GÂ DIREA CRITICĂ

Proiect finanţat de UNIUNEA EUROPEANA

Material editat în cadrul proiectului „Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian”, proiect implementat de Asociația Formare, Dezvoltare, Asistență Forda Buzău în parteneriat cu Centrul Județean de Resurse și Asistență Educațională Buzău. Autor Lucia Olteanu

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

CUPRI S

1. GÂ DIREA CRITICĂ: LA CE BU ? 2. CE ESTE GÂ DIREA CRITICĂ? 3. CARACTERISTICILE GÂ DIRII CRITICE: 4. DEFI IŢII ALE GÂ DIRII CRITICE 5. MODALITĂŢI DE CULTIVARE ŞI DEZVOLTARE A GÂ DIRII CRITICE 5.1. CITIREA CRITICĂ REPREZI TĂ: 5.2. METODA SI ELG (SISTEM I TERACTIV DE OTARE ŞI EFICIE TIZARE A LECTURII ŞI GÂ DIRII). 5.3. PREDICŢIA PE BAZA U OR TERME I DAŢI 5,4. ŞTIU/ VREAU SĂ ŞTIU/ AM Î VĂŢAT 5.5. REŢEAUA DE DISCUŢII 5.6. GÂ DIŢI /LUCRAŢI Î PERECHI/COMU ICAŢI 5.7. JUR ALUL DUBLU 5. 8. METODA PĂLĂRIILOR GÂ DITOARE BIBLIOGRAFIE: A EXE:

3 5 6 9 13 13 15 16 18 20 22 22 25 34 35

2

GÂ DIREA CRITICĂ

Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian

1. Gândirea critică: La ce bun?
Trăim într-o societate aflată în continuă schimbare; pe măsură ce lumea devine tot mai complexă şi democraţia se răspândeşte tot mai mult, tinerii trebuie, mai mult ca oricând, să fie capabili să rezolve probleme dificile, să examineze critic contextul, să cântărească alternativele şi să ia decizii argumentate în cunoştinţă de cauză. Este evident că a gândi critic este o capacitate care trebuie dezvoltată şi încurajată într-un mediu de învăţare propice. Individul va trebui ca universului informaţional întâlnit să-i dea sens în mod critic, creativ şi productiv. Pentru a manevra bine informaţiile, va trebui să aplice un set de deprinderi de gândire care să-i ofere posibilitatea de a sorta informaţia cu eficienţă. Pentru aceasta va trebui să parcurgă un proces sistematic de analiză şi reflecţie critică, de evaluare a soluţiilor posibile, de alegere a soluţiei adecvate şi respingerea argumentată a celor mai puţin adecvate. Trăim într-o lume în care foarte mulţi vor să ne convingă de câte ceva. Mergând prin orice localitate trecem, desigur, pe lângă mai multe panouri publicitare. Ele aparţin unor firme care vor să ne convingă să cumpărăm produsul X în locul produsului Y. Cumpărând un ziar, găsim o serie de articole care vor să ne convingă de câte ceva, în funcţie de orientarea ziarului. Cum diferă modul în care un autor încearcă să vă convingă de adevărul unei legi sau al unei teorii speciale de toate celelalte moduri de a convinge? În primul rând, prin argumente. Atunci când cineva vă obligă să faceţi ceva (să aduceţi o hârtie, să veniţi la şcoală, etc.) nu are nevoie de argumente. Dacă însă încearcă să vă convingă, vă aduce argumente. Unele dintre acestea sunt argumente raţionale, altele mai puţin. Rolul vostru este să analizaţi ofertele şi să alegeţi. Cum ne descurcăm? De unde ştim când cineva ne minte? De unde ştim dacă argumentele folosite sunt valide sau nu? De unde ştim că decizia pe care am luat-o (de a cumpăra un anumit lucru, de a alege un curs, sau o facultate) este bună sau nu? Se presupune că raţiunea este cea care trebuie să ne ajute să ne orientăm. S-a adaptat însă raţiunea umană la lumea plină de schimbări în care trăim ? În ce fel trebuie să ne educăm raţiunea pentru a ne putea adapta la viaţa de zi cu zi ? Lumea contemporană este o lume complicată. Şi asta nu numai datorită bombardamentului informaţional, globalizării, ritmului schimbării tehnologice, deşi şi acestea

3

GÂ DIREA CRITICĂ

după care se presupune că urmărim modul în care evoluează peisajul politic. Ceea ce ne va fi necesar pentru a funcţiona cu succes într-o lume schimbătoare. urmărim iniţiativele politice şi reacţionăm la cele care ni se par inadecvate). Ce este nou. să putem plasa în context idei şi cunoştinţe noi. Nimeni nu se îndoieşte de faptul că informaţiile sunt importante. un loc de muncă se alege în medie pentru 3-5 ani. Se presupune că suntem complet capabili să alegem în mod raţionale între două sau mai multe alternative atunci când: alegem o facultate şi o profesie. Oamenii trebuie să ştie foarte multe lucruri pentru a putea face faţă cu succes solicitărilor cotidiene. alegem reprezentanţii noştri pe scena politică (din patru în patru ani. de ideologii conflictuale. etc. multe altele apar în fiecare zi. să trăim în alt oraş pentru a căuta o slujbă mai bine plătită etc. alegem să se schimbăm locuinţa. să respingem informaţiile care sunt irelevante sau false. etc. Va trebui să înţelegem cum diferite informaţii se leagă sau pot să se lege. căutăm şi apoi alegem un loc de muncă (în stilul de viaţă american al ultimilor 20 de ani. după care urmează mutarea în alt loc de muncă mai bine plătit. este modul în care lumea modernă instituţionalizează alegerea raţională şi o impune ca standard de viaţă.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian sunt de natură să ne asigure o porţie zilnică considerabilă de stres. Aplicaţie: • • • • Încercaţi să evaluaţi factorii pe care i-aţi luat în considerare atunci când aţi făcut diferite alegeri. anti-sistematică. cu o calificare superioară. De câte ori v-aţi trezit acţionând „la întâmplare”? De câte ori v-a părut rău pentru alegerea făcută? Există o modalitate de a optimiza aceste alegeri? 4 GÂ DIREA CRITICĂ . va fi capacitatea de a cerne informaţiile şi de a decide ce este şi ce nu este important. să descoperim sensul lucrurilor întâlnite pentru prima oară. Este şi o lume dominată de retorică. Toate acestea sunt doar nişte exemple ale momentelor în care trebuie să alegem.

a le supune unui scepticism constructiv. a unoe persoane. pare că esenţa gândirii critice ar fi îndoiala. A gândi critic înseamnă a fi curios. pierderile şi câştigul în fiecare caz? Există o metodă. reconfigurând-o. construcţia ştiinţifică poate fi pusă la îndoială. Este o caracteristică a spiritului ştiinţific să caute dovezi. evidenţe. a nu te conforma sau a te opune unor reguli şi norme. a adopta o poziţie pe baza unei întemeieri argumentate şi a analiza logic argumentele celorlalţi. în care scopurile sunt mai puţin clare. Gândirea critică este o gândire sofisticată. însoţită de dorinţa de a face apel la raţiune şi argumente. 5 GÂ DIREA CRITICĂ . la demonstraţia obiectivă. a căuta răspunsuri. A gândi critic înseamnă "a lua idei. a construi sisteme de argumente care să le sprijine şi să le dea consistenţă şi a lua o poziţie pe baza acestor structuri. o serie de metode. dar poate fi un proces creator. de reconceptualizare şi de reîncadrare a conceptelor şi informaţiilor". gândirea critică din simţul comun evidenţiază doar o parte negativă a sensului psihologic al termenului. Se poate afirma că gândirea critică este o componentă indispensabilă a spiritului ştiinţific autentic. prin urmare. alfel. a le examina implicaţiile. Persoanele critice sunt percepute ca nemulţumite. condamnare. gândirea critică este orientată spre scop. De obicei. ci ea trebuie exersată şi încurajată într-un mediu de învăţare adecvat. devalorizare a unui comportament. pretenţioase. Ce este gândirea critică? În termeni uzuali. a fi(deci şi a gândi) critic înseamnă a nu fi de acord cu opinia unei persoane sau a unui grup. etc. probe palpabile care să demonstreze existenţa sau variaţia unui fenomen. Este evident că o asemenea capacitate nu se dezvoltă de la sine. a le pune în balanţă cu alte puncte de vedere opuse. interogând-o.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian • Cum putem evalua corect factorii implicaţi. o disciplină care să ne ajute să funcţionăm mai bine ca agenţi raţionali? 2. punerea sub semnul întrebării a unor aserţiuni. gândirea critică este un proces complex de integrare creativă a ideilor şi resurselor. a găsi alternative la atitudini deja fixate. Este un proces activ care îl face pe cel care învaţă să deţină controlul asupra informaţiei. Este un proces de cunoaştere activ şi interactiv care are loc simultan la mai multe nivele. acide. Aşadar. a pune întrebări. adaptând-o sau respingând-o. iar critica este adesea înţeleasă ca moralizare. a căuta cauze şi implicaţii.

• Dezbaterea responsabilă a ideilor şi soluţiilor avansate de fiecare individ. în mod individual sau în grup. nu la critica ce distruge. ci la cea care construieşte. personale. Gândirea critică are două planuri esenţiale: 1. Caracteristicile gândirii critice: • Presupune formularea de către fiecare elev a unor păreri proprii. să detectăm greşelile intenţionate sau neintenţionate. Al.p. o filosofie şi un instrument. eventual originale referitoare la o problemă. clasificăm. dimpotrivă. a supune analizei şi evaluării orice idee personală sau aparţinând altora” (Dumitru. Gândirea critică este una dintre abilităţile cheie care asigură succesul în societatea cunoaşterii şi comunicării. Termenul critic se referă. Aşadar.2000. pragmatic: învăţarea bazată pe dezvoltarea gândirii critice creează posibilitatea implicării plenare a elevilor în activitate. Gândirea ca proces psihic. categorisim. să demontăm propaganda şi manipularea. înseamnă “a susţine cu argumente convingătoare. raţionalitate în evenimentele lumii. a te “îndoi” cu scopul de a obţine noi argumente care să-ţi întărească sau. arată I. să-ţi şubrezească propriile convingeri şi credinţe.25-26) 3. mai ales din perspectivă constructivistă. 2. pornindu-se de la stârnirea curiozităţii 6 GÂ DIREA CRITICĂ . social: potrivit căreia învăţarea şi munca în colaborare determină construirea şi manifestarea solidarităţii umane. anumite opinii şi ale respinge pe altele. • Alegerea raţională a unei soluţii optime dintre mai multe posibile. într-o accepţiune generală. • Rezolvarea de probleme în timp optim şi cu eficienţa scontată. ea ne ajută să evaluăm raţionamente şi argumente. A gândi critic constructiv. reprezintă capacitatea specific umană de a introduce ordine. Dumitru. comparăm.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian Gândirea critică este în acelaşi timp o atitudine. raţionale. cu ajutorul gândirii ordonăm. Ca instrument.

găsesc interesant. ca persoane. De la personal(a gândi pentru tine) la public(a gândi şi pentru ceilalţi). De la intuitiv(experenţial. Elevii care îşi dezvoltă autonomia de gândire devin mai siguri pe ei înşişi. 2. aşa cum arată James Britton. cu alte cuvinte sunt reacţii la ceea ce ei. elevii progresează pe următoarele patru planuri: 1. în măsura în care logica poate fi o formă mai publică de gândire decât intuiţia. O raportare personală la o idee. Dimensiuni pe care le dezvoltă gândirea critică Pe măsură ce îşi dezvoltă capacitatea de a gândi critic. Pe măsură ce se maturizează şi acumulează experienţă. comunicabil). democraţia are de câştigat atunci când oamenii sunt capabili să-şi expună poziţiile în mod logic. elevii îşi dezvoltă capacitatea de a-şi exprima reacţiile în termeni care pot fi înţeleşi de alţii şi care sunt mai adecvaţi pentru comparaţii şi dezbateri. Fără a nega rolul intuiţiei. exprimate sub forma "îmi place"/"nu-mi place".Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian acestora şi continuând cu implicarea efectivă a lor în rezolvarea unor probleme autentice. Cu alte cuvinte se face trecerea spre o gândire autonomă. A afirma lucruri în mod intuitiv înseamnă a exprima idei fără a reflecta prea mult la legătura dintre afirmaţie şi experienţă. este o sursă de vitalitate şi autenticitate în gândire. Logica nu ameninţă să înlocuiască în totalitate intuiţia dar. la logic(formalizat. chiar proprii. de fapt. la autonom(siguranţa cunoştinţelor şi posibilităţilor proprii de gândire). la exprimarea ei nuanţată. flexibilă. Aceasta presupune. Primele reacţii ale copiilor referitoare la un anumit lucru sunt. Cu toate acestea. de obicei. trebuie să remarcăm că logica presupune un nivel profund al rezolvării tuturor problemelor cu care ne confruntăm. limitat). mai dispuşi să adopte un punct de vedere şi să-l susţină şi mai înclinaţi să pună sub semnul întrebării validitatea unui argument exprimat într-un text. la posibilitatea de a te îndoi de adevărurile scrise ale unor personalităţi şi de a aduce şi alte adevăruri. fie ei cunoscuţi sau străini. de viaţă. Aceasta presupune trecerea de la credinţa că “ceea ce este scris este adevărat”. 3. Această reacţie este rodul experienţei şi educaţiei persoanei. Mai ales GÂ DIREA CRITICĂ 7 . semnul distinctiv al unei persoane educate este capacitatea sa de a-şi exprima gândurile clar şi convingător în faţa celorlalţi. în public. trecerea de la reacţia primară personală. critică. A te concentra asupra logicii înseamnă a deveni sensibil la modul în care sunt aranjate probele pentru a susţine concluzia. într-o manieră adecvată. justificându-le şi argumentându-le. De la heteronom(atribuirea înţelepciunii şi autorităţii celorlalţi).

Dintre toate caracteristicile de mai sus. bazat pe argumente convingătoare. să-şi modifice convingerile când ajunge să fie convins de argumentele altuia. 1988. pentru prezentarea şi susţinerea argumentelor. 4.căutarea explicaţiilor sau a soluţiilor . este capabil să accepte şi poziţiile altora. Un gânditor mai matur. dar daţi-mi voie să vă arăt motivele pentru care Y e preferabil”. 8 GÂ DIREA CRITICĂ .(Kurfiss. sau: • apariţia unei situaţii neaşteptate .punerea în acţiune a atitudinilor şi capacităţilor necesare rezolvarea problemei.rezolvarea situaţiei. trebuie să facem apel la logică. c) Ca proces. Gândirea critică poate fi privită în triplă ipostază: ca strategie de gândire. b) Ca investigaţie. logic-raţionale”. gândirea critică este înţeleasă de unii autori români ca „un mod de a aborda şi de a rezolva problemele. dar la fel de important este faptul că. indiferent de ceea ce spun ceilalţi. observăm faptul că abilitatea de a gândi critic presupune o anumită experienţă de viaţă.construirea unor perspective diferite. Într-un mod asemănător. cu siguranţă.p.1109). gândirea critică poate fi înţeleasă ca o investigaţie care să conducă la o concluzie justificată.evaluarea situaţiei . ca investigaţie şi ca proces. unei întrebări sau unei probleme. cu scopul de a formula o ipoteză sau o concluzie care să reunească toate informaţiile disponibile şi să fie demonstrabilă într-o manieră convingătoare”. De la o perspectivă(închiderea în propriile convingeri). a) Ca strategie de gândire. Un adevărat gânditor critic este cel care acceptă mai multe perspective de abordare a unei probleme. la perspective multiple(capacitatea de a ţine cont şi de părerile celorlalţi). deschiderea spre nou şi spre împărtăşirea experienţelor proprii celorlalţi membri ai grupului. gândirea critică reprezintă „o cercetare al cărei scop este explorarea unei situaţii. susţinându-şi propria poziţie. Gândirea critică este văzută ca o strategie ce apelează la mai multe operaţii coordonate ale gândirii. unui fenomen. Gânditorul mai matur poate. gândirea critică parcurge o succesiune de etape: • apariţia problemei . exprimând acest lucru în maniera: "Ştiu că sunt mulţi care cred X. un antrenament special în abordarea perspectivelor multiple. Un gânditor mai puţin matur se va crampona în propriile convingeri. un gânditor critic va ţine cont şi de convingerile celorlalţi. conştientizând avantajele şi dezavantajele fiecărei perspective. Aşadar.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian pentru formarea gândirii crtice.

formularea unor inferenţe. Norris. fie pentru organizarea şi structurarea comunicării ştiinţifice în anumite discipline. gândirea critică ne învaţă să citim. Este îndreptată spre un scop. luarea deciziilor atunci când cel care gândeşte foloseşte abilităţi alese special şi eficiente pentru contextul particular în care se găseşte şi pentru tipul de sarcină pe care o are de rezolvat. dezbateri şi analiză. Opiniile trebuie confruntate în sfera publică şi toţi participanţii la discursul public trebuie să asculte cu atenţie argumentele fiecăruia.tipul de gândire implicat în rezolvarea de probleme. a gândi critic înseamnă a mobiliza acele operaţii intelectuale necesare pentru rezolvarea unei anumite probleme. trecând prin îndoială şi sfârşind cu înţelegerea faptului că există mai mult de o singură abordare şi mai multe soluţii ale oricărei probleme. Pentru luarea unor decizii autentic democratice. 40-45 Gândirea critică este folosirea acelor abilităţi cognitive sau acelor strategii care cresc probabilitatea unui rezultat dezirabil. Capacitatea decizională în societăţile democratice este un proces la capătul căruia un grup ajunge la consens. gândirea critică se caracterizează şi printr-o dezvoltare în stadii. a unei situaţii-problemă. să deconstruim. Educational Leadershop.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian Pe lângă desfăşurarea în etape. “Synthesis of Research on Critical Thinking”. nici un grup nu trebuie exclus (Lipset. începând cu certitudini absolute. să înţelegem şi să elaborăm argumente. 1973). Simon and Kaplan.În concluzie. Aşadar. Definiţii ale gândirii critice Gândirea critică înseamnă să decidem raţional ce să credem şi ce să nu credem. Actul decizional ar trebui să reprezinte mai mult decât simpla acumulare a unor opinii exprimate. 1995). Gândirea critică presupune exercitarea unor operaţii de gândire pentru rezolvarea unei probleme sau. fie pentru scopurile practice ale vieţii de zi cu zi. S:P. 4. v 42. 1989 9 GÂ DIREA CRITICĂ . n 8. Thought and knowledge: An Introduction to Critical Thinking. prin discuţii. Diane. Gândirea critică este tipul de gândire care se structurează pe baza unei atente evaluări a premiselor şi dovezilor şi care formulează concluzii cât mai obiective luând în considerare toţi factorii pertinenţi şi utilizând toate procedeele logice valide (Carter. fie pentru mai buna exprimare în dezbateri publice. 1996 Gândirea critică este formarea inferenţelor logice. Halpern. mai exact. 1985. este raţională şi bine direcţionată .

A solicita înseamnă a face o cerere oficială. 1991 Gândirea critică reprezintă actul elaborat şi deliberat de a accepta sau respinge adevărul unui raţionament sau de a suspenda judecata. etc. Stahl. A infera înseamnă a formula o opinie pe baza informaţiei disponibile şi a evidenţei. 1992 Abilităţile gândirii critice: înţelegerea înţelesului unei propoziţii. A identifica înseamnă a arăta sau demonstra cum este ceva/cineva. a folosi ceva deoarece este relevant sau potrivit.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian Gândirea criticã este dezvoltarea unor patternuri de gândire coezive şi logice. să ajungă la înţelegere. 1994 Scopul gândirii critice este. a le conecta pe baza unei relaţii de concurenţă sau de cauzalitate. a face ca o lege. la evaluarea punctelor de vedere şi să rezolve probleme. a sugera indirect că o afirmaţie este adevărată. (Smith. să evaluă sau să rezolvăm. să fie eficientă într-o situaţie dată. Maiorana. deci. • • • • • • • 10 GÂ DIREA CRITICĂ . A asocia înseamnă a opera conexiuni mentale între persoane sau situaţii. Critical Thinking across the Curriculum: Building the Analytical Classroom. Cum toate aceste trei domenii implică punerea de întrebări. A compara înseamnă a examina oamenii sau lucrurile. A prezice înseamnă a anticipa un eveniment. Stahl. a ajunge la o concluzie. evaluarea întemeierii unei concluzii şi acceptarea sau respingerea critică a enunţurilor diferitelor autorităţi. Moore and Parker. a le găsi un gen proxim şi o diferenţă specifică. Victor P. putem spune că gândirea critică este chestionarea sau cercetarea în care ne angajăm atunci când căutăm să înţelegem. A descrie înseamnă a defini o persoană/o situaţie. a privi pe cineva/ceva cu atenţie pentru a remarca diverse elemente. 1990) Deprinderi de cercetare în gândirea critică • A observa înseamnă a vedea şi a remarca ceva/pe cineva. a recunoaşte ceva/pe cineva ca individualitate. a utiliza ceva în practică. normă. detectarea ambiguităţii.

La toate acestea se adaugă dimensiunea socială: valoarea muncii în colaborare cu alţii. le dezvoltă abilitatea de a gândi altfel. scrierii. recunoaşterea felului în care experienţa trecută a oamenilor le poate influenţa atitudinile şi percepţiile. este o cale spre libertatea faţă de adevăruri trunchiate şi minciuni. • • • • • • oferă libertatea de a-şi exprima propriile opinii.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian Valenţe ale gândirii critice: • • • • stă la baza citirii. valorifică la maxim potenţialul indivizilor şi echipelor pot preîntâmpina blocajele în gândire văd oportunităţi acolo unde alţii văd probleme. oferă posibilitatea schimbării unui punct de vedere pe măsură ce examinăm şi reexaminăm idei ce par evidente. aprecierea diferitelor puncte de vedere. îi învaţă pe indivizi să privesc lucrurile din mai multe perspective. de a descoperi idei noi. ajută la descoperirea erorilor şi prejudecăţilor. 11 GÂ DIREA CRITICĂ . pentru a construi sensul. vorbirii şi ascultării – elemente de bază ale comunicării.

grupa nr. umăr de participanţi: Mijloace şi materiale: Desfăşurare coli de hârtie A4.d. 4. Fiecare elev în grup va avea un număr 1. Participanţii vor fi grupaţi câte 4. astfel încât să fie capabili s-o predea celorlalţi colegi. 4: Deprinderi de cercetare în gândirea critică Revenirea elevilor în grupurile iniţiale şi predarea conţinutului pregătit celorlalţi colegi. Ei trebuie să discute conţinutul de idei al textului ce le revine. 3: Definiţii ale gândirii critice • . 2: Ipostazele gândirii critice grupa nr. 12 GÂ DIREA CRITICĂ .1 vor studia prima parte a textului. La sfârşit.a.m. corespunzătoare grupurilor de elevi constituite. s-o predea celorlalţi colegi. Fiecare grup de „experţi ” are sarcina de studia o anumită parte/ bucată din text(elevii cu nr. Constituirea grupurilor de experţi şi rezolvarea sarcinii de lucru.3.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian Aplicaţie: Subiect: Obiectiv: Metoda Mozaic • Participanţii vor fi capabili să studieze şi să înţeleagă un anumit conţinut referitor la gândirea critică. Utilizarea acestei metode presupune parcurgerea următorilor paşi: • • • constituirea grupurilor de lucru iniţiale(fiecare grup de câte 4 elevi).2. nu numai a părţii în care a fost „expert”.2 vor studia a doua parte ş. 1: Caracteristicile gândirii critice grupa nr. Sarcinile de lucru: • • grupa nr. să îl înţeleagă cât mai bine şi mai adecvat pentru a fi capabili ca ulterior . fiecare elev trebuie să stăpânească întregul conţinut. Materialul de studiu este împărţit în patru părţi. grupul elevilor cu nr.

să facă transferuri în alte contexte. Polivalenţa acestor metode s-a dovedit eficientă. 13 GÂ DIREA CRITICĂ .) ? Care sunt caracteristicile gândirii critice? Care sunt ipostazele gândirii critice? 5. prin relaţionarea între elevi. deoarece. prin exersarea acestor metode. la gândirea logică care susţine anumite concluzii bazate pe premise. capacitatea de a înţelege. transfer de informaţii. elevul devine un mic cercetător. abordarea lucrurilor din mai multe perspective . pe grupe. interdisciplinaritate şi transdisciplinaritate.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian Pentru ca elevii să reconstruiască. de la gândirea intuitivă bazată pe exprimarea unor opinii fără a reflecta asupra lor. Metodele pentru dezvoltarea gândirii critice pot dezvolta. un ansamblu de atitudini şi comportamente: • • • • abilităţi de comunicare. CITIREA CRITICĂ reprezintă: • • procesul de elaborare a unor judecăţi pe măsură ce citim. ce anume aţi luat în considerare etc. 5. lectură însoţită de o atitudine „activă” care chestionează.1. Munca în colaborare este eficientă dacă are loc trecerea de la concret la abstract. vor răspunde la următoarele întrebări: • • • • • Ce este gândirea critică? Care dintre definiţii consideraţi că sunt mai ilustrative? Motivaţi răspunsul. evaluând relevanţa şi adecvarea celor citite. dornic să exploreze continuu tot ceea ce-l înconjoară. Modalităţi de cultivare şi dezvoltare a gândirii critice Gândirea eficientă se dezvoltă prin munca în colaborare. să consolidează noile cunoştinţele. analizează logic şi foloseşte inferenţele pentru a judeca valoarea celor citite în raport cu un standard stabilit. ceea ce înseamnă lucrul în perechi. Cum aţi formulat o nouă definţie (pornind de la care elemente.

deschiderea către idei noi. • Înainte de a începe lectura. capacitatea de a vedea legături între subiecte aparţinând diferitelor discipline şi cele citite. gândirea logică. 14 GÂ DIREA CRITICĂ . capacitatea de a evalua şi a rezolva problemele pe măsură ce citeşte (în loc să memoreze un şir de fapte). răbdarea în căutarea adevărului. în ideea că articolul s-ar putea să le clarifice. În următoarele trei până la cinci minute. să vă gândiţi la ce ştiţi sau credeţi că ştiţi despre acest subiect. • Chiar dacă opiniile dumneavoastră nu coincid cu ale partenerului. Aplicaţie: • Vă rog să luaţi o bucată de hârtie şi un creion. dorinţa de a formula reflecţii proprii pe marginea celor citite. capacitatea de a-şi reevalua şi eventual modifica părerile proprii în urma unei lecturi. După ce aţi terminat de scris. Important este să scrieţi cât mai mult. notaţi-le pe toate cele care apar pe ambele liste. întoarceţi-vă spre partenerul dumneavoastră şi întrebaţi-l ce ştie sau crede că ştie despre comunicarea nonverbală. Nu are importanţă dacă ceea ce scrieţi este sau nu corect. la care până atunci nu ne-am gândit. sau cu care nu suntem de la început de acord. notaţi tot ce ştiţi sau credeţi că ştiţi despre comunicarea nonverbală. stabiliţi câte un partener pentru fiecare participant.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian Calităţile celui care practică acest gen de lectură: – – – – – – – – – – capacitatea de a reflecta asupra ideilor descoperite în timpul lecturii. încercarea de a exprima variante alternative ale ideilor sau tezelor citite. capacitatea de a adresa întrebări textului citit. Este important să scrieţi tot ce vă vine în minte în legătură cu acest subiect.

Ce cunoştinţe s-au confirmat? Ce convingeri au fost infirmate? 15 GÂ DIREA CRITICĂ . dumneavoastră. sau mai puţine. METODA SI ELG (Sistem Interactiv de otare şi Eficientizare a Lecturii şi Gândirii). se procedează astfel: • Reveniţi la lista cu lucrurile pe care le ştiaţi sau credeaţi că le ştiţi despre comunicarea nonverbală. √ + ? de ceea ce ştiaţi sau credeaţi că ştiţi. Se dă articolul participanţilor pentru lectură (Anexa 1).Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian 5. confuze sau dacă doriţi să ştiţi mai mult despre un anumit lucru. u e nevoie să însemnaţi fiecare rând sau fiecare idee prezentată. în funcţie de cunoştinţele şi înţelegerea dumneavoastră. folosind anumite semne ce au următoarele semnificaţii: Semnele utilizate: √ ştiţi . Este o metodă de menţinere a implicării active a gândirii elevilor în citirea unui text. de monitorizare a gradului de înţelegere a unui conţinut de idei. astfel încât fiecare elev să înţelegă exact sarcinile de lucru: Pe măsură ce citiţi.2. Elevii sunt invitaţi să citească textul cu atenţie. Bifaţi "√" pe margine dacă ceva din ce aţi citit confirmă ceea ce ştiaţi sau credeaţi că Se vor face şi alte precizări. de învăţare eficientă. veţi pune pe margine patru semne diferite. – + ? Puneţi un minus "-" dacă o anumită informaţie pe care aţi citit-o contrazice sau diferă Puneţi un plus "+" pe margine dacă o informaţie pe care aţi întâlnit-o este nouă pentru Puneţi un semnul întrebării "?" pe margine daca găsiţi informaţii care vi se par Pentru a monitoriza ideile textului şi gradul de înţelegere a acestora este utilă realizarea unui tabel cu patru coloane corespunzătoare celor patru categorii de semne utilizate. sau mai multe. Acum vă rugăm să citiţi un scurt articol intitulat Comunicarea nonverbală. folosind METODA SI ELG. S-ar putea să nu aveţi decât unul sau două semne pentru fiecare paragraf. ci să faceţi ca semnele să fie relevante pentru relaţia dumneavoastră cu informaţiile prezentate în general. Când toţi sau aproape toţi participanţii au terminat de citit.

în nordul îndepărtat al Scoţiei. ce crede fiecare că se va întâmpla. relevă câştigul de informaţie lămuritoare şi eventual.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian • După ce v-aţi uitat la listă. Cu alte cuvinte. în scris. Întâi. pe care o spun pescarii care locuiesc pe ţărmul mării. 16 GÂ DIREA CRITICĂ . PREDICŢIA PE BAZA U OR TERME I DAŢI Li se cere elevilor să citească o poveste populară. (Li se dau elevilor trei minute pentru gândire). Elevii vor înţelege faptul că Metoda SINELG este un instrument util. fără implicare cognitivă activă în procesul de lectură. reveniţi la articol şi uitaţi-vă la însemnările pe care le-aţi făcut. căsătorie. Aceasta poate fi o conversaţie elaborată şi plăcută.3. vor citi un text scurt şi vor răspunde. Discuţia în grup a conţinutului de idei a textului prin raportarea lor la ideile iniţiale. şi de absenţă a monitorizării înţelegerii. Realizarea sensului a ceea ce citim este esenţială în procesul de învăţare. fiecare elev va trebui să-şi imagineze o poveste cât mai interesantă pe care le-o sugerează aceşti patru termeni. De asemenea. Este cel mai bun exemplu de lectură fără înţelegere. Toţi cititorii cunosc fenomenul care constă în terminarea lecturii unei pagini. pe parcursul căreia elevii vor lua parte la o serie de discuţii. ar trebui să vă indice informaţii sau idei noi sau confuze despre care aţi dori să aflaţi mai mult. pentru că le permite să urmărească în mod activ înţelegerea a ceea ce citesc. 5. În această poveste vor apărea patru termeni. ţărmul mării. ştiind aceşti patru termeni? Iată şi termenii: piele de focă. Se va prezenta o activitate nouă. aspectele încă neelucidate pentru a căror clarificare sunt necesare alte surse de informaţii. fără a-ţi aminti nici măcar un lucru din ceea ce tocmai ai citit. mai ales dacă apar noi întrebări sau dacă dezacordul persistă. cufăr încuiat. altfel şansa de a învăţa poate trece pe lângă noi dacă nu suntem implicaţi în acest proces. la unele întrebări. Acestea ar trebui să servească drept referinţe convenabile pentru informaţiile care confirmă sau infirmă cunoştinţele dumneavoastră anterioare. Prea adesea elevii abordează lectura sau alte experienţe de învăţare cu aceeaşi lipsă de implicare cognitivă.

să noteze dovezile pe care le-au găsit în prima parte şi pe care se bazează predicţia lor. corespunzătoare părţii întâi a poveştii. Vor primi fişe care conţin un tabel ca cel de mai jos. Li se precizează că trebuie să lucreze repede. În continuare vor citi până la următorul stop. timp de un minut. Procedeul se va repeta pentru următoarele două părţi. TABELUL PREDICŢIILOR PARTEA I Ce crezi că se va întâmpla? Ce dovezi ai? Ce s-a întâmplat? PARTEA a II-a Ce crezi că se va întâmpla? Ce dovezi ai? Ce s-a întâmplat? PARTEA a III-a Ce crezi că se va întâmpla? Ce dovezi ai? Ce s-a întâmplat? Povestea intitulată “Ivan şi pielea de focă”(Anexa 2) 17 GÂ DIREA CRITICĂ . Apoi îşi notează predicţia în spaţiul din prima coloană. Li se va cere. perechile se opresc din citit şi. pentru că nu au la dispoziţie decât cinci minute pentru această activitate. Când ajung la primul stop. Elevii vor citi povestea în perechi şi se vor opri în anumite locuri. de asemenea.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian După trei minute. pentru a face predicţii şi a le verifica. Câteva perechi de elevi vor prezenta versiunile în faţa clasei şi apoi li se cere ca în timpul lecturii să fie atenţi la asemănările şi deosebirile dintre povestea lor şi cea pe care o vor citi. în rezumat. prezic ce se va întâmpla în continuare. sub întrebarea “Ce crezi că se va întâmpla?”. Li se cere să ajungă împreună la formularea. vor revedea predicţiile făcute înainte şi vor completa coloana a treia. se trece la pasul următor: fiecare elev se întoarce spre persoana de alături şi îi spune la ce s-a gândit. a poveştii pe care se aşteaptă să o audă.

i se cere lămuriri. În timp ce fac acest lucru. se notează opiniile fiecăruia pe o hartă a sălii. După ce au scris-o. înainte de a o discuta cu voce tare. a celor care n-au vorbit. După ce o anumită problemă este epuizată. Se foloseşte această hartă pentru a avea evidenţa lucrurilor spuse.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian DISCUŢIE BAZATĂ PE INVESTIGAŢIA COMUNĂ Acum discuţia va merge dincolo de asociaţiile personale ale elevilor şi se va concentra pe probleme ridicate de poveste. “Ar fi fost mai bine dacă Ivan n-ar fi luat pielea de focă?” Se cere fiecărui elev să-şi scrie opinia personală pe hârtie. Când un elev spune ceva ce nu este foarte clar sau plauzibil. Dacă o persoană formulează soluţia A şi o altă persoană soluţia B. a persoanelor care au vorbit. astfel încât elevii să-şi exprime propriile lor idei. se vor adresa altele şi vor fi discutate în aceeaşi manieră: De ce a vrut autorul ca Ivan să audă cântecele şi să vadă fumul prima şi a doua oară. Se citeşte următoarea întrebare clasei şi se scrie pe tablă. să lege afirmaţia de aspecte din text. se vor citi cu voce tare comentariile tuturor aşa cum au fost rezumate pe harta sălii şi vor fi întrebaţi dacă mai doreşte cineva să adauge ceva. După ce s-a discutat pe baza primei întrebări. în general pentru a manifesta interesul pentru ceea ce spun elevii. se cere unei a treia persoane să spună cu care dintre cei doi este de acord şi să-ţi motiveze răspunsul. dar să găsească peştera şi femeia-focă doar a treia oară? • • De ce ne spune povestitorul atât de puţine lucruri despre părinţii lui Ivan? Oare autorul ne spune că Ivan a fost pedepsit pentru că a ascuns pielea de focă de soţia lui? • De ce vrea autorul ca Ivan să-şi găsească soţia în iunie şi să o piardă în decembrie? • 18 GÂ DIREA CRITICĂ . fiecare va prezenta celorlalţi părerea personală.

Datele esenţiale de care elevii sunt relativ siguri se trec în coloana "Ştiu" a tabelului de pe tablă şi din fişele elevilor. în special. urmează ca elevii să completeze rubrica "Am învăţat" cu cele mai . 3-4 elevi îşi vor prezenta ideile întregului grup. Aceste întrebări pot apărea în urma dezacordului privind unele detalii sau pot fi produse de curiozitatea elevilor şi sunt notate tot în coloana din mijloc. 5.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian La încheierea. se utilizează brainstormingul. Elevii vor citi 19 textul “Cât ne putem otrăvi cu plumb?” ( Anexa nr. care este folosită. costurile eliminării plumbului din mediul înconjurător etc. Poate fi util să se grupeze informaţiile pe categorii. pentru lectura textelor informative şi poate fi utilizată pentru a dirija lectura sau ascultarea unei prelegeri. vor prezenta ideile în faţa celorlalţi. se recurge la metoda Ştiu/Vreau să ştiu/ Am învăţat. De asemenea. elevii vor fi încurajaţi să formuleze întrebări despre lucrurile de care nu sunt siguri. Elevii primesc şi ei fişe cu acest tabel: Ştiu - Vreau să ştiu - Am învăţat După ce elevii au notat tot ceea ce ştiu despre tema propusă. pornind de la cei patru termeni daţi. cum ar fi sursele nocivităţii. Ce asemănări există între povestea lor şi cea pe care au citit-o? După câteva minute(5 minute). ca şi aspectele pe care elevii ar fi curioşi să le afle se consemnează în rubrica "Vreau să ştiu". ŞTIU/ VREAU SĂ ŞTIU/ AM Î VĂŢAT La început. elevii vor discuta din nou cu perechile lor şi-şi vor aminti poveştile pe care le-au imaginat ei. 3). În continuare.4. Se împarte tabla în trei coloane. Problemele neclare. După GÂ DIREA CRITICĂ terminarea lecturii. Elevii vor forma perechi şi vor face o listă cu tot ce ştiu despre problema nocivităţii plumbului pentru mediul înconjurător. pericolul pentru om.

Se realizează apoi o discuţie cu toţi participanţii. Pentru întrebările care au rămas în continuare fără răspuns.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian importante lucruri pe care le-au aflat. fiecare pereche va discuta cu o altă pereche şi-şi vor expune argumentele. idei sugerate de partenerii de discuţie.5. aliniind răspunsurile cu întrebările pe care le-au pus la început şi trecând restul informaţiilor pe care nu le anticipaseră mai jos în tabel. adăugând la listele proprii. elevii sunt îndrumaţi să consulte alte materiale unde ar putea căuta ei aceste informaţii. REŢEAUA DE DISCUŢII Elevii vor lucra în perechi şi vor realiza o reţea. 5. REŢEAUA DE DISCUŢII DA U Un calculator poate înlocui cu succes profesorul ? 20 GÂ DIREA CRITICĂ . pentru a trece şi în rubrica de pe tablă aspectele consemnate de elevi. Vor avea la dispoziţie cinci minute pentru a se gândi la întrebarea: • “Un calculator poate înlocui cu succes profesorul?” După ce au fost enumerate argumentele pro şi contra şi trecute în cele două coloane.

trebuie respectate următoarele instrucţiuni: 1) 2) Grupurile trebuie încurajate să lase pe fiecare membru al grupului să vorbească. După aceea. Apoi începe dezbaterea propriu-zisă. Dezbaterea care îi urmează îi pune pe elevi să se contrazică unii pe alţii şi apoi să-şi formuleze în scris raţionamentele. se poate insista ca afirmaţia precedentă să fie reformulată de următorul vorbitor înainte ca acesta să exprime o idee proprie. dacă sunt şi nedecişi) urmează să fie invitaţi să contrazică argumentele celorlalţi şi să găsească alte argumente în sprijinul propriei păreri. trecând în cealaltă grupă. În această parte a activităţii în care sunt formulate argumente şi contra-argumente. ei trebuie să-şi susţină poziţia cu voce tare. contra sau indecizie pe care pe care au adoptat-o faţă de problema pusă în discuţie. 21 GÂ DIREA CRITICĂ . încercând să-i convingă pe adversari (pe care pot să-i "sensibilizeze" cu argumentele lor). se cere fiecărui grup să desemneze pe cineva care să formuleze concluzia grupului Justificarea şi desfăşurarea dezbaterii Reţeaua de discuţii are marele avantaj că elevii lucrează întâi în perechi. • • Pe parcursul dezvoltării argumentaţiei. pentru început trebuie să li se dea şapte-opt minute ca să discute aceste motive şi să stabilească argumentele cele mai puternice în favoarea poziţiei lor. De asemenea. cu jumătate din grup. elevii se vor aşeza în clasă în funcţie de poziţia pro. Trebuie insistat ca adversarii să fie ascultaţi cu atenţie înainte ca celălalt grup să-şi exprime punctul de vedere. exprimând câteva argumente care s-o sprijine. Dacă e nevoie.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian Dezbaterea După ce toate grupurile de patru au terminat de discutat. elevii îşi pot schimba locul. 2) Toţi elevii trebuie să vorbească politicos. în măsura în care argumentele colegilor i-au convins de acest lucru. După zece sau douăsprezece minute de dezbatere. apoi în grupuri de patru şi. Se va urmări respectarea următoarele două reguli de bază: 1) Fiecare persoană trebuie lăsată să termine ce are de spus înainte de a i se răspunde. Toţi aceşti paşi solicită participare maximă şi efort de gândire maxim din partea elevilor. Se va cere unui elev din fiecare grup să formuleze poziţia grupului. membrii celor două grupuri (sau trei. Deoarece indivizii pot avea motive diferite pentru care s-au alăturat unuia sau altuia dintre grupuri. în sfârşit.

5. atrăgând atenţia asupra ideilor principale şi asupra logicii lor. când elevii termină de scris. GÂ DIŢI /LUCRAŢI Î PERECHI/COMU ICAŢI Aceasta este o tehnică ce presupune următorii paşi: elevii vor forma perechi.? Deci eşti de acord cu ea?") a-i îndemna pe elevi să sublinieze idei care sunt relevante ("Te gândeşti la. după terminarea dezbaterii. în acelaşi timp. Justificarea acestui pas constă în dorinţa de a scoate în evidenţă ideile bune exprimate de elevi şi considerate importante. care îi încurajează pe elevi să citească cu atenţie un text. formatorul trebuie să decidă cât de structurată doreşte să fie dezbaterea şi cât de mult trebuie să intervină el pentru a menţine discuţia la obiect.?") a încerca să-i facă pe elevi să vorbească unii cu alţii şi să se asculte cu atenţie ("Nu-mi spune mie . două perechi îşi povestesc experienţele în faţa întregului grup. de exemplu “o experienţă neplăcută cu un funcţionar”...") a încuraja atmosfera de investigaţie în colaborare cu ceilalţi şi nu pe cea de competiţie. Într-o dezbatere informală ca aceasta.pe V. de exemplu “o experienţă neplăcută ca şi client”. Opţional.7.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian 3) 4) 5) Oricine este convins de argumentele părţii opuse poate să-şi schimbe locul în sală. formatorul poate relua argumentele oferite de trecând de partea cealaltă. la sfârşit. despre un alt subiect. 5. celalalt elev din fiecare pereche va scrie. cei doi parteneri din fiecare pereche îşi comunică unul altuia experienţele. să reflecteze la ceea ce au citit şi să vină cu idei pentru a le GÂ DIREA CRITICĂ 22 . Ele trebuie sa aibă scopul de: 1) 2) 3) 4) 5) 6) a clarifica sensul ("În ce sens? Poţi da un exemplu?") a cere probe pentru o afirmaţie. un elev din fiecare echipă trebuie să rezume poziţia grupului său. În încheiere. un elev din fiecare pereche va scrie timp de patru minute despre un anumit subiect.6. trebuie să-l convingi. Întrebările lui sunt necesare. JUR ALUL DUBLU Jurnalul dublu reprezintă un instrument cu multiple întrebuinţări. dar nu într-o manieră inchizitorială ("Cum aşa? De ce?") a cântări relevanţa ideilor exprimate ("Cum se potriveşte asta cu ceea ce a spus A. ambele părţi.

solicitându-se elevilor să explice de ce apar diferenţele. Pot fi puse întrebări de tipul “De ce crezi că ţi-a atras atenţia acest fragment?” sau “Ce gânduri ţi-a provocat”. sau pentru că i-a surprins. elevii vor citi însemnările. elevii notează (pe măsură ce citesc textul) în partea stângă pasaje din text sau idei care li se par importante sau i-au impresionat în mod deosebit pentru că le-a amintit de o experienţa personală. pot reveni asupra textului şi pot adăuga şi alte însemnări. întrebări: • • • De ce li s-a părut important? La ce i-a făcut să se gândească?. intitulată “Cât putea de bine” (Anexa nr. în care se vorbeşte despre un funcţionar şi un client al unei agenţii de ajutor social. În timp ce citesc poezia. Se vor sublinia asemănările şi deosebirile dintre răspunsuri. Întrebări despre semnificaţii: • • • • Ce este de reţinut din acest material? La ce v-aţi gândit în timp ce citeaţi? Care este mesajul acestui text? Ce întrebări rămân fără răspuns? Întrebări despre text ca opera scrisă: • • Dacă l-aţi rescrie. Se va folosi textul unei poezii.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian discuta. ce aţi schimba? Este acesta un text original? De ce? 23 GÂ DIREA CRITICĂ . După prima lectură. sau pentru că nu sunt de acord cu autorul. În partea dreaptă îşi consemnează propriile comentarii. Cum i-a făcut să se simtă? etc. sau pentru că o consideră relevantă pentru stilul sau tehnica autorului. 4). vor citi şi aceştia însemnările. având grijă ca pasajele comentate să fie în ordinea în care apar în text. obişnuindu-se să gândească în felul în care le-o cer întrebările. să ajungă să le anticipeze. elevii au ca sarcină să facă cel puţin patru însemnări în jurnalul cu dublă intrare. care îi fac pe elevi să se gândească la text în ansamblu. După timpul alocat. Lectura şi notiţele pot dura până la 20 de minute. Vor i întrebaţi dacă şi alţii au selectat acelaşi fragment şi dacă da. Se pun apoi câteva întrebări “generale”. Împărţind în două pe verticală paginile unui caiet.

Reflecţia şi analiza critică necesită luarea în considerare cu atenţie şi creativitate a modalităţilor în care noile cunoştinţe pot fi aplicate celor preexistente şi acestea modificate pentru a face loc celor noi. Cele cognitive se referă la faptul că elevii trebuie să se gândească la conţinut. este posibil. Pentru a gândi critic. Acesta este un proces activ. De obicei. Înainte ca acest lucru să se poată întâmpla. adică la idei şi sensuri. care operează sistematic şi reflexiv cu cunoştinţele pe care le au pentru a se redefini pe ei înşişi şi felul în care percep lumea pe măsură ce cresc şi învaţă. implică atât procese cognitive cât şi metacognitive.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian Întrebări despre măiestria autorului • • • Cum v-a captat atenţia? Cum au fost reliefate informaţiile importante? Cum a dezvoltat autorul ideile importante? (Întrebările sunt adaptate după Moore et al. Aşa cum am arătat. p. Elevilor trebuie să li se dea timp pentru a activa cunoştinţele anterioare şi a-şi reconstrui schemele. Învăţarea. El cere timp. gândirea critică presupune abilitatea de a înţelege şi de a reflecta la ceea ce ştim şi credem. nu reuşim să activăm cunoştinţele anterioare. elevii vor scrie liber. nu are loc în mod spontan. despre ceea ce gândesc în acest moment în legătura cu poezia.. Nereuşind să activăm cunoştinţele anterioare. Cele metacognitive se referă la faptul că ei trebuie să se gândească şi la procesul gândirii lor. angajaţi. la informaţii şi cunoştinţe în general. 24 GÂ DIREA CRITICĂ . atenţie şi intenţie. motiv pentru care ne vine greu să reflectăm la informaţiile noi şi să le pătrundem sensul. trebuie întâi să devenim conştienţi de ceea ce ştim şi înţelegem. 49-50) După această discuţie. Vor fi numiţi câţiva elevi care să citească întregului grup ceea ce au scris. timp de zece minute. Adesea. 1994. care are ca scop dezvoltarea gândirii. să rămânem cu idei confuze sau chiar contradictorii care să inhibe învăţarea în continuare. este esenţial ca să ajungem să înţelegem ceea ce ştim. Gânditorii critici se întreabă: "Ce cred eu despre asta?" "Cum se potriveşte această informaţie cu ceea ce ştiu eu?" "Ce anume pot face în alt fel acum când deţin această informaţie?" "Cum sunt afectate convingerile mele de aceste idei?" Gânditorii critici sunt gânditori activi. de asemenea.

Devin capabili de a reflecta mai bine la informaţia nouă. Ca să fim eficienţi trebuie până la urmă. Stăpânind bine procesul metacognitiv şi gândind critic. pentru că pornesc de la o bază de cunoştinţe familiară şi evidentă. dar între cele două aspecte există o diferenţă importantă. 5. ei sunt mai deschişi la ideile şi influenţele noi care pot fi încorporate productiv în schemele lor de gândire. Beneficiile sunt multiple. A fi eficient înseamnă a avea dreptate doar în final. În acelaşi timp. să gândim corect. 8. ei pot manipula mai bine informaţiile noi. devin capabili să înţeleagă mai bine idei şi scheme noi. cad mai greu victime manipulărilor sau presiunilor generate de capricii de moment. Fiind conştienţi de cunoştinţele lor. pentru că au mai multă încredere în capacitatea lor de a integra cunoştinţele noi între cele anterioare.” 25 GÂ DIREA CRITICĂ . În sfârşit. A avea dreptate înseamnă a avea dreptate tot timpul. METODA PĂLĂRIILOR GÂ DITOARE -Tehnică interactivă de stimulare a creativităţii- “Obiectivul gândirii nu este corectitudinea. pentru că au acces şi control sporit asupra propriei gândiri. a formula opinii şi a genera idei noi. În felul acesta. Schemele lor devin mai flexibile şi mai puţin fragile datorită conştientizării sporite a propriului lor sistem de convingeri. ei sunt mai bine pregătiţi să folosească în mod creativ această bază pentru a rezolva probleme. ci eficienţa.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian Cei care devin conştienţi de propriile lor procese metacognitive şi se simt stăpâni pe ele. gânditorii critici pot să combine idei şi informaţii cu mai multă uşurinţă. modalităţi noi de a relaţiona informaţiile şi conceptele.

Este un proces deliberat. concepte şi idei prin utilizarea unor instrumente. Un mod de a gândi care urmăreşte schimbări în percepţii. Dr. Edward de Bono este inventatorul termenului de gândire laterală.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian (Edward de Bono) DESCRIEREA METODEI: Metoda ”Six Thinking hats” sau „Metoda pălăriilor gânditoare” permite gândirea laterală. ca şi gândirea logică . Un proces prin care folosim informaţia pentru a stimula creativitatea şi intuiţia restructurantă. Ce sunt cele "şase pălării"? o Şase moduri de a gândi o Gândirea în paralel o Un instrument de inovaţie Să luăm decizii analizând fiecare idee din cele şase perspective: ce ştim ce e bine ce nu e bine ce simţim ce alternative avem ce alegem în legătură cu o idee 26 GÂ DIREA CRITICĂ . Ce este gândirea laterală? Tot un mod de folosire a minţii . însă de alt tip.

se face o evaluare obiectivã a faptelor. chiar vei deveni unul. în 5-6 rânduri. ci procesul gândirii. a alternativelor. situaţiilor! Gândire obiectivã. care se bazeazã pe informaţii. fapte Prezintã lucrurile aşa cum sunt. fãrã nici o pãrere. Realizaţi. “Dacă interpretezi rolul unui gânditor. Pălăria Verde este cea a creativitătii. figuri. în cel mult zece rânduri. Pălăria Roşie dezvăluie intuiţiile.. a ceea ce este interesant şi provocativ. criticilor şi a precauţiilor. Gândiţi ! Lucraţi în perechi ! Comunicaţi! 27 GÂ DIREA CRITICĂ .Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian PĂLĂRIILE GÂNDITOARE Pălăria Albă se concentrează pe informaţii.. Se referă la fapte. Pălăria Albastră este pălăria coordonării. schimbării. Prezentaţi. 2. principalele informaţii pe care le aveţi despre viaţa broaştele ţestoase.” Cu pălăria albă pe cap. interpretare critică sau emoţie POVESTITORUL 1. informaţii disponibile sau necesare. Nu vizează un subiect în sine. Pălăria Galbenă se concentrează pe beneficii şi aspecte pozitive. Aici pot fi folosite tehnici de gîndire laterală. Pălăria eagră este pălăria problemelor. propunerilor. o prezentare a textului citit. sentimentele şi emoţiile.

încercãm sã oferim o privire de ansamblu asupra faptelor ! Extragerea concluziei Definirea clarã a problemei MODERATORUL 1. Gândiţi ! Lucraţi în perechi ! Comunicaţi! 28 GÂ DIREA CRITICĂ .Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian Când gândim cu pãlãria albastrã. Prezentaţi.

Gândiţi ! Lucraţi în perechi ! Comunicaţi ! 29 GÂ DIREA CRITICĂ .Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian Cu pãlãria verde pe cap. care se bazeazã pe generarea de idei noi. identificarea de alternative CREATORUL 1. Pornind de la cele prezentate. imaginaţi-vă alte douǎ situaţii posibile ce se pot întâmpla între cele două broaşte ţestoase. 2. inspirându-vă din textul citit. Creaţi cel puţin patru versuri. nu existã limite în calea gândurilor ! Gândire creativã.

gândim pozitiv şi vedem numai avantajele situaţiei! Gândire pozitivã. 2.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian Cu aceastã pãlãrie. se bazeazã pe o abordare pozitivã a evenimentelor GÂ DITORUL Evidenţierea avantajelor. Încercaţi sǎ justificaţi comportamentul Clementinei. oportunitãţilor şi a posibilitãţilor de concretizare a ideilor 1. De ce crezi cǎ autorul a creat un astfel de personaj? Gândiţi ! Lucraţi în perechi ! Comunicaţi! 30 GÂ DIREA CRITICĂ .

a punctelor slabe E o pãlãrie pesimistã. CRITICUL 1. Gândiţi ! Lucraţi în perechi ! Comunicaţi! 31 GÂ DIREA CRITICĂ . se bazeazã pe evidenţierea greşelilor.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian Cu pãlãria neagrã pe cap. se face o evaluare criticã a faptelor! Gândire negativã. Ce nu ţi-a plăcut sau ce fapte dezaprobi ? 2. Scoate în relief greşelile făcute de Arturo.

vedere.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian Când gândim cu pãlãria roşie. care se bazeazã pe emoţii. nu trebuie sã dãm nicio justificare ! Gândire afectivă. intuiţie PSIHOLOGUL 1. Alcǎtuiţi un monolog în care sǎ prezentaţi faptele din punctul vostru de 32 GÂ DIREA CRITICĂ . Ce v-a plǎcut cel mai mult din această lectură? De ce ? Gândiţi ! Lucraţi în perechi ! Comunicaţi! Imaginaţi-vǎ cǎ sunteţi unul dintre personaje. sentimente. 2.

de a surprinde complexitatea ideilor. pornind de la subiectul gândire. organizându-se apoi un Tur al galeriilor. Cuvântul nu trebuie să fie repetat în celelalte versuri (substantiv).Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian Cvintetul Capacitatea de a rezuma informaţiile. învăţând Izvor nesecat de bucurie Bogăţie Apoi li se cere să realizeze şi ei unul. al doilea vers este format din două cuvinte care descriu cuvântul cheie ales (de obicei. Regulile pentru elaborarea unui cvintet sunt: primul vers constă dintr-un singur cuvânt semnificativ. Toate cvintetele realizate vor fi prezentate pe rând. un substantiv). lucrând pe grupe de 5-6 elevi. sentimentelor şi convingerilor în câteva cuvinte este o deprindere importantă. Li se va prezenta elevilor un model de cvintet: Lectura Atractivă. comunicând. activă Citind. Ea necesită o reflecţie adâncă bazată pe înţelegerea nuanţată a sensurilor. ales din mai multe exprimate (de obicei. verbe la gerunziu). al patrulea vers este o propoziţie din patru cuvinte care să exprime ce simt ei despre subiect. adjective). ca mijloc de evaluare a înţelegerii elevilor sau a creativităţii lor. Un cvintet este o poezie care necesită sintetizarea informaţiei şi materialelor în exprimări concise care descriu sau exprimă reflecţii asupra subiectului. al treilea vers este format din trei cuvinte care arată acţiuni (de obicei. Cvintetele pot servi ca instrument de sintetizare a unor informatii complexe. ultimul vers este format dintr-un cuvânt cu rol de constatare sau concluzie care să exprime esenţa subiectului. 33 GÂ DIREA CRITICĂ .

Temple. (1998). (1998). Temple. Un cadru pentru dezvoltarea gândirii critice la diverse materii de studiu. Ghidul II.ro 34 GÂ DIREA CRITICĂ .. Editura de Vest.. Strategii de formare a gândirii critice. V. Bucureşti. I. L. C. K. Meredith..2. Proiectul Lectura si scrierea pentru dezvoltarea gândirii critice WWW. S. 2003 Flueraş. Dialoguri didactice nr.. A... L.A. Editura Didactică şi Pedagogică. J..Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian Bibliografie: Dumitru. K. A.. 2007 Oprea. Timişoara. Cluj-Napoca.didactic. Ch.. 2006 Steele. V. 2000 Dezvoltarea gândirii critice şi învăţarea eficientă. L.. Ch.. Integrarea strategiilor RWCT în practica didactică românească. 2001 Nicu. Paideia şi gândirea critică. S.. Strategii didactice interactice. R. Editura Casa Cărţii de Ştiinţă. Promovarea gândirii critice. Meredith. Flueraş. Ghidul I Steele. J.

care doreşte să treacă neobservată. Blake si J. în timp ce 38% este transmis prin paralimbaj şi 55% prin comunicarea nonverbală. culturale şi istorice. experimentul proiectat de M. de firea ei: este o persoană conformistă. Pornind de la îmbrăcăminte. trecătorii care erau la semafor l-au urmat într-un număr de trei ori şi jumătate mai mare decât atunci când era îmbrăcat cu o cămaşă ieftină şi pantaloni de lucru. respectiv costum de foarte bună caliitate şi cravată scumpă. croiala. Mouton într-un oraş din Texas este cât se poate de relevant. R. Jean Chevalier şi Alain Gheerbrant arătau că pentru unele popoare orientale. podoabele. Totul depinde din ce perspectiva este abordat procesul de transmitere a semnelor nonligvistice. dar şi despre grupurile din care fac parte. diferite în ceea ce priveşte materialele. creând înţelesuri.1 COMU ICAREA O VERBALĂ In literatura de specialitate sunt menţionate diferite definiţii ale comunicării nonverbale. oferă indicii despre caracteristicile psihomorale ale persoanelor. şi toate sunt acceptate. la o profesie sau alta.R. Lefkowitz. înlocui. acesta a ajuns la concluzia ca numai 7% din mesaj este transmis prin comunicare verbală. De exemplu.S. oamenii îşi protejează corpul împotriva gerului sau a căldurii excesive: îmbracă haine adecvate. care avea sarcina să treacă strada pe roşu. Mai mult. sau o persoană independentă. Cei trei folosesc în cadrul acestui experiment un bărbat în vârstă de 31 de ani. la o categorie socio – economică. Comunicarea nonverbală este cumulul de mesaje care nu sunt exprimate prin cuvinte şi care pot fi decodificate. culoarea. Imbrăcămintea. Când complicele purta “haine cu autoritate”. în timp ce alţi pietoni aşteptau schimbarea culorii semaforului. la o anumită clasă de vârstă. Când analizăm vestimentaţia în contextual comunicării nonverbale. Aceste semnale pot repeta. trebuie să luăm în considerare determinările geografice. accesoriile vestimentare comunică apartenenţa persoanei la genul biologic. de la Polul Nord la Ecuator. completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. ne putem da seama de gustul estetic al acesteia. Importanta comunicarii nonverbale a fost demonstrata in 1967 de catre Albert Mehrabian. In urma unui studiu. o cusătura dreaptă semnifică integritatea psihomorală.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian A EXE: A EXA R. tighelul orizontal .pace în inima. contrazice. Referitor la puterea de influenţare a “hainelor cu autoritate”. hainele reflectă exprimarea sinelui. lipsa decenţei în modul de a se 35 GÂ DIREA CRITICĂ . care doreşte să atragă atenţia? De exemplu.

Nu ştiu de ce nu s-a dus să vadă de unde vine de data aceasta. Din nou i se păru că aude un cântec ciudat şi din nou văzu fumul ieşind din peşteră. i se păru că vede o dâră de fum ieşind dintr-o crăpătura a unei stânci care adăpostea o peşteră aflată nu departe de acel loc. chiar la miezul nopţii. căutând scoici şi ce mai aduceau valurile pe plajă. aproape de miezul nopţii. Şi acolo. aşa că la vremea solstiţiului de vară nu se mai face deloc noapte cu adevărat. Acolo găsi o femeie tânără. Apoi se culcă. Dacă haina nu-l face pe om. un copil de nici şapte ani. Auzi acelaşi cântec ciudat. cu armonii nepământean de frumoase. O înveli cu pătura şi o conduse la căsuţa lui. Ivan trăia acolo singur-singurel. Era ziua de Sânziene. La miezul nopţii. Dar picioarele lui erau prea slabe ca să-l poarte peste bolovani. iar când mama lui îl strigă. A EXA R. Mai trecură şapte ani. Dar vara. umbla printre stâncile de pe ţărm. Deodată auzi un cântec ciudat şi. cel puţin ea îl reprezintă foarte bine ca o persoană cu o anumită poziţie în ierarhia socială. o scoase din grămadă şi plecă acasă cu ea. se întoarse la căsuţa lor. se apropie de peşteră. O încuie într-un cufăr de lemn pe care-l împinse sub pat. lăsându-i căsuţa lui Ivan. găsi o grămadă de piei frumoase de focă. Ivan îşi aminti de cântec şi de fum. când se uita în faţă. Ivan Ivanson. reflectându-se în stânci. Şapte ani trecură până când Ivan ajunse din nou în acel loc. având doar ţipetele păsărilor de pe ţărm să-i ţină de urât.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian îmbrăca al unor elevi din licee sau al unor studenti pune problema violenţei limbajului nonverbal. marea se linişteşte şi zilele se lungesc. crivăţul şuieră în nopţile întunecoase şi în zilele cenuşii. auzi sfârâitul focului şi-i văzu flăcările.2 IVA ŞI PIELEA DE FOCĂ Pe toată coasta de nord a Scoţiei. Venind mai aproape. înapoi la căsuţa părintească. Tatăl lui îmbătrânise acum pescuind în apa rece şi sărată a mării şi părinţii se mutaseră la oraş. 36 GÂ DIREA CRITICĂ . la gura peşterii. tristă şi frumoasă. Mai mult ca sigur că ceva îl chema. Dimineaţa luă pătura de pe pat şi se întoarse la peşteră. iar valurile se izbesc de stâncile negre. Când veni din nou noaptea de Sânziene. care dârdâia şi încerca să-şi acopere goliciunea cu braţele şi cu părul ei cel lung. Povestea începe în cea mai lunga zi a anului. cu grijă. de îndată. Încet. iar cheia o puse pe o cureluşă de piele pe care o avea legată la gât. Ivan alese cea mai frumoasă piele. în noaptea de Sânziene.

Nevasta nu era nicăieri. în evul Mediu. însă. După miezul nopţii. spuse că se simte rău. când se întorceau de la biserică. în decursul anilor. pe soţia lui. Avură un fiu. când băieţii mergeau pe ţărmul mării.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian Se purtă frumos cu femeia şi cu timpul se îndrăgostiră unul de celalalt. cu ochi mari şi trişti înota în dreptul lor. Înăuntru găsiră cufărul de lemn. cu cheia încă în încuietoare . În acest secol. plumbul a fost eliminat din benzina folosită de automobile în anii '70 şi. când Ivan pescuia. aceeaşi focă frumoasă şi tristă mâna peştii în plasele lui. după 37 GÂ DIREA CRITICĂ . Se spune că uneori. 3 CÂT NE PUTEM LĂSA OTRĂVIŢI CU PLUMB ? de Stalmore Dodge Specialiştii în problemele mediului şi cei care lucrează în domeniul sănătăţii publice sunt de multă vreme conştienţi de pericolul pe care îl reprezintă pentru corpul omenesc plumbul. din vopselele pentru zugrăveli. Plumbul folosit de generaţiile anterioare se găseşte şi în alte locuri în afară de iazurile cu raţe sălbatice. Tinerii care locuiesc mai mult de şase ani în case în care concentraţia de plumb este mare pot pierde. A EXA R. cu ochi mari şi trişti. Nu ştiu. pentru că băutura era distilată prin radiatoare de maşini care aveau miezul de plumb. Ce ştiu este că Ivan n-a mai văzut-o niciodată pe lumea aceasta. pentru că. Trei ani mai târziu. de asemenea. mai avură unul. Nu-i spuse niciodată ce era în cufărul cel mare de lemn şi îi interzise să-l deschidă. În Statele Unite. acestea otrăvesc animalele sălbatice care le înghit: un exemplu în care vânătorii înşişi grăbeau dispariţia activităţii lor favorite în timpul liber. Acum ştim că mii de oameni şi-au pierdut vederea sau că. s-a întâmplat ca persoane care au băut whisky fabricat ilegal să orbească sau chiar mai rău. Ivan era fericit dar. uneori. în larg. Poate că era soţia lui. Plumbul din zugrăveli care se scorojesc sau din resturi de zugrăveală lăsată pe lângă fundaţiile clădirilor care au fost vopsite de mai multe ori otrăveşte copiii. Ivan îşi pregăti familia de mers la biserică. Şi se mai spune că. o focă frumoasă. văzură uşa casei deschisă. În Ajunul Crăciunului. au ajuns să sufere de demenţă pentru că mâncau din farfurii smălţuite cu plumb sau beau apă din căni sau ţevi făcute integral sau parţial din plumb. aşa că Ivan merse doar cu băieţii.cheia pe care Ivan uitase să o ia cu el în graba pregătirilor pentru biserică. deschis şi el. Nevasta. o vedea adesea privind lung câtre mare. S-au propus reglementări care să interzică alicele cu plumb.

clădirile ar trebui dărâmate şi molozul transportat în locuri unde să fie îngropat astfel încât să nu mai fie un pericol pentru mediu. Cât plumb e prea mult? Unde ar trebui să tragă linia? A EXA R. Te-am văzut aşezându-te pe marginea scaunului. economiştii. pentru că de obicei locuinţele lor sunt cele mai apropiate de şoselele cu traficul cel mai intens. ghemuindu-te când asistenta socială ţi-a tăiat brusc explicaţiile. 4 CÂT PUTEA DE BI E Văduvă bătrână. ai intrat oloagă. Pentru a fi într-adevăr în siguranţă. Aceste "locuri de îngropăciune" ar fi enorme. acţiuni. Spre sfârşitul anilor '80. mai mari decât multe metropole ale lumii. privirea ta când ţi s-a amintit că asigurarea pe viaţa ţi-a încetat. cu vocea înclinând între un scâncet şi un râs subţire şi sălbatic. până la cincisprezece puncte din coeficientul lor de inteligenţă din cauza acestei otrăvi invizibile. periculoase şi tot mai rare. inginerii şi politicienii care lucrează pentru Agenţia pentru Protecţia Mediului trebuie să decidă unde să tragă linia. peticele tale de respect de sine. Dar a scăpa de tot plumbul ar fi foarte costisitor: de exemplu. cu ochii tăi de fund de ţară strălucitori şi furişători. conturi bancare. S-a dovedit că plumbul provenind din gazele de eşapament ale maşinilor şi autocamioanelor care trecuseră pe acolo timp de şaptezeci de ani pătrunsese în cărămizile pereţilor. cu întrebările ei scurte. Oamenii de ştiinţă. proprietăţi. a da jos toată zugrăveala de pe clădiri până la cărămidă. Locuitorii cei mai afectaţi de această problemă sunt cei săraci. 38 GÂ DIREA CRITICĂ . sau a săpa solul în jurul fundaţiilor şi apoi a arunca totul în gropi de gunoi scumpe. oamenii de ştiinţă au făcut nişte descoperiri descurajatoare. Orice cantitate de plumb în mediul înconjurător poate dăuna într-un fel creierului. Ea nu voia să creadă că trăieşti cât poţi de bine din banii puţini şi nesiguri trimişi de fiicele tale şi că nu plăteşti chirie unui proprietar bătrân şi cumsecade. în apartamente tot a mai rămas destul plumb pentru a cauza pierderea a cinci puncte din coeficientul de inteligenţă şi multe alte probleme copiilor care locuiau în acele clădiri timp de şase ani. înnebunită de foame.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian estimări. Şi după ce au fost înlăturate reziduurile care conţineau plumb din interiorul şi din exteriorul unor blocuri de locuinţe din New York. Teribil zâmbetul tău când ai fost întrebată de avere.

pe marginea lacului. astfel încât Clementina să se poată odihni. anulată de Ministerul Sănătăţii Publice. 5 ARTURO I CLEMENTINA Adaptare după Adela Turin şi Nella Bosnia Într-o frumoasă zi de primăvara. Scrisorile lor cu greşeli de ortografie au sosit după trei săptămâni. neschimbate. Clementina spuse: . Nu-i vina nimănui. cu inima ţeapănă bătând de furie zadarnică. pescuind ceva pentru cină. Arturo se decise ca în viitor să meargă singur la pescuit. draga mea? Ai avut o zi bună? Iar Clementina ofta: . Ştii. în Italia … Arturo zâmbi şi răspunse vag: . s-au respectat regulile. dar nu ştia ce să facă.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian Ţi-a luat groaza de moarte drept lăcomie şi posibilă fraudă. ne vom întâlni cu alte ţestoase şi vom găsi alţi peşti în ape şi alte plante şi flori pe mal! O să ducem o viaţă excelentă! Vom vizita şi ţări străine. te-a trimis după dovezi scrise de la fiicele din alt stat.O să vezi tu. două ţestoase blonde. Într-o zi. ce fericiţi vom fi. Donald Jones A EXA R. Clementina ii spuse: 39 GÂ DIREA CRITICĂ . Arturo şi Clementina. fericită şi lipsită de griji. de mândrie sufocată. Clementina. Când ajungea acasă la o cină de mormoloci şi melci.M-am plictisit atât de tare! Toată ziua te-am aşteptat. Dar zilele treceau în şir. Ai spus că te-ai plictisit? Găseşte ceva cu ce să te ocupi! Lumea-i plină de lucruri interesante de făcut. te-a refuzat. fişa ta medicală a fost trimisă dar returnată curând. când Arturo se întorcea de la pescuit. – PLICTISIT! – exclamă cu indignare Arturo. dar totuşi eu te văd ridicându-te şi plecând tremurând. Numai proştii se plictisesc! Clementina se ruşinase de prostia ei şi nu mai vroia să se plictisească. eu visam întotdeauna să ajung la Veneţia. moartea ta era destul de probabilă oricum. În aceeaşi după-masă descoperiseră că se iubeau. Vom călători şi vom descoperi alte lacuri. începu să facă planuri de viitor. obişnuia să spună: Ce mai faci. în timp ce înconjurau înot lacul.Bine. tinere şi frumoase se întâlniseră pe marginea lacului.

Fii serioasă. fiindcă ştii bine ce distrată eşti şi le-ai putea pierde uşor. pe marginea lacului la stele. aşa că se îndeletnici curăţându-l şi ştergându-l de praf. Clementina se gândi: . Tu? Nu ştii nici să deosebeşti o notă muzicală de alta. După scurtă vreme. Abia dacă vorbeşte.Mi-ai zis că-ţi place Veneţia. altminteri Arturo se va plictisi de o soţie aşa de proastă! Şi începu să se forţeze să vorbească din ce în ce mai puţin. ce idee ridicolă! Te crezi artistă? Ce prostie! – şi începu să râdă şi să râdă şi să râdă. de ce oare trebuie să poarte gramofonul acela greu. Arturo. Într-o zi la povara ei se mai adaugă un vas mare de flori din sticlă de Murano: .Ştii. Eşti aşa de neglijentă. Dar trebuie să se fi simţit puţin vinovat. ruşinându-se de propria-i întrebare.TU! Să cânţi la flaut. pentru că peste câteva zile apăru cu un pachet mare. se tot gândi. fiindcă el e atât de inteligent. Încet-încet.Vezi. m-am întâlnit cu un prieten de-al meu. Arturo îşi dădu seama imediat de acest lucru şi-i zise Clementinei: . Poftim. 40 GÂ DIREA CRITICĂ . eu am o soţie foarte plictisitoare. să nu cadă cumva. acum poţi să ai parte de ea. nu? Ei bine. Clementina zise: . Într-o seară. şi ţi-am cumpărat câteva tablouri. artist. Sper c-o să te bucuri. Apoi se plictisi de el. Arturo veni acasă cu un gramofon şi îl lipi cu grijă de carapacea Clementinei . însă şi atunci spune numai prostii. înainte să adoarmă.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian . Clementina oftă apoi cu resemnare şi adormi. Însă ideea asta îi părea absurdă lui Arturo: . în linişte. iar se plictisi. nu? Mi-ai zis că te interesează arta. când se uitau. pe care-l dădu Clementinei: . câteodată zăresc flori minunate şi culori atât de rare. Clementina ascultă gramofonul.Mi-ar plăcea tare mult să am un flaut. poftim asta. Lipeşte-l bine.Astfel n-ai să-l pierzi… Eşti aşa de distrată şi neatentă! Clementina îi mulţumi. încât îmi vine să plâng… Mi-ar plăcea să am o cutie de acuarele ca să pot picta… .Iar am spus o prostie. Nu eşti în stare nici să înveţi. Nici măcar urechi nu ai! Dar chiar în seara aceea.Uite. Dar noaptea. încărcătura purtată de Clementina devenise din ce în ce mai grea. Lipeşte-le bine. Era un obiect drăguţ. Trebuie să fiu foarte atentă. zicând: . decise că trebuie să fie aşa cum Arturo o descrisese. Aş învăţa să cânt la el şi aş compune cântece şi astfel mi-aş găsi cu ce să-mi ocup timpul. Timp de câteva zile. în loc să aibă un flaut uşor şi chiar e adevărat că n-ar fi niciodată în stare să înveţe şi să cânte şi oare e într-adevăr distrată? Dar.

însă Clementina începu a fi cu adevărat fericită şi n-o mai interesau dojenelile lui Arturo.La ce idioţenii tot zâmbeşti aşa? Arăţi ca o proastă! – zise Clementinei. Cu o casă de două etaje pe umeri. Clementina nici că se mai putea mişca. Se înfuriase rău şi nu mai reuşi să înţeleagă nimic şi chiar după mai mulţi ani continua să povestească prietenilor săi despre Clementina astfel: . cutreierând fericită. aceste mici excursii deveniseră o obişnuinţă pentru Clementina. aşa că ea trebuia mereu să-l aştepte atunci.Ce-ai face fără mine? .Clementina! Clementina! Dacă va răspunde. Dacă vedeţi o ţestoasă fără casă. dar foarte scurtă. 41 GÂ DIREA CRITICĂ . Iar Arturo o găsea din ce în ce mai străină pe Clementina şi casa mai dezordonată ca înainte. într-o cutie de sticlă. tăind răsuflarea Clementinei: . Arturo nu ştia nimic. Şi într-o zi. dar bănuia el că se întâmpla ceva: . Casa ei avea douăzeci şi cinci de etaje şi era plină de comori! Ţestoasele trăiesc mulţi ani şi s-ar putea ca şi Clementina să mai fie pe undeva prin lume. Dar găsiseră şi soluţia: au mai adăugat încă trei etaje. Şi astfel casa Clementinei devenise un zgârie-nori…când într-o dimineaţă de primăvară ea se decise…că viaţa ei nu mai poate continua aşa. Ieşi încet din casă şi plecă într-o mică excursie – una minunată. atunci cu siguranţă este ea.De-aş şti să citesc! Sosi şi clipa în care trebuia adăugat al doilea etaj casei purtate de Clementina. Arturo se întorcea de fiecare dată la prânz. De data asta însă nimic n-o mai deranja pe Clementina. fiind mulţumită din ce în ce mai mult de noua ei viaţă.Chiar aşa – oftă Clementina. Clementina asta era atât de nerecunoscătoare. Nu ducea lipsă de nimic. cu Arturo în urma ei. S-ar putea ca acum să cânte la flaut şi să picteze flori şi plante minunate cu acuarelele ei.Serios. După aceea sosi o enciclopedie. ce m-aş face fără tine? Pas cu pas şi casa cu două etaje se umpluse complet. Treptat însă. Acum îndrăzni chiar să iasă afară.Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian Câteva zile mai târziu sosi o colecţie de pipe din Austria. Arturo găsi casa goală. Arturo era nevoit să-i ducă de mâncare şi acest lucru l-a făcut să se simtă foarte important: . încercaţi s-o strigaţi: .

Asistenţă .Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflați în situație de risc din mediul rural buzoian Program de dezvoltare a abilităților de viață ale copiilor aflaţi în situaţie de risc din mediul rural buzoian Proiect finanțat de Uniunea Europeană prin Programul: Facilitatea de Tranziție 2007/19343.03 – Integrarea în societate a tinerilor aparținând minorităților și grupurilor dezavantajate Material editat de Asociația Formare.ro 42 GÂ DIREA CRITICĂ .FORDA Buzău Iulie 2010 Conținutul acestui material nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene Pentru eventualele informații și sesizări legate de proiectele PHARE contactați: cfcu.03.phare@mfinante. Dezvoltare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful