You are on page 1of 8

C1.

CONCEPTUL DE :MEDICINA MUNCII:


Syn:
SANATATE OCUPATIONALA (OCCUPATIONAL HEALTH)
SANATATE IN MUNCA (SANTE AU TRAVAIL)
SANATATE SI SECURITATE IN MUNCA (SANTE ET SECURITE AU
TRAVAIL)
MEDECINA DEL LAVORO
MEDICINA DEL TRABACHO
INDUSTRIAL MEDECINE

CONTRIBUTII MAJORE IN DEFINIREA MED. MUNCII ( !LEGISLATIVE) :


OMS;1946
DEFINITIA SANATATII: Carta OMS ; starea de bine deplin fizic, psihic i social
i nu numai absena bolilor i a infirmitilor, cu adugarea (Adunarea Mondial a
Sntii, 2002) "care permite a duce o via economic productiv".
DEFINITIA ERGONOMIEI(ergon=munca/efort, nomos=lege): 1949 KF.K
MULLER:Folosirea tuturor cunostintelor referitoare la om, pentru conceperea de
masini, unelte, sisteme de munca, care sa fie folosite de un numar cat mai mare de
oameni, cu maximum de confort, eficienta si securitate

OBIECTIVELE MEDICINII MUNCII:

Obiectivul major al medicinii muncii (disciplin eminamente preventiv) poate fi


rezumat la: asigurarea i promovarea factorilor de munc sanogenici (medicina
omului sntos n relaie cu munca i mediul de munc).
Comisia mixt de experi OMS i OIM (Organizaia Internaional a Muncii
Geneva) prin Recomandarea 151/1950 a definit urmtoarele obiective ale medicinii
muncii:
- promovarea i meninerea sntii; celui mai nalt grad al sntii fizice,
psihice i sociale a muncitorilor din toate profesiile;
- prevenirea oricrui prejudiciu adus sntii de factorii nocivi prezeni la un
loc de munc sau de condiiile de munc;

protecia muncitorilor prin plasarea i meninerea lor ntr-un loc de munc


adecvat aptitudinilor fizice, fiziologice i psihologice (realizarea adaptrii
muncii la om i a fiecrui om la meseria sa).

CONCEPTUL DE PLURIDISCIPLINARITATE IN MEDICINA MUNCII;


Interferene i colaborri pluridisciplinare:cu
-FIZIOLOGIA ;studiul reaciilor adaptative fiziologice n efortul fizic, munca n
ambiana climatic, fonic profesional;
-ERGONOMIA ;proiectarea (conceperea) de sisteme de munca safe, tehnologii,
unelte si medii de munca optime (adaptate omului).
-PSIHOLOGIA ;satisfactia si securitatea muncii, ,autonomia controlul si
planificarea muncii, modaliti de nvare/calificare, motivaii si aptitudini pentru
o anumit profesie,
-IGIENA MEDIULUI ;controlul factorilor de mediu
-TOXICOLOGIA INDUSTRIALA ;tehnici de biomonitorizare a grupurilor
ocupationale, studii de toxicocinetica/toxicodinamica, interactiuni ale factorilor
chimici/fizici, metodologii de masurare a concentratiilor atmosferice de noxe.
-ECOLOGIE-ECOTOXICOLOGIE ;emisii de factori poluanti industriali, relatii cu
mediul ambiant, conceptul de dezvoltare durabila si de sanatate populationala.
SOCIOLOGIA ; modele de organizare si de planificare a muncii, controlul i
optimizarea relaiilor psihosociale de grup;
EXPERTIZA CAPACITATII DE MUNCA SI RECUPERARE MEDICALA ;
evaluare, reabilitare si reinserie socio-profesional i familial dup accidente de
munc sau boli invalidante profesionale.
-MANAGEMENT ;TQM (implementarea modelelor de management global calitativ
la nivelul organizatiilor de munca)
CONCEPTE IN MEDICINA MUNCII (TERMINOLOGII) ;

Munca profesional: Activitate desfurat n uniti economice de stat sau


private, pe baz de relaie contractual ntre angajat i angajator.
Condiii de munc: Totalitatea condiiilor n care se desfoar procesul de
munc: tehnice (procedeele tehnice folosite n cadrul muncii, caracteristicile
tehnice constructive si de securitate ale mijloacelor de producie), organizatorice
(ansamblul msurilor aplicate pentru organizarea muncii i a produciei) i de
mediu (totalitatea caracteristicilor mediului fizic i social n care se desfoar
producia).
Sistemul de munc om-main-mediu: Ansamblu constituit de unul sau mai
muli executani i mijloace de producie care, avnd un scop de realizat,
interacioneaz pe baza unui circuit informaional, n anumite condiii ale
mediului de munc.

Nox profesional: Agent fizic, chimic sau biologic din mediul de munc cu
aciune asupra organismului uman, duntor sntii; factor de risc/de
mbolnvire profesional.
Risc datorat agenilor periculoi: Reprezint probabilitatea ca un agent
periculos s afecteze negativ starea de sntate n condiiile utilizrii lui
i/sau a expunerii la acesta.
Managementul securitii i a sntii n munc: Component a
managementului general, care include structura organizatoric, activitile de
planificare, responsabilitile, practicile, procedurile, procesele i resursele pentru
elaborarea, implementarea, realizarea i revizuirea planului de securitate i
sntate n munc.
Boal profesional: Afeciune care se produce ca urmare a exercitrii unei
meserii sau profesiuni, cauzat de ageni nocivi fizici, chimici sau biologici,
caracteristici locului de munc, precum i de suprasolicitarea diferitelor organe
sau sisteme ale organismului n procesul de munc.
Boal legat de profesie: Boal cu determinare multifactorial, la care unii
factori determinani sunt de natur profesional.
Accident de munc (A.M.): Vtmarea violent a organismului, precum i
intoxicaia acut profesional, care au loc n timpul procesului de munc sau n
ndeplinirea ndatoririlor de serviciu, indiferent de natura juridic a contractului
n baza cruia se desfoar activitatea i care provoac incapacitate
temporar de munc de cel puin 3 zile consecutive, invaliditate ori deces.

MODIFICARI ADAPTATIVE IN EFORTUL PREDOMINANT FIZIC


PROFESIONAL:
CRESTEREA CONSUMULUI DE OXIGEN;
1.-APARATUL RESPIRATOR:
-cresterea debitului ventilator (Fr x Vc) ;max. 60-70 (110-120) l/min la
barbati(cca=4 l O2 preluat din aer)
limite max. admise: 35l/min (val. de varf)
25l/min(val medie ponderata/8 ore)
Alte procese respiratorii :
-intensificarea difuziunii alveolo-capilare
-intensificarea transportului de O2 la tesuturi
-eliberare crescuta tisulara a oxigenului din HbO si eliminarea CO2
-cresterea coef. de utilizare a O2

Particularitati reactive si adaptative;


-in efortul static;scade O2 si creste CO2, scade pH
-in hipoxie - la neadaptati: alcaloza importanta
2. Aparatul cardiovascular:
-cresterea debitului cardiac (Fc x Ds); val. max. momentane de 30-35l/min
-frecventa cardiaca: crestere pana la val. max de 160-180/min
Val. max. Admisa ca media ponderata de timp pentru 8 ore de munca/zi este 110120/min
-cresterea TA: proportional cu efortul dinamic si foarte mult in efortul static
NB !: la neadaptati, persoane obosite:creste TAD, TA diferentiala
-creste metabolismul miocardului (exclusiv aerob): VO2 x 4.
-modificarea irigatiei tisulare teritoriale; vasodilatatie in teritoriile active (muschi
striati, cord, creier)
- capilarizarea in m. striati: cresterea irigatiei de 40-50 ori
-cresterea circulatiei coronariene de 4-5 ori
-redistribuirea circ periferice (ex.vasodilatatie cutanata in ambianta calda) cu
reducerea fluxului in teritoriul mezenteric si renal
Alte modificari (tranzitorii)
Umorale:
-scaderea glicemiei
-lactacidemie (! in munca grea: poate depasi 20 mg/100ml sange)
-scaderea pH (! creier si corticala renala)
-cresterea ureei (catabolism azotat)
Hematologice:
-leucocitoza cu neutropenie
-poliglobulie
-cresterea Hb la antrenati, anemie relativa in efortul epuizant (la neadaptati)
Modificari renale:
-scaderea irigatiei locale si cresterea ADH
-oligurie, concentrarea urinii, albuminurie (mucoproteinurie), hematurie
microscopica, cilindrurie(f. rar-si grav)
Digestive:

-scaderea secretiei si a motricitatii gastrice


! la rolul ap. digestiv in furnizare suportului energetic si metabolic
Modificari neuroendocrine:
-activarea sistemelor functionale centrale si periferice (sc. cerebrala, analizatori, ap.
locomotor- centri neurovegetativi ;stare ergotropa (sistem activator) in efort si stare
trofotropa in restitutie (sistem inhibitor).
Modificari endocrinologice:
-activare sist. hipotalamo-hypofizar
-neurocrinie(releasing factors); cresterea ACTH si a glucocorticosteroizilor
-activarea adrenergica: cresterea catecolaminelor
-cresterea tiroxinei si a triiodotironinei
-scaderea insulinei si cresterea glucagonului
-cresterea STH si a ADH
Metodologia de evaluare a coniilor de munc i a noxelor profesionale
Pentru a fi considerat sanogenic, munca profesional trebuie s se desfoare n
sisteme de munc (OM-MAIN-MEDIU) bine concepute, organizate i gestionate
(Total Quality Management).
Orice condiie de munc care depete "limita de expunere" considerat
"admisibil" sau "tolerabil" i poate influena negativ starea de sntate a
operatorului uman, devine nox profesional (sau hazard, risc ocupaional).
Clasificarea noxelor profesionale:
1. Noxe profesionale de natura organizatorica (organizarea neraionala a
muncii)
Intensitatea mare a efortului profesional (fizic, psihic, senzorial) prin:
durata mare a muncii (> 8 ore/zi),
regimul non-fiziologic: munc-pauze recuperatorii,
ritmul de lucru rapid (cadenat, impus), micri repetitive bimanuale,
posturi de lucru tronculare i angulaii segmentare non-naturale,
ridicarea i transportul de greuti mari,
schimburi de lucru obositoare, munca de noapte
munca monoton-subsolicitant.
Suprasolicitarea osteo-musculo-articular rezult din ecuaia: postur x
for x repetiie x durat:
- disconfort, algii, oboseal muscular,
- impoten funcional,
- tendinite, tenosinovite

lombalgie, herniere discal,


bursite, atroze precoce,
sindroame de compresiune intracanalar (ex. SCC: sindromul de
tunel/canal carpian),
tulburri circulatorii periferice,
oboseala general (cu risc de accidente de munc, scderea randamentului
n producie).

2. Noxe profesionale aparinnd mediului de munc


a. noxe fizice:
parametrii climatici (temperatura, umiditatea, viteza curenilor de aer,
radiaii calorice),
suprasolicitarea termoreglrii se traduce prin: hipertermie, deshidratare,
sincopa caloric etc.
radiaii ionizante i non-ionizante (Rentgen, laser, microunde, radiaii
ultraviolete, electromagnetice). Expunerea neprotejat implic riscul
iradierii acute sau a efectelor lezionale cumulative,
vibraii acustice (zgomot) i mecanice (ageni etiologici ai surditii
profesionale i respectiv a sindromului Raynaud),
iluminatul artificial necorespunztoare,
suprailuminare, distribuie neuniform. n activitile "vizuale" de precizie
se instaleaz astenopia acomodativ, agravarea unei miopii, oboseal
ocular i general.
b. noxe fizico-chimice:
pulberi minerale (SiO2 l.c., azbest, crbune, mangan, fier),
pulberi vegetale (in, bumbac, cnep, cafea, tutun),
pulberi organice: descuamaii, peri, ln,
pulberi sintetice sau semisintetice: var, ciment, plastic.
! Rezult efecte fibrogene pulmonare (SiO2 l.c.), efecte alergizante respiratorii
(pulberi vegetale i organice), dermite.
c. noxe chimice:
metale i metaloizi (Pb, Hg, Cr, Al, Zn, Cu, Fe),
gaze i vapori iritani: (acizi, oxizi, baze chimice, gaze de sudur),
hidrocarburi aromatice (inclusiv cancerigene),
pesticide, colorani, vopsele, lacuri, adezivi coninnd fraciuni chimice
toxice.
! Intoxicaiile acute/subacute sau cronice cu substane chimice au efecte
cancerigene, neurotoxice, iritative (cutaneo-respirator, ocular).
d. noxe biologice: bacterii, virusuri, ageni parazitari, ciuperci.
! Boli infecioase produse de ageni biologici prezeni la locul de munc, ca de ex.
leptospiroza ictero-hemoragic, tuberculoza pulmonar, hepatite acute sunt
considerate profesionale.
3. Noxe profesionale rezultate din relaia om-main (natura ergonomic)
disfuncii la interfaa om-main prin solicitri excesive:

o motorii,
o perceptuale,
o neuropsihice.
! Factorii de risc ergonomic (biomecanic) contribuie la decompensarea structurilor
musculoscheletice, accidente de munc, suprasolicitri neuropsihice i senzoriale.
4. Noxe profesionale aparinnd relaiilor psiho-sociale
relaii ncordate sau indiferene n plan ierarhic
o lipsa autonomiei i/sau a controlului muncii,
o non-participare la planificarea muncii sau valorificarea produciei,
o lipsa motivaiilor n munc (moral, material, profesional).
relaii ncordate n plan orizontal (grupuri ocupaionale non-omogene, absena
organizrii pentru interese comune).
Influena negativ a noxelor profesionale asupra strii de sntate se traduce
prin:
1. efecte biologice (medicale):
a. efecte minore: disconfort, oboseal, distress, scderea capacitii de
munc.
b. efecte majore:
o producerea de boli profesionale (cota de participare
etiologic a noxei/lor) este de 100%;
c. favorizarea instalrii, evoluiei i a cronicizrii bolilor legate de profesie.
Bolile legate de profesie sunt boli multifactoriale n determinismul crora
factorii nocivi profesionali au o pondere variabil (favorizant, agravant sau de
mpiedicare a vindecrii), trebuie semnalate i luate n eviden, fr a fi declarate.
Tabel :BOLILE LEGATE DE PROFESIE I PRINCIPALELE LOR CAUZE
POTENIALE
Nr BOLI LEGATE DE PROFESIE
FACTORI PROFESIONALI CAUZALI
cr
1. Hipertensiunea arterial
Zgomot
Vibraii
Temperatur i radiaii calorice crescute
Distres etc.
2. Cardiopatia ischemic
Solicitri fizice i psihice crescute
3. Afeciuni respiratorii cronice
Pulberi
nespecifice
Gaze iritante etc.
4. Afeciuni digestive
Temperatur ridicat
Zgomot
Noxe chimice etc.
5. Afeciuni osteo-musculo-articulare
Microclimat nefavorabil
(lombalgii, cervico-scapulalgii etc.)
Vibraii

6.

Nevroze i alte afeciuni neuropsihice

Efort fizic crescut


Postur incomod
Efect traumatic mecanic etc.
Zgomot
Vibraii
Distres
Noxe chimice etc.

Pentru hipertensiunea arterial esenial, factorii favorizani profesionali pot


aciona indirect (mecanisme neurovegetative, neurohormonale) declanate de expunerea
la zgomot, efecte vasculare periferice (vasoconstricie indus de vibraiile de joas
frecven) sau de stresul ocupaional (efecte generalizate neurocirculatorii i
psihosomatice).
Afeciunile respiratorii cronice (ex. bronite cronice tabagice) pot fi agravate
(evoluie spre BPOC) prin expunerea la pulberi minerale sau vegetale, gaze iritante (ex.
gaze de sudur). Dintre afeciunile digestive multifactoriale, se pot meniona ulcerul
duodenal (instalare i evoluie nefavorabil sub influena stresului ocupaional, influena
microclimatului cald asupra seciilor i a motilitii digestive).
O hepatopatie cronic poate evolua nefavorabil (potenial activ cirogen sau spre
hepatocarcinom) n expunerea la noxe chimice hepatologice ca de ex. CCl 4 (tetraclorura
de carbon) sau CV (clorura de vinil).
Nevrozele, alte afeciuni neuropsihice pot fi agravate de expunerea la ageni
neurotoxici centrali (solveni organici de tipul toluen, xilen). Este important de reinut c
debutul psihosindroamelor organice cerebrale (neurotoxicitate prin expunere cumulativ
la doze mici de solveni organici) este insidios i nespecific (simptome funcionale
conturnd tabloul unor nevroze, neurastenii sau tulburri psihotice greu de difereniat prin
teste uzuale de suferine psihoinvolutive lente de cauz profesional). La nivelul SNP,
sindroame neuropatice de etiologie dismetabolic, diabetic, etanolic pot fi agravate de
expunerea profesional la plumb i mercur metalic, sulfur de carbon, n-hexani,
tetraclorur de carbon etc.
2. efecte economice: scderea randamentului n munc, scderea calitii
produselor, numr mare de rebuturi i erori. producerea accidentelor de munc
(factorul oboseal, hipertermie, pulberi n atmosfer scznd vizibilitatea, greuti
prea mari de manevrat etc.).
3. efecte psihologice i sociale: scderea salariului, omaj, disponibilizri,
nerecunoaterea meriturilor profesionale.