s-a desfiin#at”726. 3. s-a împlinit legea robiei [i ni s-a d ruit legea libert #ii729. pofta întreag s o îndrept m mereu c tre Dumnezeu. adic trupul. 10. 730 Marcu XVI. 726 I Corinteni XIII. 724 Galateni IV. ca s -i dea $i Lui cea mai mic parte din timp. 721 Galateni IV. Duhul a str lucit cu limbi de foc728 litera s-a desfiin#at. mânia s o înarm m contra celor potrivnici lui Dumnezeu. 2. Acestea ne porunce $te legea duhovniceasc a lui Hristos. adic mânia [i pofta. Acum s rb torim odihna des\vâr[it a firii omene$ti. adic ziua învierii. adic catapeteasma s-a rupt prin r stignirea Mântuitorului 727. timp de $apte zile720. 728 Fapte II. II. 170 720 719 . s-a a$ezat cu trupul de-a dreapta Tat lui730. a trimis Dumnezeu pe Fiul S u Unul-N scut. 9. 6. 26. 18. I P etru III. Matei XII. s se îndeletniceasc totdeauna cu Dumnezeu. ci sub har 725. 725 Romani VI. dezlipindu-ne de p cat. conduc torul vie#ii [i Mântuitorul. P zirea sâmbetei a fost hot\rât pentru cei care sunt înc copii [i care sunt robi #i stihiilor lumii 721. Evrei XII. în care negre$it a fost $i sâmb\ta? Prin urmare. care a fost f cut sub lege. s îng duim ca robul. s -l îndemn m s slujeasc poruncilor dumnezeie $ti. Romani VIII. ca s primim înfierea”722. 20. 45. dechizându-i-se u$ile raiului. 38. 727 Matei XXVII. în care Domnul Iisus. 25. nu mai slujim pu #in timp Domnului de fric . Efeseni I. 34. iar cel care o vede $i trece este vinovat 719. Iisus Navi VI. Coloseni III. IV. f cut om din femeie. 48. în care a intrat El.

2. Omul a fost pl smuit din p\mânt virgin. II Corinteni III. 734 Deuteronomul XXV. când au auzit: „P\mânt e$ti $i în p\mânt te vei întoarce” 736. T ierea împrejur este lep darea pl cerii trupe$ti. CAPITOLUL XXIV Despre feciorie Cei trupe$ti $i cei iubitori de pl ceri blameaz fecioria [i aduc drept m rturie urm torul text: „Blestemat este cel care nu ridic s mânta în Israel”734. 9. ru $inându-se. Dar noi având încredere în Dumnezeu Cuvântul. [i-au cusut lor învelitori. c ci orice pl cere care nu se face de la Dumnezeu [i în Dumnezeu este un prisos de pl cere. 6. femeia Lui. Dumnezeiasca Scriptur spune c atât Adam cât [i Eva erau goi $i nu se ru$inau735. VII. ~n paradis domnea fecioria. A$adar. a cântat despre starea ce va s fie dup învierea din mor #i. Iar gr itorul de Dumnezeu David. ca s nu se distrug $i s se desfiin#eze. prepu#iul nu este nimic altceva decât piele de prisos a p r#ii sexuale. 737 Facerea IV. celor care umbl m în Duh [i nu în liter\731. dup cum spune prea în #eleptul Solomon ca „s dea parte celor $apte $i chiar celor opt” 732. Când îns au c lcat porunca. care s-a întrupat din Fecioar . 736 Facerea III. adorarea cea duhovniceasc [i unirea cu Dumnezeu. ne incumb toat lep darea celor trupe$ti. 732 171 . 19. $i a z mislit $i a n scut”737. Mai mult: trebuie s se $tie c num rul $apte indic întreg timpul prezent. ~n adev r. (i dup c lcarea poruncii. 6. este lep darea celor de prisos $i nu a celor necesare. 733 Psalmul VI. care poate s vad pe Dumnezeu cu mintea. prin na$terea 731 Romani II. Sâmb\ta îns . dar s se îndeletniceasc cu cele duhovnice $ti. spunem c fecioria este de la început $i c dintru început a fost s dit în firea oamenilor.Dogmatica A$adar nou . Pentru aceea a fost înfiin #at c s toria. Ecclesiastul XI. este odihna de p cat. ca s se aduc pe sine însu$i tot timpul lui Dumnezeu $i s se ridice peste cele trupe$ti. 1. din pricina mor #ii. Tipul acesteia este prepu#iul. 25. când prin c lcarea poruncii a intrat moartea în lume. au cunoscut c erau goi [i. pentru c . când legea a poruncit s se odihneasc în ziua a $aptea de cele trupe$ti. neamul omenesc. 29. atunci „a cunoscut Adam pe Eva. Din Adam numai a fost f cut Eva. `ncât amândou\ ajung una [i astfel când sunt s vâr$ite de cei duhovnice $ti nu s vâr$esc nici cea mai mic c lcare de lege. a ar tat în chip mistic adev ratului popor israelitian. 735 Facerea II. cântând despre a opta733.

172 739 738 . 9-14. La acestea vom spune: cuvintele „Cre $te#i [i v înmul#i#i" nu indic numaidecât înmul #irea oamenilor prin împreunarea conjugal . 744 III Regi XVII. 743 III Regi XVII. anticipând aceasta. c ci. avea s se mântuiasc\ neamul omenesc. 742 IV Regi II. Oare Dumnezeu când a voit s se arate israeli#ilor. 747 Daniil III. 27. a f cut b rbatul $i femeia $i a poruncit s creasc $i s se înmul#easc . 8. Poruncindu-i-se lui Noe s intre în corabie. al c rui trup a fost înt rit de feciorie `ncât din#ii fiarelor n-au putut s -l înghit\748. 7. 15. Dar dup încetarea potopului spune: „Ie $i tu $i femeia ta $i fiii t i [i femeile fiilor t i”741. trupurile n-au putut fi mistuite de foc? 747 Nu vom trece sub t cere nici pe Daniil. n-a mo$tenit îndoit darul Duhului. când p $eau în Sfânta Sfântelor? Oare legea n-a numit cur #enia mare f g duin# f cut lui Dumnezeu? Trebuie a$adar s se în#eleag în chip mai duhovnicesc porunca legii. 17-24. 11. 28. cel care $tie pe toate înainte de na$terea lor. 16. conduc torul carului care sufl foc. 745 IV Regi II. Exist o s mân# duhovniceasc . n-a poruncit s -[i cure#e corpul?749 Oare preo#ii nu se cur #au pe ei în$i$i. Poate c cei care au f cut obiec#ia de mai sus vor întreba: ce vor s spun cuvintele: „B rbat [i femeie”738 [i cuvintele: „Cre $te#i [i v înmul#i#i”739. când l-a cerut?746 Dar cei trei tineri? Nu prin faptul c au p zit fecioria au ajuns superiori focului. 1. care este tot una cu a vorbi despre castitate. $tiind c au s calce porunca [i au s fie condamna#i la moarte. Dumnezeu putea s fac s se înmul#easc neamul omenesc $i în alt chip dac ar fi p zit pân\ la sfâr$it nec lcat porunca.Sfântul Ioan Damaschin de copii. Facerea I. 741 Facerea VIII. Iat este îng duit iar $i c s toria pentru înmul #irea neamului omenesc. 12-28. ucenicul acestuia. z mislit prin dragoste $i team de Facerea I. care a tr it în feciorie? Dar Elisei. omul care str bate cerul742. n-a îmbr #i$at nec s toria $i a fost m rturisit prin în l#area sa mai presus de oameni? Cine a închis cerurile? 743 Cine a sculat mor #ii?744 Cine a t iat Iordanul?745 Nu Ilie. 16-22. prin pre[tiin]a Sa. S mergem mai departe în cele spuse [i s vedem [i superioritatea fecioriei. 749 Ie[irea XIX. prin feciorie. Dar Dumnezeu. 740 Facerea VII. I-a desp r#it pe ei de femei. [i încredin #ându-i-se s p streze s mân#a lumii. 746 IV Regi II. îi porunce $te astfel: „Intr tu $i fiii t i $i femeia ta [i femeile fiilor t i”740. pentru c trebuia s treac în cur #ie noianul de ape $i potopul acela mondial. 748 Daniil VI. Apoi Ilie. ar tând aceea$i virtute.

Dogmatica Dumnezeu într-un pântec sufletesc. 4. ca un fruct copt. 753 Matei XIX. „Cinstit este c s toria $i patul neîntinat. dar pe curvari [i pe preacurvari îi va judeca Dumnezeu”755. chiar dac va fi curvar. (tim totu$i c fecioria este superior c s toriei. CAPITOLUL XXV Despre circumcidere Circumciderea a fost dat lui Avraam înainte de a fi dat legea756. 2. n scut numai din Tat l f r de început. ne-a înv #at $i ne-a împuternicit spre aceasta. neseminal $i f r de împreunare. este imitarea îngerilor. Bun este c s toria pentru cei care nu se pot înfrîna! Dar mai bun este fecioria. Pentru aceea nici nu ne-a poruncit-o. 752 Evrei XIII. dar $i întrupat pentru noi f r de împreunare din Fecioar $i f cut om asemenea nou . 756 Facerea XVII. 750 751 Isaia XXX. sunt odrasle ale c s toriei. 10-14. afar de încep torii neamului omenesc. Atât în virtu #i cât $i în vicii sunt grade mai înalte $i mai joase. „c ci nu to#i pricep acest cuvânt” 753. 754 I Corinteni VII. îns . El îns . 9. Aceia sunt pl smuiri ale fecioriei [i nu ale c s toriei. numai dac are s mân# în Sion $i rude în Ierusalim? Nici un om care cuget just nu va vorbi a $a. însu $irea oric rei firi necorporale. Prin urmare pe cât este superior îngerul omului. Spunem aceasta f r s hulim c s toria — s nu fie! — c ci $tim c Domnul a binecuvântat c s toria atunci când a tr it printre oameni751 [i $tim [i pe cel care a spus: „Cinstit este c s toria $i patul neîntinat” 752. deoarece cultiv na$terea de copii ai sufletului [i aduce lui Dumnezeu rug ciunea. dup cum am spus. 173 . prin fapt . 1-10. însu$i a ar tat în El însu$i fecioria cea adev rat $i des\vâr[it . slava fecioriei. dup cum însu$i a spus. Nec s toria. Astfel trebuie în #elese cuvintele: „Fericit cel care are s mân# în Sion [i rude în Ierusalim” 750. Ioan II. 4. Este oare fericit. pe care o aduce c s toria! Bun este c s toria din pricina destr b l rilor!754 C s toria le curm pe acestea [i nu îng duie furiei poftei s fie mânat spre fapte nelegiuite. Dar cui nu-i este clar c acum fecioria domne$te între oameni? Bun este na$terea de copii. Fecioria este via #a îngerilor. care sufer [i na$te duhul mântuirii. Dar ce spun înger? însu$i Hristos. din pricina împreun rii legale din c s torie. idololatru. Cunoa $tem c to#i muritorii. 11. 755 Evrei XIII. pe atât mai cinstit este fecioria decât c s toria. be#iv.

este clar c este un prisos al poftei. apoi a încetat în pustie 40 de ani. sau s fie complet insensibil pl cerii. cum este scris în cartea lui Iisus al lui Navi: „în timpul acesta a zis Domnul c tre Iisus: F -#i cu#ite din piatr . pe cei din el [i pe cei din familia lui de neamurile printre care tr ia. Dar. îns . Este cu neputin # ca cineva s nu pofteasc deloc. Prin urmare. Pentru c s-a ar tat adev rul. are aceast form : „Vattaritidei". aceea este p catul. tipul [i umbra sunt nefolositoare. Facerea XVII. Circumciderea era tipul botezului. care ne desparte pe noi de p gâni. Domnul s-a circumscris763 ca s plineasc legea764. Dumnezeu a dat din nou lui Iisus al lui Navi legea circumciderii. Ceea ce este nefolositor din pl cere. care desp r#ea pe Israel de celelalte neamuri printre care tr ia. 4-5. din piatr cultural [i [ezând circumcide pe fiii lui Israel a doua oar ”759. a p zit toat legea [i sâmb\ta. pe care îl circumscrie Sfântul Botez. 5-7. [i nu o poft folositoare. f. 17. au fost circumscri[i $i a fost a doua lege a circumciderii. în fiecare neam. adic pofta $i pl cerea nefolositoare. 764 Matei V. c ci „cel circumscris este obligat s p zeasc toat legea”762. p\mânt în care curge lapte $i miere. c ci atunci când în pustie Israel a tr it singur 40 de ani. ci un prisos nefolositor. 3. 174 758 757 . prin Sfântul Botez. 761 Iisus Navi V. to #i cei care s-au n scut în pustie n-au fost circumscri[i. care nu s-au supus poruncilor lui Dumnezeu. pe care i -a hot\rât s nu vad p\mântul cel bun. pe care Iisus i-a circumscris. 760 Coreclat prin textul Septuagintei. dându-ne semn pe frunte. P catul. 763 Luca II. 759 Iisus Navi V. cinstita cruce. ca s plineasc $i s înt reasc legea765. pentru c ei au fost necircumscri $i în timpul c l toriei”761. 6-8. 134v. 762 Galateni V. ~n edi #ia din Migne PG $i de la Verona. tot astfel. (i în locul acelora a a $ezat pe fiii lor. 21. Dar dup ce a fost botezat $i dup ce Facerea XVII. C ci dup cum circumciderea nu taie o parte folositoare a corpului. pe care Domnul s-a jurat p rin#ilor lor s -l dea lor. cel credincios se desparte de cel necredincios. 765 Ibidem. Legea circumciderii s-a dat pe timpul lui Avraam. f r s se amestece cu alt neam. 2. Toate neamurile au dobândit botezul $i au fost pecetluite cu semnul crucii. (i mai jos: „Timp de 42 de ani s-a învârtit Israel în pustia Madvaritidei 760 [i pentru aceasta erau net ia#i împrejur cei mai mul #i dintre r zboinicii care au ie $it din Egipt.Sfântul Ioan Damaschin dup ce a primit binecuvânt rile757 $i f g duin#a758 ca un semn care îl desp r#ea pe el. Astfel circumciderea era un semn. Dar când Iisus i-a trecut Iordanul. dup ce a trecut Iordanul. Acest lucru este evident. ni se taie împrejur p catul. acum este de prisos circumciderea $i este împotriva Sfântului Botez.

43. 776 Matei XXIV. pogorându-se peste El în chip de porumbel766.). f. I Ioan IV. Domnul le-a spus lor: „Eu am venit în numele Tat lui Meu $i nu m primi#i. Trebuie mai `ntâi s se predice Evanghelia la toate neamurile 776.n. pentru acest motiv se $i nume$te antihrist. 772 Daniil XI. Când spune apostolul „în Biserica lui Dumnezeu". c va veni mai `ntâi lep darea de credin# [i se va ar ta omul p catului. 5. dup edi#ia de la Verona. „(i Matei III. CAPITOLUL XXVI Despre antihrist Se cuvine s se $tie c trebuie s vin antihrist. (i atunci va veni spre mustrarea iudeilor potrivnici lui Dumnezeu. pentru c n-au primit dragostea adev rului ca s se mântuiasc . potrivnicul. va trimite lor Dumnezeu lucrarea în $el ciunii. vine altul în numele Lui $i pe acela îl ve#i primi"770. 32. Nu va veni pentru Hristos. Marcu I. 775 Tradus prin corectarea edi #iei din Migne PG. ci le-a pl cut nedreptatea” 771. Iar apostolul spune: „S nu v am geasc pe voi nici într-un chip. 1531. mai `ntâi s se propov duiasc Evanghelia la toate neamurile. pentru a fi osândi #i to#i acei care n-au crezut adev rului. 3-4. II Ioan 7. 774 Adic\ de Templul din Ierusalim (n. 770 Ioan V. c este Dumnezeu des\vâr[it $i c s-a f cut om des vâr$it. care se înal # mai presus de tot ce se nume $te Dumnezeu sau este închinat. pe cel care se nume $te pe sine Dumnezeu. fiul pierz rii. 773 II Tesaloniceni II. dup cum a spus Domnul 769. 10. XXIV. C ci antihrist nu va veni la noi. Este antihrist tot cel care nu m rturise$te c Fiul lui Dumnezeu a venit în trup 767. ci contra lui Hristos 775. a $a `ncât s [ad el în Biserica lui Dumnezeu. de atunci s-a propov duit cultul [i via #a cea duhovniceasc [i împ r #ia cerurilor. 769 Matei XXIV. 135v. dar vor primi pe în $el tor. nu vorbe $te de Biserica noastr . 16. ar tându-se pe sine[i cum c ar fi Dumnezeu”773. Iar apostolul: „Pentru aceea. Dar în sens propriu $i special. Ioan I. Luca III. 768 Matei XIII.Dogmatica Duhul cel Sfânt s-a ar tat oamenilor. 37. A$adar. II. 22. C ci se va numi pe sine însu $i Dumnezeu. antihrist se nume $te acela care vine la sfâr$itul veacului 768. 767 766 175 . 14. 10-12. 40. îns . ci la iudei. îl înva # îngerul pe Daniil. 3. 14. de cea iudaic . Trebuie. 771 II Tesalonicieni. iudeii n-au primit pe Domnul Iisus Hristos $i Dumnezeu care este Fiul lui Dumnezeu. ca s cread minciunii. spunând a $a: „Nu va #ine seam de Dumnezeul p rin#ilor lui” 772. fiind în acela $i timp [i Dumnezeu. ci de cea veche774.

6-10. a c rui venire va fi cu lucrarea satanei. 783 Fapte I. dup cum am spus. pe care Domnul `l va omorî cu graiul gurii Sale $i-l va pierde cu venirea ar t rii Sale”777. va fi învierea mor#ilor. se împotrive$te $i împ r te$te. ia chipul sfin #eniei. 780 Matei XXIV. dar mai degrab a tiraniei lui. Se na$te deci din curvie. 6. negre $it c învierea este iar $i unirea sufletului $i a II Tesaloniceni II. deoarece învierea este starea de a doua a celui c zut. 10-12. 779 II Tesaloniceni II. 24. [i „vor întoarce inima p rin#ilor c tre copii”782. Va veni cu „semne [i minuni mincinoase” 779. Vor fi trimi$i Enoh [i Ilie Testiveanul 781. Matei XVII. 8. 9. persecut Biserica lui Dumnezeu 778 si-$i face cunoscut toat r utatea lui. 11-12. îng duie ca s locuiasc diavolul în el. XXV. 8-9. Marcu IX. Iar când spunem înviere. 5. dar ei vor fi omorâ #i de antihrist. Deci nu însu$i diavolul se face om a$a cum s-a înomenit Domnul — s nu fie! — ci se na$te om din curvie $i prime$te toat energia lui satan. 176 778 777 . 782 Maleahi IV. cum vor învia? Dac moartea se define$te ca o desp r#ire a sufletului de corp. pe care o va avea. (i va veni Domnul din cer. 27. adic sinagoga c tre Domnul nostru Iisus Hristos [i c tre predica apostolilor. în chipul în care sfin #ii apostoli l-au v zut mergând la cer783. cu toat puterea [i cu semne $i cu minuni mincinoase. 27. ci din cer. cu toat am girea nedrept #ii la cei care pier. 27. 781 Maleahi IV. 11. CAPITOLUL XXVII Despre înviere Credem [i în învierea mor #ilor. spunem învierea corpurilor. este crescut în ascuns [i pe nea$teptate se r scoal . în$el toare [i nu adev rate [i pe cei care au slab $i neînt rit temelia min#ii îi va în$ela $i-i va desp r#i de Dumnezeul cel viu.Sfântul Ioan Damaschin atunci se va ar ta cel f r de lege. Sufletele. La începutul împ r #iei lui. A$adar. C ci în adev r va fi. 786 Matei XVI. `ncât „s se sminteasc de va fi cu putin# $i cei ale$i"780. dup cum însu$i ne-a dat încredin#are786. 784 Luca XXI. cunoscând mai dinainte toat perversitatea voin#ei lui. C ci Dumnezeu. Matei XXIV. pentru c sunt nemuritoare. Luca XXI. 31. dar când ajunge st\pânitor. cu slav $i putere784 [i va omorî pe omul f r de legi $i pe fiul pierz rii cu Duhul gurii Lui 785. 785 II Tesaloniceani II. Dumnezeu des\vâr[it $i om des\vâr[it. îns . nimeni s nu a$tepte pe Domnul de pe p\mânt.

791 Psalmi CIII. 792 Psalmi CIII. „ci al celor vii"790 ale c ror suflete tr iesc în mâna Lui. care judec just ar admite c aceasta este opera unei drepte judec #i $i a unei pronii în #elepte? Prin urmare va fi. C ci voi cere sângele vostru sufletelor voastre [i îl voi cere din mâna tuturor fiarelor [i voi cere sufletul lui din mâna a tot omul. al celor care au murit $i al celor ce nu vor mai fi. pe bun dreptate numai el s-ar fi pedepsit. c ci am f cut pe om dup chipul lui Dumnezeu”788. 790 Matei XXII. Marcu XII. 32. 32. Prin urmare. Luca XX. numai el ar fi încununat. care au o via # lipsit de necaz. Dac nu este înviere. M rturise$te [i dumnezeiasca Scriptur c va fi învierea corpurilor. Dac nu este înviere. Matei XXII. 37. însu$i corpul coruptibil [i descompus. Facerea IX. Iat este vorba despre trupuri. 6. 30. 27. însu $i va învia incoruptibil. „s mânc m $i s bem”787 [i s ducem o via# pl cut $i desf t toare.Dogmatica trupului [i a doua stare a vie #uitoarei care s-a descompus $i a c zut. Cum va cere sângele omului din mâna tuturor fiarelor. iar pe p c to$i $i pe nedrep#i c tr iesc în bog #ie $i în toat desf tarea. 26. 38. iar dac numai el s-ar fi t v lit în pl ceri. 29. decât c vor învia trupurile oamenilor care au murit? C ci nu vor muri fiarele în locul omului. Cel care vars sângele omului. Dumnezeu nu este Dumnezeul mor#ilor". 177 . nici pronie. Dac nu este înviere. iar corpurile vor tr i iar $i prin înviere. spune c tre Dumnezeu: „Lua-vei duhul lor [i se vor sfâr$i $i în #arin se vor întoarce”791. Dac sufletul ar fi purtat singur lupta pentru virtu #i. Apoi adaug : „Vei trimite duhului T u $i se vor zidi $i vei înnoi fa#a p\mântului”792. Marcu XII. fratele lui. Iat vedem pe foarte mul #i drep#i c sunt s raci $i nedrept #i#i $i nu au parte în via #a aceasta de nici un ajutor. ci toate sunt conduse $i purtate în chip automat. nu este neputincios s -l învieze din nou. (i iar $i spune Moise: „Eu sunt Dumnezeul lui Avraam $i Dumnezeul lui Isaac [i Dumnezeul Iui lacov 789. 789 Ie[irea III. 787 788 I Corinteni XV. Luca XX. Dar pentru c nici virtutea nici viciul nu l-a s vâr[it sufletul f r trup. 32. C ci nu este neputincios cel care la început a f cut corpul din #arina p\mântului $i care s-a descompus [i s-a întors iar $i în p\mântul din care a fost luat. va fi înviere. în ce ne deosebim de cele ira #ionale? Dac nu este înviere. nu exist nici Dumnezeu. i se va v rsa sângele lui în locul sângelui aceluia. Numai carne cu sângele sufletului nu mânca #i. potrivit hot\rârii Creatorului. în chip drept amândou\ vor avea parte de r splat . C ci Dumnezeu este drept [i r spl #ilor al celor care îl a $teapt . Isaia XXII. Iar David. s fericim fiarele câmpului. p rintele lui Dumnezeu. 3-6. Dumnezeu spune c tre Noe dup potop: „Ca iarb verde v-am dat vou toate. (i care om. 13.

Iezechiel XXXVII. 9-10. Pentru aceea $i dumnezeiescul apostol Pavel a spus: „Dac mor#ii nu înviaz . pe când am proorocit eu [i iat cutremur $i s-au apropiat oasele. Iar fericitul Iezechil zice: „(i s-a f cut. 16-17. dac nu subzist însu$irile caracteristice? Pe Laz r l-a înviat pentru a dovedi Dumnezeirea Lui $i pentru a ne încredin #a de învierea Lui [i de a noastr . care se stricase [i mirosea 799. 19. 20. 798 Ioan XI. ci [i prin fapt . ci trupul împreun cu sufletul. Unii spre via #a de veci. 178 794 793 . os lâng\ os. (i: „Primul n scut dintre mor #i”802. (i iar $i: „C ci Isaia XXVI. Apoi arat cum poruncindu-lise s-au reîntors duhurile 795. tot cel care va fi g sit scris în carte. este clar c indic învierea trupurilor. zadarnic este credin#a noastr $i deci suntem înc în p catele noastre”800. Niciodat un om. 797 Ioan V. (i am v zut [i iat s-au n scut peste ele nervi $i carne a r s rit [i s-a suit peste ele $i s-a întins pielea deasupra lor”794. întristare cum n-a mai fost de când s-a f cut neamul omenesc pe p\mânt pân\ în timpul acela. Spunând c „mul#i dintre cei care dormeau în #arina p\mântului se vor scula". a predat învierea corpurilor: „Vor auzi. al#ii spre ocar [i ru$ine ve$nic . 7-8. Dar $i Domnul în sfin #itele Evanghelii. care era în mormânt de patru zile. nici Hristos n-a înviat. 796 Daniil XII. (i: „Hristos a înviat. Laz r avea s se întoarc iar $i spre moarte. fiecare la încheietura lui. 39. spune El. cel care st peste fiii poporului t u. 28-29. 800 I Corinteni XV. ci însu $i acela care se stricase. Iar dac Hristos n-a înviat. (i va fi timp de întristare. 799 Ioan XI. Domnul a f cut cunoscut învierea trupurilor nu numai prin cuvânt. însu $i Domnul s-a f cut pârga învierii des\vâr[ite. care nu este supus mor#ii. C ci n-a înviat sufletul lipsit de trup. 795 Iezechiel XXXVII. 39-44. din cei care judec just. (i în timpul acela se va mântui poporul T u. 801 I Corinteni XV. cei din morminte vocea Fiului lui Dumnezeu $i vor ie$i cei care au f cut fapte bune întru învierea vie #ii [i cei care au f cut fapte rele întru învierea judec #ii”797. în primul loc. Este evident c nu stau în morminte sufletele. (i cei care au fost în#eleg tori vor str luci ca lumina t riei $i din drep#ii cei mul#i ca stelele în veci [i înc vor str luci”796. C ci nu va spune cineva c sufletele dorm în #arina p\mântului. nu va spune c sufletele sunt în morminte. C ci cum s-ar cunoa$te [i cum s-ar crede învierea celui mort. pârga celor adormi#i”801. (i mul#i dintre cei care dormeau în #arina p\mântului se vor scula. în chip precis.Sfântul Ioan Damaschin Iar Isaia spune: „Vor învia mor #ii [i se vor scula cei din morminte”793. a înviat pe Laz r798. în al doilea loc. (i dumnezeiescul Daniil zice: „ (i în timpul acela se va ridica Arhanghelul Mihail. [i n-a înviat altul. ci trupurile. 1-3.

nici na$tere de copii”809. se seam n întru sl biciune.Dogmatica dac credem c Hristos a murit [i a înviat. Este clar c învierea Domnului a fost unirea trupului. Dac învârto[enia inimii nu-#i îng duie s crezi în cuvintele lui Dumnezeu. 25. 811 I Corinteni XV. 807 I Corinteni XV. 20-21. ca [i trupul Domnului dup înviere. 179 . 18. 806 Luca XXIV. a $a $i Dumnezeu va aduce împreun cu El pe cei adormi#i prin Hristos”803. ca îngerii lui Dumnezeu. pentru c Domnul a înviat. care va schimba trupul smereniei noastre ca s fie la fel cu trupul slavei Lui”810. „Dar va spune cineva: Cum învie mor #ii?”811. C ci spune dumnezeiescul apostol: „Petrecerea noastr este în ceruri. 804 Ioan II. spune Domnul ucenicilor S i. cu atât mai mult cu cât a existat [i s-a descompus? „Dar cu care trup vin? Nebune!”812. (i spunând aceasta. cel care a poruncit s creasc în pântece o mic pic tur de s mân# $i s alc tuiasc acest trup. c Eu sunt [i nu m-am schimbat. 809 Marcu XII. (i 802 803 Coloseni I. voind numai. $i a sufletului — c ci trupul $i sufletul au fost desp r#ite în moartea Domnului — c ci a zis: „D râma#i templul acesta $i în trei zile îl voi zidi”804. le-a ar tat lor mâinile $i coasta [i i-a întins-o lui Toma s o pip ie". 35-36. înviaz întru nestric ciune. devenit nestric cios. Ce necredin# ! Ce nebunie! Cel care. „Ceea ce semeni tu nu înviaz . 808 I Corinteni XV. spune Domnul. 35. 53. care are atâtea înf #i$ ri. se seam n trup sufletesc" — adic gros [i muritor — „înviaz trup duhovnicesc”808. 21. care credeau c v d duh. somn $i b utur . 805 Ioan II. prin voin # numai. care nu sim#ea oboseala [i nu avea nevoie de mâncare. 810 Filipeni III. „Pip i#i-m [i vede#i. înviaz întru putere. care a trecut prin u$ile încuiate. cum nu-l va învia iar $i. c duhul n-are carne $i oase. 812 I Corinteni XV. I Tesaloniceni IV. (i iar $i: „Se seam n întru stric ciune. 42-44. Apostolul a spus „a $a". 39. pe Domnul Iisus. se seam n întru necinste. 14. Nu mai este c s torie. dup cum vede#i c am Eu”806. înviaz întru slav . de unde $i a$tept m pe Mântuitorul. dac nu moare. crezi cel pu#in în fapte. Nu sunt oare de ajuns acestea pentru ca s fie crezut învierea trupurilor? Iar $i spune dumnezeiescul apostol: „C ci trebuie ca acest trup stric cios s se îmbrace în nestric ciune [i acest trup muritor s se îmbrace cu nemurirea”807. a pref cut #arina în trup. 19. (i este martor vrednic de credin # sfin#ita Evanghelie c vorbea de trupul Lui805. Nu vorbesc de o schimbare în alt form — departe cu acest gînd! — ci mai degrab de o schimbare din stric ciune în nestric ciune. „C ci vor fi.

36-38. adic antihrist. ~l vor vedea pururea. pentru c vor dezbr ca stric ciunea. Focul acesta nu va fi material ca acesta de aici. ci un foc cum numai Dumnezeu îl $tie. Prin urmare vom învia. frunze. demonii lui. Iar Dumnezeu îi d trup precum a voit $i fiec reia din semin#e trupul ei propriu”813. Amin. c la fel va fi [i învierea mor#ilor prin voin #a [i semnul dumnezeiesc. la semin#ele îngropate în brazde ca în morminte! Cine este cel care a pus în ele r d cini. tulpin . l udându-l împreun cu Tat l $i cu Sfântul Duh. 180 814 813 . II Corinteni V. 10. Prive$te. Astfel ne vom apropia de înfrico$atul scaun de judecat al lui Hristos814. iar acestea vor fi nestric cioase. spice [i #epii cei foarte fini ai spicului? Nu creatorul tuturor? Nu porunca celui care a creat toate? Crede. C ci la Dumnezeu puterea coincide cu voin #a. 41. Diavolul. poate de grâu sau de altceva din celelalte. I Corinteni XV. în vecii nesfâr$i#i ai vecilor. omul lui. care vine de la El. 815 Matei XXV. Cei care au f cut fapte bune [i cu îngerii vor str luci ca soarele spre via #a ve$nic împreun cu Domnul nostru Iisus Hristos. 10. vor fi v zu#i de El [i vor culege bucuria nesfâr$it . Sufletele se vor uni cu trupurile. cei necredincio$i $i cei p c to$i vor fi preda#i focului ve$nic815. a$adar.Sfântul Ioan Damaschin ceea ce semeni nu este trupul care va fi numai gr untele gol. deci. Romani XIV.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful