You are on page 1of 3

Nicolae FILIMON Ciocoii vechi si noi

A fost publicat initial in Revista romana" a lui Alexandru Odobescu (1862-1863). in volum apare in anul 1863. Desi nu este primul roman romanesc din punct de vedere cronologic (mai fusesera publicate romanele: Taine le inimii de M. Kogalni-ceanu, Manoil si Elena de D. Bolinlineanu si altelE),Ciocoii vechi si noi este, in literatura romana, primul roman autentic, valoros din toate punctele de vedere" (T. VargolicI). Principalele calitati ale acestui roman consta in prezentarea tipologiei si in evocarea epocii de Ia sfarsitul domniilor fanariote. in cele doua parti care preced romanul pro-priu-zis, intitulate Dedicatie si Prolog, Nicolae Filimon precizeaza obiectul studiului de moravuri pe care il va intreprinde in roman: portretul moral al ciocoiului (un om venal, ipocrit, las, orgolios, lacom, brutal pana la barbarie si dotat de o ambitiune nemarginita, care eclala ca o bomba pe data ce si-a atins tinta aspirati-unilor sale"), pe care scriitorul il va urmari in deosebitele faze prin care el a trecut in secolul nostru, de la ciocoiul cu anteriu si cu calamari la brau al timpilor fanariotici, pana la ciocoiul cu frac si cu manusi albe din zilele noastre".

Romanul se deschide cu o Dedicatie: Voua, dar straluciti luceferi ai videlor, cari ati mancat starea stapanilor vostri si v-ati radicai pe ruinele acelora ce nu v-au lasat sa muriti in mizerie".

Actiunea romanului se desfasoara in jurul lui Dinu Paturica, personaj care ilustreaza tipul ciocoiului nou, al arivistului epocii zugravite de autor. Nicolae Filimon prezinta cu veridicitate ascensiunea a-cestuia, din momentul in care se pleaca umil in fata lui Andronache Tu-zluc, ciocoiul de tip vechi, spre a primi o slujba in casa acestuia si pana in momentul in care ajunge ispravnic. in spirit realist-balza-cian, scriitorul creioneaza portretul personajului, punand accent pe trasaturile fizice, deosebit de relevante in vederea identificarii celor morale: un june de 22 de ani, scurt la statura, cu fata oachesa, ochi negri plini de viclenie, un nas drept si cu varful cam ridicat in sus, ce indica ambitiunea si mandria

Pentru el faptul ca a reusii sa patrunda in casa lui Andronache Tuzluc reprezinta un pas important in vederea parvenirii. in chera Duduca Dinu Paturica isi gaseste cel mai bun aliat. cu rabdare si viclenie. / ." Lecturile sale sunt si ele orientale in acest sens: Mie-mi tre buiesc carti care sa-mi subtieze mintea. Cei doi complici pun la cale un adevarat plan de parvenire bazat pe saracirea postelnicului: . Dinu Paturica isi va pune intreaga vointa si viclenie in slujba indeplinirii ambitiei ce il devoreaza. dezvaluindu-i trasaturile diabolice. atunci cand patrunde iu camera in care avea sa locuiasca m limpul cat avea sa fie ciubucciu: lata-ma in sfarsii ajuns in pamantul fagaduintei. prefacatorie si iuschiu zarlac si ca mane voi avea si eu case mari si bogati ca ale acestui fanariot. Un astfel de june" . ia bani de la arendasi pentru a nn-i dezvalui stapanului practicile lor necinstite. Scriitorul ii urmareste in detaliu ascensiunea.Tui vei cere diamanti-cale. () cu picioarele goale bagate in niste iminei de sajtian. el devine din ciubucciu iscoada a boierului Andronache Tuzluc.Si unind jafurile la un loc. Comentariele" lui Cezar. ciocoiul vinde slujbele (Ce dai sa te jac ispravnic?"). Semnificai ive suni cuvintele sale. intalnirea si dialogul dintre cei doi reprezinta infruntarea a doi ipocrit. el stie ca va reusi. Plutarh imi vine la socoteala. sa ma invete mijlocul de a ma ridica la marire. A«Istoria omenireiA». Ajuns sames la hatmanie.conchide scriitorul ./. Desi nu este decat un biet ciubucciu. intuind in Dinu Paturica un adversar periculos. Cand este trimis in inspectie pe mosiile boierului.Tui vei cere saluri si matasarii.! care isi incearca puterile. sa jhri ." Dinu Paturica cu cat castiga mai mult increderea boierului. Tinuta vestimentara a lui Dinu Paturica sugereaza conditia umila. saracia: imbracat cu un anteriu de samalagea rupt in spate./-li-i vei specula mosiile. ne vom cumpara mosii si tigani. care fusesera odata rosii./.sta in scara ca selor marelui postelnic Andronache Tuzluc ()".grosolana". cu atat isi diversifica modalitatile de parvenire.Tul vei incarca la socoteli. dar isi pierdusera cu loarea din cauza ve-chimei". prefera sa si-1 Iaca aliat. trebuind sa se asigure de fidelitatea Du-ducai. am pus mana pe pane si cutit: curagiu si rabdare. Duduca. vietile marilor barbati din veacurile trecute ()" Prin lingusire si inselaciune. sa isi duca la indeplinire planul. Principiul dupa care se conduce Dinu Paturica este: Fa-le om de Iu me noua. amanta acestuia.

Ciocoii vechi si noi. si sluga cinstita. ca sai intepe viespele si tantarii. in timpul miscarii lui Tudor Vladimirescu se angajeaza sa il vanda pe acesta lui Alexandru Ipsilanti in schimbul is-pravniciei a doua judece: Prahova si Sacuieni. original". ii inchidea in cosare. Ciocoii vechi si noi inaugureaza in literatura romana romanul tipologic. atunci cand ei nu mai puteau sa le achite: ii ungea cu pacura si ii lega de copaci. Ni-colae Filimon isi pedepseste in finalul romanului personajele negative si le rasplateste pe cele pozitive: Dinu Paturica isi va gasi sfarsitul intr-o ocna parasita. desi deschide calea romanului realist in literatura romana. el ii spo-liaza pe tarani. Dinu Paturica. dar umanizat de dragostea pentru chera Duduca. Gheorghe. ca sa nu poata reclama ia stapanire". el ajunge posesorul mosiilor Rasucita. in schimb. in spirit romantic. prin unele aspecte. asa cum il numea autorul. se stinge din viatii in saracie. intaiul nostru romant. domnitorul fanariot Caragea si cel pamantean Grigore Ghica etc. dupa cei saracea cu desavarsire. chera Duduca este condamnata la moarte si aruncata in Dunare. legat de romantism. cu obiceiurile si moravurile locuitorilor saI). ramane. . apoi le vindea dobitoacele si. este recompensat prin casatoria cu Maria si prin ridicarea la rangul de spatar. sluga cinstita si devotata. Plansurile si Chinuiclilc din sud de Buzau si al viilor de la Valea Calii gareasca. Ca ispravnic. Pe langa motivul justitiei imanente. romantic este si procedeul antitezei dintre personajele pozitive si cele negative. inventand metode brutale pentru a obtine birurile acestora. Gheorghe. sluga ticaloasa. Taranilor li se face dreptate de catre domnitorul pamantean Gri-gore Ghica. fiind totodata cel dintai roman citadin (ne ofera o ampla descriere a Bucurestiului." Ruinandu-si stapanul in mod siste matic. postelnicul parvenit. unde este inchis din ordinul domnitorului Ghi ca: Andronache Tuzluc.closca dupa oua.