MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar

Curriculum pentru

educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CERCETĂRII ŞI TINERETULUI Unitatea de Management al Proiectelor pentru Învăţământul Preuniversitar

Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani

2008

1

„Ideile au calitatea lor proprie, sunt perfecte, în timp ce lucrurile, fiind copii ale ideilor, sunt imperfecte!” (PLATON)

2

2 1. o condiţie a perpetuării şi progresului acesteia. educaţia este procesul (acţiunea) prin care se realizează formarea şi dezvoltarea personalităţii umane.1 1.8 1. care are un caracter organizat.8 RO 20. În acest context.1 2004-2005 1. în acelaşi timp. instituţionalizat.5 2004 23. cu atât şansa de remediere este mai mare.4 24. implicit. în România.0 1.7 22. Între formele educaţiei figurează şi educaţia formală.primar 2002-2003 2003-2004 0.3 1. Ea constituie o necesitate pentru individ şi pentru societate. revizuirea curriculară Într-o accepţiune generală. cu cât intervenţia se produce mai târziu.7 23.1 3 .9 23.6 19. De asemenea. exersarea intensivă a comportamentelor sociale şi dezvoltarea capacităţilor individuale. Ea se adresează vârstei de formare şi asigură asimilarea sistematică a cunoştinţelor. un atribut al societăţii. cu atât mai mari sunt costurile asociate şi prognosticul poate fi nefavorabil. realizată în contextul existenţei sociale a omului şi. analizând procentul de repetenţie în învăţământul primar.1 2003 22. pentru orice problemă care apare în dezvoltarea unui copil. constatăm că acestea au valori relativ ridicate în comparaţie cu statele Uniunii Europene (vezi tabelele).9 1.4 1.2 17. În ansamblul procesului permanent al educaţiei.0 0.9 UE-25 15. ea se raportează. sistematizat. este un fenomen social specific.2 TOTAL Urban Rural Băieţi Fete Rata abandonului şcolar în înv. Rata de părăsire timpurie a şcolii 2005 2002 TOTAL Băieţi Fete 22. în acelaşi timp.4 0.3 1.3 13. cu cât intervenţia este mai timpurie.9 21. dar şi rata de părăsire timpurie a şcolii (tineri 18-24 ani) în ultimii ani. Numeroase cercetări arată că. Ca urmare.8 21. este o activitate specific umană. Aşadar.Contextul care a favorizat introducerea conceptului de educaţie timpurie în România şi.4 1.9 1. ea constituie o perioadă de formare intensivă care face din acţiunea educativă un obiectiv central. la societate şi la individ.5 1.9 21.

unul dintre laureaţii Premiului Nobel în economie. conştientizăm din ce în ce mai mult faptul că o modalitate clară de reducere a repetenţiei (în special la nivelul învăţământului primar) şi a părăsirii timpurii a şcolii este intervenţia la vârstele mici şi foarte mici. rata de înscriere a copiilor la grădiniţă a crescut anual.84/1995.1 2002-2003 886205 636709 71. ca primă treaptă de pregătire pentru educaţia formală. Ca note distinctive ale educaţiei timpurii am putea aminti: copilul este unic şi abordarea lui trebuie să fie holistică (comprehensivă din toate punctele de vedere ale dezvoltarii sale). după cum arată un studiu elaborat de R. care cunoaşte toate detaliile jocului şi regulile care trebuie respectate.comunitate este hotărâtoare. prin formarea capacităţii de a învăţa. activităţile desfăşurate în cadrul procesului educaţional sunt adevărate ocazii de învăţare situaţională. oportunităţi de învăţare ratate sau slab valorificate. matur.Cuhna . în România. adultul/educatorul. Odată cu prevederile Legii învăţământului Nr. ca în întreaga lume. reforma în educaţie a fost demarată.Ţinând cont de cercetările existente.8 2003-2004 883812 644911 73. la nivelul relaţiei “didactice”. iar deficienţele de cunoştinţe şi deprinderi produc în timp deficienţe mai mari. La sfârşitul anului 1990 ţara înregistra o stagnare economică.9 2004-2005 867923 648338 74. Investiţia în educaţia timpurie este cea mai rentabilă investiţie în educaţie. el este partenerul-cheie în educaţia copilului. Învăţarea timpurie favorizează oportunităţile de învăţare de mai târziu.7 2005-2006 Sursa: Institutul Naţional de Statistică 4 . De asemenea. Copiilor înscrişi Rata de înscriere 3 şi 6 ani în grădiniţe 945333 616313 65. ţinând cont de caracteristicile psihologice ale dezvoltării copilului. suntem conştienţi de faptul că educaţia timpurie poate fi o pârghie esenţială de reducere a inegalităţilor sociale. părintele nu poate lipsi din acest cerc educaţional.1 2000-2001 912440 616014 67.2 1999-2000 925001 611036 67. Educaţia timpurie. asigură intrarea copilului în sistemul de învăţământ obligatoriu (în jurul vârstei de 6 ani). Educaţia timpurie. Educaţia copilului începe de la naştere. ca rezultat al democratizării treptate şi a infuziei fondurilor europene şi ale Băncii Mondiale. Sistemul de învăţământ românesc a înregistrat progrese remarcabile. implică atât familia cât şi comunitatea în procesul de învăţare. privind generalizarea treptată a grupei pregătitoare pentru şcoală. nutriţie şi educaţie în acelaşi timp). la vârstele mici este fundamental să avem o abordare pluridisciplinară (îingrijire. ca serviciu de educaţie formală asigură mediul care garantează siguranţa şi sănătatea copiilor şi care. iar relaţia familie – grădiniţă . apare ca un partener de joc. Rata de înscriere a copiilor preşcolari în grădiniţe între 1999-2006 Anul şcolar Copii cu vârste între Nr. cuprinde educaţia copilului în intervalul de vârstă de la naştere până la intrarea acestuia la şcoală. Grădiniţa. Deprinderile şi cunoştinţele dobândite devreme favorizează dezvoltarea altora ulterior. în ciuda condiţiilor economice grele şi a deselor schimbări sociale înregistrate după 1989.5 2001-2002 885898 629703 71. dar după 1998.

gratuit. în conformitate cu modificările şi completările la Legea învăţământului (stabilirea duratei învăţământului obligatoriu de 10 ani şi coborârea vârstei de şcolarizare de la 7 al 6 ani). În anul 2002 este iniţiat programul „Generalizarea grupei mari pregătitoare în învăţământul preşcolar românesc” şi. Astfel. la cea de a XXVI-a Sesiune Specială din data de 10 mai 2002. Copiii şi adolescenţii sunt cetăţeni care dispun de capacitatea de a contribui la construirea unui viitor mai bun pentru toţi. respectiv în anul 2005-2006. pe care 189 de state membre ale Naţiunilor Unite sau angajat. programul Guvernului României (2005-2008). Convenţia cu privire la Drepturile Copilului. este elaborată Strategia Ministerului Educaţiei şi Cercetării în domeniul educaţiei timpurii. primii ani de viaţă şi educaţia la această vârstă au devenit probleme cruciale pentru evoluţia ulterioară a oricărei persoane.Anul 2000 aduce o nouă viziune despre educaţia preşcolară. Dintre aceste principii. mobilizarea şi alocarea unor resurse suplimentare la nivel naţional şi internaţional. când copiii sunt iubiţi. Obiectivele de Dezvoltare ale Mileniului. fete şi băieţi. văzută. Orice copil este născut liber şi egal în demnitate şi drepturi. integrată a copiilor este o prioritate a UNICEF. Copiii trebuie să aibă parte de un start cât mai bun în viaţă. pace şi demnitate. respectaţi şi alintaţi. următoarele constituie cheia de boltă pentru soliditatea şi viabilitatea acestui sistem: Interesele superioare ale copiilor trebuie să fie principalul obiectiv pentru toate acţiunile legate de copii. Dezvoltarea timpurie. este revizuită Programa activităţilor instructiv-educative în grădiniţa de copii şi sunt realizate corelările cu programa claselor I-IV. Realizarea unui sistem coerent de educaţie timpurie a copilului în România este o necesitate care decurge din priorităţile educaţiei la nivel mondial şi naţional. trasează coordonatele de bază ale sistemului de educaţie timpurie pe ne dorim să-l promovăm. în cadrul acestuia. ca un prim pas pentru formarea tânărului şi specialistului de mâine. cu rol determinant în îndeplinirea obiectivului de dezvoltare al mileniului trei şi anume: asigurarea absolvirii ciclului complet de învăţământ primar de către toţi copiii. obligatoriu şi de bună calitate. precum şi Strategia Ministerului Educaţiei. Toţi copiii trebuie să aibă acces şi să absolve învăţământul primar. să le îndeplinească până în 2015. la Sesiunea Specială dedicată Copiilor din mai 2002. cu sprijinul UNICEF. Investiţia în copii şi respectarea drepturilor lor este una dintre modalităţile cele mai eficiente de eradicare a sărăciei. De asemenea. Programul Naţional de Reformă. când siguranţa şi bunăstarea lor sunt considerate primordiale şi când se pot dezvolta în sănătate. fără nici un fel de discriminare. avându-se în vedere urgenţa şi gravitatea nevoilor speciale ale copiilor. cuprinde principiile care ghidează mişcarea globală de construcţie a unei lumi demne pentru copii şi care se constituie în jaloane pentru construcţia unui sistem de educaţie timpurie a copiilor din România. O lume mai bună pentru copii este o lume în care toţi copiii se vor putea bucura de anii copilăriei – un timp al jocului şi al învăţării. când drepturile le sunt promovate şi protejate. Realizarea obiectivelor de dezvoltare ale mileniului necesită reînnoirea voinţei politice. 5 . Declaraţia adoptată de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite. cu proiecţie până în 2013. Ulterior. în cadrul programului educaţional “Organizarea învăţământului preprimar”.

ca atare. a sectorului privat şi a agenţilor economici.Planul de acţiune adoptat Adunarea Generală a Naţiunilor Unite plasează un accent deosebit pe următoarele elemente. oferă argumente solide pentru legiferarea conceptului de educaţie timpurie şi formarea de pârghii de acţiune la nivel de sistem educaţional. Este necesară îmbunătăţirea statutului. socială. familia este îndreptăţită să beneficieze de toată protecţia şi sprijinul de care are nevoie. spirituali. Extinderea şi îmbunătăţirea ocrotirii şi educaţiei în perioada copilăriei mici. tutori. a conducătorilor religioşi. familiilor. în mod egal pentru băieţi şi fete. cognitivă şi culturală a copiilor constituie o prioritate naţionala şi globală. care pot constitui structura de rezistenţă în construcţia unui sistem de educaţie timpurie în România: Dezvoltarea fizică. Consolidarea parteneriatelor cu factorii care pot contribui în mod deosebit la promovarea şi protecţia drepturilor copiilor include implicarea directă a autorităţilor locale. satisfacerea nevoilor de învăţare ale tuturor copiilor. a parlamentarilor. ai liderilor şi ai membrilor comunităţilor. păcii. prin studiile. şi mai ales pentru copiii cei mai vulnerabili şi mai dezavantajaţi este un obiectiv primordial al educaţiei Îmbunătăţirea calităţii educaţiei. a organizaţiilor neguvernamentale. tutorilor. Principala răspundere pentru protecţia creşterea şi dezvoltarea copiilor îi revine familiei şi. din care România a făcut parte. dar şi local. afectivă. dar şi pentru promovarea democraţiei. 6 . Dezvoltarea şi implementarea unor politici şi programe naţionale privind frageda copilărie este o măsură de primă necesitate în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de şefii de stat şi de guvern care au participat la Sesiunea Specială dedicată copiilor a Adunării Generale ONU. al persoanelor care au în îngrijire copii şi al copiilor înşişi la o gamă completă de informaţii şi servicii este o prioritate. Dezvoltarea sistemelor naţionale de monitorizare şi evaluare a impactului acţiunilor asupra copiilor este o măsură de primă necesitate. aplicaţiile şi adaptările realizate pe plan naţional. consolidarea ocrotirii şi educaţiei în perioada copilăriei mici prin asigurarea de servicii şi susţinerea de programe orientate spre familii. Accesul părinţilor. putem afirma că experienţa românească în domeniul educaţiei timpurii din ultimii 17 ani. a unor politici şi planuri de acţiune. În contextul prezentat. alocarea resurselor pentru protecţia drepturilor copilului şi înfiinţarea sau consolidarea unor organisme naţionale sau a unor instituţii pentru asigurarea bunăstării copiilor este o obligaţie a guvernelor care s-au angajat să implementeze planul de acţiune adoptat la Sesiunea Specială a Adunării Generale a Naţiunilor Unite. cu sprijin din partea specialiştilor din ţară şi din străinătate. Educaţia este un drept al omului şi un element esenţial pentru reducerea sărăciei şi muncii în rândul copiilor. personalul de ocrotire şi educaţie şi comunitate sunt obiective şi acţiuni care trebuie cuprinse în strategia de formare a sistemului de educaţie timpurie în România. asigurarea unei remunerări adecvate a muncii acestora şi crearea de oportunităţi şi stimulente pentru evoluţia lor. spirituală. toleranţei şi dezvoltării. Punerea în practică a unei legislaţii naţionale. moralului şi profesionalismului persoanelor care lucrează direct cu copiii şi al educatoarelor din creşe şi grădiniţe. psihică. Una dintre pârghii este şi programa de studiu care face obiectul prezentei revizuiri. culturali.

Dezvoltarea şi educaţia copilului în intervalul 3-6/7 ani Studiile ştiinţifice referitoare la efectele educaţiei timpurii preşcolare (vezi Pre-School Education in the European Union. ca experienţe autonome de învăţare. Sprijinirea copilului în achiziţionarea de cunoştinţe. atât în ceea ce priveşte mediul fizic cât şi interacţiunile adult/copil. capacităţi. Studiile longitudinale au stabilit faptul că pentru copiii proveniţi din medii socio-economice defavorizate s-a observat o reducere a comportamentului 7 . Current Thinking and provision. a autonomiei şi dezvoltarea unei imagini de sine pozitive. destinate sa promoveze şi să stimuleze dezvoltarea intelectuală. Educaţia timpurie (incluzând educaţia preşcolară) are efecte pozitive asupra viitoarei integrări sociale a adolescentului şi adultului. integrală şi armonioasă a personalităţii copilului. socială şi fizică a fiecărui copil în parte şi are în vedere atingerea următoarelor finalităţi ale educaţiei timpurii (de la naştere la 6/7 ani): • • • • Dezvoltarea liberă. de evoluţia sistemului de învăţământ preşcolar înregistrată în ultimii ani (deschidere către abordarea Metodei proiectelor. a propriei identităţi. a metodelor interactive de grup etc. exerciţiilor. Încurajarea explorărilor. independent de mediul lor de provenienţă. în special pentru copiii proveniţi din medii socio-economice foarte defavorizate. în sensul că aceştia progresează în plan intelectual.Programa cuprinde toate activităţile existente în interiorul structurii organizaţionale a grădiniţei de copii. atitudini si conduite noi. Pe de altă parte. atunci când instituţiile preşcolare promovează cu adevărat calitatea. afectivă. precum şi de nivelul de maturizare actual al copiilor din grădiniţe şi de tendinţele şi evoluţiile în domeniul informaţiilor şi al tehnologiilor moderne. sprijinind formarea autonomă şi creativă a acestuia. cu adulţii şi cu mediul pentru a dobândi cunoştinţe. în funcţie de ritmul propriu şi de trebuinţele sale. În elaborarea prezentului document s-a ţinut cont de tendinţele actuale în pedagogie. deprinderi. Dezvoltarea capacităţii de a interacţiona cu alţi copii. deprinderi şi atitudini necesare acestuia la intrarea în şcoală şi pe tot parcursul vieţii.). În acelaşi timp. s-a reconsiderat rolul învăţământului preşcolar în raport cu celelalte trepte ale sistemului de învăţământ. de o serie de aspecte pozitive/dificultăţi întâlnite în activitatea la grupă a cadrelor didactice educatoare. Descoperirea. a activităţilor integrate. s-a constatat că educaţia timpurie are un efect pozitiv asupra abilităţilor intelectuale şi sociale ale copiilor. de către fiecare copil. încercărilor si experimentărilor. 1995) au scos în evidenţă o serie de elemente importante: Educaţia timpurie (incluzând educaţia preşcolară) are un efect pozitiv asupra abilităţilor copilului si asupra viitoarei sale cariere şcolare. dezvoltă atitudini pozitive faţă de învăţare precum şi motivaţia de a depune în viitor un efort real în şcoală.

ratele înalte de personal. Implicarea activă a familiilor în educaţie şi în promovarea participării lor. tipurile de îngrijire oferite copiilor influenţează dezvoltarea lor. în acelaşi timp. 8 . De aceea. Alte forme de implicare parentală par să fie benefice pentru copiii defavorizaţi. 3. cât şi din punctul de vedere al limbajului (managementul timpului de vorbire şi încurajarea copiilor care nu vorbesc prea mult). cu sugestii pentru activităţi structurate în jurul acestui material. iar în clasele cu peste 25 de copii ar trebui să fie prezenţi doi adulţi. de asemenea.delincvent. precum şi o rată mai mare a duratei de şcolarizare. În concluzie. cooperare. în special atunci când aceştia din urmă beneficiază de un învăţământ preşcolar bun.. Influenţa formării şi supervizării personalului asupra dezvoltării copiilor. Acest fapt dă posibilitate copiilor să devină implicaţi în jocul elaborat şi. însoţite de cooperarea dintre adulţii responsabili cu educaţia copiilor şi o acţiune educaţională de calitate au efect asupra dezvoltării copiilor. ajutor în utilizarea serviciilor disponibile la nivel local (de exemplu serviciile sociale. Au fost identificate multe relaţii pozitive şi semnificative între frecventarea grădiniţei şi comportamentele centrate pe sarcină. desigur. Unii autori consideră că 25 de copii este maximum. importantă. trebuie menţionat că efectele educaţiei timpurii asupra educaţiei ulterioare a copilului sunt în relaţie cu influenţele educaţionale infuzate pe parcurs. primar. motivaţia şi atitudinile pozitive faţă de învăţare. printr-o integrare educaţională reuşită cu mai puţini ani de repetenţie. Proiectele care vizează implicarea părinţilor din medii defavorizate în educaţia propriilor copii sunt numeroase şi variate. dezvoltarea unei relaţii părinte/copil satisfăcătoare.preşcolar. accesibil şi adecvat copiilor. Pe de altă parte. (până la 3 ani). să-şi dezvolte abilităţile sociale.). gimnazial şi liceal). Se pare doar că un tip instrumental de intervenţie vizând echiparea părinţilor cu un set de activităţi specifice care să fie realizate acasă este mai relevant pentru copiii cu nevoi speciale decât pentru copiii din medii defavorizate. Există trei domenii interdependente ale comportamentului adultului care au un impact asupra dezvoltării copiilor: 1. Calitatea interacţiunilor adult/copil. 2. cercetările în domeniu arată că cel mai mare beneficiu al educaţiei timpurii apare în planul non-cognitiv. în cercetare lipsesc argumente solide în sprijinul implicării parentale şi pentru definirea unor metode de acţiune eficientă. rate mai scăzute de abandon şi o dorinţă mai mare de a fi integrat în societate. permiţând copiilor să acţioneze individual sau în grupuri mici sau mai mari. În prezent. rezolvarea conflictelor sociale) şi a limbajului. Organizarea clasei pe grupe în diferite arii. Mai târziu (înv.este oarte important să se definească şi să se promoveze calitatea în educaţie la aceste niveluri. La o vârstă timpurie. Mărimea grupei este. rezultatele depind de experienţele oferite în procesul de învăţare. incluzând sprijinul emoţional. De aceea. cele de consiliere familială şi cele de nutriţie). încurajarea independenţei etc. Introducerea unor tipuri diferite de material. atât în relaţie cu managementul comportamentului social (stimularea discuţiei şi a exprimării de sine. Această formă de organizare are efecte pozitive asupra dezvoltării sociale (independenţă. dezvoltarea socio-emoţională. Acest efect asupra integrării sociale poate fi explicat.

cât şi cu curriculum-ul ca întreg. timpul de instruire şi sugestii privind strategiile de instruire şi de evaluare pe cele două niveluri de vârstă (3-5 ani şi 5-6/7 ani).permite trecerea optimă de la un nivel de studiu la altul şi de la un ciclu de învăţământ la altul sau de la o instituţie de învăţământ la alta (consistenţa concepţiei generale. D’Hainaut atrăgea atenţia asupra faptului că “punctul central al curricumurilor trebuie sa fie elevul. prezentul curriculum se remarcă prin: • extensie . 9 . ca exprimări explicite rezultatelor învăţării (conceptelor. precum şi respectarea ritmului propriu al acestuia. conţinuturile. prin experienţe de învăţare. Domeniul psiho-motric. • diferenţiere . la ridicarea competenţei în controlul evenimentelor şi în confruntarea cu o largă varietate de cerinţe şi aşteptări. • • • Totodată. şi că atunci când se vorbeşte de conţinutul curricumului trebuie să înţelegem ca nu este vorba de enunţări de materii de învăţat. moduri de a acţiona sau de a şti în general ale elevului”. cunoştinţe atitudini şi abilităţi necesare în viaţă. la echiparea lor progresivă cu concepte. din perspectiva tuturor tipurilor semnificative de rezultate de învăţare. • încurajarea iniţiativei şi participarea copilului preşcolar la stabilirea obiectivelor. cunoştinţelor.este adecvat atât nevoilor prezente. chiar la copii preşcolari de aceeaşi vârstă (vezi ponderea jocurilor şi a activităţilor alese şi a activităţilor de dezvoltare personală). ci de scopuri exprimate în termeni de competenţe.angrenează preşcolarii. interesele şi nevoile copilului preşcolar. cât şi celor de perspectivă ale copiilor preşcolari. • corelarea fiecărei noi experienţe de învăţare cu precedentele.Structură şi conţinut Curriculumul pentru învăţământul preşcolar prezintă o abordare sistemică. în vederea asigurării: continuităţii în interiorul aceluiaşi ciclu curricular. Domeniul socio-uman. asigurarea suportului individual pentru copii etc.asigură abordarea fiecărui domeniu experienţial atât în relaţie cu celelalte. deschiderii spre module de instruire opţionale. nu materia…. Domeniul ştiinţelor. contribuind la optimizarea înţelegerii de către aceştia a lumii în care trăiesc şi a propriei persoane. În formularea acestora s-a ţinut cont de: • posibilităţile. Structural. Obiectivele cadru sunt formulate în termeni de generalitate şi exprimă competenţele care trebuie dezvoltate pe durata învăţământului preşcolar pe cele cinci domenii experienţiale. Obiectivele de referinţă. • relevanţă . • echilibru . prezentul curriculum aduce în atenţia cadrelor didactice următoarele componente: finalităţile. dar şi ale competenţelor vizate) sunt fromulate pentru fiecare temă şi fiecare domeniu experienţial în parte. interdependenţei dintre disciplinele şcolare (clasele I-II) şi tipurile de activităţi de învăţare din învăţământul preşcolar. • progresie şi continuitate .).permite dezvoltarea şi manifestarea unor caracteristici individuale. precum şi exemplele de comportament. Domeniul estetic şi creativ). abilităţilor şi atitudinilor. selecţia conţinuturilor şi a modalităţilor de evaluare. în cât mai multe domenii experienţiale (Domeniul lingvistic şi literar.

compune sau inventa. se apreciază că preşcolarii pot fi puşi în contact cu acest domeniu prin manipularea unor materiale şi executarea unor lucrări care ţin de domeniul abilităţilor practice. trăind viaţa de zi cu zi. • stimularea autoreflecţiei. ating sau simt. modul lui de viaţă. strategii de aplicare etc. Totodată. domeniul cognitiv. în grupuri cu o componenţă eterogenă . culoarea sau forma etc. prin selecţia unor materiale în funcţie de caracteristicile lor. euritmia etc.Vlăsceanu) care transced graniţele dintre discipline şi care. domeniul limbajului. aud. în cadrul domeniului socio-uman se doreşte ca preşcolarii să înţeleagă fiinţele umane angrenate în construirea propriului viitor şi propriei lumi. vom enumera şi detalia domeniile experienţiale cu care vom opera în cadrul curriculumului pentru învăţământul preşcolar. domeniul socio-emoţional. emoţionale şi uneori acţionale la stimuli (vezi muzica. precum şi a lucrului în grupuri mici pe centre de activitate (arii de stimulare) şi. ca şi modalităţile în care acţiunile umane influenţează evenimentele. cum ar fi textura. Experienţele şi trăirile caracteristice presupun explorarea trăirilor afective. Domeniile experienţiale sunt adevărate „câmpuri cognitive integrate” (L. noi înţelesuri. autoevaluării. a zonei sau cartierului în care locuiesc. Din acest punct de vedere. astfel încât membrii comunităţii să-şi poată procura produse mai multe. ca şi a proceselor de a construi.. care le va permite să reacţioneze de o manieră personală la ceea ce văd. Un cadru didactic veritabil ştie că adevărata muncă a educatoarei este în spatele acestui document curricular. • 10 . se întâlnesc cu domeniile tradiţionale de dezvoltare a copilului. Domeniul are o extindere şi către contexte curriculare care privesc tehnologia. relaţiile cu alţi oameni. mai ieftine şi de mai bună calitate. în contextul dat de prezentul curriculum. relaţiile cu mediul social. Se consideră necesar ca introducerea unor concepte sau dezvoltarea unor abilităţi de ordin general să utilizeze ca puncte de plecare experienţele personale ale copiilor. că au mai rămas o mulţime de lucruri de fineţe pe care urmează să le conceapă şi să le evalueze singură şi că nimic nu poate fi mai provocator din punct de vedere profesional decât să „te întreci” cu programa de studiu utilizată la grupă şi să-i găseşti. pe cât posibil. obiectivele de referinţă. De asemenea. ei vor fi încurajaţi să se angajeze în explorarea activă.include omul. respectiv: domeniul psihomotric. De aceea. În cele ce urmează. să observe similarităţi sau diferenţe între oameni sau evenimente. să îşi imagineze viaţa în alte perioade istorice. Prin intermediul unor asemenea experienţe copiii acumulează cunoştinţe şi abilităţi. în sensul abordării capacităţilor umane de a controla evenimentele şi de a ordona mediul. activităţile artistico-plastice.). aprecierea frumosului şi a adecvării la scop sau utilizare. abordări. Domeniul estetic şi creativ .încurajarea învăţării independente prin oferirea de ocazii pentru a-şi construi cunoaşterea (atât în instituţia de învăţământ cât şi în afara acesteia). ca şi o sporită receptivitate perceptivă. precum şi sugestiile de conţinuturi sunt orientativ aşezate şi constituie mai degrabă un suport pentru cadrele didactice aflate la început de drum. drama. din punct de vedere uman şi social. Domeniul om şi societate . dar cu deosebire în contextul acelor discipline care solicită răspunsuri personale. prin constatarea proprietăţilor materialelor. prin constatarea că materialele pot avea şi calităţi estetice. imaginative. astfel. comportamentele selectate pentru cele şase teme curriculare integratoare. Tehnologia este cea care face ca productivitatea muncii să crească. Aceste experienţe pot fi prezente în orice componentă curriculară. Este bine să subliniem faptul că. este important ca preşcolarii să înţeleagă faptul că situaţiile prezente îşi au originile în situaţii din trecut. sensibilitatea faţă de diferitele niveluri de manifestare a calităţii.acoperă abilităţile de a răspunde emoţional şi intelectual la experienţe perceptive. autoreglării comportamentului de învăţare.

). mâncăruri. creaţii artistice specifice.Familiile acestora. utilizând modalităţi de exprimare adecvate pentru diferite categorii de auditoriu. ritmul. Astfel. ei vor putea fi implicaţi în activităţi de discriminare. clar şi fluent. copilul va fi ajutat să înveţe cuvinte care să îi permită să vorbească despre el însuşi şi despre mediul înconjurător. preşcolarii devin capabili să exploreze experienţele altor persoane şi să-şi extindă astfel propriul repertoriu de experienţe semnificative. copilul va fi obişnuit sistematic să asculte sonoritatea specifică limbii studiate. Domeniul limbă şi comunicare . Pe de altă parte. De asemenea. pentru exprimarea unor puncte de vedere. Tot în cadrul acestui domeniu includem şi primul contact al copilului cu o limbă străină sau regională. cum ar fi: volum. imaginile şi alte materialele audio-vizuale pot fi utilizate ca surse de informare. care să îi faciliteze relaţii/contacte sociale simple cu vorbitorii nativi ai limbii respective şi care să îl ajute să participe oral la viaţa/activitatea din clasă/comunitate. textul literar. bunătatea.. dezvoltarea unor conduite consistente cu principii morale va fi favorizată de observarea şi discutarea de către copii a unor probleme morale. ca fiind modificabilă de fiinţele umane cu care se află în interacţiune. pentru creşterea clarităţii sau relevanţei unor mesaje. Se recomandă ca toate instituţiile de învăţământ preşcolar să furnizeze contexte în care preşcolarii să se poată exprima şi să utilizeze activ mijloacele de comunicare. În abordarea acestui domeniu se pleacă şi de la premisa că instituţia preşcolară reprezintă un context utilizabil pentru coordonarea principiilor şi acţiunilor morale. Este considerată deosebit de semnificativă concretizarea ideilor matematice în experimente. Se urmăreşte ca aceştia să vorbească cu încredere. În acest sens. adevărul etc. atunci când le vor putea observa concretizate în acţiunile adulţilor cu care vin în contact. se consideră necesar ca preşcolarul să fie pus în contact cu domeniul matematic prin jocuri dirijate cu materiale. clasificare sau descriere cantitativă. sau prin simularea de cumpărături în magazine. Domeniul ştiinţe . cântece şi jocuri muzicale. Activităţile cele mai potrivite pentru această învăţare sunt: o memorarea de cuvinte/ propoziţii.acoperă stăpânirea exprimării orale şi scrise. se apreciază că studiul operelor literare specifice vârstei rafinează gândirea şi limbajul acestora. cum ar fi: succesiunea silabelor accentuate sau neaccentuate. număr şi. activităţi tradiţionale etc. să o recunoască.etc. echitatea. cum ar fi nisipul sau apa. Astfel. să reproducă ritmul. Se apreciază că prin ascultare şi exprimare în situaţii de grup.include atât abordarea domeniului matematic prin intermediul experienţelor practice cât şi înţelegerea naturii. uman şi social pot fi utilizate ca resurse de învăţare. mediul fizic. extinde capacitatea lor de a înţelege situaţii interpersonale complexe şi aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea capacităţilor de evaluare. Dezvoltarea capacităţilor de raţionament.).. o imitarea ritmurilor diferite. De asemenea. copiii vor înţelege mult mai uşor concepte precum dreptatea. 11 . acompaniind frazele auzite şi repetate cu o tamburină.. Din această perspectivă. fonemele şi intonaţia (atenţie. copilul va fi încurajat/stimulat să înveţe şi câteva elemente ale culturii ţării/regiunii respective (istoria locurilor. va fi încurajată în conexiune cu obiecte şi activităţi familiare în sala de grupă sau la domiciliul copiilor. ca şi abilitatea de a înţelege comunicarea verbală şi scrisă. utilizarea lor împreună cu alte concepte şi elemente de cunoaştere pentru rezolvarea de probleme. masă. de exersarea lor în jocuri libere sau dirijate şi de studierea şi dezbaterea unor opere literare specifice vârstei. el este sensibil la particularităţile limbii necunoscute. o jocuri de limbă. de asemenea. Astfel. inclusiv de raţionament abstract. În această manieră vor putea fi dezvoltate reprezentările acestora cu privire la unele concepte.

scheme.Wallon – în care copiii şi educatoarea se află într-o interacţiune şi acomodare reciprocă. producerea iaurtului) sau prin compararea proprietăţilor diferitelor materiale. cuantificarea unor rezultate. oriunde apar elemente cum ar fi: generarea unor desene geometrice. 12 . Într-un demers coerent al centrării demersurilor educaţionale pe copil.către comunitate şi. generarea de alternative. abilităţile motorii şi de manipulare de fineţe. integrată a conţinuturilor propuse şi asigură libertate cadrului didactic în planificarea activităţii zilnice cu preşcolarii. să rezolve problem. ea insistă pe: • ideea de cadru didactic care joacă rolul de persoană resursă. mobilitatea generală şi rezistenţa fizică. noul curriculum scoate în evidenţă relaţia biunivocă conţinut-metodă şi pune un accent deosebit pe rolul educatoarei în procesul de activizare a funcţiilor mintale constructive şi creative ale copiilor. La final. legate mai ales de anatomia şi fiziologia omului. să sintetizeze concluzii valide. De asemenea. Abilităţi şi competenţe asociate demersurilor de investigaţie ştiinţifică.. să înregistreze şi să comunice rezultatele observaţiilor ştiinţifice. simţim nevoia să accentuăm şi faptul că acest curriculum continuă demersurile anterioare ale Ministerului Educaţiei de a îmbina ideile pedagogiei tradiţionale cu ideile pedagogiilor alternative din lume şi încearcă să se situeze în acord cu tendinţele novatoare în domeniul curriculumului. organizarea datelor rezultate din observaţii pot fi dobândite de copiii preşcolari atunci când sunt puşi în contact cu domeniul cunoaşterii naturii. planificarea unor activităţi. având ca obiect abilităţi psihomotorii. subtilă şi continuă. prin activităţi simple cum ar fi: observarea unor fiinţe/plante/animale/obiecte din mediul imediat apropiat. analiza proporţiilor unei clădiri etc. aplicarea unor principii ştiinţifice în economia domestică (ex. ci să-i ofere posibilitatea de a explora şi contexte ale unor alte componente curriculare. în funcţie de tipul de program al grădiniţei (program normal şi program prelungit sau săptămânal) şi o delimitare pe tipuri de activităţi de învăţare: Activităţi pe domenii experienţiale. cum ar fi observarea. Activităţile prin care preşcolarii pot fi puşi în contact cu acest domeniu sunt activităţile care implică mişcare corporală. rezistenţă sau ţinută. este de dorit ca domeniul să nu îngrădească copilul doar la contextul disciplinelor matematice. modelarea plastilinei (putând face constatări privind efectul temperaturii asupra materialului). Planul de învăţământ. ca şi elemente de cunoaştere. competiţii între indivizi sau grupuri. în contextul unei învăţări centrate pe copil. mobilierului şi a materialelor şi echipamentelor specifice. permite parcurgerea interdisciplinară. generarea de ipoteze. preşcolarii pot fi încurajaţi să efectueze experimente. să caute soluţii. selectarea elementelor semnificative din masa elementelor irelevante. pe realizarea unei dialectici pedagogice – după H. • utilizarea în mod cât mai flexibil a spaţiului. jocuri şi activităţi didactice alese şi activităţi de dezvoltare personală.care diagnostichează dificultăţile copilului şi care îl sprijină şi orientează fără a-l contrazice sau eticheta. confecţionarea sau jocul cu instrumente muzicale simple. încurajează eterogenitatea (abandonarea sistemului de constituire a grupelor pe criteriul cronologic). (vezi explicitările din Metodologia de aplicare a planului de învăţământ). care informează preşcolarul şi îi facilitează acestuia accesul la informaţii. ca şi domeniile experienţiale prezentate anterior. Domeniul psiho-motric acoperă coordonarea şi controlul mişcărilor corporale. conceperea şi realizarea de experimente. acesta prezintă o construcţie diferită. ca şi activităţile care pot avea drept rezultat o mai bună supleţe.De asemenea. forţă. estimarea unor costuri. Noul plan de învăţământ are o structură pe două niveluri de vârstă şi. De asemenea. în acest context consideră că învăţarea realizată de la persoane din afara instituţiei este la fel de valoroasă precum cea de la cadrul didactic. să utilizeze diferite surse de informare. care lucrează individual sau în grupuri mici cu preşcolarii respectând ritmul lor propriu etc. Totodată. să utilizeze în condiţii de securitate diferite instrumente sau echipamente. • deschiderea grădiniţei către exterior.

cognitiv-senzorial. de exprimare a conţinutului psihic al fiecăruia. Jocul este forma cea mai naturală de învăţare şi. predicţie (este nivelul de dezvoltare al copilului suficient pentru stadiul următor. în acelaşi timp. care trebuie să dezvolte la copil stima de sine şi un sentiment pozitiv faţă de învăţare. abilităţile şi capacităţile copilului. la viaţa grădiniţei şi la toate activităţile şi manifestările în care aceasta se implică. considerat a fi central în perioada copilăriei timpurii. cu ceilalţi copii şi cu adultul (adulţii). şi în special pentru intrarea în şcoală?) şi diagnoză (ce anume frânează dezvoltarea copilului?). înregistrat. comunicat şi discutat cu părinţii (cu o anumită periodicitate). În acelaşi timp. Diversificarea strategiilor de predare-învăţare-evaluare. Mediul trebuie astfel pregătit încât să permită copiilor o explorare activă şi interacţiuni variate cu materialele. dialogul cu părinţii. între cele două războaie mondiale. c) Evaluare care ar trebui să urmărească progresul copilului în raport cu el însuşi şi mai puţin raportarea la norme de grup (relative). în 1 Din punct de vedere istoric. Implicarea familiei nu se rezumă la participarea financiară. portofoliul copilului. Printre primii care urmăresc dezvoltarea copilului de la naştere este Arnold Gesell şi el elaborează una dintre primele inventare de dezvoltare structurat pe domeniile de dezvoltare. b) Joc ca: formă fundamentală de activitate în copilăria timpurie şi formă de învăţare cu importanţă decisivă pentru dezvoltarea şi educaţia copilului. Evaluarea ar trebui să îndeplinească trei funcţii: măsurare (ce a învăţat copilul?). activităţile şi interacţiunile adultului cu copilul trebuie să corespundă diferenţelor individuale în ceea ce priveşte interesele. Perspectiva dezvoltării globale a copilului accentuează importanţa domeniilor de dezvoltare a copilului1. cu accent deosebit pe: a) Metodele activ-participative. Aceste diferenţe trebuie luate în considerare în proiectarea activităţilor. la prezenţa lor în sala de grupă în timpul activităţilor şi la participarea efectivă la aceste activităţi şi. fişe etc. predarea trebuie să ia în considerare experienţa de viaţă şi experienţa de învăţare a copilului. Rolul familiei în aplicarea prezentului curriculum este acela de partener. Un bun observator al jocului copilului poate obţine informaţii preţioase pe care le poate utiliza ulterior în activităţile de învăţare structurate. 4. în contextul în care. O evaluare eficientă este bazată pe observare sistematică în timpul diferitelor momente ale programului zilnic. 3. Totodată.Accente noi prezente în curriculumul revizuit Elaborarea prezentului curriculum prefigurează patru mari tendinţe de schimbare: 1. ci şi la participarea în luarea deciziilor legate de educaţia copiilor. curriculumul pentru învăţământul preşcolar promovează conceptul de dezvoltare globală a copilului. în general. Progresul copilului trebuie monitorizat cu atenţie. autonomie şi deprinderi de 13 . ritmuri diferite de dezvoltare şi învăţare precum şi stiluri diferite de învăţare. care încurajează plasarea copilului în situaţia de a explora şi de a deveni independent. 2. limbaj şi comunicare. După concepţia lui Gesell dezvoltarea este divizată în: domeniul motor. conceptul de „domeniu de dezvoltare” apare în secolul XX. pentru a adapta corespunzător sarcinile de învăţare. Părinţii ar trebui să cunoască şi participe în mod activ la educaţia copiilor lor desfăşurată în grădiniţă. Copiii au diferite niveluri de dezvoltare. Situaţiile de învăţare. Mediul educaţional trebuie să permită dezvoltarea liberă a copilului şi să pună în evidenţă dimensiunea interculturală şi pe cea a incluziunii sociale.

Interacţiunile sociale mediază modul în care copiii se privesc pe ei înşişi si lumea din jur. a accepta diversitatea. corelaţii etc. stabilirea de relaţii cauzale. a gestiona emoţii. amintim R.). totodată. N. toleranţa etc.societatea de azi. DOMENIUL Dezvoltarea socio-emoţională – vizează debutul vieţii sociale a copilului. deprinderi.. Spitz. dezvoltarea senzorială. atitudini ce ţin de dezvoltarea socio-emoţională (a trăi şi a lucra împreună sau alături de alţii. prin care să fie promovate drepturile copilului şi să-i asigure acestuia condiţiile optime pentru un cel mai un start in viaţă. 14 . abilităţi. capacităţi. conţinuturi specifice domeniilor de dezvoltare. practici de menţinerea sănătăţii si securităţii personale. ilustrând. Întrucât finalităţile educaţiei în perioada timpurie (de la naştere la 6/7 ani) vizează dezvoltarea globală a copilului. domeniile experienţiale devin instrumente de atingere a acestor obiective şi. dar şi coordonarea. În cele ce urmează vom face o prezentare a domenilor de dezvoltare aşa cum sunt ele conturate în Reperele fundamentale privind învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului între naştere şi 7 ani2. obiectivele cadru şi de referinţă ale prezentului curriculum sunt formulate pe domenii experienţiale. Dimensiuni ale domeniului: Dezvoltare fizică: Dezvoltarea motricităţii grosiere Dezvoltarea motricităţii fine Dezvoltarea senzorio-motorie Promovarea sănătăţii şi nutriţiei Promovarea îngrijirii şi igienei personale Promovarea practicilor privind securitatea personală Sănătate şi igienă personală: B. Această abordare a dezvoltării copilului şi a achiziţiilor sale este utilizată de mai toţi specialiştii preocupaţi de evoluţia neuropsihică a copiilor de vârstă mică. Lezine.). precum şi dezvoltarea autoservire. gîndirea divergentă. În acest sens.). Reperele fundamentale privind învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului reflectă contextul internaţional al cercetărilor şi preocupărilor la nivel mondial în domeniul educaţiei timpurii . DOMENIUL Dezvoltarea fizică. printr-un proces consultativ la care au participat specialişti în educaţia şi dezvoltarea copilului mic de la naştere la 7 ani. care să asigure o perspectivă şi abordare unitară a perioadei copilăriei timpurii. până la mişcări fine de tipul realizării desenelor sau modelarea). pregătirea copilului pentru şcoală şi pentru viaţă trebuie să aibă în vedere nu doar competenţele academice. în acelaşi timp. instrumente de măsură pentru dezvoltarea copilului. şi legăturile acestora cu conţinutul domeniilor experienţiale din structura curriculumului: A. în contextul în care ele indică deprinderi. dezvoltarea cognitivă (abordarea unor situaţii problematice. alimentaţie sănătoasă etc. sănătate. capacitatea lui de a stabili şi menţine interacţiuni cu adulţi si copii. Brunet. capacităţi. Scopul elaborării acestui document a fost acela de pune bazele unui sistem de documente de politică privind educaţia. îngrijirea şi protecţia copilului mic de la naştere le 7 ani. ţinându-se cont de reperele stabilite de domeniile de dezvoltare. nutriţie. ci în aceeaşi măsură. etc. în acord cu particularităţile sale de vârstă şi individuale. I. alături de cunoştinţe şi practici referitoare la îngrijire şi igienă personală. precum şi cerinţele şi priorităţile la nivel naţional. alergarea. asocieri. Dezvoltarea emoţională vizează îndeosebi capacitatea copiilor de a-şi percepe şi exprima emoţiile. dezvoltarea fizică (motricitate. Bayley şi alţii 2 Acest document de politică educaţională a fost elaborat în 2007 cu sprijinul Reprezentanţei UNICEF din România. Gesell urmăreşte evoluţia copilului în funcţie de creştere şi de maturizarea sistemului nervos corelat cu procesul de achiziţii în plan psihologic. O. de a înţelege şi a răspunde emoţiilor celorlalţi. Abordarea curriculumului din perspectiva dezvoltării globale vizează cuprinderea tuturor aspectelor importante ale dezvoltării complete a copilului. sănătate şi igienă personală – cuprinde o gamă largă de deprinderi şi abilităţi (de la mişcări largi. cum sunt săritul.

Dimensiuni ale domeniului: Dezvoltare socială: Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu adulţii Dezvoltarea abilităţilor de interacţiune cu copiii de vârstă apropiată Acceptarea şi respectarea diversităţii Dezvoltarea comportamentelor prosociale Dezvoltarea conceptului de sine Dezvoltarea controlului emoţional Dezvoltarea expresivităţii emoţionale Dezvoltare emoţională: C. folosirea scrisului pentru transmiterea unui mesaj D. dar şi a înţelegerii semnificaţiei mesajelor). nonverbală si verbală) şi preachiziţiile pentru scris-citit şi însoţeşte dezvoltarea în fiecare dintre celelalte domenii.conceptului de sine. a comunicării (cuprinzând abilităţi de ascultare. DOMENIUL Dezvoltarea limbajului şi a comunicării – vizează dezvoltarea limbajului (sub aspectele vocabularului. Dimensiuni ale domeniului: Dezvoltarea gândirii logice şi rezolvarea de probleme 15 . sintaxei. gramaticii. fenomene. Dimensiuni ale domeniului: Dezvoltarea limbajului şi a comunicării: Dezvoltarea capacităţii de ascultare si înţelegere (comunicare receptivă) Dezvoltarea capacităţii de vorbire şi comunicare (comunicare expresivă) Dezvoltarea premiselor citirii şi scrierii: Participarea la experienţe cu cartea. În strânsă corelaţie cu conceptul de sine se dezvoltă imaginea despre sine a copilului. asocierea sunet-literă Conştientizarea mesajului vorbit/scris Însuşirea deprinderilor de scris. Domeniul include abilităţile de gândire logică şi rezolvare de probleme. DOMENIUL Dezvoltarea cognitivă – a fost definită în termenii abilităţii copilului de a înţelege relaţiile dintre obiecte. crucial pentru acest domeniu. evenimente şi persoane. care influenţează decisiv procesul de învăţare. cunoştinţe elementare matematice ale copilului şi cele referitoare la lume şi mediul înconjurător. comunicare orală si scrisă. dincolo de caracteristicile lor fizice. cunoaşterea şi aprecierea cărţii Dezvoltarea capacităţii de discriminare fonetică.

precum şi la atitudinea sa în interacţiunea cu mediul şi persoanele din jur. a finalităţilor educaţionale. educatoarele vor înţelege că datoria lor este aceea de a urmări realizarea unei legături reale între domeniile experienţiale şi domeniile de dezvoltare. metode ştiinţifice) E. Dimensiuni ale domeniului: Curiozitate şi interes Iniţiativă Persistenţă în activitate Creativitate Din contextul anterior prezentat. în afara deprinderilor si abilităţilor menţionate în cadrul celorlalte domenii de dezvoltare. fără a căuta o suprapunere exclusivă a lor ci. reprezentări numerice.Cunoştinţe şi deprinderi elementare matematice. înţelegerea modelelor. implicit. Pământul. măsurare) Cunoaşterea şi înţelegerea lumii (lumea vie. DOMENIUL Capacităţi şi atitudini în învăţare – se referă la modul în care copilul se implică într-o activitate de învăţare. operaţii. cunoaşterea şi înţelegerea lumii: Reprezentări matematice elementare (numere. modul în care abordează sarcinile şi contextele de învăţare. efectiv. Spaţiul. concepte de spaţiu. prin găsirea strategiilor adecvate de atingere a dezvoltării globale a copilului şi. forme geometrice. 16 .

La programul prelungit şi săptămânal numărul de activităţi menţionat reprezintă activităţile care se adaugă în programul de după-amiază al copiilor (tura a II-a a educatoarei). dedicate categoriilor de activităţi din planul de învăţământ 2h x 5 zile = 10h 1.5h 25 h 3h x 5 zile = 15h 1h x 5 zile = 5h 1h x 5 zile = 5h 25 h 37 – 60 luni (3.PLAN de ÎNVĂŢĂMÂNT Intervalul de vârstă Categorii de activităţi de învăţare Nr. din norma cadrului didactic.5h x 5 zile = 7.5h x 5 zile = 7.5 ani) Activităţi pe domenii experienţiale Jocuri si activităţi didactice alese Activităţi de dezvoltare personală TOTAL 7 10 5 22 10 10 6 26 61 – 84 luni (5. 17 .ore/tură.5h 1.de activităţi/săptămână ON* OP/OS* +7 +5 + 10 + 22 + 10 +5 + 11 + 26 Nr.1 .1 . prelungit (OP) şi săptămânal (OS).7 ani) Activităţi pe domenii experienţiale Jocuri si activităţi didactice alese Activităţi de dezvoltare personală TOTAL Notă: * Abrevieri pentru cele trei tipuri de program din grădiniţe: normal (ON).

copii. organizate şi conduse de cadrul didactic. a activităţilor liber-alese sau a celor de dezvoltare personală. respectiv: cadre didactice. exerciţiile cu material individual. experimentele. povestirile create de copii. activităţi practice. lectura după imagini. de educaţie pentru societate. interacţiunile cu ceilalţi. pe învăţarea prin experimente şi exersări individuale. de educaţie fizică. de cunoaşterea mediului. activităţi matematice. în scopul atingerii finalităţilor prevăzute în curriculum. în activitatea integrată intră şi jocurile şi activităţile alese SAU cunoştinţele interdisciplinare sunt focalizate pe anumite 18 . Numărul acestora indică îndeosebi numărul maxim de discipline care pot fi parcurse într-o săptămână (şi ne referim la disciplinele/domeniile de învăţare care pot intra în componenţa domeniilor experienţiale respective). în vederea asigurării continuităţii în cadrul celei mai importante perioade de dezvoltare din viaţa copilului. discuţiile libere. 2. indiferent de nivelul de vârstă al copiilor Aşadar. Activităţile de învăţare se desfăşoară fie cu întreaga grupă de copii. Intervalele de vârstă (37 – 60 luni şi 61 – 84 luni). Desfăşurarea acestora necesită coordonarea eforturilor comune ale celor trei parteneri ai procesului de predare-învăţare-evaluare. construcţiile. 3. organizarea mediului şi activităţile/situaţiile de învăţare. care apar în planul de învăţământ. Categoriile de activităţi de învăţare prezente în acest plan de învăţământ sunt: Activităţi pe domenii de învăţare (care pot fi activităţi integrate sau pe discipline). Dintre mijloacele de realizare utilizate putem aminti: jocul liber. povestirea. educatoarea poate planifica activităţi de sine stătătoare. considerăm că se pot desfăşura maximum 5 activităţi integrate pe săptămână. a) Activităţile pe domenii experienţiale sunt activităţile integrate sau pe discipline desfăşurate cu copiii în cadrul unor proiecte planificate în funcţie de temele mari propuse de curriculum. Planul de învăţământ pentru nivelul preşcolar prezintă o abordare sistemică.METODOLOGIA de aplicare a planului de învăţământ pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 3 şi 6/7 ani 1. observarea. jocul didactic. părinţi. Ele pot lua forma activităţilor pe discipline sau integrate. În desfăşurarea acestora accentul va cădea pe încurajarea iniţiativei copilului şi a luării deciziei. specifice didacticii. sistematic. în funcţie de nevoile educaţionale ale copiilor. Activităţile de învăţare reprezintă un ansamblu de acţiuni cu caracter planificat. precum şi de nivelul de vârstă şi de nevoile şi interesele copiilor din grupă. 4. Astfel. educaţie muzicală sau activităţi artistico-plastice) sau activităţi integrate (cunoştinţelele din cadrul mai multor discipline pot fi îmbinate armonios pe durata unei zile întregi şi. 5. special create. convorbirea. memorizările. respectiv pe discipline (activităţi de educarea limbajului. fie pe grupuri mici sau individual. intensiv. metodic. precum şi categoriile şi numărul de activităţi sunt rezultatul corelării realităţilor din sistem cu Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copilului de la naştere la 7 ani şi cu tendinţele la nivel mondial în domeniu. Dezvoltarea copilului este dependentă de ocaziile pe care i le oferă rutina zilnică. dar şi a colaboratorilor şi partenerilor educaţionali din comunitate a căror implicare este la fel de importantă. Jocuri şi activităţi alese şi Activităţi de dezvoltare personală. cu acest prilej. precum şi alte mijloace.

19 . Cum mă împac cu prietenul meu?. sectorizarea sălii de grupă poate cuprinde toate centrele sau cel puţin două dintre ele în care cadrul didactic pregăteşte zilnic „oferta” pentru copii. Materialele care se vor regăsi zilnic în zonele/centrele/colţurile deschise nu trebuie să fie aleatorii. de spaţiu şi de nivelul de vârstă al copiilor. înainte de începerea activităţilor integrate. somnul/perioada de relaxare de după-amiază. Este important să reţinem faptul că ordinea desfăşurării etapelor de activităţi (etapa I. Fluturasul. Ele se desfăşoară pe grupuri mici. comunicării. b) Jocurile şi activităţile didactice alese sunt cele pe care copiii şi le aleg şi îi ajută pe aceştia să socializeze în mod progresiv şi să se iniţieze în cunoaşterea lumii fizice. a matematicii. Ele acoperă nevoile de bază ale copilului şi contribuie la dezvoltarea globală a acestuia. Etichete bune. întâlnirea de dimineaţă. să-l invite la acţiune. prelungit sau săptămânal). Ce ţie nu-ţi place. a mediului social şi cultural căruia îi aparţin. micul dejun. dacă este vorba de activităţi desfăşurate în sala de grupă. imagine de sine – Cine sunt eu/cine eşti tu?. în strânsă corelare cu tema săptămânii sau cu tema proiectului aflat în derulare. Cum cer iertare?. masa de prânz. a limbajului citit şi scris. în cine pot avea încredere?. Dezvoltarea abilităţilor de comunicare . două sau trei etape de jocuri şi activităţi alese (etapa I – dimineaţa.Totodată. în funcţie de disponibilitate şi nevoi. să-l ajute să se orienteze. igiena – spălatul şi toaleta. de fapt. plecarea şi se disting prin faptul că se repetă zilnic. activităţi de tipul: sosirea copilului. • Rutinele sunt activităţile-reper după care se derulează întreaga activitate a zilei. în funcţie de tipul de program (normal. o atenţie specială va fi acordată atât organizării şi amenajării curţii de joc. Comunic în oglindă. comunicare cu colegii/părinţii/educatoarea – jocuri în diade de tipul: Cum salut?. educatoarea va acorda o atenţie deosebită organizării spaţiului în centre ca: Biblioteca. Nisip şi apă şi altele. printre altele (calendarul naturii.) nu este întotdeauna obligatorie. la intervale aproximativ stabile. In funcţie de spaţiul disponibil.domenii experienţiale iar jocurile şi activităţile alese se desfăşoară în afara acesteia). Arte. cadrul didactic având libertatea de a opta pentru varianta potrivită. prezenţa etc. în decursul unei zile regăsim. pe: Autocunoaştere (Stimă de sine. altuia nu face!. cu aproape aceleaşi conţinuturi. astfel încât aceştia să aibă posibilitatea să aleagă locul de învăţare şi joc. în perechi şi chiar individual. Practic. Reuşita desfăşurării jocurilor şi a activităţilor didactice alese depinde în mare măsură de modul în care este organizat şi conceput mediul educaţional. Astfel. Ştiinţă. după caz. Unele secrete nu trebuie păstrate niciodată…. Acesta trebuie să stimuleze copilul. c) Activităţile de dezvoltare personală includ rutinele. tranziţiile şi activităţile din perioada după-amiezii (pentru grupele de program prelungit sau săptămânal). Pentru etapa jocurilor şi a activităţilor alese desfăşurate în curte. Organizarea acestor centre se va face ţinând cont de resursele materiale. etichete rele. etapa a III-a – în intervalul de după activităţile pe domenii de învăţare şi înainte de masa de prânz/plecarea copiilor acasă şi. gustările. Cum spun mulţumesc?.comunicare asertivă – Învăţ să spun NU fără să îi deranjez pe cei din jur. ele se pot pot regăsi ca elemente componente în cadrul activităţii integrate. ci atent alese. etapa a III-a etc. Inimioara de prescolar/scolar). în unele cazuri. Sunt creativ!. Construcţii. cât şi siguranţei pe care o oferă copiilor spaţiul respectiv şi dotările existente. La întâlnirea de dimineaţă accentul va cădea. inclusiv activităţile opţionale. atapa a II-a.). etapa a IV-a – în intervalul cuprins între etapa de relaxare de după amiază şi plecarea copiilor de la programul prelungit acasă). Colţul căsuţei/Joc de rol. Rutinele înglobează.

Dacă tu eşti bine şi eu sunt bine!. a unei activităţi care se desfăşoară pe muzică sau în ritmul dat de recitarea unei numărători sau a unei frământări de limbă. Programa unei activităţi opţionale poate fi elaborată de educatoarea/profesorul care urmează să o desfăşoare şi.. Fotograful. Timpul afectat unei activităţi opţionale este acelaşi cu cel destinat celorlalte activităţi din programul copiilor. respectiv a celor de dezvoltare personală şi se includ în programul zilnic al copilului în grădiniţă. Continuă povestea. ele pot lua forma unei activităţi desfăşurate în mers ritmat. am şi eu o opinie!. Activităţile desfăşurate în perioada după-amiezii (activităţi recuperatorii pe domenii de învăţare. în funcţie de vârsta copilului.5 ani) şi cel mult două. îmi permiţi?.Mima ( comunicarea verbală şi non-verbală a propriilor trăiri şi sentimente) Sunt vesel/trist pentru că…. pentru copiii cu vârste între 61 – 84 luni (5 – 7 ani)..Învăţ să lucrez în echipă. a unei activităţi în care se execută concomitent cu momentul de tranziţie respectiv un joc cu text şi cânt cu anumite mişcări cunoscute deja de copii etc. Mijloacele de realizare ale acestui tip de activitate variază foarte mult. în acest caz. Eu. Îmi ajut prietenul?. Cum v-aţi simţi dacă cineva v-ar spune…?. Cum îmi aleg prietenii?. M-am certat cu prietenul meu – ce pot să fac?. recreative. care va lucra în echipă cu acestea.. Acestea respectă ritmul propriu de învăţare al copilului şi aptitudinile individuale ale lui şi sunt corelate cu tema săptămânală/tema proiectului şi cu celelalte activităţi din programul zilei.. Activităţile opţionale se desfăşoară cu maximum 10-15 copii şi au menirea de a descoperi şi dezvolta înclinaţiile copiilor şi de a dezvolta abilităţi. Azi mi-a plăcut/nu mi-a plăcut la tine…pentru că…. Luarea deciziilor în funcţie de anumite criterii şi încurajarea alegerilor şi a găsirii a cât mai multe variante de soluţii la situaţiile apărute Hei.41945/18. cinci minute tu. ba al tău. Azi mi s-a întâmplat…. de contextul momentului şi de calităţile adultului cu rol de cadru didactic. Activităţile opţionale intră tot în categoria activităţilor de învăţare. de la o activitate de învăţare la alta.. • Tranziţiile sunt activităţi de scurtă durată. Tristeţea/veselia în culori şi forme. va fi avizată de inspectorul de specialitate sau poate fi aleasă de cel care predă opţionalul respectiv din oferta de programe avizate deja de MECT sau de ISJ.10. Cum să îmi fac prieteni?. Opţionalele pot fi desfăşurate de către educatoarele grupei sau de un profesor specialist. Managementul învăţării prin joc . • • 20 .. în diverse momente ale zilei. Activităţile opţionale se desfăşoară în continuare conform Notificării nr.. care fac trecerea de la momentele de rutină la alte tipuri/categorii de activităţi de învăţare.2000 (vezi Anexa 4). Fără violenţă!. Cum aş vrea să fie învăţătoarea mea. Dezvoltarea empatiei . de cultivare şi dezvoltare a înclinaţiilor) sunt tot activităţi de învăţare. Cum să fac surprize celor dragi etc.. Suntem toleranţi. Cinci minute eu. Singur sau în grup?. din oferta prezentată de unitatea de învăţământ la 15 septembrie şi aprobată de către Consiliul director al unităţii. ca o premiză pentru performanţele de mai târziu. când voi fi şcolar. Meseria de elev. La răscruce de drumuri. Vreau…. se va desfăşura cel mult un opţional pe săptămână. Grupele de copii participanţi la un opţional vor cuprinde 1015 preşcolari. pentru copiii cu vârste între 37 – 60 luni (3.Motivarea copilului pentru a deveni şcolar . În acest context. Ba al meu. Medierea conflictelor . Ele sunt alese de către părinţi. În acest sens.Vreau să fiu şcolar..

Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? şi Ce şi cum vreau să fiu? (ordinea prezentării nu are nici o legătură cu momentul din anul şcolar când pentru o temă sau alta se pot derula cu copiii diferite proiecte). 10. mijloacele principale de realizare a procesului instructiv-educativ la nivel antepreşcolar şi preşcolar sunt: jocul. în funcţie de complexitatea temei abordate şi de interesul copiilor pentru tema respectivă. se stabilesc proiectele care urmează a se derula cu copiii3.). unde sunt numai 7 activităţi integrate sau pe discipline şi 8 arii curriculare. o activitate cu copiii durează între 15 şi 45 de minute (de regulă. El influenţează întreaga conduită şi prefigurează personalitatea în plină formare a acestuia. pentru nivelul 3-5 ani. În funcţie de nivelul grupei. Jocul este activitatea fundamentală a copilului pe care se sprijină atât rutinele cât şi tranziţiile şi. luarea deciziilor în comun etc. Cercetării şi Tineretului. a fost şi va fi aici pe pământ?. după etapa de observare a copiilor (evaluarea iniţială) şi după întocmirea caracterizării grupei. Totodată. de particularităţile individuale ale copiilor din grupă. anual. activităţile didactice de învăţare. Când. În medie. categoriile de activităţi desfăşurate cu copiii vor viza îndeosebi socializarea copilului (colaborare. 11. Totodată. Totodată. pe grupe de vârstă. evident. pot exista şi săptămâni în care copiii nu sunt implicaţi în nici un proiect. Educatoarele vor respecta Programul zilnic (cu reperele orare)4 stabilit de Ministerul Educaţiei. dirijat sau didactic). activităţile de învăţare. (ca joc liber. 12. pentru toate cele patru intervale de vârstă. Numărul de activităţi zilnice desfăşurate cu copiii variază în funcţie de tipul de program ales de părinţi (program normal – 5 ore sau program prelungit – 10 ore). Formatul orientativ pentru planificarea calendaristică se găseşte în Anexa 2. accentul se va deplasa spre pregătirea pentru şcoală şi pentru viaţa socială a acestuia. se va definitiva şi aproba de către Consiliul director al unităţii de învăţământ lista activităţilor opţionale. Programul anual de studiu se va organiza în jurul a şase mari teme: Cine sunt/ suntem?. 7. În programul zilnic este obligatoriu să existe cel puţin o activitate sau un moment/secvenţă de mişcare (joc de mişcare cu text şi cânt. 8. iar pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 5-7 ani. Aşadar. se pot derula maximum 7 proiecte cu o durată de maximum 5 săptămâni/proiect sau un număr mai mare de proiecte de mai mică amploare. 15 minute la grupa mică. negociere. Intr-un an şcolar. Cum este. variind între 1-3 săptămâni. 13. iar numărul de activităţi dintr-o săptămână variază în funcţie de nivelul de vârstă al copiilor (respectiv: 3-5 ani şi 5-6/7 ani). De asemenea. În intervalul 1-30 septembrie. cooperare. cum şi de ce se întâmplă?. întreceri sau trasee sportive. pe baza evaluării resurselor umane şi materiale existente şi după consultarea educatoarelor şi a părinţilor.) şi obţinerea treptată a unei autonomii personale. educatoarea va avea în vedere 3 4 Detalii privind proiecte orientative şi exemple activităţi în cadrul proiectelor se găsesc în Anexa 1. iar baza legală a acestui document juridic se află în Anexa 5. 9. pot exista şi proiecte de o zi şi/sau proiecte transsemestriale. Cum planificăm/ organizăm o activitate?.6. recomandăm alternarea activităţilor artistico-plastice şi de educaţie muzicală (aflate în aceeaşi arie curriculară) sau a acestora cu activităţile practice (din aria curriculară Tehnologii). de conţinuturile şi obiectivele propuse la activitate. moment de înviorare. 21 . plimbare în aer liber etc. Pornind de la aceste teme. dar în care sunt stabilite teme săptămânale de interes pentru copii. Pentru grupele de vârstă cuprinse în intervalul 3-5 ani. educatoarea va decide care este timpul efectiv necesar pentru desfăşurarea fiecărei activităţi. 30-45 minute maximum la grupa pregătitoare). activitate de educaţie fizică.

La nivelul Comisiei metodice. care dau măsura valorii sale profesionale. ca şi condiţie pentru menţinerea stării de sănătate şi de călire a organismului şi va scoate copiii în aer liber. întâlniri metodice. conceperea şi realizarea unor fişe de lucru. indiferent de anotimp. cel puţin o zi pe săptămână va fi dedicată efectuării celor 3 ore de activitate metodică în unitate. pe care îl întocmeşte în urma desfăşurării activităţii metodice zilnice şi în portofoliile copiilor. confecţionarea materialului didactic. participarea la cursuri de formare. Jurnalul grupei şi portofoliile copiilor. 15. studiul individual.). cercuri pedgogice. Întreaga activitate a educatoarei va fi înregistrată în documentul juridic Caietul de evidenţă a activităţii cu copiii şi a prezenţei la grupă5 şi va fi ilustrată în potofoliul profesional. schimburi de experienţă etc. comisii metodice. 14. 5 Vezi Anexa 3 22 . Instrumentele recomandate pentru a fi utilizate de educatoare pentru a înregistra diferite aspecte privind activitatea zilnică cu copiii sunt: Caietul de evidenţă a activităţilor cu copiii şi a prezenţei la grupă. Catalogul grupei.expunerea copiilor la factorii de mediu. cel puţin o dată pe zi. Activitatea didactică a educatoarei se compune din 5 ore pe zi de activitate desfăşurată cu grupa de minimum 10 şi maximum 20 de copii şi 3 ore de activitate metodică (proiectarea şi pregătirea activităţilor pentru a doua zi. Calendarul naturii.

Cine sunt/suntem? CONCEPTE Când/cum şi de ce se întâmplă? Cum este/ a fost şi va fi aici pe pământ? C U N O Ş T I N Ţ E Domeniul limbă şi comunicare Domeniul ştiinţe Domeniul psihomotric A B I L I T Ă Ţ I Domeniul estetic şi creativ Domeniul om şi societate Cine si cum planifică/ organizeaza o activitate? Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? ATITUDINI Ce şi cum vreau să fiu? 23 .

a drepturilor şi a responsabilităţilor noastre. a universului apropiat sau îndepărtat. a stării de sănătate proprii şi a familiilor noastre. a convingerilor şi valorilor noastre. culturală şi spirituală). a anotimpurilor. a domeniului ştiinţei şi tehnologiei. a corpului uman. fizică. a relaţiei cauză-efect. sufletească. Când/cum şi de ce se întâmplă? 24 . a fenomenelor naturale şi a celor produse de om. comunităţilor şi culturilor cu care venim în contact (materială. a ceea ce înseamnă să fii om.PRECIZĂRI privind organizarea programului anual de studiu pe teme Descrierea temei Cine sunt/ suntem? O explorare a naturii umane. a prietenilor. Descrierea temei O explorare a lumii fizice şi materiale.

a istoriilor noastre personale. explorărilor.Descrierea temei Cum este/ a fost şi va fi aici pe pământ? O explorare a Sistemului solar. cu identificarea factorilor care întreţin viaţa. implicit. a evoluţiei vieţii pe Pământ. O explorare a orientării noastre în spaţiu şi timp. O incursiune în lumea sistemelor şi a comunităţilor umane. Cine şi cum planifică/ organizează o activitate? 25 . a contribuţiei indivizilor şi a civilizaţiilor la evoluţia noastră în timp şi spaţiu. încălzirea globală. suprapopularea etc. în contextul formării unor capacităţi antreprenoriale. a istoriei şi geografiei din perspectivă locală şi globală. a fenomenelor de utilizare/ neutilizare a forţei de muncă şi a impactului acestora asupra evoluţiei comunităţilor umane. a drumului pe care acestea îl parcurg . precum şi a universului produselor muncii şi. a descoperirilor. a căminelor şi a călătoriilor noastre. Descrierea temei O explorare a modalităţilor în care comunitatea/individul îşi planifică şi organizează activităţile. a problemelor lumii contemporane: poluarea.

a naturii şi a valorii sociale a acesteia (Munca . îndeosebi prin limbaj şi prin arte. O incursiune în lumea meseriilor. care transformă năzuinţele în realizări). a propriei valori şi a încurajării stimei de sine.activitatea umană cea mai importantă. Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? Ce şi cum vreau să fiu? Descrierea temei O explorare a drepturilor şi a responsabilităţilor noastre. sentimentele. O incursiune în lumea patrimoniului cultural naţional şi universal. în vederea descoperirii aptitudinilor şi abilităţilor proprii. 26 . a gândurilor şi năzuinţelor noastre de dezvoltare personală. convingerile şi valorile. O incursiune în universul muncii.Descrierea temei O explorare a felurilor în care ne descoperim şi ne exprimăm ideile. a activităţii umane în genere.

27 . de înţelegere şi utilizare corectă a semnificaţiilor structurilor verbale orale. Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi transmite intenţii. gânduri. Educarea unei exprimări verbale corecte din punct de vedere fonetic. Dezvoltarea creativităţii şi expresivităţii limbajului oral.OBIECTIVE CADRU ŞI DE REFERINŢĂ DOMENIUL LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiective cadru: Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală. sintactic. semnificaţii mijlocite de limbajul scris. lexical.

să reacţioneze la acestea. literelor şi cifrelor. atât în calitate de vorbitor. povestiri.Obiective de referinţă Să participe la activităţile de grup.) Să înţeleagă semnificaţia cuvintelor. Să găsească ideea unui text. culori – obiecte. mici dramatizări. urmărind indiciile oferite de imagini.: recunoaşte şi respectă simboluri care avertizează asupra prezenţei/existenţei unui pericol sau care arată direcţia. Să utilizeze efectiv instrumentele de scris. Să înţeleagă şi să transmită mesaje simple. cerinţe sociale şi să se folosească de această descoperire (ex. cât şi în calitate de auditor. să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles. tipuri de contururi etc. utilizând intuitiv elementele expresive Să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte. Să audieze cu atenţie un text. simboluri pentru a transmite semnificaţie Să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri. înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia. învăţând să le traseze. forme geometrice. Să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris Să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date. Să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie). - 28 . activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical. Să manifeste interes pentru citit. Să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale. destinaţia unei clădiri/unui loc etc. Să perceapă şi să discrimineze între diferitele forme. ghicitori. Să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei. inclusiv la activităţile de joc. imagini. rime. mărimi. Să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare. stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora Să utilizeze desene. Să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte. Să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect.

precum şi stimularea curiozităţii pentru investigarea acestuia. construire şi utilizare a formelor geometrice. unităţi de măsură. 29 . prin achiziţia de strategii adecvate. Stimularea curiozităţii privind explicarea şi înţelegerea lumii înconjurătoare Dezvoltarea capacităţii de rezolvare de situaţii problematice. întrebuinţând un vocabular adecvat. Dezvoltarea capacităţii de cunoaştere şi înţelegere a mediului înconjurător. spaţiale. denumire. Formarea şi exersarea unor deprinderi de îngrijire şi ocrotire a mediului înconjurător. în vederea educării unei atitudini pozitive faţă de acesta. cifre. temporale Utilizarea unui limbaj adecvat în prezentarea unor fenomene din natură şi din mediul înconjurător. Dezvoltarea capacităţii de observare şi stabilire de relaţii cauzale. Dezvoltarea capacităţii de a înţelege şi utiliza numere.DOMENIUL ŞTIINŢE Obiective cadru: Dezvoltarea operaţiilor intelectuale prematematice. Dezvoltarea capacităţii de recunoaştere.

denumirea obiectelor. Să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii. idei pe baza observărilor efectuate. povestiri. cantitatea lor. mărime. ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea. apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă. - 30 . să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc. Să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi.. poziţionând elementul uman ca parte integrantă a mediului.. pătrat. clasificare. comparare. Să cunoască existenţa corpurilor cereşti. Să înţeleagă raporturi cauzale între acţiuni. Să identifice poziţia unui obiect într-un şir utilizând numeralul ordinal. dreptunghi în jocuri. apa.atunci) prin observare şi realizare de experimente Să recunoască. fiinţa umană ca parte integrantă a mediului. aplicând cunoştinţele dobândite. Să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte. în cadrul jocurilor cu piesele geometrice Să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare. Să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. să denumească. triunghi. Să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din mediul apropiat. constituirea de grupuri/ mulţimi. a vehiculelor cosmice. fenomene ale naturii). Să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative. clasificarea. Să cunoască elemente ale mediului social şi cultural. Să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi. solul. Să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere. fauna. ordonare. pe baza unor însuşiri comune (formă. fenomene (dacă. Să efectueze operaţii şi deducţii logice. în limitele 1-10. să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat. vegetaţia.Obiective de referinţă Să-şi îmbogăţească experienţa senzorială. grupare/regrupare. aerul. precum şi interdependenţa dintre ele. Să comunice impresii. culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan. Să compună şi să rezolve probleme simple. implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-10 Să găsească soluţii diverse pentru situaţii problematice reale sau imaginare întîlnite în viaţa de zi cu zi sau în poveşti.

DOMENIUL OM ŞI SOCIETATE Obiective cadru:
Cunoaşterea şi respectarea normelor de comportare în societate; educarea abilităţii de a intra în relaţie cu ceilalţi; Educarea trăsăturilor pozitive de voinţă şi caracter şi formarea unei atitudini pozitive faţă de sine şi faţă de ceilalţi; Dezvoltarea comportamentelor de cooperare, prosociale, proactive (iniţiativă) Dezvoltarea abilităţii de recunoaştere, acceptare şi respect al diversităţii Cunoaşterea unor elemente de istorie, geografie, religie care definesc portretul spiritual al poporului român; Formarea şi consolidarea unor abilităţi practice specifice nivelului de dezvoltare motrică; Îmbogăţirea cunoştinţelor despre materiale şi caracteristicile lor, precum şi despre tehnici de lucru necesare prelucrării acestora în scopul realizării unor produse simple; Formarea deprinderilor practic-gospodăreşti şi utilizarea vocabularului specific.
31

Obiective de referinţă
- Să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de securitate personală (ex.: importanţa alimentelor sănătoase pentru organismul uman; reguli ale activităţii şi ale jocului, în vederea evitării unor situaţii periculoase; reguli de minimă protecţie a naturii şi pericolul încălcării lor; reguli privind protecţia vieţii proprii şi a celor din jur etc.) - Să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie, grădiniţă, grupul de joacă) - Să negocieze şi să participe la decizii comune - Să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute. - Să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă, armonie, concomitent cu învăţarea autocontrolului. - Să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de relief, aşezare geografică, obiective socio-culturale, istorice, religioase, etnice). - Să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice. - Să cunoască diferite materiale de lucru, din natură ori sintetice - Să efectueze operaţii simple de lucru cu materiale din natură şi sintetice - Să identifice, să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea temei propuse în cadrul activităţilor practice. - Să se raporteze la mediul apropiat, contribuind la îmbogăţirea acestuia prin lucrările personale. - Să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faţă de alte fiinţe şi obiecte. - Să capete abilitatea de a intra în relaţie cu cei din jur, respectând norme de comportament corect şi util celorlalţi. - Să-şi formeze deprinderi practice şi gospodăreşti. - Să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.

32

DOMENIUL ESTETIC ŞI CREATIV Obiective cadru: Formarea unor deprinderi de lucru pentru realizarea unor desene, picturi, modelaje; Realizarea unor corespondenţe între diferitele elemente de limbaj plastic şi forme, obiecte din mediul înconjurător (natură, artă şi viaţa socială); Stimularea expresivităţii şi a creativităţii prin desen, pictură, modelaj; Formarea capacităţii de receptare a lumii sonore şi a muzicii; Formarea capacităţilor de exprimare prin muzică; Cunoaşterea marilor valori ale creaţiei muzicale naţionale şi universale.

33

Să improvizeze spontan. Să diferenţieze auditiv intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale. Să intoneze cântece pentru copii. Să cânte acompaniaţi de educatoare Să acompanieze ritmic cântecele. Să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii. Să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice. scene de familie. Să diferenţieze auditiv timbrul sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale. să cunoască şi să aplice reguli de utilizare a acestora Să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice concrete Să compună în mod original şi personal spaţiul plastic. activităţi cotidiene ale oamenilor) Să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului. peisaje. Să obţină efecte plastice. Să interpreteze liber. Să cunoască şi să diferenţieze materiale şi instrumente de lucru. utilizând materiale şi tehnici diverse alese de el .Obiective de referinţă Să redea teme plastice specifice desenului. Să recunoască elemente ale limbajului plastic şi să diferenţieze forme şi culori în mediul înconjurător. creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice. text onomatopeic + mişcare. corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia. Să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. Să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale Să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale. liber scurte motive sincretice: text onomatopeic + melodie.. jocuri ale copiilor. Să cânte cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare. forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii. Să exprime într-un joc impresia muzicală. text onomatopeic + melodie + mişcare. Să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia Să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată. 34 .

de voinţă şi afective în vederea aplicării independente a deprinderilor însuşite. Stimularea calităţilor intelectuale. Cunoaşterea deprinderilor igienico-sanitare pentru menţinerea stării de sănătate. 35 .DOMENIUL PSIHOMOTRIC Obiective cadru: Formarea şi dezvoltarea deprinderilor motrice de bază şi utilitaraplicative.

36 .Să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare. . . şezând şi în deplasare). . . durată. distanţă.Să fie apt să utilizeze deprinderile motrice însuşite în diferite contexte.Să perceapă componentele spaţio-temporale (ritm. la diferite ritmuri.Să cunoască şi să aplice regulile de igienă a efortului fizic. localizare).Să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului. .Obiective de referinţă . căţărări. . rostogoliri. sărituri.Să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/sau comportamente.Să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând. de competiţie. alergare. pentru a răspunde la diferiţi .Să fie capabil să execute mişcări motrice de bază: mers. spirit de echipă.stimuli (situaţii). . fair-play.

trei sau mai multe cuvinte. sugerează ce este de făcut mai departe într-un joc. continuând secvenţe de acţiuni. treptat. alte spaţii familiare responsabilităţi proprii în familie/la grădiniţă - - să audieze cu atenţie un text. să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte. vecini. sală de clasă. ştie să se prezinte. recită poezii cu respectarea intonaţiei. utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în transmiterea unor idei şi sentimente. răspunde la întrebări privind conţinutul unui text. primeşte mesaje. compune. reţine expresii ritmate şi rimate.: prin telefon de jucărie sau real). inclusiv la activităţile de joc. transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităţilor de învăţare (ex. Comportamente ia parte la discuţii în mici grupuri informale. pauzei.colegi de grădiniţă. utilizând vorbirea dialogată. o activitate. ia parte la activităţile de joc. să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles. ritmului. concomitent cu imaginile din carte.Cine sunt/suntem? Nivel de studiu: 3-5 ani Domenii experienţiale LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiective de referinţă să participe la activităţile de grup. îşi recunoaşte numele propriu oriunde îl întâlneşte şi. eventual. cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text. solicită ajutorul adultului atunci când nu înţelege un mesaj. grădiniţa. a unei povestiri scurte. răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune. să înţeleagă şi să transmită mesaje simple. intonaţia. urmăreşte linia unei poveşti. propoziţii din două. nuanţarera vocii. ori ascultând povestea spusă de profesor. personalul grădiniţei) casa familiei. realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei povestiri sau poezii. să înţeleagă că tipăritura (scrisul) - 37 . înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia. cât şi în calitate de auditor. atât în calitate de vorbitor. prieteni etc. îl scrie cu Sugestii de conţinuturi numele şi prenumele membrii familiei comunitate (prieteni. învaţă cuvinte noi şi le utilizează în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare. îndeplineşte instrucţiuni simple. întreabă şi răspunde la întrebări. povesteşte întâmplări din viaţa personală (persoana proprie. camera personală. de învăţare în grup. să reacţioneze la acestea. familie. în concordanţă cu mesajul transmis.). discută cu colegii şi cu profesorul despre subiecte cunoscute.

spital. cretei etc. învaţă să „citească” imaginile dintr-o pagină de la stânga la dreapta şi de sus în jos.ieşire”. scrisori etc. - - execută elemente grafice elementare (trasare liberă. absent – A).. „citeşte” succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor. . reviste pentru copii informaţii despre tema dată (ex. de scrierea personală şi de orice altă modalitate. din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc.. jurnale. pune la un loc informaţia necesară (ex.citeşte”) în viaţa zilnică şi în cadrul jocurilor de rol indicatoarele pentru . . şcoală etc. discută despre personaje din poveşti. - să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date - să utilizeze efectiv instrumentele de scris. din catalog (prezent – P.: alcătuirea unui album despre familie sau despre el)... povesteşte ceea ce a . respectă reguli/ condiţii minime ale actului scrierii: poziţia corectă a corpului. lucrări. utilizează propriul nume pentru a personaliza lucrurile care-i aparţin. copilul va hotărî dacă se potrivesc cu sarcina primită). - majuscule. .staţie de metrou”. cu părţile care lipsesc. discută despre cărţi (poveşti. fie întreg numele pe diferite desene. cărţi. contribuie la scrieri colective (dicţionare. să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare. colorare).staţie de autobuz”.).: imagini şi eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le citeşte. începute. creaţiile proprii (ex. completează desene simple. - 38 .. să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri.are înţeles (semnificaţie). creioanelor cu mină ceramica. urmăreşte perceptiv şi motric anumite trasee (ex. stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora. recunoaşte global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul naturii.citit”. să manifeste interes pentru citit. a mâinii şi a instrumentului de scris în mână. caută în dicţionare. creioanelor colorate.: labirintul). numele diferitelor instituţii: grădiniţă. cunoaşte modul corect de utilizare a hârtiei. creionului.intrare”.: copilul va fi încurajat să scrie fie o literă. poezii) care i s-au citit ori la ale căror ilustraţii au privit. să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris. cerinţe sociale şi să se folosească de această descoperire. recunoaşte (.. albume) folosindu-se de decupaje.

mărime) sau prin numirea unei proprietăţi comune. pe. luându-se pe sine ca punct de reper. să denumească. clasifică obiecte/fiinţe după diverse criterii (culoare. deasupra. mai mult decât. cu accent pe relaţia dreapta-stânga (după 4 ani). recunoaşte/ numeşte obiectele indicate. - diferenţieri ale obiectelor după formă. eventual triunghi – după 4 ani). descoperă care cifră lipseşte într-un şir dat.. mărime. - observă obiectele din sala de grupă. . tot atâtea) forme geometrice (cerc. pătrat. în afara camerei. deduce ce element urmează într-o serie. alcătuieşte grupe de obiecte în limitele 1-3 (până la 4 ani) şi 1-5 (după 4 ani). pătrat. învaţă schema corporală.. dedesubt.. triunghi) poziţii spaţiale: sus. mărime (mare. recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre grupuri. deasupra etc. - - - - să recunoască. mai puţin decât. plasează obiectele peste. boabe. spune unde se găseşte el în raport cu un anumit obiect din spaţiu (în cameră.. apreciind global unde sunt mai multe/ mai puţine spune care obiect este mai aproape sau mai departe..trasează figuri geometrice cunoscute trecând cu creionul peste o linie deja trasată. numărat in intervalul 15. cantitatea lor. recunoaşte şi denumeşte figuri geometrice în mediul ambiant sau cu ajutorul materialelor puse la dispoziţie (cerc. motivează apartenenţa unui obiect la o grupă dată. sub masă. - să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi. jos.. compară grupele formate. înăuntrul sau în afara unui spaţiu/ obiect. denumirea obiectelor. analizând elementele anterioare ale acesteia. bucăţi de hârtie) realizând structuri simple şi folosindu-se de criteriile cunoscute sau date de educatoare.. puţine. descoperă elemente componente ale mediului înconjurător prin antrenarea organelor de simţ. dreptunghi în jocuri să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare. culoare (2-3 culori). constituirea de grupuri/ mulţimi.ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească experienţa senzorială. camera proprie etc. lângă colegul său etc. recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1-3 (până la 4 ani) şi 1-5 (după 4 ani). scurt) apreciere globala a cantităţii si apreciere prin punere in perechi in limitele 1-5 (multe. pe baza unor însuşiri comune (formă. triunghi. lungime (lung. ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea. execută serii de obiecte (mărgele. numără corect aceste obiecte. mic. mijlociu). să cunoască unele elemente componente ale lumii - - corpul omenesc familia în diferite 39 . să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat. clasificarea. culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative. pe scaun. să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc. formă.). pătrat.

respectă regulile de igienă individuală şi colectivă. respectă regulile de convieţuire socială manifestând un comportament civilizat în relaţiile cu cei din jur (copii. antrenând părinţii. la joaca. tradiţii. fauna. tutun. cafea etc. precum şi reguli de securitate personală. îşi prezintă membrii familiei. - ipostaze (la masa. indiferent de gen. cunoaşte tipurile de activităţi zilnice desfăşurate în comunitatea în care trăieşte (sănătate. educatoarea. comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. istorice. idei pe baza observărilor efectuate. comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. limbă dintre naţionalităţi. etnie sau performanţe (copii cu CES) răspunde şi formulează întrebări referitoare la identitatea personală (familie. in livada sau pe ogor etc. limba vorbită. rase.) domiciliul numele ţării de origine prieteni. meşteşuguri etc). precum şi interdependenţa dintre ele. agricultură. cultura. interacţionează în mod egal cu toţi copiii din comunitate. transporturi. educaţie. pune întrebări legate de aspectele ce prezintă interes pentru el din tema abordată. vegetaţia. se descrie. adresează întrebări în legătură cu aspectele studiate/observate. cunoaşte existenţa unor comportamente excesive care pot afecta sănătatea (consumul de alcool. popoare. caracteristicile fizice ale celorlalţi). colegii. cartierul). vorbeşte despre semnificaţia unor evenimente naţionale (tradiţionale. limba vorbită. in excursie etc. in parc. tabelul responsabilităţilor. denumeşte/identifică elemente locale (obiective socio-culturale. adresează întrebări în legătură cu cele observate. - să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii. interpretează date şi simboluri din care să extragă informaţii (calendarul naturii. specific. - - să-şi adapteze comportamentul - - copilul în diferite ipostaze (la masa. relatează activităţi umane din mediile antropizate studiate (oraşul. religioase. analizează/compară diferenţele de cultură. vecinii. in excursie.). in vizita. se prezintă pe sine.) diferenţe de gen. caută informaţii suplimentare despre tema studiată.înconjurătoare (obiecte. religioase. istorice). fiinţa umană ca parte integrantă a mediului. - enumeră şi descrie părţi componente ale corpului omenesc. învaţă să aştepte într-o situaţie dată. culturale. aerul. de interculturalitate etc. cultură. prietenii. poziţionând elementul uman ca parte integrantă a mediului - să comunice impresii. apa. solul. economice.). alte surse de informare. limbă să cunoască elemente ale mediului social şi cultural. adulţi). rasă. jurnalul grupei). - OM ŞI SOCIETATE să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială. satul. fenomene ale naturii). etnie. la plimbare. vecini 40 .

lipici. participă afectiv la sărbătorile laice şi religioase ale familiei şi ale comunităţii. hârtie creponată. dezvoltându-şi spiritul de ordine şi curăţenie. - responsabilităţi proprii în familie/la grădiniţă norme de convieţuire socială (norme de conduita. sârmă. personaje şi situaţii cunoscute.). drepturile copilului valori individuale valori naţionale valori internaţionale responsabilităţi proprii în familie/la grădiniţă să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice. dobândeşte. îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane. imn) şi manifestă respect faţă de acestea. şerveţel etc. - - - - denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasată. autonomie în activitatea zilnică. să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de relief. religioase. suitaş. exprimă atitudini pozitive faţă de ţară şi popor. să manifeste prietenie. cunoaşte şi respectă tradiţiile culturale naţionale şi minoritare. Ziua Unirii. istorice etc. activităţi). foarfece vesela. acceptă diversitatea de opinii şi atitudini. ordonează jucăriile şi obiectele din ambient. norme de circulaţie. manifestă încredere. 41 . treptat.propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie. manifestă atitudini tolerante faţă de alţi copii care aparţin diferitelor confesiuni/categorii minoritare. jucării. spălător. toleranţă. grupul de joacă) - îşi cunoaşte responsabilităţile în microgrupul din care face parte. dormitor. valorificând deprinderile de lucru însuşite. descrie şi recunoaşte evenimente importante (Ziua Naţională. cunoaşte numele ţării de origine. tacâmuri. face distincţie între o zi obişnuită şi o zi de sărbătoare. religie etc. colaje. aşezare geografică. folosind un limbaj adecvat.) diferenţe individuale / diferenţe determinate de etnie. obiective socioculturale. stemă. execută individual sau în grup tema dată. domiciliul. aţă. concomitent cu învăţarea autocontrolului. norme igienice etc. - să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive. să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură şi viaţa cotidiană. alte evenimente tradiţionale. - - - reacţionează pozitiv la o promisiune făcută. se autoserveşte în situaţii simple care impun acest lucru (masă. execută lucrări practice din materiale diferite. curaj în raport cu sine şi cu ceilalţi. respectă normele de convieţuire socială. combinându-le între ele (mobilier din deşeuri de lemn. diorame). acceptă şi oferă sprijin. să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faţă de alte fiinţe şi obiecte. cunoaşte însemnele ţării (steag. sinceritate. etnice). armonie. religioase. mediu. ac. istorice. grădiniţă. cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor practice şi verbalizează acţiunile specifice întreprinse. machete. culturale.

dispune alternativ două sau mai multe elemente decorative. manifestă simpatie faţă de cei din jur (oameni şi animale). cretă. ştie să facă o invitaţie. mişcarea sugerată de timpii egali ai măsurii sau de text (după 3 ani). să redea teme plastice specifice desenului. sugestive pentru specificul de vârstă al copiilor. sticlă. participă la aranjarea şi servirea mesei. clopoţel.). carioca. ceracolor etc. colorează diferite imagini. pregăteşte o masă festivă alături de adulţi. respectând conturul acestora. obiecte sonore sau jucării muzicale (tobă. execută trasee utilizând diferite instrumente de lucru şi diferite suporturi (hârtie. redă prin desen obiecte/personaje reale sau imaginare.). ascultă cu plăcere fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. pensulă. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale.să se comporte adecvat în diferite contexte sociale. să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată - spală fructele şi legumele şi participă la prepararea unor salate şi produse de patiserie cu acestea. exprimă prin mişcare liberă sau impusă de caracterul unor cântece pentru copii. lemn etc. carton. starea sufletească creată. - să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia. să răspundă la o invitaţie şi cum să se comporte într-o vizită. acompaniază cântecele cunoscute cu mişcări corporale. execută linii drepte sau curbe închise/deschise. tamburină etc. - - - cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor artistico-plastice. 42 . a unor piese populare din zonă şi a unor fragmente din muzica cultă.) în exprimarea liberă a gestului grafic (chiar şi prin mâzgălituri). ESTETIC ŞI CREATIV să acompanieze ritmic cântecele. asociază mişcarea liberă cântecului(3 ani). completează lacune din desene. utilizează corect instrumentele de lucru (creion.

liniilor. - denumirea unor părţi ale corpului implicate în mişcare (braţe. mişcare circulară. execută corect mişcările diferitelor segmente ale corpului. activităţi cotidiene ale oamenilor) PSIHOMOTRIC să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului. modelează forme de bază (minge. - trasează linii în duct continuu. tubul). aniversari. aplatizare. concursuri. scene de familie. realizează compoziţii plastice. propune posibilităţi de valorificare a lucrărilor (expoziţii. decorări. tombole etc. respectă poziţia de lucru faţă de suportul de lucru.) elaborează creaţii individuale şi colective cu şi f=ără temă dată. plastilină. prin prelucrarea formelor spontane (punct. stropire. degetul. spate. - să compună în mod original şi personal spaţiul plastic. modelează prin: mişcare translatorie a palmelor faţă de planşetă împreunarea capetelor prin lipire. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. palme. peisaje. ghemul de aţă. plierea hârtiei). culorilor etc.să obţină efecte plastice. cu teme date sau la liberă alegere. să interpreteze liber. buretele. ghemotocul de hârtie. răspunde motric la o comandă dată. să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii. participă la crearea cadrului estetic specific ambiental. adăugarea unor linii/puncte). pregăteşte materialul de modelat (lut. apăsare. jocuri ale copiilor. cocă) prin frământare. pentru a reda imaginea unor obiecte (în desene individuale sau colective). palma. respectă regulile de igienă individuală şi colectivă. şezând şi în deplasare) - - cunoaşte şi foloseşte echipamentul specific la activităţile de educaţie fizică. peria. în diferite poziţii. creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice. să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând.) 43 . omuleţul etc. decolorare. suprapunere. genunchi. ştampila. cunoaşte schema corporală. ţesături rare. pe suprafeţe date sau libere. cap. adâncire. rupere. coate etc. presare. gât. picioare. să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice.) priveşte cu interes şi uneori chiar recunoaşte opere de arta naţionale şi universale. descoperă semnificaţia lucrărilor proprii/ale altor copii prin analiza formelor. culoarea (cu pensula. aplică. forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii. obţine efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare.

primeşte mesaje. ştie să facă o invitaţie şi să răspundă la o invitaţie. - să perceapă componentele spaţiotemporale (ritm. ştie să se prezinte.deprinderi utilitar să fie apt să utilizeze deprinderile . „Sănătoşi şi fericiţi”. eu trebuie”. Sugestii de conţinuturi numele şi prenumele membrii familiei comunitate (prieteni. familie.: prin telefon de jucărie sau real). continuând secvenţe de acţiuni. să reacţioneze la acestea. Cine sunt/suntem? Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani Domenii experienţiale LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiective de referinţă să participe la activităţile de grup. atât în calitate de vorbitor. grădiniţa. eu vreau. în special în situaţii neplăcute/ dificile pentru el. durată. „Am nevoie de o familie”. localizare) se raportează la un reper dat. alergare. Comportamente ia parte la discuţii în mici grupuri informale. întreabă şi răspunde la întrebări. vecini. palme şi genunchi. mers în echilibru între două linii trasate pe sol Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Ştiu cine sunt?”. întrebuinţează regulile unui dialog.deprinderi motrice de bază: mers. alte spaţii familiare responsabilităţi proprii în familie/la grădiniţă - - 44 . îndeplineşte instrucţiuni simple.se joacă (utilizând corect mişcările şi regulile) aplicative: târâre pe însuşite în diferite contexte . să înţeleagă şi să transmită mesaje simple. „Tu şi eu”.jocuri de mişcare pentru copii adecvate temei studiate. „Eu pot. cât şi în calitate de auditor. „O minune de copil…”. distanţă. camera personală. săritura .colegi de grădiniţă. ia parte la activităţile de joc. îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare. de învăţare în grup. discută cu colegii şi cu profesorul despre subiecte cunoscute (persoana proprie.). foloseşte un ton moderat şi empatic în convorbirile cu cei din jur. sugerează ce este de făcut mai departe într-un joc. sală de clasă. inclusiv la activităţile de joc. o activitate. învaţă cuvinte noi şi le utilizează în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare. „Eu şi lumea mea”. personalul grădiniţei) casa familiei. prieteni etc. transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităţilor de învăţare (ex. foloseşte un limbaj adecvat.

răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune. - să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie). învaţă să „citească” imaginile dintr-o pagină de la stânga la dreapta şi de sus în jos. casetă audio sau video. ori ascultând povestea spusă de profesor. cuvintele scrise dintr-o carte ne spun o poveste. poezii. urmăreşte linia unei poveşti. trei sau mai multe cuvinte şi chiar fraze. ziare. glume. nuanţarea vocii. se exprimă coerent pentru a se face înţeles. concomitent cu imaginile din carte. filme etc. cele din ziare ne povestesc despre lucruri care se petrec în lume.- compune. - 45 . fie prin mijloace audio-vizuale (disc. reţine expresii ritmate şi rimate. „citeşte” succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor. primeşte mesaje şi îndeplineşte instrucţiuni simple. ascultă şi reacţionează adecvat la poveşti. indicatoare. pauzei. - să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte. în concordanţă cu mesajul transmis.: solicită explicarea unui cuvânt necunoscut care să îl ajute să înţeleagă mai bine situaţia şi să o soluţioneze). reviste. eventual. îşi recunoaşte numele propriu oriunde îl întâlneşte şi. treptat. realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei povestiri sau poezii. recită poezii cu respectarea intonaţiei. ritmului. utilizând vorbirea dialogată. înţelege diferenţa dintre desen (imagine) şi scris indică (arată unde este) scrisul în cărţi. reale sau din poveşti. înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia. cuvintele din revistele sportive ne vorbesc despre sportivi etc. propoziţii din două. intonaţia. indică scrisul în mediul înconjurător (nume de străzi. informaţii) transmise fie prin citire sau povestire de către un adult. dobândeşte informaţii prin ascultarea cu atenţie a mesajului. să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles. - să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte. solicită ajutorul adultului atunci când nu înţelege un mesaj (ex. descrie emoţiile şi sentimentele trăite în anumite situaţii drepte/ nedrepte. îl scrie cu majuscule. înţelege şi poate să spună că scrisul. utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în transmiterea unor idei şi sentimente. alte tipuri de text (ghicitori. diafilm etc). plăcuţe să audieze cu atenţie un text. cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text.

. .: imagini şi eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le citeşte. fenomenelor sau persoanelor. copilul va hotărî dacă se potrivesc cu sarcina primită). - 46 . cunoaşte modul corect de utilizare a hârtiei. respectă reguli/ condiţii minime ale actului scrierii: poziţia corectă a corpului. completează desene simple. cretei etc. creioanelor cu mină ceramica. recunoaşte global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul naturii.: alcătuirea unui album despre familie sau despre el). din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc. absent – A). execută elemente grafice elementare (trasare liberă. discută despre personaje din poveşti.. caută în dicţionare. leagă cuvântul oral de imagine şi de cuvântul scris alăturat (format din cel mult 3 litere). pune la un loc informaţia necesară (ex. a mâinii şi a instrumentului de scris în mână. reviste pentru copii informaţii despre tema dată (ex. colorare).ieşire”. înţelegând că acestea sunt nume ale obiectelor.staţie de autobuz”. la ale cărei imagini doreşte să se uite sau una din cărţile elaborate de copii. cărţi.. urmărind indiciile oferite de imagini. să aleagă cartea care doreşte să îi fie citită ori o carte anume. ştie să se descurce în biblioteca clasei. face legătura între cuvintele pronunţate oral şi imaginile la care acestea se referă. ... urmăreşte perceptiv şi motric anumite trasee (ex. începute. găseşte locul unde sunt cărţile pentru copii în biblioteca clasei.staţie de metrou”. să fie capabil să îi aducă educatoarei o carte anume.) să găsească ideea unui text.intrare”. spital. creionului..citeşte”) în viaţa zilnică şi în cadrul jocurilor de rol indicatoarele pentru . . - să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare. în grupă. din catalog (prezent – P. - - să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date - să utilizeze efectiv instrumentele de scris. stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora. şcoală etc. recunoaşte (. numele diferitelor instituţii: grădiniţă. împrumută cărţi din biblioteca clasei şi le pune la loc. cu părţile care lipsesc. creioanelor colorate.: labirintul). discută despre cărţi (poveşti. să manifeste interes pentru citit. povesteşte ceea ce a .citit”.. dintr-o librărie etc. poezii) care i s-au citit ori la ale căror ilustraţii au privit.cu numere de maşini etc.

mijlociu). scrisori. lăţime apreciere globala a cantităţii si apreciere prin punere in perechi să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris. cerinţe sociale şi să se folosească de această descoperire. încurajaţi de educatoare. cerculeţe. note. semnele ca: puncte. fie întreg numele pe diferite desene. recunoaşte/ numeşte obiectele indicate. confecţionarea de . denumirea obiectelor. observă obiectele din sala de grupă. literelor şi cifrelor.. constituirea de grupuri/ mulţimi. simboluri pentru a transmite semnificaţie - să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri. clasificarea. camera proprie etc. recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre grupuri. pentru a semnifica direcţii. în jocurile de rol ori în alte tipuri de jocuri (ex.: copilul va fi încurajat să scrie fie o literă. note. cruciuliţe. utilizând desene. clasifică obiecte/fiinţe după diverse criterii (culoare. litere ori cuvinte disparate. albume) folosindu-se de decupaje. - - să utilizeze desene.). pe baza unor însuşiri comune (formă. diferenţieri ale obiectelor după formă. mic. ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea. cantitatea lor. diferite simboluri grafice. cerculeţe.: numele unor produse alimentare. culoare (2-3 culori). invitaţii. selectează/grupează obiectele de aceeaşi formă/ mărime/ culoare (la început ţinând seama de un singur criteriu. anunţuri simple.- trasează semne grafice corect în ceea ce priveşte mărimea. cu respectarea spaţiului. locuri ale participanţilor sau obiectelor într-un joc/context dat etc. mărime) sau prin numirea unei proprietăţi comune .: jocuri de mişcare). „scriu” scrisori. lungime (lung. cu ajutor acordat sau din proprie iniţiativă. pentru a scrie felicitări. literele izolate sau cuvintele pe care le ştie) pentru a executa etichete cu nume de lucruri (ex. jurnale. litere etc. a mărimii etc. utilizează. contribuie la scrieri colective (dicţionare.. învăţând treptat să le ordoneze de la stânga la dreapta. felicitări. culoare) luate în considerare separat sau - - 47 . recunoaşte şi identifică după formă literele şi cifrele şi le denumeşte. - ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească experienţa senzorială. creaţiile proprii (ex. scurt).. ale membrilor familiei. lucrări. jocuri de rol sau activităţi de învăţare (spontană sau dirijată). direcţia de la stânga . - să înţeleagă semnificaţia cuvintelor.la dreapta. motivează apartenenţa unui obiect la o grupă dată. pentru a scrie numele colegilor.bani” pentru jocurile de rol etc. trasează independent litere şi cifre în cadrul unor jocuri didactice. trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei. spaţierea.). scrisori etc. mărime. de sus .. utilizează propriul nume pentru a personaliza lucrurile care-i aparţin. mai târziu. învăţând să le traseze. leagă sunetul de litera de corespondentă. apoi de mai multe simultan). cruciuliţe – tot ce crede copilul.în josul paginii. lăsând spaţiu pentru „alineat”. utilizează scrierea (mâzgăleala. pentru a opera în catalogul grupei sau în calendarul naturii. formă. săgeţi. mărime (mare.

numeşte vecinul din dreapta sau din stânga unui număr (cifre) dat (ex. pe scaun. spune care obiect este mai aproape sau mai departe... plasează obiectele peste. sub. numărat in intervalul 110 si cifrele de la 1 la 10. mai departe. dreptunghi) poziţii spaţiale: sus. mai aproape.. mai mult decât.. pătrat. cel mai aproape. utilizează corect gradele de comparaţie*: mai. jos. peste. să identifice pe 2 şi pe 4). tot atât de. la stânga. în afara camerei. în limitele 1-10.... înăuntrul sau în afara unui spaţiu/ obiect.mai multe simultan să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative. la fel de. lângă mine. cel mai departe.: pentru 3.. cu accent pe relaţia dreapta-stânga . înăuntru. - in limitele 1-10 (multe.. să denumească. deasupra. triunghi.. în. dedesubt.). pe.. la dreapta. numără corect aceste obiecte. deasupra. triunghi. efectuează operaţii de adunare cu 1-2 elemente. dedesubt. departe. sub masă. lângă etc.: 2 maşinuţe + 3 maşinuţe). recunoaşte şi denumeşte figuri geometrice în mediul ambiant sau cu ajutorul materialelor puse la dispoziţie (cerc. în limitele 110. pătrat. pătrat. triunghi. apreciind global unde sunt mai multe/ mai puţine. acolo. cel mai. dreptunghi în jocuri să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare. lângă colegul său etc. - compară grupele formate. utilizează limbajul adecvat relaţiilor spaţiale relative: pe. spune unde se găseşte el în raport cu un anumit obiect din spaţiu (în cameră. deasupra.. recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1-10. aici. trasează figuri geometrice cunoscute trecând cu creionul peste o linie deja trasată. să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat. - să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi. tot atâtea) forme geometrice (cerc. puţine. foarte. să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc. mai puţin decât. afară. aproape. învaţă schema corporală. realizează corespondenţa de unu la unu pentru a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine obiecte decât o alta alcătuieşte şirul crescător 1-10. construieşte grupe de obiecte prin corespondenţă biunivocă (de unu la unu). numără crescător şi în limitele 1-10. sub.dreptunghi). înţelegând „creşterea” cu câte un element de la o „treaptă” la alta. luându-se pe sine ca punct de reper.. alcătuieşte grupe de obiecte în limitele 1-10 . descoperă care cifră lipseşte într-un şir dat. prin manipulare de obiecte (ex.ca şi. - 48 .. înţelege semnificaţia adunării (atunci când o grupă sporeşte numeric prin - - - să recunoască.

caută informaţii suplimentare despre tema studiată. rasă. cartierul). religioase. tradiţii. poziţionând elementul uman ca parte integrantă a mediului să comunice impresii.adăugarea de noi elemente de acelaşi fel. denumeşte/identifică elemente locale (obiective socio-culturale. relatează activităţi umane din mediile antropizate studiate (oraşul. interpretează date şi simboluri din care să extragă informaţii (calendarul naturii. tabelul responsabilităţilor. comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. adresează întrebări în legătură cu cele observate.). religioase.) diferenţe de gen. vegetaţia. limbă dintre naţionalităţi. alte surse de informare. fiinţa umană ca parte integrantă a mediului. solul. cunoaşte tipurile de activităţi zilnice desfăşurate în comunitatea în care trăieşte (sănătate. antrenând părinţii. transporturi. cunoaşte existenţa unor comportamente excesive care pot afecta corpul omenesc familia în diferite ipostaze (la masa. meşteşuguri etc). rase. istorice). descrie sumar şi cu cuvinte proprii. enciclopedii. aerul. CD-uri cu filme documentare. deduce ce element urmează într-o serie. in parc. să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi. antrenând colegii/educatoarea la discuţii. agricultură. dar respectând adevărul ştiinţific. analizează/compară diferenţele de cultură. popoare. limbă. cultură. educatoarea. vorbeşte despre semnificaţia unor evenimente naţionale (tradiţionale. bucăţi de hârtie) realizând structuri simple şi folosindu-se de criteriile cunoscute sau date de educatoare. educaţie. satul. jurnalul grupei). enumeră şi descrie părţi componente ale corpului omenesc. fenomene ale naturii). boabe. specific. să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi - - 49 . analizând elementele anterioare ale acesteia. aduce la grădiniţă cărţi. execută serii de obiecte (mărgele. idei pe baza observărilor efectuate. fauna. in excursie. de interculturalitate etc. economice. in livada sau pe ogor etc. istorice. apa. comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. descoperă elemente componente ale mediului înconjurător prin antrenarea organelor de simţ. adresează întrebări în legătură cu aspectele studiate/observate. religie să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte. culturale. caracteristici ale mediului natural şi social. să cunoască elemente ale mediului social şi cultural. pune întrebări legate de aspectele ce prezintă interes pentru el din tema abordată. precum şi interdependenţa dintre ele. respectă regulile de igienă individuală şi colectivă.

concomitent cu învăţarea autocontrolului. limba vorbită. în raport cu normele de convieţuire socială. îşi prezintă membrii familiei. cunoaşte însemnele ţării (steag.. să manifeste prietenie. autonomie în activitatea zilnică. armonie.protecţiei omului şi naturii. răspunde şi formulează întrebări referitoare la identitatea personală (familie.) familia în diferite ipostaze domiciliul numele ţării de origine prieteni. vecini responsabilităţi proprii în familie/la grădiniţă norme de convieţuire socială diferenţe de gen diferenţe etnice diferenţe culturale diferenţe religioase drepturile copilului valori individuale valori naţionale valori internaţionale norme de convieţuire socială (norme de conduita. - să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie. prietenii. grădiniţă. curaj în raport cu sine şi cu ceilalţi. OM ŞI SOCIETATE să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială. vecinii. toleranţă. dobândeşte. să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de - - 50 . instalaţiilor sanitare. caracteristicile fizice ale celorlalţi). cunoaşte şi aplică reguli privind protecţia vieţii proprii şi a celor din jur (utilizarea gazelor în bucătărie. precum şi reguli de securitate personală. in vizita. indiferent de gen.) diferenţe individuale / diferenţe determinate de etnie. norme de circulaţie. in excursie etc. se descrie. mediu. - sănătatea (consumul de alcool. a prizelor.). conştientizează consecinţele pozitive şi negative ale actelor sale de comportament asupra sa şi asupra celorlalţi. norme igienice etc. tutun. îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane. acceptă diversitatea de opinii şi atitudini. etnie. cunoaşte numele ţării de origine. manifestă atitudini tolerante faţă de alţi copii care aparţin diferitelor confesiuni/categorii minoritare. imn) şi manifestă respect faţă de acestea. manifestă încredere. colegii. treptat. grupul de joacă) să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive. precum şi interacţiunea cu persoane necunoscute). cunoaşte şi foloseşte numărul de urgenţă 112. domiciliul. etnie sau performanţe (copii cu CES). adulţi). la joaca. stemă. interacţionează în mod egal cu toţi copiii din comunitate. respectă normele de convieţuire socială. cultura. îşi cunoaşte responsabilităţile în microgrupul din care face parte. învaţă să aştepte într-o situaţie dată. se prezintă pe sine. copilul în diferite ipostaze (la masa. cafea etc. îşi evaluează comportamentul. la plimbare. religie etc. acceptă şi oferă sprijin. sinceritate. reacţionează pozitiv la o promisiune făcută. personaje şi situaţii cunoscute. limba vorbită. a aparatelor electro-casnice etc. respectă regulile de convieţuire socială manifestând un comportament civilizat în relaţiile cu cei din jur (copii.

ştie să facă o invitaţie. execută individual sau în grup tema dată.). colaje.cântă în colectiv. culturale. - - - să se comporte adecvat în diferite contexte sociale. aţă. . cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor practice şi verbalizează acţiunile specifice întreprinse. spălător. istorice. vioara. face distincţie între o zi obişnuită şi o zi de sărbătoare. folosind un limbaj adecvat. să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faşi de alte fiinţe şi obiecte. etnice).acompaniază cântecele cunoscute cu mişcări corporale. execută lucrări practice din materiale diferite. în grupuri mici şi individual împreună cu sau acompaniaţi de profesor. religioase. ascultă şi reproduce onomatopeic sunete din natură şi din mediul înconjurător. - exprimă atitudini pozitive faţă de ţară şi popor. se autoserveşte în situaţii simple care impun acest lucru (masă. diferenţiază şi reproduce sunete de intensităţi contrastante: tare-încet. religioase. jucării.relief. să acompanieze ritmic cântecele. să răspundă la o invitaţie şi cum să se comporte într-o vizită. istorice etc. alte evenimente tradiţionale. să diferenţieze auditiv timbrul şi intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale să intoneze cântece pentru copii. manifestă simpatie faţă de cei din jur (oameni şi animale). cunoaşte şi respectă tradiţiile culturale naţionale şi minoritare. combinându-le între ele (mobilier din deşeuri de lemn. diferenţiază sunetul vorbit de cel cântat şi sunete produse de diferite obiecte sonore. dezvoltându-şi spiritul de ordine şi curăţenie. diorame). pregăteşte o masă festivă alături de adulţi. Ziua Unirii. pian etc. să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură şi viaţa cotidiană. obiective socio-culturale.) sunetul vorbit si sunetul cântat denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasată. foarfece vesela. memorează evenimente şi le recunoaşte după anumite caracteristici. ac. participă la aranjarea şi servirea mesei. tacâmuri. spală fructele şi legumele şi participă la prepararea unor salate şi produse de patiserie cu acestea. descrie şi recunoaşte evenimente importante (Ziua Naţională. machete. dormitor. sunete ale obiectelor din mediul apropiat sunete produse de diferite obiecte sonore sunete produse de diferite instrumente muzicale (toba. valorificând deprinderile de lucru însuşite. activităţi). obiecte sonore sunete din natura. hârtie creponată. - - - - 51 . participă afectiv la sărbătorile laice şi religioase ale familiei şi ale comunităţii. sârmă. . să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice. aşezare geografică. lipici. ordonează jucăriile şi obiectele din ambient. - ESTETIC ŞI CREATIV să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului. şerveţel etc. suitaş.

degetul.). carioca. carton. albastru. pentru a reda imaginea unor obiecte (în desene individuale sau colective). starea sufletească creată.) în exprimarea liberă a gestului grafic (chiar şi prin mâzgălituri). cântă pe grupe alternative. - 52 . - asociază mişcarea liberă cântecului. încet) cântece. galben. şevalet. tamburină etc. jocuri muzicale. ascultă cu plăcere fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. execută trasee utilizând diferite instrumente de lucru şi diferite suporturi (hârtie. ţesături rare. clopoţel. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. aplică. cretă. audiţii adecvate temei studiate - - să obţină efecte plastice. redă prin desen obiecte/personaje reale sau imaginare. utilizează corect instrumentele de lucru (creion. culoarea (cu pensula. stropire. dispune alternativ două sau mai multe elemente decorative. sugestive pentru specificul de vârstă al copiilor. forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii. denumiri ale culorilor de bază: roşu. ştampila. planşeta etc. opere de arta adecvate vârstei şi temei studiate.).sau jucării muzicale (tobă. corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia. sticlă. planşa. pensula. acuarele. realizează compoziţii plastice. buretele. ceracolor etc. alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu nonculorile. lemn etc. prin - - - denumiri ale obiectelor specifice: creion. colorează diferite imagini. palma. mişcarea sugerată de timpii egali ai măsurii sau de text . să cânte cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. plierea hârtiei). - cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor artistico-plastice. a unor piese populare din zonă şi a unor fragmente din muzica cultă. ghemotocul de hârtie. ghemul de aţă. respectând conturul acestora. plastilina. tubul). - diferenţieri de sunete după intensitate (tare. pe suprafeţe date sau libere. lut. să redea teme plastice specifice desenului. presare. decolorare. peria. execută linii drepte sau curbe închise/deschise. cu teme date sau la liberă alegere. jocuri populare tradiţionale. ale non-culorilor: negru. obţine efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare.exprimă prin mişcare liberă sau impusă de caracterul unor cântece pentru copii. trasează linii în duct continuu. verde. pensulă. suprapunere. în grup sau în lanţ. în diferite poziţii. jocuri cu text si cant. completează lacune din desene.

apăsare. se joacă (utilizând corect mişcările şi regulile) jocuri de mişcare pentru copii adecvate temei studiate. să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii. - - - denumirea unor părţi ale corpului implicate in mişcare (braţe. scene de familie. să perceapă componentele spaţiotemporale (ritm. participă la crearea cadrului estetic specific ambiental. mişcare circulară. omuleţul etc. concursuri. săritură în lungime.) elaborează creaţii individuale şi colective cu şi fără temă dată. decorări. descoperă semnificaţia lucrărilor proprii/ale altor copii prin analiza formelor. îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare. coate etc. modelează prin: mişcare translatorie a palmelor faţă de planşetă împreunarea capetelor prin lipire. să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte. cunoaşte schema corporală. plastilină. durată. aniversari. cap.) priveşte cu interes şi uneori chiar recunoaşte opere de arta naţionale şi universale.prelucrarea formelor spontane (punct. palme. respectă poziţia de lucru faţă de suportul de lucru. distanţă. respectă regulile de igienă individuală şi colectivă. cocă) prin frământare. - - cunoaşte şi foloseşte echipamentul specific la activităţile de educaţie fizică. activităţi cotidiene ale oamenilor) PSIHOMOTRIC să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului. răspunde motric la o comandă dată. execută corect mişcările diferitelor segmente ale corpului. şezând şi în deplasare). corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. modelează forme de bază (minge. adăugarea unor linii/puncte) prin intermediul cărora îşi exprimă sentimente şi emoţii trăite. alergare şi variante de alergare. culorilor etc. tombole etc. adâncire. jocuri ale copiilor. se raportează la un reper dat. creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice. propune posibilităţi de valorificare a lucrărilor (expoziţii. gât. genunchi.) deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers. liniilor. să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice. spate. săritură în adâncime deprinderi utilitar aplicative: târâre pe 53 . pregăteşte materialul de modelat (lut. să compună în mod original şi personal spaţiul plastic. să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând. rupere. aplatizare. picioare. localizare). să interpreteze liber. peisaje.

tradiţii. casetă audio sau video.coate şi abdomen. o activitate. „Eu sunt unic…”. să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles. să sugereze ce este de făcut mai departe într-un joc. eu trebuie”. „Sănătoşi şi fericiţi”. plastic. „O minune de copil…”. să reacţioneze la acestea. fie prin mijloace audio-vizuale (disc.). - - - - să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect. îmbrăcăminte. grupa din care face parte. strămoşii oamenilor. Cele cinci simţuri”. carton. „Tu şi eu”. „Am nevoie de o familie”. grădiniţa/şcoala noastră) obiceiuri şi tradiţii locale/naţionale. glume. urmăreşte linia unei poveşti. - 54 . arborele genealogic al unei familii. mers in echilibru pe o suprafaţă înclinată şi pe o linie trasată pe sol. evenimente etc.) mijloace de transport. se exprimă coerent pentru a se face înţeles. ia parte la activităţile de joc. transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităţilor de învăţare. fier etc. „Eu şi lumea mea”. materiale (pamânt. Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Ştiu cine sunt?”. atât în calitate de vorbitor. „Noi credem că…”. continuând secvenţe de acţiuni. grădiniţa la care este înscris. numeşte sau marchează grafic sunetul iniţial din cuvântul pronunţat oral. accesorii. personale etc. ori ascultând povestea spusă de educatoare. „Eu pot. concomitent cu imaginile din carte. poezii. oamenii şi locul lor de naştere. eu vreau. inclusiv la activităţile de joc. ştie să vorbească despre schimbările pe care le sesizează în natură ca urmare a trecerii anotimpurilor. Cum este/a fost şi va fi aici pe pământ? Nivel de studiu: 3-5 ani Domenii experienţiale LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiective de referinţă să participe la activităţile de grup. diafilm etc). pronunţă corect sunetele limbii române. lemn. recunoaşte. încălţăminte. de învăţare în grup.). alte tipuri de text (ghicitori. să înţeleagă şi să transmită mesaje simple. cât şi în calitate de auditor. evenimente (istorice. discută cu colegii şi cu profesorul despre subiecte cunoscute (casa în care locuieşte. ascultă şi reacţionează adecvat la poveşti. să audieze cu atenţie un text. Sugestii de conţinuturi mediul apropiat (casa/grupa. Comportamente ia parte la discuţii în mici grupuri informale. informaţii) transmise fie prin citire sau povestire de către un adult.

„citeşte” succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor. pauzei. Unde?. recunoaşte global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul naturii. ştie cum să se poarte cu o carte: cum să o deschidă. într-un dicţionar pentru copii (vocabular în imagini). a cărei denumire începe cu litera respectivă. cărţi. învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare propriuzisă. asociază litera cu imaginea unui obiect. ritmului. poezii) care i s-au citit ori la ale căror ilustraţii au privit. de unde începe. intuieşte sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor.citit”. pune la un loc informaţia necesară (ex. povesteşte ceea ce a . să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare.să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei. reviste pentru copii informaţii (imagini. - manifestă iniţiativă în comunicarea orală şi interes pentru semnificaţia cuvintelor. cifre. sunetul cu litera (literele) corespondentă(e). recită poezii cu respectarea intonaţiei. joacă Loto. situaţiilor de învăţare. Ce înseamnă? reţine expresii ritmate şi rimate. cuvintele scrise dintr-o carte ne spun o poveste. înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia. construirea unui afiş publicitar cu o expoziţie - să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date - 55 . să nu o murdărească. pune şi răspunde la întrebări de tipul: De ce?.. să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie). să nu îndoaie foile. cum se întorc paginile. absent – A). litere. - să manifeste interes pentru citit. litere sau text) despre tema dată. cele din ziare ne povestesc despre lucruri care se petrec în lume. discută despre personaje din poveşti. din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc.: alcătuirea unui album despre viaţa oamenilor în trecut. în concordanţă cu mesajul transmis. Domino sau orice joc care implică recunoaşterea şi citirea unor semne. să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris - înţelege şi ştie să spună că scrisul. să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte. discută despre cărţi (poveşti. Când?. activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.. din catalog (prezent – P. asociazeă cu sprijin acordat sau din proprie iniţiativă. cuvintele din revistele sportive ne vorbesc despre sportivi etc. caută în dicţionare.

cantitatea lor. creioanelor colorate. mărime. să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere. ordonează obiectele după culoare. triunghi. pe baza unor însuşiri comune (formă. comparare. pătrat. învăţând să le traseze. cu ajutor acordat sau din proprie iniţiativă. mai mult decât. la stânga etc. ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea. clasificare. clasifică obiecte după criteriul culorii. colorare. leagă sunetul de litera de corespondentă. tot atâtea) forme geometrice (cerc. numărat în intervalul 15 şi cifrele de la 1 la 5 - - - - să recunoască. - 56 . mai puţin decât. creioanelor cu mină ceramica.. deasupra. observă raporturile cantitative între obiectele din grupele comparate. dreptunghi) după model sau după o comandă verbală.. desenează cercul (pătrat. la dreapta. trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei. de la culoarea/ nuanţa cea mai deschisă la cea mai închisă şi invers. execută serii de obiecte folosindu-se de criteriile cunoscute. compară grupele de obiecte prin punere în corespondenţă (formare de perechi).). recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre grupuri. triunghi. culoare (2-3 culori)... culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative. puţine. apoi de mai multe simultan).. de la cel mai pătrunzător la cel mai slab şi invers. lungime (3 lungimi) apreciere globală a cantităţii si apreciere prin punere in perechi in limitele 1-5 (multe.despre Pământul azi etc. să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat. să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc. de la cel mai tare la cel mai slab şi invers. să denumească. jos. constituirea de grupuri/ mulţimi. execută desene decorative şi artistice folosind formele geometrice. mărime (mare. execută diferite tipuri de trasări peste modele date. ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească experienţa senzorială. sub. ordonează obiectele după sunetul pe care îl emit. clasifică obiecte după criteriul mărimii. să înţeleagă semnificaţia cuvintelor. ordonează obiecte după miros.. motivează apartenenţa unui obiect la o grupă dată. mic. apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă. denumirea obiectelor. clasifică obiecte pe baza criteriului formei. cretei etc. să utilizeze efectiv instrumentele de scris. triunghi) poziţii spaţiale: sus. stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora. recunoaşte şi utilizează poziţii spaţiale plasând diferite obiecte într-un spaţiu dat sau plasându-se pe sine în raport cu un reper dat. creionului. ordonare.. diferenţieri ale obiectelor după forma. selectează/grupează obiectele de aceeaşi formă/mărime/culoare (la început ţinând seama de un singur criteriu. grupare/regrupare. utilizează repere cronologice comune clasei în funcţie de activităţile din orar. literelor şi cifrelor. cunoaşte modul corect de utilizare a hârtiei. execută elemente grafice elementare: trasare liberă. clasificarea. pătrat. mijlociu).

înţelege semnificaţia adunării (atunci când o grupă sporeşte numeric prin adăugarea de noi elemente de acelaşi fel). mediul apropiat (casa/grupa. de interculturalitate etc. 5 obiecte (după 3 ani). construieşte grupe de obiecte prin corespondenţă biunivocă (de unu la unu). 3 obiecte (la 3 ani) şi cu 1. cere explicaţii legate de modul de producere a fenomenelor şi efectele acestora asupra mediului.: 2 maşinuţe + 3 maşinuţe). să cunoască elemente ale mediului social şi cultural. 4. aer. prin manipulare de obiecte (ex. oameni şi a elementelor create de aceştia. istorice. sol. numără corect aceste obiecte. trecut-prezent-viitor oamenii şi activităţile lor de-a lungul istoriei să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi. în limitele 1-5. munte-vale. deduce ce element urmează într-o serie. să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte. grădiniţa/şcoala noastră) anotimpurile şi transformările din natură. precum şi interdependenţa dintre ele. fauna. aerul. analizând elementele anterioare ale acesteia. sesizează. educatoarea. - - să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din mediul apropiat. invenţii şi inventatori. deduce „regula” de alcătuire a unei serii. poziţionând - - 57 . oraş-sat.). 3. alcătuieşte grupe de 1. apa. în limitele 15. cere explicaţii legate de modul de producere a fenomenelor şi efectele acestora asupra mediului. alte surse de informare. animale. ape-mări unelte. 2. fiinţa umană ca parte integrantă a mediului. să le descrie şi să le compare. plantelor. vegetaţia. observă şi enumeră modificări apărute în viaţa omului.). cu sprijin acordat. realizează corespondenţa de unu la unu pentru a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine obiecte decât o alta. religioase. caută informaţii suplimentare. echipamente de-a lungul timpului. animalelor în funcţie de anotimp. fenomene ale naturii). solul.dreptunghi în jocuri să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare - execută construcţii folosind formele geometrice. tinereţe-bătrâneţe. încearcă să lege cauza de efect în natură şi viaţa cotidiană. legăturile directe şi indirecte dintre elementele mediului (strânsa interdependenţă dintre acestea. numeşte elementele structurale ale mediului apropiat: apă. pune întrebări legate de aspectele ce prezintă interes pentru el. descoperă elemente componente ale lumii înconjurătoare prin antrenarea tuturor organelor de simţ. să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi. economice. leagă cauza de efect în natură şi viaţa cotidiană etc. denumeşte/identifică elemente locale (obiective socio-culturale. 2. efectuează operaţii de adunare cu 1-2 elemente. antrenând părinţii. plante.

tradiţii. - să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. oraşe ale viitorului prin desen/pictură/modelaj/construcţii. cunoaşte existenţa mai multor medii de viaţă şi factorii care le pot influenţa. -respectă regulile de convieţuire socială manifestând un comportament civilizat în relaţiile cu cei din jur (copii. participă. reviste după criterii date de educatoare. rase.). la acţiuni practice de îngrijire. identifică unele probleme de mediu pe care le întâlneşte în activităţile desfăşurate în aer liber (excursii.îşi exprimă descoperirile şi ideile utilizând un limbaj adecvat în redarea cunoştinţelor despre mediile studiate. alături de adulţi. acceptă şi respectă regulile de convieţuire în grup. idei pe baza observărilor efectuate. precum şi reguli de securitate personală. - 58 . popoare. manifestă spirit de echipă şi să colaboreze la realizarea unei activităţi în comun. plimbări). ocrotire şi protejare a mediului. vorbeşte despre semnificaţia unor evenimente naţionale (tradiţionale. adulţi). vizite. aplicând cunoştinţele dobândite. cărţi. redă prin jocuri de rol modul în care îşi imaginează viaţa într-o navetă spaţială. - să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii. în legătură cu aspectele de mediu cunoscute. vieţuitoare etc. istorice). a vehiculelor cosmice. limbă dintre naţionalităţi. îşi imaginează/crează vehicule spaţiale. denumeşte/descrie vehicule cosmice pe baza datelor oferite de diverse materiale din sfera audio-vizualului şi a cărţilor. utilizează. a vehiculelor cosmice. adresează întrebări legate de existenţa corpurilor cereşti. manifestă atitudini de responsabilitate faţă de mediul în care trăieşte (ex: construirea de adăposturi pentru păsări pe timp de iarnă. tinereţe-bătrâneţe.elementul uman ca parte integrantă a mediului - analizează/compară diferenţele de cultură. specific. religioase. - OM ŞI SOCIETATE să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială. trecut-prezent-viitor să cunoască existenţa corpurilor cereşti. a obiceiuri şi tradiţii locale/naţionale. unelte de curăţare a mediului ambiant. în acţiuni simple. culturale. cunoaşte şi aplică reguli privind protecţia vieţii proprii şi a celor din jur. selectează imagini. - să comunice impresii. adresează întrebări în legătură cu cele aspectele studiate/observate. participă la întreţinerea şi îngrijirea mediului apropiat (plante. . hrănirea acestora).

grădiniţă. cunoaşte numele ţării de origine şi al localităţii natale şi îşi cunoaşte domiciliul.) popor. acceptă şi oferă sprijin. obiective socio-culturale. -denumeşte ustensile de lucru accesibile vârstei. personale etc. îşi cunoaşte responsabilităţile în microgrupul din care face parte. de dezordine. cunoaşte numele capitalei. contribuind la îmbogăţirea acestuia - mediului înconjurător (utilizarea gazelor în bucătărie. să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură şi viaţa cotidiană. îşi manifestă dezacordul faţă de atitudinile negative de distrugere. instalaţiilor sanitare. foarfece vesela. combinându-le între ele. să se raporteze la mediul apropiat. concomitent cu învăţarea autocontrolului. de neglijenţă. manifestă un comportament de cooperare în grup pentru îndeplinirea unei activităţi comune. 59 . aşezare geografică. execută lucrări practice din materiale diferite. şnuruieşte. în funcţie de activitatea concretă. reguli de convieţuire socială şi de păstrare/menţinere a vieţii proprii şi a vieţii planetei. stemă. să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de relief. în funcţie de materialele puse la dispoziţie. manifestă grijă şi toleranţă faţă de persoane cu nevoi speciale. imn) şi manifestă respect faţă de acestea.să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie. aşează masa etc. religioase. acceptă diversitatea de opinii şi atitudini.. manifestă încredere. manifestând creativitate în alegerea subiectelor. a prizelor. -selectează în mod adecvat uneltele. aparate de zbor etc. lipici. realizează lucrări originale. pentru o temă adecvată. sinceritate. exprimă atitudini pozitive faţă de ţară şi popor. sârmă. toleranţă. cunoaşte însemnele ţării (steag. să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice. suitaş. locul natal însemne specifice (steag) război/pace corpuri cereşti. să manifeste prietenie. optează. istorice. - - evenimente (istorice. conştientizează consecinţele pozitive şi negative ale actelor sale de comportament asupra sa şi asupra celorlalţi. îndoaie (pliază) hârtia. hârtie creponată. armonie. etnice). tacâmuri. şerveţel etc. valorificând deprinderile de lucru însuşite. curaj în raport cu sine şi cu ceilalţi.aţă. grupul de joacă) să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive. ac. execută operaţii practice simple: taie cu foarfeca (cu/fără contur). - - - denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasată. a aparatelor electro-casnice etc. precum şi interacţiunea cu persoane necunoscute) cunoaşte şi foloseşte numărul de urgenţă 112.

galben. valorifică experienţa dobândită în diferite situaţii.execută efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de lucru (suprapunerea. plastilina. să interpreteze liber. denumiri ale culorilor de baza: roşu. lut. sunete din natura.) sunetul vorbit si sunetul cântat diferenţieri de sunete după durată (lungi.). să obţină efecte plastice. aniversari. liniilor. tombole etc. vioara. ascultă cu plăcere fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. planşa. să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu. culorilor etc. pămătuful de vată. descoperă semnificaţia lucrărilor proprii/ale altor copii prin analiza formelor. expoziţie. diferenţiază şi reproduce sunete cu durată contrastantă: lungi-scurte. desen grafic si pictura. sunete ale obiectelor din mediul apropiat sunete produse de diferite obiecte sonore sunete produse de diferite instrumente muzicale (toba.) - - - - să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare - priveşte cu interes şi uneori chiar recunoaşte opere de arta naţionale şi universale 60 . - - - - respectă poziţia de lucru faţă de suportul de lucru. jocuri muzicale. concursuri. decolorarea. albastru. să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice. scurte) cântece. împreună sau acompaniaţi de educatoare cântece cu o tematică adecvata posibilităţilor lor şi temei. să redea teme plastice specifice desenului.) execută lucrări colective/individuale prin combinarea diferitelor tehnici de lucru: colaje. cântă singuri. denumiri ale obiectelor specifice: creion. decorări. verde şi ale non-culorilor: negru. acompaniază cântecele cunoscute cu mişcări corporale. propune posibilităţi de valorificare a lucrărilor (expoziţii. pian etc. forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii. modelaj si pictura/colaj etc. . planşeta etc. creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice. execută linii drepte sau curbe închise/deschise. acuarele. corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia. diferenţiază sunetul vorbit de cel cântat şi sunete produse de diferite obiecte sonore. pensula. obiecte sonore sau jucării muzicale. mască etc.prin lucrările personale. jucărie. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. - găseşte utilitate tuturor obiectelor realizate (decor. jocuri cu text si cânt. şevalet. alb opere de arta adecvate temei şi nivelului de vârstă ESTETIC ŞI CREATIV să diferenţieze auditiv timbrul şi intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale să intoneze cântece pentru copii. să acompanieze ritmic cântecele. degetul etc.

cunoaşte şi foloseşte echipamentul specific la activităţile de educaţie fizică. îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de profesor. execută corect acţiunile motrice învăţate.specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii. se joacă (utilizând corect mişcările şi regulile) jocuri de mişcare pentru copii. activităţi cotidiene ale oamenilor) PSIHOMOTRIC să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului. 61 . „A fost odată…!”. alergare. „O istorie personală”. „Ce idee!”. durată. execută exerciţii de dezvoltare fizică generală cu măsurarea timpilor/cu repere spaţiale. şezând şi în deplasare). jocuri ale copiilor. „Tot ce e în jurul nostru…”. „Acasă”. execută corect mişcările diferitelor segmente ale corpului. scene de familie. să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte. să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând. „Hainele/casele de-a lungul vremurilor”. mers în echilibru între două linii trasate pe sol - - Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Anotimpuri şi tradiţii”. se raportează la un reper dat. deprinderi motrice de bază: mers. localizare). săritură deprinderi utilitar aplicative: târâre pe palme şi genunchi. respectă regulile de igienă individuală şi colectivă. peisaje. „Lumea…mereu în mişcare”. distanţă. să perceapă componentele spaţiotemporale (ritm.

- - să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect. numeşte sau marchează grafic sunetul iniţial din cuvântul pronunţat oral. cuvintele din silabe. să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei. tradiţii. Ce înseamnă? înţelege felul în care propoziţiile sunt alcătuite din cuvinte. sesizează greşelile gramaticale. sau înregistrate pe diferite suporturi magnetice. personale etc. recunoaşte. să reacţioneze la acestea. prezent şi viitor). grădiniţa/şcoala. p e p ă m â n t Nivel de studiu: 5-6/7 ani Domenii experienţiale LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiective de referinţă să participe la activităţile de grup. iar silabele din sunete. dezastru/înflorire a unei localităţi/naţiuni. ştie să vorbească despre schimbările pe care le sesizează în natură ca urmare a trecerii anotimpurilor.). pune şi răspunde la întrebări de tipul: De ce?. evoluţia universului/evoluţia omului evenimente (istorice. grădiniţa la care este înscris. numeşte sau marchează grafic sunetul final din cuvântul pronunţat oral. utilizează treptat sinonime. omonime utilizează cuvintele noi în contexte adecvate. întrebuinţează regulile unui dialog. materie şi materiale. vorbeşte pe un ton moderat.). dramatizare. - - să înţeleagă şi să transmită mesaje simple. Comportamente discută cu colegii şi cu educatoarea despre subiecte cunoscute (casa în care locuieşte. planeta/universul nostru). inclusiv la activităţile de joc. - - - 62 . transformări ale materialelor în procesul muncii. steagul). planeta noastră.) recunoaşte. să audieze cu atenţie un text. antonime. Când?. evenimente etc. ori ascultând povestea spusă/citită de educatoare. Unde?. desen etc. solicită ajutorul adultului atunci când nu înţelege un mesaj.C u m e s t e / a f o s t ş i v a f i a i c i. se exprimă coerent pentru a se face înţeles. concomitent cu imaginile din carte. mijloace de transport (trecut. cât şi în calitate de auditor. ascultă ce i se spune şi apoi îşi spune părerea. grupa din care face parte. război/pace. obiceiuri şi tradiţii locale/naţionale. precum şi situaţiile create de utilizarea. să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles. univers. Sugestii de conţinuturi mediul apropiat (casa/grupa. urmăreşte linia unei poveşti. dobândeşte informaţii prin ascultarea cu atenţie a mesajului. însemne naţionale (stema. învaţă cuvinte noi şi le utilizează în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare. atât în calitate de vorbitor. demonstrează înţelegerea textului apelând la diferite modalităţi de redare sau rememorare a acestuia (repovestire. activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.

recunoaşte cuvinte sau simboluri din calendarul naturii.să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie).: labirintul). . de tipar) si diferite lucrari tiparite (reviste. să înţeleagă semnificaţia cuvintelor. foi. învăţând să le traseze. să găsească ideea unui text. cărţi de colorat.citit”. contribuie la scrieri colective (dicţionare. discută despre cărţi (poveşti. discută despre personaje din poveşti.. aspecte ale vieţii sociale etc. autor. cărţi cu poveşti. din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc. discută despre diferite tipuri de scris (de mână. numerotarea paginilor. stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora. face legătura între cuvintele pronunţate oral şi imaginile la care acestea se referă. literelor şi cifrelor. trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei. trasează independent litere şi cifre în cadrul unor jocuri didactice. jurnale. felicitări). a acestora.citeşte” succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor. - 63 . pagini. personaje din poveşti. învaţă să „citească” imaginile dintr-o pagină de la stânga la dreapta şi de sus în jos. titlu. spune dacă şi de ce i-au plăcut sau nu cărţi/poveşti/poezii cu care a venit în contact. text scris.. leagă cuvântul oral de imagine şi de cuvântul scris alăturat (format din cel mult 3 litere). cunoaşte elemente importante. execută diferite tipuri de trasări peste modele date. urmărind indiciile oferite de imagini. fenomenelor sau persoanelor. sesizând diferenţa dintre ele. albume. poezii) care i s-au citit ori la ale căror ilustraţii au privit. să manifeste interes pentru citit. povesteşte ceea ce a . - cu bună ştiinţă. - să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris - - să utilizeze efectiv instrumentele de scris. scrisori. înţelegând că acestea sunt nume ale obiectelor. alcătuieşte propoziţii simple şi dezvoltate (despre obiecte şi fiinţe familiare. distinctive. ale unei cărţi: copertă. imagine.). cărţi cu poezii etc). jocuri de rol sau activităţi de învăţare (spontană sau dirijată). completează desene începute sau urmăreşte perceptiv anumite trasee (ex. catalog. ziare. preţul cărţii etc. folosindu-se de decupaje ale literelor sau cuvintelor. împrumută cărţi din biblioteca clasei şi le pune la loc.

triunghi. au pereche în grupa.. mai târziu.. să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat. lăţime (3-5 dimensiuni) apreciere globala a cantităţii si apreciere prin punere in perechi in limitele 1-10 (multe. utilizează corect caietul de „scriere” (tip matematică/geometrie sau dictando). . mărime.(echivalenţa) sau „sunt mai multe/ mai puţine. ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea.3”.a rămas un/ o. grupare/regrupare. la cel mai mare. - - - - - - - să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative.. lat.. de la cel mai mic. tot atâtea) forme geometrice (cerc.. îngust.. clasificarea. prânz. culoare (3-5 culori). primăvară. dimineaţă. iarnă etc. motivează apartenenţa unui obiect la o grupă dată. puţine. comparare. scurt... mărime (3-5 dimensiuni). dreptunghi) repere cronologice: acum.. operaţii de adunare cu 1 unitate în intervalul 1-10. utilizează repere cronologice în funcţie de ritmurile naturale: zi/noapte..X” – un semn oarecare). toamnă. execută serii de obiecte folosindu-se de criteriile cunoscute. cantitatea lor.a”. lung. folosind o terminologie corectă: „în cele 2 (sau mai multe) grupe sunt tot atâtea. selectează/grupează obiectele de aceeaşi formă/mărime/culoare/lungime (la început ţinând seama de un singur criteriu. realizarea completă a şirului crescător şi apoi descrescător (pentru consolidarea reprezentărilor privitoare la raportul relativ de diferenţă dintre obiecte). ordonează obiectele unei grupe care au aceeaşi formă. mai puţin decât. reprezintă grafic grupe de obiecte/ fiinţe (puneri în corespondenţă). - 64 ....câte sunt în grupa. denumirea obiectelor. motivează afirmaţiile „pentru că toate..care nu are pereche în grupa.. subţire. lăţime).. ordonare.. apoi de mai multe simultan). - trasează peste cuvinte punctate... sau „pentru că în grupa. toate florile pe care se află scrise cifre sau toate florile pe care există semnul .. numărat in intervalul 110. gros... dar dimensiuni diferite (mărime.. constituirea de grupuri/ mulţimi.decât în grupa.din grupa. mai devreme. lungime.”(nonechivalenţa). clasificare. noapte etc. zi.. ori cifra . recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre grupuri. pătrat...: toate cuburile pe care scrie . lungime.recunoaşte şi utilizează poziţii spaţiale plasând diferite obiecte într-un diferenţieri ale obiectelor după formă. recunoaşte obiectele care nu pot face parte din grupa formată... apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă... clasifică obiecte pe care există simboluri (ex. vară.. folosindu-se de repere temporale din orarul lor zilnic. localizează şi descrie un moment din activitatea lui. verbalizează constatările efectuate. atunci. grosime. apreciază simultaneitatea evenimentelor (trei copii cântă în timp ce alţi doi copii construiesc un pod). mai mult decât. observă raporturile cantitative între obiectele din grupele comparate. recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10. culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere.. seară. pe baza unor însuşiri comune (formă. numeşte ordinea activităţilor proprii şi estimează durata lor.ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească experienţa senzorială. compară grupele de obiecte prin punere în corespondenţă (formare de perechi).

apa. a semnului „=”: în urma unei modificări numerice aduse unei grupe (adunare sau scădere). precum şi - 65 .spaţiu dat sau plasându-se pe sine în raport cu un reper dat. fenomene ale naturii). construieşte grupe de obiecte prin corespondenţă biunivocă (de unu la unu). nici cerc. dovedeşte înţelegerea semnificaţiei adunării şi scăderii. dreptunghi) după model sau după o comandă verbală. numără corect aceste obiecte în ordine crescătoare şi descrescătoare. munte-vale. realizează corespondenţa de unu la unu pentru a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine obiecte decât o alta. recunoaşte elemente componente ale spaţiului despre care li se vorbeşte. prin manipulare de obiecte. etc. să denumească. realizează deducţii simple logice: dacă nu este pătrat. operaţii logice: conjuncţia. atunci este dreptunghi. rezultă (=) o altă grupă cu un număr mai mare sau mai mic de elemente. aerul. ape-mări etc. execută desene decorative şi artistice folosind formele geometrice.de acelaşi fel. vegetaţia. să recunoască.). recunoaşte şi indică cifrele înţelege relaţia număr-cifră (cifra simbolizează un număr de obiecte/ fiinţe. 2…10 obiecte. fauna. disjuncţia. efectuează operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 elemente. efectuează. execută construcţii folosind formele geometrice. utilizează corect limbajul matematic adecvat operaţiei matematice de adunare sau scădere. prin aplicarea acestor cunoştinţe în viaţa cotidiană. să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi. triunghi. oraş-sat. descoperă elemente componente ale mediului înconjurător prin antrenarea organelor de simţ. să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc. înţelegând „creşterea” cu câte un element de la o „treaptă” la alta. pătrat. în cadrul jocurilor cu piesele geometrice desenează cercul (pătrat. - să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte. în limitele 110. în limitele 110. sesizează diferenţe în mediul apropiat (tinereţe-bătrâneţe. fiinţa umană ca parte integrantă a mediului. triunghi. alcătuieşte grupe de 1. solul. convenit). înţelege semnificaţia adunării şi a scăderii. in funcţie de sarcina didactică a jocului. alcătuieşte şirul numeric crescător (1-10).. dreptunghi în jocuri să efectueze operaţii şi deducţii logice. sub forma jocului logic. conform unui criteriu prestabilit. negaţia. nici triunghi..

observă şi enumeră modificări apărute în viaţa omului. stele. antrenând părinţii. cunoaşte existenţa mai multor medii de viaţă şi factorii care le pot influenţa. oraşe ale viitorului prin desen/pictură/modelaj/construcţii. îşi exprimă descoperirile şi ideile utilizând un limbaj adecvat în redarea cunoştinţelor despre mediile studiate. denumeşte/descrie vehicule cosmice pe baza datelor oferite de diverse materiale din sfera audio-vizualului şi a cărţilor. - să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din mediul apropiat. rase. teleportarea. istorice. adresează întrebări în legătură cu cele observate. caută informaţii suplimentare. sesizează. grădiniţa/şcoala noastră) anotimpurile şi transformările din natură. discută. găurile negre. limbă dintre naţionalităţi.). trecut-prezent-viitor oamenii şi activităţile lor de-a lungul istoriei elemente din spaţiu: lună. în mici grupuri informale despre unele fenomene reale/de domeniul ficţiunii legate de timp şi spaţiu: îmbătrânirea. să le descrie şi să le compare. aselenizarea etc. aurora boreală. istorice). specific. comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. planete. analizează/compară diferenţele de cultură. de interculturalitate etc. nave spaţiale etc. animalelor în funcţie de anotimp. munte-vale. popoare. mediul apropiat (casa/grupa. alte surse de informare. a vehiculelor cosmice. plantelor. cu sprijin acordat. încearcă să lege cauza de efect în natură şi viaţa cotidiană. - cum ar fi: soare. nave spaţiale etc. glaciaţiunea. mutanţi. religioase. oraş-sat. - - 66 . cere explicaţii legate de modul de producere a fenomenelor şi efectele acestora asupra mediului. a vehiculelor cosmice.interdependenţa dintre ele. economice. idei pe baza observărilor efectuate. poziţionând elementul uman ca parte integrantă a mediului să cunoască existenţa corpurilor cereşti. tradiţii. legăturile directe şi indirecte dintre elementele mediului (strânsa interdependenţă dintre acestea). educatoarea. adresează întrebări legate de existenţa corpurilor cereşti. denumeşte/identifică elemente locale (obiective socio-culturale. lună. adresează întrebări în legătură cu cele aspectele studiate/observate. ape-mări exploratori şi mari descoperiri tinereţe-bătrâneţe. redă prin jocuri de rol modul în care îşi imaginează viaţa într-o navetă spaţială. să cunoască elemente ale mediului social şi cultural. stele. să comunice impresii. tunelul timpului. religioase. culturale. vorbeşte despre semnificaţia unor evenimente naţionale (tradiţionale. îşi imaginează/crează vehicule spaţiale.

acţiuni de remediere a unor probleme de mediu. îşi manifestă creativitatea în lucrări destinate atenţionării celor din jur asupra necesităţii unui comportament adecvat (ex: realizarea unor afişe. planeta. - - OM ŞI SOCIETATE să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială. îşi exprimă impresiile şi trăirile proprii despre natură şi protejarea acesteia prin activităţi artistico-plastice. memorează evenimente şi le recunoaşte după anumite caracteristici. concomitent cu învăţarea autocontrolului. machete. unelte de curăţare a mediului ambiant. să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de relief. corelate cu repere temporale sau spaţiale. cunoaşte numele ţării de origine.) cum reacţionăm la schimbare.). ocrotire şi protejare a mediului. prieteni. plimbări). să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive. personale etc. muzicale. practice. vizite. respectă regulile de convieţuire socială manifestând un comportament civilizat în relaţiile cu cei din jur (copii. albume). cărţi. obiective - - - 67 . alături de adulţi.să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. modele atractive de coşuri de gunoi etc). vecini. manifestă atitudini tolerante faţă de alte entităţi/forme de viaţă cu care ar putea intra în contact sau care au existat şi le sunt prezentate. colegi. aplicând cunoştinţele dobândite. armonie. în legătură cu aspectele de mediu cunoscute. la întâlnirea cu o altă formă de viaţă să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii. toleranţă. colaje. respectă normele de convieţuire socială. continentul. - identifică unele probleme de mediu pe care le întâlneşte în activităţile desfăşurate în aer liber (excursii. prezintă mici istorioare/întâmplări legate de familia proprie. domiciliul cu detalii. hrănirea acestora). obiceiuri şi tradiţii locale/naţionale. postere. aşezare geografică. selectează imagini. motivează necesitatea protecţiei mediului de către om. participă la întreţinerea şi îngrijirea mediului apropiat (plante. construieşte modele care simulează diferite medii (machete. precum şi reguli de securitate personală. participă. în acţiuni simple. vieţuitoare etc. dobândeşte autonomie în activitatea zilnică. diorame. manifestă atitudini de responsabilitate faţă de mediul în care trăieşte (ex: construirea de adăposturi pentru păsări pe timp de iarnă. evenimente (istorice. utilizează. îşi imaginează soluţii. la acţiuni practice de îngrijire. bannere. adulţi). să manifeste prietenie. reviste după criterii date de educatoare.

împleteşte. manifestând creativitate în alegerea subiectelor.) sunetul vorbit si sunetul cântat diferenţieri de sunete după: înălţime (înalte. sunete din natură. dovedind. obiecte sonore sau jucării muzicale (tobă.diferenţiază şi reproduce sunete înalte şi joase (intervalul Sol-Do). contribuind la îmbogăţirea acestuia prin lucrările personale. jocuri cu text si cant. folosind un limbaj adecvat. corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. valorifică experienţa dobândită în diferite situaţii. . istorice. improvizează spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic şi melodie. text onomatopeic şi mişcare etc. descoperă lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului. bobinează. joase).socio-culturale. etnice).). - - să se raporteze la mediul apropiat. execută individual sau în grup tema dată. acompaniază cântecele cunoscute cu mişcări corporale. să diferenţieze auditiv timbrul şi intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale să intoneze cântece pentru copii. singuri. ascultă cu plăcere şi uneori chiar recunoaşte fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. durata (lungi. fluier etc. tamburină etc. chitară. că a dobândit încredere în forţele proprii. jocuri muzicale. audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu. execută operaţii practice simple: taie cu foarfeca (cu/fără contur). puncte. valorificând deprinderile de lucru însuşite. împreună cu sau acompaniaţi de educatoare. clopoţel. religioase. vioară. aşează masa etc. hârtie creponată. manifestă spirit cooperant în activităţile de grup. cântă cântece pentru copii. diferenţiază şi reproduce sunete de intensităţi contrastante: tare-încet. pian. manifestă stabilitate şi perseverenţă în activitate. etc. diferenţiază şi reproduce sunete cu durată contrastantă: lungi-scurte. încet) cântece. sunete ale obiectelor din mediul apropiat sunete produse de diferite obiecte sonore sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă. trompetă. scurte). ESTETIC ŞI CREATIV să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului. să acompanieze ritmic cântecele. treptat. sârmă. 68 . lipici. îşi exprimă opinia faţă de lucrarea proprie şi/sau faţă de lucrarea celorlalţi. să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură şi viaţa cotidiană. cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor practice şi verbalizează acţiunile specifice întreprinse. foarfece. să redea teme plastice specifice - - - execută linii drepte sau curbe închise şi deschise. şnuruieşte. să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale.). tacâmuri. să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice. şerveţel. suitaş. hârtie glasată. îndoaie (pliază) hârtia. denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: ac. motivându-şi părerile. realizează lucrări originale. vesela. aţă. intensitate (tare.

pensula.) deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers. coate etc.desenului.). jocuri ale copiilor. să obţină efecte plastice. decolorarea. denumiri ale obiectelor specifice: creion. alergare şi variante de alergare. - - - - - cunoaşte şi foloseşte echipamentul specific la activităţile de educaţie fizică. răspunde motric la o comandă dată. să interpreteze liber. planşă. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. planşetă etc. genunchi. liniilor. - denumirea unor părţi ale corpului implicate in mişcare (braţe. executa lucrări colective/individuale prin combinarea diferitelor tehnici de lucru: colaje. firul de aţă. scene de familie. îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare. săritură în lungime. să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând.) priveşte cu interes şi uneori chiar recunoaşte opere de arta naţionale şi universale. tombole etc. palme. denumiri ale culorilor de bază: roşu. peisaje. desen grafic si pictura. concursuri. şevalet. culorilor etc. descoperă semnificaţia lucrărilor proprii/ale altor copii prin analiza formelor. acuarele. respectă regulile de igienă individuală şi colectivă. degetul. albastru. execută corect mişcările diferitelor segmente ale corpului. - se raportează la un reper dat. pămătuful de vată. săritură în adâncime deprinderi utilitar aplicative: târâre pe coate şi abdomen. creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice. propune posibilităţi de valorificare a lucrărilor (expoziţii. stropirea etc. verde. alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu nonculorile opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu. mers in echilibru pe o suprafaţă înclinată şi pe o linie trasată pe 69 . aniversari. activităţi cotidiene ale oamenilor) PSIHOMOTRIC să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului. lut. decorări. gat. să compună în mod original şi personal spaţiul plastic. şezând şi în deplasare). spate. cap. plastilina. să perceapă componentele spaţiotemporale execută efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de lucru (suprapunerea. modelaj si pictura/colaj etc. ale non-culorilor: negru. picioare. forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii. să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii. galben.

„Acasă”. dansuri tematice. „Mândru sunt că sunt român!”.mini-fotbal. raţă şi sălbatice: vulpe. discută cu colegii. să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date să înţeleagă semnificaţia cuvintelor. morcov. urs. concomitent cu imaginile din carte. învaţă cuvinte noi şi le utilizează în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare.sol. trei sau mai multe cuvinte. . cu educatoarea şi cu alţi adulţi despre vieţuitoare. completează desene simple începute sau urmăreşte perceptiv anumite trasee simple. cât şi în calitate de auditor să înţeleagă şi să transmită mesaje simple. echipamente procesul de producţie despre economie şi comerţ fenomene ale naturii experimente - - să audieze cu atenţie un text. „Ce idee!”. fenomene etc.urmăreşte linia unei poveşti. compune. întreabă şi răspunde la întrebări.). euritmice. portocală.”Munţii .un miracol”. „Exploratorii”. inclusiv la activităţile de joc. recunoaşte global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul naturii. trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei. dobandeşte informaţii prin ascultarea cu atenţie a mesajului. propoziţii din două. la rândul său. lup etc. vacă. atât în calitate de vorbitor. oaie. crizantemă) legume şi fructe (măr. primeşte mesaje şi îndeplineşte instrucţiuni simple.. plante. „A fost odată…!”. treptat. ardei gras). pisică. minibasket. „Tot ce e în jurul nostru…”. . - - - 70 . cireşe şi ceapă. lalea. din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc. Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Anotimpuri şi tradiţii”. - Când/cum şi de ce se întâmplă? Nivel de studiu: 3-5 ani Domenii experienţiale LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiective de referinţă să participe la activităţile de grup. catalog. o poveste ascultată. „Lumea…mereu în mişcare”. Sugestii de conţinuturi vieţuitoare (domestice: câine. ori ascultând povestea spusă de educatoare şi povesteşte. să reacţioneze la acestea Comportamente ia parte la discuţii în mici grupuri informale. „Hainele/casele de-a lungul vremurilor”. maşini. „O istorie personală”. materiale şi produse utilaje. căţărare. se exprimă coerent pentru a se face înţeles. găină. plante (ghiocel. căpşuni.

plantelor. acvatice etc. manifestă atitudini de responsabilitate faţă de mediul în care trăieşte (ex: construirea de adăposturi pentru păsări pe timp de iarnă.literelor şi cifrelor. apa. pune întrebări legate de aspectele ce prezintă interes pentru el. animalelor. învăţând să le traseze. vieţuitoare etc. recunoaşte fenomene ale naturii (vânt. observă obiectele din sala de grupă. oameni şi a elementelor create de aceştia. utilizează în acţiuni simple unelte de curăţare a mediului ambiant. - enumeră părţi componente ale plantelor. animalelor. precum şi interdependenţa dintre ele. îngheţ. plante. idei pe baza observărilor făcute să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. ca bază a cunoştinţelor - 71 . comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. aer. adresează întrebări în legătură cu cele observate. fiinţa umană ca parte integrantă a mediului. respectă regulile de igienă individuală şi colectivă. respectă regulile de convieţuire socială manifestând un comportament civilizat în relaţiile cu cei din jur (copii. motivează necesitatea protecţiei mediului de către om. ploaie. ia atitudine faţă de cei care greşesc. arătând utilitatea acestora să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din mediul apropiat să comunice impresii. solul. fulger. furtună. să enumere părţile componente ale corpului uman. îşi asumă responsabilităţi de îngrijire/ocrotire a mediului apropiat lui. briză. aerul. adresează întrebări în legătură cu aspectele studiate/observate vorbeşte despre plantele şi animalele din mediile terestre. ninsoare. fauna. animale. apreciere globală a cantităţii si apreciere să-şi îmbogăţească experienţa senzorială. viscol. cere explicaţii legate de modul de producere a fenomenelor şi efectele acestora asupra mediului. participă la întreţinerea şi îngrijirea mediului apropiat (plante. trăsnet.). ŞTIINŢE să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte. aplicând cunoştinţele dobândite să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii - trasează independent litere şi cifre în cadrul unor jocuri didactice. tunet) în momentul producerii lor. adulţi). numeşte elementele structurale ale mediului apropiat: apă. grindină. hrănirea acestora. vegetaţia. fenomene ale naturii). sol. recunoaşte şi denumeşte obiectele indicate. jocuri de rol sau activităţi de învăţare (spontană sau dirijată).

pătrat. - - execută serii de obiecte (3 dimensiuni) folosindu-se de criteriile cunoscute. şireturi..: pentru 3. 4. - prin punere in perechi in limitele 1-5 (multe. compune probleme simple în limitele 1-5. implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-5 - 72 .matematice referitoare la recunoaşterea. triunghi. mai puţin decât. sârmă. 2. utilizează corect limbajul matematic adecvat operaţiei matematice de adunare sau scădere (ex. apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă să recunoască. realizează corespondenţa de unu la unu pentru a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine obiecte decât o alta. triunghi. pătrat. apoi de mai multe simultan. pe baza unor însuşiri comune (formă. clasificare. constituirea de grupuri/ mulţimi. alcatuieste grupe de 1.. mai lung etc. triunghi. 5 obiecte -construieşte grupe de obiecte prin corespondenţă biunivocă (de unu la unu). mai mult decât. puţine. . compară două beţişoare şi să identifice care este mai gros. construieşte spaţii închise (ex. grupare/regrupare. să denumească. culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere. numeşte vecinul din dreapta sau din stânga unui număr (cifre) dat (ex. numără şi efectuează operaţii de adunare şi scădere cu o unitate în intervalul 1-5.. sfoară).. cantitatea lor. să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc. dreptunghi numărat în intervalul 15 si cifrele de la 1 la 5 adunare şi scădere cu 1 unitate în limitele 1-5 - recunoaşte şi denumeşte figuri geometrice (cerc. tot atâtea) forme geometrice (cerc.: forme neregulate ori regulate.. -pune în corespondenţă cifra cu cantitatea de obiecte. ordonare. comparare. dreptunghi).. denumirea obiectelor. pătrat. să identifice pe 2 şi pe 4). mărime. compune probleme simple în limitele 1-3.trasează cifre în intervalul 1-5. utilizând cuburi. prin adăugarea/ extragerea unui element. clasificarea. alcatuieşte şirul numeric crescător şi descrescător în limitele 1-5. - recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1-5. dreptunghi în jocuri să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare - selectează şi grupează obiectele de aceeaşi formă/ mărime/ culoare (la început ţinând seama de un singur criteriu.: 1 maşinuţă +2 maşinuţe = 3 maşinuţe). prin adăugarea/extragerea unui efectuează operaţii de adunare şi scădere cu 1 unitate în limitele 1-5 - să compună şi să rezolve probleme simple. 3.

folosind un limbaj adecvat. sunete ale obiectelor 73 . execută individual sau în grup tema dată. că a dobândit încredere în forţele proprii. numele străzii etc. conform temei alese/date. religioase. al oraşului natal. aşezare geografică. toleranţă. descoperă lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului. treptat. istorice.aţă. - sunete din natură. selectează adecvat uneltele si materialele necesare. grădiniţă. sârmă. - manifestă atitudini tolerante faţă de alţi copii care aparţin diferitelor confesiuni/categorii minoritare. cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor practice şi verbalizează acţiunile specifice întreprinse. cunoaşte numele ţării de origine şi al localităţii natale şi îşi cunoaşte domiciliul. grădiniţă.element. foarfece vesela. acceptă şi oferă sprijin. OM ŞI SOCIETATE să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială. grupul de joacă) să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de relief. etnice) să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice să fie capabil să realizeze lucrări practic. sesizează modificările produse in urma acţiunii cu/asupra unor materiale de lucru (mototolire. sărbătorile religioase ale familiei şi ale comunităţii. hărtie creponată. obiective socio-culturale. concomitent cu învăţarea autocontrolului să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie. îndoire etc. grupul de joacă) să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive. identifică forme de relief. personaje şi situaţii cunoscute. cunoaşte numele capitalei.). cunoaşte şi respectă tradiţiile populare. valorificând deprinderile de lucru însuşite respectă normele de convieţuire socială. şerveţel etc. tacâmuri. dovedind. suitaş. pliere. denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasată. - ascultă şi respectă alte păreri. să manifeste prietenie. ac. precum şi reguli de securitate personală să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie. manifestă stabilitate şi perseverenţă în activitate. lipici. - îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane. cunoaşte responsabilităţile în microgrupul din care face parte. - ESTETIC ŞI să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului. armonie.

creează forme noi prin îmbinarea unor elemente cunoscute. - - aplică tehnici de lucru învăţate pentru redarea unei teme date sau din imaginaţie. acuarele. să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice să compună în mod original şi personal spaţiul plastic să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului - utilizează corect instrumentele de lucru (creion. lut. poveşti. utilizează diferite imagini. vioara. ale altor culori şi nuanţe şi ale non-culorilor: negru. cretă. carioca. imagini din filme. planşeta etc. şevalet. jocuri muzicale. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. ascultă cu plăcere şi uneori chiar recunoaşte fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. cornuleţe etc. pregăteşte materialul de modelat (plastilina. obiecte sonore sau jucării muzicale. împreună cu sau acompaniaţi de educatoare. cântă cu dezinvoltură cântece pentru copii. galben. modelează forme de bază (minge. pensula. denumiri ale obiectelor specifice: creion.) realizează compoziţii plastice prin prelucrarea formelor spontane. singuri. şarpe. pensulă. audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu. all unei piese populare din zonă şi a unor fragmente din muzică cultă sugestive pentru specificul de vârst ăal copiilor. plastilina. pian etc. respectând conturul acestora. recunosc peisaje. denumiri ale culorilor de baza: roşu. acompaniază cântecele cunoscute cu mişcări corporale. burete. lut. alb opere de arta adecvate vârstei şi temei de studiu 74 . . corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia. forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii.). să redea teme plastice specifice desenului - diferenţiază sunetul vorbit de cel cântat şi sunete produse de diferite obiecte sonore.). text onomatopeic şi mişcare etc.etc. improvizează spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic şi melodie. creionul.).) în exprimarea liberă a gestului grafic (chiar şi prin mâzgălituri). recunosc lucrările lor şi pe ale colegilor. aplică pe suprafete date sau libere culoare (cu pensula. eroi din poveşti etc. jocuri cu text si cant. verde. - - să obţină efecte plastice. se mişcă liber în concordanţă cu caracterul unor cântece pentru copii. ceracolor etc.) sunetul vorbit si sunetul cântat cântece.CREATIV să diferenţieze auditiv timbrul si intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale să intoneze cântece pentru copii să acompanieze ritmic cântecele să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. planşa. - - - din mediul apropiat sunete produse de diferite obiecte sonore sunete produse de diferite instrumente muzicale (toba. albastru. coca etc.

75 . răspunde motric la o comandă dată.. şezând şi în deplasare) cunoaşte şi foloseşte echipamentul specific la activităţile de educaţie fizică. distanţă.. cât mai aproape de situaţiile reale. săritură deprinderi utilitar aplicative: târâre pe palme şi genunchi. „Cine a facut.?”.se joacă (utilizând corect mişcările şi regulile) jocuri de mişcare pentru copii sau jocuri sportive.. dovedeşte că şi-a însuşit corect schema corporală. „Cum traieste.?”. euritmice - să perceapă componentele spaţiotemporale (ritm. în condiţii variate. execută corect mişcările diferitelor segmente ale corpului. mers in echilibru între două linii trasate pe sol.. „La ce foloseste.preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii. . respectă poziţia corectă a corpului şi a segmentelor acestuia pentru comenzile de mers şi alergare (obişnuit şi în diferite variante). peisaje.?”.. durată.. localizare) să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte - execută corect acţiunile motrice învăţate. „Lumini si umbre”. îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare. activităţi cotidiene ale oamenilor) PSIHOMOTRIC să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând. scene de familie. alergare şi săritură păstrând poziţia corectă. „Forme si culori” etc. execută exerciţii de mers. tragere şi împingere dansuri tematice. deprinderi motrice de bază: mers.. respectă regulile de igienă individuală şi colectivă. jocuri ale copiilor.?”. alergare. Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Materiale”.”Cum se misca..

inclusiv la activităţile de joc. întelege diferenţa dintre desen (imagine) şi scris indică (arată unde este) scrisul în cărţi. filme etc. realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei povestiri sau poezii. urmăreşte linia unei poveşti. numeşte şi marchează grafic sunetul final. roşia şi ardeiul.). alcătuieşte propoziţii simple şi dezvoltate (despre obiecte. crizantema şi tufănica) legume şi fructe (prin comparaţie: mărul şi para. învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau a activităţilor de învăţare propriuzisă. poveşti/istorioare cunoscute. activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical - - să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte - 76 . prezintă colegilor cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor. câinele şi pisica. cocoşul şi găina. cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text. ziare. fiinţe familiare. Comportamente discută cu colegii şi cu educataorea despre vieţuitoare. materie moartă. utilizând vorbirea dialogată. să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles. nuca şi alunele. plante.) plante (prin comparaţie: ghiocelul şi zambila. pune întrebări şi raspunde la cele adresate lui. cât şi în calitate de auditor să audieze cu atenţie un text. pronunţă corect sunetele limbii române. solicită explicarea cuvintelor noi. atât în calitate de vorbitor.aspecte ale vieţii sociale. la rândul său. personaje din poveşti . indicatoare. utilaje şi echipamente cu care intră în contact sau care le sunt prezentate. ceapa şi usturoiul etc. fenomene ale naturii. cartoful şi morcovul.) materiale şi produse materie vie. cireşele şi vişinele. universul combustibili mijloace de locomoţie fenomene ale naturii experimente - - - - să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei. interior sau iniţial din cuvântul pronunţat oral. utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în transmiterea unor idei şi sentimente. oaia şi capra etc. indică scrisul în mediul înconjurător (nume de străzi. ia parte la activităţile de învăţare in grup (sugerează ce este de făcut mai departe intr-o activitate/intr-un joc etc. intonaţia. nuanţarera vocii. utilizează cuvinte noi în contexte adecvate. plăcuţe Sugestii de conţinuturi vieţuitoare (prin comparaţie: lupul şi vulpea. materiale şi produse. ori ascultând povestea spusă de profesor şi povesteşte. înţelege felul în care propoziţiile sunt alcătuite din cuvinte. concomitent cu imaginile din carte.Când/cum şi de ce se întâmplă? Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani Domenii experienţiale LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiective de referinţă să participe la activităţile de grup. reviste. laleaua şi narcisa. iar silabele din sunete. cuvintele din silabe. recunoaşte.

gaseşte cât mai multe cuvinte care încep ori se termină cu aceeaşi literă. asociază cu sprijin acordat sau din proprie iniţiativă. cunoaşte cum se împrumută cărţi din biblioteca clasei şi obligatia de a le pune la loc .:unirea de puncte pentru a construi diferite imagini – de la cele mai simple la cele mai complicate. o cutie etc. execută diferite tipuri de trasări peste modele date (ex. imagini şi eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le citeşte. reviste pentru a capata informaţii (imagini. copilul va hotărî dacă se potrivesc cu sarcina primită).). litere sau text) despre tema dată (ex. construirea unui afiş publicitar sau a unui anunţ de vânzare/cumpărare a unui obiect etc. asociază litera cu imaginea unui obiect. asociază. să manifeste interes pentru citit să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date poate să înţeleagă şi poate sa spună că o etichetă scrisă pe un sertar. povesteşte ceea ce a . dulap. compune cuvinte scurte. urs. să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie) să găsească ideea unui text. nume de produse etc.). trei sau mai multe cuvinte (iniţial cu sprijin). urmărind indiciile oferite de imagini. familiare (iniţial după model şi apoi independent).. pune la un loc informaţia necesară (ex.cu numere de maşini. firme. discută cu colegii. poate spune dacă şi de ce i-au plăcut sau nu (poveşti/poezii cu care a venit în contact).citit”. într-un dicţionar pentru copii (vocabular în imagini). înţelegând ca acestea sunt nume.: tot ce găseşte despre pisică. caută în dicţionare. stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora - - 77 . discută despre personaje din poveşti. poezii) care i sau citit ori la ale căror ilustraţii au privit. respectă reguli/ condiţii minime ale actului scrierii: poziţia corectă a - să utilizeze efectiv instrumentele de scris. treptat. soare etc. sunetul cu litera corespondentă şi trasează litere sau cuvinte după un model dat sau peste modelul punctat. a cărei denumire începe cu litera respectivă. parintii. cărţi.. să compună treptat propoziţii din două.: alcătuirea unui album despre viaţa animalelor şi păsărilor dintr-o zonă. ne arată ce este înăuntru. cifre etc. leagă cuvântul oral de imagine si de cuvântul scris alăturat. sunetul cu litera (literele) corespondentă(e). poate citi succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor. litere. prietenii despre cărţi (poveşti.).

denume-te/descrie vehicule cosmice pe baza datelor oferite de diverse materiale din sfera audio-vizualului şi a cărţilor. redă prin jocuri de rol modul în care îşi imaginează viaţa într-o navetă spaţială. îşi asumă responsabilităţi de îngrijire/ocrotire a mediului apropiat lui denumeşte/descrie sumar corpuri cereşti pe baza criteriilor perceptive. litere etc. comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor.) şi înregistrează date în legătură cu această activitate. săgeţi. seriază grupuri de semne grafice. fauna. sub influenţa factorilor de mediu. un anumit proces (creşterea unei plante. pentru a semnifica direcţii. cunoa-te existenţa mai multor medii de viaţă şi factorii care le pot influenţa. încurajaţi de educatoare. adresează întrebări legate de existenţa corpurilor cereşti. simboluri pentru a transmite semnificaţie - corpului. a vehiculelor cosmice.la dreapta. utilizează. culorii şi a altor date accesibile vârstei. idei pe baza observărilor efectuate - 78 . aerul. precum şi interdependenţa dintre ele. animalelor şi omului în diferite situaţii. analizează/compară reacţii ale plantelor. trasează semne grafice corect în ceea ce priveşte mărimea. cerculeţe. cruciuliţe. dezvoltarea unui animal etc. în jocurile de rol ori în alte tipuri de jocuri (ex.: jocuri de mişcare). de sus . descrie caracteristici ale mediului natural şi social. adresează întrebări în legătură cu cele aspectele studiate/observate. imaginează/creează vehicule spaţiale. exprimă descoperirile şi ideile sale utilizând un limbaj adecvat în redarea cunoştinţelor despre mediile studiate. locuri ale participanţilor sau obiectelor într-un joc/context.. lăsând spaţiu pentru „alineat”. fenomene ale naturii). compară corpurile cereşti între ele sub aspectul mărimii. - să cunoască existenţa corpurilor cereşti.în josul paginii. acvatice şi ŞTIINŢE să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte. direcţia de la stânga . animalelor. fiinţa umană ca parte integrantă a mediului. a vehiculelor cosmice să comunice impresii. spaţierea. a mâinii şi a instrumentului de scris în mână. vegetaţia. enumeră părţi componente ale plantelor. observă. solul.- să utilizeze desene. formei. pe o anumită perioadă dată. apa. vorbeşte despre plantele şi animalele din mediile terestre. oraşe ale viitorului prin desen/pictură/modelaj/construcţii.

). acţiuni de remediere a unor probleme de mediu. postere. plimbări). manifestă creativitate în lucrări destinate atenţionării celor din jur asupra necesităţii unui comportament adecvat (ex: realizarea unor afişe. comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. cafea etc. în legătură cu aspectele de mediu cunoscute. aplicând cunoştinţele dobândite să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii - antropice studiate. jurnalul grupei). relatează activităţi umane din mediile antropizate studiate (oraşul. albume). construieşte modele care simulează diferite medii (machete. reviste după criterii date de educatoare. sesizează comportamente neconforme cu regulile de protecţie a mediului învăţate. adulţi). la acţiuni practice de îngrijire. vieţuitoare etc. cărţi.să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. muzicale. vizite. imagineaza soluţii. satul. cunoaşte regulile de minimă protecţie a naturii şi să anticipeze pericolele încălcării lor. selectează imagini. identifică unele probleme de mediu pe care le întâlneşte în activităţile desfăşurate în aer liber (excursii. tutun. practice. diorame. manifestă atitudini de responsabilitate faţă de mediul în care trăieşte (ex: construirea de adăposturi pentru păsări pe timp de iarnă. machete. respectă regulile de convieţuire socială manifestând un comportament civilizat în relaţiile cu cei din jur (copii. - 79 . motivează necesitatea protecţiei mediului de către om. cunoaşte existenţa unor comportamente excesive care pot afecta sănătatea (consumul de alcool. participă la întreţinerea şi îngrijirea mediului apropiat (plante. modele atractive de coşuri de gunoi etc). cartierul). tabelul responsabilităţilor. hrănirea acestora).). bannere. interpretează date şi simboluri din care extrage informaţii (calendarul naturii. alături de adulţi. ia atitudine faţă de cei care greşesc. colaje. îşi exprimă impresiile şi trăirile proprii despre natură şi protejarea acesteia prin activităţi artistico-plastice. participă. ocrotire şi protejare a mediului.

ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea. realizarea completă a şirului crescător şi apoi descrescător (pentru consolidarea reprezentărilor privitoare la raportul relativ de diferenţă dintre obiecte). grupare/regrupare.grosimii. mărime. constituirea de grupuri/ mulţimi.: toate cuburile pe care scrie .).. pe scaun.. mai aproape. clasificare. compară grupele formate. romb recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10.. scurt. lângă colegul său etc. culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan - să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere. - stabileşte relaţii între obiecte şi grupuri de obiecte după diferite criterii. denumirea obiectelor. reprezintă grafic grupe de obiecte/ fiinţe (puneri în corespondenţă)... folosind o terminologie corectă: „în cele 2 (sau mai multe) grupe sunt tot atâtea.. mai - - - - diferenţieri ale obiectelor după formă. spune unde se găseşte el în raport cu un anumit obiect din spaţiu (în cameră. numărat in intervalul 120. mărime (3-5 dimensiuni). verbalizează constatările efectuate. lăţime). sau „pentru că în grupa. de la cel mai mic. aproape. recunoaşte obiectele care nu pot face parte din grupa formată. sub. lungime. au pereche în grupa.. -clasifică obiecte după criteriul culorii. dar dimensiuni diferite (mărime.a”.. operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10. peste. lat.. numeşte un obiect care se găseşte la dreapta sau la stânga altui obiect.X” – un semn oarecare). gros. subţire..latimii..din grupa... toate florile pe care se află scrise cifre sau toate florile pe care există semnul .. sfertul de oră).. deasupra sau dedesubtul lui.care nu are pereche în grupa. triunghi. utilizează limbajul adecvat relaţiilor spaţiale relative: pe.. afară. forme geometrice: pătrat.. ordonează obiectele unei grupe care au aceeaşi formă. în afara camerei. clasifică obiecte după criteriul utilizării lor.(echivalenţa) sau „sunt mai multe/ mai puţine.”(nonechivalenţa). apreciind global unde sunt mai multe/ mai puţine.3”. apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă. dedesubt. motivează afirmaţiile „pentru că toate...decât în grupa..să-şi îmbogăţească experienţa senzorială. la cel mai mare. motivează apartenenţa unui obiect la o grupă dată. - să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative. clasifică obiecte pe care există simboluri (ex.câte sunt în grupa. observă raporturile cantitative între obiectele din grupele comparate. ori cifra .formei. găseşte cele 2 modalităţi de stabilire a echipotenţei (extragerea sau adăugarea unui element la una din cele 2 grupe comparate). jumătatea. înăuntru... sub masă. cantitatea lor. dreptunghi. îngust.. culoare (3-5 culori). lăţime (3-5 dimensiuni utilizarea ceasului (orele fixe. în.. lungime.. grosime. ordonare.a rămas un/ o. comparare. motivându-i poziţia atunci când şi atât cât este posibil. pe baza unor însuşiri comune (formă. descoperă şi alte însuşiri (decât mărimea) după care pot fi grupate. clasificarea. recunoaşte/explică asemănările şi deosebirile dintre grupuri. deasupra. compară grupele de obiecte prin punere în corespondenţă (formare de perechi). departe. să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat - - 80 . lung.

. înţelegând „creşterea” cu câte un element de la o „treaptă” la alta.. atunci este dreptunghi. sub forma jocului logic. spune care activitate (eveniment) are loc: prima.: pentru 3. cunoaste utilizarea ceasului. precum şi cu ajutorul instrumentelor adecvate - să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare - 81 . numără crescător şi descrescător.. foarte. ultima.să efectueze operaţii şi deducţii logice. cel mai aproape.. recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1-10 şi chiar 20. disjuncţia.ca şi. alcătuieşte şirul descrescător 1-10. acolo. după însuşiri diferite. nici triunghi. sesizând descreşterea cu câte un element de la o treaptă la alta. cunoaste utilizarea calendarului. operaţii logice: conjuncţia. numeşte vecinul din dreapta sau din stânga unui număr (cifre) dat (ex. etc. efectuează operaţii de ordonare/ clasificare a pieselor geometrice. nici cerc.de acelaşi fel. găsind cât mai multe soluţii. a doua. utilizând piesele geometrice în jocuri logice sau didactice. convenit). recunoaste orele fixe pe ceas. după criterii date. spune care activitate (eveniment) a durat: mai mult/mai puţin. negaţia. alcătuieşte şirul numeric crescător (1-5 la grupa mijlocie şi 1-10 la grupele mari şi pregătitoare). descoperă care cifră lipseşte într-un şir dat. cel mai. conform unui criteriu prestabilit.. efectuează corespondenţe între elementele a 2 grupe (corespondenţa biunivocă) spune ce se întâmplă înainte şi după un eveniment (activitate).. utilizează corect gradele de comparaţie: mai. compune/ descompune un număr. aici. să identifice pe 2 şi pe 4).. să măsoare timpul prin intermediul ordonării evenimentelor.. în cadrul jocurilor cu piesele geometrice - departe. pune în corespondenţă cifra cu cantitatea de obiecte. realizează deducţii simple logice: dacă nu este pătrat. in funcţie de sarcina didactică a jocului. la fel de. efectuează. lângă mine. tot atât de.. cel mai departe. înţelege relaţia număr-cifră (cifra simbolizează un număr de obiecte/ fiinţe. aranjează piesele geometrice în „tablouri”. alcatuieste grupe cu tot atâtea elemente (echipotente).. pornind de la un număr dat*.

dovedeşte înţelegerea semnificaţiei adunării şi scăderii. în limitele 1-10. prin manipulare de obiecte.: o minge de 5 lei este mai scumpă decât o minge de 3 lei). al doilea obiect dintr-un şir poate avea înscris pe el cifra 4. rezolvă problema utilizând semne grafice (ex. manifestă atitudini tolerante faţă de alţi copii care aparţin diferitelor confesiuni/categorii minoritare să compună şi să rezolve probleme simple. Care şir are mai multe bărci? (rezolvarea problemei este deci grafică. doar între cifre (niciodată între obiecte concrete sau imagini ale acestora). identifică un obiect. scădere. în limitele 1-10 să identifice poziţia unui obiect întrun şir utilizând numeralul ordinal. perceptivă). face diferenţa între numeralul ordinal şi cel cardinal (ex. al doilea etc. - repetă această relaţie în situaţii noi şi variate. prin aplicarea acestor cunoştinţe în viaţa cotidiană. utilizând numeralul ordinal. rezolvă problema comparând preţuri în jocuri de rol (ex. 5. al treilea.: trasează pe caietul de matmatica o linie pe patru pătrăţele şi o altă linie pe cinci pătrăţele. efectueaza operaţii de adunare şi de scădere cu 1-2 elemente. identifică şi numeste primul şi ultimul element dintr-un şir de 3. utilizează corect semnul + (plus). aplică în viaţa cotidiană cunoştinţele învăţate. rezolvă probleme prin desen (să deseneze conţinutul problemei şi astfel să o rezolve). implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-10 - OM ŞI SOCIETATE să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială.: al doilea.: 1 maşinuţă +2 maşinuţe = 3 maşinuţe). respectă normele de convieţuire socială. al cincilea).. într-un şir de 3. – (minus) şi semnul = (egal). utilizează adecvat numele numeralelor ordinale numărând: primul. discută despre relaţia cauză-efect într-o interacţiune umană. 10 elemente. al patrulea. pentru a reprezenta un şir de 4 bărci roşii şi un şir de 5 bărci albastre. 5. împărţirea unui măr în jumătate).să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi. utilizează corect limbajul matematic adecvat operaţiei matematice de adunare sau scădere (ex. personaje şi situaţii cunoscute. 7. 9 elemente (ex. rezolva problema alegând operaţia corectă (adunare. îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane. aceasta neînsemnând că este al patrulea). precum şi reguli de securitate personală - 82 .

. hărtie creponată. să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea temei propuse în cadrul activităţilor practice - ESTETIC ŞI să descopere lumea înconjurătoare 83 . în raport cu normele de convieţuire socială. acceptă şi oferă sprijin atunci când acest lucru i se cere . isi adapteaza comportamentul la diferite situaţii. ascultă şi reproduce onomatopeic sunete din natură şi din mediul sunete produse de denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasată. autonomie în activitatea zilnică. ac. instalaţiilor sanitare. sesizează modificările produse în urma întinderii hârtiei mototolite. şerveţel etc. tema dată. deşeuri (materiale refolosibile) şi le găseaste utilitatea. să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice. îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane. a prizelor. conştientizează consecinţele pozitive şi negative ale actelor sale de comportament asupra sa şi asupra celorlalţi. selectează materialul necesar temei propuse. treptat. verbalizează acţiunile întreprinse. grupul de joacă) - cunoaşte şi formează numărul de urgenţă 112. dimensiune. netezime etc. a mediului înconjurător (utilizarea gazelor în bucătărie. grădiniţă. sesizează modificările în urma udării hârtiei sau a unui material textil. cunoaşte şi aplică reguli privind protecţia vieţii proprii şi a celor din jur. alege materialele adecvate pentru a realiza o temă. manifestă spirit cooperant în activităţile de grup. tacâmuri.) colectează materiale din natură. lipici. suitaş. individual sau în grup. găseşte o motivaţie pentru fiecare acţiune practică de acest gen. personaje şi situaţii cunoscute. a aparatelor electro-casnice etc. îşi cunoaşte responsabilitatile în microgrupul din care face parte. manifestă un comportament de cooperare în grup pentru îndeplinirea unei activităţi comune observă caracteristici ale materialelor din natură şi a celor sintetice (formă. sârmă. foarfece vesela.aţă.să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie. să sesizeze modificările materialelor în urma prelucrării lor să identifice. folosind un limbaj adecvat execută. utilizează unelte uşor de manevrat. precum şi interacţiunea cu persoane necunoscute) dobândeşte. sesizează modificările produse în urma mototolirii hârtiei sau a unui material textil. culoare. îşi evaluează comportamentul.

jocuri cu text si cant. pian. fluier etc. firul de aţă. cu teme date sau la liberă alegere. adâncire. să cânte cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. suprapunere.) obţine efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare. în grupuri mici şi individual cântă cu acompaniamentul unui instrument care îi permite educatoarei să cânte concomitent cu vocea. ale non-culorilor: negru. execută efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de lucru (suprapunerea. stropirea. pensula. realizează compoziţii plastice. mişcare circulară. concrete sau abstracte.) sunetul vorbit si sunetul cântat cântece. forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii - înconjurător. presare. pămătuful de vată. prin prelucrarea formelor spontane (punct. să obţină efecte plastice. vioară. chitară. 84 . galben. plastilina. cooperează în realizarea unor lucrări plastice complexe. - cântă în colectiv. trompetă. - - - denumiri ale culorilor de bază: roşu. de dimensiuni şi culori diferite prin aplicarea unor tehnici complementare modelajului. apăsare. diferite instrumente muzicale (tobă. adăugarea unor linii/puncte). acuarele. albastru. planşetă etc.CREATIV cu ajutorul auzului să diferenţieze auditiv timbrul si intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale să intoneze cântece pentru copii. stropire. decolorare. aplatizare. - - să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice. alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu nonculorile denumiri ale obiectelor specifice: creion. degetul etc. jocuri muzicale. şevalet. modelează prin: mişcare translatorie a palmelor faţă de planşetă împreunarea capetelor prin lipire. redă forme. corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia să redea teme plastice specifice desenului. lut. audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu. verde. planşă. decolorarea. plierea hârtiei).

fair-play - foloseşte cuvinte şi expresii specifice activităţilor artistico-plastice (şablon. 85 . picioare. cu şi fără obiecte (minge. frământare. să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare. săculeţ cu nisip. coardă etc. spate. săritură în lungime. decolorare. . . respecta poziţia corectă pentru comenzile: . se joacă (utilizând corect mişcările şi regulile) jocuri de mişcare pentru copii sau jocuri sportive.Pe loc repaus!”. depune efort pe durată de timp din ce în ce mai mare. stropire..La dreapta!”. îşi verifică ţinuta vestimentară şi starea fizică generală înainte de începerea activităţii.).) deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers. colorare.. gat. nu aleargă cu gura deschisă. parcurge o distanţă scurtă din ce în ce mai repede. „Forme si culori” etc. execută acţiuni motrice cu grad de complexitate din ce în ce mai mare. alergare şi variante de alergare. colaj. haşurare.La stânga!”.Drepţi!”. alternanţe) opere de artă adecvate vârstei şi temei de studiu. respecta poziţia corectă a corpului şi a segmentelor acestuia pentru comenzile de mers şi alergare (obişnuit şi în diferite variante). denumirea unor părţi ale corpului implicate in mişcare (braţe. rupere. ştampilare. tragere şi împingere mini-fotbal. amestecul culorilor). genunchi. amprentă. „Esentele vietii”. decorare. „Cine a facut. cap.?”. respectă regulile stabilite de comun acord în cadrul grupului. „Cum traieste.. în condiţii variate. ştergere.... îmbinare.?”. inspiră pe nas şi expira pe gură. - elemente decorative (combinaţii. - - - - Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Materiale”. „La ce si cum se foloseste?”.să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice - PSIHOMOTRIC să cunoască şi să aplice regulile de igienă a efortului fizic să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând. participă activ (în spiritul jocului) şi să-şi aducă contribuţia la reuşita echipei. „Lumini si umbre”. îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare.”Cum se misca. adâncire. apăsare. coate etc. „Forme de viata”. manifestă progresiv capacitatea de a executa corect un exerciţiu fizic în număr crescut de repetări. palme.?”. mini-basket dansuri tematice.. cât mai aproape de situaţiile reale. căţărare. descrie acţiuni specifice tehnicilor folosite în cadrul activităţilor plastice.. execută corect acţiunile motrice învăţate. euritmice. şezând şi în deplasare).. de competiţie.. suprapunere. presare. săritură în adâncime deprinderi utilitar aplicative: transport de greutăţi. recurge la exerciţii de respiraţie după o perioadă de efort prelungit. . spirit de echipă. nu bea apă imediat după efort.

răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune. ştie să se prezinte şi să facă prezentări. inclusiv la activităţile de joc. pauzei. gândurilor. cât şi în calitate de auditor. urmăreşte linia unei poveşti. poezii. transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităţilor de învăţare. să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte. modalităţi artistice de exprimare a sentimentelor. în concordanţă cu mesajul transmis. să audieze cu atenţie un text. ghicitori. alte tipuri de text transmise fie prin citire sau povestire de către un adult. întreabă şi răspunde la întrebări. despre rezolvarea unor conflicte în urma unei comunicări defectuoase etc. concomitent cu imaginile din carte. ritmului. pronunţă corect sunetele limbii române. - Comportamente ia parte la discuţii în mici grupuri informale. modul de exprimare al sentimentelor. ideilor. situaţiilor de învăţare. gândurilor. Ce înseamnă? reţine expresii ritmate şi rimate. recită poezii cu respectarea intonaţiei. - să înţeleagă şi să transmită mesaje simple. discută cu colegii şi cu educatoarea despre sentimente. idei (definire de concepte). să reacţioneze la acestea.Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? Nivel de studiu: 3-5 ani Domenii experienţiale LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obictive de referinţă să participe la activităţile de grup. fie prin mijloace audio-vizuale. intuieşte sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor. creează. să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei. să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles. singur sau cu sprijin. înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia să fie capabil să creeze el însuşi - - 86 . activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical. Când?. primeşte mesaje şi îndeplineşte instrucţiuni simple. atât în calitate de vorbitor. numeşte sau marchează grafic sunetul iniţial din cuvântul pronunţat oral. învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare propriuzisă. ori ascultând povestea spusă de profesor. gânduri. - - - să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect. utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în transmiterea unor idei şi sentimente. Unde?. ideilor (convorbire/discuţii libere). idei şi modalităţile de exprimare ale acestora. ascultă şi să reacţionează adecvat la poveşti. mici Sugestii de conţinuturi sentimente. recunoaşte. rime. valori umane-valori artistice. pune şi răspunde la întrebări de tipul: De ce?. structuri verbale.

. simboluri pentru a transmite semnificaţie - - - 87 . reviste. caută în dicţionare. cuvintele scrise dintr-o carte ne spun o poveste. cele din ziare ne povestesc despre lucruri care se petrec în lume. discută despre cărţi (poveşti. rime..: tot ce găseşte despre pisică. povestiri.: să potrivească două jetoane pe care este desenat un ou. alături fiind scris . utilizând intuitiv elementele expresive să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte. în jocurile de rol ori în alte tipuri de jocuri (ex. soare etc. urs.: litera C poate fi „scrisă” prin aşezarea pe sol a corpului. răsucit pe o parte şi curbat spre interior de la ambele extremităţi). filme etc. înţelege şi spune că scrisul. - povestiri.. ziare.. copilul va hotărî dacă se potrivesc cu sarcina primită). litere sau text) despre tema dată (ex. poezii) care i s-au citit ori la ale căror ilustraţii au privit. să nu o murdărească. „scrie” litere cunoscute cu ajutorul propriului corp sau a unor părţi componente (ex. cerculeţe.(cu ajutor) structuri verbale. ghicitori. recunoaşte global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul naturii. recunoaşte global două cuvinte identice însoţite de imaginea corespunzătoare (ex.: jocuri de mişcare). povesteşte ceea ce a .). să utilizeze desene. pentru a semnifica direcţii.ou” sau două jetoane pe care scrie . mici dramatizări. discută despre personaje din poveşti. „citeşte” succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor.mama” etc. utilizând intuitiv elementele expresive ale limbajului înţelege diferenţa dintre desen (imagine) şi scris indică (arată unde este) scrisul în cărţi. să manifeste interes pentru citit să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare - - să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date. utilizează. săgeţi.citit”. încurajaţi de educatoare. cum se întorc paginile. de unde începe. cruciuliţe. cărţi.. litere etc.. imagini şi eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le citeşte. absent – A). din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc. ştie cum să se poarte cu o carte: cum să o deschidă. să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie). să nu îndoaie foile. reviste pentru copii informaţii (imagini. locuri ale participanţilor sau obiectelor într-un joc/context dat etc. cuvintele din revistele sportive ne vorbesc despre sportivi etc. spune dacă şi de ce i-au plăcut sau nu cărţi/poveşti/poezii cu care a venit în contact. din catalog (prezent – P.

culoare (3-5 culori). diferenţieri ale obiectelor după forma. mărime (mare. formă. cantitatea lor. mai puţin decât. ordonează obiectele după sunetul pe care îl emit. comparare. de la cel mai tare la cel mai slab şi invers. 2. mărime. U etc.să înţeleagă semnificaţia cuvintelor. din numele propriu/uşor de recunoscut: A. ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea. apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare. clasificarea.:fiinţa umană ca parte integrantă a mediului). trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei. de la cel mai pătrunzător la cel mai slab şi invers. - recunoaşte şi identifică după formă literele şi cifrele şi să le denumească (litere familiare. compară grupele formate. tot atâtea) forme geometrice (cerc. clasificare. numără corect aceste obiecte realizează corespondenţa de unu la unu pentru a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine obiecte decât o alta.. puţine. descoperă modalităţi noi de exprimare a emoţiilor şi sentimentelor prin antrenarea organelor de simţ şi a elementelor componente ale propriului corp. dreptunghi) numărat în intervalul 15 şi cifrele de la 1 la 5 adunare cu 1 unitate în intervalul 1-5. mijlociu)..şi cifrele 15). ideilor (observare). precum şi interdependenţa dintre ele. recunoaşte şi indică cifrele (intervalul 1-5). trasează cifrele 1. ordonează obiecte după miros. - - să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (ex. lungime (3 lungimi) apreciere globală a cantităţii si apreciere prin punere in perechi in limitele 1-5 (multe. apreciind global unde sunt mai multe/ mai puţine.. - - ordonează obiectele după culoare. ordonare. grupare/regrupare. pe baza unor însuşiri comune (formă. leagă sunetul de litera de corespondentă. B.5 peste linii punctate deja trasate. 2.…5 obiecte (la grupa mică). O. constituirea de grupuri/ mulţimi..C. triunghi. recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre grupuri. cu ajutor acordat sau din proprie iniţiativă. mic. de la culoarea/ nuanţa cea mai deschisă la cea mai închisă şi invers.. - - - modul de exprimare a sentimentelor... motivează de ce sunt mai multe/ mai puţine obiecte şi ce se poate face ca să fie „tot atâtea”.. gândurilor. decoruri şi costumaţie. mai mult decât. mărime. clasifică obiecte/fiinţe după diverse criterii (culoare. - ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească experienţa senzorială. învăţând să le traseze. I. lungime) sau prin numirea unei proprietăţi comune . 3. literelor şi cifrelor. culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere. denumirea obiectelor. pătrat. 88 . alcătuieşte grupe de 1.

armonie. folosind un limbaj adecvat. comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. gândurilor. furie etc. personaje şi situaţii cunoscute. foarfece vesela. cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor practice şi verbalizează acţiunile specifice întreprinse. manifestă spirit cooperant în activităţile de grup. lipici. sârmă. suitaş. despre măşti şi despre balul mascat. pian etc. manifestă stabilitate şi perseverenţă în activitate. emoţiilor. denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasată. respectă normele de convieţuire socială. ideilor. valorificând deprinderile de lucru însuşite - - manifestă atitudini tolerante faţă de reacţii emoţionale care sunt exprimate în jurul lor. idei pe baza observărilor efectuate. utilizează formulele de politeţe în diferite situaţii. despre euritmie. despre mimi şi mimă.aţă.să comunice impresii. treptat. - regie (la teatru şi la film). modul de exprimare a sentimentelor. că a dobândit încredere în forţele proprii. dovedind. să manifeste prietenie. autonomie în activitatea zilnică. - 89 . îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane. treptat. hârtie creponată. prezintă în faţa colegilor diferite modalităţi de exprimare a sentimentelor. tacâmuri. toleranţă.. chiar dacă acestea sunt în opoziţie cu trăirile proprii. ideilor. OM ŞI SOCIETATE să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială. diferenţiază şi reproduce sunete înalte şi joase (intervalul Sol-Do). sunete produse de diferite instrumente muzicale (toba. - discută despre diferitele tipuri de exprimare a sentimentelor şi emoţiilor: bucurie. - învaţă să aştepte într-o situaţie dată. vioara. concomitent cu învăţarea autocontrolului să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură şi viaţa cotidiană. tristeţe.) - - ESTETIC ŞI CREATIV să diferenţieze auditiv timbrul şi intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale - diferenţiază şi reproduce sunete de intensităţi contrastante: tare-încet. ac. valori umane-valori artistice. dobândeşte. precum şi reguli de securitate personală. şerveţel etc. adresează întrebări în legătură cu cele observate. execută individual sau în grup tema dată. - să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive. comportamente adecvate/inadecvate în raport cu exprimarea unui sentiment.

corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia. modelaj si pictura/colaj etc. tombole etc. audiţii adecvate varstei si temei de studiu. deprinderi motrice de bază: mers. propune posibilităţi de valorificare a lucrărilor (expoziţii. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. - execută linii drepte sau curbe închise/deschise.). peisaje. verde. obiecte sonore sau jucării muzicale (tobă. planşeta etc. text onomatopeic şi mişcare etc. executa efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de lucru (suprapunerea. săritură deprinderi utilitar aplicative: târâre pe palme şi genunchi. desen grafic si pictura. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. decolorarea. clopoţel. execută corect mişcările diferitelor segmente ale corpului. ale altor culori şi nuanţe şi ale non-culorilor: negru.) priveşte cu interes şi uneori chiar recunoaşte opere de artă naţionale şi universale. improvizează spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic şi melodie.). să redea teme plastice specifice desenului/picturii. se raportează la un reper dat.) executa lucrări colective/individuale prin combinarea diferitelor tehnici de lucru: colaje. plastilina. acompaniază cântecele cunoscute cu mişcări corporale. împreună cu sau acompaniaţi de educatoare.cântă cu dezinvoltură cântece pentru copii. îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare. durată. denumiri ale culorilor de baza: roşu. localizare) - .să intoneze cântece pentru copii să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. albastru. - - - sunetul vorbit si sunetul cântat diferenţieri de sunete după intensitate (tareîncet). denumiri ale obiectelor specifice: creion. activităţi cotidiene ale oamenilor) PSIHOMOTRIC să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând. după înălţime (înalte-joase) cântece. lut. acuarele. şezând şi în deplasare) să perceapă componentele spaţiotemporale (ritm. jocuri muzicale. degetul etc. - - - - răspunde motric la o comandă dată. să compună în mod original şi personal spaţiul plastic. decorări. jocuri ale copiilor. pensula. singuri. alb opere de arta adecvate varstei si temei de studiu. creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii. scene de familie. jocuri cu text si cant. planşa. pămătuful de vată. şevalet. alergare. - - 90 . să interpreteze liber. galben. distanţă. aniversari. concursuri. ascultă cu plăcere şi uneori chiar recunoaşte fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. tamburină etc.

„Hai la joaca!”. folosindu-se de mişcare. gândurilor. mini-basket Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Spune ce simti”. în condiţii variate. - Comportamente ia parte la discuţii în mici grupuri informale. ştie să se prezinte şi să facă prezentări. alte tipuri de text transmise fie prin citire sau povestire de către un adult. idei şi modalităţile de exprimare ale acestora. discută cu colegii şi cu educatoarea despre sentimente. să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles. sugereazeace este de făcut mai departe într-un joc. - - - să audieze cu atenţie un text.6/7ani Domenii experienţiale LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiective de referinţă să participe la activităţile de grup. de învăţare în grup. să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte execută corect acţiunile motrice învăţate. să reacţioneze la acestea. „Sentimente in lumea vie” etc. primeşte mesaje şi îndeplineşte instrucţiuni simple. concomitent cu imaginile din carte. despre rezolvarea unor conflicte în urma unei comunicări defectuoase etc.mini-fotbal. ori ascultând povestea spusă de profesor. exprimă stări afective sau comportamente. solicita ajutorul adultului atunci când nu înţelege un mesaj.mers in echilibru între două linii trasate pe sol. urmăreşte linia unei poveşti.. cât mai aproape de situaţiile reale. ideilor valori umane-valori artistice să înţeleagă şi să transmită mesaje simple. Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? Nivel de studiu: 5. ia parte la activităţile de joc. dansuri tematice. inclusiv la activităţile de joc..”. continuând secvenţe de acţiuni. „In lumea povestilor/a teatrului”. „Cum transmiti. euritmice . atât în calitate de vorbitor. 91 . prin lumea larga”. ideilor modalităţi artistice de exprimare a sentimentelor. întrebuinţeaza regulile unui dialog. „In pasi de dans. se joacă (utilizând corect mişcările şi regulile) jocuri de mişcare pentru copii sau jocuri sportive. se exprima coerent pentru a se face înţeles. răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune. tragere şi împingere . ascultă şi să reacţionează adecvat la poveşti. fie prin mijloace - Sugestii de conţinuturi sentimente comportamente modul de exprimare al sentimentelor. întreabă şi răspunde la întrebări. poezii.dansuri populare. o activitate. gândurilor. transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităţilor de învăţare. cât şi în calitate de auditor.

utilizând vorbirea dialogată. de unde începe. demonstreaza înţelegerea textului apelând la diferite modalităţi de redare sau rememorare a acestuia (repovestire. iar silabele din sunete. pauzei.. ştie cum să se poarte cu o carte: cum să o deschidă. să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei. intuieşte sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor. cuvintele din revistele sportive ne vorbesc despre sportivi etc. singur sau cu sprijin. structuri verbale. - - să manifeste interes pentru citit - înţelege şi spune că scrisul. solicita explicarea unui cuvânt necunoscut. nuanţarera vocii. Ce înseamnă? utilizeaza treptat sinonime. desen etc. înţelege felul în care propoziţiile sunt alcătuite din cuvinte. cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text. aspecte ale vieţii sociale etc. rime. ritmului. activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical.). realizeaza mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei povestiri sau poezii. antonime.să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect.). 92 . utilizând intuitiv elementele expresive ale limbajului să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale. alcătuieste propoziţii simple şi dezvoltate (despre obiecte şi fiinţe familiare. recită poezii cu respectarea intonaţiei. înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia - audio-vizuale. utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în transmiterea unor idei şi sentimente. în concordanţă cu mesajul transmis. personaje din poveşti. creează. reţine expresii ritmate şi rimate. cuvintele scrise dintr-o carte ne spun o poveste. dramatizare. cele din ziare ne povestesc despre lucruri care se petrec în lume. Când?. omonime. mici povestiri. pune şi răspunde la întrebări de tipul: De ce?. mici dramatizări. dobândeste informaţii prin ascultarea cu atenţie a mesajului. numeşte sau marchează grafic sunetul iniţial. cuvintele din silabe. să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte. recunoaşte. rime. învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare propriuzisă. situaţiilor de învăţare. ghicitori. povestiri. utilizând intuitiv elementele expresive să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie). pronunţă corect sunetele limbii române. ghicitori. Unde?. final sau median din cuvântul pronunţat oral. „citeşte” succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor. intonaţia.

recunoaşte global două cuvinte identice însoţite de imaginea corespunzătoare (ex. .ou” sau două jetoane pe care scrie . litere etc. să nu o murdărească. soare etc. cerculeţe. să utilizeze desene.: jocuri de mişcare).. poezii) care i s-au citit ori la ale căror ilustraţii au privit. literelor şi cifrelor.: tot ce găseşte despre pisică.mama” etc. I.: să potrivească două jetoane pe care este desenat un ou. din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc. locuri ale participanţilor sau obiectelor într-un joc/context dat etc. povesteşte ceea ce a . la ale cărei imagini doreşte să se uite sau una din cărţile elaborate de copii. U etc. absent – A). învăţând să le traseze. să nu îndoaie foile. O. cărţi. găseste locul unde sunt cărţile pentru copii în biblioteca clasei. pentru a semnifica direcţii. din numele propriu/uşor de recunoscut: A. dintr-o librărie etc.). reviste pentru copii informaţii (imagini. urs. „scrie” litere cunoscute cu ajutorul propriului corp sau a unor părţi componente (ex. ştie să se descurce în biblioteca clasei. discută despre personaje din poveşti. simboluri pentru a transmite semnificaţie - - - să înţeleagă semnificaţia cuvintelor. cruciuliţe. B. litere sau text) despre tema dată (ex. alături fiind scris . cu ajutor acordat sau din proprie iniţiativă..C.: litera C poate fi „scrisă” prin aşezarea pe sol a corpului. utilizeaza corect caietul de „scriere” (tip matematică/geometrie sau - să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date. din catalog (prezent – P. săgeţi. să fie capabil să îi aducă educatoarei o carte anume.. discută despre cărţi (poveşti.şi cifrele 15). spune dacă şi de ce i-au plăcut sau nu cărţi/poveşti/poezii cu care a venit în contact. imagini şi eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le citeşte. - - 93 .citit”. să aleagă cartea care doreşte să îi fie citită ori o carte anume. în jocurile de rol ori în alte tipuri de jocuri (ex.caută în dicţionare.- să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare - cum se întorc paginile.. leagă sunetul de litera de corespondentă. copilul va hotărî dacă se potrivesc cu sarcina primită). în grupă. încurajaţi de educatoare. răsucit pe o parte şi curbat spre interior de la ambele extremităţi). recunoaşte global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul naturii. utilizează.. recunoaşte şi identifică după formă literele şi cifrele şi să le denumească (litere familiare.

3. comparare. - să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (ex. idei proprii. ordonează obiecte după miros. de la cel mai tare la cel mai slab şi invers. culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere. de la cel mai pătrunzător la cel mai slab şi invers. numărat in intervalul 110. formă. cu sentimente. denumirea obiectelor. compară grupele formate. clasificarea. a filmului etc. motivează de ce sunt mai multe/ mai puţine obiecte şi ce se poate face ca să fie „tot atâtea”. de la culoarea/ nuanţa cea mai deschisă la cea mai închisă şi invers. - ordonează obiectele după culoare. 94 .5 peste linii punctate deja trasate. albume) folosindu-se de decupaje ale literelor sau cuvintelor. ordonează obiectele după sunetul pe care îl emit. lungime. alcătuieşte grupe de 1. pe baza unor însuşiri comune (formă. clasificare. numără corect aceste obiecte.. 2. dreptunghi) recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10. mărime (3-5 dimensiuni). regie (la teatru şi la film). cantitatea lor. recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre grupuri. ordonare. jurnale. decoruri şi costumaţie. pătrat.…5 obiecte (la grupa mică). 2. operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10. apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare - dictando). grupare/regrupare. descoperă modalităţi noi de exprimare a emoţiilor şi sentimentelor prin antrenarea organelor de simţ şi a elementelor componente ale propriului corp.. precum şi interdependenţa dintre - - modul de exprimare a sentimentelor. lumea teatrului. triunghi. trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei. apreciind global unde sunt mai multe/ mai puţine. lungime) sau prin numirea unei proprietăţi comune . constituirea de grupuri/ mulţimi. trasează cifrele 1. mărime. recunoaşte şi indică cifrele (intervalul 1-5). gânduri. ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea. diferenţieri ale obiectelor după formă. culoare (3-5 culori). mărime. de scrierea personală şi de orice altă modalitate.). clasifică obiecte/fiinţe după diverse criterii (culoare. contribuie la scrieri colective (dicţionare.- ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească experienţa senzorială. realizează corespondenţa de unu la unu pentru a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine obiecte decât o alta. gândurilor.: fiinţa umană ca parte integrantă a mediului. lăţime (3-5 dimensiuni) forme geometrice (cerc. ideilor (observare).

prezintă în faţa colegilor diferite modalităţi de exprimare a sentimentelor. comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. sârmă.dobândeşte. treptat. . că a dobândit încredere în forţele proprii. adresează întrebări în legătură cu cele observate.ele să comunice impresii. ac. învaţă să aştepte într-o situaţie dată. să manifeste prietenie. folosind un limbaj adecvat.aţă. sunete ale obiectelor din mediul apropiat sunete produse de diferite obiecte sonore sunete produse de să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură şi viaţa cotidiană. şerveţel etc. singuri. idei pe baza observărilor efectuate OM ŞI SOCIETATE să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială. utilizează formulele de politeţe în diferite situaţii. foarfece vesela. tacâmuri. - 95 . comportamente adecvate/inadecvate în raport cu exprimarea unui sentiment. armonie. manifestă stabilitate şi perseverenţă în activitate. gândurilor. toleranţă. manifestă spirit cooperant în activităţile de grup. valorificând deprinderile de lucru însuşite - - ESTETIC ŞI CREATIV să diferenţieze auditiv timbrul şi intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale să intoneze cântece pentru copii - . hărtie creponată. - - modul de exprimare a sentimentelor. despre euritmie. lipici. ideilor. respectă normele de convieţuire socială. concomitent cu învăţarea autocontrolului discută despre diferitele tipuri de exprimare a sentimentelor şi emoţiilor: bucurie. suitaş. îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane. valori umane-valori artistice. emoţiilor. sunete din natură. diferenţiază şi reproduce sunete înalte şi joase (intervalul Sol-Do). manifesta un comportament de cooperare în grup pentru îndeplinirea unei activităţi comune. cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor practice şi verbalizează acţiunile specifice întreprinse. execută individual sau în grup tema dată. tristeţe. precum şi reguli de securitate personală să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive. - despre mimi şi mimă. împreună cu sau acompaniaţi de educatoare. ideilor. personaje şi situaţii cunoscute. autonomie în activitatea zilnică. diferenţiază şi reproduce sunete de intensităţi contrastante: tare-încet.. dovedind. denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasată. furie etc.cântă cu dezinvoltură cântece pentru copii. -conştientizeaza consecinţele pozitive şi negative ale actelor sale de comportament asupra sa şi asupra celorlalţi. chiar dacă acestea sunt în opoziţie cu trăirile proprii. treptat. - manifestă atitudini tolerante faţă de reacţii emoţionale care sunt exprimate în jurul lor.

). denumirea unor părţi ale corpului implicate in mişcare (braţe. descrie lucrările proprii sau ale celorlalţi copii. vioară. - diferite instrumente muzicale (tobă. desen grafic si pictura. trompetă. jocuri muzicale. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. modifica modelul dat prin adăugare sau restructurare. peisaje. denumiri ale obiectelor specifice: creion. ale non-culorilor: negru. -descopera semnificaţia lucrărilor din analiza culorilor.).) priveşte cu interes şi uneori chiar recunoaşte opere de artă naţionale şi universale. - acompaniază cântecele cunoscute cu mişcări corporale. creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice - - să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii. aniversari. pian. galben. tombole etc. încet). modelaj si pictura/colaj etc. improvizează spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic şi melodie. să interpreteze liber. jocuri cu text si cânt.să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. se raportează la un reper dat. jocuri ale copiilor. intensitate (tare. activităţi cotidiene ale oamenilor) PSIHOMOTRIC să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând. executa efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de lucru (suprapunerea. plastilina. spate.) executa lucrări colective/individuale prin combinarea diferitelor tehnici de lucru: colaje. - - - răspunde motric la o comandă dată. execută corect mişcările diferitelor segmente ale corpului. durată (lungi-scurte) cântece. liniilor. verde. lut. tamburină etc. pensula. obiecte sonore sau jucării muzicale (tobă. fluier etc. alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu nonculorile opere de arta adecvate varstei si temei de studiu. pămătuful de vată. acuarele. ţinând cont de aspectul lor şi de sentimentele pe care acestea le trezesc în sufletul copilului. formelor. albastru. şevalet. gat. corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia. text onomatopeic şi mişcare etc. concursuri. decorări. denumiri ale culorilor de bază: roşu. - 96 . - execută linii drepte sau curbe închise/deschise. planşă. propune posibilităţi de valorificare a lucrărilor (expoziţii. durată. să compună în mod original şi personal spaţiul plastic. joase). palme. ascultă cu plăcere şi uneori chiar recunoaşte fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. chitară. şezând şi în deplasare) să perceapă componentele spaţiotemporale (ritm. îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare.) sunetul vorbit şi sunetul cântat diferenţieri de sunete după: înălţime (înalte. audiţii adecvate varstei si temei de studiu. genunchi. distanţă. cap. clopoţel. decolorarea. scene de familie. picioare. planşetă etc. particpa la crearea cadrului estetic specific ambiental. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. să redea teme plastice specifice desenului/picturii. degetul etc.

folosindu-se de mişcare. prin lumea larga”.dansuri populare.”. „Scrisuri si scrieri”. săritură în lungime. „In pasi de dans.) deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers. alergare şi variante de alergare.exprima stări afective sau comportamente. mini-basket . cât mai aproape de situaţiile reale. „Hai la joaca!”.coate etc.. „Idei si păreri”. - localizare) 97 . folosindu-se de mişcare. „Cum transmiti. se joacă (utilizând corect mişcările şi regulile) jocuri de mişcare pentru copii sau jocuri sportive. aplicative: târâre pe motrice învăţate pentru a exprima . „Sentimente in lumea vie” etc. întâmplat cu propriul corp în timpul activităţii. Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Spune ce simti”. la diferite ritmuri. exprimă stări afective sau comportamente.deprinderi utilitar să se folosească de acţiunile . tragere şi împingere .mini-fotbal. atunci când se cere să relateze ce s-a coate şi abdomen... să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte execută corect acţiunile motrice învăţate.se exprima într-un limbaj adecvat. mers in echilibru pe o pentru a răspunde la diferiţi stimuli suprafaţă înclinată şi (situaţii). euritmice. pe o linie trasată pe sol. „In lumea povestilor/a teatrului”. în condiţii variate. sentimente şi/sau comportamente. săritură în adâncime . dansuri tematice.

transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităţilor de învăţare (ex. comunitate/individ.Cine şi cum planifică/organizează o activitate? Nivel de studiu: 3-5 ani Domenii experienţiale LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiective de referinţă să participe la activităţile de grup. să reacţioneze la acestea. să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie). trei sau mai multe cuvinte. răspunde la întrebări privind conţinutul unui text. rezultate etc. urmăreşte linia unei poveşti. - - - 98 . ori ascultând povestea spusă de profesor. o activitate. pauzei. învaţă să „citească” imaginile dintr-o pagină de la stânga la dreapta şi de sus în jos. să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte. reguli şi comportamente. în concordanţă cu mesajul transmis. utilizând vorbirea dialogată. să audieze cu atenţie un text. discută cu colegii şi cu educatoarea despre subiecte cunoscute (activităţi desfăşurate de ei. primeşte mesaje. cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text. ia parte la activităţile de joc. înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia. nuanţarera vocii. răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune. realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei povestiri sau poezii. recită poezii cu respectarea intonaţiei. ritmului. să înţeleagă şi să transmită mesaje simple. de învăţare în grup.. reţine expresii ritmate şi rimate. răsplata muncii. reguli de comportare şi paşi necesari în desfăşurarea acestor activităâţi/meserii. sugerează ce este de făcut mai departe într-un joc.: prin telefon de jucărie sau real). Sugestii de conţinuturi munca fizică/ munca intelectuală. cât şi în calitate de auditor. să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles.). concomitent cu imaginile din carte. inclusiv la activităţile de joc. rezultate ale activităţii. îndeplineşte instrucţiuni simple. ştie să se prezinte. întreabă şi răspunde la întrebări. propoziţii din două. treptat. Comportamente ia parte la discuţii în mici grupuri informale. continuând secvenţe de acţiuni. solicită ajutorul adultului atunci când nu înţelege un mesaj. intonaţia. proces şi planificare (paşi într-un proces de planificare). .citeşte” succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor. atât în calitate de vorbitor. meserii sau profesii cunoscute. a unei povestiri scurte. învaţă cuvinte noi şi le utilizează în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare. compune.

să manifeste interes pentru citit.

-

discută despre cărţi (poveşti, poezii) care i s-au citit ori la ale căror ilustraţii au privit; discută despre personaje din poveşti; povesteşte ceea ce a ,,citit”. recunoaşte (,,citeşte”) în viaţa zilnică şi în cadrul jocurilor de rol indicatoarele pentru ,,staţie de metrou”, ,,staţie de autobuz”, ,,ieşire”, ,,intrare”, numele diferitelor instituţii: grădiniţă, spital, şcoală etc; recunoaşte global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul naturii, din catalog (prezent – P, absent – A), din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc. caută în dicţionare, cărţi, reviste pentru copii informaţii despre tema dată (ex.: imagini şi eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le citeşte; copilul va hotărî dacă se potrivesc cu sarcina primită); pune la un loc informaţia necesară (ex.: alcătuirea unui album despre familie sau despre el). cunoaşte modul corect de utilizare a hârtiei, creionului, creioanelor colorate, creioanelor cu mină ceramica, cretei etc.

să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare.

-

-

să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date

-

să utilizeze efectiv instrumentele de scris, stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora. să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris. -

-

execută elemente grafice elementare (trasare liberă, colorare); urmăreşte perceptiv şi motric anumite trasee (ex.: labirintul); -completează desene simple, începute, cu părţile care lipsesc; respectă reguli/ condiţii minime ale actului scrierii: poziţia corectă a corpului, a mâinii şi a instrumentului de scris în mână. contribuie la scrieri colective (dicţionare, jurnale, albume) folosindu-se de decupaje, de scrierea personală şi de orice altă modalitate.

să descopere că scrierea îndeplineşte anumite scopuri, cerinţe sociale şi să se folosească de această descoperire. ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească experienţa senzorială, ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea, denumirea obiectelor, cantitatea lor, clasificarea, constituirea de grupuri/ mulţimi, pe baza unor însuşiri

-

-observă obiectele din sala de grupă, camera proprie etc.; recunoaşte/ numeşte obiectele indicate; clasifică obiecte/fiinţe după diverse criterii (culoare, formă, mărime) sau prin numirea unei proprietăţi comune; recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre grupuri; motivează apartenenţa unui obiect la o grupă dată;

-

diferenţieri ale obiectelor după forma, mărime (mare, mic, mijlociu), culoare (2-3 culori), lungime (3 lungimi)

99

comune (formă, mărime, culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative, să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat.

-

compară grupele formate, apreciind global unde sunt mai multe/ mai puţine spune care obiect este mai aproape sau mai departe, luându-se pe sine ca punct de reper; spune unde se găseşte el în raport cu un anumit obiect din spaţiu (în cameră, în afara camerei, pe scaun, sub masă, lângă colegul său etc.); plasează obiectele peste, pe, deasupra, dedesubt, înăuntrul sau în afara unui spaţiu/ obiect; învaţă schema corporală, cu accent pe relaţia dreapta-stânga (după 4 ani). recunoaşte şi denumeşte figuri geometrice în mediul ambiant sau cu ajutorul materialelor puse la dispoziţie (cerc, pătrat, eventual triunghi – după 4 ani); trasează figuri geometrice cunoscute trecând cu creionul peste o linie deja trasată. alcătuieşte grupe de obiecte în limitele 1-3 (până la 4 ani) şi 1-5 (după 4 ani); numără corect aceste obiecte; descoperă care cifră lipseşte într-un şir dat; recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1-3 (până la 4 ani) şi 1-5 (după 4 ani). execută serii de obiecte (mărgele, boabe, bucăţi de hârtie) realizând structuri simple şi folosindu-se de criteriile cunoscute sau date de educatoare; deduce ce element urmează într-o serie, analizând elementele anterioare ale acesteia. descoperă elemente componente ale mediului înconjurător prin antrenarea organelor de simţ; enumeră şi descrie părţi componente ale corpului omenesc; adresează întrebări în legătură cu cele observate; comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor; pune întrebări legate de aspectele ce prezintă interes pentru el din tema abordată; caută informaţii suplimentare despre tema studiată, antrenând părinţii,

-

-

-

-

să recunoască, să denumească, să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi în jocuri să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare.

-

-

-

apreciere globală a cantităţii si apreciere prin punere in perechi in limitele 1-5 (multe, puţine, mai mult decât..., mai puţin decât..., tot atâtea) forme geometrice (cerc, pătrat, triunghi, dreptunghi) poziţii spaţiale: sus, jos, deasupra, sub, la dreapta, la stânga etc. numărat in intervalul 15 si cifrele de la 1 la 5 adunare şi scădere cu 1 unitate în intervalul 1-5

să realizeze serieri de obiecte pe baza unor criterii date ori găsite de el însuşi

să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte, aerul, apa, solul, vegetaţia, fauna, fiinţa umană ca parte integrantă a mediului, fenomene ale naturii), precum şi interdependenţa dintre ele. -

100

educatoarea, alte surse de informare. să cunoască elemente ale mediului social şi cultural, poziţionând elementul uman ca parte integrantă a mediului să comunice impresii, idei pe baza observărilor efectuate. cunoaşte tipurile de activităţi zilnice desfăşurate în comunitatea în care trăieşte (sănătate, educaţie, transporturi, agricultură, meşteşuguri etc).

-

adresează întrebări în legătură cu aspectele studiate/observate; interpretează date şi simboluri din care să extragă informaţii (calendarul naturii, tabelul responsabilităţilor, jurnalul grupei); relatează activităţi umane din mediile antropizate studiate (oraşul, satul, cartierul); comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. respectă regulile de igienă individuală şi colectivă; cunoaşte existenţa unor comportamente excesive care pot afecta sănătatea (consumul de alcool, tutun, cafea etc.); respectă regulile de convieţuire socială manifestând un comportament civilizat în relaţiile cu cei din jur (copii, adulţi). îşi prezintă membrii familiei, colegii, prietenii, vecinii cu activităţile lor zilnice; se prezintă pe sine şi activităţile zilnice; răspunde şi formulează întrebări referitoare la identitatea muncă şi activităţi diverse, mod de planificare, rezultate. învaţă să aştepte într-o situaţie dată; îşi cunoaşte responsabilităţile în microgrupul din care face parte; acceptă şi oferă sprijin; manifestă atitudini tolerante faţă de alţi copii care aparţin diferitelor confesiuni/categorii minoritare; dobândeşte, treptat, autonomie în activitatea zilnică; respectă normele de convieţuire socială. îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane, personaje şi situaţii cunoscute.

să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii.

-

OM ŞI SOCIETATE

să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială, precum şi reguli de securitate personală. să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie, grădiniţă, grupul de joacă)

-

să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive, să manifeste prietenie, toleranţă, armonie,

-

-

reacţionează pozitiv la o promisiune făcută; manifestă încredere, sinceritate, curaj în raport cu sine şi cu ceilalţi;

101

concomitent cu învăţarea autocontrolului. să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice. să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură şi viaţa cotidiană, valorificând deprinderile de lucru însuşite. să dobândească comportamente şi atitudini igienice corecte faţă de propria persoană şi faţă de alte fiinţe şi obiecte.

-

acceptă diversitatea de opinii şi atitudini. cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor practice şi verbalizează acţiunile specifice întreprinse, folosind un limbaj adecvat. execută individual sau în grup tema dată; execută lucrări practice din materiale diferite, combinându-le între ele (mobilier din deşeuri de lemn, colaje, jucării, machete, diorame). se autoserveşte în situaţii simple care impun acest lucru (masă, spălător, dormitor, activităţi); ordonează jucăriile şi obiectele din ambient, dezvoltându-şi spiritul de ordine şi curăţenie; spală fructele şi legumele şi participă la prepararea unor salate şi produse de patiserie cu acestea; participă la aranjarea şi servirea mesei. pregăteşte o masă festivă alături de adulţi; ştie să facă o invitaţie, să răspundă la o invitaţie şi cum să se comporte într-o vizită; manifestă simpatie faţă de cei din jur (oameni şi animale). - acompaniază cântecele cunoscute cu mişcări corporale, obiecte sonore sau jucării muzicale (tobă, clopoţel, tamburină etc.). asociază mişcarea liberă cântecului(3 ani), mişcarea sugerată de timpii egali ai măsurii sau de text (după 3 ani). -exprimă prin mişcare liberă sau impusă de caracterul unor cântece pentru copii, a unor piese populare din zonă şi a unor fragmente din muzica cultă, sugestive pentru specificul de vârstă al copiilor, starea sufletească creată. ascultă cu plăcere fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale, corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasată, hârtie creponată, lipici, sârmă, suitaş, ac,aţă, foarfece vesela, tacâmuri, şerveţel etc.

-

-

să se comporte adecvat în diferite contexte sociale.

-

ESTETIC ŞI CREATIV

să acompanieze ritmic cântecele să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale, corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia. să redea teme plastice specifice desenului.

-

-

-

cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor artistico-plastice; execută linii drepte sau curbe închise/deschise;

102

-

să obţină efecte plastice, forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii. -

utilizează corect instrumentele de lucru (creion, pensulă, carioca, cretă, ceracolor etc.) în exprimarea liberă a gestului grafic (chiar şi prin mâzgălituri); execută trasee utilizând diferite instrumente de lucru şi diferite suporturi (hârtie, carton, sticlă, lemn etc.); colorează diferite imagini, respectând conturul acestora; completează lacune din desene; dispune alternativ două sau mai multe elemente decorative; redă prin desen obiecte/personaje reale sau imaginare; trasează linii în duct continuu, în diferite poziţii, pentru a reda imaginea unor obiecte (în desene individuale sau colective). aplică, pe suprafeţe date sau libere, culoarea (cu pensula, buretele, degetul, palma, ghemotocul de hârtie, ghemul de aţă, ţesături rare, ştampila, peria, tubul); obţine efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare, presare, suprapunere, decolorare, stropire, plierea hârtiei); realizează compoziţii plastice, cu teme date sau la liberă alegere, prin prelucrarea formelor spontane (punct, adăugarea unor linii/puncte). pregăteşte materialul de modelat (lut, plastilină, cocă) prin frământare, rupere; modelează prin: mişcare translatorie a palmelor faţă de planşetă împreunarea capetelor prin lipire, adâncire, apăsare, mişcare circulară, aplatizare; modelează forme de bază (minge, omuleţul etc.) elaborează creaţii individuale şi colective cu şi fără temă dată; participă la crearea cadrului estetic specific ambiental; respectă poziţia de lucru faţă de suportul de lucru. descoperă semnificaţia lucrărilor proprii/ale altor copii prin analiza formelor, liniilor, culorilor etc. propune posibilităţi de valorificare a lucrărilor (expoziţii, aniversari, decorări, concursuri, tombole etc.) priveşte cu interes şi uneori chiar recunoaşte opere de arta naţionale şi universale, corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale.

să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice. -

să compună în mod original şi personal spaţiul plastic. să interpreteze liber, creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice. să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia -

103

şezând şi . „Artişti populari şi meşteri făurari” etc. aplicative: târâre pe palme şi genunchi.se raportează la un reper dat. 104 . durată. să perceapă componentele spaţio. „De pe câmp.(portrete de copii.cunoaşte schema corporală. mers in echilibru între temporale (ritm. activităţi cotidiene ale oamenilor) deprinderi motrice de bază: mers cu variante de mers. jocuri ale copiilor.dansuri tematice. căţărare însuşite în diferite contexte . cunoaşte şi foloseşte echipamentul specific la activităţile de educaţie fizică. „Cum se construiesc casele?”. „În grădiniţa noastră…”. mini-basket Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „La piaţă”.se joacă (utilizând corect mişcările şi regulile) împingere..îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare. săritură corectă (în poziţia stând. PSIHOMOTRIC să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena echipamentului.jocuri de mişcare pentru copii adecvate temei studiate. euritmice . să-şi formeze o ţinută corporală . două linii trasate pe localizare) sol. deprinderi utilitar în deplasare) .execută corect mişcările diferitelor segmente ale corpului. . alergare cu variante de alergare. . distanţă. tragere şi să fie apt să utilizeze deprinderile . „Haideţi în excursie!”.mini-fotbal. pe masa noastră”. „Cine face asta?”.răspunde motric la o comandă dată. peisaje. respectă regulile de igienă individuală şi colectivă. scene de familie.

utilaje şi echipamente cu care intră în contact sau care le sunt prezentate. utilizând vorbirea dialogată. iar silabele din sunete. cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text. utilizează cuvinte noi în contexte adecvate. reviste.). filme etc. alcătuieşte propoziţii simple şi dezvoltate (despre obiecte. la rândul său. concomitent cu imaginile din carte. numeşte şi marchează grafic sunetul final. inclusiv la activităţile de joc. plante. ori ascultând povestea spusă de profesor şi povesteşte. pronunţă corect sunetele limbii române. activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical - să recunoască existenţa scrisului oriunde îl întâlneşte - 105 . fenomene ale naturii. urmăreşte linia unei poveşti. răsplata muncii.Cine şi cum planifică/organizează o activitate? Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani Domenii experienţiale LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiective de referinţă să participe la activităţile de grup. personaje din poveşti . poveşti/istorioare cunoscute. comunitate/individ. învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau a activităţilor de învăţare propriuzisă. organizare/haos.aspecte ale vieţii sociale. interior sau iniţial din cuvântul pronunţat oral. utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în transmiterea unor idei şi sentimente. indică scrisul în mediul înconjurător (nume de străzi. - - - să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei. proces şi planificare (pasi într-un proces de planificare). atât în calitate de vorbitor. prezintă colegilor cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor. solicită explicarea cuvintelor noi. nuanţarera vocii. realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei povestiri sau poezii. sentimentul de împlinire de după finalizarea unei activităţi cu succes. pune întrebări şi raspunde la cele adresate lui. să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles. cuvintele din silabe. cât şi în calitate de auditor să audieze cu atenţie un text. plăcuţe Sugestii de conţinuturi munca fizică/ munca intelectuală. fiinţe familiare. indicatoare. ia parte la activităţile de învăţare in grup (sugerează ce este de făcut mai departe intr-o activitate/intr-un joc etc. rezultate ale activităţii. recunoaşte. materiale şi produse. intonaţia. înţelege felul în care propoziţiile sunt alcătuite din cuvinte. reguli şi comportamente. ziare. întelege diferenţa dintre desen (imagine) şi scris indică (arată unde este) scrisul în cărţi. Comportamente discută cu colegii şi cu educataorea despre vieţuitoare.

gaseşte cât mai multe cuvinte care încep ori se termină cu aceeaşi literă. discută cu colegii. ne arată ce este înăuntru. imagini şi eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le citeşte. asociază. nume de produse etc. compune cuvinte scurte. povesteşte ceea ce a . soare etc.. sunetul cu litera (literele) corespondentă(e).).: tot ce găseşte despre pisică.cu numere de maşini.: alcătuirea unui album despre viaţa animalelor şi păsărilor dintr-o zonă. sunetul cu litera corespondentă şi trasează litere sau cuvinte după un model dat sau peste modelul punctat. leagă cuvântul oral de imagine si de cuvântul scris alăturat. a cărei denumire începe cu litera respectivă.:unirea de puncte pentru a construi diferite imagini – de la cele mai simple la cele mai complicate. stăpânind deprinderile motrice elementare necesare folosirii acestora - - 106 . discută despre personaje din poveşti. cifre etc. poate spune dacă şi de ce i-au plăcut sau nu (poveşti/poezii cu care a venit în contact). copilul va hotărî dacă se potrivesc cu sarcina primită). înţelegând ca acestea sunt nume. urs.). prietenii despre cărţi (poveşti. o cutie etc. construirea unui afiş publicitar sau a unui anunţ de vânzare/cumpărare a unui obiect etc. să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie) să găsească ideea unui text. să compună treptat propoziţii din două. reviste pentru a capata informaţii (imagini. poate citi succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor. într-un dicţionar pentru copii (vocabular în imagini). familiare (iniţial după model şi apoi independent). asociază litera cu imaginea unui obiect. urmărind indiciile oferite de imagini. treptat. litere. cărţi. dulap. respectă reguli/ condiţii minime ale actului scrierii: poziţia corectă a - să utilizeze efectiv instrumentele de scris. firme.citit”. execută diferite tipuri de trasări peste modele date (ex. caută în dicţionare. parintii. asociază cu sprijin acordat sau din proprie iniţiativă.. litere sau text) despre tema dată (ex. trei sau mai multe cuvinte (iniţial cu sprijin). poezii) care i sau citit ori la ale căror ilustraţii au privit. să manifeste interes pentru citit să recunoască literele alfabetului şi alte convenţii ale limbajului scris să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date poate să înţeleagă şi poate sa spună că o etichetă scrisă pe un sertar. cunoaşte cum se împrumută cărţi din biblioteca clasei şi obligatia de a le pune la loc .). pune la un loc informaţia necesară (ex.

- corpului. cruciuliţe.. reviste după criterii date de educatoare. în legătură cu aspectele de mediu cunoscute. locuri ale participanţilor sau obiectelor într-un joc/context. direcţia de la stânga . a mâinii şi a instrumentului de scris în mână. comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. trasează semne grafice corect în ceea ce priveşte mărimea. plimbări). încurajaţi de educatoare. idei pe baza observărilor efectuate - să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului. exprimă descoperirile şi ideile sale utilizând un limbaj adecvat în redarea cunoştinţelor despre aspectele studiate. adulţi). muzicale. practice. imagineaza soluţii. cărţi. vizite. cerculeţe. respectă regulile de convieţuire socială manifestând un comportament civilizat în relaţiile cu cei din jur (copii. ocrotire şi protejare a mediului. participă. vorbeşte despre munca fizică şi cea intelectuală. despre activităţi zilnice pe care le desfăşoară ei sau persoanele din jurul lor.. săgeţi.în josul paginii. alături de adulţi. adresează întrebări în legătură cu cele aspectele studiate/observate. manifestă atitudini de responsabilitate faţă de mediul în care trăieşte (ex: construirea de adăposturi pentru păsări pe timp de iarnă.la dreapta. litere etc. îşi exprimă impresiile şi trăirile proprii despre natură şi protejarea acesteia prin activităţi artistico-plastice. vieţuitoare etc.). simboluri pentru a transmite semnificaţie - ŞTIINŢE să comunice impresii. motivează necesitatea protecţiei mediului de către om. spaţierea. lăsând spaţiu pentru „alineat”. jurnalul grupei). pentru a semnifica direcţii. interpretează date şi simboluri din care extrage informaţii (tabelul responsabilităţilor. acţiuni de remediere a unor probleme de mediu. selectează imagini. hrănirea acestora). despre planificarea acestora şi rezultatele lor etc. utilizează. participă la întreţinerea şi îngrijirea mediului apropiat (plante. în jocurile de rol ori în alte tipuri de jocuri (ex.: jocuri de mişcare). la acţiuni practice de îngrijire. manifestă creativitate în lucrări destinate atenţionării celor din jur asupra să utilizeze desene. aplicând cunoştinţele dobândite să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii - - 107 . identifică unele probleme de mediu pe care le întâlneşte în activităţile desfăşurate în aer liber (excursii. de sus .

de la cel mai mic.. sub. grosimii.a”.. deasupra. în afara camerei. formei. acolo. ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea. dreptunghi. afară.. folosind o terminologie corectă: „în cele 2 (sau mai multe) grupe sunt tot atâtea. clasifică obiecte după criteriul utilizării lor. lungime.”(nonechivalenţa). clasifică obiecte după criteriul culorii. clasificare. toate florile pe care se află scrise cifre sau toate florile pe care există semnul . machete.: toate cuburile pe care scrie . găseşte cele 2 modalităţi de stabilire a echipotenţei (extragerea sau adăugarea unui element la una din cele 2 grupe comparate). mai departe. operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.a rămas un/ o. grosime. realizarea completă a şirului crescător şi apoi descrescător (pentru consolidarea reprezentărilor privitoare la raportul relativ de diferenţă dintre obiecte). mărime. lăţime). lat. ordonare. subţire. deasupra sau dedesubtul lui. aproape. să-şi îmbogăţească experienţa senzorială. înserieri ale obiectelor după formă. peste.câte sunt în grupa. motivează apartenenţa unui obiect la o grupă dată. cel mai departe. cantitatea lor.. apreciind global unde sunt mai multe/ mai puţine. pe baza unor însuşiri comune (formă. comparare. triunghi. cel mai aproape. bannere.decât în grupa. ori cifra .care nu are pereche în grupa.. modele atractive de coşuri de gunoi etc). recunoaşte obiectele care nu pot face parte din grupa formată.din grupa.. lung.. scurt. culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere. lângă colegul său etc. clasificarea. la cel mai mare...). grosime.. -compară grupele de obiecte prin punere în corespondenţă (formare de perechi).. - - - - să înţeleagă şi să numească relaţiile spaţiale relative. dedesubt. îngust. compară grupele formate.3”.(echivalenţa) sau „sunt mai multe/ mai puţine. ordonează obiectele unei grupe care au aceeaşi formă.. romb.. latimii.. dar dimensiuni diferite (mărime. apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă. mai aproape. mărime.. clasifică obiecte pe care există simboluri (ex. înălţime (mai multe dimensiuni). oval) poziţii spaţiale recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10. reprezintă grafic grupe de obiecte/ fiinţe (puneri în corespondenţă). au pereche în grupa.. în. sau „pentru că în grupa. lângă mine. motivându-i poziţia atunci când şi atât cât este posibil.necesităţii unui comportament adecvat (ex: realizarea unor afişe. gros.. denumirea obiectelor. pe scaun. numeşte un obiect care se găseşte la dreapta sau la stânga altui obiect. numărat in intervalul 120. departe. observă raporturile cantitative între obiectele din grupele comparate. recunoaşte/explică asemănările şi deosebirile dintre grupuri.. culoare (mai multe culori) forme geometrice (cerc.. utilizează limbajul adecvat relaţiilor spaţiale relative: pe.. spune unde se găseşte el în raport cu un anumit obiect din spaţiu (în cameră.X” – un semn oarecare). constituirea de grupuri/ mulţimi. pătrat. sub masă.. înăuntru. grupare/regrupare. lăţime.. postere.. lungime.. motivează afirmaţiile „pentru că toate. să plaseze obiecte într-un spaţiu dat ori să se plaseze corect el însuşi în raport cu un reper dat - - 108 .. verbalizează constatările efectuate. aici.

cel mai. recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1-10 şi chiar 20. descoperă care cifră lipseşte într-un şir dat. ultima. etc.. operaţii logice: conjuncţia. nici triunghi. spune ce se întâmplă înainte şi după un eveniment (activitate). recunoaste orele fixe pe ceas. înţelegând „creşterea” cu câte un element de la o „treaptă” la alta. numără crescător şi descrescător.: pentru 3. sesizând descreşterea cu câte un element de la o treaptă la alta. găsind cât mai multe soluţii. aranjează piesele geometrice în „tablouri”... efectuează operaţii de ordonare/ clasificare a pieselor geometrice. spune care activitate (eveniment) are loc: prima. foarte. alcatuieste grupe cu tot atâtea elemente (echipotente). în cadrul jocurilor cu piesele geometrice - utilizează corect gradele de comparaţie: mai. efectuează. numeşte vecinul din dreapta sau din stânga unui număr (cifre) dat (ex.să efectueze operaţii şi deducţii logice. alcătuieşte şirul descrescător 1-10. sub forma jocului logic. compune/ descompune un număr. a doua.. la fel de. alcătuieşte şirul numeric crescător (1-5 la grupa mijlocie şi 1-10 la grupele mari şi pregătitoare). in funcţie de sarcina didactică a jocului.ca şi. conform unui criteriu prestabilit. după criterii date. cunoaste utilizarea calendarului. să identifice pe 2 şi pe 4).. pornind de la un număr dat*. convenit). precum şi cu ajutorul instrumentelor adecvate - să numere de la 1 la 10 recunoscând grupele cu 1-10 obiecte şi cifrele corespunzătoare - 109 . efectuează corespondenţe între elementele a 2 grupe (corespondenţa biunivocă). nici cerc. spune care activitate (eveniment) a durat: mai mult/mai puţin. după însuşiri diferite. pune în corespondenţă cifra cu cantitatea de obiecte. disjuncţia.de acelaşi fel. realizează deducţii simple logice: dacă nu este pătrat. utilizând piesele geometrice în jocuri logice sau didactice. să măsoare timpul prin intermediul ordonării evenimentelor. înţelege relaţia număr-cifră (cifra simbolizează un număr de obiecte/ fiinţe. negaţia. tot atât de. cunoaste utilizarea ceasului. atunci este dreptunghi......

implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-10 - OM ŞI SOCIETATE să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială. aplică în viaţa cotidiană cunoştinţele învăţate. rezolva problema alegând operaţia corectă (adunare. îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane. utilizează corect limbajul matematic adecvat operaţiei matematice de adunare sau scădere (ex. identifică şi numeste primul şi ultimul element dintr-un şir de 3. dovedeşte înţelegerea semnificaţiei adunării şi scăderii. aceasta neînsemnând că este al patrulea). - repetă această relaţie în situaţii noi şi variate. utilizează adecvat numele numeralelor ordinale numărând: primul. 9 elemente (ex. într-un şir de 3. al treilea. Care şir are mai multe bărci? (rezolvarea problemei este deci grafică.: o minge de 5 lei este mai scumpă decât o minge de 3 lei). în limitele 1-10. respectă normele de convieţuire socială. utilizează corect semnul + (plus). prin aplicarea acestor cunoştinţe în viaţa cotidiană.: trasează pe caietul de matmatica o linie pe patru pătrăţele şi o altă linie pe cinci pătrăţele. rezolvă problema comparând preţuri în jocuri de rol (ex. al doilea etc. rezolvă problema utilizând semne grafice (ex. rezolvă probleme prin desen (să deseneze conţinutul problemei şi astfel să o rezolve). efectueaza operaţii de adunare şi de scădere cu 1-2 elemente. pentru a reprezenta un şir de 4 bărci roşii şi un şir de 5 bărci albastre. în limitele 1-10 să identifice poziţia unui obiect întrun şir utilizând numeralul ordinal. 5. doar între cifre (niciodată între obiecte concrete sau imagini ale acestora). discută despre relaţia cauză-efect într-o interacţiune umană. personaje şi situaţii cunoscute. 5. 7. al patrulea. împărţirea unui măr în jumătate). al cincilea). precum şi reguli de securitate personală - 110 .: 1 maşinuţă +2 maşinuţe = 3 maşinuţe).: al doilea. 10 elemente. prin manipulare de obiecte. scădere. utilizând numeralul ordinal.. manifestă atitudini tolerante faţă de alţi copii care aparţin diferitelor confesiuni/categorii minoritare să compună şi să rezolve probleme simple. – (minus) şi semnul = (egal). perceptivă). identifică un obiect. al doilea obiect dintr-un şir poate avea înscris pe el cifra 4.să efectueze operaţii de adunare şi scădere cu 1-2 unităţi. face diferenţa între numeralul ordinal şi cel cardinal (ex.

îşi cunoaşte responsabilitatile în microgrupul din care face parte. personaje şi situaţii cunoscute. îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane. isi adapteaza comportamentul la diferite situaţii. individual sau în grup. sesizează modificările produse în urma mototolirii hârtiei sau a unui material textil. suitaş. utilizează unelte uşor de manevrat. treptat. foarfece vesela. dobândeşte. manifestă un comportament de cooperare în grup pentru îndeplinirea unei activităţi comune observă caracteristici ale materialelor din natură şi a celor sintetice (formă. să proiecteze şi să găsească cât mai multe soluţii pentru realizarea temei propuse în cadrul activităţilor practice - cunoaşte şi formează numărul de urgenţă 112. - sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă. alege materialele adecvate pentru a realiza o temă. grădiniţă. 111 . selectează materialul necesar temei propuse.aţă. tacâmuri. grupul de joacă) să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice. autonomie în activitatea zilnică. sesizează modificările produse în urma întinderii hârtiei mototolite. şerveţel etc. acceptă şi oferă sprijin atunci când acest lucru i se cere . ac. culoare. netezime etc. manifestă spirit cooperant în activităţile de grup. sesizează modificările în urma udării hârtiei sau a unui material textil. dimensiune. lipici. hărtie creponată.) colectează materiale din natură. verbalizează acţiunile întreprinse. denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasată. îşi evaluează comportamentul. în raport cu normele de convieţuire socială.să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie. tema dată. găseşte o motivaţie pentru fiecare acţiune practică de acest gen. deşeuri (materiale refolosibile) şi le găseaste utilitatea. ESTETIC ŞI CREATIV să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului să diferenţieze auditiv timbrul si - ascultă şi reproduce onomatopeic sunete din natură şi din mediul înconjurător. conştientizează consecinţele pozitive şi negative ale actelor sale de comportament asupra sa şi asupra celorlalţi. vioară. sârmă. să sesizeze modificările materialelor în urma prelucrării lor să identifice. folosind un limbaj adecvat execută.

presare. jocuri muzicale. rupere. decolorare. plastilina. decolorare. îmbinare. redă forme. alternanţe) opere de artă adecvate vârstei şi temei de stud 112 . decorare. forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice. realizează compoziţii plastice. şevalet. lut. trompetă. acuarele. ştampilare. planşă. frământare. pămătuful de vată. concrete sau abstracte. plierea hârtiei). să obţină efecte plastice. albastru. adâncire. haşurare. stropire. cu teme date sau la liberă alegere. degetul etc. apăsare. stropirea. colaj. suprapunere. colorare. prin prelucrarea formelor spontane (punct. aplatizare.) obţine efecte plastice prin combinarea culorilor sau alte tehnici (fuzionare. de dimensiuni şi culori diferite prin aplicarea unor tehnici complementare modelajului. ale non-culorilor: negru. adăugarea unor linii/puncte) modelează prin: mişcare translatorie a palmelor faţă de planşetă împreunarea capetelor prin lipire. firul de aţă. amprentă. cooperează în realizarea unor lucrări plastice complexe. amestecul culorilor). verde. - chitară. mişcare circulară. cântă în colectiv. pian. pensula. fluier etc. alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu nonculorile elemente decorative (combinaţii. denumiri ale culorilor de bază: roşu. foloseşte cuvinte şi expresii specifice activităţilor artistico-plastice (şablon. stropire. în grupuri mici şi individual cântă cu acompaniamentul unui instrument care îi permite educatoarei să cânte concomitent cu vocea. corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia să redea teme plastice specifice desenului. decolorarea. audiţii adecvate vârstei şi temei de studiu. suprapunere. adâncire. galben.intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale să diferenţieze auditiv durata determinată a sunetelor din mediul apropiat şi a sunetelor muzicale să diferenţieze auditiv înălţimea sunetelor muzicale să intoneze cântece pentru copii. apăsare. planşetă etc. să cânte cântecele în aranjamente armonico-polifonice elementare să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale.) sunetul vorbit si sunetul cântat cântece. presare. execută efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de lucru (suprapunerea. ştergere. jocuri cu text si cant. - - să utilizeze un limbaj adecvat cu privire la diferitele activităţi plastice - denumiri ale obiectelor specifice: creion.

Drepţi!”. în condiţii variate. „Artişti populari şi meşteri făurari” etc. mini-basket dansuri tematice. palme. se joacă (utilizând corect mişcările şi regulile) jocuri de mişcare pentru copii sau jocuri sportive. cu şi fără obiecte (minge. .. cap. .. „Cine face asta?”. nu bea apă imediat după efort. tragere şi împingere mini-fotbal. execută acţiuni motrice cu grad de complexitate din ce în ce mai mare. „De pe câmp. cât mai aproape de situaţiile reale.La stânga!”. săculeţ cu nisip. execută corect acţiunile motrice învăţate. - - respectă regulile stabilite de comun acord în cadrul grupului. spate. „Cum se construiesc casele?”. 113 . nu aleargă cu gura deschisă. săritură în adâncime deprinderi utilitar aplicative: transport de greutăţi. gat..) deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers. căţărare. denumirea unor părţi ale corpului implicate in mişcare (braţe. îşi verifică ţinuta vestimentară şi starea fizică generală înainte de începerea activităţii. „Haideţi în excursie!”. fair-play - descrie acţiuni specifice tehnicilor folosite în cadrul activităţilor plastice. îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare. . pe masa noastră”.. alergare şi variante de alergare. manifestă progresiv capacitatea de a executa corect un exerciţiu fizic în număr crescut de repetări. recurge la exerciţii de respiraţie după o perioadă de efort prelungit. genunchi. de competiţie. respecta poziţia corectă pentru comenzile: . euritmice. coardă etc. picioare. depune efort pe durată de timp din ce în ce mai mare.).PSIHOMOTRIC să cunoască şi să aplice regulile de igienă a efortului fizic să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând. şezând şi în deplasare). să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte să manifeste în timpul activităţii atitudini de cooperare. Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „La piaţă”. respecta poziţia corectă a corpului şi a segmentelor acestuia pentru comenzile de mers şi alergare (obişnuit şi în diferite variante).Pe loc repaus!”. „În grădiniţa noastră…”. participă activ (în spiritul jocului) şi să-şi aducă contribuţia la reuşita echipei. parcurge o distanţă scurtă din ce în ce mai repede. săritură în lungime. „Arhitectura oraşului/parcului nostru”. spirit de echipă. coate etc.La dreapta!”. inspiră pe nas şi expira pe gură.

catalog. ŞTIINŢE să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (obiecte. completează desene simple începute sau urmăreşte perceptiv anumite trasee simple. treptat. întreabă şi răspunde la întrebări. numeşte elementele structurale ale mediului apropiat: apă. Sugestii de conţinuturi grupa/casa/comunitate a noastră şi regulile ei. fauna. învăţând să le traseze. aer. jocuri de rol sau activităţi de învăţare (spontană sau dirijată). să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect să recunoască cuvinte simple şi litere în contexte familiare să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date să înţeleagă semnificaţia cuvintelor. plante. fenomene etc. trei sau mai multe cuvinte. unelte/instrumente/apa ratură specifice (însuşiri. la rândul său. propoziţii din două. concomitent cu imaginile din carte. fenomene ale naturii). - - să audieze cu atenţie un text. discută cu colegii. muncă şi învăţătură (delimitări. precum şi - - - - 114 .Ce şi cum vreau să fiu? Nivel de studiu: 3-5 ani Domenii experienţiale LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiective de referinţă să participe la activităţile de grup. învaţă cuvinte noi şi le utilizează în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare. trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei. animale. meserii/profesii. inclusiv la activităţile de joc. apa. ori ascultând povestea spusă de educatoare şi povesteşte. o poveste ascultată. recunoaşte global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau simboluri din calendarul naturii. reguli de folosire). să reacţioneze la acestea Comportamente ia parte la discuţii în mici grupuri informale. vegetaţia. urmăreşte linia unei poveşti. responsabilităţi şi comportamente în legătură cu procesul muncii. munca în calitate de angajat/munca în familie sau în propria gospodărie. atât în calitate de vorbitor. fiinţa umană ca parte integrantă a mediului. aerul. se exprimă coerent pentru a se face înţeles. solul. trasează independent litere şi cifre în cadrul unor jocuri didactice. cât şi în calitate de auditor să înţeleagă şi să transmită mesaje simple. dobandeşte informaţii prin ascultarea cu atenţie a mesajului. literelor şi cifrelor. interferenţe etc. din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc.). sol. oameni şi a elementelor create de aceştia. primeşte mesaje şi îndeplineşte instrucţiuni simple. cu educatoarea şi cu alţi adulţi despre vieţuitoare. plante. compune.

culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan - - 115 . apoi de mai multe simultan. ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea. pune întrebări legate de aspectele ce prezintă interes pentru el. fulger. furtună. tunet) în momentul producerii lor. clasificarea.: forme neregulate ori regulate. şireturi. trăsnet. denumirea obiectelor. acvatice etc. utilizând cuburi. respectă regulile de igienă individuală şi colectivă. adulţi). constituirea de grupuri/ mulţimi.). arătând utilitatea acestora să recunoască şi să descrie verbal şi/sau grafic anumite schimbări şi transformări din mediul apropiat să comunice impresii. selectează şi grupează obiectele de aceeaşi formă/ mărime/ culoare (la început ţinând seama de un singur criteriu. recunoaşte şi denumeşte obiectele indicate. hrănirea acestora. adresează întrebări în legătură cu cele observate. sfoară). vieţuitoare etc. pe baza unor însuşiri comune (formă. animalelor. construieşte spaţii închise (ex. ia atitudine faţă de cei care greşesc. lungime. mărime. respectă regulile de convieţuire socială manifestând un comportament civilizat în relaţiile cu cei din jur (copii. diferenţieri ale obiectelor după forma. comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. participă la întreţinerea şi îngrijirea mediului apropiat (plante. sârmă. ninsoare.interdependenţa dintre ele. să enumere părţile componente ale corpului uman. animalelor. cere explicaţii legate de modul de producere a fenomenelor şi efectele acestora asupra mediului. utilizează în acţiuni simple unelte de curăţare a mediului ambiant. grindină. recunoaşte fenomene ale naturii (vânt. îngheţ. manifestă atitudini de responsabilitate faţă de mediul în care trăieşte (ex: construirea de adăposturi pentru păsări pe timp de iarnă. plantelor. adresează întrebări în legătură cu aspectele studiate/observate vorbeşte despre plantele şi animalele din mediile terestre. ploaie. motivează necesitatea protecţiei mediului de către om. culoare (3-5 culori) apreciere globală a cantităţii si apreciere prin punere in perechi să-şi îmbogăţească experienţa senzorială. observă obiectele din sala de grupă. lăţime (mare/mic -3 – 4 anil şi mijlociu – 4-5 ani. mărime. îşi asumă responsabilităţi de îngrijire/ocrotire a mediului apropiat lui. aplicând cunoştinţele dobândite să aplice norme de comportare specifice asigurării sănătăţii şi protecţiei omului şi naturii enumeră părţi componente ale plantelor. cantitatea lor. viscol. briză. idei pe baza observărilor făcute să manifeste disponibilitate în a participa la acţiuni de îngrijire şi protejare a mediului.

numără şi efectuează operaţii de adunare şi scădere cu o unitate în intervalul 1-5. ordonare. compune probleme simple în limitele 1-3... dreptunghi). realizează corespondenţa de unu la unu pentru a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine obiecte decât o alta. 3. la dreapta. numeşte vecinul din dreapta sau din stânga unui număr (cifre) dat (ex.să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere. pătrat. comparare. - recunoaşte şi denumeşte cifre în intervalul 1-5. mai mult decât. grădiniţă. numărat in intervalul 15 si cifrele de la 1 la 5 ( 1-3 la 3-4 ani şi 1-5 la 4-5 ani) adunare şi scădere cu 1 unitate în intervalul 1-5 ( 4-5 ani) efectuează operaţii de adunare şi scădere cu 1 unitate în limitele 1-5 - să compună şi să rezolve probleme simple. grupul de - - îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane. apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă să recunoască. - in limitele 1-5 ( 1-3 la 3-4 ani şi 1-5 la 4-5 ani) (multe. la stânga etc. mai lung etc. utilizează corect limbajul matematic adecvat operaţiei matematice de adunare sau scădere (ex. jos.: 1 maşinuţă +2 maşinuţe = 3 maşinuţe). pătrat. 2. trasează cifre în intervalul 1-5. alcatuieste grupe de 1. compune probleme simple în limitele 1-5. 4. pătrat. sub... mai puţin decât.: pentru 3. grupare/regrupare. respectă normele de convieţuire socială. triunghi. să construiască şi să utilizeze forma geometrică cerc. compară două beţişoare şi să identifice care este mai gros. - - recunoaşte şi denumeşte figuri geometrice (cerc. prin adăugarea/ extragerea unui element. clasificare. dreptunghi în jocuri să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare - execută serii de obiecte (3 dimensiuni) folosindu-se de criteriile cunoscute. personaje şi situaţii cunoscute. prin adăugarea/extragerea unui element. tot atâtea) forme geometrice (cerc.. triunghi. 116 . implicând adunarea/ scăderea în limitele 1-5 OM ŞI SOCIETATE să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială. puţine. să denumească. 5 obiecte -construieşte grupe de obiecte prin corespondenţă biunivocă (de unu la unu). precum şi reguli de securitate personală să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie. să identifice pe 2 şi pe 4).. alcatuieşte şirul numeric crescător şi descrescător în limitele 1-5. pune în corespondenţă cifra cu cantitatea de obiecte. triunghi) poziţii spaţiale: sus. deasupra.

grădiniţă.cunoaşte şi respectă tradiţiile populare. selectează adecvat uneltele si materialele necesare. denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasată.) cântece. conform temei alese/date. cunoaşte numele capitalei. istorice. singuri. diferenţiază sunetul vorbit de cel cântat şi sunete produse de diferite obiecte sonore. sunete ale obiectelor din mediul apropiat sunete produse de diferite obiecte sonore sunete produse de diferite instrumente muzicale (toba. împreună cu sau acompaniaţi de educatoare. grupul de joacă) să descrie şi să identifice elemente locale specifice ţării noastre şi zonei în care locuieşte (elemente de relief. treptat. sărbătorile religioase ale familiei şi ale comunităţii. vioara. execută individual sau în grup tema dată. manifestă stabilitate şi perseverenţă în activitate. că a dobândit încredere în forţele proprii. - ESTETIC ŞI CREATIV să descopere lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului. să manifeste prietenie. descoperă lumea înconjurătoare cu ajutorul auzului. foarfece vesela. dovedind. folosind un limbaj adecvat. acceptă şi oferă sprijin. pliere. pian etc. lipici. hârtie creponată. îndoire etc. numele străzii etc. aşezare geografică. jocuri 117 . religioase. sesizează modificările produse in urma acţiunii cu/asupra unor materiale de lucru (mototolire. etnice) să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice să fie capabil să realizeze lucrări practic.). cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor practice şi verbalizează acţiunile specifice întreprinse. armonie. al oraşului natal. toleranţă. obiecte sonore sau jucării muzicale. cunoaşte responsabilităţile în microgrupul din care face parte. acompaniază cântecele cunoscute cu mişcări corporale. valorificând deprinderile de lucru însuşite manifestă atitudini tolerante faţă de alţi copii care aparţin diferitelor confesiuni/categorii minoritare. concomitent cu învăţarea autocontrolului să-şi adapteze comportamentul propriu la cerinţele grupului în care trăieşte (familie. sârmă. să diferenţieze auditiv timbrul si intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale să intoneze cântece pentru copii să acompanieze ritmic cântecele - - - sunete din natura.aţă.joacă) să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive. ac. cântă cu dezinvoltură cântece pentru copii. . - ascultă şi respectă alte păreri. şerveţel etc. identifică forme de relief. suitaş. tacâmuri. cunoaşte numele ţării de origine şi al localităţii natale şi îşi cunoaşte domiciliul. obiective socio-culturale.

audiţii adecvate vârstei şi temei studiate. scene de familie. plastilina. -aplică pe suprafete date sau libere culoare (cu pensula. se mişcă liber în concordanţă cu caracterul unor cântece pentru copii. ceracolor etc. lut.). pensulă. să exerseze deprinderile tehnice specifice modelajului în redarea unor teme plastice să compună în mod original şi personal spaţiul plastic să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii. jocuri cu text si cant. utilizează diferite imagini. şevalet.etc. coca etc. text onomatopeic şi mişcare etc. respectând conturul acestora.) în exprimarea liberă a gestului grafic (chiar şi prin mâzgălituri). jocuri ale copiilor. - - - să obţină efecte plastice. pregăteşte materialul de modelat (plastilina. lut. ale altor culori şi nuanţe şi ale non-culorilor: negru. galben. muzicale. pensula. recunosc peisaje. recunosc lucrările lor şi pe ale colegilor. all unei piese populare din zonă şi a unor fragmente din muzică cultă sugestive pentru specificul de vârst ăal copiilor.să asocieze mişcările sugerate de textul cântecului cu ritmul acestuia să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia. verde. planşa. - - - denumiri ale obiectelor specifice: creion. alb opere de artă adecvate vârstei şi temei studiate. activităţi cotidiene ale oamenilor) PSIHOMOTRIC să cunoască şi să aplice regulile de igienă referitoare la igiena - utilizează corect instrumentele de lucru (creion. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale.). planşeta etc. - cunoaşte şi foloseşte echipamentul specific la activităţile de educaţie fizică. poveşti. şarpe. peisaje.) realizează compoziţii plastice prin prelucrarea formelor spontane. burete. albastru. eroi din poveşti etc. ascultă cu plăcere şi uneori chiar recunoaşte fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. creează forme noi prin îmbinarea unor elemente cunoscute. modelează forme de bază (minge. să redea teme plastice specifice desenului - improvizează spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic şi melodie. cornuleţe etc. forme spontane şi elaborate prin tehnici specifice picturii. imagini din filme. carioca. aplică tehnici de lucru învăţate pentru redarea unei teme date sau din imaginaţie.). creionul. denumiri ale culorilor de baza: roşu. cretă. acuarele. - deprinderi motrice de bază: mers şi variante 118 .

Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Pe şantier”. mers in echilibru între două linii trasate pe sol. alergare şi variante de alergare.echipamentului să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând. respectă poziţia corectă a corpului şi a segmentelor acestuia pentru comenzile de mers şi alergare (obişnuit şi în diferite variante). - să perceapă componentele spaţiotemporale (ritm. în condiţii variate. durată. „La fabrica de pâine”.se joacă (utilizând corect mişcările şi regulile) jocuri de mişcare pentru copii sau jocuri sportive. cinstit şi bun”. dovedeşte că şi-a însuşit corect schema corporală. localizare) să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte - execută corect acţiunile motrice învăţate. dansuri tematice. căţărare dansuri populare. săritură deprinderi utilitar aplicative: târâre pe palme şi genunchi. de mers. distanţă. tragere şi împingere. şezând şi în deplasare) - respectă regulile de igienă individuală şi colectivă. execută corect mişcările diferitelor segmente ale corpului. . „Şi eu muncesc…” etc. „Harnic. răspunde motric la o comandă dată. alergare şi săritură păstrând poziţia corectă. cât mai aproape de situaţiile reale. execută exerciţii de mers. „Vreau să fiu de folos…”. euritmice 119 . îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare.

antonime. - Comportamente ia parte la discuţii în mici grupuri informale. desen etc. atât în calitate de vorbitor. munca în calitate de angajat/munca în familie sau în propria gospodărie. ascultă şi să reacţionează adecvat la poveşti. activităţii personale şi/sau a relaţiilor cu ceilalţi şi simultan să utilizeze un limbaj oral corect din punct de vedere gramatical. final sau median din cuvântul pronunţat oral. pronunţă corect sunetele limbii române. demonstreaza înţelegerea textului apelând la diferite modalităţi de redare sau rememorare a acestuia (repovestire. să reacţioneze la acestea. intuieşte sensul unui cuvânt în cadrul jocurilor. răspunde adecvat (verbal sau comportamental) la ceea ce i se spune. cât şi în calitate de auditor. omonime. dobândeste informaţii prin ascultarea cu atenţie a mesajului. ia parte la activităţile de joc. - - să distingă sunetele ce compun cuvintele şi să le pronunţe corect. recunoaşte. - Sugestii de conţinuturi grupa/casa/comunitate a noastră şi regulile ei. pune şi răspunde la întrebări de tipul: De ce?. responsabilităţi şi comportamente în legătură cu educaţia/dezvoltarea personală. patron/angajat. primeşte mesaje şi îndeplineşte instrucţiuni simple. de învăţare în grup. inclusiv la activităţile de joc. întreabă şi răspunde la întrebări. transmite un mesaj simplu în cadrul jocului sau activităţilor de învăţare. sugereazeace este de făcut mai departe într-un joc. educaţia pentru dezvoltare durabilă - - să audieze cu atenţie un text. fie prin mijloace audio-vizuale. ori ascultând povestea spusă de profesor. concomitent cu imaginile din carte. urmăreşte linia unei poveşti. muncă şi învăţătură (delimitări. unelte/instrumente/apa ratură specifice (însuşiri.). numeşte sau marchează grafic sunetul iniţial. meserii/profesii. dramatizare. continuând secvenţe de acţiuni.). solicita ajutorul adultului atunci când nu înţelege un mesaj. poezii. Unde?. responsabilităţi şi comportamente în legătură cu procesul muncii. întrebuinţeaza regulile unui dialog. ştie să se prezinte şi să facă prezentări. învaţă cuvinte noi în cadrul jocurilor sau activităţilor de învăţare propriuzisă. reguli de folosire). alte tipuri de text transmise fie prin citire sau povestire de către un adult. se exprima coerent pentru a se face înţeles. - - 120 . Ce înseamnă? utilizeaza treptat sinonime. să-şi îmbogăţească vocabularul activ şi pasiv pe baza experienţei. interferenţe etc. să reţină ideile acestuia şi să demonstreze că l-a înţeles. resurse naturale/resurse umane.Ce şi cum vreau să fiu? Nivel de studiu: 5 – 6/7 ani Domenii experienţiale LIMBĂ ŞI COMUNICARE Obiective de referinţă să participe la activităţile de grup. o activitate. situaţiilor de învăţare. să înţeleagă şi să transmită mesaje simple. Când?.

structuri verbale. la ale cărei imagini doreşte să se uite sau una din cărţile elaborate de copii. utilizează calităţile expresive ale limbajului oral şi ale celui corporal în transmiterea unor idei şi sentimente.să recepteze un text care i se citeşte ori i se povesteşte. în concordanţă cu mesajul transmis. - - să manifeste interes pentru citit - înţelege şi spune că scrisul. iar silabele din sunete. ghicitori. „citeşte” succesiuni de imagini alcătuind o naraţiune pe baza lor. realizeaza mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei povestiri sau poezii. mici dramatizări. ştie cum să se poarte cu o carte: cum să o deschidă. să aleagă cartea care doreşte să îi fie citită ori o carte anume. singur sau cu sprijin. rime. înţelegând în mod intuitiv caracteristicile expresive şi estetice ale acestuia - înţelege felul în care propoziţiile sunt alcătuite din cuvinte. cele din ziare ne povestesc despre lucruri care se petrec în lume. nuanţarera vocii. mici povestiri. cuvintele scrise dintr-o carte ne spun o poveste.citit”.creează. povesteşte ceea ce a . cu sprijinul educatoarei şi folosind indicaţiile sugerate de text. . reţine expresii ritmate şi rimate. dintr-o librărie etc. utilizând vorbirea dialogată. cum se întorc paginile. să nu o murdărească. discută despre cărţi (poveşti. discută despre personaje din poveşti. ritmului. solicita explicarea unui cuvânt necunoscut. utilizând intuitiv elementele expresive ale limbajului să fie capabil să creeze el însuşi (cu ajutor) structuri verbale. alcătuieste propoziţii simple şi dezvoltate (despre obiecte şi fiinţe familiare..). în grupă. aspecte ale vieţii sociale etc. povestiri. pauzei. să nu îndoaie foile. recunoaşte global şi contextual (ajutându-se de imagini) cuvinte sau să recunoască cuvinte simple şi - 121 . recită poezii cu respectarea intonaţiei. personaje din poveşti. de unde începe. intonaţia. găseste locul unde sunt cărţile pentru copii în biblioteca clasei. cuvintele din revistele sportive ne vorbesc despre sportivi etc. utilizând intuitiv elementele expresive să înţeleagă că tipăritura (scrisul) are înţeles (semnificaţie). cuvintele din silabe. să fie capabil să îi aducă educatoarei o carte anume. rime. spune dacă şi de ce i-au plăcut sau nu cărţi/poveşti/poezii cu care a venit în contact. ştie să se descurce în biblioteca clasei. ghicitori.. poezii) care i s-au citit ori la ale căror ilustraţii au privit.

romb. mărime. constituirea de grupuri/ mulţimi.ou” sau două jetoane pe care scrie . albume) folosindu-se de decupaje ale literelor sau cuvintelor. recunoaşte şi identifică după formă literele şi cifrele şi să le denumească (litere familiare. trasează peste modelul punctat al literei de tipar sau cifrei. imagini şi eventuale cuvinte sau texte pe care adultul i le citeşte. din numele propriu/uşor de recunoscut: A. clasificarea. B. din lista cu sarcini a copilului de serviciu etc. pe baza unor însuşiri comune (formă. compară grupele formate. din catalog (prezent – P. răsucit pe o parte şi curbat spre interior de la ambele extremităţi). absent – A). I.litere în contexte familiare - simboluri din calendarul naturii. lungime) sau prin numirea unei proprietăţi comune . mărime.mama” etc. copilul va hotărî dacă se potrivesc cu sarcina primită). dreptunghi.: să potrivească două jetoane pe care este desenat un ou. jurnale. urs. culoare) luate în considerare separat sau mai multe simultan - - 122 . O. să utilizeze desene. oval) să utilizeze materiale scrise în vederea executării unei sarcini date. locuri ale participanţilor sau obiectelor într-un joc/context dat etc. clasifică obiecte/fiinţe după diverse criterii (culoare. cerculeţe. soare etc.: tot ce găseşte despre pisică. de scrierea personală şi de orice altă modalitate.: jocuri de mişcare). simboluri pentru a transmite semnificaţie - - - să înţeleagă semnificaţia cuvintelor.. caută în dicţionare.. alături fiind scris . ca bază a cunoştinţelor matematice referitoare la recunoaşterea. literelor şi cifrelor. recunoaşte global două cuvinte identice însoţite de imaginea corespunzătoare (ex. învăţând să le traseze. lăţime.C. încurajaţi de educatoare. formă. reviste pentru copii informaţii (imagini. înălţime (mai multe dimensiuni). lungime. - - ŞTIINŢE să-şi îmbogăţească experienţa senzorială. denumirea obiectelor. utilizeaza corect caietul de „scriere” (tip matematică/geometrie sau dictando). recunoaşte asemănările şi deosebirile dintre grupuri. triunghi. pentru a semnifica direcţii.).. litere sau text) despre tema dată (ex. cantitatea lor.. contribuie la scrieri colective (dicţionare.: litera C poate fi „scrisă” prin aşezarea pe sol a corpului. U etc. „scrie” litere cunoscute cu ajutorul propriului corp sau a unor părţi componente (ex. utilizează.şi cifrele 15). litere etc. cărţi. leagă sunetul de litera de corespondentă. săgeţi. cruciuliţe. pătrat. diferenţieri ale obiectelor după formă. culoare (mai multe culori) forme geometrice (cerc. în jocurile de rol ori în alte tipuri de jocuri (ex. mărime. apreciind global unde sunt mai multe/ mai puţine. cu ajutor acordat sau din proprie iniţiativă.

lumea teatrului.). ordonare.. a filmului etc. precum şi reguli de securitate personală să aprecieze în situaţii concrete unele comportamente şi atitudini în raport cu norme prestabilite şi cunoscute - discută despre profesii. de la cel mai tare la cel mai slab şi invers. 3.…5 obiecte (la grupa mică). clasificare. adresează întrebări în legătură cu cele observate. alcătuieşte grupe de 1. precum şi interdependenţa dintre ele să comunice impresii. de la cel mai pătrunzător la cel mai slab şi invers. 2. instrumente şi unelte utilizate.. idei proprii. comparare. comunică în cadrul grupului rezultatele investigaţiilor. respectă normele de convieţuire socială. 123 . descoperă modalităţi noi de exprimare a emoţiilor şi sentimentelor prin antrenarea organelor de simţ şi a elementelor componente ale propriului corp.să efectueze operaţii cu grupele de obiecte constituite în funcţie de diferite criterii date ori găsite de el însuşi: triere. numără corect aceste obiecte. recunoaşte şi indică cifrele (intervalul 1-5). îşi apreciază propriul comportament în raport cu persoane. realizează corespondenţa de unu la unu pentru a arăta că o grupă are mai multe sau mai puţine obiecte decât o alta. operaţii de adunare cu 1-2 unităţi în intervalul 1-10.5 peste linii punctate deja trasate. să cunoască unele elemente componente ale lumii înconjurătoare (ex. despre comunităţi şi activitatea lor etc. 2. despre reguli şi principii de bază în raporturile de servicu. - recunoaştere şi trasare cifre de la 1 la 10.: fiinţa umană ca parte integrantă a mediului. motivează de ce sunt mai multe/ mai puţine obiecte şi ce se poate face ca să fie „tot atâtea”. personaje şi situaţii cunoscute. apreciere a cantităţii prin punere în corespondenţă să numere de la 1 la 5 recunoscând grupele cu 1-5 obiecte şi cifrele corespunzătoare - ordonează obiectele după culoare. numărat in intervalul 120. idei pe baza observărilor efectuate - - OM ŞI SOCIETATE să cunoască şi să respecte normele necesare integrării în viaţa socială. gânduri. ordonează obiecte după miros. cu sentimente. de la culoarea/ nuanţa cea mai deschisă la cea mai închisă şi invers. trasează cifrele 1. ordonează obiectele după sunetul pe care îl emit. utilizează formulele de politeţe în diferite situaţii. grupare/regrupare.. învaţă să aştepte într-o situaţie dată.

denumiri ale obiectelor specifice: creion. să cunoască şi să utilizeze unelte simple de lucru pentru realizarea unei activităţi practice să fie capabil să realizeze lucrări practice inspirate din natură şi viaţa cotidiană. trompetă. intensitate (tare. lipici. joase). sârmă. pian.). toleranţă.aţă. treptat. tamburină etc. improvizează spontan scurte motive sincretice (text onomatopeic şi melodie. cunoaşte materialele de lucru specifice activităţilor practice şi verbalizează acţiunile specifice întreprinse. manifestă stabilitate şi perseverenţă în activitate. clopoţel. diferenţiază şi reproduce sunete înalte şi joase (intervalul Sol-Do). foarfece vesela. vioară. treptat. şerveţel etc. - diferenţiază şi reproduce sunete de intensităţi contrastante: tare-încet. chitară. executa efecte plastice cu pensula sau folosind diferite alte tehnici de lucru (suprapunerea. încet) cântece. ascultă cu plăcere şi uneori chiar recunoaşte fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. chiar dacă acestea sunt în opoziţie cu trăirile proprii. decolorarea. jocuri cu text si cant. jocuri muzicale.). valorificând deprinderile de lucru însuşite - - ESTETIC ŞI CREATIV să diferenţieze auditiv timbrul şi intensitatea sunetelor din mediul apropiat şi al sunetelor muzicale să intoneze cântece pentru copii să exprime prin mişcare starea sufletească creată de muzica audiată să asculte şi să recunoască fragmente din creaţii muzicale naţionale şi universale. dobândeşte. să manifeste prietenie. dovedind. acompaniază cântecele cunoscute cu mişcări corporale. ac. pămătuful de vată.) sunetul vorbit si sunetul cântat diferenţieri de sunete după: înălţime (înalte. împreună cu sau acompaniaţi de educatoare. tacâmuri. degetul etc. concomitent cu învăţarea autocontrolului - manifestă atitudini tolerante faţă de reacţii emoţionale care sunt exprimate în jurul lor. obiecte sonore sau jucării muzicale (tobă. manifestă un comportament de cooperare în grup pentru îndeplinirea unei activităţi comune. conştientizează consecinţele pozitive şi negative ale actelor sale de comportament asupra sa şi asupra celorlalţi. fluier etc. să redea teme plastice specifice desenului/picturii. armonie. text onomatopeic şi mişcare etc. autonomie în activitatea zilnică. audiţii adecvate vârstei şi temei studiate. suitaş. folosind un limbaj adecvat.să trăiască în relaţiile cu cei din jur stări afective pozitive. corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia. - - - - execută linii drepte sau curbe închise/deschise. singuri. manifestă spirit cooperant în activităţile de grup. că a dobândit încredere în forţele proprii. sunete produse de diferite obiecte sonore sunete produse de diferite instrumente muzicale (tobă. hârtie creponată. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. execută individual sau în grup tema dată. - - cântă cu dezinvoltură cântece pentru copii. denumiri ale obiectelor specifice activităţilor practice şi practicgospodăreşti: hârtie glasată.) - 124 .

descrie lucrările proprii sau ale celorlalţi copii. verde. ţinând cont de aspectul lor şi de sentimentele pe care acestea le trezesc în sufletul copilului. tombole etc. şevalet. particpa la crearea cadrului estetic specific ambiental. - Sugestii de teme pentru proiecte sau teme care pot fi abordate în afara proiectelor: „Pe şantier”. scene de familie. descopera semnificaţia lucrărilor din analiza culorilor. alergare şi variante de alergare. săritură în adâncime deprinderi utilitar aplicative: trasee cu combinaţii de deprinderi mini-fotbal. distanţă. jocuri ale copiilor. decorări. - - - să se folosească de acţiunile motrice învăţate pentru a exprima sentimente şi/sau comportamente. acuarele. 125 . şezând şi în deplasare) să perceapă componentele spaţiotemporale (ritm. folosindu-se de mişcare. peisaje. să interpreteze liber. execută corect mişcările diferitelor segmente ale corpului. mini-basket dansuri populare. ale non-culorilor: negru. lut. folosindu-se de mişcare. - răspunde motric la o comandă dată. durată. modelaj si pictura/colaj etc. „Şi eu muncesc…”. modifica modelul dat prin adăugare sau restructurare. formelor. plastilina. activităţi cotidiene ale oamenilor) PSIHOMOTRIC să-şi formeze o ţinută corporală corectă (în poziţia stând. cât mai aproape de situaţiile reale. liniilor. se exprima într-un limbaj adecvat.să compună în mod original şi personal spaţiul plastic. îşi coordonează mişcările cu ritmul solicitat de educatoare. corespunzătoare vârstei şi preocupărilor sale. săritură în lungime. „Munca e brăţară de aur”. la diferite ritmuri. dansuri tematice. deprinderi motrice de bază: mers şi variante de mers. euritmice. exprimă stări afective sau comportamente. desen grafic si pictura. denumiri ale culorilor de bază: roşu. galben. albastru. „Patron şi angajat” etc. aniversari. creativ lucrări plastice exprimând sentimente estetice - - să privească şi să recunoască creaţii artistice corespunzătoare specificului de vârstă al copilului preşcolar şi preocupărilor acestuia (portrete de copii. pentru a răspunde la diferiţi stimuli (situaţii). alb şi ale unor nuanţe ce rezultă din combinarea culorilor de bază cu nonculorile opere de artă adecvate vârstei şi temei studiate. execută corect acţiunile motrice învăţate. „Harnic. atunci când se cere să relateze ce s-a întâmplat cu propriul corp în timpul activităţii. cinstit şi bun”. se joacă (utilizând corect mişcările şi regulile) jocuri de mişcare pentru copii sau jocuri sportive. propune posibilităţi de valorificare a lucrărilor (expoziţii. planşetă etc. se raportează la un reper dat. planşă. - executa lucrări colective/individuale prin combinarea diferitelor tehnici de lucru: colaje. „La fabrica de pâine”. concursuri. exprima stări afective sau comportamente. „Vreau să fiu de folos…”. localizare) să fie apt să utilizeze deprinderile însuşite în diferite contexte - - pensula.) priveşte cu interes şi uneori chiar recunoaşte opere de artă naţionale şi universale. în condiţii variate.

culoarea şi designul lui. Educatoarea va verifica dacă ceea ce a declarat mama şi tata corespunde cu ceea ce a intuit sau declară că ştie copilul despre culorile preferate ale părinţilor. La grădiniţă. Educatoarea pregăteşte scheletul albumului împreună cu copiii (dimensiunea albumului. Tabloul culorilor vesele/Tabloul culorilor înrudite/Tabloul culorilor triste etc..). Copiii îşi prezintă unii altora albumele şi se găsesc corelaţii.grupa mică Să facem un album cu culorile preferate ale membrilor familiei noastre. Se discută cu copiii despre tema tabloului şi despre culorile folosite de pictor (ce exprimă ele. unde le întâlnim/le-am întâlnit etc. deosebiri între familii.. copilul va purta o discuţie cu educatoarea şi colegii despre culorile preferate ale mamei şi ale tatălui. 126 . cu culori triste). pe cât posibil. le cunoaştem sau nu.). degradeuri . Copilul lucrează la album adăugând culoarea preferată pe pagina dedicată părerii lui. cu culori înrudite – nuanţe de.. Copilul nu va fi implicat în activitatea de acasă. culoarea preferată – fiecare pe foaia dedicată special lui. materialul folosit pentru copertă şi în interior etc. Educatoarea aduce în clasă un tablou al unui pictor consacrat care să răspundă cerinţei (cu culori vesele.ANEXA 1 Proiect: CÂNTECUL CURCUBEULUI (în cadrul temei Când/cum se întâmplă? – focalizare pe culori) . asemănări. între copii etc. Albumul este trimis familiei cu rugămintea de a declara şi ilustra. iar părinţii vor retrimite „lucrarea” înapoi la grădiniţă într-un plic sigilat.

Se numără bucăţile de materiale adunate sau. pentru a realiza: Tabloul culorilor vesele. dimineaţa. Inventeză câte un mic cântec sau o mică poezie/ghicitoare despre produsul modelat sau pregătit. Tabloul culorilor înrudite (acest lucru se poate stabili prin tragere la sorţi. Tablourilor li se vor asocia melodii cunoscute sau melodii în primă audiţie din care se ascultă un fragment. evenimentul etc. dacă sunt foaret multe şi noi nu ştim să numărăm până la cifra respectivă. prin solicitarea părerii copiilor sau prin nominalizare directă). forme. despre modul cum sunt ele combinate. gruparea copiilor câte doi – prin asocierea a două culori care „se potrivesc” ). la întîlnirea de grup. ora din zi. cum se numesc piesele. într-un anume număr. Tabloul culorilor triste.). Identifică ingredientele şi culorile lor – le asociază cu gustul cunoscut. despre meseria de designer etc. Se pun în cutii diferite. Discută despre culorile florilor din imagini. Aduc legume şi fructe de acasă (sau le primesc de la bucătărie). e la modă? Se aduc la grădiniţă reviste cu tot felul de reclame. zile ale săptămânii. vârste diferite ale oamenilor. Alegem 2-5 culori cunoscute şi le asociem cu: momente ale zilei. Modelează din plastilină „delicatesuri culinare”. unde sunt mai puţine. vin îmbrăcaţi frumos şi defilează pe podium în faţa colegilor. sărbători cunoscute etc. Aduc flori de acasă (cât mai multe specii). dacă nu. Fiecare spune ce a adus şi îl prezintă în faţa colegilor. sexe. Se alcătuiesc 2-3 grupe de lucru. Se grupează revistele după culoarea dominantă a reclamei prezentate. despre florile pe care le recunosc. Este invitat un părinte (dacă avem aşa ceva. apreciem global (unde sunt mai multe. Pregătesc mici sandwichuri „decorate” frumos de ei şi apoi le mănâncă. în diferite culori. dacă sunt tot atâtea etc. exprimarea prin mimică a sentimentului transmis de acestea.). prietenie etc. Tablourilor li se vor asocia mirosuri sau comportamente umane cunoscute (culorile din tabloul vesel au mirosuri dulci. Se alege reclama preferată şi este prezentată copiilor. Urmăresc un film cu decoraţiuni culinare. melodia asociată lor e veselă. despre forma aranjamentului. găsim o persoană resursă) să le vorbescă despre tendinţele în domeniul publicitar. zglobie şi comportamentu potrivit cu acestea poate fi cel de bunătate. prezentându-şi ţinuta (culoare. Pregătesc o expoziţie de modă – desenează/colorează costume.) Ce e frumos. consistenţe etc. Li se prezintă 2-3 imagini cu aranjamente IKEBANA. Fiecare grupă primeşte o coală mare de carton duplex şi o anume categorie de materiale. Se strâng bucăţi de materiale textile sau din hârtie de diferite dimensiuni. cu însemne specifice (decizia asupra semnului se ia împreună cu copiii). rase umane. când este potrivită această ţinută – vârstă. Li se dă un test de minime cunoştinţe pentru a putea accede la cursuri pentru designeri (recunoaşterea culorilor din revistele aduse de ei. despre florile pe 127 .

Lucrează. 128 . tip Puzzle etc.care ei le-au adus (cum arată. De asemenea. Apoi. După execuţia lor. Totodată. într-una din zile. în aşa fel încât să aibă posibilitatea ca zilnic sau la două zile să le aşeze în locuri diferite în clasă şi decorul pentru primirea mamelor să fie mereu altul. După ce se strâng materialele se pun la dispoziţia copiilor diferite tipuri de jocuri (jocuri cu jetoane de diferite tipuri : corespondenţă faţă-verso cu imagini potrivite. Se aleg echipele şi ele îşi aleg singure materialele pe care urmează să le folosească. solicită copiii să aducă de acasă reviste. dar în variante colorat-necolorat sau colorat-umbră. ştampile. corespondenţă faţă-verso aceeaşi imagine. Se împart în 2-3 echipe şi fac aranjamente pentru mame (eventual. cu cine s-ar putea combina). în săptămâna când le serbăm – 8 martie). ce culoare. hârtie glasată sau creponată etc. timp pentru a se juca pe grupuri diferitele jocuri. Proiect: MÂNCARE PENTRU TOŢI PĂMÂNTENII (în cadrul temei Ce şi cum vreau să fiu? – focalizare pe hrană) . Jocurile vor fi lăsate la dispoziţia lor în clasă pe tot parcursul unităţii. se decide împreună cu copiii asupra jocului/jocurilor pe care vor să le gândească şi să le elaboreze. tip Piticot. în funcţie de materialele avute la dispoziţie şi de tema mare: Animalele şi hrana lor. corespondenţă jetoane colorate-carton cu umbre. cărţi.grupa mijlocie Să ne facem jocuri cu animale cunoscute şi cu hrana lor Educatoarea pregăteşte bucăţi de carton (de mărimea unui jeton sau de mărimea unei coli de carton pentru jocul tip Piticot). ce miros au. imagini. se va da timp echipelor să-şi prezinte jocul şi. informaţii scrise despre animale cunoscute şi hrana acestora. ulterior.) şi se discută despre regulile acestora şi despre materialele din care sunt făcute. discută cu colegii despre regulile jocului şi îşi împart sarcinile pentru faza de elaborare a jocului. şabloane cu animale cunoscute. creioane colorate sau tempera.

Era odată. educatoarea îi va strânge pe copii în jurul ei şi le va spune o scurtă povestioară (care este. să se alcătuiască o cărticică a alimentelor preferate. El avea multe animale şi niciodată nu uita să le îngrijească. iar adulţii să le scrie. să descopere sunetul cu care începe cuvântul care îl denumeşte. să numere silabele care îl compun. După prima zi.Coşul surpriză Educatoarea aduce în clasă un coş la colţul tematic din clasă şi le spune copiilor că acela este coşul-surpriză în care în fiecare dimineaţă vor descoperi un produs sau un aliment. au ţinut un sfat (o adunare.) Copiii pot fi încurajaţi să producă singuri sau cu sprijin mici texte de apreciere sau de prezentare ale respectivelor alimente/produse.. fie cu alimente preferate lipite în urma decupării imaginilor lor din reviste. În ea se pun animale cunoscute de ei (în fiecare zi 2-3 animale) şi se pregătesc jetoane cu mâncarea pentru ele. să-i descopere provenienţa. JOI – mere. Ştiţi de ce se numeşte ea aşa? Să vă spun cum s-au întâmplat lucrurile şi cum a ajuns această căsuţă să se numească astfel. să despartă în silabe cuvântul care îl denumeşte. care munceşte toată ziulica pentru el şi familia lui). La sfârşitul fiecărei zile. cărţi etc. dacă este posibil. Educatoarea va alege alimente sau produse de bază pentru hrana omului şi le va pune în coşul-surpriză zilnic. În vremea aceasta. un om tare gospodar (harnic. făinoase. fie cu poze ale acestora făcute cu aparatul de fotografiat etc. În ziua în care apare căsuţa la colţul tematic al clasei. studiu de caz): Aceasta este Căsuţa Dărniciei. animalele. când au văzut că omul nu mai vine.: LUNI – pâine. în funcţie de ce vor găsi. Fiecare copil va putea să şi-o realizeze după cum doreşte (fie cu alimente preferate desenate. de fapt. MIERCURI – şuncă. MARŢI – lapte. povestioare sau mici texte cu conţinut ştiinţific care să le susţină ideile prezentate şi vor alcătui cu acestea câte o planşă de prezentare pentru fiecare produs în parte. să împartă produsul în două părţi egale sau în patru părţi şi să îl dea la doi sau la patru copii. să descopere şi alte alimente/produse care fac parte din aceeaşi categorie. la marginea unei păduri. Ele stăteau într-o căsuţă ca aceasta. zilnic vor controla coşul la venirea la grădiniţă şi. educatoarea îi va ruga pe copii să discute cu părinţii şi cu fraţii mai mari despre alimentul/produsul respectiv şi să aducă în ziua următoare la grădiniţă cât mai multe informaţii în plus despre acesta pentru a le prezenta la discuţia în cerc de dimineaţa. să-l încadreze într-o categorie (lactate. vor fi dirijaţi să execute sarcini de tipul: să descrie alimentul/produsul. fie cu alimente preferate – selecţie de alimente care pot fi depozitate în mici punguţe care se pot prinde cu capsă de foi. toţi ai casei erau plecaţi la oraş după cumpărături. Nu este exclus ca în următoarea săptămână sau în aceeaşi. Copiii. să-l redea prin desen/pictură sau prin modelaj/colaj. a şedinţă în care 129 . fructe etc.). alături de casa lui. vor aduce imagini. Căsuţa Dărniciei Educatoarea pregăteşte Căsuţa Dărniciei (căsuţa de lemn cu animale pe care o aveţi deja la grupă). VINERI – morcovi). Într-o bună zi omul se îmbolnăvi şi timp de 3 zile nu a putut să iasă din casă. timp de o săptămână (ex. De asemenea.

sugerând astfel culori. în porţii mici. 130 . sfat. proprietăţi ale hranei la care ei s-au gândit). dar de atunci casa lor se numeşte Căsuţa Dărniciei şi a devenit faimoasă (vestită. De asemenea. cum le-au împărţit mâncarea şi. să numere câte silabe are numele unui animal din căsuţă şi sară într-un picior de tot atâtea ori etc. din sârmuliţe. Se pot numi şi copii de serviciu care să răspundă de îngrijirea animalelor din căsuţă şi care să noteze într-un jurnal comun al grupei ce animale au avut în grijă.. sănătoase) şi parcă mai prietene decât înainte. pentru activităţile de mişcare şi matematice (pe grupuri sau frontale). au hotărât că. dacă nu vor să moară. glasată. Şi aşa au făcut. Jurnalul va fi „citit” de educatoare. Sau. să imite mersul unora dintre acestea şi să aşeze animalele în căsuţă la distanţă de un pai una de alta. Timp de 3-4 zile se schimbă animalele în căsuţă. sunt hrănite cu o mâncare potrivită. În zilele cât vraja Căsuţei Dărniciei acţionează în grupa lor. copiii pot fi încurajaţi să compună cântece pentru animalele din căsuţă sau ghicitori/mici poezii. găsesc soluţii la problemele lor). Să fi fost oare mâncarea vrăjită? Nici noi nu ştim. o părere despre motivul care le-a determinat pe animalele din poveste să fie mai bune prietene la final. Iar în ziua când omul nostru se simţi mai bine şi merse la ele. cunoscută de toţi) în întreaga lume. din fire textile. mulţumite de munca copiilor din grupă. faimă. se discută cu copiii despre acestea. şi despre motivul care le-a determinat să devină prietene. ajutată de copii. dar întotdeauna împărţită în mod egal între ele. trebuie să împartă mâncarea rămasă prin căsuţă. în aşa fel încât să le ajungă până se va face bine stăpânul. se discută despre ce înseamnă dărnicie. din paste. pot fi încurajaţi să măsoare cu pasul distanţa de la uşă până la căsuţă (căsuţa aşezând-o în diferite locuri din clasă) sau de la căsuţă până la masa educatoarei etc.vorbesc şi se sfătuiesc. ce au primit ele de mâncare. la final. apelând la abilităţi practice (din hârtie creponată. Prin urmare. zilnic. nu mare i-a fost mirarea când le-a găsit tefere (întregi. a fi teafăr etc. cu o strângere de inimă parcă. pot fi solicitaţi să le pregătească hrană potrivită şi în porţii corespunzătoare cu numărul lor. în ultima zi la momentul cercului de dimineaţă şi toate animalele vor sta în căsuţă. din plastilină etc. om gospodar.

la construcţii vom folosi numai mâinile – pipăitul aşadar. Zilnic. timp de 10 minute vor discuta şi vor împărtăşi în grupuri oral şi într-o variantă scrisă (poate o reprezentare combinată desen şi scris realizată chiar de ei sau doar scris de către educatoare ca urmare a îndrumărilor primite de la ei) ceea ce au simţit. la colţurile/zonele/ariile pe care ea le are în grupă va pune materiale care pot fi studiate/folosite ca urmare a intervenţei numai unuia dintre simţuri (unul pentru fiecare arie: ex.. Copiii şi educatoarea discută despre colţuri şi despre regulile care trebuie respectate la ele (la colţul bibliotecii nu vom vorbi. doar în imagini sau combinat. la ştiinţă vom folosi numai nasul . Astfel. ce piedici le-a ridicat folosirea exclusivă a acestuia etc. pe durata micului proiect.mirosul aşadar. descoperă colţurile cu materialele pregătite şi cu câte un plic sigilat în care se află regulile pentru colţul respectiv. 131 . Când intră. ce au învăţat nou ca urmare a implicării acestuia cu predilecţie. Ulterior. în timp ce ceilalţi se strâng pentru cercul de dimineaţă. În plus. la arte vom folosi numai urechea – auzul aşadar).: la bibliotecă vom folosi numai ochii – văzul aşadar.grupa mare Camera surprizelor Educatoarea pregăteşte grupa în aşa fel încât numele de Cameră a surprizelor să i se potrivească (cel puţin pentru 2-3 zile).). să afle ce materiale sunt la colţuri pregătite şi ce reguli sunt formulate în plicul sigilat de la fiecare colţ în parte. nu vom duce cartea la nas sau la gură şi ne vom concentra atât de tare încât nici gălăgia nu o vom auzi – pentru că ne vom folosi doar de ochii noştri care vor privi cu mare atenţie imaginile cărţilor). vor accesa colţurile timp de 15 minute şi vor respecta regulile impuse. la colţul respectiv în ziua de. Educatoarea îi invită pe trei dintre ei să devină detectivi pentru 5 minute şi.Proiect: CELE CINCI SIMŢURI (în cadrul temei Cu ce şi cum exprimăm ceea ce simţim? – focalizare pe simţuri) . fiecare colţ va avea o tăbliţă sau un jurnal lipit pe perete unde să poată fi afişate/împărtăşite impresiile lor în legătură cu analizatorul implicat (ce lucruri frumoase au descoperit cu el. experimentat etc.. Prezentarea regulilor se poate face în cuvinte şi imagini. În prima zi a săptămânii copiii vin la grădiniţă şi găsesc pe uşă afişul cu Camera surprizelor (ceva caraghios care să îi trimită cu gândul la ceea ce vor găsi înăuntru).

cum se transmite informaţia de la nas la creier etc. Sunt anunţaţi că până la sfârşitul zilei. ulterior. mulaje etc. Totodată. când pleacă acasă. Apoi. La sfârşitul discuţiei de dimineaţă va fi localizată pe cartonul cu conturul corpului partea care răspunde de simţul respectiv şi marcată (colorată. trebuie să găsească o modalitate (un joculeţ. Camera surprizelor poate să fie îmbogăţită cu etichete pentru colţuri. o rimă. ale materialelor de la colţuri. educatoarea va trezi interesul copiilor pentru un simţ anume (ex. un bileţel.) şi. scrise de educatoare urmărită de copii în timpul scrierii acestora). pe care ei le pot face şi în alte activităţi (scrise de ei singuri după model sau fără model.) prin care să transmită părinţilor ce au aflat astăzi despre simţul respectiv şi despre partea corpului vizată în activităţi. ale acţiunilor care se întreprind acolo.). impresiile şi educatoarele pot face o reprezentare a acestora pe o planşă mare (după imaginaţia lor !). Conturul va fi afişat la nivelul copiilor pe unul dintre pereţi. relativ aproape de sursa de informaţii de la centrul de interes creat. Etichetele vor conţine denumiri ale simţurilor. măsurate cu diferite obiecte etalon şi datele vor fi trecute pe fişe separate. să găsească vecinii timpului 5 al 132 . materialele de la colţuri vor fi numărate. Aici le vom da timp suficient să îşi împărtăşească şi să îşi motiveze părerile. ataşate jurnalelor/tăbliţelor de la colţurile respective. Totul despre noi Educatoarea. În timpul activităţilor de peste zi. la cercul de dimineaţă va dezbate câteva lucruri importante despre acesta. copiii pot fi puşi să numere cât de mult pot inspira aerul acela cu miros frumos (până la cât pot inspira şi să expire tot atâta timp). articole din reviste. copiii vor fi încurajaţi să asocieze fiecărui simţ care face obiectul unui colţ din clasă o melodie sau o culoare şi acest lucru va fi dezvăluit la finalul proiectului. Se face o listă cu tot ce vor să ştie despre corpul lor.: în prima zi va da cu spray parfumat în sala de grupă sau le va da cu un parfum pentru copii etc. Cu acest prilej îi va anunţa că în următoarele zile vor afla tot ce doresc ei să ştie despre propriul lor corp. cum ne influenţează ele dispoziţia. un cântecel inventat etc. cântărite. să marcheze cu beţişoare numărul de inspiraţii/expiraţii. Totodată. desenează pe un carton mare (A2) conturul corpului unui copil (poate face lucrul acesta şi folosindu-se de un copil din grupă care să joace rol de şablon). menţionată în scris ca în machete etc. lăsându-i să se întrebe ce este acel miros sau de ce au fost parfumaţi…de aici declanşându-se discuţiile despre miros: cu ce simţim mirosul. cărţi. când fiecare copil va merge la colţul de care s-a legat mai tare sau colţul pe care l-a frecventat mai des şi va spune numele unei culori sau va interpreta un fragment muzical pe care el le consideră potrivite cu acesta. opiniile. se aleg din biblioteca grupei şi de la biblioteca şcolii cărţile care îi interesează pentru a cunoaşte tot ce vor despre corpul lor. o glumă.). de pe internet. tot împreună cu copiii. În fiecare zi a săptămânii. ce mirosuri cunoaştem. în prezenţa copiilor. se solicită ajutorul părinţilor pentru a suplimenta colţul tematic cu diferite materiale pe care le consideră folositoare pentru tema aceasta (imagini. De asemenea.

) pot fi discutate cu ei în activităţile de după amiaza. copiii pot fi invitaţi în timpul activităţilor de peste zi să scrie cuvântul nas. să găsească numărul de sunete al acestui cuvânt.expiraţiei lor etc. Proiect: SPECII ÎN PERICOL (în cadrul temei Cum a fost/este aici pe pământ? – focalizare pe animale rare) .deficienţe etc. pot să îşi picteze nasurile pentru petrecere (diferite modele) etc.grupa pregătitoare Colonia cu rarităţi Educatoarea aduce la colţul tematic câteva imagini cu diverse colonii de vieţuitoare. Sunt anunţaţi copiii că urmează să facă în grupa lor ceva deosebit: o colonie cu vieţuitoare rare. culoarea. despre copiii cu nevoi speciale . mâinile. pe grupuri mici. se incită atenţia copiilor cu privire la subiectul propus şi se defineşte termenul de colonie – cu următorul înţeles: grup de animale din aceeaşi specie. numele puilor etc. Educatoarea stabileşte împreună cu copiii formatul tabelului: ce informaţii vrem să trecem aici (numele. care duce viaţa în comun. De asemenea. cu ce sunet începe şi cu ce sunet se termină. să găsească şi alte cuvinte care încep cu acelaşi sunet. pe măsură ce aceasta este aşezată în colonie. Astfel. 133 . Colonia cu rarităţi va avea alături un panou din carton mare A2 pe care vor înregistra informaţiile despre fiecare specie rară în parte. La fel se va proceda şi cu celelalte părţi ale corpului şi simţuri (ochii – văzul. cu o panglică colorată sau oricum altfel (sugestiile vin de la copii şi se votează). La fel se poate proceda şi cu cuvintele miros sau simţ.). despre naştere sau moarte. Aspectele pe care ei le-au listat în prima zi şi care nu se încadrează strict în categoria simţuri (pot fi lucruri despre inimă sau alte organe interne. urechile – auzul. pot să îşi facă nasuri de clown sau de Pinochio din hârtie glasată. gura – gustul. să îl despartă în silabe. numele lor este trecut pe inventar. hrana. dar cu o altă culoare. Se alege locul pentru aşezarea coloniei şi se delimitează: cu cuburi. se foloseşte aceeşi culoare pentru toate numele) şi se afişează la colţul tematic (pe măsură ce sunt cunoscute şi altele. picioarele. locul unde trăieşte. în funcţie de interesul lor şi informaţiile se trec tot pe cartonul cu conturul corpului (copiii care s-au informat vor împărtăşi şi celorlalţi cunoştinţele acumulate în contexte informale). pielea – pipăitul). Se face inventarul vieţuitoarelor rare pe care le cunosc (numele lor sunt scrise în prezenţa copiilor. despre sânge şi circulaţie. La activităţile artistico-plastice şi practice pot să îşi deseneze nasul lucrând în pereche (unul se întoarce în profil şi celălalt încearcă să îi contureze nasul pe o foaie de hârtie – apoi îşi înmânează lucrarea unul altuia şi îl colorează).

soţia lui. vieţuitoarele salvate) şi îşi împart rolurile Construiesc Arca lui Noe din carton şi alte accesorii (Noe.etc.. urmând ca la grădiniţă să le prezinte colegilor şi să stabilească dacă este vorba despre o specie rară (în pericol) şi. copii care sunt îmbrăcaţi cu aceeaşi culoare ca şi corpul. Completarea informaţiilor pe panou se face în timpul zilei. colaj. în timpul activităţilor liber-alese. Îşi fac costume potrivite cu personajele (Noe. solicitându-le să găsească şi alte sensuri ale cuvântului colonie şi să le dezbată (colonie = tabără de copii.30 .. cine l-ar ajuta şi ce i-ar oferi? dacă puii lui X ar rămâne fără mamă. se va face transferul şi extinderea cunoştinţelor acumulate. copii care au arătat că ştiu cât mai multe lucruri despre. Prezentarea informaţiilor aduse de acasă se va face zilnic la cercul de dimineaţă. jocuri în care copiii pot imita mersul sau unele gesturi specifice ale speciilor în pericol identificate. colonie = aşezare etc. După o săptămână se face bilanţul: Se face inventarul vieţuitoarelor rare (corelăm numele de pe inventar cu corpul modelat şi aşezat în colonie şi citim informaţiile de pe panou). să modeleze din plastilină corpul unui exemplar al acestei specii şi să îl pună la colonia cu rarităţi.. Arca lui Noe Li se prezintă copiilor povestirea biblică Arca lui Noe.).). se pot face puzzluri cu scene în care acestea sunt reprezentate. Copiii sunt solicitaţi să aducă de acasă imagini şi alte informaţii scrise despre colonii de vieţuitoare. cine i-ar îngriji?) Corpul exemplarului se modelează de către un grup de 2-3 copii (în fiecare zi se numesc alţii – se pot stabili criterii şi pentru alegerea grupului: copii al căror nume începe cu sunetul cu care începe numele vieţuitoarei respective. copiii şi nurorile. Fiecare vieţuitoare din colonie va avea dedicată o ghicitoare sau un mic cântecel (inventate de copii pe loc – adică în timpul acestei activităţi tip evaluare). colonie = comunitate de oameni. în timp ce ceilalţi copii vor pregăti hrană pentru animalele care vor porni în călătorie (activitate practică sau artistico-plastică: modelaj. mototolire etc. la colţul Artă. într-un moment fix pe care îl dedicaţi acestei activităţi (ora 11 . copiii şi nurorile). îndoire sârmă. în acest caz.înainte de masa de prânz etc.).. 134 . ora 12.). Tot la cercul de dimineaţă sunt numărate zilnic vieţuitoarele din colonie şi se inventează situaţii-problemă de genul: dacă X din această colonie s-ar îmbolnăvi cum ar fi ajutat de ceilalţi?. dacă X ar fi înfometat pentru că nu a găsit nimic de mâncare peste zi.. şoţia. Tot în ultima zi.X.înainte de activ. se pot face exerciţii de mişcare. În timpul unităţii se pot citi povestioare despre vieţuitoarele în discuţie.

totuşi. Se fac invitaţii pentru copiii de la alte grupe sau de la o altă grădiniţă pentru reprezentaţia ce va urma. în momentele libere de după-amiaza sau atunci când copiii. Se audiază mai multe fragmente muzicale din sfera muzicii clasice (adecvate. vor să o facă. la activităţile liber-alese de dimineaţa. Sunt consultaţi copiii cu privire la momentul (data – se poate sugera o dată aproape de Paşte) când urmează a fi prezentată sceneta şi care va fi publicul ţintă. se alege fragmentul folosit pentru scena euritmică „Arca lui Noe”. împreună cu copiii. Tot cu copiii se va stabili scenariul şi mişcarile. 135 . Se prezintă sceneta în faţa invitaţilor. Se pregăteşte sceneta euritmică. nivelului de vârstă al copiilor preşcolari) şi.

ANEXA 2 PERIOADA: TEMA: OBIECTIVE DE REFERINŢĂ VIZATE: CENTRE DE INTERES DESCHISE şi MATERIALELE puse la dispoziţia copiilor: INVENTAR DE PROBLEME: Ce ştim? Ce nu ştim şi vrem să aflăm ? 136 .

ACTIVITATE METODICĂ: Tura I Săptămâna 1 Săptămâna 2 Tura a II-a Săptămâna 3 Săptămâna 4 Săptămâna 5 137 .

SĂPTĂMÂNA: DATA/ ZIUA ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE SUBTEMA: SEMNĂTURA 138 .

00 – 11.00 Jocuri şi activităţi recreative - Activitate opţională (singura de acest tip la nivel I şi ambele – în zile diferite .30 Activitate pe domenii experienţiale Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15 min.00 Jocuri şi activităţi didactice alese Jocuri şi activităţi alese Activităţi pe domenii experienţiale Activităţi de dezvoltare personală Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice) 9. la nivel II) Rutină şi tranziţie: În aer liber ! (deprinderi igienă individuală şi colectivă.00 - - Rutină: Plecarea acasă (deprinderi specifice). deprinderi de ordine şi disciplină.grupe cu orar normal – Repere orare 8.00 – 9. deprinderi de autoservire) Rutină : Gustarea (deprinderi specifice) 11.ANEXA 3 PROGRAMUL ZILNIC . deprinderi de ordine şi disciplină. deprinderi de autoservire).30 – 13. 13.) Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi (deprinderi de igienă individuală şi colectivă. 139 ..

deprinderi de ordine şi disciplină.30 – 15.00 Jocuri şi activităţi alese Activitate pe domenii de experienţiale Rutină: Întâlnirea de dimineaţă (15 min.grupe cu orar prelungit Repere orare 8.) Rutină şi tranziţie: Ne pregătim pentru activităţi! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă.00 – 11.30 – 9.PROGRAMUL ZILNIC . deprinderi de autoservire) Rutină : Masa de prânz (deprinderi specifice) 13. deprinderi de autoservire) 140 . deprinderi de autoservire) Activitate opţională (prima activitate de acest tip la nivel II) 11.30 Jocuri şi activităţi recreative - Rutină şi tranziţie: În aer liber ! (deprinderi igienă individuală şi colectivă.30 Activităţi de relaxare Jocuri şi activităţi alese - Rutină şi tranziţie: Ne pregătim să ne relaxăm! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă. deprinderi de ordine şi disciplină.30 Jocuri şi activităţi didactice alese Jocuri şi activităţi alese Activităţi pe domenii experienţiale Activităţi de dezvoltare personală Rutină: Primirea copiilor (deprinderi specifice) 8.00 - - Rutină: Micul dejun (deprinderi specifice) 9.00 – 13. deprinderi de ordine şi disciplină.00 – 8.

30 Jocuri de dezvoltare a aptitudinilor individuale Activităţi recuperatorii pe domenii de experienţiale Rutină şi tranziţie: Din nou la joacă! (deprinderi de igienă individuală şi colectivă.15. deprinderi de ordine şi disciplină.30 .30 - - Rutină: Plecarea copiilor acasă (deprinderi specifice) 141 .00 - - Rutină: Gustarea (deprinderi specifice) 16. la nivel II) 17. deprinderi de autoservire) Activitate opţională (singura activitate de acest tip la nivel I sau a doua.16.00 – 17.

3.2000 cu privire la aplicarea noului plan de învăţământ şi a programei pentru nivelul preşcolar (36/7 ani). Considerând prevederile Legii 128/1997. în timpul programului. cu respectarea prevederilor legale. ea face parte din norma cadrului didactic. În cazul în care activitatea opţională este desfăşurată de către educatoare. asociaţii. Şi în acest caz. art. opţionalul va fi considerat ca activitate didactică desfăşurată în afara programului.41945/18. Pentru activităţile opţionale de limba modernă sau de iniţiere în utilizarea calculatorului educatoarea va face dovada calificării în domeniul respectiv. persoane fizice autorizate (fie că sunt sau nu cadre didactice) plata pentru activitatea opţională se va face tot din veniturile proprii ale unităţii (donaţii sau sponsorizări).4481/08. agenţi economici. conducerile unităţilor de învăţământ preşcolar vor îndeplini prevederile prezentei Notificări.09. art. Direcţia Generală Învăţământ Preuniversitar. Pentru cazurile în care educatoarea (sau un alt cadru didactic) dispune de timpul necesar pentru desfăşurarea unei activităţi opţionale la grădiniţă şi. Dacă se recurge la colaborarea cu fundaţii. Plata pentru această activitate se va face în regim de plata cu ora sau cumul din veniturile proprii ale unităţii de învăţământ (donaţii sau sponsorizări). parte componentă a prezentului ordin (anexa 2). 4. are calificarea necesară. în acelaşi timp.10.43 lit. Inspectoratele şcolare judeţene (şi Inspectoratul şcolar al municipiului Bucureşti).a) şi art. relativă la norma didactică şi condiţiile de salarizare a personalului didactic. se va solicita persoanei care desfăşoară activitatea opţională să facă dovada calificării. 142 .ANEXA 4 NOTIFICARE nr. Se vor lua toate măsurile în vederea respectării prevederilor legale în procesul de organizare şi desfăşurare a activităţilor opţionale: 1.2000 cu privire la organizarea activităţilor opţionale în unităţile de învăţământ preşcolar Având în vedere OM nr. precum şi Metodologia de aplicare a planului pentru învăţământul preşcolar. 2.44 (1). începând cu anul şcolar 2000-2001. Pentru organizarea corespunzătoare şi buna desfăşurare a activităţilor opţionale în învăţământul preşcolar.42(1). (3) şi (4).

cât şi al parcurgerii programului zilnic cu copiii. • Condica de activităţi. care lucrează efectiv c la grupă cu copiii 5 ore pe zi (fiecare tură în parte). ci la aceeaşi grupă pe toată perioada zilei. unde educatoarele se semnează la începutul programului şi la sfârşitul acestuia.259/09. Pentru aceasta.28. • Aceeaşi activitate didactică trebuie consemnată zilnic în condica de activităţi. singura diferenţă fiind aceea că în condică trebuie să se şi semneze. se recomandă: • Planificarea activităţii instructiv-educative. • În unele unităţi există. în acord cu planul de învăţământ şi cu schema orară.2000 privind documentele de evidenţă a activităţii educatoarelor din învăţământul preuniversitar Învăţământul preşcolar. date fiind argumentele de mai sus. se confruntă cu următoarele probleme: • Activitatea didactică este planificată săptămânal. precum şi pregătirii pentru activităţi. Din această perspectivă. în paralel.03. care este mult mai meticuloasă decât în restul sistemului şi că la acest nivel educatoarea nu îşi efectuează programul mutându-se de la o grupă la alta. şi o condică de prezenţă. remarcăm faptul că educatoarea. să fie înlocuită cu condica de prezenţă în care educatoarea să se semneze la începutul şi la sfârşitul programului. 143 . prezintă câteva aspecte diferite de restul sistemului în ceea ce priveşte documentele de evidenţă a activităţii educatoarei. în planificare se va introduce o rubrică pentru semnătura de confirmare a realizării activităţilor propuse. componentă a sistemului naţional de învăţământ. completată până în prezent. pe care educatoarea o completează să constituie document juridic justificativ atât al prezenţei efective la grupă. operându-se în două documente distincte practic acelaşi lucru.ANEXA 5 NOTA nr. Având în vedere faptul că în învăţământul preşcolar este foarte preţios timpul pe care educatoarea îl acordă lucrului efectiv cu copiii.

timpul pe care educatoarea îl acordă lucrului efectiv cu copiii şi pregătirii pentru activităţi este foarte preţios. 144 . cadrele didactice de la aceste grupe au libertatea de a folosi limba maternă.2000 cu privire la documentul juridic „Condica de prezenţă şi evidenţă a activităţii educatoarei” prin care s-a realizat comasarea Condicii de activitate cu Planificarea activităţii instructiv-educative. Inspectoratele şcolare vor urmări aplicarea corectă a prevederilor cuprinse în nora menţionată şi în prezenta adresă. ministerul a transmis Nota nr.377/2.ADRESA nr.28. Pentru eliminarea paralelismului inutil în documente şi ţinând cont de faptul că la acest nivel educatoarea nu îşi efectuează programul mutându-se de la o grupă la alta. Pentru toate celelalte documente ale educatoarei (inclusiv proiectele de activitate).2000 privind documentele de evidenţă a activităţii educatoarelor din învăţământul preuniversitar care lucrează la grupele cu predare în limba minorităţilor naţionale În învăţământul preşcolar. Menţionăm faptul că. pentru grupele de preşcolari cu predare în limba minorităţilor naţionale.09.40. ci la aceeaşi grupă pe toată perioada zilei.259/09.03. acest document va fi completat în limba română.

Curriculum pentru educaţia timpurie a copiilor de la 3 la 6/7 ani .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful