You are on page 1of 28

Conf.univ. dr. Mihaela V.

ASANDEI 1
MARKETING DIRECT ŞI
TEHNICI DE VÂNZARE

Tema 3:
Mediul de marketing direct românesc
An universitar 2011-2012
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 2
Mediul de marketing direct românesc
Mediul economic
× dezvoltarea comerţului românesc
× dezvoltarea infrastructurii serviciilor poştale
Mediul social-cultural
× stilurile de viaţă
× sectorul audiovizual
Mediul tehnologic
×dezvoltarea infrastructurii serviciilor de telecomunicaţii
×dezvoltarea Internetului
×mijloacele de plată moderne
Mediul legislativ

Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 3
Comerţul modern românesc
Comerţ cu amănuntul
CForme de vânzare:
 comerţ stabil,
 comerţ mobil,
 comerţ în afara magazinelor
Comerţ cu ridicata


Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 4
Tipuri de magazine
• (HG nr. 1454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a
structurilor de vânzare cu amănuntul şi definirea tipologiei structurilor de vânzare )
 Mini autoservirea -suprafaţă comercială până la 120 mp, cu produse exclusiv
alimentare, nu depăşeşte 5 angajaţi.
 Supermagazin (supermarket) - suprafaţă până la 2500 mp
 Hipermagazin (hypermarket) - o suprafaţă de peste 2500 mp, care
comercializează un mare sortiment de mărfuri alimentare şi nealimentare, are caracteristice prezenţa
tuturor raioanelor, inclusiv a celor cu vânzători, case de marcat amplasate la ieşirea din fluxul de
autoservire, sector de alimentaţie publică, este construit pe un singur nivel în zonele periferice ale
oraşului sau în marile centre comerciale, un mare număr de locuri de parcare
 Magazine discount - o suprafaţă de vânzare până la 6500 mp, comercializează
produse alimentare şi nealimentare, la preţuri inferioare celor practicate pe piaţă,
amplasate în centre comerciale
 Magazine de comoditate - o suprafaţă de 100-300 mp, comercializează
3500 articole curente, cu rotaţie rapidă, o parcare cu 5-15 locuri, funcţionează cu program
extins sau non-stop.

Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 5
Hypermarketul, format de magazin
• A fost inventat ca termen în 1966 de către francezul Jacques Pictet, creatorul
revistei Libre Service Actualites (LSA)

o în accepţiunea franceză, prin hypermarket se înţelege un magazin cu o suprafaţă
de vânzare de peste 2500 mp, din care 35% este dedicată produselor
nealimentare. Este amplasat, de regulă, în afara localităţii şi este construit pe un
singur nivel sau maximum două

o în accepţiunea anglofonă, un hypermarket este un tip de magazin cu foarte
multe linii de produse alimentare şi mărfuri generale. Suprafaţa unui hypermarket
este cuprinsă între 14 000 şi 20 000 mp, locurile cele mai indicate de amplasare
fiind cele de la periferia oraşelor sau în imediata lor apropiere.

o în Germania, un hypermarket este un magazin gigant cu amănuntul, cu o
suprafaţă cuprinsă între 5000 şi 15 000 mp, mărfurile vândute sunt preponderent
alimentare, cele nealimentare având o pondere de 30-40%.

Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 6
Hipermarketuri în România (2011)
• Carrefour (2001)
• Cora (2003) – Luois Delhaize
• Kaufland (2005)-
Lidl&Schwartz
• Auchan (2006) – MGV Distri Hiper
• real,- (2006) – Metro Group

• 23 magazine
• 8
• 65
• 7
• 25




Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 7
Principalele reţele de
retail alimentar în România
Supermarketuri

© Billa (1999)- Rewe 56
© SPAR (2006)- Spar international 12
© Carrefour Express- 39 (Artima)
© Gmarket 6
© Interex (2003)- Intermarche 12
© Mega Image (1991)- Louis Delhaize 76 (include şi La
Fourmi)
© Red Market-Mega Image 12


Sursa : Magazinul progresiv-aplicaţie interactivă de analiză a retailerilor
www.magazinulprogresiv.ro

Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 8
Nr unităţi pe categorii (2010-2011)
• Hypermarketuri 112 128
• Supermarketuri 177 213
• Discount 320 338
• Cash carry 45 48
• Magazine specializate 27 41
• Magazine de proximitate - 6
Total unităţi 681 774
Sursa : Magazinul progresiv-aplicaţie interactivă de analiză a retailerilor
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 9
Magazine specializate în România-
produse nealimentare
C Dedeman, Elvila, Ikea, Kika, Mobexpert, Neoset (pentru
mobilă),

CAltex, Arctic, Domo, (Flamingo International), Media
Galaxy, Mega Vision (electronice şi electrocasnice),

C bauMax, BricoStore, Mr. Bricolage, Obi, Praktiker
(bricolaj),

CCatena, Dona, Edera, HelpNet, Mediplus, Sensiblu (farmacii).

Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 10
Comerţul în afara magazinelor
= vânzare directe sau la domiciliu (home-party): articole
vestimentare, accesorii, produse cosmetice, produse alimentare, aparate
electrocasnice, vase (Zepter, Oriflame, Avon, Amway);

= vânzare prin corespondenţă pe bază de catalog: produse
alimentare de lux (conserve de lux, vinuri fine, produse regionale) şi produse
nealimentare (articole de îmbrăcăminte, articole de pescuit): Sears&Roebuck,
Singer, JC Peney, Quelle, Neckermann, Burda, Otto, La Redoute, 3 Suisse,
Manufrance, Cabela’s;

= vânzare electronică (sub forma vânzărilor directe generate de
publicitatea televizată, a vânzărilor prin videotext şi a vânzărilor prin
televiziune cablată).

Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 11
Comerţ cu ridicata
ESistem cash&carry:
× mărfurile se cumpără de comercianţi cu amănuntul care plătesc în
numerar, nu se asigură transportul mărfurilor la magazinele cu
amănuntul

@ Metro (1996) 26 magazine
@ Metro Punct 4
@Selgros cash&carry (1999)- Rewe 18

Sursa: www.magazinulprogresiv.ro

Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 12
Efectele implementării marilor lanţuri de
magazine în România
Pozitive:
= apariţia de noi locuri de
muncă;
= calificarea superioară a
personalului angajat;
= salarii peste media naţională
avantaje producătorilor locali
de mărfuri;
= colectarea mai rapidă şi mai
sigură a impozitelor
Negative:
× formele tradiţionale de comerţ
românesc pierd în continuare în
faţa formelor moderne de comerţ
aduse din afară;
× apariţia unei competiţii la limita
legii pentru firmele româneşti;
× plasarea surplusului din ţările de
origine ale marilor lanţuri
comerciale în România şi
dezavantajarea industriei şi
agriculturii româneşti;
× generalizarea marilor concentrări
comerciale transnaţionale
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 13
Piaţa de retail în România
- rezultate studiu de piaţă GfK(ianuarie-iunie 2009)
¯românii au cheltuit mai puţin pentru obiectele vestimentare
¯România se confruntă cu o inflaţie ridicată

¯Kaufland şi Carrefour rămân leaderi în topul celor mai importanţi
retaileri în ceea ce priveşte cheltuielile pentru bunuri de larg consum
¯Coca Cola- Helenic este cea mai importantă companie de pe piaţa
bunurilor de larg consum (în funcţie de venit)

¯Locuitorii Capitalei plătesc cel mai mult pe coşul de cumpărături,
dar îşi fac cumpărăturile cel mai rar
¯regiunea în care comerţul tradiţional este cel mai dezvoltat este
Oltenia
¯Bucureşti şi Transilvania sunt zonele cele mai bine reprezentate din
ţară în ceea ce priveşte numărul de magazine

Sursa:www.gfk-ro.com/retail
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 14
Rezultate Studiu Shopper Trends 2009

E comerţul modern îşi continuă ascensiunea numerică şi valorică, însă comerţul
tradiţional păstrează două treimi din valoarea retailului bunurilor de larg consum,

E hipermarketurile atrag cel mai mult din bugetele gospodăriilor (53% în 2009 faţă de
38% în 2008)

E 2008 a înregistrat creşteri de 18% pentru cheltuielile alocate gospodăriei (produse
alimentare şi nealimentare), o parte dintre consumatori (39%) declară o atenţie sporită
faţă de preţuri, fapt ce va influenţa cheltuielile lunare în 2009
E creşterea preţurilor va determina o reducere a consumului pentru produsele de impuls
(răcoritoare, snacksuri, ciocolată, îngheţată)
Ese va înregistra în continuare o creştere a interesului consumatorilor faţă de mărcile private
Epreţurile mici la majoritatea articolelor au recâştigat poziţii importante în loializarea
cumpărătorilor, în timp ce caracteristici ca sortimentaţia, mărci premium şi ambient spaţios
devin secundare în atractivitatea magazinelor.

¡ Studiul a fost realizat pe un eşantion format din 1200 persoane, decidenţi în procesul de cumpărare
sau care îl influenţează. Eşantionul a fost investigat prin metoda intervievării faţă în faţă, cu
ajutorul chestionarului. Respondenţii au o vârstă cuprinsă între 15 şi 65 de ani, provin din oraşe
mari (Bucureşti, Timişoara, Iaşi, Cluj-napoca, Constanţa) şi din oraşe medii (Arad, Târgu Mureş,
Râmnicu Vâlcea, Piatra Neamţ. Târgovişte).

• Sursa: Magazinul Progresiv nr .117/2009


Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 15
Serviciile poştale româneşti
¯Poşta Română- operatorul naţional în domeniul serviciilor
poştale , în 1998, devine societate pe acţiuni sub denumirea de Compania
Naţională Poşta Română SA.
¯ Poşta Română are peste 36 mii angajaţi(31 decembrie 2010), peste 600
subunităţi poştale operaţionale, 7,5 milioane adrese de distribuţie, este
organizată în zece direcţii regionale, cinci sucursale specializate:
- Direcţia de Servicii Integrate
- Direcţia de Servicii Financiare
- Muzeul Naţional Filatelic,
- Fabrica de Timbre,
¯ Serviciile oferite de Poşta Română sunt grupate în:
• servicii tradiţionale,
• servicii de marketing direct şi
• servicii auxiliare.

Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 16
Servicii de marketing direct
- Poşta Română
• Postmesager
– asigură distribuirea de imprimate publicitare fără adresă, sub formă de foi volante, broşuri,
pliante, cărţi, cataloage, ziare şi reviste publicate în România, probe sau eşantioane de mărfuri
fără valoare comercială, CD-uri, dischete, casete la orice adresă din ţară pe care expeditorul nu
trebuie să o menţioneze
• Postmesager Plu-
– expedierea aceloraşi categorii de imprimate ca la serviciul anterior, anumitor segmente de
destinatari de către beneficiarul serviciului, utilizatorul serviciului dând instrucţiuni specifice de
distribuţie a materialelor promoţionale
• Infadres
– permite beneficiarului serviciului să expedieze trimiteri adresate, personalizate, cu precizarea
numelui şi adresei destinatarilor
• Corespondenţă Răspuns
– asigură expeditorilor primirea de răspunsuri la corespondenţa expediată de aceştia, cu încasarea
taxelor la destinaţie
• Corespondenţă Răspuns Internaţională
– dezvoltare a serviciului Corespondenţă răspuns prin extinderea ariei la pieţele internaţionale.
• Promoplic
– -promovarea organizaţiei, a produselor/serviciilor oferite de aceasta prin tipărirea unor
imagini/elemente grafice, alese de către beneficiarul serviciului, pe plicuri sau cărţi poştale
• Postafiş
– - asigură efectuarea de reclamă în incinta oficiilor poştale prin expunere de afişe publicitare sau
panouri cu afişaj electronic.

Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 17
Serviciile de telecomunicaţii
• Romtelecom
• Cosmote România
• Vodafone (fostă Connex-MobiFon)
• Orange România

• Poşta Română
• Compania Naţională de Radiocomunicaţii (SNR)
• RCS&RDS (Romania Cable Systems and Romania Data Systems
• Atlas Telecom Network Romania
• Astral Telecom
• Transelectrica
• SNCFR

Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 18
Dezvoltarea Internetului
• Momentul debutului Internetului în România a fost anul 1993, când existau
doar 15 calculatoare conectate la Internet
• În România, Internetul se află în faza de lansare având un rată de penetrare de
peste 33% faţă de
  87,8% din totalul populaţiei (Olanda),
  Suedia (77, 3%),
  Portugalia (73,1%), Canada şi SUA (70,9%)
• Un studiu realizat de CURS în perioada 8-16 aprilie 2009, 43% din românii peste
18 ani folosesc Internetul, iar la nivel general procentul este ridicat considerabil
de segmentul utilizatorilor în vârstă de 12-18 ani.
• Din totalul utilizatorilor, peste 40% au o conexiune de internet acasă, peste 33%
au internet prin cablu, 11% prin modem/telefon, 1% folosesc o conexiune
wireless, în timp ce 15% preferă să navigeze online dela serviciu, 5% de la
şcoală, 3% de la Internet cafe, 8% de la prieteni şi rude şi doar 2% folosesc alte
împrejurări.
• Internauţii români folosesc zilnic Internetul pentru Mesagerie Instant (26%),
email (21%), hărţi online (7%), telefonie prin Internet (5%).


Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 19
Internetul în România
- rezultate sondaj CURS
• Un studiu realizat de CURS despre utilizatorii români de
Internet, în perioada 8-16 aprilie 2009, a evidenţiat aspectele:
• 43% din românii peste 18 ani folosesc Internetul, iar la nivel general
procentul este ridicat considerabil de segmentul utilizatorilor în vârstă de
12-18 ani.
• Din totalul utilizatorilor, peste 40% au o conexiune de internet acasă,
peste 33% au internet prin cablu, 11% prin modem/telefon, 1% folosesc
o conexiune wireless, în timp ce 15% preferă să navigeze online dela
serviciu, 5% de la şcoală, 3% de la Internet cafe, 8% de la prieteni şi
rude şi doar 2% folosesc alte împrejurări.
• Internauţii români folosesc zilnic Internetul pentru Mesagerie Instant
(26%), email (21%), hărţi online (7%), telefonie prin Internet (5%).
• Sondajul a fost realizat la comanda Tehnopol.ro pe un eşantion de 1067
respondenţi cu vârsta minimă de 18 ani, în 41 localităţi urbane, inclusiv
Bucureşti şi 36 de localităţi rurale la nivel naţional. Marja de eroare a
sondajului a fost de plus/minus 3%, nivelul de încredere de 95%.

Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 20
Cardul, mijloc modern de plată
• Cardul este un instrument de plată specific sistemului electronic de plăţi
care permite deţinătorului lui să efectueze plata produselor sau
serviciilor cumpărate la diferite puncte de vânzare şi, în acelaşi timp, să
obţină bani cash, pe baza soldului contului curent existent la bancă, de la
automatele bancare.
• În România, începuturile utilizării cardurilor datează din 1994 când a
fost constituită Asociaţia emiţătorilor români de carduri - Romcard,
formată din Banca Română pentru Dezvoltare, Bancorex, Banca
Comercială Română, Banca Agricolă, BancPost şi Banca Ion Ţiriac.
• emitenţi de carduri : ABN AMRO Bank, Alpha Bank, Banca
Comercială Carpatica, BCR, Banca Romexterra, Banca Românească,
Banca Ţiriac, Banc Post, BRD-GSG, Banca Transilvania, Citibank,
Commercial Bank of Greece, HVB Austria, ING Bank Romania, Piraeus
Bank, Raiffeisen Bank, Romanian International Bank, Volksbank, Banca
Italo Romena, FinansBank, Emporiki Bank, Unicredit, Euroline, ING
Bank


Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 21
Stiluri de viaţă
• stilul de viaţă spre trecut: persoane care aparţin generaţiilor vârstnice care
întâmpină greutăţi de adaptare la schimbările curente, caracterizate de inerţie şi
pasivitate, venituri mici şi dificultatea de a supravieţui într-o lume în care valorile
legate de propaganda comunistă par lipsite de sens, mulţi având nostalgia vremurilor
socialismului. Are 2 segmente: supravieţuitorii, tradiţionaliştii pasivi.

• stilul de viaţă orientat spre prezent: persoane concentrate asupra prezentului, încercând
rezolvarea problemelor lor imediate, au făcut faţă până acum schimbărilor în ciuda deprecierii
stilului lor de viaţă, familia şi Dumnezeu sunt reperele lor pentru echilibrul interior, optimismul
fiindu-le moderat de neliniştea faţă de viitor. Cuprinde 3 segmente: atemporalii, familiştii
tradiţionalişti, familiştii sofisticaţi.

• stilul de viaţă orientat spre viitor: persoane care privesc schimbarea ca pe o oportunitate de
evoluţie personală în plan social, sunt tinere, încrezătoare, optimiste, adaptabile, motivate în
comportament fiind de bani, carieră şi succes, cuprinde 3 segmente: aspiranţii, imitatorii,
ambiţioşii.
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 22
1.Stilul de viaţă spre trecut
• segmentul supravieţuitorilor (19% din consumatori) include mai degrabă bărbaţi
decât femei, cu venit şi educaţie scăzute, din mediul urban sau rural, consideră viaţa
întunecată, plină de dezamăgiri şi eşecuri, viitorul nu le rezervă nimic bun. Se
gândesc la perioada comunistă având nostalgia preţurilor fixe, a locurilor de muncă
stabile, a unei vieţi liniştite şi a sprijinului statului. Sunt persoane interiorizate,
nesociabile, ignoră valorile morale, evită să muncească mult, nu agreează o educaţie
înaltă. Preferă produse indigene, fiind mai ieftine pentru ei.
• segmentul tradiţionaliştilor pasivi ( 21% din consumatori) include mai mult bărbaţi
decât femei, cu un nivel de educaţie şi venituri scăzute, locuind în mediul rural sau
urban ca primă generaţie, ancoraţi în valorile tradiţionale, duc o viaţă simplă, fără
multe pretenţii, respingând educaţia şi rafinamentul, considerând cultura prea
valoroasă pentru propria lor viaţă. Sunt modeşti, familia le ocupă locul principal în
viaţă, munca este o sursă de stres şi insatisfacţii, locul de muncă este privit cu
nesiguranţă, nu încearcă să-şi schimbe statutul, schimbarea reprezentând un factor de
stres, sunt nostalgici după perioada comunistă, în general sunt mulţumiţi de viaţa lor
actuală, dar privesc cu îngrijorare spre viitor.

Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 23
2. Stilul de viaţă spre prezent
• segmentul atemporalilor (12% ) include mai degrabă bărbaţi decât femei, cu nivel scăzut al
educaţiei, locuind în mediul rural, preocupaţi de lucruri din realitatea imediată, visează la o viaţă
prosperă şi liniştită, familia nu se află în centrul preocupărilor lor, evită creativitatea şi aventura, nu
sunt persoane curioase, nu sunt tentaţi de realizări profesionale şi funcţii de conducere, se bazează
în viaţă pe valori ca sănătate, siguranţă, linişte, fericire. Muncesc pentru asigurarea bunăstării casei,
visează la timpul când nu vor mai fi nevoiţi să lucreze. Preferă activităţile în aer liber, în contact cu
mediul natural. Au un optimism moderat, au reuşit să facă faţă cu succes schimbărilor rapide
ignorând ce se petrece în jurul lor la scară mare şi concentrându-se asupra realităţii de fiecare zi.
Singurul punct de referinţă stabil pare a fi Dumnezeu.
• segmentul familiştilor tradiţionalişti (7%) cuprinde mai degrabă femei decât bărbaţi, persoane
căsătorite, locuind în mediul urban, cu venituri medii şi mari, având educaţie medie şi superioară,
familia este cea mai importantă sursă de satisfacţie fiind refugiul în faţa problemelor de serviciu,
creşterii preţurilor, sărăciei, problemelor sociale, familia este percepută în mod tradiţional, cu soţul
şi soţia având roluri bine definite în cadrul acesteia. Apreciază drept valori în viaţă respectul pentru
cei vârstnici, moralitatea, cinstea, scopul lor în viaţă fiind să lase ceva în urma lor. Evită
schimbările în coordonatele majore ale vieţii, munca este un aspect important al vieţii, le place să
fie la curent cu ceea ce se întâmplă în jurul lor, citesc cu regularitate presa, consideră educaţia
importantă şi de aceea acordă importanţă educaţiei copiilor lor.
• segmentul familiştilor sofisticaţi (10% din consumatori) include mai degrabă femei decât bărbaţi,
persoane căsătorite, având o educaţie superioară, venit mediu spre mare, locuind în mediul urban.
Sunt persoane deschise, sensibile la nevoile celorlalţi, implicate în problemele sociale şi interesate
de politică, familia este o preocupare importantă, dedică timp şi resurse activităţilor de natură
spirituală, le place să fie informaţi, citesc zilnic presa, urmăresc televizorul, preocupaţi de sănătate
şi de alimentaţie. Apreciază valorile morale şi etice, consideră că munca devotată le-a adus ce este
mai bun în viaţă, sunt angajaţi fideli, nu se gândesc la schimbarea locului de muncă.

Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 24
3. Stilul de viaţă spre viitor
• segmentul aspiranţilor (10%) include în egală măsură femei şi bărbaţi, necăsătoriţi, cu
educaţie medie şi superioară, venituri medii şi mari, mulţumiţi de viaţa lor, încrezători în viitor,
loiali, ambiţioşi, muncitori, se bucură de poziţii profesionale confortabile şi stabile, nu îşi
neglijează viaţa personală, apreciază stabilitatea, în schimb nu agreează mutările sau călătoriile.
Apreciază valori contradictorii: încearcă să fie creativi şi organizaţi, se străduiesc să ofere familiei
tot ceea ce este mai bun, încearcă să se concentreze şi asupra propriei persoane, apreciază
stabilitatea, tânjesc după aventură. Sunt mari consumatori media.
• segmentul imitatorilor ( 9%) cuprinde mai degrabă bărbaţi, tineri provenind din familii cu
venituri mari, necăsătoriţi. Sunt persoane dinamice, independente, ignorând responsabilităţile
sociale sau familiale, filosofia lor de viaţă este de a-şi trăi viaţa la intensitate maximă, alături de
prieteni, participând la evenimente sportive sau artistice, călătorind sau făcând cumpărături. Doresc
să studieze mai mult şi să muncească pentru a-şi consolida cariera, sunt flexibili, gata de
schimbare, vor să profite de aceasta, ignoră moralitatea sau credinţa, bazându-se pe forţele proprii.
Sunt optimişti şi nu se îndoiesc de reuşita lor în viaţă.
• segmentul ambiţioşilor (12%) include în egală măsură femei şi bărbaţi, necăsătoriţi, având
educaţie medie sau superioară, venituri medii. Sunt persoane ambiţioase, au o atitudine relaxată
faţă de moralitate, îşi urmăresc interesele cu perseverenţă, caută mereu noi oportunităţi, sunt
flexibili, adaptabili, investesc în propria lor imagine, fac eforturi pentru a-şi îmbunătăţi
performanţele, sunt sensibili la problemele sociale, au un accentuat sentiment al apartenenţei. Îşi
petrec timpul liber în mod diferit, uitându-se la TV, cu prietenii sau pur şi simplu relaxându-se. Îşi
doresc să li se recunoască deschiderea, creativitatea şi inteligenţa. Sunt mulţumiţi cu viaţa lor
actuală, încrezători în viitor, relativ critici faţă de mediul social şi profesional românesc.

• segmentele cele mai interesante fiind cele ale familiştilor tradiţionalişti, ale familiştilor sofisticaţi, ale aspiranţilor,
imitatorilor şi ambiţioşilor, care însumează un total de aproximativ jumătate din totalul consumatorilor (48%).



Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 25
Mediul legislativ (instituţional) al
marketingului direct

Legea nr. 455/2001 privind semnătura electronică
Legea 676/ 2001 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii
private în sectorul telecomunicaţiilor
Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu
caracter personal şi libera circulaţie a acestor date
Legea nr. 365/2002 privind comerţul electronic
Leghea nr. 504/2002 privind sectorul audiovizual
Legea nr. 527/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Guvern nr. 34/2002 privind accesul
la reţelele de comunicaţii electronice şi la infrastructura asociată, precum şi la
interconectarea acestora
Legea nr. 591/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.79/2002
privind cadrul general de reglementare a comunicaţiilor
Legea nr. 642/2002 pentru aprobarea Ordonanţei de Guvern nr. 31/2002 privind serviciile
poştale
Legea nr. 250/2003 pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 31/2002
privind introducerea sistemelor de plată moderne
1Legea nr. 304/2003 pentru serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la
reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice

Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 26
Concluzii privind activitatea firmelor
de marketing direct în România
• cele mai multe firme de marketing direct au apărut în perioada
1996-1998
• serviciile oferite de aceste firme sunt restrânse, în special campanii de
direct mail şi activităţi de creare şi gestionare a bazelor de date
• portofoliul de clienţi al firmelor de marketing direct cuprinde firme
internaţionale renumite: Coca Cola- Helenic, Philip Morris, Elite,
Nissan, Porsche, Suzuki, Shell, Microsoft, Gillette, BAT, Tuborg, Kraft
Foods Romania, Unilever, RomTelecom, GlaxoSmithKline, Graffitti
BBDO, Sony, IBM, BCR, MonSanto, Bergenbier, Pfizer, McDonnald’s,
ING, Xerox etc.
• dimensiunea internaţională a firmelor de marketing direct este slab
reprezentată
• concurenţa cu agenţiile de publicitate care oferă şi ele servicii de
marketing direct, cele mai multe agenţii de publicitate din cele existente
pe piaţa românească oferă servicii de marketing direct.
Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 27
Bibliografie selectivă (1)
• Asandei Mihaela, Strategii de management şi marketing în comerţul
contemporan, Independenţa economică, Piteşti, 2000
• Puiu Alexandru ş.a., Managementul vânzării, Ed. Independenţa
economică, Piteşti, 2009
• Ristea A.L., Ioan-Franc V., Purcărea Th., Economia distribuţiei-
marketing-management-dezvoltare, Ed.Expert, Bucureşti, 2005
• Vegheş Călin, Marketing direct, Ed. Uranus, Bucureşti, 2003, p. 66-
78
• HG nr. 1454/2004 pentru aprobarea criteriilor de implantare a structurilor de
vânzare cu amănuntul şi definirea tipologiei structurilor de vânzare
• www.networkworld.ro;
• www.posta-romana.ro;
• www.romtelecom.ro
• www.vodafone.ro; www.orange.ro; www.rcs-rds.ro
• www.magazinulprogresiv.ro


Conf.univ. dr. Mihaela V. ASANDEI 28
• Mureşan Răzvan, Consumul în criză în Business
Magazin nr. 278/2010
• Claudia Popa, Provocarea retailului pentru cei mai
vechi oameni din comerţ în Piaţa nr. 68/iulie - august
2010
º Ion Andreea, Studiu GfK: Consumatorul român se
întoarce acasă în Magazinul Progresiv nr. 126/mai 2010
• Panţuru Silvia, Lupu Andreea, Cu pantera la război în
revista Forbes nr. 16/2009


Bibliografie selectivă (2)