P. 1
Raportul între elementele cadrului natural şi intervenţiile antropice în regiunea Masivului Penteleu

Raportul între elementele cadrului natural şi intervenţiile antropice în regiunea Masivului Penteleu

|Views: 6|Likes:
Published by Rafaela Elena Leca
Raportul între elementele cadrului natural şi intervenţiile antropice în regiunea Masivului Penteleu
Raportul între elementele cadrului natural şi intervenţiile antropice în regiunea Masivului Penteleu

More info:

Published by: Rafaela Elena Leca on Jan 10, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/10/2014

pdf

text

original

LECA RAFAELA ELENA

Grupa 314

Raportul între elementele cadrului natural şi intervenţiile antropice în regiunea Masivului Penteleu
Cuvinte-cheie: antropic, disfuncţionalităţi, cadru natural, pădure, echilibru natural

Lucrarea de faţă îşi propune să evidenţieze modul în care activităţile antropice au influenţat şi influenţează elementele cadrului natural reprezentat de masivul Penteleu. Motivul este că această zonă montană este considerată regele Munţilor Buzăului, impresionând prin culmi alungite, pajişti întinse şi perspectiva largă pe care o oferă asupra Carpaţilor de Curbură.

Prezentare geografică Masivul Penteleu se află situat la extremitatea estică a Munţilor Buzăului, fiind despărţit de Munţii Vrancei şi Masivul Podu Calului prin culoarele văilor Bâsca Mare (la vest), respectiv Bâsca Mică (la est). Regiunea Masivului Penteleu s-a format relativ târziu, în Neozoic. Capătă aspectul de dealuri la sfârşitul sarmaţianului, după care, pe parcursul mai multor faze de ridicare, a fost înălţată şi fragmentată. Astfel, alături de alte procese morfogenetice care au avut loc, s-a ajuns la înfăţişarea din prezent. Este constituit din creasta centrală Monteoru – Penteleu – Ciulianoş, cu desfăşurare nord-sud, din care se desprind cinci culmi secundare, cu dispoziţie est-vest: Cernetu, Corâiu, Zănoaga, Piciorul Caprei şi Viforâta. Numele “Penteleu” se pare că are legătură cu acest număr cinci (< grecescul „pente” = „cinci”).

a accelerat procesul . Precipitaţiile cresc cu altitudinea. iar în locurile acoperite cu pajişti apar solurile brune şi brun acide de pajişte. Podzolurile se întâlnesc la altitudini mai mari decât solurile brun iliuviale. pe faciesul gresiei de Tarcău se dezvoltă soluri brune şi brune acide mezobazice. în general. Acesta. Vegetaţia care se formează pe acest tip de sol este cea specifică molidului. Din punct de vedere climatic. gresii. iar cele mai scăzute în lunile ianuarie şi februarie. ele formându-se pe roci sinonime. dar pe cele mai mari înălţimi. şi Bâsca Mică. Reţeaua hidrografică din Munţii Penteleu este tributară râurilor Bâsca Mare. În Penteleu. delimitând astfel zona cea mai înaltă din acest bazin.LECA RAFAELA ELENA Grupa 314 Alcătuirea geologică este din fliş paleogen. cu intercalaţii de şisturi argiloase. în principal pe conglomerate. prin arături iraţionale. în partea de vest. fliş bituminos cu gresie de Kliwa şi conglomerate. tot în bazinul Bâscelor. Masivul Penteleu se găseşte sub influenţa periodică a maselor de aer din nord-vest şi nord-est. Versanţii nordici şi nord-vestici ai Munţilor Penteleu sunt expuşi maselor de aer din vest. Tipuri de intervenţii antropice din regiune şi disfuncţionalităţi induse mediului natural Factorilor naturali de modelare a reliefului li s-au adăugat şi factorul antropic. depozite de pantă rezultate din dezagregarea şi alterarea unor roci metamorfice bazice. marno-calcaroase. predominant fliş grezos (gresia de Tarcău). Omul este un factor activ în peisajul geografic. Temperaturile medii anuale sunt de 4-6 °C. marnoase. Solurile se compun din podzoluri humico-feriiluviale (fertilitate mică fiind folosite în silvicultură sau ca pajişti) şi soluri brune argilo-humice. Cantitatea de precipitaţii depăşeşte 900 mm annual. cele mai ridicate sunt în luna iulie. în partea de est. un cer mai senin. de exemplu. iar cei orientaţi spre est au. fiind frecvent acoperiţi cu nori. jneapănului sau pajiştilor.

Potecile din lungul versantului constituie aliniamente de accelerare a morfodinamicii de versant cu orientare spre şiroire. corelat cu înlăturarea pădurii a stimulat dinamica versantului (alunecări în flişul paleogen)3. În cadrul umanizării peisajului. pag. 1 Petrescu-Burloiu. Ed. şosele. Ed. Deplasările de teren duc la pierderi importante şi immediate în economie. din care areale întinse se găsesc în depresiunile care înconjoară masivul. aproape 90% din lungimea căilor ferate forestiere au fost înlocuite cu şosele) a fost însoţită şi de secţionarea versantului. construicţii de drumuri. Defrişările constituie principala activitate antropică din zonă. depresiunea Comandău. M. stricând echilibrul eroziunii normale. Munţii Ciucaş – Buzău.S. Bucureşti. că un strat de sol distrus în 20 de ani poate fi refăcut în câteva milenii!)1. mai ales. drumuri forestiere. dar şi la altitudini de 1450 m în masivul Penteleu. Litera. Subcarpaţii Buzăului. modificarea reliefului prin terasări. omul a colaborat (fără să-şi dea seama de gravitatea urmărilor) cu factorii naturali în privinţa extinderii şi intensificării degradărilor prin defrişări. 49 -50 Ielenicz. prin depuneri de aluviuni în albii. Relaţii geografice om-natură. suprafeţele agricole. Se distrug păşunile. În prezent. Construirea de căi de comunicaţii şi. 1977. I. poduri etc. pag. Dezvoltarea unui taluz de debleu cu inclinare mare. Pe versanţii limitrofi ai văilor.R. pag. creează condiţii favorabile inundaţiilor. agricultură iraţională. 103 3 Ibidem. nivelări. fapt ce a dus la ruperea echilibrului versanţilor şi la o morfodinamică activă. de exemplu. 104 2 . de şosele forestiere (după 1969. Pentru agricultură. reprezintă circa 22% 2.. şiroiri şi procese eoliene. Academiei R. ceea ce a dus la deteriorarea terenurilor agricole. 1984. Scopul despăduririlor a fost extinderea suprafeţelor cu păşuni şi culturi agricole. cele mai mari pagube le-a produs eroziunea în suprafaţă. ca urmare a desprinderii pojghiţei de sol şi a sărăcirii în nutrienţi a celui rămas. regularizarea cursurilor de apă. O altă problemă apărută odată cu umanizarea peisajului. Sunt frecvente pe valea Bâsca Mare. în zona analizată. Astfel.. crestele masivului Penteleu prezintă risc ridicat de dezagregări. Bucureşti. pădurea este înlocuită cu plantaţii pomicole şi suprafeţe de cultură. torenţialitate. Studiu geomorfologic. ca de exemplu. păşunat abuziv.. curgeri noroioase. locuinţe.LECA RAFAELA ELENA Grupa 314 şi efectele denudaţiei (se ştie. suprafaţa despădurită. pe văile râurilor principale.

areale vecine. Concluzii Factorul antropic. C. Amplificându-se. care vizează aplicarea de măsuri pentru oprirea acestor procese şi preîntâmpinare producerii lor în alte zone. indirect (accelerând acțiunea unor agenți naturali). se constată o tot mai mare preocupare din partea consiliilor locale şi comunale. însămânţarea celor parţial degradate şi fixarea terenurilor unde s-au înregistrat alunecări şi ravenări importante4. care au fost din ce în ce mai intense din cauza defrişărilor şi degradării păşunilor. Timişoara. înclinarea medie a taluzurilor să fie apropiată de cea a versanţilor. Din cadrul învelişului vegetal. astfel încât să nu se ajungă la dezgolirea completă a versanţilor şi să se aplice măsuri de corectare a torenţilor. respectiv lemnul. Cum exploatarea forestieră reprezintă principala activitate economică din zonă. Totodată. fructele.LECA RAFAELA ELENA Grupa 314 Soluţii Măsuri forestiere au constat în împădurirea unor suprafeţe întinse cu specii cu rădăcini pivotante . aceste acţiuni au dus 4 5 Ibidem. Geografia populaţiei şi aşezărilor umane. întrucât despăduririle se fac şi cu scopul de a se putea instala noi aşezări şi terenuri pentru păşunat. e indicat să se împădurească. 2000. cu numeroasele lui întrebuinţări. pag. în construirea drumurilor trebuie să se urmărească: evitarea taluzurilor de debleu neconsolidate. a avut o influenţă negativă. în acest caz. atât asupra scurgerii de pe versanţi. mai ales acolo unde dezvoltare lor poate provoca alunecări de proporţii. care să stabilizeze solul. ne mai vorbind de funcţiile sale recreative şi de filtrare a rezidurilor umane5. De asemenea. O soluţie pentru terenurile degradate este stabilirea corectă a numărului de animale pentru fiecare păşune în funcţie de productivitatea acesteia. pădurea este cea care oferă populaţiei cele mai variate condiţii de viaţă.. efectuarea de lucrări care să împiedice subminarea bazei versanţilor prin eroziune fluviatilă. 135 Vert. De asemenea. pag. omul. cât şi în albiile râurilor. ocoalelor silvice şi altor organe . este esenţial să se exploateze raţional. 301 .

Astfel. printr-o serie de lucrări de reamenajare a spaţiului. .LECA RAFAELA ELENA Grupa 314 efectiv la un dezechilibru cu implicaţii economice nefavorabile umanităţii. omul reface echilibrul permanent pe care îl conduce. însă urmările acestea au fost ameliorate.

. 1984 Petrescu-Burloiu. Studiu geomorfologic.cjbuzau.6ROSCI0190Penteleu. I.romania-natura. Ed.ro/node/924 http://apmbz.rezervatie-penteleu.LECA RAFAELA ELENA Grupa 314 Bibliografie Ielenicz.blogspot.pdf http://thegreatcarpathians. Litera.html http://www. Timişoara. C.com/test/muntii-buzaului/ http://magiamuntelui. 2000 Strategia de Dezvoltare şi Promovare a Turismului şi Agroturismului în judeţul Buzău 2010 – 2015 Plan de management ROSCI0190 PENTELEU: http://www. Munţii Ciucaş – Buzău..R.anpm. Geografia populaţiei şi aşezărilor umane. M. Relaţii geografice om-natură.. Bucureşti. Bucureşti.org/articol/spr%C3%A2nceana_de_legend%C4%83_a_penteleului/1022/ .ro/files/APM%20Buzau/Biodiversitate/Natura%202000%20%20SCI/3.ro/DDR/Penteleu/PM%20PENTELEU_28_11_2011_FINAL%20CU%20M ODIF%20ABA. Academiei R.ro/html/localizare/1 http://alpinet. Subcarpaţii Buzăului.html http://www. 1977 Vert.carpati. Ed.org/main/poteci/about_ro_t_despre-muntii-penteleu_id_87.ro/2012/05/varful-penteleu.pdf Site-uri web: http://www..S.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->