CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014

Tema proiectului:
Se cere să se proiecteze structura de rezistență (solutie duala cadre de beton armat si pereti structurali de beton armat ) a unei construcții multietajate cu următoarele caracteristici: 4 deschideri : 4 travei: înălțime parter: înălțime etaj: regim de înălțime: terasă: 6.30m 4.50m 3.10m 3.10m P+7E necirculabilă

destinația spațiilor create: restaurante

! Alegerea valorii încărcărilor se va face conform SREN 1991-1-1/N.A.2006.
amplasament: 1. localitate: Campulung Muscel 2. accelerația terenului ag=0,24g materiale utilizate: 1.beton C20/25 2.oțel PC52, OB37 Note și observații: 1. Funcțiunea construcției este dată de destinația spațiilor create. 2. Pereții exteriori se vor realiza din zidărie de cărămidă sau BCA cu grosimea de 30cm. 3. Pentru compartimentarea nivelului curent și parterului pereții interiori se vor realiza din rigips si BCA. 4. Coeficienții încărcărilor(utilă, zăpadă, greutate proprie) gruparea acestora și clasa de importanță a construcției se vor determina conform standardelor și normativelor în vigoare. 5. La nivelul terasei se va prevedea un atic perimetral cu dimensiunile de 30x60cm realizat din beton armat. 6. Se va neglija influența dată de variația temperaturii.

1

CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014
PREDIMENSIONAREA ELEMENTELOR DE REZISTEȚĂ Predimensionarea plăcii
În cazul structurii din beton armat etapa de predimensionare, a elementelor structurale, are o importanță crescută, datorită aportului acestora la încărcările gravitaționale și la masa clădirii. Criteriile de predimensionare pot fi cele referitoare la rigiditate ( w admisibil ), de ductilitate sau pot fi cerințe arhitecturale sau tehnologice. Predimensionarea plăcii se va face pe criterii de rigiditate și din considerente arhitecturale.

secțiunea 1-1

Formule de calcul: hp = + (1..2) cm – înălțimea plăcii;

p = 2 ( L+l) cm – perimetrul plăcii. -grosimea plăcii se rotunjește întotdeauna în cm la adaos; -înălțimea plăcii ( hp ) minim este 14 cm, din condiții de izolare fonică;

2

.. ) L ( înălțimea grinzii ). 3 . hg = ( .. ) hg ( lățimea grinzii ).. bg = ( .CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014 Predimensionarea grinzii Predimensionarea grinzii se face pe criterii de rigiditate si de arhitectură.

Cod de proiectare. Acțiuni generale .Fd = valoarea de calcul a unei acțiuni. . .SREN 1991-1-1 EUROCOD 1.NP082:2004.CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014 Predimensionarea stâlpilor Evaluarea incarcarilor pentru predimensionare stalpi Pentru predimensionarea stâlpiilor avem nevoie de solicitările (N) din stâlpi. Greutăți specifice. Anexa națională. Cod de proiectare.CR-1-1-3:2005. încărcări din exploatare pentru construcții.CR-2005. Bazele proiectării structurilor în construcții. . . . Evaluarea acțiunii zăpezii asupra construcțiilor.Bazele proiectării si acțiuni asupra construcțiilor. Acțiunea vântului. Greutăți proprii și încărcări utile pentru clădiri. .FK = valoarea caracterisitică a acțiunii.γK = coeficient parțial de siguranță pentru acțiunie care ține seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile și nealeatoare a valorii acțiunii de la valoarea sa caracteristică. Acțiuni generale. Se noteaza: . Acțiuni asupra structurilor.Greutăți specifice.SREN 1991-1-1:2004 NA-2006. Evaluarea acțiunilor se va face pe baza următoarelor normative: . Greutăți proprii. Fd= γK∙ FK 4 .

exploziile și impactul vehiculelor Dupa natura răspunsului structurii.4.CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014 Clasificarea acțiunilor : • Acțiunile permanente (G) . s. • Acțiuni accidentale (A) . Evaluarea greutățiilor proprii ale elementelor care alcătuiesc clădirea din proiect. acțiunea zăpezii. caz în care nu este necesară verificarea explicită a capacității de deformare. a fluidelor. • Acțiuni variabile (Q) . vânt . a materialelor purverulente . În proiect nu se va propune schimbarea secțiunii pe înălțime pentru a evita variația rigidității a cărui efect nefavorabil a fost pus în evidență prin calcule dinamice și prin degradările suferite de aceste tipuri de clădirii la cutremure. 5 .a.sunt acțiunile directe (precum greutatea proprie a construcției. acțiunile mai pot fi clasificate ca fiind statice și dinamice.împingerea pământului. tasărilor diferențiate și precomprimării). Normativul P100-2011 recomandă limitarea efortului axaial norminalizat la 0. a echipamentelor fixate pe construcție) și indirect (datorate contracției betonului.). acela legat de asigurarea ductilității locale prin limitarea efortului mediu de compresiune.sunt : cutremurul .sunt acțiunile pe planșee și acoperișurile clădirilor( acțiuni utile. hs=înăltimea stratului γ=greutatea specifică din normative Ψ=coeficient de calcul FK=valoarea caracteristică Fd=valoarea de calcul FK=hs∙ γ∙1 [kN] Fd=FK∙ Ψ [kN] Criteriul de predimensionare este în cazul stâlpilor.

4 = 0. Ariile aferente fiecărui stălp sunt cele hașurate cu culoarea corespunzătoare culorii stâlpului. stâlpi centrali ( culoarea portocalie ). Există 3 tipuri de stâlpi: stâlpi de colț ( culoarea roșu) . 6 .4 NGs = eforul axial din fiecare stâlp. Formule de calcul: νd = n= = 0. stâlpi perimetrali ( culoarea albastră ). b.CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014 Forțele axiale din stalpi se determină în funcție de poziția în structură a acestuia și de ariile aferente. fcd = rezistența de calcul a betonului. h = dimensiunile stâlpului. Pentru estimarea greutăților proprii a stâlpilor se vor considera secțiuni de 45x45 pentru toți stălpii.

Folosind acțiunile gravitaționale și seismice cu ajutorul unui program de calcul automat specializat ( SCIA ) se va face calculul static și dinamic al structurii de rezistență.CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014 ARMAREA ELEMENTELOR DE REZISTENȚĂ ARMAREA GRINZILOR Evaluarea forței seismice se va face conform prevederilor din normativul P100-2001. 7 . Rezultatele calculului sunt prezentate în figura de mai jos sub forma unei diagrame de înfașurare de momente încovoietoare pe grinzile din axul 1-1. Un factor important în calculul și alcătuirea elementelor structurale din beton armat constituie seismul. iar acțiunea seismică propriu-zisă va fi evaluată în cel mai simplu mod. îl Evaluarea acțiunii seismice se va face în conformitate cu P100/2006. cu metoda forțelor seismice statice echivalente.

Toate diametrele mai mari de 12mm se vor realiza din otel PC52. Procentul minim la partea inferioară: 0.15%. astfel încât să fie satisfăcută condiția ca distanța între rândurile de armătură sa fie mai mică sau egală cu 400mm.5% 8 .CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014 Prevederi generale de alcătuire pentru grinzi Grinzile se armează cu carcase tri-dimensionale formate din bare legate cu sârmă sau sudate. la jumătatea înălțimii grinzii se va mai monta un alt rând de bare. Din punct de vedere al distanțelor libere între bare pentru grinzi se fac următoarele precizări: La partea inferioară a grinzii distanța liberă între bare trebuie să fie 25 mm. mai mare ca ca diametrul barei respective și mai mică sau egală cu 200mm. La partea superioară a grinzii distanța libera între bare trebuie să fie mai mare ca 30mm.45%. Din punct de vedere al procentului de armare se pot face urmatoarele precizări: Procentul minim la partea superioară: 0. Proceuntul maxim admis: 2. Diametrul maxim folosit pentru armarea lingitudinală este de 25mm. cel puțin o deschidere mai mică sau egală cu 50mm si maxim 200 mm. Procentul uzual: 0.8%.8 – 1. Pentru situații în care grinda depășește 700mm pe înalțime. Din punct de vedere al diametrelor folosite se pot face următoarele precizări: Diametrul minim folosit pentru armarea longitudinală este de 10mm. Barele care formează carcasa sunt longitudinale dacă sunt așzate paralel cu lungimea grinzii și transversale dacă sunt așezate paralel cu secțitunea transversală a grinzii.

Articulațiile plastice sub acțiuni seismice apar prin initierea curgerii armăturii situate în partea superioară sau inferioară a secțiunii transversale împinse succesiv ca urmare a alternanței momentelor încovoietoare. Zonele cele mai solicitate în care se presupune că pot să apară depașiri ale comportării elastice se numesc “zone potențial plastice”. Ductilitatea reprezintă capacitatea unui material. Prevederile prezentate mai jos se referă la elementele liniare de tip riglă sau stâlpi ce fac parte din cadrele etajate participante la preluarea acțiunii seismice. Zonele de la extrimitatea tuturor stâlpilor și de la extremitățile tuturor riglelor.CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014 Calculul zonelor plastice Acțiunile seismice provoacă solicitări mari dezvoltandu-se într-un timp redus și pot determina depașirea comportării elastice a materialelor și în consecință elementele structurale au incursiuni în domeniul post-elastic. Pentru asigurarea ductilității elementelor se consideră zone potențial plastice având o lungime lp. a unui element. a unei secțiuni. 9 . cadrelor deși nu în toate acestea se formează articulații plastice. a unei structuri de a dezvolta deformații plastice semnificative înainte de rupere având astfel o importanță deosebită în capacitatea de disipare a energiei induse de seism.

10 .8÷1. Economic procentul variază între 0. iar dacă acesta nu satisface cerințele: .procentul de armare este mai mic decât pmin și atunci se determină Aa direct din pmin . H = dimensiunea maximă a secțiunii transversale a stâlpului.procentul este mai mare decât pmax și atunci se redimensionează grinda crescând practic secțiunea de beton. h .45%.CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014 l ps  max lpg = 2·hgr. Procentul maxim este de 2%.600mm) 6 1.8% Dacă procentul de armare satisface cerințele se consideră armătura bine calculată. lpg = lungimea plastică pe grindă. hs = dimensiunea maximă a secțiunii transversale a stâlpului Pentru grindă: lp = 2*hg ≥ 500mm hg = înălțime grindă H0e . Pentru stâlpi : lp = max (H0e/6) Hs = înălțime stâlp. lps = lungimea plastică pe stâlp . Unde: H0e = lumina dintre grindă și planșeul de mai sus. Aria de armătură inferioară Se alege a = 25 mm ha = h-2a Aainf = Minf /Raha Se alege Aainfef ≥ Aainf Se alege procentul de armare care pentru grinzi trebuie să fie la partea inferioară >0.15% iar la partea superioară >0.

. Aria de armătură superioară m .45% pmax=2% peconomic=0. ho = înălțimea utilă a secțiunii de beton. a = disțanta de la centrul de greutate al armăturilor Aa la marginea alaturată a secțiunii de beton. ha = disțanta dintre armăturile Aa.8% 11 √ . . respectiv comprimate.CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014 Se calculează distanța liberă dintre bare care la partea inferioară trebuie să fie ≥ 25mm. Aleg Se verifică procentul de armare și distanța liberă între bare cu următoarele condiții: pmin≥ 0.8÷1. ea continând și acoperirea de beton a armăturilor. 2. Unde: h = înălțimea secțiunii transversale. ≥diametrul barei și < 200mm La partea superioară distanța liberă dintre bare trebuie să fie ≥ 35mm dar cel puțin o deschidere ≥ 50mm pentru a permite accesul vibratorului de beton. Aa = aria secțiunii armăturii longitudinale întinse. Ra = rezistența de calcul a armăturii betonului armat.

După calculul armăturii se verifică respectarea prevederilor de alcătuire a secțiunii dublu armate. pentru zona seismică corescpunzatoare. La partea superioară se cunoaște armătura comprimată. ( ) 12 . Rc (N/mm²) cu coeficientul al condițiilor de lucru mbc=1. Aria de armătura transversală Forța tăietoare de calcul în riglele cadrelor seismice se ia asociată diagramei de momente capabile în secțiunea în care apar articulațiile plastice. dar minim o deschidere ≥50mm Se verifică condiția Calculul de armatură superioară se face cu momentul maxim din reazem de la partea superioară.CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014 dmin≥35mm . b = lațimea secțiunii de beton. Acestea apar acolo unde diferențele dintre momentele încovoietoare din solicitare și momentele încovoietoare capabile sunt minime. 3. Rc = rezistența de calcul a betonului la compresiune. x = poziția relativă a axei neutre. adică Aa`=Aainf (mm²). Unde: m = valoarea relativă a momentului încovoietor.

În zonele potențial plastice distanța dintre etrieri ae este de 100 mm.25Ra Se calculează forța tăietoare asociată cu formula: | | | | În care q este forța uniform distribuită pe grindă Unde gn reprezintă greutațile nominale. Se calculează nivelul de solicitare la forța tăietoare ̅ ̅ ̅ Armătura transversală se alege constructiv. Se calculează procentul de armare transversal cu formula. Diametrul minim al etrierilor este de 6 mm.CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014 Recalculăm momentul superior și inferior capabil cu 1. iar pn reprezintă încărcările utile. Unde: ne – numărul de ramuri ale etrierilor. Distanța dintre etrieri notată cu ae trebuie să fie mai mică decât 200 mm și decât înălțimea grinzii /4. 13 . Ae – aria secțiunii transversale a etrierului.

5*h0. 14 .CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014 Apoi se calculează efortul unitar distribuit qe pe lungimea ae cu formula: Se calculează Qeb cu formula: √ √ În final se pune conditia ca forța tăietoare capabilă preluată de armătura transversală să fie mai mare decât forța tăietoare dată de seism pe riglă. √ √ Unde: si este proiecția pe orizontală a fisurii și se determină cu ajutorul formulei și trebuie să se încadreze între 0.5*h0 și 2.

înălțimea zonei comprimate. corespunzătoare momentului încovoietor maxim. Se verifică respectarea condiției de asigurare a ductilității: . Stâlpii având secțiunea și armarea constantă se dimensionează în secțiunea cea mai solicitată. Aceasta este secțiunea aflată imediat sub grinda planșeului peste parter. Acoperirea cu beton de calcul se consideră: . Se cunosc: Rc = rezistența la compresiune a betonului: Rc = 18 N/mm2(beton C25/30). Se calculează: Deoarece se consideră cazul armării simetrice . Aria necesară de armatură rezultă din ecuația de momente în raport cu axul armăturii întinse: daca daca 15 . Aria de armătură longitudinală Stâlpii structurii sunt solicitați la compresiune excentrică.CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014 ARMAREA STÂLPILOR 1. Ra = rezistența la întindere a oțelului Ra = 300 N/mm2 (otel PC52). h0 = înălțimea utilă: Nc = forță axială corectată M* = momentul încovoietor de dimensionare: M* = 377 KN*m.

Rezistența armăturii este: (otel OB37). (beton C25/30).7% (pentru stâlpul marginal din grupa A. Se verifică nivelul de solicitare la forța tăietoare cu relatia: ̅ . unde ψ = 0. Se cunosc: Qc = 120 kN. unde c = 2 pentru zonele potențial plastice de la capetele elementelor. 16 . Procentul total de armare trebuie să fie mai mare de 0. – coefficient al conditiilor de lucru. Aria de armătură transversală Rezistențele betonului sunt: (beton C25/30). armatura PC52). c = 4 pentru restul cazurilor În cazul în care ̅ . și . 2. nu este necesar să se facă verificarea la forța tăietoare. .2 pentru structura flexibilă în cadre. Dispoziția barelor în secțiunea transversală este prezentată în planul de armare.CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014 Aria de armatură aleasă se dispune pe toate laturile.

Aceeași etrieri se dispun și pe înălțimea cuzinetului din beton armat. Se verifică procentul de armare transversală conform relațiilor din tabel: . . distanța dintre etrieri se calculează îndeplinind următoarele condiții: . Pentru zona cu etrieri la distanță redusă. determinate din condițiile: . Înafara acestor zone etrierii se dispun la distanța pentru stâlpii din grupa A 17 . dispuși în zona de la capătul inferior al stâlpului.CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014 Se aleg etrieri perimetrali și neperimetrali. de la fața superioară a fundațiilor până la capătul lungimii potențial plastic.

dacă: în jos de la capătul superior al stâlpului 18 .CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014 pentru stâlpii din grupele B. Se aleg etrieri perimetrali și neperimetrali. C. altfel se dispun la distanța pe lungimea potențial plastică. dispuși pe restul lungimii stâlpului. La capătul superior al stâlpului se distrubuie etrieri la distanța .

în secțiunea de la fața nodului verifical sunt: Forța tăietoare orizontală: Forța tăietoare orizontală care solicită nodul se verifică cu relația: Qh = (Aast + Aadr ) 1. Solicitările din calculul static în stâlpul superior. Forța tăietoare orizontală este preluată de către beton și armături transversale.CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014 CALCULUL NODULUI Nodurile trebuie să preia forțele tăietoare de calcul care acționează asupra lor în plan orizontal și în plan vertical Qh și Qv .Qs Qh< 5 bn hn Rc În care Aast și Aadr sunt ariile barelor întinse ale riglei de la fața nodului. Se calculează nodul marginal. determinate din condiția de echilibru al eforturilor maxime în stâlpii și riglele concurente în nod. Acest nod este solicitat cel mai defavorabil în situația acțiunii seismului de la dreapta la stanga. astfel încât: 19 .25 Ra . iar Qs forța tăietoare în stâlpul superior în secțiunea de la fața nodului.

20 . Sunt dispuse între armăturile inferioare superioare și inferioare din rigle. dar realizate cu îmbinări de continuitate sau în zone departate de nod. Unde: Qha este forța tăietoare preluată de armăturile transversale din nod care îndeplinesc simultan următoarele condiții: Intersectează planul potențial de cedare. Ramurile etrierilor neperimetrali. În acest scop. au lungimile de cel puțin hs/3. Qhb este forța preluată de beton Forța tăietoare verticală: Forța tăietoare verticală care solicită nodul se determină cu relația: Qv = Qh hg/hs = 27540 KN. Dacă aceste bare și secțiunea de beton respectă prevederile de alcă tuire ce vor fi enumerate mai jos.respectiv a stâlpului. nu este necesară verificarea la forța tăietoare verticală. atins prin formarea articulațiilor plastice sub acțiunea seismică. Sunt situate în lățimea nodului bn. dimensiunile nodurilor trebuie să asigure lungimile de ancorare. În cazul nodurilor de cadru ale structurilor din beton armat executate monolit sau prefabricat. dispuși pe direcția solicitării.5 + n) Aa’/Aa] Qh. Forța tăietoare verticală se consideră că este preluată de beton și armăturile verticale intermediare din nod.CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014 Qh Qhcap = Qha + Qhb. Qhb = [ (0. Qha= ne Aeh mat Ra. Unde hg și hs sunt înălțimea secțiunii riglei. inclusiv în domeniul postelastic. principala cerintă este asigurarea ancorajului armăturilor elementelor adiacente în orice situație de solicitare.

În cazul stâlpilor marginali sau de colț. Dacă nodurile sunt solicitate predominant la acțiuni seismice. latura 21 . pe fiecare latură a nodului se prevede cel puțin câte o armătură verticală intermediară. Pentru îmbunătățirea ancorajului armăturilor din grinzi. astfel încât această prevedere nu se poate realiza. aceste bare sunt defapt continuarea armăturilor intermediare din stâlpii adiacenți nodului. Dacă armăturile din stâlpi sunt grăifuite. Se recomandă ca axele elementelor adiacente nodului să fie centrate în jurul axului nodului. Pe înălțimea nodurilor se dispun cel puțin etrierii din stâlp. Barele longitudinale din stâlpul inferior se vor innădi cu cele din stâlpul superior deasupra nodului. acestea se vor realiza întotdeauna în nod. în mod uzual dezvoltarea dimensiunilor secțiunii transversale se face spre interior.CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014 Armăturile longitudinale din rigle și din stâlpi se prelungesc cu lungimea de ancorare de la planul median al nodului. fiecare bara se va amplasa într-un colț de etrier. dacă pentru ancorare sunt necesare bucle sau carlige. se pot prevedea bare transversale. excentricitatea în plan orizontal trebuie să fie în acest caz mai mică decât ¼ din corespunzătoare a secțiunii transversale a stâlpului inferior.

8mm pentru bare drepte din otel OB37 la partea superioara a placii.plase sudate otel STNB. acestea pot fi: .CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014 CALCULUL PLACII Prevederile prezentate in continuare se refera la placile planseelor din cladiri civile sau industriale cu rezemari continue pe pereti sau pe grinzi.PC60. b) pentru armaturi de repartitie: .plase legate cu sarme alcatuite din bare montate individual din otel OB37. Diametrele minime care pot fi utilizate la planseele legate cu sarma sunt: a) pentru armaturi de rezistenta: . Placile se armeaza cu bare dispuse in general pe doua directii perpendicular formandu`se astfel plase. .6mm indiferent de otel. Diametrul maxim folosit pentru placi se poate determina cu relatia dmax=0.5% la planseele armate pe doua directii.PC52.6mm pentru bare din otel OB37 la partea inferioara a placii. Plasele legate cu sarma se folosesc in cazul elementelor executate monolit iar plasele sudate se pot folosi atat pentru placile prefabricate cat si pentru placite turnate monolit. procentul minim de armare trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite economice: sub 0.1*hp+2mm. Procentele minime de armare sunt cele pentru grinzi. Distantele maxime admise intre armaturile de rezistenta sunt date de numarul minim de bare necesar in zonele intinse in functie de grosimea placii: 22 . .6mm pentru bare din otel cu profil periodic. .8% la planseele armate pe o directie si sub 0.

lo /4-lungimea calaretului pe reazem. 23 . in cazurile curente aceasta lungime se ia egala cu l0/4. -Barele plasate peste reazem (calaretii) se pot termina cu picioruse de rezemare pentru asigurarea pozitiilor in timpul turnarii placii. -Se recomanda sa se utilizeze cel mult doua diametre pentru armaturile de rezistenta a unei placi.hp>400mm min 3bare/ml Distanta minima intre barele de armatura este de 80mm.hp≤300mm5 bare/ml .hp=300-400mmmin 4 bare/ml . unde lolumina pentru deschiderea adiacenta( cea mai mare) Daca a/b>2-armare pe o singura directie a/b<2-armare pe doua directii M x  mx   * m y M y  m y   * mx 1 * p * a2 k1 1 my  * p * a2 k2 mx  Calculul ariei aferente se face pe metru liniar.CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014 . -Daca armatura are diametru <12mm barele fiind livrate in colaci se pot realiza continuu pe toata lungimea planseului. -Armatura de la partea superioara a placii(calaretii) se continua de-o parte si de alta a reazemului pe toala lungimea diagramei de momente negative.

CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014 CALCULUL OCHIURILOR DE PLACA mx=1/k1*p*a² mx`=-1/k1`*p*a² my=1/k2*p*a² my`=-1/k2`*p*a² 24 .

● CR 1-1-3-2005 : Cod de proiectare . anul VII . Actiunea vintului . nr. evaluare a actiunii zapezii asupra constructiilor . 25 . Calculul şi alcătuirea elementelor din beton armat şi beton precomprimat . Bazele proiectarii si actiunii asupra constructiilor . Cod de proiectare . ● STAS 10107/0-90 : Construcţii civile şi industriale. Bazele proiectarii structurale in constructii . 12/1995) . ● NP 22 – 1977 : Norme provizorii privind proiectarea şi realizarea elementelor de construcţii.CONSTRUCTII DE BETON ARMAT II 2014 Bibliografie ● P 100-1/2006 : ● CR-0/2005 : ● NP-082/2004 : Cod de proiectare antiseismica – Partea I – Prevederi de proiectare pentru cladiri . ● Legea 10/1995 : Legea calităţii pentru construcţii ( Monitorul Oficial . ● STAS 10101/1 – 78 : Greutati tehnice si incarcari permanente .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful