You are on page 1of 11

La culturile de legume din tara noastra se cunosc circa 60 de daunatori dintre care 42 apartin numai insecteleor.

Majoritatea daunatorilor sunt oligafagi si ataca frecvent si adesea puternic culturile de legume din familiile cruciferelor, solanaceelor si liliaceelor. Daunatorii frecventi si periculosi, cum sunt: coropisnita, paduchele cenusiu al verzei, puricii cruciferelor, omizile defoliatoare, musca verzei si musca cepei, nematodul ul ilor si tulpinilor. !n lipsa masurilor de com atere pot duce la compromiterea recoltelor de legume.

I. Caracterizare Familia Solanaceae
"amilie de plante dicotiledonate er acee ianuale sau perene, caracterizate prin frunze

simple, flori solitare sau grupate #n inflorescențe și prin fructe ace sau capsule. "amilia $olanaceae cuprinde plante perene și anuale, er acee sau ar uști. Mulți din reprezentanții familiei sunt inecunoscuți pentru p%rțile lor comesti ile. Dintre aceștia amintim: cartoful, tomatele, vinetele, toate speciile și variet%țile de ardei. "amilia mai cuprinde și specii de mare valoare ornamental%, aparțin&nd genurilor Datura 'trompeta #ngerului(, )etunia ' inecunoscutele petunii(, *icotiana 'regina nopții(, +ro,alia, L-cium, .apsicum. /n flora spontan% din țara noastr% se #nt&lnesc specii din genurile $olanum, L-cium, Datura, 0-osciamus, 1tropa. Dintre speciile din flora cultivat%, multe sunt cultivate #n interes ornamental, alimentar sau tehnic. )e l&ng% specii cu mare valoare tehnic% sau alimentar%, familia conține și o serie de plante care conțin droguri și to2ine. Dintre acestea amintim prezența #n flora spontan% a speciilor 1tropa +elladona 'm%traguna( iar #n flora cultivat% *icotiana 3a acum 'tutunul(.

II. Motivatie alegere tema *ematodul r%d%cinilor este r%sp&ndit pe tot glo ul. /n 4%rile cu clim% temperat% se #nt&lne5te numai #n spa4ii protejate. /n 4ara noastr% este considerat unul dintre cei mai importan4i d%un%tori din sere, unde dezvolt% 467 genera4ii pe an, uneori chiar 80620 genera4ii. !erneaz% ca larv% sau adult

rezult&nd celule gigantice care se multiplic% form&nd gale. fie o reac4ie de ap%rare a plantei.? sau astfel de specii care rezista mai multe ore #n heliu lichid 'apro2imativ 62@2 A 6267 A . Dup% un scurt timp de hr%nire. !nfestarea se poate produce dup% transplantarea r%sadurilor. La nivelul galelor vasele li ero6lemnoase sunt o turate. )e r%d%cini apar gale. 1cestea au o forma tipic% de vierme. )rimele semne ale atacului constau #n ofilirea frunzelor. . Ma inspira in micul proiect cu legume pe care incerc sa6l dezvolt pe cont propriu. varza. determin&nd putrezirea r%d%cinii 5i uscarea plantei. 1cesta este unul din motivele pentru care am ales aceasta tema. de uscarea lor de la v&rf spre az% 5i stagnarea #n cre5tere a plantelor. >piderma secreta o cuticula. iar #n cazul speciilor parazitare de sucurile digestive ale gazdei.elulele 4esutului din zona #n care s6au fi2at larvele se hipertrofiaz%.? la 88. fie #n interiorul r%d%cinilor plantelor atacate. )lante atacate 5i mod de d%unare: #n sera proprie pot sa produca pagu e mai ales la tomate. se instaleaz% #n pozi4ie paralel% cu cilindrul central 5i devin imo ile.erticillium sp. $egmentarea lipse5te. . fie #n sol. Larvele de invazie 'larve de v&rsta a doua( migreaz% #n sol #n c%utarea de plante gazd%.avitatea ucala este situata #n partea anterioara 5i este #nconjurata de stileți chitinzați adaptați pentru #nțepat si e2tras su stanțe hr%nitoare. . 5i . larvele ajung #n zona vascular%.. circula4ia sevei se #ntrerupe. . 9alele sunt. urmat%. . <n atac puternic la plantele tinere poate compromite cultura. care gr% esc pierirea plantelor. care protejeaz% nematozii de uscare sau de alte condi4ii nefavora ile.avitatea corpului este un pseudocoel #ngust. III Nematozii *ematozii sunt organisme triplo lastice 'protostomieni(. )rezen4a unei cuticule BrigideB #n leg%tur% cu structura muscular% longitudinal% 'nematozii nu au aproape nici un mu5chi circular( le permite doar o locomo4ie 5erpuit%. =rificiul anal este situat la sf&r5itul posteriorului ascu4it. ca multe alte tulpini de animale mici. (. etc. p%trund #n 4esuturi #n apropierea v&rfului de cre5tere. la scurt timp.'femel%(.&nd se #nt&lnesc r%d%cinile plantelor gazd% preferate. iar primele simptome se manifest% dup% :64 s%pt%m&ni. )e l&ng% speciile care tr%iesc #n surse fier in4i s6au descoperit 5i specii a c%ror cuticul% le ajut% s% suporte valori de p0 de la 2. De cele mai multe ori atacul nematozilor favorizeaz% infec4iile cu "usarium sp. fie rezultatul ac4iunii unor su stan4e produse de nematozi. sunt lungi si rotunde #n sec4iunea transversal%.

tagetes 5i mu5tar( sau procedee termice. nematozii pot fi enefici sau d%un%tori s%n%t%ții plantelor. de 0. pe care formeaz% gale 'nodozit%ți e2terioare(: tomate. nematozii paraziți atac% numai r%d%cina. *ematozii sunt c%l%tori 'trec de la o specie de plante la alta( si produc daune #n culturile de cartof. cum ar fi . plante ornamentale. "recvența nematozilor #n sol este mai mare in gr%dinile um rite. iar ca alternative e2ist% metode iologice de control. numite nematicide. Din punctul de vedere al agriculturii și horticulturii. care. IV. Ditylenchus dispaci: 1 C femel%D + C regiunea anterioar% a corpuluiD . crizanteme. introduc to2ine in plante. cum ar fi cultivarea c&mpurilor infestate cu culturi specifice 'e2. de pest%.a toți d%un%torii care #nțeap% și sug. deoarece acestea pot afecta grav meta olismul plantelor prin penetrarea lor #n sistemul radicular al acestora. /mpotriva infest%rii cu nematozi e2ist% diferite su stan4e chimice. C regiunea posterioar% a corpului la mascul. care vor ucide pestele de gr%din%. castraveți. c%pșun. plantele atacate formeaz% cisti 'noduri in interiorul r%d%cinii(. . produc tumori canceroase si necroz%ri ' runific%ri( de țesuturi. *ematozii nu sunt insecte. cum ar fi utilizarea de vapori fier inți 'dezinfectant sol( pentru fumiga4ia solului. rum%rele. /n sere și solarii. trandafir. #n cazul nematozilor. e2ist% dou% categorii de nematozi: cele pr%d%toare. ceap%. cu sol umed.Multe specii de nematozi sunt d%un%toare #n agricultur% 5i horticultur%. zmeur. usturoi.?E2 mm lungime si incolori. ci viermi rotunzi 'ca si lim ricul sau trichinela(. Influența nematozilor in culturile de plante solanacee /n funcție de specie. $pre deose ire de nematozii c%l%tori. ridiche. cum ar fi omizile și nematozii Meloidog-na. morcov. salata.

= r%sp&ndire larg% la plantele de cultur% sunt au c%p%tat speciile de nematozi din genurile Meloidog-na. acestea fiind condiționate at&t de factori naturali. 0eterodera. pe contul c%rora revine8F4 din pierderile producției vegetale glo ale aduse de organismele d%un%toare. . accentul fiind pus pe metode iologice și pe utilizarea tot mai larg% a anumitor principii ecologice. /n condițiile de dezvoltare dura il% a agriculturii. c&t și de cei antropogeni. )rat-lenchus. 0elicot-lenchus. Dit-lenchus. Got-lenchus etc. $peciile d%un%toare menționate formeaz% #n agrocenoze populații de dimensiuni variate. )arat-lenchus. )rintre d%un%torii și olile plantelor un loc deose it #l ocup% nematozii fitoparazi ți.care atac% planta și #mpr%știe viruși printre culturi. com aterea nematozilor fitoparaziți necesit% aplicarea unui comple2 de diferite m%suri.

necrotizarea și alte manifest%ri e2terioare de interacțiune #n sistemul parazit6gazd% depinde #n primul r&nd de particularit%țile specifice ale patogenului și au un caracter evolutiv. /n leg%tur% cu acesta cercet%rile iochimice de interacțiune #n sistemul gazd%6parazit și #n primul r&nd a deregl%rilor #n meta olismul glucidic și cel azotic su influența nematozilor eranți și celor sedentari ar permite evidențierea mecanismelor de formare a tumoarei galicole. ce ușureaz% p%trunderea infecției prin pereții celulari. odontostil( și enzime hidrolitice 'pectinaze. macerarea țesuturilor. necrozei sau macerației țesuturilor vegetale."ormarea galelor. . celulaze(.auza este aceea c% fitohelminții sunt #narmați cu un organ special de str%pungere 'stilet. .

!erneaz% #n stadiul de ou. *ematodul atac% tu erculii de cartof. in functie de temperatura. Durata ciclului iologic. prin #ndep%rtarea tegumentului #n zona fi2%rii tu erculului de stoloni.460.768. care duc la distrugerea complet% a acestora. neinfestat% 5i o zon% periferic% run%.oada este relativ scurt% 5i rotunjit6conic%. se o serv% o zon% central%. crap% 5i apare un 4esut run6necrozat. M%rirea fotoperioadei a influențat nematodul galicol prin m%rirea num%rului de ou% din ootec%. etc. 3ratamente chimice la materialul de plantat. 1dultul la am ele se2e prezint% corpul cilindric. 1. iar o parte trec #n sol. su 4ire. de la ou la adult care este cuprinsa intre 20 si 67 zile. dalii. acarieni. ar%turi ad&nci dup% recoltareD plantarea cartofului #n zonele infestate numai dup% minimum 80 aniD recolta o 4inut% de pe terenurile infestate se va utiliza doar pentru consumD cultivarea de soiuri rezistente.: mm. precum 5i #n 4ara noastr%. al %. gladiole. distrugerea uruienilor. /n dreptul petelor.ciuperci.6 mm lungime. )rin sec4ionarea tu erculilor ataca4i.trec&nd prin 4 v&rste. adunarea 5i distrugerea resturilor vegetale r%mase #n c&mp dup% recoltare. 1cțiunea luminii asupra nematozilor este influențat% cu ajutorul plantei6gazd%. Nematodul tulpinilor și tuberculilor de cartof – Dytilenchus destructor $pecia este r%sp&ndita #n toate 4%rile din >uropa. la #nceputul atacului. /n final 4esuturile devin spongioase. r%d%cinile de hamei. )e ele se pot fi2a acterii. $onchus arvensis etc. planta4i #n prim%var%.care s% provin% din regiuni li ere de nematodD respectarea unei rota4ii de:64 ani. neinfestat. Dezvoltarea larvar% dureaz% 8?6 4? zile. #n tu erculii ataca4i. transparent%. din pulpa cartofului apar forma4iuni cu aspect m%ciucat 5i pete de culoare al %. Lungimea corpului la femel% este de 0.4 mm iar la mascul de 0. pe tu erculii de cartof. rune 5 i se #nt%resc. <tilizarea unui material s%ditor s%n%tos. =dat% cu formarea noilor tu erculi. 9landele esofagiene acoper% partea anterioar% a intestinului.. epiderma se usuc%. precum și valorile minime și ma2ime ale ei. ul ii de !ris. rizomii de Mentha arvensis. apoi apar pete plum urii6cenu5ii. prin #m %ierea . #n func4ie de zon%. Din tu erculii infesta4i. . pe suprafa4a tu erculilor apar numeroase cr%p%turi ale tegumentului. /n ceea ce prive5te simptomele. /n condițiile zilei lungi de lumin% la plantele de cartofi se formeaz% mai mulți chiști de Globodera rostochienisis dec&t #n condițiile zilei scurte de lumin%. Mai t&rziu. De aceea este important% cunoașterea nivelului optimal al temperaturii necesare pentru specia dat%. 1re mai multe genera4ii pe an. nematozii p%trund din tulpini 5i din sol #n ace5tia. de 0.liliac. #ntr6o faz% mai avansat% a atacului.Dintre factorii a iotici determinanți care influențeaz% activitatea nematozilor fitoparaziți putem enumera temperatura. sfecl% pentru zah%r. poate avea 76H genera4ii. o parte din nematozi p%trund #n tulpina plantei de cartof.768. "emelele fecundate depun circa 2?0 ou%. 3ulipa. <lterior petele se unesc.

1tropa elladonna(. #ndeose i spre v&rful acestora. *u formeaz% gale. Nematodul auriu al cartofului – Globodera rostochiensis *ematodul este r%sp&ndit #n 4%rile din >uropa.. . $olanum nigrum. timp de :0660 minute. se ramific% anormal 5i se runific% . G%d%cinile atacate.cea de6a doua n%p&rlire are loc la un interval de 7 zile. )lantele atacate au o cre5tere mai redus%. iar cele azale se ofilesc 5i se usuc%D frunzele din etajul superior se p%teaz% #n runiu. /nainte de plantare. Larvele eclozeaz% la temperatura solului de peste 82A . /n 4ara noastr% a fost pus #n eviden4% #n ultimii ani. $olanumdulcamara. >ste un d%un%tor oligofag. terenurile infestate vor fi tratate cu produse nematocide: +asamid 9 H76?00 IgFha. larvele migreaz% 5i se localizeaz% la v&rful radicelelor 5i pe tu erculi #n formare ai plantelor6gazd%. Dup% fi2area lor pe organele vegetative are loc prima n%p&rlire.tu erculilor #n zeam% sulfocalcic%. La o analiz% atent%. 2. prefer&nd pe cele din familia $olanaceae '$olanum tu erosum. . ce atac% diferite plante cultivate 5i spontane. fiind originar din GostoJ '9ermania(. pe radicelele atacate sedisting femelele juvenile aurii sau femelele ajunse la completa dezvoltare 'chi5ti(. >volueaz% #n condi4ii favora ile pe terenuri mai u5oare. 1p%rute. *ematodul auriu al cartofului ierneaz% #n stadiul de femel% 'chi5ti( #n sol 5i are o genera4ie pe an.ompleta dezvoltare a femelelor se e5aloneaz% pe 6 6 80 s%pt%m&ni.el figur&nd #nc% pe lista d%un%torilor de carantin%. Dazomet H0 96 600 IgFha etc. pe care se fi2eaz% nematozii. frunzele se decoloreaz%.

rote!are natural" . *u e2ist% practic la aceast% dat% soiuri rezistente. resturile vegetale de cr%ițe se #ngroap% #n sol.r%ițele si g%l enelele. $ortarea riguroas% a materialului de plantare 5i eliminarea a tot ceea ce nu corespunde '#ndeose i cel provenit din import(. Din același motiv. morcov. <tilizarea de soiuri relativ rezistente la atacul nematodului. prefer&nd material din zone neinfestate de acest nematod. e2cesul(D 6 >vitarea e2cesului de umiditate. usturoi. )e l&ng% atacul direct. solarii(. entonita(D 6 >vitarea #ngr%ș%mintelor chimice cu azot '#n special. care au o eficacitate ridicat% mai ales pe suprafe4e restr&nse 'sere. cr%ițele nu tre uie sa lipseasc% din conveierul floricol practicat #n jardiniere. #n doz% de 2? 6 40 JgFha. >2ist% mai multe metode de com atere a nematozilor. Combaterea nematozilor . ceap%. unele specii denematozi sunt vectori ai virusurilor determin&nd oli virotice grave.8H77(. 3emiJ. rapița si secara. #n gr%dini. iar muștarul.( și6au dovedit.ultivarea de plante6sanitarD 6 /ncorporarea #n sol de f%inuri argiloase 'caolin. #ntruc&t genele de rezisten4%.om aterea nematozilor plantelor de cultur% constituie o pro lem% important%. eficacitatea.. V. )entru com aterea nematozilor s6au sintetizat produse specifice numite nematocide. 2. cartof. pe alcoane.)entru com atere se recomand% evitarea plant%rii cartofului #n zonele infestate pe o perioad% de 80 ani. Mi!loace nepoluante de distrugere 6 1rderea plantelor olnaveD .5i cola . $e introduc #n asolamente sau se cultiv% intercalat #ntre plantele cele mai sensi ile: c%pșun. #n cultura mare sunt plante care #ndep%rteaz% nematozii c%l%tori. p%trunjel. *emagon. ceea ce face ca procesul de selec4ie s% fie de lung% durat% 5i dificil 'Mignier. su form% de granule. toate sunt poli6factoriale. 1. /n special cr%ițele '3agetes ssp. 3ratarea solului #nainte de plantare cu nematocide: *emafos. printre care enumer%m: 6 Gotația culturilorD 6 )racticarea culturilor asociateD 6 . 3oamna.iar alte specii tr%iesc parazit #n corpul omului 5i animalelor. deoarece ei sunt larg r%sp&ndi4i 5i produc pierderi mari de produc4ie. și favorizarea p%trunderii soareluiD 6 !giena fitosanitara: evitarea achizițion%rii de material s%ditor infestat. #ndep%rtarea plantelor olnave si arderea acestora.

.6 3ratarea termica a solului.

a. $olul tre uie sa fie umed pentru a nu se distruge materia organica. )este grapa se #ntinde o prelat% pentru a se preveni pierderile de c%ldur%. care se administreaz% #n doza de ?0 gFmp 'produs granulat(. așezate direct pe so %. )rodusele nematocide recomandate a fi folosite #n 4ara noastr% sunt urm%toarele: +asamid granule C ?00 JgFha. de 20E:0 cm lungime.(. solul tre uie sa eneficieze de cantit%ți mari de #ngr%ș%minte naturale. ciuperci. <n produs cu acțiune iocid% puternic% 'nematozi.antit%ți mai mici de sol se pot steriliza termic prin #nc%lzirea solului #n vase de ta l%. Mocap 80 9 C ?0 C @? JgFhaD . Dup% tratamentul termic. 80 lFmp.aporii de ap% se introduc #n sol timp de 8 or%. se poate trece la #ns%m&nțat. . semințe de uruieni( este Dazometul. dup% care prelatele se mai las% 2 ore. dar și #mpotriva insectelor care #nțeap% și sug. de sol sau foliare cu acțiune ridicata #mpotriva nematozilor cu chiști '0eterodcra roslochiensis s. . care se scufund% #n ap% fier inteD la temperatura de H7A. timp de ? minute. menținut% 88 minute(. insectelor și semințelor de uruieni. cu dou% zile #nainte de sem%nat( este considerata puțin poluant%. 3otuși.. un astfel de sol dezinfectat este ine s% eneficieze de un aport de humus proasp%t. cu 80 zile #nainte de sem%natM. care se aseam%n% cu o grapa. acesta se introduce #n ghivece de lut ars.?L.:L. . Mi!loace poluante de distrugere Dezinfectarea solului cu sulfat de cupru K ?L. numai cu efect fungicid. pentru cantit%ți mici de sol. virusurilor. formalin% '2. timp de :0 minute 'nematozii mor la o temperatura de ?2A. Majoritatea organismelor mor dac% temperatura solului se menține aproape de 8000 . #. Dup% : s%pt%m&ni se face testul cu creson 'Lepidium sativum( sau cu salata. ciupercilor. 80 lFmp.-date 24 L C 0. care sa6i refac% rapid viața micro ian%. 1 urii se introduc #n sol cu ajutorul unei instalații. cu 80 zile #nainte de sem%nat( sau chiriosol '0. f%r% efect nematocid 'formalina ar avea unele propriet%ți nernatocide(. insecte. și. /n ultimul timp s6au r%sp&ndit nematocidele sistemice.-date 80 9 C :0 C 8?0 JgFhaD . 80 lFmp. așezați la :0 E :? cm unul de altul.2L. cu efect un și asupra acteriilor. cu dinții perforați. /n sere și solarii se practic% dezinfectarea cu a uri. din p%cate.>ste cea mai eficace si cea mai curat% metod% de com atere a nematozilor. dac% nu se mai constat% simptome de fitoto2icitate. dar. De asemenea.

udel.e6sunt6nematozii688708.html 4. http:FFro. http:FFnematodes. http:FF.roFlegumeFardeiul6capsicum6sppF 7. http:FF.html 6.iJiF$olanaceae ..pdf 82.html 88..scri d...inffo.iJiF0orticultureF*ematodes 80.iJiF$olanaceae 8:.p df @. http:FF.iJiFListNofNorganicNgardeningNandNfarmingNtopics 2.iJipedia....euF@2. http:FFaggie6horticulture..orgF. http:FFen.mdFlucrariF3ipografiaF200HF)atogenezaNsiNcom atereaNfitonematodozelorND$.agroromania...orgF.tamu.$ebografie% 8.html ?.comF :.. http:FF.orgF.eduFe2tensionFhorticultureFpdfFppFpp608v..m-Jorrhiza...utm.iJi ooJs...horticultorul.. http:FFag.iJipedia. http:FFen. http:FF.http:FFli rar-.NdaunatoriNplante.orgF.iJipedia.roFarticoleF+oli6si6daunatoriF.roFDiverseF*ematoziNcom atere.. http:FFen..comFdocFH??@HH76F44?2H:?86entomologie H.eduFarchivesFparsonsFmiscFnematodes.