P. 1
94876775 Lucrare Ceccar 1 Marfuri en Gross

94876775 Lucrare Ceccar 1 Marfuri en Gross

|Views: 2|Likes:
Published by Dalila Țuțu

More info:

Published by: Dalila Țuțu on Jan 12, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/07/2016

pdf

text

original

Capitolul I

GENERALITĂŢI PRIVIND STOCURILE DE MĂRFURI 1.1 Aspecte generale privind mărfurile Evoluţia vieţii umane şi în special a vieţii economice a determinat specializarea producătorilor şi apoi separarea lor după capacităţile fiecăruia. Astfel s-a produs înmulţirea mijloacelor de satisfacere a nevoilor umane. Satisfacerea nevoilor umane prin cumpărarea bunurilor făcute de alţii este un rezultat al evoluţiei economice. Economia de piaţă şi menajele în special se folosesc de mulţimea bunurilor industriale de producţia de serie care trebuie să facă eforturi uriaşe pentru a se adapta cerinţelor individuale. !unurile produsele şi mărfurile au semnificaţii deosebite după modul cum participă la procesul de sc"imb respectiv la comerţ. Bunurile cuprind ansamblul mijloacelor prin care se satisfac trebuinţele omeneşti de la recolta culeasă de pe c#mp p#nă la automobile şi locuinţe realizate prin participarea unui număr mare de producători. !unurile pot fi fizice sau sub formă de serviciu şi pot fi obţinute prin cumpărare sau producţie proprie. Produsele sunt bunuri rezultate în urma unui proces de producţie $fabricaţie% prin îmbinarea factorilor de producţie $muncă natură şi capital% şi pot fi destinate v#nzării sau autoconsumului. Măr urile sunt numai acele produse care sunt destinate v#nzării. &eci un produs pentru a îndeplini calitatea de marfă trebuie să îndeplinească trei condiţii şi anume'  să rezulte din procesul muncii omeneşti(  să fie capabil să satisfacă o nevoie $trebuinţă%(  să fie destinat sc"imbului.

)

E*istenţa şi circulaţia mărfurilor este le+ată de cerere care determină actele de v#nzare - cumpărare acte absolut necesare pentru înc"eierea ciclului reproducţiei sociale şi reluarea producţiei. ,oate acţiunile declanşate pentru susţinerea mecanismului economic nu pot fi viabile dacă nu se finalizează cu ac"iziţionarea de mărfuri de către consumatori. -arfa care circulă de la producător la consumator trebuie să întrunească o mulţime de cerinţe pe care consumatorul nu le poate formula către producători el doar le acceptă sau respin+e pe piaţă. .entru amortizarea intereselor consumatorilor şi producătorilor este necesar un între+ aparat economic în care rolul esenţial îi revine mărfii ce trebuie cunoscută şi dirijată spre potenţialii cumpărători. -ărfurile îşi afirmă caracterul util prin mulţimea însuşirilor $proprietăţilor% pe care le posedă şi pe baza cărora sunt satisfăcute trebuinţele omeneşti. C#teva dintre aceste proprietăţi sunt'  proprietăţi fizice(  proprietăţi c"imice(  proprietăţi mecanice(  proprietăţi psi"osenzoriale $or+anoleptice% care sunt foarte importante pentru toate mărfurile. 1.2 Recepţia marfurilor /n moment important în tranzacţionarea mărfurilor este recepţia. Recepţia mărfurilor este un act economic cu caracter juridic în urma căruia se transferă responsabilitatea pentru calitatea şi cantitatea mărfurilor pusă în circulaţie de la o persoană fizică şi0sau juridică la alta. &eorece în circuitul economic participă un număr mare de a+enţi economici fără un act cert consemnat în scris drumul produselor spre consum ar fi mult în+reunat.

1

2ecepţia mărfurilor cu ocazia predării - primirii acestora este de multe ori un proces complicat şi dificil pentru că este le+at de cel puţin trei elemente' cantitate calitate şi timpul avut la dispoziţie pentru efectuarea operaţiunii. Conform normelor în vi+oare cu ocazia recepţiei se impun următoarele' • identificarea şi folosirea la recepţie a documentelor care cuprind relaţiile economice dintre părţi pe baza cărora are loc livrarea mărfurilor respectiv documentele de însoţire a mărfurilor $factură aviz de însoţire notă de transfer etc.%( • recepţia va fi efectuată de către o comisie numită printr-o decizie a conducerii entităţii primitoare comisie care să aibă autoritatea şi priceperea efectuării verificărilor cantitative şi calitative privind mărfurile recepţionate( • efectuarea unei consemnări scrise despre înc"eierea recepţiei şi preluarea mărfurilor( în cazul unor neconformităţi se vor înc"eia acte cu putere de probă necesară la declanşarea unor procese în justiţie( • trecerea efectivă a mărfurilor recepţionate şi asi+urarea +estiunii prin +rija unei persoane fizice care să-şi asume inte+ral responsabilitatea materială( • pentru efectuarea recepţiei este necesar să se asi+ure toate condiţiile materiale necesare efectuării verificărilor cantitative şi calitative $spaţii instrumente de măsură aparate etc.%. Recepţia cantitativă se referă la determinarea cantitativă a mărfurilor livrate prin numărare c#ntărire +rupare măsurare şi după caz prin varietate tip dimensiuni sau orice alte elemente. Recepţia calitativă este efectuată în vederea determinării dacă mărfurile livrate corespund din punct de vedere calitativ normelor de calitate stabilite în contractul de v#nzare - cumpărare. 2ecepţia calitativă a loturilor de mărfuri este sistematizată prin standardizare şi se efectuează prin sondaj pentru fiecare lot de marfă separat.
3

Capitolul II
SISTEMUL DE DOCUMENTARE UTILI!AT "N CONTABILITATEA STOCURILOR DE MĂRFURI "N COMERŢUL EN # GROSS 2.1 Ccaracteristici generale a documentelor justificative Articolul 4 para+raful 5 din 6e+ea Contabilităţii 7r. 8905::5 prevede că ;orice operaţiune economico - financiară efectuată se consemnează în momentul efectuării ei într-un document care stă la baza înre+istrărilor în contabilitate dob#ndind astfel calitatea de document justificativ.< Aşadar este interzisă înre+istrarea în contabilitate a unor operaţii economice care n-au fost înscrise în prealabil într-un document care trebuie să îndeplinească anumite condiţii privind conţinutul şi forma sa. Conţinutul şi forma documentelor justificative depind de specificul operaţiilor economice la care se referă însă toate actele justificative trebuie să cuprindă următoarele elemente'  denumirea documentului(  denumirea şi sediul entităţii care întocmeşte documentul(  numărul documentului şi data întocmirii acestuia(  menţionarea părţilor care participă la efectuatea operaţiei economico - financiare $c#nd este cazul%(  conţinutul operaţiei economico - financiare(  datele cantitative şi valorice aferente operaţiei economico financiare efectuată(

4

 numele şi prenumele precum şi semnăturile persoanelor care au întocmit documentul(  ştampila entităţii emitente(  alte elemente menite să asi+ure consemnarea completă a operaţiilor în documentele justificative. 2.2 Conţinutul economic şi circuitul principalelor documente de evidenţă contabilă .rincipalele documente justificative utilizate în contabilizarea operaţilor privind stocurile de mărfuri în comerţul en-+ross sunt' 5. Factura este un document ce stă la baza operaţiunii de v#nzare cumpărare şi cuprinde o serie de informaţii necesare at#t la furnizor c#t şi la beneficiar cum ar fi' denumirea societăţii emitente cod fiscal sediul social judeţ contul şi banca la care are desc"is contul numărul de înre+istrare la 2e+istrul Comerţului al furnizorului numărul documentului data cota de ,=A denumirea produselor sau serviciilor unitatea de măsură catitate preţ unitar valoare valoare ,=A total de plată semnătura şi ştampila unităţii furnizoare date privind e*pediţia. >actura serveşte ca'  document de însoţire a mărfii pe parcursul transportului(  document cumpărătorului(  document justificativ de înre+istrare în contabilitatea cumpărătorului şi a furnizorului( 9. Avizul de nsoţire a mărfii este un document ce stă la baza însoţirii mărfurilor şi conţine at#t la furnizor c#t şi la cumpărător următoarele elemente' denumirea numărul de înre+istrare la 2e+istrul Comerţului cod fiscal cont banca număr document data specificţia produsului unitatea de măsură justificativ de încărcare în +estiunea

?

!ota de recepţie şi constatare de diferenţe este documentul cu ajutorul căruia se recepţionează marfa intrată în +estiune şi se constată eventualele diferenţe apărute.entru v#nzare în re+im de consi+naţie<.cantitatea semnătura şi ştampila unităţii furnizoare date privind e*pediţia total document semnătura de primire.entru prelucrare la terţi< sau . Acest document se întocmeşte de către compartimentul de desfacere $v#nzări% pe măsura livrărilor de marfă el servind ca '  document de însoţire a mărfii pe timpul transportului(  document ce stă la baza întocmirii facturii(  dispoziţie de transfer a valorilor materiale de la o +estiune la alta dispersate teritorial aparţin#nd aceleiaşi unităţi(  document de primire în +estiunea cumpărătorului sau în +estiunea primitoare din cadrul aceleiaşi unităţi în cazul transferului./rmează factura<(  transferul de la o +estiune la alta dispersate teritorial aparţin#nd aceleiaşi unităţi patrimoniale cu menţiunea . 7ota de recepţie serveşte ca'  document justificativ de încărcare în +estiune(  document justificativ de înre+istrare în contabilitate( 8 . Acest document conţine următoarele elemente' denumirea unităţii care recepţionează marfa număr document data denumirea unităţii furnizoare numărul documentului însoţitor denumirea produsului cantitate preţ de livrare valoarea de livrare adaosul comercial unitar valoarea adaosului comercial semnăturile comisiei de recepţie etc.... Situaţiile în care este obli+atoriu întocmirea avizelor de însoţire a mărfii sunt'  livrare de mărfuri fără întocmirea facturii în momentul livrării cu menţiunea .>ără factură<(  pentru valori materiale trimise spre prelucrare la terţi sau pentru v#nzare în re+im de consi+naţie cu menţiunea . ).

&ocumentul conţine elemente cu privire la' denumirea entitatăţii care o eliberează cod fiscal data număr document denumirea entitatăţii sau persoanei care face plata $adică de la care s-a încasat suma respectivă% adresa suma încasată semnătura persoanei care efectuează încasarea $casierul% şi ştampila entitatăţii. 3. C$itanţa este un document care se întocmeşte la data încasării în numerar a unei valori. @n situţia în care se constată diferenţe cantitative documentul se întocmeşte în trei e*emplare datele de pe verso complet#ndu-se numai c#nd se constată diferenţe la recepţie. &ocumentul conţine elemente cu privire la furnizor număr document data dele+at beneficiar denumirea produselor unitatea de măsură cantitate preţ unitar semnătura celui care a întocmit documentul şi semnătura de primire. Abli+aţiile faţă de furnizori c#t şi creanţele faţă de clienţi se mai pot plăti respectiv încasa şi prin intermediul efectelor comerciale cum ar fi' : . &ispoziţia de livrare se întocmeşte de către serviciul de desfaceri documentul servind ca'  document justificativ de scădere din +estiunea predătorului(  document de bază pentru întocmirea avizului de însoţire a mărfii sau a facturii după caz. &ocumentul se întocmenşte de către comisia de recepţie stabilită de conducerea unităţii în două e*emplare la locul de depozitare pe măsura efectuării recepţiei. #rdinul de plată se utilizează la plata prin conturi bancare şi conţine numărul documentului suma plătită unitatea plătitoare unitatea beneficiară conturile bancare din care se efectuează plata data emiterii documentului semnăturile autorizate şi ştampila unităţii emitente. 1. "ispoziţia de livrare este un document ce serveşte pentru eliberarea din ma+azie a mărfurilor destinate v#nzări. act de probă în liti+iile cu cărăuşii şi furnizorii pentru diferenţele constatate la recepţie. 4.

>işa de ma+azie este un document cu ajutorul căruia se ţine evidenţa intrărilor ieşirilor şi a stocurilor de mărfuri din ma+azie. &e menţionat că cambia este transmisibilă prin +ir necondiţionat. E$iden%& o'er&(i$ă a stocurilor de mărfuri în comerţul en-+ross se realizează cu ajutorul fişei de magazie. >işa de ma+azie cuprinde elemente cu privire la' unitate ma+azie denumirea produsului documentul de intrare sau ieşire $data număr fel% unitate de măsură preţ unitar intrări ieşiri şi stoc.contabile $pe solduri%( B sursă de informaţii pentru controlul operativ curent şi contabil al stocurilor de mărfuri. @n biletul la ordin trasul şi tră+ătorul sunt aceiaşi persoană numită emitent. >işele de ma+azie se ţin la fiecare loc de depozitare a valorilor materiale pe feluri de materiale ordonate pe conturi +rupe eventual sub+rupe sau în 5C .ră+ătorul răspunde de acceptare şi plată. Cambia este purtătoare de dob#ndă din momentul în care a fost emisă şi pentru a fi valabilă trebuie să fie acceptată de către tras prin cuv#ntul acceptat şi semnat prin care se obli+ă a plăti cambia la scadenţă.  Biletul la ordin este un înscris solemn care se deosebeşte de cambie prin faptul că la aceasta nu participă trasul şi nu este nevoie de acceptare. Acest document serveşte ca' B document de evidenţă la locul de depozitare( B document de contabilitate analitică în cadrul metodei operativ . Cambia este înscrisul solemn prin care o persoană numită tră+ător dă ordin altei persoane numită tras să plătească unei terţe persoane $beneficiar% la scadenţă o sumă determinată de bani. . &ocumentul se întocmeşte într-un sin+ur e*emplar compartimentul financiar separat pentru fiecare fel de marfă de către contabil la desc"iderea fişei şi verificarea înre+istrărilor respectiv de către +estionar care completează coloanele cu privire la intrări ieşiri şi stoc.

 %urnalul de cumparări este un jurnal au*iliar care ţine evidenţa cumpărărilor de valori materiale sau a prestărilor de servicii.e baza acestui document se stabileşte lunar ta*a pe valoare adău+ată colectată el cuprinz#nd elemente cu privire la ' felul numărul şi data documentului justificativ denumirea şi codul fiscal al cumpărătorului total factură inclusiv .=A baza de impozitare valoare . &e precizat că în fişele de magazie se operează numai cantitativ şi nu valoric . .entru verificarea corectitudinii fişelor de ma+azie se fac controale inopinat de către persoane desemnate de compartimentul financiar contabil.entru stabilirea ta*ei pe valoare adău+ată colectată aferentă v#nzărilor respectiv ta*a pe valoare adău+ată deductibilă aferentă cumpărărilor entitatea are obli+aţia de a întocmii jurnalul de v#nzări respectiv jurnalul de cumpărări acestea fiind documentele de evidenţă operativă în ceea ce priveşte .=A etc. @nre+istrările în fişa de ma+azie se fac document cu document iar stocul se stabileşte după fiecare operaţie înre+istrată şi obli+atoriu zilnic.entru valorile materiale primite spre prelucrare de la terţi sau în custodie se întocmesc fişe distincte care se ţin separat de cele ale valorilor materiale proprii.ordine alfabetică. /n alt document utilizat pentru evidenţa operativă este registrul stocurilor. . Este un document de stabilire lunară a ta*ei pe valoare adău+ată deductibilă în care se 55 . Acesta serveşte ca document de evaluare a stocurilor de valori materiale şi de verificare a concordanţei înre+istrărilor efectuate în fişele de ma+azie şi în contabilitate. .  %urnalul de v&nzări este un re+istru au*iliar în care se înre+istrează zilnic sau lunar după caz fără ştersături şi spaţii libere v#nzările de valori materiale sau prestările de servicii. .=A. 2e+istrul stocurilor se întocmeşte manual sau cu ajurorul te"nicii de calcul la sf#rşitul fiecărei luni pe feluri de materiale +rupate pe ma+azii conturi +rupe eventual sub+rupe sau în ordine alfabetică prin înscrierea stocurilor din fişele de ma+azie şi evaluarea lor cu preţurile de înre+istrare.

&e asemenea nota contabilă serveşte şi ca document justificativ de înre+istrare în contabilitate a operaţiilor care nu au la bază documente justificative $e*' stornări virări etc. 'ista de inventariere se întocmeşte de re+ulă anual sau în situaţiile prevăzute de dispoziţiile le+ale de către comisia de inventariere.=A%. . Durnalul de cumpărări se întocmeşte separat pentru cumpărări de bunuri şi servicii pentru nevoile firmei şi separat pentru cumpărări de mărfuri care se v#nd ca atare.înre+istrează zilnic elementele necesare pentru determinarea corectă a ta*ei pe valoare adău+ată deductibilă $valoare factură inclusiv . 9. Fişa de cont pentru operaţiuni diverse este documentul cu ajutorul căruia se evidenţiază distinct pe fiecare cont în parte creşterile şi micşorările valorice a elementelor de activ şi datorii. Acest document serveşte ca' • document pentru inventarierea valorilor materiale aflate în +estiunea entităţii( • document de bază pentru stabilirea lipsurilor şi plusurilor de valori materiale( • document justificativ de înre+istrare în evidenţa depozitelor şi în contabilitate a plusurilor şi minusurilor constatate( • document pentru întocmirea re+istrului inventar( • document pentru stabilirea ajustărilor de valoare( • document centralizator al operaţiilor de inventariere. ).financiare înre+istrate în documentele justificative.financiare ce 59 . !ota contabilă este documentul prin care se transpune în conturi contabile operaţiile economico .=A baza de impozitare valoare .%. Registrul jurnal este un document contabil obli+atoriu în care se înre+istrează zilnic în mod cronolo+ic toate operaţiile economico .rincipalele documente de e$iden%ă )on(&*ilă utilizate de unităţile de comerţ en-+ross dar nu numai de acestea ci de toate entităţile sunt' 5. 1.

3. Acest document se întocmeşte lunar sau ori de c#te ori se consideră că este necesar. Circuitul documentelor justificative în activitatea de comerţ en-+ross poate fi evidenţiat astfel' A. Acest re+istru se întocmeşte la sf#rşitul anului şi se completează pe baza inventarierii faptice a fiecărui cont de activ şi pasiv cuprins în bilanţul contabil anual. Este un document de sinteză şi sistematizare care stă la baza întocmirii balanţei de verificare cuprinz#nd informaţii cu privire la soldul iniţial rulajele debitoare şi creditoare şi soldul final al fiecărui cont. 4.cumpărare(  factura(  nota de recepţie şi constatare de diferenţe(  fişa de ma+azie. Arice înre+istrare în re+istru jurnal trebuie să cuprindă elemente cu privire la' felul numărul şi data documentului justificativ e*plicaţii privind operaţiile respective şi conturile debitoare şi creditoare în care s-au înre+istrat sumele corespunzătoare operaţiilor efectuate. 5) . ?. Registrul Cartea (are este un document contabil obli+atoriu în care se înre+istrează lunar şi sistematic prin re+ruparea conturilor mişcarea şi e*istenţa elementelor de activ si pasiv la un moment dat. 6a intrarea în entitate a mărfurilor în funcţie de modalitatea de intrare distin+em următoarele situaţii' a. )alanţa de verificare este un document de sinteză cu ajutorul căruia se verifică e*actitatea înre+istrărilor.determină modificarea elementelor de activ şi pasiv ale entităţii. @nre+istrările în re+istrul jurnal se fac fără spaţii libere iar datele înscrise trebuie să corespundă cu cele înscrise în balanţa de verificare. Registru inventar este un document contabil obli+atoriu în care se înre+istrează toate elementele de activ si pasiv $at#t mijloacele economice c#t şi sursele de formare a acestora% inventariate şi +rupate în funcţie de natura lor în conformitate cu posturile din bilanţul contabil. la ac"iziţiile cu titlu oneros documentele utilizate sunt'  contractul de v#nzare .

primire(  fişa de ma+azie. 51 .cumpărare(  factura(  aviz de însoţire a mărfii(  fişa de ma+azie. 6a ieşirea mărfurilor din +estiune de asemenea distin+em mai multe situaţii în funcţie de modalitatea de ieşire' a. c.b. b. la ieşirea mărfurilor prin donaţie actele justificative întocmite sunt'  act de donaţie autentificat(  proces verbal de predare .primire(  nota de recepţie(  fişa de ma+azie. 6a intrarea prin donaţie documentele utilizate sunt'  act de donaţie autentificat(  proces verbal de predare . ). la intrarea prin aport la capitalul social documentele folosite sunt'  statutul societăţii(  proces verbal de predare . astfel în cazul v#nzării de mărfuri documentele necesare sunt'  contract de v#nzare .primire cu raport de e*pertiză pentru stabilirea valorii(  nota de recepţie(  fişa de ma+azie. &e menţionat că pentru orice intrare sau ieşire de mărfuri din entitate se operează cantitativ în fişa de ma+azie aferentă lotului respectiv de marfă.

continuitatea aplicării re+ulilor şi normelor privind evaluarea înre+istrarea în contabilitate şi prezentarea elementelor de activ si pasiv şi a rezultatelor asi+ur#nd comparabilitate în timp a informaţiilor contabile< Cu alte cuvinte metodele contabile trebuie să fie constante at#t în timpul unui e*erciţiu financiar c#t şi de la un e*erciţiu la altul pentru asi+urarea comparabilităţii informaţiilor între e*erciţii. . /n principiu deosebit de important care stă la baza evaluării este principiul permanenţei metodelor. Acest principiu presupune . Evaluarea corectă este foarte importantă deorece asi+ură ima+inea fidelă a activelor datoriilor poziţiei financiare şi a rezultatelor entităţii aceasta $ima+inea fidelă% fiind obiectivul fundamental al contabilităţii.recerea de la o metodă de evaluare la alta în cursul e*erciţiului financiar ar denatura indicatorii de analiză de la sf#rşitul e*erciţiului fiind justificat să se menţină aceiaşi metodă mai multe e*erciţii financiare.C&'i(olul III EVALUAREA +I GESTIUNEA STOCURILOR DE MĂRFURI *.1 Reguli de evaluare astocurilor A problemă esenţială în contabilizarea stocurilor o constitue valoarea la care sunt înre+istrate bunurile de natura stocurilor în diferitele momente ale circuitului economic. 53 .

 +rincipiul evaluării separate a elemetelor de activ şi de datorii este un principiu conform căruia pentru stabilirea valorii totale a unei poziţii din bilanţ se va determina separat valoarea aferentă fiecărui element individual de activ sau de datorie. @n contabilitatea financiară din 2om#nia formele de evaluare contabilă pot fi analizate din două ipostaze respectiv'  al momentului în care intervine evaluarea(  al structurilor contabile la care se referă evaluarea.Sc"imbarea metodelor nu poate fi justificată dec#t atunci c#nd intervin modificări importante în condiţiile de activitate în modul de utilizare a bunurilor şi c#nd o altă metodă le+ală ar reprezenta mai sincer şi mai corect ima+inea fidelă a elementelor de activ şi datorii precum şi a rezultatului e*erciţiului financiar. Din punctul de vedere al momentului în care intervine evaluarea respectiv al etapelor circuitului economic $intrări şi ieşiri de stocuri% sau contabil $inventariere şi înc"iderea conturilor% se distin+ patru momente în care este necesară evaluarea stocurilor'  evaluarea la data intrării în entitate( 54 . Cu alte cuvinte .nu este admisă supraevaluarea elementelor de activ şi veniturilor respectiv subevaluarea elementelor de pasiv şi a c"eltuielilor ţin#nd cont de deprecierile riscurile şi pierderile posibile +enerate de desfăşurarea activităţii e*erciţiului curent sau anterior<. @n acest caz este necesar ca toţi utilizatorii să fie informaţi cu privire la modificările efectuate de influenţele provocate de adoptarea unei alte metode de evaluare prin menţiuni şi analize e*prese în notele e*plicative din situaţile financiare anuale $principiul semnificaţie relative%.prudenţa constă în esenţă în contabilizarea oricărei pierderi probabile şi în necontabilizarea profiturilor sperate c"iar dacă acestea sunt foarte probabile<. Alte principii care stau la baza evaluării elementelor de activ şi pasiv şi ale calculului economic în contabilitate sunt'  +rincipiul prudenţei potrivit căruia .

valuarea la data intrării n entitate 6a data intrării în entitate bunurile de natura stocurilor sunt evaluate la valoarea de origine sau valoare de intrare denumită şi valoare contabilă. Astfel în raport cu momentul în care se efectuează evaluarea stocurile sunt înre+istrate la următoarele patru cate+orii de valori' • valoarea de intrare( • valoarea de ieşire( • valoarea de inventar( • valoarea bilanţieră sau de înc"idere a e*erciţiului. evaluarea la data ieşirii din entitate(  evaluarea la data inventarierii(  evaluarea la data înc"iderii conturilor. =aloarea contabilă se stabileşte diferit în funcţie de modul de dob#ndire a stocurilor.2 . . Astfel'  bunurile procurate cu titlu oneros sunt evaluate la costul de ac"iziţie( 5? .otrivit principiului costurilor istorice stocurile răm#n înre+istrate pe toată durata apartenenţei lor la patrimoniul întreprinderii la această valoare. Din punctul de vedere al structurilor contabile la care se referă evaluarea cunoaşte unele particularităţi în funcţie de aceste structuri cum sunt'  evaluarea imobilizărilor $corporale necorporale%(  evaluarea titlurilor de portofoliu imobilizate(  evaluarea stocurilor(  evaluarea creanţelor(  evaluarea datoriilor etc. =aloarea de intrare este consemnată în documentele justificative de intrare a stocurilor în entitate pe baza cărora se înre+istrează în contabilitate. *.

c"eltuieli de instalare şi de montare a unui utilaj.=A etc.diferenţe de preţ< se înre+istrează proporţional at#t asupra valorii stocurilor ieşite c#t şi asupra stocurilor e*istente în entitate.c"eltuieli de încărcare E descărcare( .entru bunurile ac"iziţionate cu titlu oneros costul standard se determină pe baza preţurilor medii ale bunurilor respective iar pentru bunurile din producţie proprie costul standard se determină pornind de la consumurile normale de materii prime materiale şi manoperă în condiţiile utilizării eficiente a capacităţii de producţie. Abaterile costurilor efective de la costul standard denumite . 58 . bunurile produse de entitate sunt înre+istrate în contabilitate la costul de producţie(  bunurile intrate în entitate cu titlu +ratuit sunt evaluate la valoarea justă(  bunurile aduse ca si aport la capitalul social sunt evaluate la valoarea de aport stabilită in urma evaluării.ta*ele nerecuperebile $ta*e vamale ta*a pe valoare adău+ată în cazul firmelor neplătitoare de . Conform normelor le+ale în vi+oare at#t bunurile ac"iziţionate c#t şi cele din producţie proprie pot fi evaluate la valori standard sau cost standard.%( . . @n cazul stocurilor de mărfuri care sunt bunuri ac"iziţionate în vederea rev#nzării evaluarea acestora se face la costul de ac$iziţie.c"eltuieli de transport E aprovizionare( .c"eltuieli cu punerea în stare de utilitate sau pentru intrarea în depozit a bunului cumpărat( . Costul de ac$iziţie este format din două elemente'  preţul de cumpărare convenit între v#nzător şi cumpărător care poate fi e*primat în monedă naţională sau într-o altă monedă(  c"eltuieli accesorii sau e*terne adică c"eltuieli le+ate direct sau indirect de ac"iziţie cum sunt' .

valuarea la data ieşirii din entitate 5: . Această metodă este utilizată de către societăţile de comerţ şi prezintă avantajul că se cunoaşte în permanenţă stocul final de marfă evaluat la preţ de v#nzare. Coeficientul obţinut se înmulţeşte cu valoarea bunurilor ieşite din stoc la cost standard obţin#ndu-se astfel abaterile aferente stocurilor ieşite.2epartizarea . *. @n această situaţie valoarea la care sunt evaluate mărfurile at#t la intrare c#t şi la ieşire cuprinde pe l#n+ă costul de ac"iziţie şi adaosul comercial. @n cazul entităţilor de comerţ norma de contabilitate internaţională IAS 9 admite evaluarea stocurilor de mărfuri la preţ de v&nzare.diferenţelor de preţ< asupra valorii stocurilor ieşite şi a celor e*istente în +estiune se face prin intermediul unui coeficient calculat după formula' K= S i ab + RDab S i s + RDs unde' F G coeficient de repartizare( Siab G soldul iniţial al contului de abateri $diferenţe de preţ%( 2dab G rulajul debitor al contului de abateri( Sis G soldul iniţial al contului de stoc la preţ standard( 2&s G rulajul debitor al contului de stoc la preţ standard.* . @n cazul unităţilor de comerţ en-+ross stocurile de mărfuri la data intrării în patrimoniu pot fi evaluate la următoarele valori'  cost de ac"iziţie(  preţ de v#nzare care este compus din costul de ac"iziţie şi adaosul comercial(  cost standard sau preţ standard. 6a sf#rşitul e*erciţiului soldurile conturilor de diferenţe de preţ se cumulează cu soldurile conturilor de stocuri la cost standard pentru obţinerea costurilor efective valori la care se înre+istreză aceste stocuri în bilanţ.

Această metodă este utilizată în cazul bunurilor cu valoare mare ca de e*emplu' clădiri maşini utilaje de lucru şi unele materiale şi mărfuri cu valoare mare pe obiect $obiecte de aur pietre preţioase etc. -etoda ultimei intrări . Aceste bunuri sunt înre+istrate la ieşirea din entitate sau la darea în consum tot la valoarea de intrare dar pentru determinarea acesteia se pot folosii mai multe metode de evaluare şi anume' 5. -etoda utilizată în acest caz este cea a identificării specifice care presupune identificarea fiecărui bun prin data intrării şi costul de intrare lu#ndse ca valoare de ieşire valoarea contabilă $de intrare%.%. -otivul pentru care aceste bunuri se numesc fun+ibile sau interşanjabile este faptul că au aceleaşi caracteristici te"nico . sunt bunuri fun+ibile. -etoda costului mediu ponderat $C-. Stabilirea valorii de intrare pentru descărcarea +estiunii se face diferit în funcţie de natura bunurilor' identificabile şi intersc"imbabile $fun+ibile%.funcţionale. )unurile identificabile pe obiecte distincte în contabilitate şi în e*istenţa lor reală sunt bunuri individualizate pentru fiecare articol sau cate+orie de bunuri at#t în momentul intrării în patrimoniu c#t şi al stocării şi ieşirii din +estiune. -ajoritatea stocurilor de materii prime materiale mărfuri ambalaje etc.primei ieşiri $>I>A%( ).primei ieşiri $6I>A%.%( 9. 9C . )unurile intersc$imbabile sau fungibile sunt bunuri de natura stocurilor similare sau identice dar care au valori de intrare diferite nee*ist#nd posibilitatea identificării valorii lor de intrare. -etoda primei intrări .=aloarea de ieşire din entitate se foloseşte pentru înre+istrarea în contabilitate a diminuărilor care se produc în masa bunurilor de natura stocurilor ca urmare a consumului v#nzării distru+erii lipsei din +estiune etc. -aloarea de ieşire este de fapt valoarea de intrare în entitate e*istentă în evidenţa contabilă la data ieşirii din +estiune.

Ale+erea metodei de evaluare depinde de natura activităţii de efectele financiare ale metodei şi de costurile implementării sale.emplificării metodei costului mediu ponderat propun următorul e.emplu' la societatea Alfa S26 se cunosc următoarele elemente pentru stocul . 1. @n vederea e. Costul mediu ponderat unitar se calculează fie după fiecare intrare sau înaintea fiecare operaţii de ieşire fie numai la sf#rşitul lunii în vederea evaluării într-o sin+ură operaţie a tuturor ieşirilor efectuate în cursul acestei perioade de +estiune. Astfel se obţine un cost mediu ponderat pe unitate de produs care înmulţit cu numărul de unităţi ieşite dă valoarea totală a ieşirilor iar înmulţit cu numărul de unităţi e*istente în stoc dă valoarea totală a stocului final. -etoda costului mediu ponderat se utilizează în cadrul stocurilor cumpărate la preţuri diferite şi care nu sunt individualizate în funcţie de costul de ac"iziţie sau producţie al fiecărui lot. (etoda costului mediu ponderat Costul mediu ponderat unitar se determină ca raport între valoarea totală a stocului iniţial cumulată cu valoarea intrărilor şi cantitatea e*istentă din stocul iniţial plus cantităţile intrate. @n acest sens distin+em două variante de calcul'  varianta calculului costului mediu ponderat lunar(  varianta calculului costului mediu ponderat după fiecare intrare.I< de marfă' 95 . >ormula de calcul a costului mediu ponderat este următoarea' C!" = + I QSI + QI SI unde' =SI G valoarea totală a stocului iniţial( =I G valoarea intrărilor( HSI G cantitatea e*istentă din stocul iniţial( HI G cantităţile intrate în stoc.

G 19.'li# )&%ie In(rări Pre% V&l. Ie-iri Pre% S(o) Pre% D&(& C&n(.55 3.(  intrări la 53 7oiembrie' 5CC buc. C-. .CCC lei(  ieşiri la 9? 7oiembrie' )CC buc.CCC 95C 19.55 53.'li# )&%ie Si Intrare Ieşire Intrare Intrare Ieşire Ieşire In(rări Pre% V&l. la 53. * 9CC lei0buc.C3C 11.(  ieşiri la 9: 7oiembrie' 5CC buc. C&n(.11 C&n(. V&l.55 5C. -arianta calculului costului mediu ponderat după fiecare intrare/ E. G 9C.CCC 1/0. ).030 V&l.55 G $5CC * 9CC J 9CC * 95C% ' $5CC J 9CC% G 9C4 4 lei C-.:?3 :8.CCC lei(  intrări la 9C 7oiembrie' 9CC buc.:8C )C. 5CC )CC 9C4 4 )C.530 30 V&l. * 99C lei0buc.CCC lei(  intrări la 3 7oiembrie' 9CC buc.000 )CC 5CC 330 Ie-iri Pre% S(o) Pre% 9CC 9C4 4 9C4 4 955 : 95: : 95: : 95: : 61575 D&(& 5.::C 53C 93C 13C 95: : 43. 53C C&n(. 0abel 9C.:3C lei iar stocul final din marfa respectivă la )C 7oiembrie este în valoare de 55.55 9?. la 3.55 /0. C&n(.:?C 53C 95: : 95. G 99. * 9)C lei0buc. 0abel 2 99 V&l. -arianta calculului costului mediu ponderat lunar/ E.CCC 1 45. 9CC 9C.::C 3C 114.55 G $53C * 9C4 4 J 5CC * 99C% ' $53C J 5CC% G 955 : lei C-.CCC 14. Conform acestei variante de calcul valoarea totală a ieşirilor este în sumă de 558.CCC lei(  ieşiri la 5C 7oiembrie' 53C buc. A.C3C lei. * 95C lei0buc.55 9C. 5CC 9CC 5CC 9CC 200 C&n(.::C 39. G 14.CCC 99C 9)C 99. la 9C. stoc la 5 7oiembrie' 5CC buc.:83 55.55 G $53C * 9C4 4 J 5CC * 99C J 9CC * 9)C% ' $53C J 5CC J 9CC% G 95: : lei.55 9:.:33 )9.

otrivit acestei metode bunurile ieşite din entitate sunt evaluate la costul de ac"iziţie al primei intrări $primul lot% iar pe măsura epuizării lotului bunurile ieşite din +estiune se evaluează la costul de ac"iziţie al următorului lot şi aşa mai departe în ordine cronolo+ică.'li# In(rări Ie-iri S(o) Tabel 3 9) .11 Si Intrare Ieşire Intrare Intrare Ieşire Iesire 5CC 9CC 5CC 9CC 200 9CC 95C 99C 9)C 9C. la )C. (etoda primei intrări 1 primei ieşiri 2F3F#4 -etoda primei intrări .CCC 19.55 5C.emplificarea metodei F3F#5 vom utiliza datele de la societatea .55 9:.55 9C.55 3.CCC 53C 99. .entru e. . >olosirea metodei >I>A în condiţiile în care cresc preţurile are ca efect evaluarea ieşirilor la costurile cele mai mici iar a stocurilor rămase la preţurile cele mai mari.rin aplicarea acestei metode s-a obţinut o valoare totală a ieşirilor de 55:. . 2. Acest fapt afectează rezultatul în sensul majorării profitului din e*ploatare.55 /0.55 G $5CC * 9CC J 9CC * 95C J 5CC * 99C J 9CC * 9)C% ' $5CC J 9CC J 5CC J 9CC % G 954 4 lei.55 9?.1/0 30 61272 10.55 53. @nsă dacă metoda se utilizează atunci c#nd preţurile scad efectul este e*act invers adică ieşirile sunt evaluate la cele mai ridicate preţuri iar stocurile e*istente în +estiune la preţurile cele mai mici ceea ce afectează rezultatul în sensul reducerii profitului din e*ploatare.5)C lei $c"eltuiala cu marfa respectivă în luna noiembrie% iar valoarea stocului final la )C 7oiembrie este de 5C.8?C lei.primei ieşiri denumită şi >I>A de la e*presia în en+leză first in # first out$ este recomandată entităţilor cu o +amă sortimentală diversificată. &e asemenea este recomandabil a se utiliza această metodă în perioade de stabilitate relativă a preţurilor.480 C-.CCC 14.Alfa< S26 prezentate anterior' D&(& E.000 )CC 5CC 330 5CC )CC 53C 93C 13C 53C 3C 61272 115.CCC 1/0.5.

C&n(.CCC 5C. .55 9:. 5CC 9CC Pre% 9CC 95C V&l.300 5CC 3C 5CC 9CC 99C 9)C 99.55 53.3CC 9).300 Aplicarea metodei >I>A a condus la o c"eltuială cu marfa respectivă în valoare de 558.CCC 19.3CC lei.3CC 99.CCC 19. *. 5CC 5CC 9CC 53C 53C 5CC 53C 5CC 9CC 53C 3C 30 Pre% 9CC 9CC 95C 95C 95C 99C 95C 99C 9)C 9)C 9)C 6/0 V&l. în cadrul entităţilor cu o +amă sortimentală diversificată.CCC C&n(.5.55 9C.CCC )1.prima ieşire este recomandat a se utiliza în perioade de mari fluctuaţii financiare în en+leză last in # first out% -etoda 6I>A constă în evaluarea bunurilor ieşite din stoc la costul de ac"iziţie al ultimei intrări $ultimului lot% iar pe măsura epuizării acestui ultim lot ieşirile sunt evaluate la costul de ac"iziţie aferent penultimului lot ac"iziţionat şi aşa mai departe în ordinea inversă a intrărilor în +estiune.3CC lei iar valoarea stocului final la )C 7oiembrie este de 55. 9C. Pre% V&l.3CC 95C 99C 9)C 9)C 200 1/0.CCC 55. (etoda ultimei intrări 1 prima ieşire 2'3F#4 -etoda ultima intrare .3CC 99.ermenul 6I>A provine de la prescurtarea e*presiei 91 . @n condiţiile în care preţurile scad ieşirile sunt evaluate la cele mai mici preţuri stocul rămas fiind evaluat la cele mai ridicate preţuri ceea ce conduce la majorarea profitului din e*ploatare datorită unor costuri minime.CCC 14.3CC 99. Efectul utilizării metodei 6I>A constă în evaluarea stocului la cel mai vec"i preţ în timp ce ieşirile sunt evaluate la cele mai recente costuri de ac"iziţie ceea ce în condiţiile creşterii preţurilor are ca efect diminuarea profitului prin costuri de e*ploatare ma*ime.CCC 114.55 9?.3CC )5.3CC 11.CCC )5.CCC 9C.55 5C.CCC 53C 5CC 3C 5CC 330 9CC 95C 9C.11 )&%ie Si Intrare Ieşire Intrare Intrare Ieşire Ieşire C&n(. 9C.55 /0.55 3.CCC 14.000 )5.3CC 55.CCC )5.

55 53.CCC 9C. C&n(.CCC 5C.CCC 9CC 95C 19.CCC 5C.55 5C.CCC 10. V&l.CCC lei.CCC lei iar stocul final de marfă la )C 7oiembrie este în valoare de 5C.3CC 5C.CCC 5C.@n vederea e. 9C. 5CC 9CC 9C.CCC 160.CCC In(rări C&n(.55 9:.3CC 5C. Pre% V&l.3CC 99.000 9CC 5CC 3C 3C 330 9)C 99C 95C 9CC 14.CCC 99.otrivit normelor contabile in vi+oare evaluarea elementelor de activ cu ocazia inventarierii se face la valoarea actuală sau de utilitate a fiecărui element denumită valoare de inventar stabilită în funcţie de utilitatea bunului în unitate starea acestuia şi preţul pieţei.11 Intrare Ieşire Ieşire 200 1/0.CCC 9C.000 99C 9)C 99.CCC 5C.CC 14. 5CC 5CC 9CC 5CC 3C 5CC 3C 5CC 5CC 3C 5CC 9CC 5CC 3C 3C 30 V&l.valuarea la data inventarierii şi la data nc$iderii conturilor 2bilanţ4 .3CC 99.CCC 19.55 9?. 3nventarierea ca şi procedeu al metodei contabilităţii presupune'  stabilirea eventualelor diferenţe cantitative dintre situaţia scriptică din contabilitate şi cea fizică din realitate( 93 . *. D&(& 5.000 Aplicarea acestei metode a condus la o valoare totală a ieşirilor de 59C.emplificării metodei '3F# vom utiliza aceleaşi informaţii de la SC .CCC 9C.55 E.'li# )&%ie Si Intrare Ieşire Intrare 5CC 9CC 9C.55 /0.3CC 9C.CCC 53C 95C )5.Alfa< S26 prezentate în e*emplul anterior.55 3.CCC 9C.3CC Ie-iri Pre% S(o) Pre% 9CC 9CC 95C 9CC 95C 9CC 95C 99C 9CC 95C 99C 9)C 9CC 95C 9CC 600 C&n(.6 .CCC 5C.CCC 14.

7ecesitatea evaluării stocurilor la valoarea de inventar $actuală% se datorează faptului că valoarea de intrare bazată pe costul de ori+ine este o valoare istorică care poate fi înşelătoare în luarea deciziilor în condiţiile în care intervin sc"imbări semnificative. stabilirea diferenţelor de valoare a elementelor de activ si pasiv prin compararea valorii de intrare cu valoarea actuală din momentul inventarierii acestora. @n această situaţie stocurile se înre+istrază în bilanţ la valoarea netă contabilă calculată ca diferenţă între valoarea de intrare şi valoarea deprecierii reprezentată de ajustare.valuarea la data nc$iderii conturilor $la bilanţ% corespunde aplicării efective a principiului prudenţei. Acest minus de valoare se înre+istrează în contabilitate pe seama c"eltuielilor prin constituirea de ajustări de valoare pentru deprecierea stocurilor. Evaluarea la bilanţ se bazează pe valoarea de intrare sau pe valoarea netă contabilă dată de valoarea de intrare diminuată cu ajustările de valoare . . -aloarea actuală sau de inventar se determină prin utilizarea unor elemente specifice naturii bunurilor precum' preţurile pieţei preţul practicat la bursa de mărfuri baremuri indici specifici de preţuri mercurialele etc. Cu ocazia înc"iderii conturilor este necesară comparaţia dintre valoarea de intrare cu care a fost înre+istrat în contabilitate fiecare element de activ si pasiv şi valoarea actuală de inventar stabilită cu ocazia inventarierii. 94 . Acest plus de valoare potrivit principiului prudenţei nu se contabilizează elementul răm#n#nd înre+istrat în contabilitate la valoarea de intrare(  minus de valoare atunci c#nd valoarea actuală este mai mică dec#t valoarea de intrare. &in această comparaţie pot rezulta următoarele situaţii'  plus de valoare atunci c#nd valoarea de inventar este mai mare dec#t valoarea de intrare. &eci evaluarea la inventar se bazează pe valoarea actuală care devine valoare de inventar.

Aria de aplicabilitate a acestui standard cuprinde'  mărfuri şi alte active deţinute pentru a fi rev#ndute inclusiv păm#ntul şi proprietăţile deţinute de către un dealer pentru a fi rev#ndute(  materii prime materiale consumabile şi alte intrări utilizate în procesul de fabricaţie produsele finite producţia în curs de e*ecuţie(  lucrări în curs de e*ecuţie costurile apărute în procesul de prestare a unui serviciu pentru care întreprinderea nu recunoaşte încă venitul aferent $IAS 58%. Standardul Internaţional de Contabilitate IAS 9 prevede evaluarea stocurilor în trei momente'  la intrarea în entitate(  la data bilanţului(  la ieşirea din entitate. Costul stocurilor este evaluat la nivelul tuturor costurilor de ac"iziţie şi prelucrare precum şi costurile suportate de entitate pentru a aduce stocurile în forma şi la locul unde se +ăsesc în prezent. 9? .7 Cerinţe privind evaluarea stocurilor conform 8tandardelor 3nternaţionale de Contabilitate Contabilitatea stocurilor este prevăzută de IAS 6 9 S(o)uri.*. Acest standard descrie tratamentul contabil aplicabil în sistemul costurilor istorice furniz#nd informaţii referitoare la determinarea costului stocurilor şi recunoaşterea ulterioară a acestui cost drept c"eltuială p#nă la valoarea realizabilă netă. @n caz contrar adică atunci c#nd este imposibil să se estimeze beneficiile economice viitoare se recunoaşte o c"eltuială a perioadei. .otrivit IAS 9 recunoaşterea stocurilor se face în momentul în care este probabilă realizarea unui beneficiu economic viitor de către entitate şi atunci c#nd se poate estima un cost sau o valoare.

Ambele metode pot fi aplicate at#t în cazul inventarului permanent c#t şi în cazul inventarului intermitent.first out(  metoda last in .first out(  metoda costului standard(  metoda costului mediu ponderat(  metoda preţului cu amănuntul.costul acelor stocuri care nu sunt de obicei fun+ibile şi al acelor bunuri sau servicii produse şi destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea specifică a costurilor individuale<.Kei+"ted avera+e cost< . IAS 9 prevede' .primul ieşit $6I>A%. Ca şi tratament alternativ contabil ultimul intrat .Costul de ac$iziţie ca valoare la care este înre+istrat bunul în contabilitate cuprinde' • preţul de cumpărare( • ta*e vamale şi ta*e nerecuperabile( • c"eltuieli direct le+ate de transport manipulare şi alte costuri care pot fi direct atribuite a"iziţiei de stocuri( • reducerile comerciale $care se scad%( • costurile îndatorării $în situaţia în care este finaţat un ciclu de producţie lun+ E IAS 9)%( • diferenţele de curs valutar aferente unor stocuri ac"iziţionate în valută.LAC%. -etodele de evaluare a costurilor stocurilor permise de IAS 9 sunt'  metoda first in .primul ieşit $>I>A% sau metoda costului mediu ponderat $. -etodele enumerate mai sus leEam tratat anterior astfel înc#t nu le voi mai prezenta din nou însă referitor la intrarea în entitate a stocurilor IAS 9 mai prevede alte două modalităţi respectiv' 98 IAS 9 admite utilizarea metodei . Cu e*cepţia acestor stocuri tratamentul contabil de bază recomandat de IAS 9 este metoda primul intrat .

-aloarea realizabilă netă reprezintă preţul de v#nzare estimat ce ar putea fi obţinut mai puţin costurile estimate pentru finalizarea bunurilor şi costurile necesare v#nzării. &acă valoarea realizabilă netă este mai mică dec#t costul bunurilor aflate în stoc atunci valoarea stocurilor recunoscută în bilanţ este e+ală cu valoarea realizabilă netă. &acă valoarea realizabilă netă este mai mare dec#t costul bunurilor aflate în stoc atunci valoarea contabilă recunoscută în bilanţ este cea care reflectă costul bunurilor e*istente în stoc. =aloarea oricărei reluări a diminuării valorii stocurilor ca urmare a unei creşteri a valorii realizabile nete trebuie recunoscută ca o reducere a c"eltuielilor efectuate cu stocurile în perioada în care reluarea a avut loc. @n situaţia în care valoarea realizabilă netă este mai mică dec#t costul bunurilor are loc o depreciere de valoare practica internaţională diminu#nd stocul printr-un cont de 9+ierderi din deprecierea valorii stocurilor:.în bilanţ stocurile să fie evaluate la cea mai mică valoare dintre cost şi valoarea realizabilă netă<. stocurile care intră în entitate prin subvenţionare ca urmare a unor pro+rame de asistenţă +uvernamentală sunt evaluate la valoarea justă(  stocurile intrate ca aport la capitalul social se evaluează la dimensiunea valorii juste a instrumentelor de capital primite în sc"imb e+ală cu valoarea justă a stocurilor. Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă. Conform Standardului Internaţional de Contabilitate IAS 9 situaţiile financiare anuale trebuie să conţină informaţii referitoare la'  politicile contabile adoptate la evaluarea stocurilor inclusiv metodele folosite pentru determinarea costului( 9: . @n ceea ce priveşte evaluarea la data bilanţului IAS 9 prevede că . &iminuarea stocurilor evidenţiate în contabilitate p#nă la valoarea realizabilă netă şi toate deprecierile de stocuri trebuie recunoscute drept c"eltuială în aceea perioadă în care are loc diminuarea.

*.efectul de bumeran+< al metodelor de evaluare a stocurilor şi anume acela că orice pierdere sau profit cosmetizat vor reapărea mai devreme sau mai t#rziu deorece stocul final al unui e*erciţiu va deveni stocul iniţial al e*erciţiului următor. @n contul de profit şi pierdere trebuiesc prezentate'  consumurile de stocuri ale perioadei(  c"eltuieli de e*ploatare imputabile veniturilor e*erciţiului clasificate după natură(  prenzetarea distinctă a valorii ajustarilor de valoare a stocurilor $este necesară uneori ca urmare a mărimii a efectului sau a naturii ajustărilor%. valoarea contabilă totală a stocurilor şi structurarea pe cate+orii(  valoarea contabilă a acelor stocuri care au fost înre+istrate la valoarea realizabilă netă(  valoarea ajustărilor de valoare reinte+rate în rezultatul e*erciţiului şi circumstanţele respective(  valoarea contabilă a stocurilor depuse drept +aranţie în contul datoriilor.estiunea stocurilot )C . &e remarcat este . @n situaţia în care se utilizează tratamentul alternativ trebuie prezentată diferenţa dintre valoarea bilanţieră a stocurilor şi' • cea mai mică valoare dintre cele trei metode( • cea mai mică valoare dintre costul actual la data înc"iderii e*erciţiului şi valoarea realizabilă netă.7 . Sc"imbarea de metodă modifică semnificativ rezutatul e*erciţiului de aceea fiind foarte important de menţionat în situaţiile financiare rezutatul sc"imbării de metodă.

Această metodă presupune contabilizarea fiecărei intrări şi ieşiri de stocuri cantitativ şi valoric în conturile de stocuri corespunzătoare. Cu alte cuvinte aplicarea metodei inventarului permanent presupune ca toate operaţiile de intrare şi ieşire de stocuri în şi din +estiune să se înre+istreze în contabilitate în mod distinct document cu document sau prin intermediul unor documente centralizatoare ceea ce asi+ură determinarea şi cunoaşterea în permanenţă a mărimii stocurilor pe cate+orii şi total at#t cantitativ c#t şi valoric. @n măsura în care se adoptă metoda inventarului permanent este necesar ca entitatea în funcţie de specificul activităţii şi necesarul propriu de informaţii )5 .@ntreprinderile din 2om#nia au posibilitatea de a-şi or+aniza +estiunea stocurilor $contabilitatea sintetică a stocurilor% după două metode'  metoda inventarului permanent(  metoda inventarului intermitent. A. Conform acestei metode intrările de stocuri se înre+istrează în contabilitate prin debitarea conturilor şi creditarea conturilor de furnizori' Con(uri de s(o)uri : Con(uri de urni. (etoda inventarului permanent este astfel elaborată înc#t asi+ură furnizarea pe tot parcursul perioadei de +estiune a informaţiilor de detaliu privind e*istenţa şi evoluţia stocurilor.ori 6a ieşirea bunurilor din entitate conturile de stocuri se creditează prin debitul conturilor de c"eltuieli corespunzătoare' Con(uri de )<el(uieli : Con(uri de s(o)uri Stocul final aferent oricărei cate+orii de stocuri se determină prin utilizarea formulei' Sf G Si J I E E unde' Sf G sold final( Si G sold iniţial( I G valoarea intrărilor( E G valoarea ieşirilor.

2eevaluarea stocului de marfă se face prin sc"imbarea preţului de v#nzare la sortimentele care impun această operaţie. 2elaţia de calcul a ieşirilor este' E G Si J I E Sf unde' )9 .valorică. 2eevaluarea stocurilor ca urmare a sc"imbării preţului de v#nzare se efectează în mod curent indiferent că unitatea desfăşoară comerţ en . (etoda inventarului intermitent este recomandată pentru întreprinderile mici şi mijlocii.valorică( • metoda +lobal . B. -etoda inventarului permanent asi+ură cunoaşterea în orice moment a stocurilor de valori materiale în e*presie valorică precum şi în etalon natural prin intermediul soldurilor debitoare ale conturilor sintetice şi analitice cu ajutorul cărora se înre+istrează în contabilitate.contabilă( • metoda cantitativ . @n ceea ce priveşte aplicarea metodei inventarului permanent de către unităţile cu profil comercial cu articole şi sortimente numeroase cu o frecvenţă mare a intrărilor şi ieşirilor se reţine că în funcţie de preţul de evidenţă folosit poate prezenta mai multe variante şi anume' la preţul de v#nzare en . Ieşirile se determină prin calcul e*tracontabil ca diferenţă între valoarea stocului iniţial cumulată cu valoarea intrărilor pe de o parte şi valoarea stocului final stabilit prin inventariere pe de altă parte.să-şi or+anizeze contabilitatea analitică a stocurilor utiliz#nd una din următoarele trei metode' • metoda operativ .+ross en detail sau de alimentaţie publică. Ea presupune stabilirea intrărilor şi deci înre+istrarea lor în contabilitate pe baza inventarierii stocurilor de mărfuri la finele fiecărei luni. Cu ocazia reevaluării stocului de mărfuri se întocmesc inventare faptice şi se stabilesc diferenţele e*istente între preţurile vec"i şi cele noi diferenţă care se înre+istreză în conturile de mărfuri prin corespondenţă cu cele de adaos comercial.+ross la valoarea de intrare sau la preţul de v#nzare cu amănuntul după caz.

. )) . -etoda inventarului intermitent în condiţiile preţurilor fluctuante este considerată ca fiind cea mai simplă şi economicoasă sub aspectul volumului de muncă pe care-l ocazionează.rin urmare conturile de stocuri se utilizează numai la începutul şi sf#rşitul lunii. @n contabilitatea sintetică se realizează numai un inventar scriptic periodic al stocurilor de valori materiale fără să e*iste posibilitatea cunoaşterii în orice moment a valorii bunurilor e*istente în +estiune.ori. Etapele aplicării metodei inventarului intermitent sunt' 5. @n timpul lunii intrările de stocuri sunt contabilizate direct în conturile de c"eltuieli corespunzătoare la cost de ac"iziţie preţ de factură sau preţ prestabilit după caz conform formulei' Con(uri de )<el(uieli : Con(uri de urni.E G valoarea ieşirilor( Si G valoarea stocului iniţial( I G valoarea intrărilor( Sf G valoarea stocului final. A caracteristică a acestei metode este faptul că s-a renuţat la utilizarea în cursul lunii a conturilor de stocuri pentru evidenţa intrărilor şi respectiv a recalculării stocurilor scriptice după fiecare intrare. 6a începutul lunii se înre+istrează darea în consum sau v#nzarea stocurilor iniţiale $stocurile finale ale e*erciţiului anterior% prin creditarea conturilor de stocuri prin debitul conturilor de c"eltuieli' Con(uri de )<el(uieli : Con(uri de s(o)uri. 9. 6a sf#rşitul lunii se stabilesc soldurile finale prin inventariere şi se înre+istrează în conturile de stocuri prin diminuarea conturilor de c"eltuieli conform înre+istrării' Con(uri de s(o)uri : Con(uri de )<el(uieli sau Con(uri de )<el(uieli : Con(uri de s(o)uri cu suma în roşu. Cea de-a doua variantă cu suma în roşu este de preferat pentru a nu deforma rulajele conturilor de c"eltuieli. ).

@n cadrul societăţilor cu profil comercial stocurile de mărfuri sunt valori materiale care au cea mai mare pondere. "efiniţie' .1 Factori de influenţă n organizarea contabilităţii sintetice Stocurile reprezintă o componentă a activelor circulante conform opticii economice asupra bilanţului respectiv un element de activ realizabil conform opticii financiare.% în timp ce activităţii de comerţ îi sunt caracteristice alte cate+orii de stocuri $mărfuri ambalaje%.-ărfurile sunt bunuri cumpărate pentru a fi rev#ndute în aceiaşi stare sau după o uşoară prelucrare<5. 5 Cristina 7icolaescu E Contabilitate >inanciară vol. Stocurile sunt prezente în orice entitate indiferent de activitatea desfăşurată de aceasta. 7atura şi cantitatea stocurilor depide de specificul activităţii. A caracteristică a stocurilor este faptul că acestea se consumă la prima lor utilizare în circuitul economic deci cuprind un sin+ur ciclu de e*ploatare care în +eneral nu poate fi mai mare de un an. Capitolul I= CONTABILITATEA OPERAŢIILOR PRIVIND STOCURILE DE MĂRFURI 6.&e menţionat că nici una din cele două metode de or+anizare a contabilităţii sintetice a stocurilor nu este perfectă întruc#t fiecare prezintă anumite dezavantaje care afectează într-o măsură mai mare sau mai mică ima+inea fidelă a patrimoniuluir. II )1 . Astfel activităţii de producţie îi sunt specifice anumite cate+orii de stocuri $materii prime produse finite etc.

<nităţile comerciale en1gross asi+ură circulaţia mărfurilor en-+ross efect#nd cumpărări de bunuri în cantităţi mari şi foarte mari de la producătorii şi furnizorii interni şi e*terni precum şi v#nzări de bunuri în loturi mari către entităţi cu profil comercial en-detail inclusiv de alimentaţie publică.@n cate+oria mărfurilor care au o structură etero+enă se includ'  bunurile pe care a+entul economic le cumpără în vederea rev#zării în starea în care au fost ac"iziţionate(  produsele finite care au fost transferate de unităţile producătoare în ma+azinele proprii de desfacere şi prezentare(  active circulante de natura materiilor prime materialelor consumabile obicte de inventar ambalaje etc. &e asemenea v#nzările se pot efectua şi către alte unităţi comerciale en-+ross.financiare ce se efectează prin intermediul unui număr mare de a+enţi economici cu diferite profiluri de activitate comercială. <nităţile comerciale en1detail asi+ură circulaţia mărfurilor în sistem endetail prin cumpărarea bunurilor de la societăţile cu ridicata dar şi de la producători şi furnizori interni în loturi relativ mici şi v#nzarea ulterioară a acestor bunuri către populaţie inclusiv prin unităţi de alimentaţie publică. care se v#nd terţilor în aceiaşi stare în care au fost cumpărate. @n acest sens se poate considera că e*istă trei cate+orii importante de entităţi cu profil comercial şi anume'  en-+ross sau cu ridicata(  en-detail sau cu amănuntul(  mi*te. Aşadar mărfurile reprezintă o cate+orie importantă de stocuri care în circuitul lor de la producători la consumatori +enerează un volum foarte mare de operaţii economico . <nităţile comerciale mi. Ar+anizarea contabilităţii stocurilor de mărfuri este influenţată într-o anumită măsură de preţul de înre+istrare ce se utilizează şi care în funcţie de )3 .te efectuează at#t operaţii de comerţ en-+ross c#t şi operaţii de comerţ en-detail.

-ărfuri< fiind format din costul de ac"iziţie $preţul de facturare plus c"eltuieli de transport )4 .cate+oria în care se încadrează societatea comercială poate fi costul efectiv de ac"iziţie preţul prestabilit sau preţul de v#nzare. . Atunci c#nd situaţia de piaţă se sc"imbă este normal să se majoreze sau diminueze adaosul comercial şi implicit şi preţul de v#nzare pe bază de inventar de sc"imbare de preţuri cu înre+istrarea corespunzătoare în contabilitate. Costul efectiv de ac$iziţie este recomandat în cazul societăţilor care comercializează un număr relativ redus de sortimente de mărfuri cu puţine intrări şi ieşiri dar în cantităţi mari. .entru mărfurile lent şi +reu vandabile care necesită practicarea unor preţuri de v#nzare inferioare costurilor efective de ac"iziţie este necesar ca la inventarierea anuală să se constitue ajustări de valoare pentru deprecierea stocurilor. @n ceea ce priveşte stocurile de mărfuri cu perioadă de valabilitate e*pirată de+radate sau depăşite calitativ şi neimputabile potrivit re+lementărilor în vi+oare consiliul de adminstraţie al a+entului economic fără vreo altă aprobare are competenţa să decidă efectuarea operaţiei de declasare. +reţul de v&nzare se reflectă în contul )?5 .C9 repatiz#ndu-se lunar în mod proporţional asupra mărfurilor v#ndute pe bază de coeficient mediu.prima ieşire.C5% şi celălalt pentru c"eltuieli de transport .C9% ambele cu funcţie contabilă de activ contul )?5.aprovizionare şi alte c"eltuieli similare $)?5.entru operaţiile de ieşire din +estiune în funcţie de interesele şi specificul societăţii comerciale se poate adopta una din metodele' cost mediu ponderat prima intrare . . +reţul de v&nzare se recomandă a fi utilizat de societăţile comerciale care au articole şi sortimente numeroase cu frecvenţă mare a intrărilor şi ieşirilor.otrivit opiniei unor autori în situaţia utilizării costului de ac"iziţie ca preţ de înre+istrare este justificată crearea în cadrul contului )?5 .-ărfuri< a două conturi analitice' unul pentru preţul de cumpărare $)?5.reţul de v#nzare se stabileşte de către a+entul economic prin luarea în calcul a unui adaos comercial posibil de realizat. .prime ieşire ultima intrare .

@n cazul inventarului permanent contul de mărfuri este folosit pe măsură ce au loc operaţiuni cu mărfuri evidenţiind toate intrările şi ieşirile.valorică $metodă aplicată în comerţul cu ridicata% se poate utiliza ca preţ de înre+istrare' costul de ac"iziţie $în special c#nd se foloseşte o cotă unică de adaos comercial% sau preţul de v#nzare $costul )? . Asfel în cazul metodei cantitativ . Aceasta influenţează or+anizarea contabilităţii sintetice a mărfurilor prin preţurile diferite utilizate ca preţuri de înre+istrare. Astfel apare necesitatea utilizării contului .aprovizionare% şi adaosul comercial reflectat în contul )?8 . c% metoda de contabilitate analitică a stocurilor de mărfuri respectiv' metoda cantitativ . Acest preţ reprezintă preţul de înre+istrare a mărfurilor în contabilitate de către a+enţii economici care practică comerţul endetail.=A. @n cazul circulaţiei en-detail v#nzarea se face de re+ulă cu plata imediată şi deci utilizarea contului . @n cazul circulaţiei mărfurilor en-+ross v#nzarea se face pe bază de documente încasarea urm#nd a se realiza ulterior.Clienţi< nu mai este necesară folosindu-se contul .Casa în lei<. Acest preţ este utilizat de către entiăţile cu profil de comerţ en E +ross. @n situaţia utilizării inventarului intermitent contul de stocuri intervine numai la sf#rşitul lunii c#nd pe baza inventarului faptic se determină valoarea mărfurilor din stoc şi la începutul lunii următoare c#nd stocul final precedent este preluat ca stoc iniţial.&iferenţe de preţ la mărfuri<.Clienţi< care evidenţiază creanţele a+entului economic din momentul livrării mărfurilor p#nă în momentul încasării lor. +reţul de v&nzare cu amănuntul$ sau de v#nzare către populaţie se calculează prin adău+area la preţul de v#nzare $cost de ac"iziţei plus adaos comercial% a cotei le+ale de . Alţi factori care influenţează or+anizarea contabilităţii sunt' a% forma circulaţiei mărfurilor' en-+ross sau en-detail.valorică pe feluri de mărfuri şi metoda +lobal valorică la nivel de +estiune. b% metoda de contabilitate sintetică a stocurilor este determinată de mărimea entităţii care poate opta fie pentru inventarul permanent fie pentru inventarul intermitent.

6. Astfel în vederea aplicării acestor prevederi este necesar să se asi+ure'  recepţionarea tuturor bunurilor materiale intrate în entitate(  în situaţia unor decalaje apărute între aprovizionarea şi recepţia bunurilor ca fiind bunuri materiale sau mărfuri sosite fără factură se înre+istrează ca mărfuri aduse în custodie sau păstrate în consi+naţie de la terţi(  în cazul unor decalaje între v#nzarea şi livrarea mărfurilor acestea se înre+istrază ca ieşiri din patrimoniul unităţii comerciale încet#nd să fie considerate proprietatea unităţii.Conturi de stocuri şi producţie în curs de e*ecuţie< respectiv *=1 9(ărfuri: şi *=> 9"iferenţe de preţ la mărfuri:7 ambele fiind conturi sintetice de +radul I. Aprovizionarea mărfurilor en-+ross se face pe bază de comandă sau contract mărfurile intrate fiind supuse recepţiei de către comisia de recepţie formată din şeful de depozit +estionarul primitor dele+atul care a preluat marfa de la unitatea de transport sau de la furnizor. Contul *=1 9(ărfuri: după conţinut este un cont de stocuri iar după funcţia contabilă este un cont de activ şi se debitează prin creditul conturilor care corespund modalităţilor de intrare a mărfurilor în patrimoniu şi anume' )8 . Contabilitatea sintetică a circulaţiei mărfurilor se ţine cu ajutorul conturilor din +rupa )? .-ărfuri< din cadrul clasei a treia .otrivit articolului 55 din 6e+ea Contabilităţii nr. @n situaţia aplicării metodei +lobal valorice la nivelul +estiunii $aşa cum se practică în comerţul cu amănuntul% pentru înre+istrare se utilizează preţul de v#nzare cu amănutul.de ac"iziţie plus adaosul comercial%. 8905::5 .deţinerea cu orice titlu de bunuri materiale titluri de valoare numerar şi alte drepturi şi obli+aţii precum şi efectuarea de operaţiuni economice fără să fie înre+istrate în contabilitate sunt interzise<.2 #rganizarea contabilităţi sintetice a mărfurilor n comerţul en1gross .

pentru v#nzarea unor asemenea active circulante în starea în care au fost cumpărate(  )13 .=enituri din donaţii şi subvenţii primite< pentru mărfurile primite cu titlu +ratuit(  134 .Alte ta*e impozite şi vărsăminte asimilate< pentru ta*ele vamale aferente mărfurilor importate(  )?8 .&econtări cu asociaţii privind capitalul< cu valoarea mărfurilor aduse ca aport la capitalul social(  114 .Casa în lei< pentru ac"iziţiile de marfă care sunt plătite direct în numerar(  )3? .&econtări între unitate şi subunităţi< şi 189 .&iferenţe de preţ la mărfuri< cu adaosul comercial aferent preţului de v#nzare corespunzător intrărilor în +estiune în cazul în care acest preţ este cel de înre+istrare(  135 .>urnizori< cu valoarea mărfurilor aduse din păstrare sau custodie de la terţi şi respectiv cu c"eltuielile de transport . 1C5 .Ambalaje< etc.Avansuri spre decontare< pentru cumpărări de la terţi cu decontare ulterioară şi respectiv avansuri spre decontare(  3)55 .&econtări între subunităţi< cu valoarea la preţ de înre+istrare a mărfurilor ): ..>urnizori facturi nesosite< 319 .&econtări privind interesele de participare< 185 .-ărfuri aflate la terţi< şi 1C5 .>urnizori< 1C8 .-aterii prime< )C9 .aprovizionare şi de prelucrare pentru acestea în cazul utilizării costului efectiv de ac"iziţie ca preţ de înre+istrare(  )C5 .C"eltuieli privind mărfurile< pentru mărfurile constatate plus la inventar $în această situaţie este de preferat înre+istrarea 4C? G )?5 cu suma în roşu pentru evitarea denaturării rulajelor la contul de c"eltuieli%(  ?389 .&econtări în cadrul +rupului< 139 .roduse finite< cu valoarea produselor finite transferate în ma+azinele proprii de prezentare şi desfacere(  4C? .-ateriale consumabile< )85 .

Alte c"eltuieli din e*ploatare< pentru mărfurile donate cu titlu +ratuit(  )?8 .-ărfuri aflate la terţi< cu valoarea la preţ de înre+istrare a mărfurilor trimise în custodie sau în consi+naţie la terţi(  135 . 8oldul final debitor al contului reprezintă valoarea la preţ de înre+istrare a mărfurilor e*istente în stoc la sf#rşitul perioadei. Astfel atunci c#nd evaluarea mărfurilor are loc la preţ standard acest cont este folosit pentru urmărirea abaterilor preţului efectiv faţă de preţul standard situaţie în care contul )?8 are funcţie contabilă de activ.&iferenţe de pret la mărfuri< cu valoarea adaosului comercial aferent ieşirilor din +estiune în situaţia în care evidenţa mărfurilor se ţine la preţ de v#nzare. Contul *=1 9(ărfuri: se creditează ca urmare a ieşirilor din +estiune prin debitul conturilor ce corespund modalităţilor de ieşire din entitate astfel'  4C? .C"eltuieli privind calamităţile şi alte evenimente e*traordinare< cu valoarea lipsurilor din calamităţi(  )3? .&econtări în cadrul +rupului< 139 .C"eltuieli privind mărfurile< cu valoarea la preţ de înre+istrare a mărfurilor v#ndute precum şi cu lipsurile de inventar neimputabile(  4?5 .&econtări între subunităţi< cu valoarea la preţ de înre+istrare a mărfurilor livrate societăţilor din +rup altor societăţi le+ate prin participaţii unitate sau subunităţi(  4388 . @n debitul contului se înre+istrează' 1C .&econtări între unitate şi subunităţi< 189 .primite de la societăţile din +rup alte societăţi le+ate prin participaţii unitate sau subunităţi. Contul *=> 9"iferenţe de preţ la mărfuri: este un cont rectificativ bifuncţional care poate avea în conte*te diferite un conţinut diferit în funcţie de preţul de înre+istrare utilizat.&econtări privind interesele de participare< 185 .

 diferen&ele de pre& în minus $costul de ac"iziţie este mai mic dec#t preţul standard% aferente intrărilor de mărfuri. @n creditul contului )?8 . 15 . 2epartizarea adaosului comercial asupra ieşirilor de mărfuri se face pe baza unui coeficient mediu de repartizare calculat după formula' K = ( Si )?8 + RC )?8 )( Si )?5 + RD)?5 ) Acest coeficient se înmulţeşte cu valoarea ieşirilor de mărfuri din +estiune obţin#ndu-se astfel adaosul comercial aferent ieşirilor.-ărfuri< şi se debitează cu adaosul comercial aferent mărfurilor ieşite din +estiune în corespondenţă cu creditul contului )?5. Aceste diferen&e favorabile se înre+istrază cu suma în roşu. diferen&ele de pre& în plus $costul de ac"iziţie este mai mare dec#t costul standard% deci diferen&e nefavorabile aferente mărfurilor intrate în +estiune prin corespondenţă cu creditul conturilor 1C5 1C8 319 etc. @n acest caz este un cont de pasiv care se creditează cu valoarea adaosului comercial aferent intrărilor de mărfuri prin debitul contului )?5 . @n condiţiile în care evaluarea mărfurilor se face la preţ de v&nzare în contul *=> 9"iferenţe de preţ la mărfuri: se înre+istrează adaosul comercial aferent mărfurilor din +estiune. Alte conturi utilizate în contabilizarea operaţiilor privind stocurile de mărfuri sunt' 5% ?@= 9C$eltuieli privind mărfurile: evidenţiază costul de ac"iziţie al mărfurilor v#ndute de către unitate. 8oldul final creditor reprezintă adaosul comercial aferent mărfurilor e*istente în stoc. 8oldul final debitor al contului reflectă abaterile de la costul standard a mărfurilor e*istente în stoc sumele în roşu reflect#nd abaterile favorabile iar sumele în ne+ru reflect#nd abaterile nefavorabile de la costul standard.&iferenţe de preţ la mărfuri< se înre+istrează'  diferenţele de preţ în minus $abateri favorabile% aferente ieşirilor de mărfuri cu suma în roşu(  diferenţele de preţ în plus $nefavorabile% aferente ieşirilor de mărfuri.

Contul se creditează la constituirea ajustării şi la majorarea acestuia prin debitul contului 4851 .=A..Contul se debitează cu ocazia descărcării din +estiune a mărfurilor v#ndute prin creditul contului )?5 cu valoarea la costul de ac"iziţie al mărfurilor ieşite din entitate. &e asemenea contul se debitează cu suma în roşu atunci c#nd se constată plus de inventar prin corespondenţă cu creditul contului de marfă. 19 .C"eltuieli de e*ploatare privind ajustările pentru deprecierea activelor circulante<. Ca e*cepţie se mai poate debita cu valoarea eventualelor reduceri de preţuri cu caracter comercial $bonificaţii remize risturnuri% acordate ulterior facturării mărfurilor $o altă modalitate este înre+istrarea acestor reduceri ca şi c"eltuieli financiare%.rofit şi pierdere<.rofit şi pierdere<. )% *A= 9Ajustări pentru deprecierea mărfurilor: este un cont de pasiv utilizat la sf#rşitul perioadei de +estiune pentru reflectarea deprecierii de valoare reversibile a mărfurilor. Contul se creditează la sf#rşitul perioadei de +estiune prin repartizarea sumei totale a c"eltuielilor cu marfa asupra rezultatului financiar prin debitul contului 595 .=enituri din ajustări pentru deprecierea activelor circulante<. @n creditul contului se înre+istrează valoarea v#nzărilor la preţ de v#nzare iar în debitul contului se înre+istrază repartizarea sumei totale a veniturilor din v#nzări asupra rezultatului financiar în corespondenţă cu creditul contului 595 . Contul se debitează la anularea sau diminuarea ajustării prin reluarea lui la venituri prin creditul contului ?851 . 8oldul final creditor al contului ):? .. 9% =@= 9-enituri din v&nzarea mărfurilor: ţine evidenţa v#nzărilor de mărfuri la preţ de v#nzare e*clusiv .Ajustări pentru deprecierea mărfurilor< reprezintă deprecierea reversibilă aferentă mărfurilor e*istente în stoc.

>urnizori< )?5 .=enituri din v#nzarea G 595 .=A colectată< 4C? .5:C.)C:.=enituri din v#nzarea mărfurilor< fiind în valoare de 5CC.-ărfuri< 1194 ..Alfa< S26 ţine evidenţa mărfurilor la cost de ac"iziţie şi efectuează următoarele operaţiuni' a.5CC.-ărfuri< mărfurile< d.CCC 5:C.5CC.=enituri din v#nzarea mărfurilor< 119? .CCC. ac"iziţie mărfuri în valoare de 5. înc"iderea contului 4C? şi ?C?' 595 . .C"eltuieli privind G )?5 ..C"eltuieli privind mărfurile< ?C? . descărcarea +estiunii cu valoarea mărfurilor v#ndute' @n urma efectuării acestor operaţiuni în situaţia în care evidenţa mărfurilor se face la cost de ac"iziţie entitatea a obţinut un profit de 5CC.rofit şi pierdere<.CCC 5.CCC lei ..rofit şi pierdere< mărfurilor< 5. v#nzare mărfuri la preţul de 5.CCC .CCC lei reflectat în soldul creditor al contului 595 .CCC 9C:.CCC 5.=A 5: M..CCC.CCC lei @nre+istrarea în contabilitate este următoarea' M G 1C5 . >ormula c.=A 5:M.CCC 5...CCC.emplu privind evidenţa mărfurilor la cost de ac$iziţie Să presupunem că o unitate comercială en-+ross SC .CCC 5.CCC 5.=A deductibilă< contabilă este' 1555 .rofit şi pierdere< G 4C? ..&iferenţe de preţ la mărfuri< pentru reflectarea adaosului comercial acesta este prezent în contul ?C? .5CC.CCC lei $diferenţa dintre c"eltuiala cu marfa respectivă şi venitul din v#nzarea acesteia%.CCC.emplu privind evidenţa mărfurilor la preţ de v&nzare 1) .CCC 5. &eşi nu utilizează contul )?8 ..Clienţi< G M ?C? . b.

=enituri din v#nzarea G 595 .Alfa< S26 ţine evidenţa mărfurilor la preţ de v#nzare adaos comercial practicat 5CM şi efectuează următoarele operaţiuni' a.CCC lei.CCC.CCC 5CC. descărcarea +estiunii cu valoarea mărfurilor v#ndute' M G )?5 . v#nzare marfă la preţul de 5.CCC lei ..=A 5: M.CCC )?5 .CCC lei .CCC 5.>urnizori< 5.CCC..CCC 5.=A deductibilă< şi concomitent se înre+istrează şi adaosul comercial' )?5 .C"eltuieli privind mărfurile< ?C? .rofit şi pierdere< mărfurilor< 5.&iferenţe de preţ la mărfuri< c.-ărfuri< G )?8 . @n situaţia utilizării preţului de 11 .)C:.CCC. înc"iderea contului 4C? şi ?C?' 595 .CCC Se poate observa că în condiţiile utilizării aceloraşi date însă evidenţa mărfurilor ţin#ndu-se la preţ de v#nzare care cuprinde şi adaosul comercial unitatea a obţinut acelaşi profit de 5CC.&iferenţe de preţ la mărfuri< b.CCC 5.5CC.5:C.rofit şi pierdere< G 4C? .CCC 5CC.CCC.C"eltuieli privind mărfurile< )?8 . >ormula contabilă este' 1555 .=enituri din v#nzarea mărfurilor< 119? .CCC 5:C.resupunem că aceiaşi unitate comercială en-+ross SC . ac"iziţie mărfuri în valoare de 5.=A colectată< b..CCC 9C:.CCC 4C? .5CC.5CC..CCC 5.-ărfuri< 5.Clienţi< G M ?C? . @n contabilitate se va înre+istra' M G 1C5 .-ărfuri< 1194 ..5CC.CCC 5.=A 5: M.

-ărfuri E alimentaţie publică< şi )?8.C5 . . Adaosul comercial practicat este de 9C M $pentru mărfuri% iar ambalajele sunt evaluate la cost de ac"iziţie.-ărfuri E en-+ross< şi )?8.&iferenţe de preţ la mărfuri< fiind în valoare de 5CC. Evidenţa mărfurilor în comerţul en-+ross se ţine la preţ de v#nzare.v#nzare ca preţ de înre+istrare adaosul comercial este reflectat în contul )?8 .CCC lei şi de asemenea se re+ăseşte şi în contul ?C? . Aşadar putem concluziona că indiferent ce preţ de nregistrare este adoptat $cost de ac"iziţie sau preţ de v#nzare% contul de rezultate nu este influenţat sub nici un aspect deci nu e.entru or+anizarea contabilităţii sintetice societatea utilizează metoda inventarului permanent iar pentru or+anizarea contabilităţii analitice a mărfurilor societatea foloseşte metoda cantitativ .valorică.=enituri din v#nzarea mărfurilor<.6arN O CompanN< S.istă implicaţii fiscale motiv pentru care este permisă evidenţa mărfurilor la ambele preţuri.C9 .&iferenţe de preţ E alimentaţie publică<.A.C5 . . deţine şase unităţi de comerţ cu ridicata $depozite% şi două unităţi de alimentaţie publică.C9 .&iferenţe de preţ E en- +ross(  )?5.entru a face distincţie între unitatea en-+ross şi cele de alimentaţie publică am detaliat conturile specifice în analitice de +radul doi astfel'  )?5.rincipalele operaţiuni care se desfăşoară în activitatea de comerţ a firmei sunt cele de ac"iziţii şi v#nzări de mărfuri transferuri de marfă de la o unitate la alta procese de declasare a mărfii e*pirate şi procese de sc"imbare de preţ. Capitolul = STUDIU DE CA! Societatea . @n continuare am e*emplificat aceste operaţiuni la o unitate de comerţ en+ross $depozit%. . 13 .

CCC lei(  combustibili' 9.>urnizori< 9).9CC1 se prezintă după cum urmează'  capital social subscris vărsat' 51C.CCC lei(  amortizarea mijloacelor de transport' 9.C1 societatea ac"iziţionează mărfuri în valoare de 9C.A7P SA înre+istrează următoarele operaţiuni economico .CCC lei(  furnizori' 5C. C1:9)550C).CCC.C1. a% înre+istrarea facturii' M G 1C5 .CCC lei(  casa în lei' 91.=A 5: M conform facturii nr.=A deductibilă< .CCC.CCC lei(  mijloace de transport' 4.CCC lei.CCC lei(  mărfuri E en-+ross' 8).CCC.A la 9:.CCC lei(  diferenţe de preţ la mărfuri E alimentaţie publică' 53..8CC.CCC lei(  ambalaje' 5C.CCC lei(  construcţii' 53.C).CCC ).e baza notei de recepţie şi constatare de diferenţe nr.=A nee*i+ibilă E alimentaţie publică' 8.CCC 14 )?5.8CC.CCC lei(  mărfuri E alimentaţie publică' 31.C9.C).CCC lei .Situaţia elementelor de activ şi datorii a societăţii 6arN O ComapnN S.CCC lei(  clienţi' 4.CCC.CCC lei(  .CCC.3CC.CCC. @n cursul lunii martie 9CC1 SC 6A2P O CA-.CCC lei(  diferenţe de preţ la mărfuri E en-+ross' 5).financiare' 5.CCC.C).8?9.C1 se încarcă +estiunea cu marfa cumpărată la preţ de v#nzare.CCC.CCC.-ărfuri< 1194 .CCC.CCC.CCC 9C.3CC. 9:0C).CCC lei(  amortizarea construcţiilor' 4.CCC. .CCC.CCC.C5 .?CC.CCC. @n data de C).198.CCC lei(  credite bancare pe termen scurt' 13.CCC lei(  rezerve le+ale' :.CCC lei(  disponibil la bancă în lei' 3C.

C5 .CCC 1.=A deductibilă< 1.CCC.=A nee*i+ibilă< C449??C0C3.imişoara în valoare de 91.=enituri din activităţi diverse< 1198 .C1 în vederea unei aprovizionări viitoare conform contractului nr.:CC.CCC 1.=A colectată< 55.CCC ?C? . M G 3595 .C4? ).C5 .8)5.CCC lei .=A 1? .CCC 5C.=e+a< S26 din . 850C9.CCC. 9?)0C4. Se v#nd mărfuri conform facturii nr..C). Se înre+istrează o v#nzare de marfă fără factură pe baza avizului de însoţire nr..C1 în valoare ). Societatea .C).CCC 5.Clienţi facturi de întocmit< G M ):.CCC lei ..C1.=A 5: M. C449??C0C3.CCC lei cu ordinul de plată nr.=enituri din v#nzarea mărfurilor< 119? .CCC.C9.9?C.:CC. 158 .CCC lei . 1)950C?.CCC.=A 5: M.CCC lei .C1 în valoare de 59.-ărfuri< G )?8. 3595 .C1 în valoare de 9:. Ambalajele facturate sunt în valoare de 1.:CC.CCC.Clienţi< în lei< 3.C1.Clienţi< G M ?C? . 55.C1 cu ordinul de plată nr.:)) 1C: .6arN O CompanN< ac"ită un avans către SC .CCC 9:. @n data de C?.C).CCC.&iferenţe de preţ la mărfuri< de 5C.2eadN< S26 pe baza avizului de însoţire nr.=A 5: M.CCC.C).Conturi la bănci în lei< 91.CCC.C).b% înre+istrarea mărfii la preţ de v#nzare' )?5. 1555 . 1):50C4.C1 se încasează contravaloarea facturii nr.CCC. 1)50C?.Conturi la bănci G 1555 .C). Se recepţionează marfă fără factură de la SC .CCC 9C.CCC 4.=enituri din v#nzarea mărfurilor< ?C8 .>urnizori debitori< 1194 .9?C.C).548.CCC 9.CCC.CCC 4.

9)C. 5385550C8.=A colectată< b% stin+erea creanţei' 3595 .CCC lei .CCC 59.9?C.:5C.CCC ).&iferenţe de preţ la mărfuri< 9. a% întocmirea facturii' 1555 .Clienţi< ):.=A nee*i+ibilă< b% încărcarea +estiunii la preţ de v#nzare' )?5. 5:890C).CCC 8.=A nee*i+ibilă< G 119? .C1 pentru v#nzarea de marfă efectuată fără factură în data de C4. .9)C. 1%..>urnizori facturi nesosite< )?5.CCC 18 .CCC ).=A 5: M.34C.)3C. )C0C?.9?C.CCC.C8C 58.C5 .entru plata înainte de termen a datoriei furnizorul acordă un scont de 3 M din valoarea mărfurilor conform contractului de v#nzare . SC .Conturi la bănci în lei< G 1555 . Concomitent se încarcă +estiunea cu mărfurile recepţionate conform notei recepţie şi constatare de diferenţe nr.5: M şi ambalaje în valoare de 3.1CC.=A 5: M conform facturii nr.Ambalaje< 1198 .-ărfuri< )85 . Societatea ac"ită datoria faţă de furnizor în numerar conform c"itanţei nr.C5 .. @n data de 8 -artie unitatea întocmeşte factura nr.C1 $pct.C8C )?5.C).C5 .C1 a% înre+istrarea facturii' M G 1C5 . C449??508.Clienţi facturi de întocmit< 1198 .-ărfuri< G )?8.C1. Concomitent se înre+istrează şi stin+erea creanţei faţă de client care a fost încasată cu ordinul de plată nr.CCC ?.CCC 3.>urnizori< 95.C).-ărfuri< 1194 .C).CCC 9C.6arN O CompanN< SA face o ac"iziţie de mărfuri în valoare de 58.=A deductibilă< ):.C1.Clienţi< G 158 ..C1.C).CCC 4.C).CCC.C). 1?)C0C8.cumpărare nr.C). 9:550C8..CCC.CCC lei .C5 .9?C.34C. a% înre+istrarea datoriei faţă de furnizor' M G 1C8 .C1.

Clienţi< G M ?C? .:89.C)..CCC ).CCC 5C.-ărfuri alimentaţie publică< G )?5.C1 se efectuează un transfer de marfă pe baza avizului de însoţire nr. )?5.3CC.CCC conform facturii nr.=enituri din sconturi obţinute< :.C8C ). Se înre+istrează o v#nzare de mărfă :98.>urnizori de imobilizări< 5C.CCC.CCC lei. 9C. M G 1C1 .9)C.9)C.C5 .C).2eadN< S26 aferentă aprovizionării din ?.-ărfuri< G )?8.>urnizori< G ?4? . 1555 .)3).>urnizori< G 3)55 .C5 .?CC.?CC. 1:9305C. @n data de 5C.?59.C1 se primeşte factura nr.=A nee*i+ibilă< 9C.C).cumpărare nr. @n data de 5C..=A colectată< 9:.CCC 1.3CC.C). C?:9513 de la SC 59.&iferenţe de preţ la mărfuri< c% plata furnizorului' 1C5 .=A 5:M. )50C8.6arN O CompanN< acordă clientului o remiză în valoare de 9..533.Alte imobilizări .CCC lei conform contractului de v#nzare . 195)93055.C). Societatea .CCC ?.b% încărcarea +estiunii la preţ de v#nzare conform notei de recepţie şi constatare de diferenţe nr.CCC 55.4%.C).C1 $pct. 9:50C9.C5 .C).-ărfuri< .2esco< SA ac"iziţionează un pro+ram informatic în data de 55.CCC C449??90C:.C1 de la unitatea de comerţ en-+ross către unitatea de alimentaţie publică $restaurantul 6arisuca% în valoare de ?.C1 către un client fidel în valoare de 9?.=A 5: M.CCC lei .C).>urnizori facturi nesosite< G 1C5<>urnizori< 1194 .=enituri din v#nzarea mărfurilor< 119? .Casa în lei< d% înre+istrarea scontului obţinut' 1C5 .CCC.C).=A deductibilă< G 1198 .C1 în valoare de 8.433.CCC.C9 .CCC 8.CCC lei .CCC 1: 9C8 .C1 conform facturii nr. 1C8 . SC .C1.CCC 91.C1' )?5.

.CCC 53.CCC 5).3CC ?.C5 .CCC.C1 se efectuează o v#nzare de marfă conform facturii nr.CCC 3C ?C? . Societatea .-ărfuri< G )?8.=A deductibilă< b% încărcarea +estiunii la preţ de v#nzare' )?5.C).Clienţi< c% se înre+istrează depunerea banilor în contul de la bancă' 385 . a% înre+istrarea facturii' M G 1C5 .=A 5: M.C1.?CC.C5 .necorporale< 1194 .>urnizori< 19.55). @n data de 59.?31.C).=enituri din v#nzarea mărfurilor< 119? .CCC )?5. Concomitent se încarcă +estiunea la preţ de v#nzare pe baza notei de recepţie şi constatare de diferenţe nr.entru mărfurile cumpărate societatea a primit un rabat de 5C M din valoarea mărfurilor. .Casa în lei< G 1555 . )9059.Conturi la bănci G 385 .)C1.3CC.3CC )3.CCC lei conform foaiei de vărsăm#nt nr. 938:059.=A colectată< b% diminuarea creanţei cu suma încasată' 3)55 .&iferenţe de preţ la mărfuri< 51.=A deductibilă< 5.C).=A 5: M conform facturii nr. C449??) în valoare de 19. 6a sf#rţitul zilei societatea depune la bancă suma de 5C.Casa în lei< 3595 .:CC 5C.CCC.CCC 5C.CCC.Clienţi< G M 3C.=iramente interne< G 3)55 .33C.CCC 8.91). Clientul plăteşte )C M din contravaloarea facturii în numerar restul urm#nd a fi plătit la o dată ulterioară. 1?953?059. a% înre+istrarea creanţei' 1555 .C1.C).-ărfuri< 1194 .?CC.CCC 19.CCC lei .85).C5 .=iramente interne< .CCC 4.6arN O CompanN< ac"iziţionează mărfuri în valoare de ):.C1.55C.CCC lei .43)...

CCC 3.Clienţi creditori< 119? .8CC.A!C< S26 în vederea unei v#nzări de marfă viitoare.9)3.C).3CC 3.8CC. C449??3053. 34?051. C449??105).=A colectată< :59.?3C.C).CCC :C9.9:1 15: . Societatea primeşte un avans în valoare de 51.=A aferentă donaţiei' 4)3 .CCC lei cu ordinul de plată nr.Efecte de primit de la clienţi< d% încasarea biletului la ordin' 35 @n data de 51.CCC 55.C).=A 5: M clientul ac"it#nd contravaloarea facturii cu un bilet la ordin.Clienţi< G M 3.C1 societatea .CCC lei conform contractului de donaţie nr 1. 3595 .Clienţi< la clienţi< c% înre+istrarea efectelor de încasat' 355) .3CC ?C8 . )9:305)..6arN O CompanN< SA emite în acest sens factura nr. .C).439.CCC.-ărfuri< acordate< b% înre+istrarea .=A colectată< 54.&onaţii şi subvenţii G )?5.în lei< 53. a% facturarea ambalajelor v#ndute' 1555 .C1 de la SC .Conturi la bănci în lei< G M 51. Se v#nd ambalaje conform facturii nr. a% se înre+istrează acordarea donaţiei' 4389 .439.CCC lei .?C4 9..=A colectată< b% primirea biletului la ordin' 15) .CCC ta*e şi vărsăminte asimilate< 5?.C1.C"eltuieli cu alte impozite G 119? .CCC.6arN O CompanN< donează mărfuri în valoare de 1.C).C1..Efecte de încasat< G 15) .?41.439.3CC 1.3CC .C1 în valoare de 1.Efecte de primit de G 1555 .C5 .=enituri din activităţi diverse< 119? .?3C.

C).:CC.C1 clientul $SC .=A 5: M.>urnizori< 34.=e+a< S26 .3CC.393.:CC.C5 .3:5.C1 SC ..C1 se inventariază marfa din depozit şi se "otăreşte declasarea a trei ba*uri de bere e*pirată în valoare de ?9C. )% şi recepţia mărfurilor conform notei de intrare . )19519 de la SC . @n data de 5:.etras< S26 returnează mărfuri în valoare de 8..=A colectată< 95. )9C5054. Acest lucru este înre+istrat în contabilitate pe baza procesului de declasare nr.otrivit contractului de v#nzare .CCC :.C93.=A 5: M conform facturii nr.C). SC .imişoara marfă în valoare de 1?.C1 se recepţionează pe baza facturii nr.Clienţi< G M 5C.C).C1.etras< S26% are dreptul de a returna marfa dacă constată diferenţe de calitate la recepţie.184. Se v#nd mărfuri în valoare de ):.C1%.CCC ?C? .884.3CC.3595 .4:5.CCC 5:.CCC ?.=enituri din v#nzarea mărfurilor< 119? .3CC @n data de 54.=A 5: M întruc#t aceste mărfuri nu au îndeplinit normele de calitate prevăzute în contractul de v#nzare .cumpărare nr.439.CCC ):. Se înre+istrează decontarea avansului către societatea .1CC.6arN O CompanN< SA emite în acest sens o nouă factură în roşu $nr.CCC 1?.=A deductibilă< .=e+a< $pct.cumpărare. 1:?05?. C449???05:.-ărfuri< 1194 . 3.CCC lei.-ărfuri< e*ploatare< ?9C. 1555 .CCC lei .recepţie nr.CCC 39 )?5. C449??4058.CCC lei .Conturi la bănci în lei< G 355) .=A colectată< 9C.. 4388 .CCC ?C? .C).=enituri din v#nzarea mărfurilor< 119? .Alte c"eltuieli de G )?5.C).. a% înre+istrarea facturii' M G 1C5 .CCC lei .C5 . ))09C..1CC.CCC 8.C1. 1555 .C).Efecte de încasat 58.Clienţi< G M 14.C).CCC 5.C). @n data de 9C. .C1.

=enituri din lucrări e*ecutate şi servicii prestate< 119? .=A colectată< b% diminuarea creanţei cu suma încasată' 3)55 . @n data de 95.b% decontarea avansului' M G 1C: .C1. a% înre+istrarea creanţei' 1555 .CCC.C).CCC.C1 iar pentru decontarea avansului primit unitatea emite factura nr.C).&iferenţe de preţ la mărfuri< 99.?41.A!C< S26 de la care s-a primit un avans de 51. C449??:099.C).CCC 4.C).C1 societatea . a% înre+istrarea creanţei' 1555 .CCC 55.CCC. C449??8095.?:1. Conform facturii nr.:)) :.CCC )9.Clienţi< G M 39.CCC )..=A colectată< b% decontarea avansului' 15: .6arN O CompanN< efectuează un transport de marfă intern pentru SC .)CC 5?.C1 se efectuează v#nzarea de marfă către SC .Casa în lei< G 1555 .4CC..)91.C4? 91.)CC 1).-obN< S26 din Aradea.4CC.-ărfuri< G )?8. @n data de 99.:?C.CCC ?C1 .CCC lei .CCC..>urnizori< 1194 .:?C.CCC lei . Clientul ac"ită în numerar suma de 5?.CCC 8.548.C5 .8)5.?C4 3) ?C? .C1 valoarea transportului este în sumă de 1).CCC 1C5 .=A 5: M.=enituri din v#nzarea mărfurilor< 119? . 53%.CCC lei $pct.Clienţi< G M )8. C449?8C099.Clienţi< 9).=A 5: M conform facturii nr.C5 .CCC lei restul urm#nd a fi ac"itat la o dată ulterioară.Clienţi creditori< G M .=A deductibilă< c% încărcarea +estiunii la preţ de v#nzare' )?5.C).3CC. =aloarea mărfurilor v#ndute este de )9.5:1.)31.>urnizori debitori< 9C.

C).:18.9)3.>urnizori< 5?.3?C.CCC lei .CCC 5.1555 .:)C.C1 datoria fiind ac"itată inte+ral în numerar.>urnizori< G 3)55 .-ărfuri< 94.C1 se efectuează un transfer de marfă în valoare de :.CCC 9.CCC 31 . M G 1C5 . .CCC @n data de 98.9CC..C5 .CCC lei .CCC :.C).9:1 91. 1:94093.C1 în valoare de 1.C5 .CCC :.CCC lei către unitatea de alimentaţie publică.CCC 1.)CC.C). 34:8?1098.=A deductibilă< 9?.C9 . 53558509).3?C.933.:18.CCC 5C.C1 reprezent#nd contravaloarea convorbirilor telefonice pe luna martie în sumă de :.C). SC .3CC.?18.C).=A deductibilă< b% plata datoriei' 1C5 .=A colectată< 51. a% înre+istrarea facturii' M G 1C5 .=A 5: M conform facturii nr.C).=A 5: M.Clienţi< 119? .Ambalaje< 1194 .Casa în lei< 93. :. a% descărcarea +estiunii cu valoarea mărfurilor v#ndute' M G )?5. )?5..CCC )85 .:)C.C1 se primeşte factura nr.CCC 9.CCC 4C3 .C"eltuieli privind ener+ia şi apa< 494 .CCC lei .3CC.6arN O CompanN< ac"iziţionează ambalaje în valoare de :.-ărfuri alimentaţie publică< G )?5. Situaţia de calcul a adaosului comercial aferent v#nzărilor este prezentat in ane*a 5.CCC.=A 5: M şi factura de ener+ie electrică nr.C1 se descarcă +estiunea cu valoarea mărfurilor şi ambalajelor v#ndute în cursul lunii martie 9CC1. 19:5?3098..C"eltuieli poştale şi ta*e de telecomunicaţii< 1194 . @n data de )5.?33.e baza avizului de însoţire a mărfii nr.>urnizori< 5C.-ărfuri< 54:.9CC.

=enituri din v#nzarea mărfurilor< ?C8 .=enituri din sconturi obţinute< b% înc"iderea conturilor de c"eltuieli' 595 .CCC 1)..=A deductibilă< 119) .:)C.C"eltuieli privind ambalajele< G )85 .?8C.:18.9?C 1.CCC :59.4C? .C"eltuieli privind mărfurile< )?8.CCC ?C1 .5?:.=enituri din activităţi diverse< ?4? ..CCC 98.5?:.C:3.=A colectată< G M 515.3?C.?3C.rofit şi pierdere< 999..8CC )9.CCC 515..Alte c"eltuieli de e*ploatare< 33 .CCC 5?C.?3C.CCC 54:.C5 &iferenţe de preţ la mărfuri< b% descărcarea +estiunii cu valoarea ambalajelor v#ndute' 4C8 .)53.)CC.CCC ?9C.?)C 8.9?C 98. 119? . Se înc"id conturile de venituri şi de c"eltuieli.9?C 8.=enituri din lucrări e*ecutate şi sevicii prestate< ?C? . Se re+ularizează ta*a pe valoarea adău+ată aferentă lunii martie şi 1).CCC 1.=A de plată sau de recuperat.59C.CCC 8.=A de plată< 9:.Ambalaje< se stabileşte ..99C 1194 .C"eltuieli privind mărfurile< 4C8 .rofit şi pierdere< G M 4C3 .?3C.C"eltuieli privind ene+ia şi apa< 4C? .CCC :98. a% înc"iderea conturilor de venituri' M G 595 .38C 5C.:?C.CCC :.845.C"eltuieli cu alte impozite ta*e şi vărsăminte asimilate< 4389 .C"eltuieli poştale şi ta*e de telecomunicaţii< 4)3 .C"eltuieli privind ambalajele< 494 .&onaţii şi subvenţii acordate< 4388 .8CC.

II Editura -irton .ublice E 7orme -etodolo+ice pentru @ntocmirea şi /tilizarea >ormularelor Comune privind Activitatea >inanciară şi Contabilă şi -odelele Acestora Editura Economică !ucureşti 5::8.?)C lei. &uţescu Adriana E Q"id pentru @nţele+erea şi Aplicarea Standardelor Internaţionale de Contabilitate Ediţia II revizuită Editura Ceccar !ucureşti 9CC9. 2e+istrul . ?. -inisterul >inanţelor .ublice E 2e+lementări Contabile pentru A+enţi Economici Editura Economică !ucureşti 9CC9.@n urma operaţiunilor economico .imişoara 9CC).a *.a 25 respectiv Ane. 34 . 3. -inisterul >inanţelor . 9.avel E !azele Contabilităţii Editura -ultimedia Arad 5::8. 4. Epuran -i"ail !ăbăiţă =aleria Qrosu Corina E Contabilitatea >inanciară în 7oul Sistem Contabil Editura de =est . Cameniţă &imitrie( 7icolaescu Cristina( !elean .imişoara 5::1.Stocuri< E Standardele Internaţionale de Contabilitate Editura Economică 9CC5. 7icolaescu Cristina E Contabilitate >inanciară vol.C84. 1.financiare desfăşurate în cursul lunii martie 9CC1 a rezultat un profit brut în valoare de 39. ).Aurel =laicu< din Arad Seria Economie Arad 9CC9. 7eamţiu Q"eor+"e E Aplicarea Standardelor Internaţionale în Contabilitatea Stocurilor Analele /niversiţăţii . 8. IAS 9 . Bi*lio=r& ie 5.Durnal şi balanţa de verificare aferentă operaţiunilor lunii -artie 9CC1 sunt redate în Ane.

3? .:.imişoara 5::?.. Editura Amarcord 5C.Staicu Constantin E Contabilitate >inanciară Armonizată cu &irectivele Europene Editura Ceccar !ucureşti 9CC9.ăsărilă Al+a E -erceolo+ie vol.ăcurariu Q"eor+"e E !azele -erceolo+iei . I Editura /niversităţii . 55.Aurel =laicu< Arad 9CC9.ăcurariu Q"eor+"e( . .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->