MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI

ORDIN Nr. 11/N/ din 12.02.1996
Având în vedere avizul Consiliului Tehnico-Ştiinţific nr. 4 din 16. 1.1!!6" #n confor$itate cu %ot&rârea 'uvernului (o$âniei nr. 4)6/ / 1!!4* #n te$eiul %ot&rârii +arla$entului (o$âniei nr. 11/1!!, -i a .ecretului nr. ,,//1!!,0 1inistrul 2ucr&rilor +u3lice -i A$ena4&rii Teritoriului e$ite ur$&torul 5(.6N* 1. 7e a8ro3& lucrarea 9Cod de 8roiectare -i e:ecuţie 8entru construcţii fundate 8e 8&$ânturi cu u$fl&ri -i contracţii $ari; indicativ N< 1-!6. ,. Codul $enţionat la 8ct. l intr& în vi=oare de la data 8u 3lic&rii lui în >uletinul Construcţiilor. Cu aceea-i dat& iese din vala3ilitate Nor$ativul + ? -?!. /. .irecţia +ro=ra$e de Cercetare -i (e=le$ent&ri Tehnice va aduce la înde8linire 8revederile 8rezentului ordin.

16N67T(@0 MARIN CRISTEA

l

57

MINISTERUL LUCRĂRILOR PUBLICE,ŞI AMENAJĂRII TERITORIULUI - MLPAT .6(<CA6A +(5'(A1< .< C<(C<TA(< Ş6 (<'2<1<NTB(6 T<%N6C<

C D DE PROIECTARE ŞI E!ECU"IE PENTRU CONSTRUC"II #UNDATE PE PĂM$NTURI CU UM#LĂRI ŞI CONTRAC"II MARI %PUCM& Indi'()i* NE 0001+96
Elaborat de:

6N7T6T@T@2 .< C<(C<TB(6 #N C5N7T(@CA66 Ş6 <C5 N516A C5N7T(@CA6625( C 6NC<(C Dir,')-r .,n,r(/0 C-n1. (2-'. P(3/ P-4,2'3
.<+A(TA1<NT +(5T<CA6< ANT67<6716CA Ş6 76'@(ANAA 7T(@CT@(A2A Dir,')-r0 Pr-1. dr. in.. A3.32)in P-45,2'3 Ş,1 L(6-r()-r 7,-),8ni'5 9i #3nd(:ii0 C-n1. dr. in.. M5ri( Ş),15ni'5 R,24-n2(6i/ /3'r(r,0 In.. E'(),rin( P53n In colaborare cu: @N6D<(76TAT<A T<%N6CB .< C5N7T(@CA66 >@C@(<ŞT6 0 @TC> 0 Pr-1. dr. in.. Andr,i Si/*(n Avizat de: .6(<CA6A +(5'(A1< .< C<(C<TA(< Ş6 (<'2<1<NTB(6 T<%N6C< Dir,')-r0 In.. O')(*i(n M5n-i3 R,24-n2(6i/ d, /3'r(r, MLPAT0 In.. Ni'-/(, R(d3
;9

COD DE PROIECTARE <1 E!ECU"IE PENTRU Indi'()i* 0 NE 0001+96 CONSTRUC"II #UNDATE PE PĂM$NTURI CU UM#LĂRI ŞI CONTRAC"II MARI %PUCM& =n/-'3i,9), 0 P >0 + >9

1. .AT< '<N<(A2<
1.1. +rezentul cod de 8roiectare -i e:ecuţie se a8lic& la 8roiec tarea -i e:ecutarea construcţiilor civile0 industriale -i a=rozooteh nice0 cu fundaţii directe0 8e 8&$ânturi cu u$fl&turi -i contracţii $ari E+@C1F. 1.,. +ro3le$ele -i soluţiile referitoare la 8roiectarea -i rea lizarea construcţiilor 8e +@C1 tre3uie tratate diferenţiat0 în funcţie de re=i$ul de în&lţi$e al acestora0 $odul de înc&rcare -i echi8are0 condiţii de e:8loatare0 vecin&tatea unor ar3ori etc. 1./. Construcţiile care ad&8ostesc 8rocese tehnolo=ice ce 8ot avea 8ierderi $ari de a8&0 cu surse ter$ice i$8ortante de c&ldur& sau fri=0 8rocese chi$ice sau 3acteriolo=ice0 fundate 8e +@C10 nu fac o3iectul 8rezentului cod de 8roiectare -i e:ecuţie. 1&surile constructive ce se ado8t& în aceste situaţii sunt variate si se sta3ilesc de c&tre 8roiectant0 de la caz la caz. 1.4. .efinirea -i identificarea +@C1 se face confor$ 8revederilor din 7TA7 1,4/-GG 9Teren de fundare;. 6dentificarea -i clasificarea 8&$ânturilor; -i 7TA7 1!1//1,-GG 9Terenul de fundare. .eter$inarea caracteristicilor fizice -i $ecanice ale 8& $ânturilor cu u$fl&ri -i contracţii $ari;. 1.). +&$ânturile cu u$fl&turi -i contracţii $ari0 si$3oli zate +@C10 întâlnite în literatura de s8ecialitate -i su3 denu$i rea de 8&$ânturi contractile sau e:8ansive0 sunt în sensul 8rezen<la3orat de * A ro3at de * 6N7T6T@T@2 .< C<(C<TB(6 #N + C5N7T(@CA66 Ş6 <C5N516A 16N67T(@2 2@C(B(625( C5N7T(@CA6625( C 6NC<(C +@>26C< Ş6 A1<NAHB(66 @N6D<(76TAT<A T<%N6CA .< T<(6T5(6@2@6 C5N7T(@CA66 >@C@(<ŞT6 C cu ordinul nr. 11/N din 1,. ,.1!!6 @TC>IIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIIII
60

tului cod de 8roiectare -i e:ecuţie C 8&$ânturi ar=iloase care 8rezint& variaţii sezoniere de volu$ înse$nate0 ca ur$are a variaţiilor de u$iditate0 ce 8ot conduce la de=rad&ri ale fundaţi ilor -i construcţiilor cu adânci$e $ic& de fundare. +roducerea unor variaţii înse$nate de volu$ a 8&$ânturilor este condiţionat& de* C e:istenţa în zona de su8rafaţ& a unor ar=ile active0 sus ce8ti3ile de u$fl&ri -i contracţii $ari" I C 8roducerea unor variaţii i$8ortante de u$iditate ca ur $are a condiţiilor cli$atice sau a altor cauze Esurse 8uternice de u$ezire sau uscare0 eva8o-trans8iraţia ve=etaţiei etc.F. 1.6. 7e $enţioneaz& c& în cazul construcţiilor fundate la adânci$i $ai $ari de , $ -i care nu sunt de cate=oria celor de la 8ct. 1./.0 de re=ul& nu se 8roduc variaţii de volu$ ale terenului de fundare de natur& s& influenţeze construcţiile res8ective. ,. C<(C<TA(<A T<(<N@2@6 ,.1. #n cazul e:istenţei unor indici 8rivind 8ro3a3ilitatea e:istenţei unor +@C1 în a$8lasa$entul cercetat Evezi harta din fi=. 6.1.0 AN<JA 6F0 de felul infor$aţiilor o3ţinute cu ocazia recunoa-terii 8e teren Eco$8ortarea unor construcţii învecinate0 infor$aţii de la localnici 8rivind fisurarea 8uternic& a terenului în 8erioadele de secet&F0 la ela3orarea studiului =eotehnic se va da o atenţie deose3it& sta3ilirii e:istenţei factorilKr ce 8ot con duce la variaţii înse$nate de volu$ ale terenului Evezi 8unct. 1.). -i AN<JA D6F. ,.,. 2a cercetarea terenului o atenţie s8ecial& va fi acordat& anu$itor as8ecte cu$ sunt starea reţelei de ali$entare cu a8& -i canalizare0 cu 8osi3ilit&ţi de sta=nare a a8elor0 8oziţiile eventua lilor ar3ori e:istenţi sau defri-aţi0 co$8ortarea construcţiilor învecinate -i adânci$ea lor de fundare0 nivelul a8ei su3terane -i eventualele sale variaţii0 stratificaţia terenului0 $onitorizarea eventualelor fisuri din construcţii e:istente. ,./. 2a cercetarea terenului cu +@C1 studiile =eotehnice vor avea în vedere 8revederile standardelor în vi=oare* C 7TA7 1,4,/1-G! 9Teren de fundare. +rinci8ii =enerale de cercetare;" 61

. @n criteriu utilizat 8entru aflarea adânci$ii zonei sta3ile este de a sta3ili li$ita su3 care M/M 8 ≥ l sau w < 04 W L în tot ti$8ul anului #n funcţie de infor$aţiile de $ai sus se sta3ilesc $&surile necesare la 8roiectarea -i e:ecutarea construcţiilor fundate 8e +@C1. 66.< N@N./1-G4 înre=istrându-se atât defor$aţiile cât -i u$idit&ţile atinse du8& fiecare trea8t& de înc&rcare.. 6./. 66. 7ta3ilirea zonei afectate se face în li8sa altor date 8rin $a4orarea cu l $ a adânci$ii 8ân& la care 8&trund fisurile vizi3ile. Cercet&ri 8rin sonda4e deschise. A8recierea 8otenţialului de contracţie-u$flare a 8&$ân turilor care alc&tuiesc terenul de fundare se va face confor$ 7TA7 1.6.6 din AN<JA 66F. Clasificarea -i identificarea 8&$ânturilor. din AN<JA D66F.-G) 9Teren de fundare. .0 8e 3aza rezultatelor încerc&rilor de la3ora tor efectuate confor$ 7TA7 1!1//1.4/-GG 9Teren de fundare.//-GG 9Teren de fundare..6TBA66 T<(<N@2@6 .).<+2A7B(625( Ş6 7526C6TB(625( .. 1etoda încerc&rii edo$etrice du3le sau $ulti8le const& în înc&rcarea a dou& sau $ai $ulte 8ro3e0.AT5(AT< DA(6AA6<6 @16. . 66.).. .).C 7TA7 1..4/-GG 8unct . D66. 7ta3ilirea corect& a condiţiilor de fundare -i a $&suri lor constructive tre3uie s& se 3azeze 8e cunoa-terea cores8unz& toare a caracteristicilor de contracţie-urhflare ale terenului -i 8e esti$area corect& a de8las&rilor 8e care terenul le 8roduce asu8ra fundaţiilor. <2<1<NT< +<NT(@ <7T61A(<A . din AN<JA 66F -i indicarea 8unctelor cores8unz&toare st&rii naturale -i alte date care s& 8er$it& 8ro=nozarea tendinţei de variaţie a volu$ului cu u$iditatea Econtracţie sau u$flareF0 adânci$ea zonei afectate de variaţiile de volu$LEAN<J<2< 66 -i D66F.) -i 66. (idicarea sau tasarea t&l8ii fundaţiei0 se 8oate esti$a 8rintr-un calcul de însu$are a efectelor stratelor ele$entare0 utilizând rezultatele încerc&rii edo$etrice du3le sau $ulti8le re8rezentate în dia=ra$a de stare Efi=. /.1." C 7TA7 1. /.recoltate la acela-i nivel -i la o $ic& distanţ& una de alta" 8ro3ele sunt su8use încerc&rii clasice de consolidare în endo$etru0 8ri$a0 în condiţiile $enţinerii u$idit&ţii naturale din teren0 celelalte la u$idit&ţi $&rite 8ân& la condiţiile inund&rii co$8lete.4." C 7TA7 1!1//1. <sti$area variaţiilor de volu$ ale 8&$ânturilor din terenul de fundare se face cu a4utorul dia=ra$ei de stare în care sunt re8rezentate cur3ele Eîn cazul încerc&rii edo$etrice $ulti8leF sau dre8tele Eîn cazul încerc&rii du3leF $odific&rilor de stare ţinând sea$& de $odific&rile de u$iditate -i încercare între situaţia iniţial& -i cea final& Evezi fi=. Calculul terenului de fundare în cazul fund&rii directe.. .e8las&rile esti$ate ale fundaţiilor0 vor fi co$8arate cu de8las&rile ad$isi3ile 8entru fiecare ti8 de structur&0 confor$ 7TA7 // /.e ase$enea0 8entru esti$area de8las&rilor 8ro3a3ile ale fundaţiei0 este necesar& sta3ilirea relaţiei dintre 8resiunea total&0 la diverse adânci$i -i u$flarea s8ecific& 8rodus& 8rin inundare Efi=.).A(< . /.-GG 9Teren de fundare. 7e reco$and& sta3ilirea 8resiunii de u$flare cores8unz&toare u$idit&ţii iniţiale a 8&$ântului activ de su3 cota de fundare folosind s8ectre cu traiectorii de stare de felul celei din fi=. 66. .. Niecare din 8ro3ele aduse la u$idit&ţi diferite va fi înc&r cat& în edo$etru confor$ 7TA7 G!4.6N +B1ONT@(6 C@ @1N2B(6 Ş6 C5NT(ACA66 1A(6 A7@+(A C5N7T(@CA6625( /. din AN<JA 66F -i a dia =ra$ei de stare cu cur3a de contracţie Efi=. . din AN<JA 66. din AN<JA 66F.0 8recu$ -i 8rescri8ţiile de $ai 4os. 7tudiul =eotehnic va cu8rinde caracterizarea 8&$ântu rilor cu a4utorul a$8rentelor Efi=. 66. 63 .eter$inarea caracteristicilor fizice -i $ecanice ale 8&$ânturilor cu u$fl&ri -i contracţii $ari.-GG. 2ucr&rile 8entru 8ros8ectarea -i e:8loatarea terenului de fundare se vor e:ecuta f&r& adaos de a8&0 8entru a nu se $odifica re=i$ul hidric al terenului.l.4.4.. 7olicit&rile care a8ar în construcţie ca ur$are a u$fl&rii terenului de fundare Edatorat& variaţiei u$idit&ţiiF se 8ot evalua utilizând indicaţiile din AN<JA D666.

4..). se afl& 8&$ânturi contractile de natur& or=anic& Ee:. 1 ) 6) . #n cazul în care su3 adânci$ea de fundare aleas& con for$ reco$and&rilor de la 8ct.6. 4. 4. .4. 4. +entru înl&turarea sau atenuarea feno$enelor defavo ra3ile datorate e:istenţei +@C1 se 8oate recur=e în =eneral la $&suri care vizeaz&* aF <li$inarea cauzelor care =enereaz& variaţii de u$iditate în terenul de fundare Eeli$inarea surselor ce 8rovoac& u$ezirea* conducte sau canaliz&ri de=radate0 ridicarea nivelului a8elor su3terane0 infiltraţii datorate 8reci8itaţiilor sau sta=n&rii a8ei la su8rafaţa terenului0 iri=aţii0 defri-&ri -..0 se reco$and& a fi* P . 4. P . +entru corelarea $&surilor de 8roiectare -i e:ecuţie cu 8osi3ilitatea de $anifestare a u$fl&rii sau a contracţiei terenului de fundare din +@C1 se vor utiliza 8reciz&rile cu8rinse în AN<JA 6J. 3F Trans$iterea solicit&rilor e:ercitate de fundaţii su3 zona ce 8rezint& variaţii de volu$ de la su8rafaţa terenului 8rin sta3ilirea unei adânci$i de fundare adecvate0 8rin su3zidirea fundaţiilor e:istente având adânci$i insuficiente sau 8rin fun darea 8e 8iloţi. si 1 $F. Q 10) $0 8entru terenurile de fundare din cazul 6 Econfor$ condiţiilor hidro=eolo=ice0 8ct. 13nd(r.AT< +< +B1ONT@(6 C@ @1N2B(6 Ş6 C5NT(ACA66 1A(6 4.* cu conţinut ridicat de hu$usF0 8ro iectantul va analiza dac& nu este 4ustificat tehnic -i econo$ic de8&-irea 8arţial& sau total& a acestor straturi. C cazul 6660 când nivelul hidrostatic al a8ei su3terane este la adânci$e $ai $ar. #n cazul 60 în care nivelul hidrostatic al a8ei su3terane se $enţine constant la adânci$e $ai $ic& de ./. #n caz c& 8roiectantul sta3ile-te 8entru unele 8&rţi ale construcţiei fundarea la adânci$i diferite0 se vor 8revedea ros turi de tasare0 c&utându-se totodat& ca diferenţele de adâci$e între fundaţiile al&turate s& fie cât $ai $ici E8ân& la 0) $F. 1&surile ce se ado8t& la 8roiectarea construcţiilor fundate 8e +@C1 Eta3elul 1F se ale= în funcţie de adânci$ea de fundare sta3ilit&0 de i$8ortanţa -i destinaţia construcţiei0 de caracteristicile de contracţie-u$f lare ale terenului de fundare -i de ele$entele de la ca8itolul /./.( d. +entru orice fel de construcţie cu caracter definitiv0 ce face o3iectul 8rezentului cod de 8roiectare -i e:ecuţie0 adânci $ea $ini$& de fundare0 . 4. $" 64 C cazul 660 când nivelul hidrostatic al a8ei su3terane este la adânci$e inter$ediar& Eîntre ...6<(<A C5N7T(@CA6625( N@N. dF 1&suri care confer& construcţiei ca8acitatea de a 8relua solicit&rile datorate defor$aţiilor 8rovocate de variaţiile de volu$ ale terenului de fundare. Adânci$ea $ini$& de fundare se sta3ile-te în funcţie de nivelul hidrostatic0 distin=ându-se ur$&toarele cazuri* C cazul 60 când nivelul hidrostatic al a8ei su3terane este la o adânci$e $ai $ic& de .ease$eni când este 4ustificat tehnic -i econo$ic adânci$ea de fundare se va ale=e în sau cât $ai a8roa8e de orizontul C al solului 3o=at în calcar0 care este 8ractic sta3il la variaţii de volu$0 în studiul =eotehnic 8entru 8roiectare tre3uie s& se 8recizeze 8oziţia orizon tului C definit confor$ AN<J<6 6.a.4." sau uscarea* e:is tenţa unor ar3ori în vecin&tatea construcţiei0 co3orârea nivelulului a8elor su3terane0 8rocese tehnolo=ice cu te$8eraturi ridi cate sau de ventilaţieF. 4.1./. 5 C cd. $0 8&$ântul la o cot& de fundare su3 104 $ nu $ai 8oate 8rezenta variaţii de volu$0 întrucât u$iditatea lui se $enţine constant& Evezi AN<JA D6F.de 1 $.0 $0 8entru terenurile de fundare din cazurile 66 -i 666. Ad?n'ir.F. 'radarea $&surilor ce se ado8t& 4. Q . 1B7@(6 2A +(56<CTA(<A 7A@ 2A (<1<. cF î$3un&t&ţirea terenului de fundare 8entru a di$inua sau anihila variaţiile de volu$.

6. 4. 3F fundarea la o adânci$e $ai $ic& decât cea 8rev&zut& la 8ct. c$0 8rev&zut cu 8ant& de )R s8re e:terior. 3F Conductele 8urt&toare de a8& ce intr& -i ies din cl&diri vor fi 8rev&zute cu racorduri elastice -i etan-e la traversarea zidurilor sau fundaţiilor. E$&suri constructive s8ecialeF. <tan-eitatea în ti$8 necesit& o 3un& co$8ac67 . <ste indicat ca în interiorul cl&dirilor0 conductele s& fie $ontate a8arent0 în su3sol0 res8ectiv în 8ri$ul nivel în cazul construcţiilor f&r& su3sol0 astfel încât s& fie accesi3ile 8entru controlul ce tre3uie efectuat 8eriodic si eventualele re8araţii ce tre3uiesc efectuate i$ediat ce se de8isteaz& neetan-eitatea lor.3.?. .F a 8&$ânturilor care alc&tuiesc terenul de fundare" C variaţia u$idit&ţii 8&$ântului de fundare0 în 8erioada e:ecuţiei -i e:8loat&rii construcţiei E8ct. 4.#n acest sens0 $&surile din 8rezentul cod de 8roiectare -i e:ecuţie sunt =radate 8entru ur$&toarele cazuri* aF fundarea construcţiilor la adânci$ea $ini$& indicat& la 8ct. ? din AN<JA 66F.0 $ 8entru cazurile 660 666. cF 7e reco$and& realizarea de trotuare etan-e în 4urul cl&diri lor " trotuarul din 4urul construcţiilor0 care va avea l&ţi$ea $ini$& de 10 $ se va a-eza 8e un strat de 8&$ânt sta3ilizat0 în =ro si$e de .). 66.. si 8entru construcţii f&r& condiţii s8eciale de e:8loa tare0 8entru 8revenirea de=rad&rilor Evezi AN<JA JF sunt suficiente de re=ul& ur$&toarele $&suri* aF 7ecţionarea cl&dirii -i fundaţiei în tronsoane de $a:i $u$ / $0 8rin rosturi de tasare././. =n '(@3/ 13nd5rii /( (d?n'iA.G. #n cazul fund&rii la adânci$ea $ini$& indicat& la 8unctul 4.F se face de 8roiectant având în vedere 8oten ţialul de contracţie u$flare al 8&$ântului -i ca8acitatea 8ortant& a terenului0 8e 3aza ur$&toarelor criterii* C i$8ortanţa0 $&ri$ea -i structura de rezistenţ& a construc ţiei" C nivelul a8ei su3terane în a$8lasa$entul construcţiei E8ct. <l tre 3uie s& fie etan-0 8utând fi confecţionat din asfalt turnat sau din dale0 din 8iatr& sau 3eton0 rostuite cu $ortar de ci$ent sau $astic 3itu$inos.1 . C =radul de asi=urare ad$is al construcţiei E=rad 6 sau 66 confor$ 8ct. 4. 4. Ale=erea $&surilor constructive s8eciale E8entru cazu rile de la 8ct. .!.. 7e reco$and& ca 8roiectantul s& foloseasc& e:8erienţa local& referitoare la co$8ortarea construcţiilor e:istente fundate 8e terenul activ res8ectiv0 8entru toate o3iectivele ce ur$eaz& a se realiza în continuare.F" C =rosi$ea -i 8otenţialul de contracţie-u$flare E8ct. 4. 4. 4..G. 4.F.( AiniA5 indi'()5 4./.in 8unct de vedere al =radului de asi=urare î$8otriva de=rad&rilor0 construcţiile se 8ot realiza* C cu asi=urare de =radul 60 când 8rin $&surile ce se iau se ur$&re-te ca toate ele$entele co$8onente în construcţia în ansa$3lul ei s& 8oat& 8relua eforturile su8li$entare Eforţele transversale0 $o$ente încovoietoare -i de r&sucireF 8rovenite 66 din tas&ri C ridic&ri sau î$8in=eri rezultate din contracţia sau u$flarea terenului f&r& a 8ericlita structura de rezistenţ&0 a î$8iedica e:8loatarea construcţiei -i a 8une în 8ericol vieţi o$ene-ti" C cu asi=urarea de =radul 66 când $&surile ce se iau au dre8t sco8 li$itarea de=rad&rilor astfel încât acestea s& nu 8un& în 8ericol vieţi o$ene-ti0 construcţia 8oate fi eventual scoas& te$8orar din funcţiune0 necesitând cheltuieli de re8araţie.* 10) $ 8entru cazul 6 -i . M523ri '-n2)r3')i*.

?. <vacuarea a8elor de 8e aco8eri. C C 61-!4 96nstrucţiuni tehnice 8entru deter$inarea defor$aţiilor terenului de fundare al construcţiilor 8rin $etode to8o =rafice. <:istenţa unor =r&dini interioare0 8rev&zute de o3icei cu 3azine de a8& sau fântâni ţâ-nitoare constituie un risc i$8ortant în cazul +@C1.). Tre3uie avut în vedere c& efectele e:istenţei ve=etaţiei se $anifest& uneori du8& un ti$8 îndelun=at E6C1.u8& intensitatea feno$enelor de asecare diferitele s8ecii de ar3ori 8ot fi considerate ca fiind* C foarte 8ericuloase* 8lo8ul0 arinul0 salcâ$ul0 salcia0 ul$ul" C 8ericuloase* arţarul0 $esteac&nul0 frasinul0 fa=ul0 ste4a rul -i tufanul" C 8uţin 8ericuloase* laricele0 3radul0 8inul.. @r$&rirea tas&rii construcţiilor 8rin $etode to8o=rafice.0 ). <ste indicat ca întrea=a acţiune a ur$&ririi $i-c&rilor construcţiilor s& fie 8reluat& de la înce8ut de c&tre o unitate to8o=rafic& de s8ecialitate0 8rin =ri4a 3eneficiarului sau a 8roiectantului =eneral. 4. dF <vacuarea a8elor su8erficiale -i a$ena4area su8rafe ţei terenului încon4ur&tor cu 8ante de scur=ere s8re e:terior. cu ur$&toarele co$8let&ri* +roiectantul este o3li=at s& includ& în docu$entaţia tehnic& -i econo$ic& a 8roiectului de e:ecuţie ur$&rirea co$8ort&rii $i-c&rilor construcţiilor0 inclusiv felul0 nu$&rul -i 8oziţia re8erelor res8ective0 la toate o3iectivele la care s-au sta3ilit $&suri constructive s8eciale E8ct. ). # n afar& de efectul de asecare0 ar3orii 8ot 8rovoca tas&ri sau de8las&ri 8e orizontal& datorit& î$8in=erilor 8rovocate de cre-terea dia$etrului trunchiului sau r&d&cinilor. =F @r$&rirea co$8ort&rii -i $i-c&rii construcţiilor Ede8la s&ri0 înclin&riF0 se va efectua confor$ 8revederilor -i du8& $etodele din* C 7TA7 . aniF0 deter$inat de dezvoltarea ar3orilor. . eF 7e reco$and& evitarea 8lant&rii sau $enţinerii de ar3ori orna$entali0 8o$i fructiferi0 ar3u-ti sau 8lante 8erene în a8ro 8ierea construcţiilor0 cu un s8aţiu între cl&dire -i co8ac de cea /C) $ în funcţie de i$8ortanţa construcţiei0 natura ar3orilor -i 8otenţialul de contracţie u$flare al terenului Evezi fi=. .tare a stratului de 8&$ânt sta3ilizat0 confor$ 8revederilor de la 8ct.6. ..?4)-! 9Terenul de fundare. 6! .0 AN<JA JF. / c$ -i o l&ţi$e de $ini$ 10) $ $enţinându-se o 8ant& transversal& de )R s8re e:terior. J. @neori s-au se$nalat -i de8las&ri 8e orizontal&0 8ân& la ) c$. +rocesele 8ot fi accelerate sau întârziate0 funcţie de 8erioadele $ai secetoase sau $ai u$ede. +entru construcţiile dezvoltate în su8rafaţ&0 de e:e$8lu0 unele cl&diri a=rozootehnice0 trotuarul se 8&streaz& nu$ai în zonele circula3ile0 în rest0 construcţiile se încon4oar& cu un strat de 8&$ânt sta3ilizat în =rosi$e de .F vor fi fundate de re =ul& la aceea-i adânci$e cu construcţiile res8ective0 8entru a se evita de=radarea lor datorit& tas&rilor sau u$fl&rilor diferite de la un 8unct la altul.tre3uie f&cut& 8rin 3urlane la ri=ole i$8er$ea3ile0 s8ecial 8rev&zute în acest sco80 cu de3u-ee asi=urate -i 8refera3il direct în reţeaua de canalizare.. fF Ane:ele cl&dirilor Esc&ri0 terase etc. #n ti$8ul e:ecuţiei construcţiei0 sarcina efectu&rii $&sur&torilor revine constructorului0 iar du8& darea în e:8loatare ea revine 3eneficiarului lucr&rii.efri-area -i dezr&d&cinarea co8acilor se va face într-o 8erioad& u$ed& E8ri$&vara sau toa$naF0 u$8lerea =olurilor efectuându-se i$ediat0 cu 8&$ânt local sau 8refera3il sta3ilizat0 3ine co$8actat0 confor$ indicaţiilor de la 8ct. ).11F" 8entru celelalte construcţii 8rocedându-se confor$ re=le$ent&rilor tehnice sus $enţionate. +rin $&surile de siste$atizare vertical& tre3uie s& se evite sta=narea a8elor su8erficiale la distanţe $ai $ici de 1 $ în 4urul fiec&rei construcţii.). #n funcţie de tendinţele -i 8osi3ilit&ţile de defor$are a terenului 8rin contracţie sau u$flare0 se va studia fie le=area ri=id& a ane:elor de construcţii0 fie se8ararea lor co$8let& -i tratarea inde8endent&. 68 <:istenţa ar3orilor conduce în =eneral la tas&ri diferenţiate0 $a:i$e în i$ediata vecin&tate a trunchiului.

3F reducerea u$fl&rii terenului 8rin $&rirea 8resiunii efec tive 8e tal8a fundaţiei0 8ân& la o valoare cel 8uţin e=al& cu 8resiunea de u$flare0 sta3ilit& confor$ s8ectrului cu traiecto riile $odific&rilor de stare rezultate în ur$a încerc&rilor edo$etrice $ulti8le Efi=. dF +revederea unor structuri sau a unor $&suri constructive care s& 8er$it& 8reluarea î$8in=erilor sau de8las&rilor neunifor$e cauzate de u$ezire0 res8ectiv uscarea terenului de fun dare * C Centuri de 3eton ar$at0 continue 8e întrea=a lun=i$e a 8ereţilor e:teriori -i interiori0 8ortanţi sau auto8ortanţi0 a$8la sate la fiecare nivel al construcţiei0 inclusiv la nivelul soclului. =n '(@3/ 13nd5rii /( . 4. 8entru oţel 5> /G. Calculul terenului de fundare în cazul fund&rii directe..4/-GGF 8e lân=& $&surile de la 8ct. #n unele cazuri 8entru a se scoate u$8lutura de su3 efec tul variaţiilor de u$iditate se 8ot folosi folii de $aterial i$8er-0 $ea3il dis8use 8e su8rafaţa taluzului s&8&turii -i la o $ic& adânci$e su3 su8rafaţa terenului.-G) 9Terenul de fundare. @nii autori reco$and& în astfel de cazuri luarea în considerare a unor coeficienţi de î$8in=ere activ& de 0GC10 . sunt necesare unele $&suri constructive s8eciale ce se sta3ilesc de 8roiectant E8ct.din 4urul construcţiei va avea l&ţi$ea $ini$& de l .11./. +entru centuri cu l&ţi$ea $ai $are de /.. cF 8resiunea orizontal& de u$flare0 care în cazul ar=ilelor su8raconsolidate 8oate fi chiar $ai $are decât 8resiunea verti cal& de u$flare0 se $anifest& 8rin î$8in=eri asu8ra feţelor late rale ale fundaţiilor -i 8ereţilor e:teriori sau asu8ra lucr&rilor de susţinere. '34rin25 =n @-n.1 .5 $ -i se va a-eza 8e un strat de 8&$ânt sta3ilizat de for$a -i di$ensiunile 8rezentate în fi=ura 1. 66.r5 ( 3Aidi)5:ii 4. #n cazul lucr&rilor de susţinere de ti8ul zidurilor de s8ri4in0 este interzis s& se utilizeze ca $aterial de u$8lutur& în s8atele lucr&rii0 ar=ile cu u$fl&turi -i contracţii $ari0 deoarece în ur$a co$8act&rii 8&$ântului0 8resiunea orizontal& de u$flare 8oate fi $ai $are decât 8resiunea vertical& de u$flare.?. în s8ecial 8e +@C1 cu contractilitate foarte $are sau $are Econfor$ 7TA7 1. din AN<JA 66F0 care îns& nu va de8&-i ca8acitatea 8ortant& a terenului0 sta3ilit& confor$ 7TA7 // /. <fectele defor$a71 .@-ni. Aceste $&suri constructive s8eciale sunt ur$&toarele* aF trotuarul etan.(d?n'iA. 2. c$0 sunt necesare $ini$u$ 6 φ 1. #$8in=erea lateral& dat& de acest ti8 de $aterial are valori varia3ile de la zero în ti$8ul 8erioadei de usc&ciune0 la valori $a:i$e care 8ot de8&-i î$8in=erea din =reutatea 8ro8rie -i su8rasarcina0 în 8erioadele u$ede.). 2a cl&dirile nu$ai 8arter0 de for$& în 8lan a8ro8iat& de 8&trat centura su8erioar& 8oate fi înlocuit& cu ar$area zid&riei la colţuri0 8e l0) .. #n cazul fund&rii la o adânci$e $ai $ic& decât cea 8rev&zut& la 8ct. 4.F în vederea asi=ur&rii rezistenţei0 sta3ilit&ţii si e:8loat&rii nor$ale a tuturor construcţiilor fundate 8e +@C1.. *(ri(:i. Centurile se ar$eaz& de re=ul& si$etric0 având $ini$u$ 4 φ 1.0 $ lun=i$e 8e fiecare latur&0 care s& de8&-easc& în orice caz =olurile u-ilor -i ferestrelor.. 4. Calculul se va efectua 8e 3aza sensului 8redo$inant al defor$aţiei terenului0 în funcţie de condiţiile din $o$entul e:ecut&rii fundaţiei Eanoti$8 8loios sau secetosF. d.M523ri '-n2)r3')i*.

4.. 7tructura tre3uie 8roiectat& astfel încât s& asi=ure ri=iditatea0 res8ectiv fle:i3ilitatea construcţiei atât în 8lan vertical cât -i în 8lan orizontal. 3F +entru a se evita e:ecutarea unor volu$e $ari de s&8& tur& si 3etoane în fundaţii Ede e:e$8lu la unele construcţii a=ro zootehnice dezvoltate 8e su8rafeţe $ariF0 este indicat& înlocuirea fundaţiilor continue cu fundaţii izolate 8e care reaze$& cons trucţia 8rin inter$ediul unor =rinzi de fundare. Ado8tarea unor siste$e indirecte de fundare care s& de8&-easc& straturile de 8&$ânturi contractile* aF +entru construcţii de i$8ortanţ& deose3it& -i =rosi$e $are a stratului de +@C1 se 8oate recur=e la fundarea 8e 8iloţi 8entru a asi=ura trans$iterea eforturilor su3 zona afectat& de variaţiile de u$iditate ale 8&$ântului -i deci de $odific&ri de volu$. . #n acest sens se 8ot 8roiecta fie construcţii cu structura foarte ri=id& Ecare s& 8oat& 8relua în 3une condiţii eforturile su8li$entare ce a8ar în su8rastructur&F0 fie construcţii fle:i3ile Ecare s& se ada8teze la defor$aţiile s8ecifice ale terenuluiF.-G)F. Calculele se vor efectua 8e 3aza celor $ai defavora3ile i8oteze 8rivitoare la contracţia sau u$flarea terenului0 funcţie de condiţiile de u$iditate rezultate din studiile =eotehnice -i din $o$entul e:ecuţiei fundaţiei.1/.. 72 Tre3uie 8rev&zut un s8aţiu între su8rafaţa terenului -i tal8a =rinzii de fundaţie e=al cu valoarea 8osi3il& a u$fl&rii 8&$ân tului Ecirca 1 C1) c$F care s& se u$8le cu nisi8 =r&unţos0 î$8iedicându-se totodat& accesul direct al a8ei0 res8ectiv asi=urânduse evacuarea ei.F. C +roiectarea unor construcţii 8uţin sensi3ile la defor$a rea neunifor$& a terenului de fundare0 în cazurile în care este necesar o asi=urare de =radul 6 E8ct. 7e evit& astfel deschiderea unui front $ai $are de contact cu at$osfera care $odific& a8recia3il u$iditatea 8&$ântului activ din s&8&tur&.A. M523ri /( r.di. #n cazul unor construcţii ce au suferit de=rad&ri Evezi AN<JA JF se 8oate recur=e la su3zidire 8rin e:cavare în co$8arti$ente0 în ordinea indicat& în fi=ura .1.?.r.r(d5ri/-r 4.( d.ţiilor neunifor$e vor fi considerate acţiuni te$8orare de lun=&0 durat&. #n acest caz 8e fi-a 8ilotului din zona cu variaţii de volu$ se vor ado8ta soluţii care s& evite 8roducerea în 8ilot a unor solicit&ri de s$ul=ere ca ur$are a u$fl&rii terenului. C î$3in&rile ele$entelor de rezistenţ& din 3eton ar$at 8refa3ricat tre3uie 8roiectate -i realizate cu luarea în conside rare a efectelor defor$&rii neunifor$e a terenului. <fectele defor$aţiilor neunifor$e vor fi considerate acţiuni te$8orare de lun=& durat&. 7e va verifica co$8ati3ilitatea dintre defor$aţiile Eîn a$3ele sensuriF ale terenului activ -i defor$aţiile ad$isi3ile ale structurilor 8refa3ricate Econfor$ 7TA7 // /.. 4.

1?./.ac& î$3r&c&$intea este i$8er$ea3il& -i e:ecuţia a avut loc la sfâr-itul verii atunci când datorit& secetei sucţiunea 8&$ântului este ridicat&0 are loc ulterior un 8roces de $i=raţie a a8ei din zonele învecinate $ai u$ede s8re zona central& 8ân& la atin=erea unei noi st&ri de echili3ru./-r 2i /3'r5ri/-r d. .14. dr3A3ri =n @-n. #n ceea ce 8rive-te dru$ul 8ro8riu-zis0 acesta se co$8ort& ca orice construcţie foarte u-oar& la care =reutatea ei 8ro8rie nu co$8enseaz& 8resiunea de u$flare dezvoltat& de 8&$ântul ar=ilos.e fa8t ru8erea tre3uie atri3uit& unei 8roiect&ri 3azat& 8e valori 8rea o8ti$iste 8entru rezistenţa la t&iere -i ca ur$are a unor feno$ene teolo=ice Ecur=ere lent&F. =n '(@3/ )(/3@. Tre3uie $enţionat îns& c& aceste reco$and&ri se refer& la ra$3leele 8e care se realizeaz& =rinzile sau t&l8ile cl&dirilor -i nu sunt a8lica3ile 8entru dru$uri cu trafic =reu. 2a taluze de=radarea are loc de o3icei 8rin for$area unor cruste cr&8ate care se des8rind 8ro=resiv -i afecteaz& zone din ce în ce $ai 8rofunde. Tratarea o3i-nuit& const& din* î$3un&t&ţirea condi ţiilor de drena4 atât la 8iciorul cât -i la 8artea su8erioar& a talu zului0 în 8rotecţia su8rafeţei î$8otriva eroziunii -i a 8&trunderii a8ei 8rin infiltraţie în fisuri Ea-ternerea unor $ateriala =ranulare sau te:tile neţesute0 torcretareaF -i ado8tarea unor 8ante dulci ale taluzelor de ordinul 1// la 1/4. #n =eneral se reco$and& evitarea folosirii 8&$ântu rilor contractile la realizarea ra$3leelor. #n tot cazul co$8ac tarea 8&$ânturilor contractile tre3uie realizat& la u$idit&ţi cât $ai a8ro8iate de u$iditatea de echili3ru0 di$inuându-se în 74 felul acesta variaţiile de volu$ aferente $odific&rilor de u$iditate. #n unele cazuri0 taluze iniţial sta3ile se de=radeaz& du8& câteva luni sau câţiva ani0 8ro3a3il ca ur$are a atin=erii unei noi situaţii de echili3ru a 8resiunilor interstiţiale0 care 8rin desc&rcare au avut la înce8ut valori ne=ative. . Atunci când nu se dis 8une de alte $ateriale se 8oate recur=e la î$3un&t&ţirea 8&$ân turilor în s8ecial 8rin sta3ilizarea cu var. Ca -i la cl&diri0 situaţia din ti$8ul e:ecuţiei condiţioneaz& co$8ortarea sa în ti$8. Adesea 8rocesul se accelereaz& ca ur$are a efectului unor 8loi 8uternice.1). Trat&rile $enţionate tre3uiesc realizate i$ediat du8& taluzare. +entru orientare0 în fi=ura /0 se arat& =radul de co$8actare necesar0 în funcţie de condiţiile cli$atice -i indicele de 8lasticitate al 8&$ânturilor E6 8F. 4.16. 7unt frecvente de ase$enea ru8eri de 8icior sau de adânci$e atunci când a8a se infiltreaz& 8rin fisuri de contracţie sau când ar=ila de la 3aza taluzului devine saturat& ca ur$are a unui drena4 deficient0 în cazul când ar=ila a3soar3e a8& sau este su8us& efectului unor cicluri de uscare-u$ezire0 rezistenţa la t&iere scade foarte $ult0 8ân& la valori de ordinul câtorva N/c$ . Condiţiile cele $ai defavora3ile din =rafic cores8und unor zone cli$atice cu 8erioade de secet& $ai $ari ca / luni. 4. #n astfel de cazuri taluzele de echili3ru a4un= s& ai3& înclin&ri de )S -i 1 S. 2a aceste valori se a4un=e dac& în calculele de sta3ilitate se conteaz& 8e rezistenta rezidual&0 care în cazul ar=ilelor active 8oate fi 0/ sau chiar 01 clin rezistenţa de vârf. .M523ri '-n2)r3')i*. 4. '3 45A?n)3ri '3 3A1/5ri 9i '-n)r(':ii A(ri 4. Cre-terea u$idit&ţii în 75 .

6. 7ta3ilizarea +@C1 folosit la u$8luturi0 care se reali zeaz& în sco8ul de a se reduce u$flarea relativ& a 8&$ântului su3 li$ita care-1 face insensi3il la variaţiile de u$iditate0 se 8oate efectua fie 8rin $etode chi$ice0 fie 8rin de=resare cu nisi8. . ). ).6. c$ =rosi$e0 fiind interzis& utilizarea în acest sco8 a $aterialelor drenante. +entru a $ic-ora tendinţa de u$flare a terenului aF 7e 8oate recur=e la înlocuirea ar=ilei 8e 06C 0G $ cu 8&$ânt $ai 8uţin activ sau cu 8&$ânt sta3ilizat -i la re8ararea 8eriodic& E6C? aniF a î$3r&c&$inţii. 77 .F. 3F Tot 8entru di$inuarea efectelor u$fl&rilor -i contracţi ilor se 8refer& î$3r&c&$inţile fle:i3ile care 8ot fi re8arate $ai u-or" cF 5 $&sur& eficient& este construirea în eta8e0 între care se las& un ti$8 suficient 8entru sta3ilizarea condiţiilor de u$iditate. Aceste o8eraţii necesit& $ult& atenţie -i tre3uie ur$ate i$ediat de turnarea 3etonului în fundaţie. @$8luturile su3 8ardoseli se vor e:ecuta fie din 8&$ân turi li8site de 8otenţial de contracţie-u$flare C dac& se dis8une de un astfel de $aterial în zon& C fie din +@C1 sta3ilizate Econfor$ 8unctului ). +entru controlul realiz&rii u$8luturilor de orice fel0 se va 8roceda confor$ 7TA7 1!1//1/-G/0 aceste lucr&ri fiind 8rev&zute în 8roiect ca lucr&ri de 3az&. ).1!.F -i a8oi la co$8actarea su8rafeţei de fundare Econfor$ 8ct. ).4.). cores8unz&tori st&rii dd re=i$ a terenului.1G.F 8recedat& de o u-oar& stro8ire a 8&$ântului0 8entru a se realiza u$idita tea o8ti$& de echili3ru sta3ilit& confor$ AN<J<6 D66..ac& totu-i se 8roduc cr&8&turi 8e su8rafaţa terenului de la cota de fundare0 înainte de turnarea 3etonului se va 8roceda la $atarea lor0 fie cu la8te de ci$ent Edac& cr&8&turile sunt $iciF fie cu 8&$ânt sta3ilizat Erealizat confor$ 8ct. 4. dF +ro3le$a esenţial& este diri4area a8elor de su8rafaţ& -i drenarea 8latfor$ei 8entru a evita sta=narea a8ei -i u$fl&rile aferente. 7oluţia de realizare a u$8luturilor va fi0 în $od o3li=atoriu $enţionat& în 8roiectul de e:ecuţie. #n cazul în care nivelul de fundare al construcţiei se afl& în zone de variaţie sezonier& a u$idit&ţii 8&$ântului0 e:ecutantul este o3li=at s& solicite 8rezenţa 8roiectantului înainte de în ce8erea turn&rii 3etonului în fundaţii0 8entru a verifica $&sura în care i8otezele luate în considerare la 8roiectare cores8und cu situaţia real& de 8e teren. ).zona central& conduce la u$flarea 8&$ântului -i la a8ariţia de fisuri caracteristice lon=itudinale. #nainte de înce8erea s&8&turilor 8entru fundaţii0 este a3solut necesar ca su8rafaţa terenului s& fie cur&ţat& -i nivelat&0 cu 8ante de scur=ere s8re e:terior0 s8re a nu se 8er$ite sta=narea a8elor din 8reci8itaţii -i scur=erea lor în s&8&turile 8entru fundaţii aceste lucr&ri se vor 8revedea în 8roiect0 ca lucr&ri de 3az&. ).6.F" în toate cazurile0 u$8luturile vor fi 3ine co$8actate0 în straturi de 1) ./.). +entru 8roiectare este necesar s& se dis8un& de ur$& toarele date* C evaluarea 8rofilului de u$iditate a terenului" C 8ro=noza distri3uţiei de echili3ru a u$idit&ţii du8& construirea -oselei -i a variaţiilor de volu$ aferente" C deter$inarea volu$ului s8ecific V Edensit&ţii ρdF -i a u$idit&ţii o8ti$e wopt" C $odulul de defor$aţie E1F -i indicele de ca8acitate 8or tant& (ICP).. 5('AN6TA(<A Ş6 <J<C@A6A 2@C(B(625( . 4. . #n =eneral tre3uie avut în vedere c& $&surile su8li$entare necesare 8entru di$inuarea efec telor ar=ilelor active conduc la costuri su8li$entare.). ). 1&surile 8rescrise la acest 8unct se vor a8lica -i înainte de realizarea u$8luturilor su3 8ardoseli E8ct.. Toate lucr&rile ciclului zero se vor efectua 8e tronsoane0 f&r& întreru8eri -i în ti$8 cât $ai scurt0 8entru a se evita varia ţiile i$8ortante de u$iditate a 8&$ântului activ în ti$8ul e:e cuţiei.. ).1.AA66 +< +B1ONT@(6 C@ @1N2B(6 Ş6 C5NT(ACA66 1A(6 ). 1B7@(6 +(6D6N.< N@N. @lti$ul strat de 8&$ânt0 de circa / c$ =rosi$e0 din s&8&tura 8entru fundaţie tre3uie e:cavat 8e 8orţiuni e-alonate în ti$8 C 8e $&sura 8osi3ilit&ţilor de e:ecuţie a fundaţiilor în ziua res8ectiv& C -i i$ediat înainte de turnarea 3etonului în fundaţie0 8entru a se evita efectele ne=ative cauzate de variaţi ile de u$iditate. 76 ).

.. +@C1 8rovin adesea din $arne ar=iloase la care0 8rin solificare0 calcarul a fost s8&lat -i de8us s8re adânci$e Ela . din >anat EHe3el0 >erzovia0 Derne-0 >uzia-0 >arda0 >reslev&ţ0 +i-chea etc.. C Nor$e de 8rotecţia $uncii în construcţii $onta4e0 a8ro 3ate de 1inisterul Construcţiilor 6ndustriale cu ordinul 1.!/.ur=e-ti0 (â$nicu-7&rat etc.etc. 6R Edin =reu tatea 8&$ântului uscatF0 8rocentul sta3ilindu-se 8rin încerc&ri0 fiind în funcţie de natura -i u$iditatea natural& a 8&$ântului activ res8ectiv0 7ta3ilizarea 8rin de=resare cu nisi8 necesit& un 8rocent de .+entru sta3ilizarea 8rin $etode chi$ice0 se reco$and& utilizarea 8rafului de var nestins0 în 8ro8orţie de / .0 . 6.un&rii.///. #n toate cazurile0 8entru asi=urarea calit&ţii lucr&rilor0 toate o8eraţiunile tre3uie realizate înţr-un ti$8 cât $ai scurt0 inclusiv co$8actarea 8&$ântului sta3ilizat 8us în o8er&0 8entru ca u$iditatea $aterialului s& nu se $odifice cu $ai $ult de U . din 1untenia E7latina0 +ite-ti0 Doila0 1i4a0 .o$ne-ti C Chia4na0 >eciu0 7c&eni0 <derile0 (&zvadul de 4os0 +loie-ti0 Dalea C&lu=&reasc&0 Dintileanca0 >uz&u0 . /. 78 AN<JA 6 (B7+ON.e40 Hi3ou0 Tal&u0 >rad0 Terind0 >istriţa0 7ân=eorz-3&i0 A=hire-0 Turda0 Aiud0 %unedoara0 7i$eria0 5r&-tie0 .in aceast& cate=orie fac 8arte $a4oritatea + @ C1 din ţara noastr&" C for$aţiuni de cli$& cald&0 3o=ate în $aterii or=anice 8rovenite din evoluţia 3iodina$ic& a solului de ori=ine =laciar& sau aluvionar&0 care au suferit în ti$8 o i$8ortant& evoluţie 8edolo=ic&0 devenind ar=ile fisurate0 cu 8orozitate -i 8lasticitate foarte $are0 adic& 8rezentând structur& secundar& Ereţele de fisuri care se8ar& $asa lor în 3uc&ţi 8oliedrice cu feţe lustruiteF.F0 8recu$ -i în unele zone din lunca -i delta .F" ?! . . 4 R nisi8 =r&unţos care dease$enea se sta3i le-te 8rin încerc&ri.1. c$ =rosi$e în stare afânat&0 3ine co$8actate confor$ 8revederilor de la 8ct. 2a e:ecutarea lucr&rilor de terasa$ente -i fundaţii se vor res8ecta ur$&toarele re=le$ent&ri în vi=oare* C Nor$e re8u3licane de 8rotecţia $uncii0 a8ro3ate de 1inisterul 1uncii -i 1inisterul 7&n&t&ţii cu ordinul nr.?. C (e=ula$entul 8rivind 8rotecţia -i i=iena $uncii în con strucţii0 ca8itolul 1!0 a8ro3at de 12+AT cu ordinul !/N/ ?1).in 8unct de vedere =eolo=ic0 +@C1 sunt de dou& ti8uri* C for$aţiuni de zon& te$8erat& Ede la sfâr-itul terţiarului -i înce8utul cuaternaruluiF0 constituite din de8ozite =laciare0 lacustre -i $arine vechi0 de natur& $arnoas&-calcaroas&0 decalcifiate 8rin s8&lare -i î$3o=&ţite în coloizi. 0 ) $ -i $ai $ultF0 astfel încât orizonturile caracteristice ale solului definite în +edolo=ie E)F au ur$&toarele 8ro8riet&ţi s8ecifice* C orizontul A* 3o=at în su3stanţe or=anice Ehu$usF are culoare nea=r& -i este 8urt&tor al r&d&cinilor de 8lante" 6. +rovenienţa -i co$8ortarea 8&$ânturilor cu u$fl&ri -i contracţii $ari 6... . 58eraţia 8ro8riu-zis& de sta3ilizare a +@C1 const& din a$estecare cât $ai o$o=en& a 8&$ântului res8ectiv cu 8raful de var nestins sau cu nisi8ul =r&unţos0 în 8ro8orţiile -i la u$idit&ţile rezultate din încerc&ri0 -i 8rescrise de 8roiectant. ).F" C în zonele de lunc& -i terase ale unor râuri0 $ai ales în 8odi-ul 1oldo venesc E>ahlui la 6a-i0 Tru-e-ti0 7&veni0 6ţcani0 +iciorul 2u8ului0 Daslui C >ârlad0 Crasna C %u-i0 >uh&ie-ti C (o$an0 Târ=u->u4or0 (o-ie-ti0 2uc&ce-ti C 1oine-ti etc..1.eva0 %aţe=0 A8old0 7i3iu0 5cna 1ure-0 'ale--Tilinca0 Cisn&die0 Dictoria0 7fântu-'heor=he etc. .. ). .o3ro=ea" C în +odi-ul Transilvaniei $ai ales în 8artea sa dins8re nord EClu4 C Neleac0 (&z3oieni0 7alva-Di-eu0 >aia-1are0 >aia-78rie0 Şi$leul 7ilvaniei0 7&r$a-u0 Ta=a0 1eciu0 >eclean0 ..in aceast& cate=orie fac 8arte de8unerile ar=iloase -i or=anice din lunca -i delta .F" C în zonele colinare dins8re câ$8ia de vest E5radea0 Ale4d0 Tinca0 >ocsi=0 2unca Teuzului0 1âner&u0 1edie-ul Aurit etc. #ncerc&rile 8entru sta3ilirea 8ro8orţiilor o8ti$e de 8raf de var nestins sau de nisi8 =r&unţos constau din efectuarea în la3orator a unor a$estecuri de 8ro3& cu +@C1 ce ur$eaz& a fi sta3ilizat0 c&rora li se deter$in& ca8acitatea de variaţie a volu$ului confor$ celor ar&tate la 8ct.../ /1!G .F.F -i izolat în 1oldova -i . -i a densit&ţii în stare uscat&0 necesare a fi realizate de e:ecutant 8e -antier0 $enţionând aceste valori în 8ro iect0 î$8reun& cu 8rocentele de var nestins0 res8ectiv de nisi8 =r&unţos.R faţ& de u$iditatea 8rescris& în 8roiect.).6(<A +B1ONT@(625( C@ @1N2B(6 Ş6 C5NT(ACA66 1A(6 #N (51ON6A +(5D<N6<NAA Ş6 C51+5(TA(<A +B1ONT@(625( C@ @1N2B(6 Ş6 C5NT(ACA66 1A(6 (&s8ândirea 8&$ânturilor cu u$fl&ri -i contracţii $ari în (o$ânia +ân& în 8rezent au fost indentificate ur$&toarele zone Evezi harta0 fi=. . +e 3aza acestor încerc&ri de la3orator0 8roiectantul va sta3ili valorile u$idit&ţii o8ti$e0 wopt. C în zonele su3car8atice -i 8ie$ontane din 5ltenia ETurnu-7everin0 1otru0 7trehaia0 Nilia-i C Târ=u Hiu0 +odari0 Craiova0 (o3&ne-ti0 >al. . /.. +unerea în o8er& a 8&$ânturilor sta3ilizate se face în straturi orizontale de 1).un&rii de 8e cursurile unor râuri -i cele lacustre Ear=ile =raseF. /4/1!?) -i 6 /1!?)..

efectuate la 2a3oratorul de Cercet&ri (utiere din An=lia a8ariţia unor astfel de feno$ene este 8osi3il& atunci când u$iditatea M V 04 wL (wL C li$ita su8erioar& de 8lasticitateF.u8& cercet&rile . .F* roca $a$& E$arne ar=iloascF " orizont nealterat. 1. 2a variaţiile sezoniere de ti$iditate0 +DC1 se co$8ort& astfel* C în 8erioadele secetoase0 a8ar în teren cr&8&turi de contracţie de o3icei su3 for$a unei reţete 8oli=onale Efi=./.C orizontul 6 6 * cu 8otenţial de u$flare C contracţie $are0 3o=at în 8articute coloidale E$inerale C ar=iloaseF " de culoare cafenie-ro-cat&" C orizontul C* li8sit de 8otenţial de u$flare C contracţie0 3o=at în car 3onat de calciu" $ai al3icios0 cu concreţii calcaroase" C orizontul .-i în 8erioadele u$ede0 conducând la evoluţia de=rad&rii construcţiilor. ... 1.F cr&8&turile str&3at orizonturile A si >0 8ân& la su8rafaţa orizontului C0 8rovocând fisura rea construcţiilor la care nu s-au luat $&suri cores8unz&toare " feno $enul este $ai 8ronunţat la terenurile 8uternic însorite $ai ales acolo unde au sta=nat a8ele at$osferice Eochiuri de a8&0 3&lţi de $ic& adânci$eF " C în 8erioadele 8loioase cr&8&turile înce8 s& se închid& " închide rea cr&8&turilor 8orne-te0 atât de 4os0 datorit& u$ezirii0 8rin a8a infil trat& în stratele inferioare0 cât -i de sus0 unde straiele su8erioade se u$fl& 8rin u$ezire unifor$& " cl&8&turile r&$ân 8arţial deschise de la un ciclu sezonier la altul " ca ur$are0 defor$aţiile terenului au un caracter neunifor$ .

.

.

.

.

50 care are în ra8ort cu a:a a3sciselor ne=ative o 8ant& e=al& cu in-.dicele de activitate definit de 7We$8ton* 6AQ6+/J. +entru e:e$8lificare în fi=ura 666. @nind 8unctele P al&turate se o3ţine o fi=ur& =eo$etric& si$8l&Ca$8rent&C care faciliteaz& identificarea 8&$ânturilor. #n cazul de faţ& s-a ales acest ra8ort astfel încât la lo=. Nor$a -i di$ensiunea a$8rentei caracterizeaz& 8&$ântul considerat. . 1. 1 Q l 8e a:a ordonatelor ne=ative Elo= &) cores8und ) R 8e celelalte a:e. sunt fi=urate do$e niile de activitate corelate cu intensitatea de=rad&rilor construcţiilor 8e ar=ile e:8ansive sta3ilite de Den den 1erMe E11F. #n cazul ar=ilelor -i 8rafurilor a$8renta este li$itat& la 3az& de orizontala cores8unz&toare dia$etrului echivalent de -. +entru a facilita ur$&rirea schi$3&rilor de for$& -i di$ensiune a a$8rentei 8e dia=ra$a este fi=urat un cerc cu centru în ori=inea a:elor de coordonate -i cu raza e=al& cu ) R. sunt re8rezentate a$8rentele 8entru câteva ar=ile din ţar&.tificare a 8&$ântului nu$ai 8orţiunea cu8rins& între 8rocenta4ele de 1 R -i ! R0 li$itat& de 8unctele + 1 -i +!/. este re8rezentat 8unctul P .e ase$enea 8entru a o3ţine =aranţia unei a$8rente identice 8entru un acela-i 8&$ânt $ai tre3uie 8recizat ra8ortul dintre scara a3sciselor 8ozitive -i sc&rile de 8e celelalte a:e. Cu cât un 8&$ânt este $ai activ în ra8ort cu a8a cu atât aria a$8rentei este $ai $are. 6n cazul 8&$ânturilor ne8lastice (WL Q 0 IP # F 8unctele +1 -i +. 90 . #n cadranul . având a3scisa e=al& cu 8rocenta4ul 8articulelor cu dia$etrul $ii $ic ca µ! (" µ!) -i ordonata e=al& cu indicele .µ 8entru care cores8unde 8unctul +.u. #n cadranul 4 este re8rezentat 8unctul + 4 de a3scis& WL -i având ordonata cores8unz&toare 8rocenta4ului de 1 R a cur3ei =ranulozit&ţii 8entru nisi8uri sau cea cores8unz&toare dia$etrului echivalent de µ 8entru ar=ile -i 8rafuri. se confund& cu ori=inea iar 8unctul + 4 este situat 8e a:a $% a-a c& a$8renta este li$itat& la cadranul /.µ 6n acest fel cadranul .de 8lasticitate IP! @nind acest 8unct cu ori=inea a:elor de coordonare se o3ţine drea8ta +. Tot în cadranul . 8oate fi se8arat 8rin dre8te de e=ali indici de acti vitate E6A Q const.F0 cores8unz&toare li$itelor folosite 8entru clasificarea 8&$ânturilor ar=iloase 8e 3aza activit&ţii.

.

.

+unctele A.. 1. Tonele cu +@1C din ţara noastr& au în =eneral 8reci8itaţii 3o=ate E) . SCF0 care 8rovoac& feno$ene re8etate de u$flare -i contracţie0 cu efecte care se $anifest& 8ractic 8ân& la o adânci$e de circa . 1. 1.0 $ Eu$flarea -i res8ectiv contracţia 8&$ântuluiF....F. D6. 1.0 $0 u$iditatea se $enţine 8ractic constant& în tot ti$8ul anului. #n 8rivinţa condiţiilor hidro=eolo=ice0 în funcţie de adânci$ea a8ei su3terane se distin= trei cazuri 8osi3ile Efi=... 1. Nactorii cli$atici 8rin variaţiile de te$8eratur& -i u$iditate în sol influenţeaz& 8rin re=i$ul lor alternant0 8e anoti$8uri0 u$flarea -i res8ectiv contracţia 8&$ântului. 1 ) !? . Nundarea în zona A ' sau su3 8unctul & Ecând zona A ' li8 se-teF se face în condiţii si=ure. D6.F este o co$3inaţie a celorlalte dou& cazuri.AN<JA D6 #ACTORII CARE IN#LUEN"EABĂ CARIA"IILE DE COLUM ALE PĂM$NTURILOR CU UM#LĂRI ŞI CONTRAC"II MARI Toate 8&$ânturile ar=iloase active sunt 8otenţial ca8a3ile de u$fl&ri -i contracţii i$8ortante la variaţiile de u$iditate. Aceast& ca8acitate de u$flarecontracţie se $anifest& îns& nu$ai atunci când condiţiile locale 8rile4uiesc $a nifestarea activ&0 a 8otenţialului de u$flare-contracţie a 8&$ântului. C cazul 6* nivelul hidrostatic su3teran se afl&.0 $0 la care dia=ra$a Efi=. <a arat& c& zona A' nu este su8us& variaţiilor de u$iditate. + $ cd.F arat& un orizont de iarn& -i altul de var&0 adânci$ea de la care u$iditatea r&$âne 8ractic constant& fiind de circa 104 $" de la aceast& adânci$e0 fundaţiile nu $ai sunt influenţate de usc&ciune" C cazul 66* nivelul hidrostatic su3teran se afl& la adânci$ea inter$edi ar&0 înrte ..c.F de variaţie a u$idit&ţii (w) cu adân ci$ea de la su8rafaţa terenului (*) C deter$inat& 8rin $&sur&tori 8eriodice de teren C arat& c&0 su3 adânci$ea de circa . .a. la o adânci$e $ai $ic& de . -i 1 $0 la care dia=ra$a Efi=. D6. cF 8resiunea e:istent& sau a8licat&. '. D6. D6. res 8ectiv iarna ECF. Dariaţiile de volu$ cauzate de variaţiile de u$iditate ale +@C1 sunt influenţate de* aF activitatea 8&$ânturilor" 3F variaţii sensi3ile de u$iditate datorate ur$&torilor factori* C factorul cli$atic0 care condiţioneaz& variaţiile ele te$8eratur& -i u$iditate în sol0 C condiţii hidrolo=ice0 C ve=etaţia0 C variaţia u$idit&ţii terenului0 în 8erioada de e:ecuţie -i în ti$8ul e:8loat&rii construcţiei. D6. D6. ? $$/anF cu re=i$ torenţial -i ecarturi $ari de te$8eratur& între var& -i iarn& -i între zi -i noa8te" în ti$8ul verii E8este 1 S . +unc tele C (i & cores8und adânci$ilor $a:i$e de variaţie ce se atin= vara (&). . C )i & )e sta3ilesc 8rin o3ser vaţii sezoniere în teren..3./. C cazul 666* nivelul hidrostatic su3teran se afl& la o adânci$e $ai $are de 1 $0 la care dia=ra$a Efi=.

$ea3ile Etrotuare asfaltate sau din 3eton0 î$3r&c&$inţi de dru$uri etc.e ase$enea 8rocesele tehnolo=ice cu surse 8uternice de c&ldur& sau do fri= 8ot conduce la variaţii i$8or tante de u$iditate -i res8ectiv la variaţii de volu$ ale terenului de fundare ar=ilos. 6n toate cazurile0 s-a constatat c& de=rad&rile construcţiilor sunt.+rezenţa ve=etaţiei 8erene lân=& construcţii.a=raveaz& de=rad&rile acestora. !G . D6.F în terenul de fundare se va tinde s8re realizarea unei st&ri de u$iditate de echili3ru..6.). a sau când nu e:ist& un strat de a8& su3teran&" în aceste cazuri starea de echili3ru a u$idit&ţii este condiţionat& în 8rinci8al de condiţiile cli$atice ale re=iunii considerate. .AN<JA D66 ESTIMAREA DISTRIBU"IEI UMIDITĂ"II DE ECDILIBRU A TERENULUI DE SUB CONSTRUC"II ŞI CARIA"IILE DE COLUM A#ERENTE 6n esti$area sensului -i a$8loarei variaţiilor de volu$ tre3uie s& se ţin& sea$& de fa8tul c& 8rin realizarea construcţiei este 8ertur3at schi$3ul natural de u$iditate între teren -i at$osfer&0 în cazul realiz&rii unor construcţii i$8er. din care rezult& c& cu cât 8resiunea adus& 8e teren este $ai $are0 cu atât defor$aţiile vor fi $ai $ici.$ult $ai 8ronunţate în vecin&tatea ar3orilor -i ar3u-tilor situaţi a8roa8e de cl&diri0 8entru c& 8roduc o uscare i$8ortant& a 8&$ântului în tot ti$8ul anului 8rin a3sor3ţia u$ezelii din terenul de fundaţie de c&tre r&d&cinile 8lantelor. 1a4oritatea construcţiilor sunt e:ecutate într-o 8erioad& de ti$8 relativ scurt&0 8e 8arcursul unui sin=ur sezon cli$atic. #n cazul 8&$ânturilor ar=iloase0 între u$fl&ri -i 8resiunile de u$flare e:ist& o corelaţie de ti8ul celei din fi=.. Cu cât ecartul între starea de u$iditate din $o$entul e:ecut&rii lucr&rii -i starea de echili3ru a u$idit&ţii terenului este $ai $are0 cu atât vor fi $ai înse$nate variaţiile de volu$ ulterioare -i deci de=rad&rile vor fi $ai $ari. D6. 6n cazul construcţiilor industriale0 este de notat c& unele reziduuri chi$ice rezultate din 8rocese tehnolo=ice Ecu$ ar fi0 de e:e$8lu0 soluţiile de acid sulfuricF 8ot 8rovoca u$flarea terenurilor care nu 8rezint& în $od curent cre-teri0 i$8ortante de volu$ la s8orirea u$idit&ţii. Tre3uie $enţionat c& du8& o succesiune de ani seceto-i 8ot a8&rea variaţii i$8ortante ale nivelului a8ei su3terane chiar în re=iunile cu cli$& relativ u$ed&. Dariaţii $ult $ai i$8ortante ale u$idit&ţii au loc în ti$8ul e:8loat&rii construcţiei0 atât 8rin efectul de aco 8erire al su8rafeţei terenului sau 8rin efectul ciclic sezonier dat de factorul cli$atic0 cât -i 8rin 8rocesele tehnolo=ice care 8ot $odifica te$8eratura -i u$iditatea terenului de fundare0 în cazul construcţiilor industriale. 1. 2a evaluarea distri3uţiei u$idit&ţii de echili3ru distin=e$ ur$&toarele dou& situaţii* aF 8ri$a0 în care nivelul a8ei su3terane se =&se-te la $ic& adânci$e E6 C ! $F faţ& de nivelul terenului -i când starea de echili3ru a u$idit&ţii este con diţionat& de nivelul a8ei su3terane" 3F a doua0 în care nivelul a8ei su3terane este su3 adânci$ile $enţionate la 8ct. Dariaţia u$idit&ţii terenului în 8erioada de e:ecuţie este le=at& în 8rinci8al de factorul cli$atic. D66. VI.

Nivelul hidrostatic al a8ei su3terane se =&se-te iniţial la ) $ adânci$e0 înainte de realizarea fundaţiei0 datorit& unei 8erioade secetoase distri3uţia u$idit&ţii este cea indicat& de cur3a 5Efi=. s-au re8rezentat rezultatele o3ţinute 8entru un teren aco8erit cu o î$3r&c&$inte i$8er$ea3il& în care e:ist& o fundaţie a c&rei tal8a are di$ensiunile în 8lan ..u8& ridicarea nivelului a8ei su3terane cu 10) $ distri3uţia u$idit&ţii de echili3ru este cea re8rezentat& de cur3a C iar du8& o nou& ridicare cu 10) rezult& cur3a 11 . : 4 $0 situat& la adânci$ea -i care este înc&rcat& cu ./.F . W+a.u8& un ti$80 în terenul situat în afara fundaţiei0 distri3uţia u$idit&ţii de echili3ru sta3ilit& cu $etoda descris& $ai înainte0 va fi cea indicat& de cur3a '! . D66.+entru a ilustra influenţa nivelului a8ei su3terane asu8ra distri3uţiei de echili3ru a u$idit&ţii în fi=ura D66.C..

).F distri3uţiile u$idit&ţii de echili3ru 8entru nivelul a8ei su3terane la C) $0 res8ectiv C /0) $ sunt re8rezentate de cur3ele '0 )i C0! N5TB* 2a Colectivul de 'eotehnic& -i Nundaţii de la Nacultatea de %idrotehnic& a @TC> e:ist& 8ro=ra$ul <C%67@7 8entru calculul distri3uţiei u$idit&ţii de echili3ru cu $etoda $ai sus $enţionat&.. D66.F. (p1 # lo=1 hF 8entru ar=ila =ras& (A2). care du8& cu$ se vede este a8roa8e de drea8ta de saturaţie . . D66.3. 1etoda se 3azeaz& 8e o corelaţie dintre sucţiunea de echili3ru -i indicele cli$atic Eindicele de u$ezeal& $ediuF0 6$ 8ro8us de ThornthMaite Efi=.4. Ca o consecinţ& a acestui fa8t0 în terenul de su3 î$3r&c&$intea i$8er $ea3il& se realizeaz& un echili3ru al st&rii de u$iditate0 cores8unz&tor unor sucţiuni deter$inate de condiţiile -i natura 8&$ântului. se d& harta cu r&s8ândirea zonelor cli$atice du8& Thornt-Maite 8entru ţara noastr&0 ela3orat& de C. . 8raf E+F -i nisi8 ENF dedus din fi=ura D66.&. 6n fi=ura D66.4. 3F Cazul când nu e:ist& a8& su3teran& la $ic& adânci$e 6n acest caz starea de u$iditate este deter$inat& de condiţiile cli$atice -i în s8ecial de 3ilanţul dintre 8reci8itaţii -i eva8o-trans8iraţie Ecantitatea de a8& care se 8ierde 8e unitatea de su8rafaţ& a terenului ca ur$are a eva8oraţiei -i a trans8iraţiei 8lantelorF.r # /! #n dre8tul a:ei fundaţiei0 ca ur$are a înc&rc&rii su8li$entare Efi=..onciu0 la care s-au co$8letat în le=end& valorile indicilor sor3ţionali p1.

F.a.eoarece îns& fundaţia are o anu$it& ri=iditate ea va avea tendinţa s& a8latizeze $eniul Efi=. 1. D666. (eferindu-ne la cazul curent al unei fundaţii continui0 dac& fundaţia este 8erfect fle:i3il&0 u$flarea terenului de fundare se 8roduce su3 for$& de $ont0 ale c&rui di$ensiuni în 8lan sunt necunoscute Efi=.F0 atunci când s u este $are0 a8latizarea $ontului conduce la cedarea 8lastic& a 8&$ântului din aceast& zon&0 -i în acest caz $o$entul încovoie-tor $a:i$ la care este su8us ansa$3lul fundaţie-8erete 8oate fi evaluat cu a4utorul ecuaţiei* . 1.3.AN<JA D666 ECALUAREA SOLICITĂRILOR DATORATE CARIA"IEI UMIDITĂ"II TERENULUI DE #UNDARE DEN PĂM$NTURI CU UM#LĂRI ŞI CONTRAC"II MARI ASUPRA CONSTRUC"IILOR Cunoscând defor$aţia $a:i$& 8ro3a3il&0 )u din u$falarea terenului de fundare0 se 8oate face o evaluare a solicit&rilor care a8ar în construcţie. . D666.

.

.

i laterale asu8ra fundaţiilor C de valori $a:i$e e=ale cu 8resiunea de u$flare a 8&$ântului ar=ilos0 aceste acţiuni fiind în =eneral $ai 8ericuloase -i $ai =reu de 8rev&zut decât cele 8rovocate de contracţia 8&$ântului Edescrise în 8ara=raful 8recedentF. +e 3aza acestor considerente0 este necesar ca 8roiectantul s& calculeze fundaţiile -i structura în a$3ele i8oteze referitoare la 8erioada u$ed& sau us cat& în care se e:ecut& terasa$entele -i fundaţiile0 di$ensionând se8arat ele$entele de rezistenţ& din fundaţii -i structur&0 8e 3aza c&rora s& reco$ande 8erioada o8ti$& de e:ecuţie 8entru soluţia ado8tat& în 8roiect -i se8arat eventualele $&suri su8li$entare sau $odific&ri ale 8roiectului0 dac& nu este 8osi3il& res8ectarea de c&tre e:ecutant a 8erioadei o8ti$e de realizare a terasa$entelor -i fundaţiilor.AN<JA 6J CORELAREA MĂSURILOR DE PROIECTARE ŞI E!ECU"IE CU POSIBILITATEA DE MANI#ESTARE A UM#LĂRII SAU A CONTRAC"IEI TERENULUI DE #UNDARE DIN PĂM$NTURI CU UM#LĂRI ŞI CONTRAC"II MARI #n cazul e:ecut&rii terasa$entelor -i fundaţiilor într-un anoti$8 8loios E8ri$&var& sau toa$n&F0 când terenul de fundare atin=e o u$iditate $a:i$&0 e:ist& în viitor 8osi3ilitatea de 8roducere cu 8re8onderenţ& a feno$enelor de contracţie a 8&$ântului -i de tasare a fundaţiilor0 în i8oteza realiz&rii corecte a $&surilor care s& î$8iedice accesul a8ei din instalaţii -i a celor din 8reci8itaţii la terenul de fundare0 $&surile constructive necesare la 8roiectarea fundaţiilor -i structurii tre3uie s& ai3& în vedere în 8rinci8al nu$ai 8reluarea în 3une con diţii a unor eventuale tas&ri ine=ale. +revederile din cod au în vedere la a$3ele 8osi3ilit&ţi referitoareIla 8erioada u$ed& sau uscat& de e:ecuţie a terasa$entelor -i fundaţiilor. 6n acest sens0 $ai ales în cazul în care nivelul de fundare al construcţiei se afl& în zona de variaţie sezonier& a u$idit&ţii 8&$ântului0 este necesar ca e:ecutantul s& solicite 8rezenţa 8roiectantului înainte de înce8erea turn&rii 3etonului în fundaţii0 8entru a verifica în ce $&sur& i8otezele luate în considerare în 8roiectare cores8und cu situaţia real& de 8e teren. #n cazul e:ecut&rii terasa$entelor -i fundaţiilor într-un anoti$8 secetos0 $&surile constructive vor avea în vedere în s8ecial 8reluarea unor de8las&ri 8rin ridicare -i a unor î$8in=eri C de 4os în sus . 11 .

J04. C cl&dirile cu schelet de le$n -i 8aiant& fisureaz& $ai 8uţin0 dar se de for$eaz& foarte $ult. Edeschise $ai $ult la 8artea su8erioar&F. <le$entele ane:e ale construcţiilor de zid&rie0 care fac cor8 co$un cu construcţia 8ro8riu-zis& Esc&ri0 terase0 trotuare etc.../...F.ac& e:ecuţia construcţiei s-a efectuat într-o 8erioad& secetoas&0 în 8erioada u$ed& care ur $eaz& 8&$ântul se u$fl&0 8rovocând a8ariţia fisurilor -i cr&8&turilor în 9A... deschise $ai $ult la 8artea inferioar&F.. .J.F -i sunt fundate la adân ci$e $ai $ic&0 se fisureaz& sau cra8& de la înce8ut -i se se8ar& de restul construcţiei0 întrucât sufer& în cea $ai $are $&sur& efectul contracţiilor -i u$fl&rilor 8eriodice ale 8&$ântului Etas&ri -i ridic&ri neunifor$eF. Nisurile -i cr&8&turile construcţiilor a8ar -i se dezvolt& la colţurile -i în zonele cu rezistenţa $ai redus& ale 8ereţilor de zid&rie0 de e:e$8lu0 în secţiunile cu =oluri 8entru u-i -i ferestre0 sau la casa sc&rii0 a4un=ând 8ân& la /.. Tocurile u-ilor -i ferestrelor se strâ$3&0 8odeaua -i ta vanul se încovoaie" C la toate felurile de construcţii0 colţurile 8uternic însorite dins8re sudvest se taseaz& cel $ai $ult0 din cauza contracţiei0 8rovocând a8ariţia fisurilor -i cr&8&turilor în 9D. .) c$ deschidere sau chiar $ai $ult0 se8arând astfel ele$entele de construcţie -i fra=$entând cl&direa res8ectiv& Efi=ura J. A8ariţia de=rad&rilor0 la construcţiile la care nu s-au luat $&surile cores8unz&toare0 se 8roduce de re=ul& astfel* C la cl&dirile din zid&rie de c&r&$id& cu fundaţii directe de 3eton0 fi surile în fundaţii -i ziduri a8ar de re=ul& în 8ri$ul sau al doilea an du8& e:e cuţie -i evolueaz& continuu0 având îns& de re=ul&0 tendinţ& de atenuare. J. .

.

....6N<A .....6N +B1ONT@(6 C@ @1N2B(6 Ş6 C5NT(ACA66 1A(6 ...... ......AA66 +< +B1ONT@(6 C@ @1N2B(6 Ş6 C5NT(ACA66 1A(6 .....1B7@(6 2A +(56<CTA(<A 7A@ 2A (<1<...... 64 )....................< E1AN6N<7TA(< A @1N2B(66 7A@ A C5NT(ACA6<6 T<(<N@2@6 ................................ ................... .................<NT6N6CA(<.....AT< +< +B1ONT@(6 C@ @1N2B(6 Ş6X C5NT(ACA66 1A(6 Ş6 A+A(6A6A ....... ?6 AN<JA 6* (B7+ON.......................11 AN<J.........A J* C51+5(TA(<A C5N7T(@CA6625( N@N....AT5(AT< DA(6AA6<6 @16.< 6.......6TBA66 .........< <C%626>(@ A T<(<N@2@6 7@> C5N7T(@CA66 Ş6 DA(6AA662< ................... !6 AN<JA D6* NACT5(66 CA(< 6NN2@<NA<ATB DA(6AA662< .. 6/ 4.........................< N@N........................67T(6>@A6<6 @16.. ....< D52@1 AN<(<NT< ........................6TBA66 T<(<N@2@6 ............< D52@1 A2< +B1ONT@(625( C@ @1N2B(6 Ş6 C5NT(ACA66 1A(6....6NT(< +B1ONT@(6 .....................AT< +< +B1ONT@(6 C@ @1N2B(6 Ş6 C5N T(ACA66 1A(6.... GG AN<JA 6D* ...... ..< 7TA(<................ !? AN<JA D66* <7T61A(<A ........... AN<JA 666* ...... ....A(< .....A(< ............ . ........ 5('AN6TA(<A Ş6 <J<C@A6A 2@C(B(625( .. 1 ) >6>265'(AN6< 116 117 ......< D52@1 A2< +B1ONT@(625( C@ @1N2B(6 Ş6 C5NT(ACA66 1A(6...6A'(A1A ..< N@N................B(625(........ !! AN<JA D666* <DA2@A(<A 7526C6TB(625( ............6N +B1ONT@(6 C@ @1N2B(6 Ş6 C5NT(ACA66 1A(6 A7@+(A C5N7T(@CA6625( .AT< '<N<(A2<.. . ... ....<+2A7B(625( Ş6 7526 C6TB(625( ..6TBA66 T<(<N@2@6 .............6(<A +B1ONT@(625( C@ @1N2B(6 Ş6 C5NT(ACA66 1A(6 #N (51ON6A......< N@N..A(< ....... ...... ...........................6<(<A C5N7T(@C A6625( N@N..... C<(C<TA(<A T<(<N@2@6........... !1 AN<JA D* 761626T@........1B7@(6 +(6D6N........<2<1<NT< +<NT(@ <7T61A(<A .......................... ..............6N +B1ONT@(6 C@ @1N2B(6 Ş6 C5NT(ACA66 1A(6 A7@+(A C5N7T(@CA6625(.....AN<JA 6J* C5(<2A(<A 1B7@(625( ....6A'(A1A ..<'(A... +(5D<N6<NAA Ş6 C51+5(TA(<A +B1ONT@(625( C@ @1N2B(6 Ş6 C5NT(ACA66 1A(6 ?! AN<JA 66* DA(6AA662< . ................< +(56<CTA(< Ş6 <J<C@A6< C@ +576>626TAT<A ........ 61 /........................... 6 ...AT5(AT< DA(6AA6<6 @16........ .. ... 111 11/ 11) AN<JA J6* C@+(6N7 1...<J@2 761>52@(625( @T626TAT< ... G.. 6N...................< N@N......

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful