Cultivarea sofranelului (Carthamus tinctorus

)
(Dragos Serban)

Sofranelul este cultivat in principal pentru uleiul comestibil obtinut din seminte. Acest ulei contine un procent ridicat de acizi grasi nesaturati fata de alte uleiuri vegetale. Uleiul este de culoare alba-galbuie, este clar, si este utlizat ca atare, pentru prepararea salatelor sau pentru gatit. Indicele de iod al acestui ulei se situeaza intre 140 si 150. Mai este folosit pentru fabricarea lumanarilor parfumate, la fabricarea margarinei, in industria c imica ca baza pentru fabricarea unor vopseluri. !emintele pot fi consumate ca atare, sau pot fi adaugate unor aluaturi in patiserie. Uleiul de sofranel reduce nivelul colesterolului, de aceea este utilizat si in scopuri terapeutice. "lanta a fost cultivata si pentru florile sale, utilizate drept colorant si aromatizant. #umele de sofranel deriva din faptul ca el a fost cultivat ca o alternativa mai ieftina a sofranului. In engleza el se mai numeste sugestiv si false saffron, sau bastard saffron. Aceasta datorita continutului de cartamina al florilor, ca si sofranul. $upa aparitia produselor mai ieftine obtinute prin sinteza c imica, planta nu a mai fost cultivata in acest scop. $in seminte se obtine o faina de calitate, cu ridicat continut proteic. %aina are scop fura&er, dar poate fi inclusa si in retete de panificatie pentru rana omului. 'ontinutul acestei faini va fi descris la punctul corespunzator. U er, in 1((), mentioneaza sofranelul si pentru cultura in scopuri ornamentale. In *uropa, acesta este utilizat pentru flori de taiat, proaspete, dar si pentru florile uscate, folosite in galanterii. +landa este unul dintre promotorii acestei noi utilizari. In !tatele Unite inca se fac studii pentru gasirea unor genotipuri valoroase din punct de vedere al aspectului floral. !tudiile au fost efectuate inca din 1(((, de catre ,estern -egional "lant Introduction !tation .,-"I!/. Inca sunt in desfasurare studii de piata. "e teritoriul 'anadei, *rnest !mall in lucrarea #e0 crops for canadian agriculture, considera ca introducerea la scara larga a sofranelului in cultura poate avea un impact ma&or asupra industriei alimentare canadiene, in special privind uleiurile comsetibile si faina fura&era. Medicina traditionala !emintele sunt folosite in tratamentul tumorilor, mai ales in cazul celor localizate la nivelul ficatului. %lorile sunt considerate ca avand proprietati la1ative, sedative, si se utilizeaza in tratamentul scarlatinei. Uleiul este folosit ca leac pentru durerile reumatismale. Medicina c inezeasca recomanda semintele in tratamentul dismenoreei la femei, ele avand un efect astringent la nivel uterin. Chimie In afara continutului de acizi grasi de 23-404, semintele contin si un procent proteic de

alcatuita pe tipul 5.androceu sinanter/.) mg %e.5 cm. ce se aseamana in mare . si un alt colorant.14 mg riboflavina.0.1 glucide. oval-lanceolate. Florile Floarea de sofranel este mica.)4 apa. 137 mg 'a. 'orola este alcatuita din 5 petale de culoare de la alb-galbui pana la rosu intens. %lorile sunt grupate in capitule tot mai mici. !taminele in numar de 5 au anterele strans unite formand un manson prin care trece stilul .54 acid miristic. care creste de regula in zonele aride.11-1)4 si 4-)4 apa. !ofranelul este un membru al familiei 'ompositae. "rezinta numerosi spini la nivelul frunzelor care sunt alungite.)7. Urmeaza apoi involucrul alcatuit din mai multe bractei. +varul este rpevazut cu un stil lung. 35.44 proteina.1-155. 0. denumit galben de sofranel . Descrierea speciei *ste o planta erbacee anuala. indicele de saponificare 1(4. 24 acid palmitic. cu talia de pana la 1. !emintele decorticate contin5 6. Fructul %ructul este o ac ena alungita cu marginile putin proeminente.'31933+11 93+/ o substanta rosie. *ste un ulei semisicativ.54 acid arac idic. 13. ce pot avea g impi pe margini.5 m. 0. Continutul uleiului de sofranel este: 1. 104 lipide. "e o planta se pot forma 14-70 de capitule iar intr-un capitul se gasesc 35-70 de flori. 14 acid stearic.24 fibra. 50.6 g apa. 0.54 minerale Florile sofranelului contin cartamina .1 g fibra.'17930+11/ solubil in apa. 'orola este incon&urata de 5 sepale caracteristice pentru sofranel.5 g glucide.5-2.)6-5. insolubila in apa. aciditatea specifica de 0. (. 224 acid oleic. 30. cu marginea dintata. %iecare formeaza circa 15-30 seminte.0-302. 210 mg ".6 g lipide. o planta erbacee anuala. :racteile care invelesc capitulul impiedica scuturarea semintelor.2 g cenusa.5( mg tiamina. ). lungi de 7-) mm. tubulara. 714 acid linoleic. cu aspect de ciuline. 4.7 g proteine. In &urul capitulului se gasesc frunze dispuse in rozeta.3. indicele de iod al acestui ulei este de 115. 4. 45. 0. puternic cuticulate. $in analiza c imica a 100 g seminte s-au obtinut rezultatele5 463 calorii. cu o tulpina principala puternic ramificata. $upa 8amfirescu. cu diametrul de 1. 3).5 mg niacina. 6.

cu numerose ramificatii. .dupa ' avan. care se caracterizeaza prin cresterea redusa in inaltime si aparitia a numeroase frunze aproape de nivelul solului.04 g. In engleza el se mai numeste sugestiv si false saffron.reutatea ectolitrica < 2(-55 =g. In timpul acestui stadiu planta este rezistenta la frig. cu numeroase radacini secundare imprastiate pe lateral. radacina principala poate penetra in sol pana la adancimea de 3-2 m. In multe cazuri semintele de sofranel sunt prevazute cu un papus compus din membrane inguste provenite din sepalele care devin persistente. glabra. ume! ta"onomie! linii locale ume Sofranelul este denumit in India kusum. ceea ce se traduce prin floare rosie.02 si 0. poate penetra pana la 3.8amfirescu. numai ca este mult mai mic. Aa plantele mature. >ot in acest stadiu se dezvolta si un puternic sistem radicular. cu greutatea cuprinsa intre 0. Radacina -adacina principala este puternic dezvoltata. $atorita acestui sistem radicular sofranelul este deosebit de rezistent la seceta. 1(71/ iar in ' ina este denumit honghua. $upa acest stadiu. ca si tulpina. Tulpina >ulpina este erecta.masura cu cel de floarea soarelui. el putand fi cultivat fara probleme in zonele in care introducerea unui sistem de irigatiii este dificila.reutatea a 1000 seminte < 34-40 g.5 m in sol. ?elican. cuvant care deriva din sanscritul kusumbha . 'uloarea fructului este alba. . Invelisul reprezinta 50-704 din greutatea fructului. sau bastard saffron. !aulescu/ $upa germinatia ac enei de culoare alba. *ste de asemenea puternic ramificata. dar sofranelul este mai putin tolerant fata de buruienile cu crestere rapida. tulpina incepe sa se alungeasca si sa se ramifice treptat. In engleza este denumit Saffron. #umele de sofranel deriva din faptul ca el a fost cultivat ca o alternativa mai ieftina a sofranului. Specii !tudierea relatiilor dintre mai multe specii ale genului 'art amus au dus la crearea unei . -amurile formeaza ung iuri de 20 pana la )0@ cu tulpina principala. delimitat de tepi. . plantula trece printr-un stadiu de rozeta. %iecare ramura se termina printr-un capitul globular de forma specifica. c iar si la ing et.

C. $e atunci. -ezistenta difera in functie de varietatile speciei. >oate aceste 4 specii au 3n<34 cromozomi. "lantele rezista la temperaturi scazute. Specia cultivata si speciile inrudite !tudii de citogenie conduse de Imrie si Bno0les in 1()0. pe marginea drumurilor si pe langa culturile de cereale. dar si in *giptul antic. iar prin incrucisarea acestora rezulta ibrizi fertili. 1(70/. Sofranelul este o planta de zi lunga. !emintele sunt negre si sunt mai mici decat la specia cultivata. 'art amus persicus are arealul de raspandire limitat la !iria. *le au fost mentionate de Bumar si Agraval in 1(6( ca surse ale unor gene de rezistenta la mai multe boli si daunatori. Astfel de ibrizi au fost obtinuti inca din 1(5( de catre Bno0les.As ri si Bno0les. si de B idir si Bno0les in acelasi an. oxyachantus si C. Distributia culturilor Asa cum am mentionat. sugereaza ca specia 'art amus palaestinus. lanatus. Imediat dupa descoperirea Americii. #cologie Sofranelul creste alaturi de grau si orz in zonele temperate dar se dezvolta incet in perioadele cu zilele scurte si reci. Carthamis tinctorus . unde s-a adaptat perfect conditiilor secetoase. In !tatele Unite a inceput sa fie cultivat in 1(35. persicus. Carthamus oxyacanthus creste comun in India. pana la ing et. care poate fi e1tras si utilizat in industria alimentara sau c imica. Acestea sunt considerate speciile parentale pentru specia cultivata. mai productive si mai rezistente. cu flori portocalii si alb-galbui. *ste intolerant la umbra si la imburuienare. cu tepi puternici si lungi. in urma unor programe de incrucisare s-a reusit transferul unor gene de rezistenta la seceta si de rezistenta la alternarioze. In *vul Mediu a fost cultivat si in *uropa in Italia. este specia de provenienta de la care au derivat speciile 'art amis o1Cacant us si 'art amis persicus. *ste o planta bogat ramificata. Astfel de specii inrudite importante sunt C. Aiban si >urcia. Ira= si "a=istan. %ranta si !pania. $e acolo a fost luata in culturi si in ?enezuela si 'olumbia. mai .baze pentru inregistrarea unor caracteristici ale speciei 'art amus tinctorius dar si ale unor alte specii inrudite. necesarul de fotoperioada este de 14 ore. C. este cultivat din cele mai vec i timpuri in ' ina India si "a=istan. spaniolii au dus aceasta planta in Me1ic. caracteristici care se pot utiliza in programe de ameliorare si de obtinure a unor noi soiuri. !emintele contin 364 ulei. palestinus. care creste salbatic intr-un areal limitat la zonele aride din Israel si Ira= cu flori alb-galbui. Are o toleranta la saruri asemeni bumbacului.

!unt recomandate pentru semanat semintele pretratate cu fungicide. si de asemenea nu afecteaza plantele in mod negativ. deoarece solul este saturat in adancime cu apa rezultata in urma irigatiei culturii de orez. !unt linii care suporta bine in camp temperatura de -)@' fara probleme. Sofranelul creste optim in zone cu primaveri ploioase si calde. sunt insa sensibile la variatiile bruste de temperatura. In privinta umiditatii. care trebuie sa fie grapat si nivelat. !olul este bine sa fie umed. o perioada cu ploi dese si cu ceata poate facilita infectia cu Botrytis. iar e1perimental. $upa alti autori. de abia pornite in vegetatie. !e poate folosi orice masina de semanat. Aa nevoie. cam 10 cm in adancime. c iar si in conditii de seceta prelungita. ?antul puternic nu cauzeaza productiei. Umiditatea sporita poate facilita si aparitia alternariozelor. semintele se scutura foarte greu. iar scaderea temperaturii sub 0@' le afecteaza. toleranta la saruri este egala cu cea a orzului. secetoase si calde. in primele faze de vegetatie sofranelul este tolerant la umiditatea ridicata si la precipitatiile frecvente. semintele ingropate la 10 cm au rezistat unei perioade de 3 saptamani de ing et la -34@'. "lantele tinere. obligatorii.putin ca orzul. p9ul acestora trebuie sa fie neutru. . si veri lungi. Sofranelul poate fi cultivitat pe terenuri irigate! dar si pe terenuri neirigate$ "oate fi introdus cu succes intr-un asolament imediat dupa orez. !ofranelul este recomandata in cultura in zone in care media anuala de precipitatii este sub 420 mm. >emperatura la semanare trebuie sa fie de minim 4@'. pentru o mai omogena dispersie a acestora in camp. temperaturi de 42@' nu pun probleme sofranelului. semintele se amesteca cu nisip sau rumegus. Umiditatea crescuta este necesara in aceasta etapa. $upa inflorire insa. pentru boabe mici. dar nu imbibat. !i solurile nisipoase grele sunt potrivite pentru sofranel. >ot acum plantele sunt foarte sensibile la buruieni. In timpul verii. %grotehnica !e seamana la inceputul lui martie sau sfarsitul lui aprilie dupa inc eierea lucrarilor de pregatire a solului. cu capacitatea mare de retinere a apei. Sofranelul este o planta toleranta la inghet$ $e regula rezista la temperaturi de D4@'. #u e1ista varietati rezistente. !e dezvolta bine pe soluri lutoase.

si datorita capacitatii mari de e1tractie a sistemului radicular. Alti cercetatori nu mentioneaza un astfel de impact negativ al sofranelului asupra culturilor ulterioare. Alte lucrari de ingri&ire sunt grapatul. #evoile de fertilizare depind in functie de sol. dar si dupa alte cereale. :altensperger. and >om #ig tingale/. solul poate ramane secatuit. %ermierii din sudul !UA recomanda 64-1(7 gE a ingrasaminte cu azot pentru culturile irigate si 24. "otasiul nu se va aplica decat ocazional.5-5 cm. floarea soarelui sau fasole. %osforul se aplica in cantitati de 1(-24 =gE a. Fim Brall. este bine ca pe langa ingrasamintele cu azot sa se plaice si ingrasaminte cu fosfor. "e terenuri neirigate se recomanda o densitate de 7-) plante pe metru patrat. !e poate aplica uree. $re0 ACon. imediat dupa cultura sofranelului. sau 32-3) =gE a cu sistem de irigare. *i considera ca datorita reziduului vegetal redus care ramane pe cam dupa recoltare.!emintele vor germina rapid cand temperatura atinge 15@'. Imediat dupa germinare se vor aplica obligatoriu erbicide. . !emintele vor fi incorporate in sol la o adancime 3. imediat dupa rasarire. *ste obligatorie rotatia culturilor deoarece riscul aparitiei bolilor este mare. care se recomanda sa se faca de-a curemzisul randurilor. datorita riscului sporit de aparitie a unor boli datorate sclerotiniei. !e seamana (-32 =gE a daca nu vor fi utilizate sisteme de irigatii.len %ric=el. lucrarea acestora se referea strict la cazul campiilor din statul #ebras=a si 'olorado. deoarece aceste ingrasaminte au o mobilitate redusa in sol. . 125 =gE a. $upa unii autori. $aca se folosesc terenuri sarace. este bine sa se faca pe aceeasi sola si o perioada de pauza. Sofranelul in asolament se poate introduce dupa cum am aratat mai sus dupa orz sau dupa orez. unde clima este rece si altitudinea ridicata. $upa semanare se e1ecuta o tavalugire cu un tavalug usor. pe aceeasi sola. >otusi. nu dispersat. In cazul semanarii sofranelului imediat dupa orez. pe terenuri foarte sarace. sau daca se utilizeaza terenuri irigate. !e recomanda ca sofranelul sa nu alterneze apropiat pe aceeasi sola cu mustar. iar pe terenuri irigate aceasta poate creste pana la 10 plante. este bine sa se aplice ingrasaminte cu azot.$avid $.7) =gE a pentru culturile neirigate. Ingrasamintele cu fosfor se aplica langa seminte. Recoltarea .

Un procent de ulei mai redus se reflecta in pret. Bremia lactucae. "roducerea uleiului la nivel industrial dateaza de la &umatatea secolului trecut. zinniae. Cercosporella . cu pierderi minime de samanta. pe vreme uscata. Alte tari importante sunt Me1icul. "roductia de seminte la nivel mondial se situa in anul 1((7 la nivelul de 600. -ecoltarea se face mecanizat. #conomie -ecoltele variaza de la 600 la 4000 =gE a. -ecoltarea se face cu combina. "retul semintelor este dublu fata de cel al orzului. Uleiul a fost utilizat la inceput ca baza pentru industria vopselelor. Mai mult de &umatate din cantitate s-a obtinut in India. !uprafata cultivata in India era in 1()0 de 5(0. *tiopia.000 tone.000 a. 'oli si daunatori Ciuperci patogene pentru sofranel: Alternaria carthami. #u se accepta corpuri straine. 'osturile de productie sunt apro1imativ egale cu cele pentru orz. Avanta&ul sofranelului este ca nu isi scutura semintele. dar pe arii restranse.!ofranelul a&unge la maturitate la 110-150 de zile de la plantare daca semanatul s-a facut primavara. cultivarea se face cu precontract. Australia. ' ina. $e regula. Depo&itarea Umiditatea ma1ima admisa in siloz este de 64. "rocentul de ulei pentru un stoc de samanta premium este de minim 24-274. care este principala tara cultivatoare de sofranel. Argentina. Aceasta productie a fost inregistrata in circa 70 de tari. Acestea sunt doua din motivele pentru care :alteanu il recomanda pentru introducerea in cultura in -omania. recoltarea poate incepe la mi&locul lui septembrie. in conditii normale de clima. -ecoltarea se face cand frunzele sunt uscate. si la 300 de zile de la plantare daca s-a semanat din toamna. Cercospora carthami. cu combina. si nici nu sunt mancate de pasari. cu o productivitate de 440-700 =gE a. !ofranelul este cultivat din cele mai vec i timpuri. !UA. ?iteza lui ar trebui sa fie cu 354 mai rapida decat viteza de deplasare. A. cilindrul combinei se seteaza la 550 rpm. $e regula.

Chaetomium globosum. "h. Aa noi in tara 8amfirescu. cu elitrele acoperite de particule de pamant. Apare primavara atacand marginile cotiledoanelor. L. $intre nematozi5 M. gandacul pamantiu Opatrum sabulosum ataca culturile de sofranel. Macrosporium carthami. !aulescu descriu drept frecvente pentru tara noastra noastra rugina sofranelului. "hyllosticta carthami. "uccinia cartham . Pseudomonas solanacearum.olden. araturi adanci.carthami. F. collectorichum capsici. %erticillium albo&atrum. iar mai tarziu tulpinile. i!ium carthami. solani. . parasitica. &avanica. Gloeosporium carthami. diferite insecticide. $intre insecte. tripsi etc. i!iopsis taurica. distrugerea plantelor bolnave. . "hytophthora !rechsleri . Mod de combatere 5 momeli otravite. %runzele atacate incep sa se usuce. de culoare neagra. dintre bacterii. Ectoctroma carthami. Glomerella cingulata. ?elican. oligan!rum. Erysiphe cichoracearum. provocata de ciuperca Puccinia carthami. palmivora. 1(64/. Apare pe frunze sub forma de mici pustule de culoare bruna-argintie. Leveillula compositarum. M. Insecte5 afide. Mod de combatere 5 asolamente rationale. Macrophomina phaseoli. Epicoccum nigrum. Corticium solani. iar plantele isi inceteaza cresterea. MeliodogCne incognita acrita. viermii sarma. ". $clerotinia sclerotiorum. iar ca viroze este atacat de Chilli mosaic si Cucumber mosaic viruses. Marsonia carthami. Aceasta se manifesta in diferite stadii de dezvoltare ale plantei. il ataca. #amularia carthami. "h. taurica. *l este un coleopter lung de )-6 mm.. $eptoria carthami. Fusarium acuminatum. "ythium !ebaryanum. *ste parazitat de multe buruieni ca Orobanche cernua si Striga lutea.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful