You are on page 1of 5

Laborator de Fizic DETERMINAREA COEFICIENTULUI DE TENSIUNE SUPERFICIALA

Lucarare De Laborator Catedra De Fizica Universitatea Tehnica Din Cluj Napoca

I.

Consideraii teoretice
In condiii date de temperatur i presiune o masa de lichid are un volum bine definit dei

forma variaz dup cea a vasului care l conine. Forele de coeziune care se manifesta intre moleculele lichidului sunt fore de tip Van der Waals i scad in valoare odat cu creterea distanei dintre molecule. Distana de la care forele de coeziune devin neglijabile ( 10-7 m) definete sfera de aciune molecular. Forele de atracie care se manifest intre molecule de natur diferit (solid-lichid, lichidgaz) se numesc fore de adeziune. Forele de adeziune i coeziune determin fenomenele superficiale. Efectul forelor de coeziune se manifest diferit n funcie de localizarea moleculei fa de suprafaa de separare a celor doua faze. Astfel pentru o molecul aflat n interiorul lichidului aceasta va fi supus unor fore egale uniform distribuite a cror rezultant este nul (Fig.1 a). Dimpotriv, efectul forelor de coeziune se manifest puternic n regiunea periferic a oricrui fluid. Moleculele aflate n stratul superficial de separare lichidFigura 1

gaz sunt supuse la fore de atracie diferite; aceste fore

nu vor mai fi egale ca mrime, nici uniform distribuite aa ca vor da o rezultant diferit de zero, ndreptat nspre interiorul lichidului i perpendicular pe suprafaa liber (fig.1.b.c.). Toate moleculele aflate sub suprafaa aparent a lichidului, pn la o adncime egala cu raza sferei de aciune molecular alctuiesc stratul superficial sau periferic. Acest strat exercit asupra restului de lichid o apsare ca i cum ar fi o membran eleatic n extensiune, care ar nconjura lichidul din toate prile. Raportat la unitatea de suprafaa aceasta apsare reprezint presiunea intern a lichidului. O proprietate a presiunii interne la fluide este dependena ei de forma pturii periferice, adic de forma meniscului; s-a stabilit ca pentru acelai fluid si aceeai temperatura: pconvex > pplan > pconcav Atracia reciproc care se manifest intre moleculele stratului periferic are ca efect apropierea cat mai mare a moleculelor intre ele, deci are tendina s micoreze ct mai mult suprafaa aparent. Astfel suprafaa unui lichid se comport ca o membran elastic n extensiune, care cuta sa revin la forma iniiala de arie ct mai mic. Fora care are tendina s micoreze ct mai mult aria acestei suprafee periferice se numete fora de tensiune superficial. Existenta acestei tensiuni o dovedete i forma sferic a picaturilor mici de lichid, deoarece sfera este corpul care, pentru un volum dat, prezint o suprafaa minim. Raportul dintre fora de tensiune superficial i lungimea l a stratului periferic pe care acioneaz aceasta for este influenat de natura lichidului, de temperatura i compoziia fazei gazoase cu care este in contact. Mrimea 2

Lucarare De Laborator Catedra De Fizica Universitatea Tehnica Din Cluj Napoca

F l

N m ,

(1)

este specific lichidului i se numete coeficient de tensiune superficial. Aceasta se definete ca fiind energia poteniala nmagazinata n unitatea de suprafa liber a lichidului sau este numeric egal cu lucrul mecanic necesar pentru a mri suprafaa membranei periferice cu unitatea, deci:

L N S m

(2)

Tensiunea superficial explic multe fenomene caracteristice strii lichide ca: formarea picaturilor la scurgerea lichidelor printr-o deschidere mic, formarea spumei, adeziunea lichidelor, capilaritatea etc. Pentru msurarea tensiunii superficiale a lichidelor se folosesc metode statice si dinamice, dup cum suprafaa aparenta este imobila sau n micare.

II.

Metodica experimental (Metoda picturilor)


Daca un lichid curge dintr-un tub cu orificiul strmt, nu se produce o curgere continua, ci intermitent, prin picturi. Numrul de picaturi n care se fracioneaz un volum dat de lichid depinde de tensiunea superficiala a acestuia. Pictura care se formeaz la captul capilarului se desprinde numai atunci cnd greutatea ei (G) devine egal cu fora de tensiune superficial (F). Daca r este raza orificiului de curgere, iar 2r conturul lui, atunci, innd cont de coeficientul de tensiune superficiala, , fora de tensiune superficial pe ntregul contur va fi:
F = 2r

(3)

Daca V1 este volumul unei picturi, atunci greutatea ei este:


Figura 2

G = mg = V1g

(4)

Echilibrul celor doua fore permite calcularea lui :

V1g 2r

(5)

Fie n numrul de picturi in care se fracioneaz volumul V al lichidului intre doua repere, atunci volumul unei picaturi V1 este dat de raportul :

V1 =

V Vg ; iar = n 2rn

(6)

Lucarare De Laborator Catedra De Fizica Universitatea Tehnica Din Cluj Napoca Folosirea unei metode relative permite eliminarea msurtorilor de volum i raz. Determinnd numrul de picaturi pentru un lichid cu valoarea coeficientului de tensiune superficiala 0 cunoscut, aflat intr-un volum egal de lichid cu cel studiat, obinem: 0 = Fcnd raportul relaiilor (5) si (7) obinem : n 0 = 0 0 n formula cu care putem determina tensiunea superficiala a lichidului de studiat cu densitate : = 0 n 0 0 n (9) (8) V0g 2rn 0 (7)

III.

Metodica experimental
a) Dispozitivul experimental

Dispozitivul experimental consta dintr-un stalagmometru Traube fixat pe un stativ (conform figurii 2). Volumul V este delimitat de dou repere ale stalagmometrului. b) 1. 2. 3. 4. Modul de lucru Se toarn apa distilata in stalagmometrului pn deasupra reperului superior. Se numra picaturile de apa (n0) cuprinse intre cele doua repere, iar rezultatul se trece in tabelul 1. In mod analog se procedeaz cu lichidul de studiat (de exemplu soluii de alcool-apa de diferite concentraii). Pentru fiecare lichid se fac doua trei determinri.

IV.

Prelucrarea datelor experimentale


Cunoscnd densitatea soluiilor, cu ajutorul relaiei (9) se calculeaz coeficienii de tensiune

superficial. Pentru fiecare soluie se determina valoarea medie a coeficientului de tensiune superficiala, . Coeficientului de tensiune superficiala, se reprezint grafic in funcie de concentraie,
c a soluiilor, = f(c). Pe grafic se marcheaz pentru fiecare msurtoare alturi de valorile

experimentale i barele de eroare. Din graficul de etalonare obinut se pot determina concentraii necunoscute ale soluiilor studiate.

Lucarare De Laborator Catedra De Fizica Universitatea Tehnica Din Cluj Napoca


Tabelul 1.

c (%) 0 15 30 50 70 90 x

n0

0 (kg/m3)

0 (N/m)

(kg/m3)

(N/m)

(%)

V.

Calculul erorilor
Se utilizeaz formula: n0 n , + n0 n

unde se consider n0 = n, deoarece eroarea msurrii este aceeai.