You are on page 1of 19

Sistemul nervos central

Sistemul nervos reprezintă totalitatea ţesuturilor diferenţiate în vederea recepţionării, transmiterii şi integrării informaţiilor sau mesajelor primite din exteriorul sau interiorul corpului şi elaborarea răspunsurilor adecvate acestor informaţii, mesaje. Ţesutul nervos Sistemul nervos este format din neuroni şi neuroglie. Neuronul, formaţiunea funcţională a sistemului nervos este format din: corp celular! prelungiri " reprezentate de dendrite şi axon Se clasifică: # după numărul prelungirilor: $ neuroni unipolari! $ neuroni bipolari! $ neuroni multipolari! $ neuroni pseudounipolari. # după lungimea axonului: $ cu axon lung %tip &olgi '(! $ cu axon scurt %tip &olgi ''(. # din punct de vedere funcţional: $ neuroni senzitivi! $ neuroni motori! $ neuroni de asociaţie, mici, pot fi multipolari sau bipolari. Neuroglia este formată din celule gliale care au rol de susţinere, protecţie precum şi funcţii metabolice şi trofice, cu o mare capacitate regenerativă. )eflexul *ecanismul fundamental de funcţionare a sistemului nervos este actul reflex %reflexul(. )eflexul reprezintă reacţia de răspuns a centrilor nervoşi la stimularea unei zone receptoare. +aza anatomică a actului reflex este arcul reflex, alcătuit din cinci componente: 1. receptorul: o structură excitabilă care răspunde la stimuli prin variaţii de potenţial gradate proporţional cu intensitatea stimulului. *ajoritatea sunt celule epiteliale diferenţiate şi specializate în celule senzoriale %gustative, auditive(. ,a nivelul său are loc transformarea energiei stimulului în impuls nervos.  -n funcţie de tipul excitantului avem: termoreceptori %sesizează sc.imbările de temperatură( mecanoreceptori %detectează deformările mecanice( nociceptori sau receptori ai durerii %detectează leziuni tisulare(! receptori electromagnetici %detectează lumina la nivelul retinei(! c.emoreceptori %detectează gustul, mirosul(!  -n funcţie de provenienţa stimulului: exteroreceptori " primesc stimuli din afara organismului! interoreceptori sau visceroreceptori.  -n funcţie de tipul de senzaţie: proprioreceptori " informează despre poziţia corpului şi permit controlul mişcării! receptori cutanaţi " includ receptorii pentru presiune, tact, cald, rece şi durere! receptorii simţurilor speciale: văz, auz, ec.ilibru. 2. calea aferentă: receptorii vin în contact sinaptic cu terminaţiile dendritice ale neuronilor senzitivi din ganglionii spinali! 3. centrul reflex: format din doi neuroni, unul senzitiv şi unul motor, 4. calea eferentă: reprezintă axonii neuronilor motori, somatici şi vegetativi, prin care se transmite comanda către organul efector! 5. efectorul: principali, sunt muşc.ii striaţi, netezi şi glandele exocrine.

idian. Morfologie internă. dinspre exterior spre interior de: dura mater spinală " cu rol de protecţie! ara. 2oate fi împărţită în funcţie de ieşirile nervilor spinali corespunzători diferitelor porţiuni. pe toată lungimea. de fiecare parte! 4 cordonul lateral " între şanţul antero"lateral şi şanţul postero"lateral. sub formă de trei coloane %anterioară. şi comisura cenuşie anterioară. /oloanele anterioare . spre şanţul median posterior. 6 lombare. posterioare. Măduva spinării Morfologie externă. fiecare porţiune la r3ndul ci se împarte în segmente: 4 regiunea cervicală cu segmentele cervicale 0"5! 4 regiunea toracică cu segmentele toracice 0"01! 4 regiunea lombară cu segmentele lombare 0"6! 4 regiunea sacrală cu segmentele sacrale 0 "6! 4 regiunea coccigiană cu segmentele coccigiene 0"7! Nervii spinali sunt în număr de 70 de perec.1. -n lungul măduvei spinării se observă două îngroşări %intumescenţe(: intumescenţa cervicală pentru inervaţia membrului superior! intumescenţa lombosacrală. în fiecare jumătate a măduvei spinării cordoanele substanţei nervoase albe: 4 cordonul posterior " între şanţul median posterior şi şanţul postero"lateral de fiecare parte! 4 cordonul anterior " între şanţul median anterior şi şanţul antero"lateral. pînă la nivelul discului intervertebral dintre vertebrele lombare . 01 toracale. *ăduva spinării este un cordon nervos situat în canalul vertebral.laterale(. /ele două jumătăţi ale substanţei cenuşii sunt unite între ele prin comisura cenuşie care prezintă în centrul şi pe toată lungimea măduvei un canal îngust numit canal central sau ependimar. intermediară(. înconjurat de substanţa gelatinoasă centrală! în funcţie de acest canal. posterioară. este format din : măduva spinării şi encefal. Se întinde pe toată lungimea măduvei.<= sau a unui fluture. separată de ara. 8 şanţuri situate lateral. cu rol nutritiv. cunoscut şi sub numele de sistem nervos cerebrospinal sau nevrax. unde. porneşte inervaţia membrului inferior.noidian în care se găseşte un lic. *ăduva spinării este alcătuită din: substanţă cenuşie %Substantia grisea( dipusă la interiorul măduvei şi substanţă albă %Substantia alba( ce înconjoară substanţa cenuşie fiind dispusă la periferie. care apar pe secţiune transversală sub formă de coarne %anterioare. 0 coccigiană. Substanţa cenu ie :ste dispusă la interiorul măduvei şi pe secţiune apare sub forma literei . 2rezintă la exterior.noida spinală " separată de precedenta de spaţiul subdural! pia mater spinală " este membrana internă ce aderă de substanţa medulară.Sistemul nervos central Sistemul nervos central.i: 5 cervicale. inferior se termină cu conul medular şi se continuă pînă la prima vertebră coccigiană cu filum terminale ce împreună cu rădăcinile nervilor spinali formează coada de cal. Se întinde de la vertebra atlas %/0(. 9ceste şanţuri delimitează. Meningele spinal *ăduva spinării este învelită.idul cefalora. 'ntre coloanele intermediare şi cele posterioare se află substanţa reticulată. 6 sacrale. mai multe şanţuri: 8 şanţuri situate medial.id transparent numit lic. 0". comisura cenuşie se împarte în: comisura cenuşie posterioară.noidă prin spaţiul subara. spre şanţul median anterior. superficiale: $ şanţul postero"lateral! $ şanţul antero"lateral. profunde: $ şanţul median anterior! $ şanţul median posterior.

iului. .ilor şoldului. g3t %col( şi bază. 8 nucleul central: $ nucleul nervilor frenici: inervaţia diafragmului! $ nucleul lombo"sacral: inervaţia diafragmului pelvin.ilor braţului! 4 pentru inervaţia muşc. dispuşi: 8 la nivelul capului: $ substanţa gelatinoasă şi nucleul propriu " fibrele sensibilităţii exteroceptive tactile protopatice! axonii neuronilor din aceşti nuclei participă la formarea tractului spinotalamic anterior! $ nucleul capului al lui ?alde@er " fibrele sensibilităţii termoalgezice! axonii neuronilor din acest nucleu participă la formarea tractului spinotalamic lateral. sudoripari şi vasomotori! $ centrii spla. Sunt mai scurte.ilor m3inii! 4 pentru inervaţia muşc.ilor piciorului. 2artea formată din coloanele anterioare şi părţile anterioare ale coloanelor laterale cuprinde neuronii motori şi reprezintă regiunea motorie a măduvei. 8 nucleul nervilor accesori! 8 nucleul antero"medial: inervează muşc.tereA " fibrele sensibilităţii proprioceptive inconştiente! axonii neuronilor din acest nucleu participă la formarea tractului spinocerebelos anterior %încrucişat sau &roAers(.nici abdominali! $ centrii spla.issauer. situate de o parte şi de alta a şanţului median anterior. Neuronii se grupează şi formează nucleii. 8 se mai evidenţiază şi nucleii: $ nucleul intermedio"medial %neuronii din jurul canalului central(! $ nucleul intermedio"lateral! $ nucleii parasimpatici sacrali! $ nucleul nervilor pudendali.Se prezintă pe secţiune transversală sub formă de coarne anterioare. rotunjite.ilor coapsei.ilor umărului! 4 pentru inervaţia muşc. 9jung p3nă aproape de suprafaţa măduvei. defecaţiei. capul cornului este separat prin zona marginală . prezintă o bază şi un cap. de care. $ nucleul postero"lateral: 4 pentru inervaţia muşc.ii posteriori ai trunc. /onţine neuronii motori ce trimit impulsuri la musculatura organelor interne %viscerală( fiind numiţi neuroni visceromotori: 8 grupările acestor neuroni formează centrii: $ centrul iridodilatator! $ centrul cardioaccelerator! $ centrii bron.eletică %somatică( fiind numiţi neuroni somatomotori. /oloanele posterioare Se evidenţiază pe secţiunea transversală ca şi corn posterior. -n cornul anterior se constituie nucleii >centrii(: 8 prezenţi doar la nivelul celor două intumescenţe %cervicală şi lombosacrală(: $ nucleul antero"lateral: 4 pentru inervaţia muşc. erecţiei şi ejaculării. 8 la nivelul colului: $ nucleul bazilar +ec.iului %prezenţi pe toată lungimea măduvei(! 8 nucleul postero"medial: inervează muşc. Sub această zonă se găseşte stratul zonal ?alde@er şi substanţa gelatinoasă )olando. 9re formă mai ascuţită şi este alcătuit din cap. 9ici se găsesc neuronii motori ce trimit impulsuri la musculatura sc. /oloanele intermedio"laterale 9par pe secţiune transversală ca şi corn lateral %doar la nivel toracal(. Sunt situate de o parte şi de alta a şanţului median posterior.opulmonari! $ centrii pilomotori.nici pelvini! $ centrii micţiunii. 2artea formată din coloanele posterioare şi părţile posterioare ale coloanelor laterale reprezintă regiunea senzitivă a măduvei. $ nucleul retro"postero"lateral: 4 pentru inervaţia muşc.ii anteriori ai trunc.

. :ste împărţită. cordoanele posterioare " fascicolele spinobulbare: 4 fascicolul +urdac. extrapiramidale( şi vegetative.8 la nivelul bazei: $ nucleul dorsal %toracic posterior! Stilling"/larBe(:. %cuneatus(! 4 fascicolul &oli %gracilis(.a nivelul lor se află fascicule ascendente şi fascicule descendente. în două jumătăţi. /ordoanele anterioare Sunt situate de o parte şi de alta a şanţului median anterior. /alea sensibilităţii exteroceptive: tactilă protopatică " prin tractul spinotalamic anterior! termoalgezică " tractul spinotalamic lateral! tactilă epicritică fină " tractul spinobulbar. &oAers( şi posterior %direct. /alea sensibilităţii proprioceptivă: conştientă şi tactilă epicritică: tractul spinobulbar! inconştientă: tractul spinocerebelos anterior %încrucişat. 7. cele două jumătăţi sunt unite printr"o bandă de substanţă albă. Substanţa albă :ste dispusă la periferia măduvei spinării şi formată din fibre nervoase mielinice grupate în tracturi %fascicule(. impulsurile se transmit prin fibre ce se ataşează tracturilor spinotalamice. aşezată anterior faţă de comisura cenuşie anterioară. Clec. Sistematizarea funcţională a tracturilor de substanţă albă După direcţia în care conduc influxul nervos. cuprinse între el şi şanţul antero"lateral. comisura albă anterioară.sig(! $ nucleul cervical lateral! $ nucleul cervical medial! $ nucleul posterior al cordonului lateral. /ordoanele laterale Sunt cuprinse anterior " între şanţul antero"lateral şi cornul anterior şi posterior " între şanţul postero"lateral şi cornul posterior. Tracturile descendente (motorii) sunt somatice %piramidale. /ordoanele posterioare Sunt situate între septul median posterior şi coarnele posterioare. destinaţia lor fiind zona vegetativă intermedio"laterală a substanţei cenuşii a măduvei: 0.sig(. /ăile sensibilităţii interoceptive %pentru sensibilitatea viscerală( utilizează o cale de împrumut. numită comisura albă anterioară. dispuse în cordoane sau funiculi %anterior. Tracturile ascendente (senzitive).Eracturile descendente somatice:  pe calea motricitatii voluntare " căi piramidale: . posterior. 9ici substanţa cenuşie nu ajunge la periferia măduvei şi se realizează o comunicare cu cordonul anterior realiz3nd o unificare a celor două într"un singur cordon de substanţă albă " antero"lateral. 1.fibrele sensibilităţii proprio"ceptive inconştiente! axonii neuronilor din acest nucleu participă la formarea tractului spinocerebelos posterior %direct sau Clec.issauer! 4 fascicolul spinotalamic lateral! 4 fascicolul spinocerebelos anterior! 4 fascicolul spinocerebelos posterior! 4 fascicolul spinotectal! 4 fascicolul spinoolivar. tracturile se grupează în tracturi ascendente şi tracturi descendente. reprezentate de fibre ce coboară dispersat în cadrul cordonului antero"lateral la nivelul fascicolului fundamental antero"lateral. lateral(. /ordonul anterior de o parte comunică cu cel de partea opusă printr"o bandă de substanţă albă. ale sensibilităţii se grupează pe trei căi : 0. Eracturile ascendente distribuite pe cele trei cordoane: cordoanele anterioare:fascicolul spinotalamic anterior! cordoanele laterale: 4 fascicolul postero"lateral sau tractul .

!ăile ascendente #ale sensibilităţii$ După tipul de informaţie pe care o transmit se împart în: căi exteroceptive " de la exteroceptorii din tegumente şi mucoase! căi proprioceptive " de la proprioccptorii din muşc. din lobul parietal. /alea sensibilităţii tactile grosiere %protopatică(  receptorii: în piele.iul cerebral şi ajunge în talamus!  al '''"lea neuron: în talamus! axonul său se proiectează pe scoarţa cerebrală. !ăile de conducere ale S"! /ăile de conducere sunt acele tracturi sau fascicule de fibre nervoase care au aceeaşi funcţie şi acelaşi traiect.  calea motricitatii automate şi semivoluntare " căi extrapiramidale: 4 tractul rubrospinal *onacov 4 tractul tectospinal . fasciculele descendente se localizează doar la nivelul: cordoanelor anterioare: 4 fascicolul piramidal direct! 4 fascicolul tectospinal anterior! 4 fascicolul reticulospinal anterior! 4 fascicolul vestibulospinal anterior. în traiectul său ascendent străbate măduva.4 tractul corticospinal anterior %piramidal direct(! 4 tractul corticospinal lateral %piramidal încrucişat(! 4 tractul geniculat. trunc.Eracturile descendente vegetative sunt răsp3ndite difuz în tot cordonul antero"lateral. tendoane! căi interoceptive " de la interoccptorii din viscere. reprezentate de: căile optice! căile olfactive! căile auditive! căile vestibulare! căile gustative.i.iul cerebral şi ajunge în talamus! . dar au origine şi terminaţii diferite. trunc. Eracturile descendente distribuite pe cele trei coloane. în aria somestezică '. iar axonul său pătrunde în măduvă!  deutoneuronul: se află în neuronii senzitivi din cornul posterior al măduvei! axonul său trece în cordonul lateral opus unde formează fasciculul spinotalamic lateral care. 1. /ăile de conducere se împart în: 8 căile ascendente.ibitor( şi lateral %cu rol facilitor(! 4 tractul vestibulospinal: anterior şi lateral %singurul care descinde p3nă la măduva lombară(! 4 tractul olivospinal <elAei. cordoanele laterale: 4 fascicolul piramidal încrucişat! 4 fascicolul rubrospinal! 4 fascicolul tecospinal lateral! 4 fascicolul reticulospinal lateral! 4 fascicolul vestibulospinal latarel! 4 fascicolul olivospinal. %corpusculii *eissner şi discurile tactile *erBel(!  protoneuronul: în ganglionul spinal! axonul său pătrunde pe calea rădăcinii posterioare în măduvă!  deutoneuronul: se află în neuronii senzitivi din cornul posterior al măduvei! axonul său trece în cordonul anterior opus alcătuind fasciculul spinotalamic anterior care. în traiectul său ascendent străbate măduva. 8 căile descendente.al 4 tractul reticulospinal: anterior %cu rol in. motorii! 8 căile de asociaţie leagă între ei diferiţi centrii nervoşi. senzitive. Căile sensibilităţii exteroceptive /alea sensibilităţii termice şi dureroase  receptorii: în piele!  protoneuronul: în ganglionul spinal! dendrita lui ajunge la receptori. în care sunt incluse şi căile senzoriale.eAent.

form3nd fasciculul gracilis %&oll( şi fasciculul cuneat %+urdac. iar axonul său pătrunde în măduvă!  deutoneuronul se află în măduvă! axonii acestuia intră în alcătuirea unui fascicul. devin ascendenţi şi formează lemniscul medial. formă de terminaţii nervoase libere!  protoneuronui. deci se încrucişează şi formează fasciculul spinocerebelos anterior %încrucişat(.(. Cibrele fasciculului piramidal străbat descendent toate cele trei etaje ale trunc. în aria somestezică '. . /alea sensibilităţii tactile fine %epicritice(  receptorii: în piele. din lobul parietal. în aria somestezică '. 9mbele au traiect ascendent. iar axonul său pătrunde în cordonul posterior al măduvei. străbat măduva şi ajung în trunc.iului cerebral şi ajung la nivelul bulbului. 9ceste fascicule. numite şi fascicule spinobulbare urcă spre bulb!  deutoneuronul: se află în nucleii gracillis şi cuneat din bulb! axonii lor se încrucişează în bulb şi formează decusaţia senzitivă. Calea sistemului piramidal 9re originea în cortexul cerebral şi controlează motilitatea voluntară. iar axonul său pătrunde în cordonul posterior al măduvei. numite şi fascicule spinobulbare urcă spre bulb!  deutoneuronul: se află în nucleii gracillis şi cuneat din bulb! axonii lor se încrucişează în bulb şi formează decusaţia senzitivă. 9ceste fascicule. care ajunge în talamus!  al '''"lea neuron: în talamus! axonul său se proiectează pe scoarţa cerebrală. care ajunge în talamus!  al '''"lea neuron: în talamus! axonul său se proiectează pe scoarţa cerebrală.(. iar axonul său pătrunde prin rădăcina posterioară în substanţa cenuşie din măduvă!  deutoneuronul: se află în neuronii senzitivi din cornul posterior! axonul se poate manifesta astfel: F fie se duce în cordonul lateral de aceeaşi parte. al '''"lea neuron: în talamus! axonul său se proiectează pe scoarţa cerebrală. după care ajung în talamus!  al '''"lea neuron: în talamus! zona de proiecţie corticală este difuză. /alea sensibilităţii proprioceptive de control al mişcării 9ceastă cale este constituită din două tracturi: 8 tractul spinocerebelos posterior %direct(! 8 tractul spinocerebelos anterior %încrucişat(. unde se comportă diferit: fibre ce se încrucişează la nivelul bulbului %decusaţia piramidală(. în ganglionul spinal! dendrita lui ajunge la receptori. Căile sensibilităţii interoceptive  receptorii: în pereţii vaselor şi al organelor. Calea sensibilităţii proprioceptive /alea sensibilităţii Binestezice  receptorii: sunt corpusculii neurotendinoşi &olgi şi corpusculii )uffini!  protoneuronul: în ganglionul spinal! dendrita lui ajunge la receptori. form3nd fasciculul gracilis %&oll( şi fasciculul cuneat %+urdac. form3nd fasciculul spinocere"belos posterior %direct(! F fie ajunge în cordonul lateral de partea opusă. devin ascendenţi şi formează lemniscul medial. în aria somestezică '. unde se comportă diferit:  fasciculul spinocerebelos posterior %direct( străbate numai bulbul şi pe calea pedunculului cerebelos inferior ajunge în cerebel! fasciculul spinocerebelos anterior %încrucişat( străbate bulbul.iul cerebral.  receptorii: sunt fusurile neuromusculare!  protoneuronul: în ganglionul spinal! dendrita lui ajunge la receptori. corpusculii *eissner şi discurile tactile *erBel!  protoneuronul: în ganglionul spinal! dendrita lui ajunge la receptori. puntea şi mezencefalul şi pe calea pedunculului cerebelos superior ajunge în cerebel. !ăile descendente #ale motricităţii$ Se împart în:  calea sistemului piramidal!  calea sistemului extrapiramidal.

*eningele cranian -nvelişurile creierului sau meningele cranian sunt:  dura mater craniană: o particularitate sunt spaţiile venoase numite sinusuri. striorubrice. reprezentată de pedunculii cerebrali numită istmul encefalului.iul cerebral. continu3ndu"se spre măduvă prin fasciculele nigrospinal. o coloană vegetativă %visceromotorie. /ele două etaje comunică între ele prin foramen ovale.idul cefalora.idian!  pia mater vine în raport direct cu substanţa cenuşie a creierului! este o membrană fibrovasculară cu rol nutritiv al substanţei nervoase.ipoglos %H''(! . fragment3ndu"le în nuclei. înconjurată în porţiunea mijlocie de un cordon transversal. automată şi semiautomată.  etajul superior cuprinde formaţiuni derivate din primele două vezicule cerebrale: 4 diencefalul sau creierul intermediar sau talamencefal! 4 telencefalul " emisferele cerebrale cu nucleii striaţi şi cortexul cerebral. de unde prin eferenţele acestora %fibre strionigrice. 2rin căile descendente sunt reglate tonusul muscular şi activitatea motorie. punte şi mezencefal. /alea sistemului piramidal are doi neuroni: 4 un neuron cortical. abducens %G'(. care ajunge în cordonul lateral al măduvei şi fibre care nu se încrucişează şi formează fasciculul piramidal direct %corticospinal anterior(. /ăile sale ajung la nucleii bazali %corpii striaţi(. străbătut de o porţiune îngustă. nuclei proprii şi formaţiune reticulată.ivalenţi(. Eoate fasciculele ajung în final la neuronii motori din cornul anterior al măduvei. :ste compusă din nuclei ai nervilor cranieni %nucleii ec. în spaţiul dintre ara.noida este ca o pînză subţire de păianjen. 9stfel se formează o serie de nuclei izolaţi numiţi nuclei ec'ivalenţi:  coloanele motorii: 4 coloana somatomotorie dorsală %din baza coarnelor anterioare( cuprinde nucleii nervilor cranieni: oculomotor %'''(. Substanţa cenu ie. visce"rosenzitiva(! 8 fibrele arciforme ale punţii secţionează coloanele cenuşii transversal. rubrospinal şi reticulospinal. puntea.ilibrul corpului.lear %'G(. periferic sau de execuţie. aceasta fiind fragmentată datorită: 8 decusaţiei piramidale care secţionează coarnele anterioare ale măduvei şi le transformă în două coloane motorii %somatomotorii(! 8 încrucişarea căilor senzitive care secţionează coarnele posterioare ale măduvei şi le transformă în două coloane senzitive %somatosenzitive(! 8 fragmentarea coloanelor laterale. . strioreticulate( ajung la nucleii din mezencefal %nucleul roşu. pline cu sînge venos!  ara. substanţa neagră şi formaţia reticulată(. +ulbul. central. Structura encefalului :ncefalul s"a dezvoltat din cinci vezicule cerebrale şi prezintă două etaje:  etajul inferior cuprinde formaţiuni derivate din ultimele trei vezicule cerebrale: 4 mielencefalul " bulbul ra.form3nd fasciculul piramidal încrucişat %corticospinal lateral(. Calea sistemului extrapiramidal 9re originea în etajele corticale şi subcorticale şi controlează motilitatea involuntară. care ajunge în cordonul anterior de aceeaşi parte. fiind menţinute postura şi ec. de comandă! 4 un neuron inferior. &runc'iul cerebral :ste format din bulb. puntea şi mezencefalul formează trunc. tro. %ncefalul :ncefalul este partea sistemului nervos central care se află adăpostită în cutia craniană %neurocraniu(. 9pare ca o coloană verticală.noida şi pia mater se află lic.idian! 4 metencefal "punte şi cerebel %creierul mic(! 4 mezencefal " pedunculii cerebrali şi lama cvadrigemină.

calea spinotectală " în drumul său spre lama cvadrigemenă intră în constituţia fascicului . +. 2rezintă şi nucleii: nucleul roşu şi locus niger! nucleii dorsali! nucleii centrali! nucleii laterali. cuprinde nucleii: lacrimo" muco"nazal. *onacov. 9. situaţi înapoia olivei bulbare. căi cu origine în nucleii trunc. străbat cordoanele posterioare ale măduvei. "ucleii proprii: 4 nucleii punţii sau nucleii arciformi! 4 olivele bulbare. H" nucleul fascicului solitar ce trimit informaţii spre talamus prin lemniscul median! +.7. spinotectal şi rubrospinal alcătuiesc fasciculul . piramidal direct! . /ăi piramidale " din cortexul motor pornesc două fascicule: 0. nucleul motor al nervului trigemen %G(.l. cuprinde nucleul senzitiv al nervului G.eterogen. conţine nucleul fasciculului solitar! nucleii co.ibitor %mezencefo"pontin(!  sistem reticulat descendent activator!  sistemul reticulat descendent in. H.ibitor %bulbar(. căile sensibilităţii somatice a nervilor cranieni " sensibilitatea generală a feţei prin fibre ce fomiează panglica )eil trigeminală %G(. ataşat nervului 'H! nucleul cardiopneumoentric.iului cerebral. Casciculele de substanţă albă se împart în: Căile ascendente sunt: 9. 9. ataşat nervilor G' şi G! nucleul salivator superior..leari şi vestibulari ai nervului G'''! 4 coloana somatosenzitivă ventrală %din capul coarnelor posterioare(. apoi piramidele bulbare posterioare şi se termină în nucleii &oll. paraolivele! 4 nucleul &oll.eterogen. căile sensibilităţii conştiente: 4 proprioceptivă conştientă şi tactilă epicritică " prin fasciculele &oll şi +urdac. H'(! 4 coloană visceromotorie %din porţiunea anterioară a zonei intermediolaterală(.4 coloană somatomotorie ventrală %din capul coarnelor anterioare. Substanţa reticulată. ataşat perec. Icupă spaţiul din jurul nucleilor şi a marilor căi de conducere. primeşte eferenţe corticale cu rol in.1. ataşat nervului H! nucleul 2erlia! nucleul pupilar.ig( şi încrucişat %&oAers( 9. prezintă aferente senzitivo" senzoriale!  sistem reticulat ascendent in. constituind panglica lui )eil sau lemniscul median! 4 sensibilitatea tactilă protopatică " condusă prin fasciculul spinotalamic anterior! 4 sensibilitatea termică şi dureroasă %termoalgezică( " prin fasciculul spinotalamic lateral care împreună cu fasciculul &oAers. căile sensibilităţii proprioceptive inconştiente: reprezentate de fasciculul spinocerebelos direct %Clesc.  coloane senzitive: 4 coloanele viscerosenzitive %din porţiunea posterioară a zonei intermediolaterală(. nucleul accesor *onacov! 4 locus niger sau substanJa neagră! 4 nucleul roşu Stilling! 4 nucleii mezencefalici %nucleul interpeduncular.leare %prin panglica )eil laterală " lemniscul lateral( Căile descendente 9. 'H..1. cuprinde nucleii nervilor cranieni: facial %G''(.ii nervului '''. cuprinde nucleu senzitiv dorsal al nervului H! 4 coloana somatosenzitivă dorsală %din baza coarnelor posterioare(. căile co. fasciculul cortico"medular: $ fasc.ibitor prin fasciculul reticulospinal anterior. nucleul +urdac. ataşat nervului G'' bis! nucleul salivator. nucleul ambigu %format din nervii 'H. căi provenite de la măduvă %ale sensibilităţilor(! +. interstiţial al lui /ajal(.l. Din punct de vedere funcţional se împarte în:  sistemul reticulat activator ascendent %bulbo"ponto"mezencefalic(. +urdac. Substanţa albă.

un şanţ " şanţul median anterior. în sus comunic3nd prin apeductul lui Silvius cu ventriculul ''' şi prezintă: . foramen caecum a lui GicB DN9zir.calea cortico"ponto"cerebeloasă sau fasciculul EurB! 1. *entriculul +* este cea mai mică dintre cavităţile centrale ale nevraxului fiind o dilatare a canalului ependimar cu care comunică în jos. $ porţiunea ventriculară: corespunde fosei romboide. piramidal încrucişat.i de con.fasciculul vestibulospinal! L.fasciculul tectospinal! 7. De o parte şi de alta a şanţului median se află louă cordoane nervoase. ce se continuă prin corpul restiform termin3ndu"se cu pedunculul cerebelos inferior. . Ciecare cordon prezintă o proeminenţă ovoidă " oliva bulbară. ce prezintă o proeminenţă " tuberculul +urdac. 2osterior de olivă se găseşte şanţul retroolivar sau şanţul nervilor mixti %originea aparentă a nervilor. . /. de sus în jos: 'H" nervul glosofaringian. 9re forma unui trunc. H'. .fasciculul nigro"bulbo"spinal! K.utz sau longitudinal dorsal(! fibre cu origine mezencefalică %fasciculul mezence"falospinal( şi fibre ascendente " provenite din fasciculul solitar! 7. Deasupra şanţului retroolivar şi lateral de foseta supraolivară are originea aparentă nervul G'''"nervul acustico"vestibular.ateral de aceste şanţuri se află cordoanele laterale bulbare. (ulbul )a'idian #Mielencefalul$ *orfologie externă. H''. %cuneatus(. 9parţine trunc. iar baza mică in jos. H"nervul vag. fibre internucleare " aparţin sistemului oculomotor. care este lărgit în porţiunea mijlocie şi prezintă decusaţia piramidală. $ porţiunea extraventriculară: " prezintă pe linia mediană şanţul median posterior! " de o parte şi de alta a şanţului median înspre lateral se găsesc cordoanele posterioare! " fiecare din acestea prezintă un fascicol &oll " aşezat medial. 'G.ipoglos(.a locul de înt3lnire cu şanţul bulbopontin apare un orificiu.$ fasc.ipotalamus %fasciculul Sc. Deasupra olivei bulbare avem foseta supraolivară în care au originea aparentă nervul Gll"nervul facial.fasciculul central al calotei 1. ce devine pira"mida bulbară posterioară şi prezintă un relief numit clava %ce conţine nucleul lui &oll(! şi un fascicol +urdac. :ste aflat în continuarea măduvei spinării. G'' bis"nervul intermediar al lui ?risberg. piramidele bulbare anterioare. 9nterior de olivă există şanţul preolivar %originea aparentă a nervului H''" . pe linia mediană.fasciculul olivospinal! M. H. care merg p3nă proape de şanţul bulbopontin.ateral de piramidele bulbare se află şanţurile colaterale anterioare.iul bulbar ce intră în constituţia planşeului ventriculul 'G. compusă din: fibre descendente %reflexe( " fibre cu originea în tuberculii mamilari %fasciculul lui &udden(! fibre cu originea în . cu baza mare în sus. /ăi extrapiramidale: 0. /alea aberantă %Dejerine( %oculo"cefalogiră( fibrele se distribuie nervilor '''. +. Hl"nervul accesoriu(. 1.fasciculul reticulospinal. G'. fasciculul cortico"nuclear %geniculat( " ce trimite fibre motorii pentru nervii cranieni G.fasciculul rubrospinal! 6. 2rezintă o faţă antero"laterală şi una posterioară:  faţa antero"laterală " limita superioară la locul unde începe puntea %şanţul bulbopontin(! " limita inferioară este măduva spinării %decusaţia piramidală(! " la limita dintre etajul bulbar şi cel pontin se află şanţul bulbopontin %aici are originea aparentă nervul G' " abducens(! " prezintă. /ăi de asociaţie sunt reprezentate de: 0. G''.  faţa posterioară prezintă două porţiuni: porţiunea extraventriculară si porţiunea ventriculară.iului cerebral şi este aşezat în etajul posterior al cutiei craniene şi în partea superioară a canalului neural.bandeleta longitudinală posterioară de asociaţie. prin triung. H'. 'H.

$ planşeul %peretele inferior( reprezentat de fosa romboidă. $ nucleii ec. Substanţa albă de la nivelul bulbului este responsabilă de funcţia de conducere ce este realizată prin fasciculele care trec prin bulb. sau care pornesc din bulb spre măduvă sau encefal. sau care vin direct prin unii nervi cranieni. reticulospinal. se află aperturile laterale %orificiul . Eot de la acest nivel se află plexurile coroide. fasciculele rubrospinal. vag %H( şi accesoriu%H'(! $ nucleii ec.ipoglos %H''( şi nucleul ambiguu. " nucleii proprii reprezentaţi de: $ nucleul &oll şi nucleul +urdac. adică trece dintr"o parte în alta a corpului. care la acest nivel. 'n zona mijlocie a vălului medular inferior se găseşte apertura mediană %orificiul lui *agendie(. al nervilor: glosofaringian %'H(. fasciculul central al calotei. care prezintă inferior obexul iar supero"mijlociu lueta cerebelului. se află nucleii +urdac.iul inferior comunică cu canalul ependimar! $ marginile " două superioare. .iul pontin %cu v3rful în sus( şi triung.ipoglos 'H! şi o porţiune pontină unde se află nucleii nervilor facial G'' şi abducens G'.leari ai nervului "G'''(.iului bulbar prezintă o mică dilataţie.iurile " superior comunică cu ventriculul trei prin apeductul S@lvius! ung.Ba(. prelungite cu buc. ventriculul lui )eitzius. reprezentată de vălul medular inferior %valvula lui Earin(.etul lui +ogdalecB! acesta se întinde între pedunculii cerebeloşi inferiori.ilului cerebelului. venind de la măduvă sau encefal.ivalente cu pedunculii cerebeloşi superiori şi două inferioare. :ste străbătută longitudinal de un şanţ median numit tija calamusului care la nivelul tring. la formarea căreia participă triung.ivalenţi vegetativi. 4 căile ascendente sunt reprezentate prin: panglica )eil. vegetative şi de asociaţie. vag %H( şi glosofaringian %'H(! " trigemen %G(. . +ulbul reprezintă locul de trecere a căilor senzitive %ascendente( şi motorii %descendente( dintre măduvă şi restul encefalului. De o parte şi de alta a şanţului median se află eminenţele mediane şi prezintă fiecare o porţiune bulbară " tring.ipoglosului unde se găseşte nucleul nervului . fasciculele spinotalamice şi fasciculele spinocerebeloase.ivalente cu pedunculii cerebeloşi inferiori. tectospinal. ec.iul bulbar %cu v3rful în jos(.ivalenţi ai substanţei cenuşii. care formează nucleul )oller şi nucleul lateral! $ fibrele arciforme! $ pedunculul cerebelos inferior. Nucleii prezenţi la nivelul etajului bulbar: " nucleii ec. şi &oll.ateral de eminenţă se află nucleul masticator al nervului trigemen G şi nucleul senzitiv dorsal al nervului vag H.iurilor laterale ale fosei romboide se află aria vestibulară %nucleii vestibulari şi co. $ tavanul %peretele superior(: porţiunea superioară este reprezentată de vălul medular superior %valvula lui Gienssiens( care prezintă superior fr3ul valvulei iar infero"mijlociu lingula cerebelului! şi se întinde între pedunculii cerebeloşi superiori! porţiunea inferioară.iul . iar lateral de o parte şi de alta. reprezentaţi prin : " nucleul salivator inferior! " nucleul dorsal al vagului %H( cardiopneumoenteric.ivalenţi motori sunt situaţi în zona somato"motorie din planşeul ventriculului 'G: nucleul nervului . fasciculul longitudinal medial. /orespunzător ung.ivalenţi senzitivi sunt situaţi în zonele viscerosenzitivă şi somatosenzitivă a planşeului ventriculului 'G: " nucleul solitar. în ung. constituită din celule nervoase motorii. ec.iurile laterale. $ ung. se încrucişează! 4 căile descendente sunt reprezentate prin: fasciculul piramidal cu fasciculul geniculat.usc. la care se termină fibrele senzitive ale nervilor intermediar ?risberg %G''"bis(. reprezentaţi prin: $ nucleii ec. pentru fibre senzitive ale acestuia! " nucleii vestibulari ai nervului acusticovestibular %G'''(. /aracteristic în această conducere este faptul că ea se face încrucişat. 2orţiunea mijlocie corespunde .! $ nucleul olivar bulbar! $substanţa reticulată bulbară. vestibulospinal.

puntea este separată de mezencefal prin şanţul pontopeduncular " prezintă o faţă antero"laterală şi o faţă posterioară. nucleul caerules. fibrele corticopontine. un şanţ longitudinal "şanţul bazilar. şi corpul trapezoid. median. nucleii co. cu o rădăcină motorie şi una senzitivă.G''. De o parte şi de alta a şanţului se află două proeminenţe longitudinale. fasciculul central al calotei. tractul tectospinal.leari! " nucleii vegetativi parasimpatici: nucleul salivator superior şi nucleul lacrimal! " nucleii proprii: nucleii pontini şi nucleii formaţiunii reticulate. particip3nd la delimitarea ventriculului 'G. fasciculul rubrospinal. Caţa posterioară corespunde porţiunii pontine a planşeului ventriculului 'G. nucleul postero"lateral. 2rezintă o faţă antero"laterală formată de pedunculii cerebrali şi o faţă posterioară formată de lama cvadrigeminală %tectală(. şi alta posterioară %tegmentală(.ivalenţi sunt nucleii de origine ai unor nervi cranieni: ai nervului G.ivalenţi cornului anterior %motori(: nucleul motor al nervului G. . Caţa antero"laterală are. numită piciorul punţii. Nuclei ec.G'' bis. între bulbul ra. fosa interpedunculară. nervului G'. posterior. se încrucişează pe linia mediană şi se termină în cerebel! ele constituie pedunculii cerebeloşi mijlocii! $ substanţa cenuşie cuprinde nucleii pontini: nucleul anterior. au traiect ascendent. nervului G'''.untea *arolio sau protuberanţa :ste segmentul mijlociu al trunc.ivalenţi cornului posterior %senzitiv(: nucleul principal al nervului G. tractul tegmental central. precum şi formaţiuni proprii ale punţii. nucleul peduncular. Se continuă lateral cu pedunculii cerebeloşi mijlocii. G'. Structura internă este formată din substanţă albă şi din nuclei de substanţă cenuşie. 8 porţiunea bazilară %piciorul punţii(: $ substanţa albă este reprezentată prin fibre longitudinale: fasciculele piramidale %corticospinale(. Nuclei proprii ai calotei sunt oliva protuberanţială şi substanţa reticulată protuberanţială. lateral.iulară. paramedian. fibrele corticoreticulare.lociu$ este cel mai scurt segment al trunc. 2ornesc din punte.G'''(. Superior. fasciculul spinocerebelos anterior %&oAers(. dispus pe faţa anterioară a encefalului.iului cerebral. fasciculele geniculate %fasciculul corticonuclear(.iului cerebral. nucleii parabra. calota punţii. 2e secţiune transversală se pot distinge două regiuni: una anterioară %bazilară(. lemniscul medial %panglica )eil(. nucleul reticulotegmental. :ste o bandă de substanţă nervoasă. 'nferior puntea este separată de bulb prin şanţul bulbopontin %au originea aparentă nervii cranieni G'. grupaţi în trei coloane: $ coloana mediană cuprinde nucleii rafeului! $ coloana medială: nucleul reticular pontin inferior şi cel superior! $ coloana laterală: nucleul tegmental anterior. şi formează între ei o scobitură triung. fibrele tectopontine! fibrele transversale %fibre pontocerebeloase( pornesc din nucleii punţii. pe linia mediană. 8 porţiunea tegmentală %calota punţii(: $ substanţa albă este reprezentată prin: fasciculul spinotalamic.G''! " nucleii ec.ipotalamospinal.G''" bis. nucleul posterior. . îndepărt3ndu"se de linia mediană. postero"medial. fasciculul longitudinal medial. Nucleii pontini sunt reprezentaţi de: " nucleii ec. numite piramidele pontine. 'nferior. ca formaţiune proprie a protuberantei! $ substanţa cenuşie reprezentată de nucleii de origine ai unor nervi cranieni.edunculii cerebrali Sunt două cordoane de substanţă nervoasă %dreaptă şi st3ngă( aplicate pe lama patrulateră a sfenoidului şi pe marginile şeii turceşti. Me-encefalul #creierul mi. despărţită de prima prin lemniscul medial %panglica )eil(. este separat de punte prin şanţul pontopeduncular. tractul . dispusă transversal de la o emisferă cerebeloasă la alta.idian şi pedunculii cerebrali. lemniscul trigeminal. anterior de cerebel. *orfologie externă. Cormaţiunea reticulată cuprinde nucleii reticulari. unde au originea aparentă nervii trigemeni %G(.. nervilor G''.iali %lateral şi medial(.

şi formaţiuni nervoase pentru motilitatea musculaturii intrinsece a globilor oculari. reprezentată prin fibre nervoase. reprezentată prin fibre nervoase şi din substanţă cenuşie. pătrunz3nd apoi în nucleul roşu. aparţin3nd diferitelor fascicule care pornesc din scoarţa cerebrală şi merg la nucleii encefalici. de formă semilunară ce separă pictorul pedunculului de calota pedunculară. de formă ovală şi culoare cărămizie. deasupra substanţei negre. unele dintre acestea se opresc aici. iar altele ajung în talamus! 4 tot aici se mai înt3lnesc: fasciculul longitudinal medial. care se găsesc şi în protuberantă. şi retrorubrală. Calota pedunculară (tegmentul mezencefalic) este formată din substanţă albă. partea reticulată. Piciorul peduncului format numai din substanţă albă. care.al şi nucleul vegetativ al celei de"a '''"a perec. Erimite eferenţe la măduvă prin fibre nigrospinale! la talamus prin fibre nigrotalamice! la bulbul ra. care leagă scoarţa cerebrală cu puntea %fibre fronto". parieto".iul lui )eil(. pentru sensibilitatea superficială! 4 lemniscul lateral sau panglica )eil laterală este alcătuit din fibre care aparţin căii auditive! 4 pedunculul cerebelos superior este alcătuit din fibre. "ucleii pedunculari: " nucleii ec. c3t şi fibre aferente(: 4 lemniscul medial sau panglica )eil medială alcătuit din fibre gracilo" şi cuneotalamice. fasciculul central al calotei şi fasciculul longitudinal Sc. precum şi nucleul motor al nervului tro. care leagă scoarţa cerebrală cu măduva spinării %fibre corticospinale(! " fibrele corticopontine. 2rezintă o parte compactă puternic impregnată cu melanină şi fier. 2rimeşte aferente care pornesc din nucleul dinţat al cerebelului şi din scoarţa cerebrală.utz. temporo"pontine(. substanţă cenuşie %conţin nucleii( şi formaţia reticulată. :ste considerată ca un centru de integrare a impulsurilor aferente. trec3nd din punte în pedunculul cerebral se încrucişează cu fibrele pedunculului cerebelos opus %decusaţia ?erneBinB(. după ce ies din nuclei. 2rimeşte aferente de la cortex prin fibre corticonigrice! de la nucleii caudat şi putamen prin fibre strionigrice. iar spre lateral un şanţ lateral. Se descriu: $substanţa neagră este o zonă compactă. occipito". 9ceştia pol fi grupaţi în coloane longitudinale bilaterale: " cea mediană: cuprinde nucleii rafeului! " cea medială: nucleul cuneiform şi nucleul subcuneiform! " cea laterală: nucleul tegmentar pedunculopontin. punte şi măduvă %fibre aferente(. care reprezintă nucleul motor al celei de"a '''"a perec. reprezentate prin nucleul ciliar :dinger"?estp.2rezintă un şanţ medial.lear %'G(! " nucleii ec. ca apoi să coboare spre măduva spinării(! " rubroolivare. care au un rol deosebit în executarea mişcărilor fine. *orfologie internă. 2edunculii cerebrali sunt formaţi din substanţă albă %conţin căile de conducere(. . Erimite eferenţe prin fibre care alcătuiesc următoarele căi eferente: " rubrotalamice şi rubrospinale.i de nervi cranieni. se încrucişează şi formeză decusaţia Corel. ce coboară p3nă la oliva bulbară de aceeaşi parte. 2e secţiune transversală prezintă două zone: " zona anterioară care poartă denumirea de piciorul pedunculului! " zona superioară.ipotalamus şi fasciculelor care îşi au originea în măduva spinării şi în punte %înt3lnim at3t fibre eferente. pentru sensibilitatea proprioceptivă conştientă şi din fibre spinotalamice.i de nervi cranieni. care formează centrii sau nucleii pedunculari: " fibrele nervoase aparţin fasciculelor care îşi au originea în talamus şi . %căile rubrospinale. 9cestea sunt: " fibrele geniculate care leagă scoarţa cerebrală cu nucleii! " fibrele motorii ale nervilor cranieni %fibre corticonucleare(! " calea piramidală.ivalenţi cornului posterior %senzitiv(: nucleul mezencefalic al nervului trigemen %G(! " nucleii vegetativi parasimpatici: nucleul accesor al oculomotorului! " nucleii proprii. .idian prin fibre nigrobulbare. partea laterală.ivalenţi cornului anterior %motori(: nucleul nervului oculomotor %'''( în acest nucleu se află formaţiuni nervoase pentru motilitatea musculaturii extrinsece a globilor oculari. care se numeşte calota pedunculară /ele două zone sunt separate printr"un strat numit substanţa neagră.a acest nivel se evidenţiază şi trigonul lemniscului lateral %triung. $ nucleii formaţiunii reticulate se află în partea antero"inferioară a substanţei negre. şanţul nervului oculomotor %originea aparentă a nervului oculomotor '''(. $ nucleul roşu %Stilling( este aşezat în calotă.

mai puţin profunde. îi corespunde lobului semilunar superior! $ tuber. colicului inferior %fibre auditive( şi măduvă %fasciculul spinotectal. dispusă la exterior. care înconjoară substanţa albă dispusă la interior. . bulb %tectobulbare( şi măduvă %tectospinale(. îi corespunde lobului semilunar inferior şi lobului gracillis! $ p@ramis %piramida(. tradusurile optice.i: coliculii superiori şi coliculii inferiori. . fiind separat de emisferele cerebrale prin cortul cerebelului. :ste aşezat în fosa craniană posterioară. tuberculul inferior opus. scoarţa cerebrală %fibre corticotectale(.a nivelul vermisului. Suprafaţa cerebelului este brăzdată de şanţuri paralele. înapoia bulbului şi a punţii cu care delimitează ventriculul 'G. $ /oliculul cvadrigemin superior. :ste alcătuit. 2rimeşte aferente din calea auditivă. 2rimeşte aferente de la: corpul geniculat lateral.ilibrului static şi dinamic! $ paleocerebelul. prezent3nd o porţiune mediană îngustă./ama cvadri0eminală este formată de patru eminenţe rotunjite dispuse simetric şi perec. el se caracterizează printr"o alternanţă de straturi de substanţă albă şi substanţă cenuşie. :ste plasat pe calea optică şi este un centru reflex vizual. !erebelul /erebelul se mai numeşte şi creierul mic. de la suprafaţă în profunzime din următoarele straturi: stratul zonal. $ /oliculul cvadrigemin inferior este situat mai jos de tuberculul superior. prezintă lobulii %dinspre anterior pre posterior(: $ lingula. stratul optic. 9ceştia sunt grupaţi în două perec. 2rezintă o faţă superioară şi o faţă inferioară separate între ele de fisura orizontală! la exterior se află un strat de substanţă cenuşie ce formează cortexul cerebelos.i de o parte şi de alta a liniei mediane. îi corespunde lobului biventer! . vermisul şi două porţiuni laterale voluminoase. rol de control al motricitatii voluntare. format dintr"o porţiune anterioară şi una posterioară! la nivelul emisferelor îi corespunde lobului patrulater anterior. alcătuind un fel de ganglion central. ale cărui fibre se distribuie la nucleul nervului oculomotor comun %'''(. *orfologie externă. din punct de vedere structural. care prezintă o porţiune anterioară şi una posterioară! la nivelul emisferelor îi corespunde aripa lobulului central! $culmen.a nivelul vermisului prezintă lobulii: $ declive. ale cărui fibre se termină la neuronii somatomotori din coloanele anterioare ale măduvei cervicale. şi din substanţă albă. unele sunt numeroase şi superficiale delimit3nd lamelele %foliile( cerebeloase. -n interiorul masei de substanţă albă se găsesc zone de substanţă cenuşie care formează nucleii cerebeloşi. alcătuind stratum zonale. emisferele cerebeloase. Lobul cerebelos anterior este divizat de o serie de şanţuri. De la el pornesc fibre eferente. fără a interveni în percepţia vizuală. nucleul nervului facial %G''(. pentru muşc.ilor! $ neocerebelul. Euberculul cvadrigemin inferior este un centru reflex acustic. 9re forma unui fluture. la nucleul nervului accesoriu %H'(! " tractul tectospinal. stratul alb intermediar. fără să intervină în percepţia auditivă.iul orbicular al pleoapelor. care se numesc coliculi sau tuberculi cvadrigemini. care posterior sunt separate între ele de fisura cerebeloasă posterioară. lobului patrulater posterior şi au fost numiţi lobului simplex! $ folium vermis. în majoritate încrucişate: " tractul tectonuclear. tuberculul superior %fibre acusticooptice( şi cele mai importante fibre ajung la nucleii motori din punte %tectopontine(. pentru sensibilitatea generală(. Erimite eferenţe către corpul geniculat medial. stratul cenuşiu intermediar. altele mai ad3nci care delimitează lobulii cerebeloşi şi altele foarte ad3nci ce delimitează lobii cerebelului %anterior. stratul cenuşiu superficial. posterior şi floculonodular(. stratul cenuşiu profund şi stratul alb profund. ce are rol în reglarea tonusului postural al muşc. în lobuli. este mai mic şi mai rotund. provenind din lemniscul lateral. Lobul cerebelos posterior este separat de lobul anterior prin fisura preclivală. Din punct de vedere filogenetic se descrie: $ ar. Din punct de vedere structural. el este format din substanţă cenuşie dispusă în interiorul tuberculului. căreia îi corespunde la nivelul emisferelor fr3ul lingulei! $ lobului central. îi corespunde la nivelul emisferelor.icerebelul " centrul de control al ec.

din cadrul aceleiaşi emisfere şi acelea care unesc scoarţa cerebeloasă cu nucleii cerebeloşi din aceeaşi emisferă cerebeloasă: 4 fibrele comisurale leagă ariile corticale dintr"o emisferă cerebeloasă cu cele din emisfera cerebeloasă opusă! 4 fibrele de proiecţie sunt fibrele care leagă scoarţa cerebeloasă şi nucleii cerebeloşi cu alte segmente ale nevraxului! )ealizeză în interiorul cerebelului corpul medular cerebelos. globoşi şi emboliformi.icerebelul.ibitor asupra nucleilor cerebelului. Substanţa cenu ie formează la periferia cerebelului cortexul cerebelos şi în interiorul cerebelului este dispusă sub formă de nuclei cerebeloşi: 4 cortexul cerebelos este alcătuit din trei straturi celulare: " stratul granular are funcţie de recepţie! " stratul 2urBinje are rol efector! " stratul molecular are rol de asociaţie. în structura cerebelului. care îşi are originea în nucleii vestibulari! " fasciculul olivocerebelos.  pedunculii cerebeloşi mijlocii leagă cerebelul de punte şi încep de la originea aparentă a nervilor trigemeni %G( şi se numesc braţele punţii. 'H şi H! " fasciculul tectocerebelos.e formaţiune cerebeloasă " ar. substanţa albă şi cenuşie. căruia îi.ilibrului şi în mişcările reflexe oculare. nucleul roşu şi măduvă. are rol de corectare al mişcărilor locomotorii! " nucleul fastigial sau nucleul medial situat medial la nivelul vermisului! trimite eferenţe la nucleii vestibulari şi formaţiunea reticulată a trunc.i de pedunculi cerebeloşi:  pedunculii cerebeloşi inferiori sau corpii restiformi sunt formaţi din:  fibre aferente: " fasc. /onţin fibre eferente reprezentate prin fibre care pornesc de la nucleii dinţaţi. /ortexul cerebelos are rol in. /onţin fibre aferente reprezentate prin: " fasciculul spinocerebelos anterior are originea în măduvă şi se termină în scoarţa cerebeloasă a lobului anterior! " fasciculul tectocerebelos anterior are originea în tuberculul cvadrigemin superior. 2rezintă la nivelul vermisului lobulul nodulus. 4 nucleii cerebeloşi sunt în număr de patru: " nucleul dentat sau lateral trimite eferenţe la nucleii talamici şi nucleul roşu.$ uvula. în tuberculii cvadrigemini. au o dispoziţie inversă dec3t în măduva spinării.  fibre eferente sunt reprezentate prin: " fasciculul cerebelovestibular %fastigiobulbar(. cu originea în măduvă %nucleii /larBe( şi bulb! " fibrele arciforme cu originea în nucleii &oll şi +urdac. cu originea în olivele bulbare! " fibre din nervii cranieni G. formează trei perec. Lobul floculonodular este lobul cel mai redus al cerebelului şi filogenetic reprezintă cea mai vec. vălul medular superior şi cel posterior. iar substanţa albă spre interior. care dă naştere la două lame de substanţă albă.a exterior. Substanţa albă se grupează în: 8 fibrele de asociaţie sunt fibre prin care se face legătura între diferitele regiuni ale scoarţei cerebeloase. :ste aşezat în partea anterioară a feţei inferioare. spinocerebelos posterior %Clec. . care merge la olivele bulbare. rar îşi are originea în nucleii fastigiali şi se termină în nucleii vestibulari şi substanţa reticulată! " fasciculul cerebeloolivar.sig(. 2rin ei trec şi căi aferente %fibrele corticopontocerebeloase(!  pedunculii cerebeloşi posteriori leagă cerebelul de părţile superioare ale encefalului. corespunde la nivelul emisferelor flocculus.! " fasciculul vestibulocerebelos. are rol de corectare al mişcărilor locomotorii! " nucleul globulos trimite eferenţe la nucleii talamici. are rol în programare şi sincronizarea mişcărilor! " nucleul emboliform trimite eferenţe la nucleii talamici şi nucleul roşu.iului cerebral! are rol în menţinerea posturii şi a ec. *orfologie internă. îi corespunde tonsila cerebeloasă. . substanţa cenuşie fiind situată la periferie.

abenulă prin pediculul pineal. 5. care este situat la baza ventriculului '''. iar altele %ascendente( %fasciculul dentotalamic( ajung la nucleii talamici şi de aici la scoarţa cerebrală %ariile K şi L(. între coliculii superiori şi este legată de . corpi mamilari.ipotalamic postero"medial şi cel antero"medial! reprezintă un centru al . nucleii pulvinari(! nucleii intralaminari %grupaţi în cinci nuclei(! nucleii mediali %mediodorsal. Diencefalul este alcătuit din : 1. infundibulul. format de c. între c. formaţiune provenită din piamater şi cu rol în secreţia lic. pe faţa superioară a diencefalului.abenulari %medial şi lateral(! constituie centrul olfactivosomatic! $ glanda pineală %epifiza( este situată pe linia mediană. care mai poartă denumirea de corpii optici sau straturile optice.ipotalamus.ipotalamic ce trece prin ventriculul '''.ipotalamic( şi cuprinde formaţiunile: " regiunea supraoptică sau aria perforată posterioară. 2rezintă şase pereţi: " laterali %drept şi st3ng( formaţi superior de faţa medială a talamusului. comisura posterioară şi orificiul apeductului cerebral! prezintă recesul pineal şi suprapineal! " superior %tavanul( este acoperit de plexul coroidian. format de glanda pineală. Metatalamusul este reprezentat prin corpii geniculaţi laterali şi mediali. &alamusul *orfologie externă este format din două mase ovoide de substanţă nervoasă. Subtalamusul este constituit din formaţiunile nervoase: $ nucleul subtalamic %corpul . lateral posterior. :l se află aşezat între talamus şi mezencefal. Substanţa albă formează căile corticotalamice şi talamocorticale! primeşte aferente de la toate căile senzitivo"senzoriale %cu excepţia celei olfactive(. suprageniculat(! nucleii ventrali.iasma optică.idului cefalora. tuber cinereum.ibare a impulsurilor motorii! $ nucleul reticular! $ nucleul pregeniculat are rol în sensibilitatea vizuală şi procesele oculomotorii! $ zona incertă! $ c3mpurile Corel. substanţa perforată posterioară şi tegmentul pedunculilor cerebrali! " posterior. 2.Onele dintre aceste fibre %descendente( %fasciculul dentorubric( se termină în nucleul roşu. învelişul de substanţă albă constituie stratul zonal şi pe părţile laterale. în mase nucleare: nucleul rostral anterior %divizat în trei nuclei(! nucleii dorsali %lateral.u@s( are o funcţie de in.abenular care conţine nucleii .ipotalamus şi subtalamus! " anterior prezintă recesul supraoptic! " inferior. fiind aşezaţi posterior şi sub talamus. medioventral(. fiind despărţit de . lemniscul lateral(! prezintă nucleii: nucleul ventral. :ste alcătuit din: $ trigonul . 2articipă la formarea planşeul ventriculului ''' %la acest nivel este despărţit de talamus prin şanţul . 3. :ste situat pe feţele laterale. posterior. Substanţa cenuşie este sub3mpărţită de o lamă de substanţă albă. /orpul geniculat medial se leagă de tuberculul cvadrigemin inferior %în el se termină calea acustică. iar inferior de . 2ipotalamusul reprezintă partea bazală a diencefalului. fiind acoperit de o parte şi de alta de emisferele cerebrale. aici afl3ndu"se centruP vizual primar(! prezintă nucleii: nucleul dorsal şi nucleul ventral al corpului geniculat lateral. nucleii mediani! nucleii posteriori %limitans. *orfologie internă. iar superior prin orificiile *onro. situată în continuarea şi deasupra mezencefaiului. fiind staţii de legătură ale căilor extrapiramidale cu corpii striaţi. /orpul geniculat lateral se leagă de tuberculul cvadrigemin superior %în el se termină calea optică. cu ventriculele laterale %' şi ''(! este căptuşit cu o p3nză coroidiană. %pitalamusul este situat posterior de ventriculul '''. dorsal. prin şanţul . care conţine nucleul supraoptic şi nucleul paraventricular! " tuberculul cenuşiu %tuber cinereum(. 4. medial magnocelular.iasma optică şi corpii mamilari! în el se află nucleul . form3nd lama medulară externă. lama medulară internă. 1iencefalul :ste porţiunea encefalului care se află în jurul ventriculului al '''"lea. *entriculul +++ este continuarea canalului central %ependimar( şi comunică inferior cu ventriculul al 'G" lea.idian.

Suprafaţa emisferelor este împărţită de şanţurile cerebrale în lobi. la jumătatea distanţei dintre polul frontal şi occipital! " şanţul lateral sau scizura S@lvius este şanţul cel mai ad3nc ajuns pe această faţă se trifurcă în ramura anterioară. la . nucleul dorsal al vagului. alcătuite din mai mulţi nuclei %nucleii mamilari medial.ipofiză %neuro. scizurile şi lobii emisferei. se găseşte deasupra şanţului lateral %S@lvius( şi anterior şanţului central %)olando(. talamus. care. .iasma optică. 2rin conexiunile sale.ipofiză. Q. :i au următoarele conexiuni: 4 internucleare. scizura calcarină. deasupra lui şanţul corpului calos. 2e faţa medială se află porţiunea posterioară a lobului paracentral şi sub acesta aria patrulateră %precuneus(. 2e faţa laterală se află două şanţuri: unul paralel cu şanţul central. 2e faţa laterală se află două şanţuri paralele cu marginea superioară a emisferei: şanţul frontal superior şi şanţul frontal inferior. împreună cu acesta. $ şanţurile sau scizurile: " şanţul central sau scizura )olando ia naştere la nivelul marginii superioare.iulară. cele două şanţuri se bifurcă determin3nd un şanţ paralel cu şanţul central %)olando(. de pe care porneşte un alt şanţ. împărţiţi în girusuri %circumvoluţiuni(.a extremităţile lor posterioare. 8 lobul temporal se află sub şanţul lateral %S@lvius( şi se întinde pe faţa laterală şi pe faţa inferioară a emisferei. 8 lobul parietal este cuprins între şanţul central %)olando( şi şanţurile perpendiculare %extern şi intern(. ajung la retină. Ciecărei emisfere cerebrale i se descriu: feţele %laterală. şanţul postcentral şi între ele girusul postcentral! altul orizontal. determină un lob de formă triung. lateral şi intercalat(! " c.ipotalamici între ei! 4 aferente. calea opică. 2e faţa medială: în regiunea centrală se află corpul calos. reprezentate prin fibre care aduc excitaţii de la mezencefal. prin intermediul tijei pituitare! " corpii mamilari sunt două mase nervoase sferice. şanţul precentral şi între cele două se formează circumvoluţia centrală anterioară sau ascendentă %girusul precentral(. <ipotalamusul reprezintă zona centrilor subcorticali vegetativi superiori. prin tractusul optic. şanţul interparietal ce formează girusul parietal superior şi girusul parietal inferior împărţit în girusul supramarginal. reprezentate prin fibre care leagă diferiţi nuclei . legate în partea bazală. girusul angular. . determin3nd o emisferă dreaptă şi alta st3ngă. iar superior de acesta şanţul cinguli ce prezintă inferior girul cingular. 01. 2e faţa inferioară %bazală( prezintă regiunea orbitală %este porţiunea anterioară a emisferei cerebrale dinaintea scizurii S@lvius(. 07 şi 17(! 4 eferente prin fibre ce merg la mezencefal şi talamus. girusul frontal mijlociu şi girusul frontal inferior %+roca(. &elencefalul Eelencefalul sau creierul anterior este partea cea mai voluminoasă a encefalului şi este reprezentat prin emisferele cerebrale.ipotalamusul realizează legătura dintre reacţiile motorii ale organismului. sistemul extrapiramidal scoarţa frontală %c3mpurile L. ascendentă %spre lobul frontal(. nucleul dorsal al vagului şi prin fibre care. medială şi inferioară(.ipotalamusului. /ele două emisfere cerebrale sunt despărţite printr"un şanţ ad3nc antero"posterior. activitatea organelor interne şi metabolism. /onexiunile . scoarţa frontală. . posterioară %spre lobul parietal(! " şanţul parietooccipital se află în partea posterioară şi externă a emisferei şi desparte lobul occipital de lobul parietal. şanţul parietooccipital extern se continuă cu şanţul parietooccipital intern. care delimitează următoarele %girusuri(: girusul frontal superior. $ lobii emisferici: scizurile determină pe suprafaţa emisferelor lobi care îşi iau numele de la oasele cutiei craniene cu care vin în raport: 8 lobul frontal situat în partea anterioară. 9ici se observă şanţul olfactiv cu girusul olfactiv lateral şi cel medial! medial de şanţ se găseşte girusul drept! lateral de el o zonă împărţită de şanţurile orbitale în patru girusuri orbitale. dispuse în fosa interpedunculară. iar superior girusul frontal medial şi lobului paracentral %spre posterior( separate de de şanţul paracentral. iar extremitatea posterioară reprezintă polul occipital. lobul cuneat.ipofiza(.parasimpaticului! are o prelungire numită infundibul prin care se leagă de . :xtremitatea anterioară reprezintă polul frontal. numit fisura interemisferică. 2e faţa internă. prin corpul calos.

are în alcătuirea sa . Ciecare ventricul prezintă o parte centrală şi trimite prelungiri numite coarne: în lobul frontal cornul frontal sau anterior! în lobul temporal cornul temporal sau inferior şi în lobul occipital cornul occipital sau posterior.ipocampic. girusul .ipocampi( ce în partea anterioară prezintă aria piriformă! 8 lobul occipital se află sub şanţurile perpendiculare %extern şi intern(. Structura emisferelor cerebrale :misferele cerebrale sunt alcătuite din următoarele formaţiuni: ventriculi laterali. 2e faţa laterală se deosebesc două şanţuri: şanţul occipital superior %este prelungirea şanţului interparietal( şi şanţul occipital inferior ce despart trei girusuri: girusul occipital superior. 1.ipocampului. /onexiunile eferente cu . Nucleul caudat %nucleul intraventricular( se află în ventriculul lateral şi are forma de virgulă şi"i deosebim: un cap. care se află sub scizura calcarină.ipocampului %&@rus . girusul occipital mijlociu şi girusul occipital inferior. ca porţiuni din neocortex. Cormaţiunile nervoase de aici sunt: lobii olfactivi. Suprafaţa sa este netedă. /ea mai mare parte a sistemului limbic se află dispusă sub forma unui inel alcătuit din ţesut cortical primitiv. 2e pereţii laterali ai acestora. Se află în profunzimea şanţului lateral %S@lvius(. pe care o separă de nucleii bazali fiind alcătuită numai din fibre nervoase! astfel se deosebesc trei feluri de fibre: de proiecţie. sistemul limbic. 0. cuprins între şanţul perpendicular intern şi scizura calcarină şi porţiunea posterioară a lobului lingual. aria . cortexul periamigdaloid şi prepiriform. 7. /orpii striaţi.obii olfactivi sunt formaţiuni nervoase aşezate în lungul şanţurilor olfactive de pe fiecare lob orbitar. /onexiunile aferente se stabilesc prin nucleii anteriori talamici. girusul %lobul( lingual %a doua circumvoluţie temporooccipitală( şi circumvoluţia .ipocampul %cornul 9mmon(.ipotalamusul. în jurul acestor formaţiuni se află un al doilea inel reprezentat prin: girul cinguli. cărora li se adaugă lobul insulei.i segment al emisferelor cerebrale şi se află dispus în partea anterioară a acestora. Suprafaţa este divizată de şanţul central al insulei în girusurile insulei. girusul temporal mijlociu sau circumvoluţia a ''"a temporală. are aspectul unei lame de substanţă albă! această lamă formează tavanul ventriculelor laterale! . $ fibrele de proiecţie sunt fibrele care fac legătura între scoarţa cerebrală şi regiunile inferioare ale nevraxului ele formează împreună căile senzitive şi motorii ale nevraxului! $ fibrele comisurale sunt fibrele care leagă între ele cele două emisfere cerebrale şi care intră în alcătuirea următoarelor formaţiuni: " corpul calos sau marea comisură a creierului. legat în special de simţul mirosului. de aceea se mai numeşte şi nucleul lateral sau extraventricular! este împărţit printr"o porţiune laterală putamen şi două porţiuni interne globus pallidus. 2e faţa medială se află lobul cuneat. cu căile olfactive şi căile sensibilităţii protopatice! prin nucleul ventral anterior sau direct.ipotalamusul. Nucleul lenticular este situat lateral faţă de talamus. corpii striaţi. Sistemul limbic sau rinencefalul este cel mai vec. 2e faţa inferioară se deosebesc două şanţuri cu direcţie antero"posterioară: şanţul temporooccipital extern şi şanţul temporooccipital intern ce delimitează girusul %lobul( fusiform %prima circumvoluţie temporooccipitală(.a baza emisferelor cerebrale. . primeşte aferente de la receptorii olfactivi şi se continuă prin intermediul peduncului olfactiv cu tractul olfactiv. cu . se proiectează nervul vag. 2eretele inferior %planşeul( al cornului temporal. substanţa albă şi scoarţa cerebrală.2e faţa laterală se găsesc două şanţuri orizontale şi paralele cu şanţul lateral: şanţul temporal superior şi şanţul emporal inferior care determină girusul temporal superior sau circumvoluţia ' temporală. 8 lobul insulei mai este cunoscut şi sub denumirea de insula )eil. K. . constituind centrul oval. substanţa perforată anterioară. un corp şi o coadă care se termină în nucleul amigdalian. :ste acoperită de scoarţa cerebrală. cu mezencefalul. Gentriculii laterali %' şi al ''"lea( sunt două cavităţi situate în partea medială şi centrală a emisferelor cerebrale. de la care vin informaţii interoceptive! pe aria piriformă. substanţa cenuşie alcătuieşte corpii striaţi sau nucleii bazali. +ulbul olfactiv. cu ventriculul ''' prin orificiile *onro. /ei doi ventriculi comunică. dispuse pe linia mediană. comisurale şi de asociaţie. se află plexuri coroidiene. lipsită de circumvoluţii şi alcătuieşte allocortexul. formaţi din doi nuclei: nucleul caudat şi nucleul lenticular %lateral(. Substanţa albă se află în partea centrală a emisferei cerebrale. lobul orbital şi partea anterioară a lobilor temporal şi frontal. nucleii amigdaloidieni %din lobul temporal( etc. girusul temporal inferior sau circumvoluţia a '''"a temporală.

$ fibrele de asociaţie au rolul de a uni diferite regiuni ale scoarţei şi alte formaţiuni. 9stfel. stratul molecular se află în raport cu pia mater! 1. Scoarţa cerebrală Se mai numeşte cortexul cerebral.ipocampi. ce apare mai t3rziu care se numeşte neocortex sau izocortex. la nivelul coarnelor 9mmon! " fornixul sau trigonul cerebral se află sub corpul calos şi este o cale comisurală care leagă cornul 9mmon cu corpul mamilar! " pe linia mediană. zone de asociaţie. care este răspunzător pentru înţelegerea vorbirii.ipocampic( şi paleocortexul şi o parte. în emisfera st3ngă la dreptaci şi în cea dreaptă la st3ngaci. &rafic. 9re rol în iniţierea vorbirii. stratul piramidal extern este alcătuit din neuroni piramidali mari! K. Nu constituie o pătură omogenă. altele lungi şi leagă între ele circumvoluţii mai îndepărtate..ipocampului este o lamă de substanţă albă. membrelor superioare şi inferioare împreună." comisura albă anterioară este un cordon de fibre orizontale interemisferice.iului. stratul granular extern este format din neuroni mici. centrii sunt localizaţi după silueta răsturnată a corpului.omunculus="ul motor! m3na. anterior de aria somatomotor. Ariile senzitivo-senzoriale 8 aria somatosenzitivă %aria 7 +rodman( ocupă jumătatea anterioară a girusului postcentral din lobul parietal. girusul para. Ariile motorii 8 aria somatomotorie %aria K +rodman( este situată în girusul precentral din lobul frontal şi este considerată ca origine a mişcărilor conştiente. 9ria K prezintă o împărţire somatotopică. care uneşte cei doi . limbajul articulat şi nu trebuie confundat cu centrul vorbirii al lui ?ernicBe din cortexul auditiv.ipocamp. rotunzi! 7. grafic. care leagă între ele părţile inferioare ale lobilor temporali. nevroglii. în această arie. ea este sediul conştientei şi al limbajului. ci este alcătuită din celule nervoase. astfel lezarea emisferei dominante nu poate compensa funcţia sa! 8 centrii scrisului se află în girusul frontal mijlociu. în cadrul aceleiaşi emisfere cerebrale! fibrele sunt scurte. Structura celulară a scoarţei cerebrale 'zocortexul ocupă cea mai mare suprafaţă a scoarţei cerebrale format din următoarele şase straturi celulare: 0. proiecţia corticală a m3inii şi degetelor ocupă o suprafaţă egală cu cea a trunc. în jurul scizurii calcarine! 8 aria auditivă %aria K0 +rodman( se află în girusul temporal superior! . efectoare sau motorii! " arii de proiecţie aferente. Din punct de vedere filogenetic cea mai vec. :ste situată anterior de aria somatomotorie! 8 centrul motor al vorbirii al lui +roca este situat la nivelul girusului frontal inferior. stratul granular intern este format din celule nervoase mici! 6. receptoare sau senzitivo"senzoriale! " arii de asociaţie.e porţiune ar. fibre nervoase.. Eeritoriul cefalic este sub aria corespunzătoare m3inii şi degetelor. aspectul realizează . în regiunea olfactivă! " comisura . :ste situat unilateral. fiind responsabile de discriminarea calitativă şi cantitativă a senzaţiilor! 8 aria vizuală %aria 0M +rodman( se găseşte în lobul occipital. 9stfel. stratul piramidal intern este format din celule piramidale mari! L.ice %ariile 0 şi 1 +rodman( ocupă jumătatea posterioară a girusului postcentral din lobul parietal. aspectul realizează . 'ntre aceste două feluri de zone există părţi fără predominarea unui strat sau altul. faţa sau limba ocup3nd un c3mp foarte mare în cadrul cortexului motor! 8 aria premotorie %aria L şi parţial aria 5( are o acţiune pregătitoare pentru motricitate şi nu o acţiune de desfăşurare. 3riile corticale După funcţia lor pot fi clasificate în: " arii de proiecţie eferente. se află o lamă de substanţă albă. lama septului pelucid. în unele zone predomină straturile granulare şi de aceea acestea se numesc zone receptoare %senzitive sau senzoriale(! în altele predomină straturile piramidale şi acestea reprezintă zone motorii.icortexul %reprezentat de . stratul piramidal multiform format din celule nervoase fusiforme. vase sanguine capilare.omunculus="ul senzitiv! 8 ariile senzitive psi.

cele mai complexe predomin3nd într"una dintre ele. 8 aria vestibulară se află la nivelul girusului temporal superior. av3nd rol în asocierea senzaţiilor determinate de impulsurile recepţionate de anumite arii corticale. /el mai frecvent emisfera dominantă fiind emisfera st3ngă %predominant la dreptaci(. Cuncţiile corticale se realizează prin cooperarea dintre cele două emisfere. . Ariile de asociaţie )eprezintă cea mai mare parte a cortexului cerebral.8 aria gustativă %aria K7 +rodman( se află în regiunea inferioară a girusului postcentral! 8 aria olfactivă se află pe faţa medială a lobului temporal.