Bugetul UE şi cazul României

Bugetul Uniunii Europene şi cazul României

Pentru următorii şapte ani, statele membre ale Uniunii Europene vor contribui cu 960 miliarde de euro către bugetul UE – cu 85 de miliarde mai puţin decât propunerea iniţială a Comisiei Europene. Este un buget subţire, fără posibilitatea de a face faţă cu succes încercărilor prin care Europa trece în prezent. Lucru bine ştiut, ţări precum Olanda, Danemarca şi Regatul Unit au dorit un buget redus, în vremuri de criză fiind şi mai greu să convingi opinia publică să direcţioneze şi mai mulţi bani către fondurile Uniunii. Şi chiar şi acum, după ce bugetul a fost votat de Consiliu, aceste state îşi păstrează poziţia. Poate că aşa au scutit câteva sute de milioane de euro, dar costul acestei economii este lipsa fondurilor în sectoare foarte importante. O sumă semnificativă este rezervată Fondului Structural şi de Coeziune, în special pentru România, Bulgaria şi Croaţia, care urmează să adere la Uniune. Mai mult decât atât, un procent imens, aproape 40% este încă rezervat Politicii Agricole Comune (PAC). Numai şase miliarde de euro sunt alocate combaterii şomajului în rândul tinerilor europeni iar sectorului cercetării şi inovării (domeniu în care Europa se află în urma altor părţi ale lumii) i se alocă numai 80 de miliarde în noul Cadru Multianual. Suma totală pe care cele 27 de state membre o vor transfera la Bruxelles reprezintă 2% din cheltuielile totale ale statului. Iar 94% din aceşti bani se întorc în economiile statelor membre prin investiţii. De aceea Martin Schulz a numit acest buget un buget de investiţii. Măsura tăierii bugetul UE ar putea părea atractivă pe termen scurt, dar pe termen lung, s-ar putea dovedi contraproductivă. În plus, începând cu 2010 Uniunea Europeană a preluat o serie întreagă de atribuţii de la guvernele naţionale, şi ca urmare, costurile activităţii regulatorii de la Bruxelles a crescut. Însă statele membre se aşteaptă ca UE să fie în măsură să facă mai mult fără să fie plătită mai mult. Totuşi, discuţiile nu sunt finalizate. Bugetul necesită încă aprobarea Parlamentului European, deoarece în baza tratatului de la Lisabona, Parlamentul are putere de co-decizie în probleme bugetare. Chiar şi în timpul negocierilor, mai mulţi membri ai Parlamentului European au avut obiecţii şi au anunţat că Parlamentul îşi va exercita dreptul de veto. Irlanda-care deţine în prezent preşedinţia rotativă a UE – şi Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European, vor trebui

1

Germania s-a arătat de acord cu argumentele invocate de Regatul Unit pentru care UE ar trebui să taie o parte din cheltuieli. În luna noiembrie premierul Cameron devine imperativ în cererea de îngheţare a bugetului şi tensiunea negocierilor a culminat cu posibilitatea foarte fragilă ca Marea Britanie să părăsească UE. Sursa: http://www. 2 „At best it should be a cut.html 3 "I cannot imagine that the UK would not be part of Europe". domana Merkel spunea că o creştere este absolut necesară.uk/finance/financialcrisis/9620666/David-Cameron-threatens-to-vetoEU-budget-unless-Brussels-sacks-staff. Sursa: http://www.co. În caz contrar UE va fi forţată să aplice metoda roll-over şi să folosească pentru 2014 bugetul din 2013 cu o corectură de 2% corespunzătoare inflaţiei. întrucât prezintă şi mai puţine oportunităţi de a combate creşterea economică scăzută şi rata mare a şomajului în Europa.european-circle. Iar la sfârşitul lunii. Dar să analizăm pornind cu începutul. Cancelarul Angela Merkel a reacţionat prompt declarând că nu şi-ar putea imagina o Europă din care Regatul Unit nu ar face parte. că o creştere a bugetului pe termen lung este indispensabilă. căreia i s-a adăugat euro-scepticismul în creştere în Marea Britanie. Cheltuielile UE nu aveau nici o posibilitate de creştere într-un moment în care decizii anevoioase erau luate în multe domenii în politica internă1.html .3 Evenimentele îşi continuă alunecarea pe panta abruptă şi Marea Britanie ameninţă că se va folosi de dreptul său de veto în cazul oricăror altor propuneri decât o îngheţare totală a cheltuielilor.telegraph. Premierul britanic a declarat încă de la început dificultatea pe care o reprezenta un buget mărit.express. at worst a freeze”. Aceasta este perspectiva negativă. Sursa: http://www. alimentată de sentimentul că Regatul Unit merge împotriva curentului. dar nu s-a îndepărtat de la opinia deja exprimată. 1 “We can’t have European spending go up and up and up when we are having to mak e difficult decisions in so many different areas”. în timp ce Uniunea se îndreaptă spre o integrare mai puternică promovată de liderul german.să facă un efort mare pentru a obţine sprijinul Parlamentul. La începutul lunii octombrie prim-ministrul Marii Britanii David Cameron susţinea că bugetul UE ar trebui tăiat. La polul opus. Pentru controversatul buget al Uniunii au fost necesare două summit-uri – unul în noiembrie 2012 şi unul la începutul lunii februarie 2013 – pentru a se ajunge la un consens.co. În aceste condiţii. 2 . Germania anunţa Marea Britanie că va face tot posibilul să anuleze summit-ul dacă prima va utiliza dreptul de veto.com/powerpolitics/details/datum/2012/11/08/cameron-and-merkel-hold-eu-budget-talks. sau cel puţin îngheţat2.uk/news/uk/356782/Angela-Merkel-begs-UK-not-to-quit-EU .

com/economic/118838 3 . mult sub media UE de 33%. Însă problema principală care se întrepunea între guvern şi potenţialele fonduri europene era rata de absorbţie a României. Încă un aspect ce a fost ignorat constant de autorităţile române atunci când susţineau un buget european mai mare.5% din PIB. 4 Sursa : http://euobserver. privea efectul pe care contribuţiile europene mai mari l-ar putea avea asupra deficitului PIB. acest plafon va fi din ce în ce mai greu de menţinut de acum înainte. Având în vedere starea actuală a cheltuielilor guvernamentale. Singura chestiune lansată în discuţie era cât se va tăia. după mai mult de 5 ani în acest exerciţiu fiscal. nu mai surprindea pe nimeni.se prefigura clar faptul că singura soluţie către o înţelegere este tăierea substanţială. Condiţiile specificate în Pactul Fiscal semnat de România. din propunerea iniţială. Şi cu toate acestea. dornici de a obţine cât mai mulţi bani din cât mai multe părţi. fie marii contribuabili sau noii veniţi în Uniune. Dar după nereuşita din noiembrie – consiliul de 48 de ore şi nici un consens . era de 17. Măsura nu venea ca o surpriză. S-ar putea spune că este doar o altă mişcare politică neinspirată a guvernului român având drept consecinţă paralizarea negocierilor.6%. rata de absorbţie a României. În plus. Deficitul de competitivitate al Europei pe piaţa globală este unul din punctele comune de îngrijorare ale cancelarului german şi premierului britanic. mai deschisă şi mai flexibilă. rata de absorbţie a fost de 6. Eşecul este cu atât mai mare cu cât discuţia publică despre dreptul României la veto a fost deschisă şi promovată insistent chiar înainte de a se analiza motivele şi cifrele. Europa trebuie să devină mai competitivă. şi nu voi fi niciodată4. Conform declaraţiilor lui Cameron.8%. Statisticile arătau că la sfârşitul lunii martie 2012. şi de unde. era chiar un lucru aşteptat de toţi. privind veto-ul în cazul în care se menţinea prevederea de reducere a alocărilor pentru politica agricolă comună şi pentru fondurile de coeziune. prin acordul pe buget de la Bruxelles. iar Regatul Unit trebuie să îşi definitiveze locul înăuntrul său. Guvernul de la Bucureşti dorea cu 30% mai mult. presupune implicaţii importante pentru ţări precum Regatul Unit. Dacă excludem pre-finanţările. de sute de milioane de euro. Deloc surprinzătoare este şi reacţia României prin ameninţarea tragico-comică de la Bucureşti. România va primi cu 18% mai mult decât are şi nu reuşeşte să cheltuiască. stabilesc un plafon pentru deficitul fondului structural de -0. cu mult sub media Europei. incluzând pre-finanţarea. faptul că zona euro se îndreaptă vertiginos către o uniune bancară şi una fiscală.Începutul anului îi găseşte pe şefii guvernelor german şi britanic stând pe pământ comun. care nu sunt parte a zonei euro.

7 Şi întradevăr. acest buget este orientat spre viitor. But with enough goodwill on both sides I still think we can find a solution.com/latest-news/article/newsarticle/barrosooptimistic-eu-will-reach-compromise-over-budget/#. Preşedintele Comisiei Europene îşi exprimă încrederea că în condiţiile în care membrii parlamentului dau dovadă de destulă bunăvoinţă. Rămâne de văzut ce va rezulta din dezbaterile din Parlamentul European în această privinţă. dar că soluţia va fi de una de compromis. şi va analiza cifrele în profunzime înainte de a decide dacă să susţină sau nu planul de cheltuieli propus de Consiliul European. Cu alte cuvinte. ce facem de acum încolo6 . Pe de cealaltă parte Parlamentul European este îngrijorat de faptul că bugetul nu este suficient de ambiţios.USci2TeG6uI 7 "I will not pretend that it will be easy and the negotiations will not be difficult. justificând diminuarea faţă de Cadrul Multianual precedent. s-a observat o opoziţie semnificantă faţă de acordul bugetar din partea unor grupuri politice majore." . EU nu poate cere contribuţii mai mari când liderii europeni sunt nevoiţi să îşi justifice tăierile de buget de acasă. Şi în Germania opoziţia a acuzat-o pe Angela Merkel de a se fi ploconit în faţa cererii prim-ministrului David Cameron legată de tăierea drastică a contribuţiilor Regatului Unit. Europa trebuie să se supună aceluiaşi proces de 5 6 Sursa : http://europa.theparliament. acesta recunoaşte în mod explicit că negocierile vor fi dificile. mai puţin a conservatorilor şi reformiştilor. privit dintr-o perspectivă europeană.Şi orice creştere a bugetului UE va aduce o presiune adiţională şi complet inutilă asupra bugetului ţării. Realitatea este însă clară. Sursa: http://www. este realist şi determinat de preocupări presante5. Cancelarul a mai adăugat că în faţa crizei produse de deficitul bugetar în zona euro. pe 18 februarie. aşa cum o formulează Jose Manuel Barroso. o înţelegere poate fi atinsă. a subliniat în declaraţia sa de după consiliul din februarie faptul că.com/latestnews/article/newsarticle/barroso-optimistic-eu-will-reach-compromise-over-budget/#.USci2TeG6uI 4 . Sursa: http://www. Totalul de 960 de miliarde reprezintă o reducere de 3% din precedentul cadru financiar. la prima întrunire a Parlamentului European de când liderii UE s-au înţeles asupra bugetului pe 2014-2020. Preşedintele Consiliului European. Herman von Rompuy. Mai mult.htm “Where do we go from here?". Problema este.eu/rapid/press-release_PRES-13-48_en. care au salutat noul Cadru Multianual.theparliament. Cancelarul german a apărat compromisul făcut de UE pentru a reduce în mod uniform contribuţiile statelor membre şi de a dirija fondurile spre crearea de locuri de muncă şi creştere economică. În aceeaşi declaraţie Herman von Rumpuy a declarat că va apăra bugetul în faţa membrilor parlamentului. Pentru prima dată în istoria Uniunii Europene va exista o tăiere reală a bugetului.

Sursa: http://online. inovare. când aproape toate statele europene au apelat la reduceri bugetare.S. nu este calea de urmat. şi propunerea actuală se pare că nu întregeşte toate acestea. Un buget redus. nu mai mult. Aceasta înseamnă că avem nevoie de un acord axat pe creştere.-EU. Europa ar trebui să se focalizeze pe crearea zonei de liber schimb U. UE ar putea să elaboreze o politică coordonată pentru a stimula creşterea economică. Decât să promoveze o creştere impulsionată de colectarea de taxe. educaţie şi scăderea şomajului.economisire pe care îl susţine. pe care Merkel o numeşte de departe cel mai important proiect al economiei europene8. Frînculescu Silvana Februarie 2013 8 "by far the most important future project".html 5 .wsj.com/article/SB10001424127887323549204578317731199894280. este nevoie de un buget care se potriveşte cu scara de provocări economice care se prefigurează. În acest moment dificil. Merkel continuă declaraţia şi subliniază faptul că cele 27 de state trebuie să cheltuie mai eficient. mişcare mult anticipată.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful