P. 1
Abbat Mireille Simoni-Aztecii

Abbat Mireille Simoni-Aztecii

|Views: 2|Likes:
Published by tibi_pl2005
Aztecs
Aztecs

More info:

Published by: tibi_pl2005 on Jan 14, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/06/2015

pdf

text

original

Mireille Simoni Abbat

Aztecii

1

2

NOTĂ LA EDIŢIA ROMÂNEASCĂ „Omul cultural modern este mai mult istorie decît existenţă" — afirmă cu destulă îndreptăţire unii cercetători. Prin ce se poate susţine oare o asemenea afirmaţie ? Răspunsul ni-l dă faptul că existenţa culturală a omului modern este determinată hotărîtor de tot ceea ce s-a acumulat ca valoare In istoria artei i civili!aţiilor lumii" astfel că astă!i universul său spiritual se dovede te a fi în mare măsură un univers istoric cultural. #ceastă realitate depă e te semnificaţia difu!ă a unui sentiment i corespunde unei atitudini. $omentul în care a început să se confi%ure!e această atitudine se situea!ă la sfîr itul &vului $ediu i în Rena tere" cînd se cerceta istoria, în special cea antică" în scopul de a %ăsi modele capa'ile să ofere omului principii etice care să-l alcătuiască ca cetăţean i fiinţă morală. (reptat" treptat" însă" mai ales" spre sfîr itul secolului al )l)-lea i începutul secolului al ))-lea" cultura europeană a început să devină con tientă de necesitatea de a recupera nu numai portretele morale individuale" ci i structurile %lo'ale ale culturilor i civili!aţiilor dispărute" portretele colective ale unor societăţi care s-au petrecut din lume" miturile lor i echivalenţele artistice" ale acestora. In această privinţă" cultura rom*nească de a!i a reu it să- i armoni!e!e principiile plăsm*toare cu o %eneroasă atitudine de anam-nesis istorică" sin%ura capa'ilă să-i deschidă considera'il ori!onturile" să o ferească de o eventuală sta%nare în atmosfera rarefiată a provincialismului cultural. &a are astfel ca ax valoric o vocaţie universală dată de permanenta sa deschidere spre lume" du'lată de stăruinţa memoriei ancestrale a sufletului cultural rom*nesc. +i%ur că această memorie se cuvine să fie îm'o%ăţită mereu" atît cu roadele cu%etului nostru despre lume i viaţă" cit i prin iri%area sa statornică de către fluxul spiritual primit de pe alte meridiane ale %lo'ului. #nali!înd i rememorînd spectacolul lumii în devenire" în tot ceea ce acesta are mai strălucitor uman" cultura rom*nească î i alcătuie te un portret specific" ce reu e te să- i încorpore!e ca valoare confi%urativă i principiile culturii altor popoare" de la cele europene la etniile africane" australiene sau la popoarele ce au trăit odinioară în spaţiul %eo%rafic al „,umii noi". #xul valoric al culturii rom*ne ti consfinţe te consu'stanţialitatea noastră umană cu popoarele lumii" atît de

3

necesară înţele%erii i trăirii autentice a unui sentiment de solidari-c.-e universală dat tocmai de cunoa terea spirituală a acestor culturi. Pu'licarea cărţii de faţă" dedicată civili!aţiei amerindiene de!voltată în secolul al ).-lea su' dominaţia a!tecă" intre nordul $exicului Central de a!i" î i are rostul nu numai în dorinţa firească de a cunoa te structurile morfolo%ice ale unei interesante epoci culturale, ci şi în certitudinea că din ansam'lul de valori al unei alte culturi se pot extra%e un sens etic şi o direcţie estetică care pot constitui teme de meditaţie i pentru cititorul de la noi. /intr-o asemenea perspectivă" accentuată de altfel de autoare în pa%inile cărţii sale" se poate vedea de ce vastul ansam'lu al ideolo%iei culturale a civili!aţiei a!tece a i%norat împre0urările particulare i istorice" care pînă la urmă i-au fost fatale" evidenţiindu-se soarta tra%ică a unei societăţi care refu!ă istoria i aportul uman la desfă urarea evenimentelor acesteia. $ireille +imoni-#''at reconstituie într-o documentată i competentă sinte!ă „amploarea primei neînţele%eri dintre cuceritori i cuceriţi"" ciocnirea dintre cele două lumi i repercusiunile culturale ale acestei ciocniri. &a oferă astfel cititorilor rom*ni o explicaţie raţională asupra destinelor unei culturi" un posi'il model de înţele%ere a unei vaste epoci din istoria culturii i aventurii umane pe acest pămînt. PREAMBUL într-un astfel de an 1O (restie2 .a fi distrus templul acesta a'ia clădit 3ine va mai fiinţa atunci ? 4iul ori poate nepotu-meu ? #tunci pămîntul se va mic ora #tunci stăpînitorii î i vor vedea sfîr itul... Iată unul din poemele premonitorii în care Nezahualcoyotl, re elepoet din !e"coco, îşi e"primă neliniştea în #aţa unei lumi pe cale de dispariţie$ %ar această prezicere nu este sin ura$ &este apro"imati' patruzeci de ani, su'eranul din (e"ico-!enochtitl)n, (otecuzoma cel !înăr, este martorul unor #enomene stranii, pe care au urii le interpretează în sensul cel mai rău$ *ceastă lume nouă — care încă nu ştia că este +umea Nouă — se simţea #ra ilă, ameninţată, insta,ilă$ *ceastă #ra ilitate era înscrisă chiar în istoria şi miturile sale$ In ade'ăr, niciodată miturile — pri'itoare la eneză sau la escatolo ie — nu

-

#useseră mai constrîn ătoare şi niciodată o societate nu-şi sacri#icase într-atîta de'enirea pe altarul zeilor săi$ Ceea ce am dori să arătăm aici este #aptul că, pe de o parte, această societate era condamnată la pieire chiar de miturile şi structura sa şi că, pe de altă parte, ea a #ost alcătuită — ca toate celelalte — din oameni dar şi din zei care le semănau în chip ciudat$ +e enda celor &atru .ori, care e'ocă cele patru creaţii succesi'e ce ne-au precedat, şi s#îrşitul lor, condamnă la pieire şi era noastră, cea de a cincea$ *ztecii tre,uie, aşadar, să asume o societate dinamică prin natura sa, constrînsă la mişcare prin propria sa lo ică, o societate condamnată la sîn e, motorul .oarelui — condamnată la insta,ilitate, căci era noastră, .oarele nostru, se numeşte Ollin" /mişcare0, /cutremur0$ .curta istorie aztecă, /momentul0 aztec este hotărît de zei — naşterea, ca şi, #ără îndoială, s#îrşitul său$ Numai prin 'oinţa lui 1uitzilopochtli au putut me"icanii să e#ectueze lun a lor mi raţie, să-şi ăsească pămîntul #ă ăduinţei, să-şi creeze capitala şi să-şi întemeieze puterea$ %atorită #aptului că spaniolii erau teuli — zei adică — a tre,uit această putere să se năruiască$ 2ste #ără îndoială semni#icati' #aptul că aceşti cuceritori pretindeau că luptă în numele /ade'ăratei credinţe0, deoarece numai o mistică mai puternică putea în#rîn e credinţa aztecă$ *mploarea primei neînţele eri dintre cuceritori şi cuceriţi, 'iolenţa /conchistei0, e"presi'itatea primelor mărturii, stranietatea artei şi a ceea ce ştim despre o,iceiurile me"icanilor au descărnat cu încetul acea societate atît de tînără şi au #ăcut din ea un o,iect de curiozitate e"otică şi moartă$ Nu este cazul să spunem aici tot ceea ce ştim despre azteci, ci de a încerca să le redăm puţină 'iaţă, ce'a din e"istenţa lor e#emeră$ Ne-ar #i plăcut să #i #ost a noastră #raza pe care o scria 3ernal %iaz del Castillo în cu'întul său către cititori4 /$$$*cestea nu sînt nişte ,asme 'echi şi istorii ale romanilor dat)nd de peste 566 de ani7 am putea spune că s-au petrecut ieri e'enimentele pe care le 'om citi aici cu acele cum şi cînd şi ade'ăratul #el$$$0 TOPILT IN !UET ALCOATL SAU PRIMA "N#R"N$ERE *ztecii erau /par'eniţii0, ultimii sosiţi7 a'eau puţin timp la dispoziţie pentru a-şi sta,ili supremaţia şi normele$ *'eau de luptat cu alte popoare care, înaintea lor, 8ucaseră acelaşi rol$ *ici nu 'om 'or,i decît despre podişurile înalte unde s-a #i"at tri,ul lui 1uitzilopochtli, lăsînd deoparte alte re iuni care au

9

cunoscut o e'oluţie paralelă, dar mai puţin le ată de aceea a poporului ales$ *ici ne poate ser'i drept călăuză arheolo ia$ In mod tradiţional ea împarte trecutul acestei re iuni în mai multei perioade$ %e la 5666 la 2666 î$e$n$, în epoca /'înătorilor-cule ători0, (e"icul este populat de nomazi care se hrănesc cu 'înatul pe care îl ucid şi cu #ructele pe care le cule $ *pariţia primelor plante culti'ate :do'leci, ardei, #asole, ştir; şi apoi a porum,ului modi#ică treptat condiţiile de 'iaţă$ 2ste ceea ce se numeşte /preclasicul0 :2666 î$e$n$—366 e$n$;$ &opulaţiile rătăcitoare se #i"ează şi cunosc în #ine o anumită sta,ilitate$ 2"istenţa lor, care nu mai este dependentă de 'înat, se dez'oltă acum în ritmul sezonier al culturilor$ &rimele sate de a ricultori se sta,ilesc în 8urul o oarelor$ Ceea ce cunoaştem despre condiţiile de 'iaţă ale acestei epoci este #ra mentar$ *pariţia porum,ului şi a ceramicei atestă o e"istenţă mai puţin precară şi mai puţin constrîn ătoare$ %i'ersele culte rămîn #ruste4 mici zeităţi ale #enomenelor naturale, protectoare ale ospodăriilor şi ale culturilor$ %in punct de 'edere artistic, aceste timpuri ne-au lăsat #i urine de ceramică, la început rustice, apoi din ce în ce mai per#ecte, de asemenea 'ase din ceramică nea ră lustruită care sînt deseori de o mare #rumuseţe$ In timp ce se ela,orează această 'iaţă paşnică pe podişurile înalte, ţărmul ol#ului (e"ic 'ede născîndu-se prima din marile ci'ilizaţii americane, aceea a olmecilor$ +a o dată pe care săpături recente o situează într-un trecut mereu mai îndepărtat :poate 3666 î$e$n$;, 8un la actualului !a,asco asistă la naşterea unei culturi care ascunde încă multe necunoscute, dar care conţine în enere toate caracteristicile prin care se de#ineşte conceptul de (ezoamerica$ Cine erau <lmecii = %e unde 'eneau ei = *parţineau ei, aşa cum se crede îndeo,şte astăzi, unei ramuri a #amiliei maya = %acă ori inea lor rămîne în parte misterioasă, a e"istat totuşi înaintea erei noastre o ci'ilizaţie care a in'entat principalele constante pe care le 'om re ăsi şi aiurea4 mari centre reli ioase — care sînt aşa cum notează ($ Coe, /locuri de cult şi totodată pieţe de măr#uri0 — o arhitectură, 8ocul cu min ea, o centralizare şi o conducere destul de puternice pentru a putea întreprinde mari lucrări şi mari proiecte$ In ade'ăr, şi aceasta nu este cea mai mare dintre eni mele pe care le propun olmecii, arta şi modul lor de

>

'iaţă au #ost cunoscute sau imitate la #oarte mari distanţe de #ocarul lor, pînă la actuala 3elize sau la lacul ?o8oa din 1onduras$ 2ra oare 'or,a de ne uţători — într-o epocă în care comunicaţiile tre,uie să #i #ost #oarte reoaie —, de preoţi care e"portau zeităţile poporului lor, sau de răz,oinici, aşa cum par să ateste stîncile ra'ate de la Chalcatzinco din (orelos = *rta olmecilor poate #i rezumată prin două tipuri de opere4 capete colosale din ,azalt :#ără îndoială portretele unor şe#i;, care do'edesc îndrăzneală tehnică şi pun o nouă pro,lemă specialiştilor deoarece ele reprezintă toate tipurile #izice, şi #i urine de 8ad de o per#ecţiune nee alată, care e'ocă de cele mai multe ori un monstru răsuliu, născut din împerecherea dintre o #emeie şi un 8a uar, strămoşul mitic al tuturor oamenilor$ Chiar dacă nu cunoaştem totul despre cuceririle olmece, acest popor reprezintă totuşi prima din puterile uni#icatoare pe care le-a cunoscut *merica centrală$ (ulte din caracterele pe care &$ @ircho## le-a cuprins în 1A-3 în conceptul de (ezoamerica 1 — pro'in de la aceşti olmeci despre care încă nu se ştie de unde au apărut, nici pentru ce au dispărut în mod ,rutal$ .e pare, în ade'ăr, că oraşele lor au #ost distruse în chip 'oluntar, templele lor arse, statuile s#ărîmate, centrele lor părăsite$ In#luenţa olmecilor tre,uia să se #acă simţită pe podişurile înalte$ *rheolo ia a scos la lumină o ceramică in#luenţată încă mult de preclasicul primelor sate de a ricultori, dar în care şi in#luenţa olmecă începe să 8oace un rol$ &e plan reli ios apar temple zidite, zeii se di'ersi#ică, apar primele #i uri de zeităţi ca aceea a lui 1uehueteotl, ,ătrînul zeu al #ocului şi al 'ulcanilor$ Bi, într-ade'ăr, erupţia 'ulcanului Citle din 'alea (e"icului a #ost aceea care a pus capăt acestei perioade in anul 366 al erei noastre$ Dncepînd de la această dată, (e"icul central 'a intra in epoca celei mai depline în#loriri, ceea ce se numeşte epoca /clasică0$ Chiar dacă şi în alte re iuni ale (e"icului se produc #enomene compara,ile, !eotihuac)nul sim,olizează şi rezumă această epocă$ <ri inea populaţiei din !eotihuac)n nu este nici ea ,ine cunoscută$ &entru unii oraşul s-ar #i născut mai mult sau mai puţin spontan din reunirea cîtor'a sate de a ricultori$ &entru alţii, ori inea populaţiei din !eotihuac)n ar tre,ui căutată pe ţărmul ol#ului (e"ic unde se a#lă întotdeauna plămada, în re iunea care se numeşte totonacă$ *ceastă ipoteză se ,azează pe unele tipuri de de#ormaţie craniană şi pe in#luenţa su#erită în special de ceramică$ &entru alţi specialişti, populaţia din !eotihuac)n ar #i popoare din nord, rude

5

apropiate ale puţin cunoscutei populaţii utoaztece, care, mai tîrziu, su, numele de tolteci, apoi azteci, şi-au e"ercitat he emonia pe podişurile înalte$ .-ar părea că se poate ăsi în acest oraş, în special pe #resce, unele elemente em,rionare de scriitură şi de calendar oare înrudesc pe locuitori cu succesorii lor din epoca post-clasică$ .-ar putea ca !eotihuac)nul să se #i născut din întîlnirea acestor trei #actori$ în orice caz, timp de cîte'a secole, !eotihuac)nul 'a rămîne o imensă metropolă a cărei #oarte puternică in#luenţă se 'a #ace resimţită în e'oluţia unor re iuni #oarte îndepărtate$ !otodată, ea 'a #i în *merica prima care 'a crea noi #enomene, cum ar #i #enomenul ur,an$ Enele descoperiri recente par să do'edească că ori inea sanctuarului ar #i o ca'ernă deasupra căreia a #ost înălţată i antica piramidă a .oarelui$ Dncetul cu încetul, începînd din anul 366 e$n$ a #ost creat un ansam,lu ceremonial care comporta în 8urul a două piramide — a .oarelui şi a +unei — citadela, mai multe palate şi, înălţîndu-se puţin din pămînt, un între ansam,lu de mănăstiri, de străzi, de pieţe, de ateliere şi de locuinţe$ .upra#aţa !eotihuac)nului este 0uneori e'aluată, în epoca clasică, la -6 de Fmp$ En oraş de o asemenea importanţă lasă să se presupună o or anizare socială de8a #oarte e'oluată, planuri ur,anistice şi de alimentare cu apă, ser'icii de drumuri, un personal numeros, disciplinat, ascultînd de ordinele 'enite de la o putere centrală$ Gaptul acesta, alături de importanţa locaşurilor de cult şi, de e"emplu, de ,o ăţia unor mo,ile #unerare, a dus la concluzia e"istenţei unei aristocraţii puternice care deţinea pro,a,il puterea ci'ilă, reli ioasă şi militară$ Către anul >66 e$n$ oraşul a dispărut$ 2ste primul dintre oraşele epocii clasice care a cunoscut un s#îrşit ce nu poate #i încă ,ine e"plicat$ !eotihuac)nul a cedat poate primelor şocuri 'enite din partea ,ar,arilor sosiţi de la nord care-i pizmuiau loria şi ,o ăţia, întreţinut de o populaţie a ricolă insu#icientă, trăind pe nişte pămînturi epuizate prin sistemul de pîr8olire a unor terenuri înţelenite, şi o,osit #ără îndoială de un cult de'enit ezoteric, acest oraş a murit poate şi din cauza i antismului$ !otuşi caracterul său randios nu 'a #i niciodată uitat$ <cupat mai tîrziu de tolteci — ast#el încît timp îndelun at a #ost considerat capitala lor — !eotihuac)nul 'a #i pri'it de azteci ca locul de naştere a lumii$ &oate pentru că puterea !eotihuac)nului #orma un ,ara8 în calea in'aziilor, sau pentru alte moti'e care 'or #i elucidate în 'iitor, toate metropolele din epoca clasică 'or cădea apoi una după alta4

H

(onte *l,)n în 'alea <a"aca, marile oraşe din aria maya, precum &alenIue, !iFal, 3onampaF etc$ <amenii din !eotihuac)n continuă să ocupe /coloniile0 pe care le întemeiaseră :ca de pildă @aminal8uyu din Juatemala;$ In 'alea7 (e"icului ei se re#u iază în 8urul la unei în sate ca *zcapotzalco sau Coyoac)n, unde 'or reprezenta ,astionul de 'iaţă /ci'ilizată0 în #aţa nă'ălitorilor succesi'i$ $ începe acum o eră nouă$ 2poca clasică pare să #i #ost paşnică şi să nu #i cunoscut, decît srare răz,oaie de cucerire$ <raşele nu sînt #orti#icate, templele înălţate pe 'îr#ul piramidei sînt concepute pentru a adăposti numai cîţi'a preoţi$ %ar la nord, în cîmpiile din .tatele Enite şi din nordul (e"icului, chichimecii încep să se a ite însetaţi de 'ictorii şi de pămînturi, şi de asemenea, a'izi de a-şi #ăuri o ci'ilizaţie$ In ade'ăr, marile deserturi septentrionale, în momentul în care !eotihuac)nul atin e apo eul, nu sînt populate decît de nomazi care duc acea 'iaţă precară care #usese a etniilor de pe podişurile înalte cu un mileniu înainte$ &rimul 'al al acestor imi ranţi este constituit de tolteci, conduşi de şe#ul lor (i"coatl$ Gără îndoială că în anul AH6 ei a8un în 'alea (e"icului, după ce tra'ersaseră actualele state Kalisco şi Lacatecas unde do,îndesc em,rionii unei culturi$ 2i se sta,ilesc întîi în Colhuac)n$ In con#ormitate cu schema lui M$ Kimenez (oreno urmată în enere de istorici, #iul lui (i"coatl, Nuetzalcoatl, mută capitala de la Colhuac)n la !uia$ *ici, intrăm pentru prima dată în istorie7 toltecii a'eau cărţi în care consemnau e'enimentele din trecutul lor, iar aztecii, de aceeaşi ori ine cu ei şi mîndri de această înrudire, nu le 'or rene a$ <ricare ar #i aici partea de mit în #elul în care se scrie istoria, pentru prima oară în (ezoamerica, analele tri,ului, inscripţiile, pe care ni le descoperă arheolo ia, şi memoria popoarelor se aliază pentru a 'or,i despre tolteci$ Oareori mitul şi istoria se îm,ină atît de strîns ca în scurta e"istenţă a acestui popor$ Oareori un popor a a'ut un destin atît de scurt, atît de strălucitor şi atît de plin de consecinţe$ !uia, capitala toltecilor, urma să rămînă în amintirea celor care au ocupat aceleaşi re iuni, ca un oraş de 'is şi de le endă4 spicele creşteau aici în toate culorile, palatele erau îm,răcate cu aur, cu pene preţioase sau cu 8ad$ *ici, su, e ida lui Nuetzalcoatl, în#loreau toate 'irtuţile, toate artele şi toată înţelepciunea$$$ *rheolo ia ne dez'ăluie un mesa8 mai am,i uu$ !imp îndelun at specialiştii au ezitat în ceea ce pri'eşte localizarea cu certitudine a capitalei tuturor 'alorilor ci'ilizatoare$ !eotihuac)nul cu piramidele sale

A

i antice #i urase mult timp în mod reşit drept !uia le endară$ *stăzi se ştie că e#emera metropolă tre,uie situată pe ruinele mai modeste ale !ulei :în actualul stat 1idal o;$ *rheolo ia permite desci#rarea tuturor caracteristicilor acestei ci'ilizaţii$ (arile cariatide, reprezentînd pe Nuetzalcoatl su, #orma sa de !lahuizcalpan-tecuhtli, susţineau acoperişul unei săli 'aste capa,ilă să adăpostească întrunirea unei caste militare$ Cele trei terenuri pentru 8ocul cu min ea con#irmă apartenenţa !ulei la (ezoamerica şi totodată amintesc partida pe care a 8ucat-o Nuetzalcoatl pierz)nd în #aţa ri'alului său !ezcatlipoca$ Grizele sculptate cu 8a uari care de'orează inimi omeneşti, mărturisesc 'ocaţia sîn eroasă a acestui popor şi a cultelor sale$ Chiar dimensiunile reduse ale perimetrului con#irmă #aptul că ocuparea sa nu a #ost îndelun ată şi că — spre deose,ire de cei din !eotihuac)n, care a'useseră timp să ela,oreze o arhitectură şi un ur,anism, locuitorii din !uia n-au petrecut decît puţin timp în capitala lor, #iind #oarte ocupaţi să se apere şi să #acă răz,oi$$$ <raşul construit pe un pinten stîncos este în între ime #orti#icat$ 2l a #ost distrus complet şi în mod 'oluntar şi, în acest sens, cronicile istorice con#irmă arheolo ia$ *ceste cronici, consemnate pe hîrtie 'e etală sau pe piei de animale, ne po'estesc mi- raţiile toltecilor, instalarea lor la Colhuac)n, apoi la !uia, sta,ilirea unei supremaţii, luptele interne, în#rîn erea lui Nuetzalcoatl şi plecarea sa$ în ade'ăr, !uia, oraş puternic, pare să #i adăpostit două populaţii, Chichimecii nou 'eniţi şi Nonoalca, descinzînd pro,a,il din populaţia din !eotihuac)n sau din populaţii de ori ine totonacă, a8unşi pe podişurile înalte ca arhitecţi sau meşteşu ari$ &rimii preţuiau răz,oiul, cuceririle şi sacri#iciile omeneşti7 ceilalţi pacea, autosacri#iciul, arta şi tehnicile$ Enii aparţineau cultului lui !ezcatlipoca, zeul #eroce al nopţii, al 8a uarilor, al puterilor male#ice şi al răz,oiului7 ceilalţi cultului lui Nuetzalcoatl, pe atunci un zeu paşnic al 'e etaţiei, al puterilor telurice, al apei şi al pămîntului$ &entru prima oară în istoria me"icană, mitul şi istoria se con#undă în asemenea măsură încît este reu să le disociezi$ Jestul lui Nuetzalcoatl — în ciuda contradicţiilor sale sau tocmai din cauza lor — este pro#und le at de de'enirea ţării, şi istoria toltecilor pre#i urează în multe pri'inţe pe aceea a aztecilor$ !înărul prinţ s-a născut #ără îndoială în A-5$ 2l a'ea să poarte numele de Ce *catl!opiltzin-Nuetzalcoatl :Ce #catl- /< !restie0, care înseamnă o dată calendaristică7 (opilt!in- prinţul nostru7 5uet!alcoatlşarpele cu pene preţioase, zeu su, patrona8ul căruia a #ost a-şezată naşterea sa;$ %upă !opiltzin, multe ima ini se 'or con#unda în aceea a lui Nuetzalcoatl$ %ar, la ori ine, Nuetzalcoatl pare să #i #ost, pe

16

ţărmul ol#ului (e"ic, iar apoi, în epoca clasică, la !eotihuac)n şi la Cochicalco, un zeu al 'e etaţiei şi al apei$ !opiltzin este #iul lui (i"coatl, şe#ul tri,ului răz,oinic al toltecochichimecilor sosiţi de curînd pe podişurile înalte, unde au #ost poate răspunzători de căderea !eotihuac)nului$ (i"coatl se instalează mai întîi într-o poziţie strate ică, la poalele lui Cerro de las 2strellas care domină întrea a 'ale :care se 'a numi (i"coatepetl, adică /muntele lui (i"coatl0;$ 2l întemeiază apoi prima capitală la Colhuac)n şi se căsătoreşte cu Chimalma o prinţesă dintr-un tri, mai /ci'ilizat0$ .ursele încep acum să se deose,ească între ele$ %upă unele, (i"coatl este ucis de ri'alii săi, iar soţia lui moare cînd naşte7 după altele, el supra'ieţuieşte cîţi'a ani pentru a a8uta pe !opiltzin să lupte împotri'a celorlalţi doi #ii ai săi in'idioşi$ în orice caz, micul prinţ este crescut la !epoztlan de ,unicii săi pe linie maternă de la care îşi 'a însuşi tradiţiile$ < #racţiune le itimistă insistă ca el să ia puterea şi el acceptă$ 2l mută capitala de la Colhuac)n la !ulancin o, apoi la !uia, poate pentru a putea apăra m)lP ,ine raniţele de nord împotri'a ,ar,arilor$ &rima sa ri8e este de a-şi înmormînta tatăl :(i"coatl 'a de'eni un zeu al ')nătorii şi al răz,oiului;$ 6istoria de los $exicanos por sus pinturas po'estind crearea zeilor de către cuplul primordial !onacatecuhtli şi !onacacihuatl, spune4 /Bi pe #iul lor mai mare l-au numit !latlauhIui !ezcatlipoca, iar cei din 1ue"otzinco şi din !la"cala îl numesc Cama"tle0$ :*st#el !opiltzin, în 'irtutea unui prim parado", #iu respectuos, instituie cultul tatălui său su, #orma unui zeu care, după cum 'om 'edea, îl 'a ucide;$ !înărul prinţ 'a de'eni cele,ru prin ustul său pentru arte şi prin practicarea 'irtuţilor morale$ .u, domnia sa, oraşul cunoaşte cea mai mare splendoare$ 2l aduce meşteşu ari din toate re iunile$ &rintrun al doilea parado" al naturii sale, acest prinţ ,ar,ar pare să sim,olizeze partea sedentară a populaţiei, cu mult mai ra#inată, nonoalcii$ 2l interzice sacri#iciile omeneşti, practică autosacri#iciul /căci îşi iu,ea mult supuşii0$ %ar cum nimic nu este simplu în acest domeniu, alte iz'oare ne spun că şi-a ,ătut #raţii pentru a-l răz,una pe tatăl său şi că la !uia, /din cauza aceasta, deoarece în#iinţase sacri#iciile omeneşti, era considerat zeu0$ <ricum ar #i #ost, /Nuetzalcoatl trăia a,solut după ,unul său plac la !uia0 înaintea sosirii lui !ezcatlipoca$ %in punct de 'edere istoric tre,uie să 'edem aici o re'oltă a elementelor dinamice ale tri,ului, o,osite de tutela unui prinţ prea paşnic, şi dornice să reia tradiţia cuceririlor$ !ezcatlipoca, poate marele preot al clerului acestui zeu 'a #olosi o mie de 'ră8i pentru a se de,arasa de ri'alul său$ &înă la s#îrşit, !opiltzin, ,olna', în'ins, părăseşte oraşul$ (itic 'or,ind,

11

aceasta înseamnă 'ictoria zeului chichimec al răz,oiului şi al nopţii asupra lui Nuetzalcoatl$ Nt despre destinul pe care 1-a a'ut !opiltzin Nuetzalcoatl după plecarea sa, iz'oarele di#eră unele de altele$ &are si ur că a călătorit spre răsărit$ %ar nu se ştie dacă a murit, a dispărut pe o plută #ăcută din şerpi, sau a a8uns în re iunea (aya = Cronicile acestui popor spun că ar #i sosit aici în AH5 sau 1666 ca să pro'oace o renaştere a ci'ilizaţiei maya$ < ultimă contradicţie4 acest prinţ paşnic, alun at pentru prea marea sa ,unătate, 'a introduce în ?ucat)n, odată cu se'era arhitectură toltecă, zeii sîn eroşi ai tri,ului său$ %ar aceasta este o altă po'este$$$ &e podişurile înalte, cultul său, ca şi acela al lui !ezcatlipoca, rămîne 'iu$ Enii cred că-şi dăduse #oc în mod 'oluntar pentru a de'eni lucea#ărul de dimineaţă, alţii aşteaptă întoarcerea sa, con#orm #ă ăduinţei, .-a su,liniat deseori rolul acestei preziceri cu pri'ire la primirea #ăcută cuceritorilor spanioli$ Cît despre oraşul !uia, el continuă să în#lorească su, adoratorii lui !ezcatlipoca$ %ar presiunile e"terne e"ercitate la nord şi la sud de'in din ce în ce mai ameninţătoare, luptele interne din ce în ce mai rele, secetele şi #oametea din ce în ce mai apăsătoare$ Eltimul su'eran, 1uemac, se re#u iază la Chapultepec unde se sinucide, #ără îndoială în 115-$ A C A M A P IC % TSAU L I M O &TE N IR EA TO L TE C Ă 2ste, #ireşte, destul de reu să ne închipuim astăzi, 'ăzînd capitala (e"icului — imensă, tentaculară, acoperită de cele mai mari ,uildinuri din lume, tra'ersată de cele mai lun i ,ule'arde din lume — ce a însemnat 'enirea aztecilor în acel pămînt al #ă ăduinţei$ !otuşi, unele #oto ra#ii din secolul trecut, sau ta,lourile pictorului Qelasco, ne dau o idee despre cum arăta atunci peisa8ul, înainte de a se #i născut un oraş la scară americană, cînd 'alea (e"icului presărată cu 'ulcani, in'adată de la ună, îşi aştepta destinul său de metropolă$ &entru a doua oară :căci istoria me"icană se repetă4 o succesiune de nau#ra ii a culturilor ce lasă în urmă #ocare pro'inciale care, la rîndul lor, 'or ci'iliza noi ,ar,ari;, după căderea !eotihuac)nului şi a !ulei, începe o nouă serie de in'azii$ +a nord de limitele *-mericii Centrale, destinată de pe atunci a riculturii, marile cîmpii din sudul .tatelor Enite şi din nordul (e"icului sînt ocupate de /săl,atici0, de ,ar,ari de lim,ă utoaztecă al căror mod de 'iaţă este #oarte apropiat de ceea ce literatura

12

ştiinţi#ică numeşte culture desert pattern care a supra'ieţuit în .tatele Enite pînă în zilele noastre$ *ceşti oameni, care trăiesc în principal din 'înătoare şi cules, mer oi sau îm,răcaţi cu piei de animale, dorm în rote sau în adăposturi rudimentare, 'enerează zeii 'înătorii$ Către anul 1666 e$n$ unele din aceste tri,uri chichîmece pornesc din *ztl)n :oraş semi-le endar, localizat astăzi de cele mai multe ori în actualul Kalisco;$ 2le 'or a'ea destine di#erite, atrase sau respinse din (e"icul central, în #uncţie de condiţiile climatice sau de trecerea 'înatului$ .aha un deose,eşte trei #eluri de chichimeci4 <tomis care ocupă încă şi astăzi o mare parte a (e"icului central7 chichimecii-!amime 1(amime- /cei care lansează să eţi0; care sînt #ără îndoială strămoşii tri,ului &ame de astăzi7 în #ine, !eulii sau !eo-chichimecii, /ade'ăraţii chichimeci0 sau /chichimecii di'ini0$ &opulaţia Colotl ca şi aztecii aparţin celui din urmă rup$ %ar însăşi ori inea cu'întului /chichi-mec0 este contro'ersată — #ără îndoială că 'rea să însemne /neam de cîine0 şi a #ost poate la ori ine un nume totemic$ !reptat, el 'a pierde această semni#icaţie şi 'a desemna pe toţi ,ar,arii, tri,urile 'enite dinspre nord$ Ca e#ect al uneia dintre numeroasele am,i uităţi speci#ice culturii aztece, populaţia $exica 'a #i mîndră că aparţine /ade'ăraţilor chichi-meici0, supuşi zeilor răz,oiului şi .oarelui-ră-sare, şi în acelaşi timp 'a pretinde că aparţine toltecilor, acel popor ci'ilizat care a pre-cedato$ In con#ormitate cu această schemă, chichimecii !amime ocupau o zonă intermediară, în contact de la un anumit timp cu descendenţii populaţiilor din !eotihuac)n şi !uia, de la care ar #i împrumutat mai înainte tehnici per#ecţionate ca a ricultura, iri aţiile sau ceramica$ Incepînd din acel moment şi mai ales de la începutul secolului al ClII-lea, istoria 'ăii (e"icului nu 'a mai #i altce'a decît o serie de lupte pentru supremaţie între ,ar,ari şi populaţiile cu o cultură mai înaltă, între #racţiuni de tri,uri chichimece, lupte care se 'or s#îrşi cu 'ictoria #inală a aztecilor$ Cu pri'ire la această perioadă tul,ure, istoricul M$ Kimenez (oreno a întocmit o schemă adoptată apoi în eneral$ &rimul 'al, acela al chichimecilor Colotl soseşte #ără îndoială în 122-$ 2i 'in din Chicomoztoc, acele /Bapte ca'erne0 unde analele lor situează in'enţia lumii şi a calendarului şi care se a#lă poate în re iunea Kilotepec-!ula$ In a doua treime a secolului al ClII-lea, soseşte un nou 'al careR 'ine desi ur din 'alea !oluca$ 2l conţine populaţii acolhua care se sta,ilesc la Coatlich)n, tepaneci #i"aţi la *zcapotzalco şi, în #ine, otomis din Caltocan$

13

In #ine, cel de al treilea 'al, cel care ne interesează aici, îi cuprinde pe azteci sau (e"ica, ultimii sosiţi, care tre,uie că se opriseră un timp la !uia :unde, în con#ormitate cu analele, au înălţat un templu lui 1uitzilopochtli; înainte de a-şi continua drumul$ Colotl, a căror 'iaţă ne este po'estită de code"ul care le poartă numele, 'or 8uca un rol preponderent$ 2i stră,at !uia de8a ruinată, năpădită de iar,a numită !acate" întemeiază în primul rînd un oraş, Coloc, la încrucişarea drumurilor care duc la !enayuca şi la !e"coco, apoi se sta,ilesc la !enayuca$ *rhitectura acestui peisa8, astăzi în lo,at în cartierele măr inaşe ale (e"icului, ca şi ceramica şi statuile sale atestă înrudirea populaţiei Colotl cu aztecii$ Dntre chichimeci şi populaţia din Colhuac)n încep să apară neînţele eri care se termină prin în#rîn erea celor din urmă şi supunerea lor$ Căpetenia chichimecilor Colotl îşi 'a căsători #iul Nopaltzin, cu o principesă toltecă$ Cînd sosesc tepanecii şi otomis, aceste noi tri,uri 'ecine din 'alea !oluca, Colotî dă în căsătorie prinţilor lor două din #iicele sale$ .u, dominaţia sa pare să se sta,ilească o anumită pace care nu 'a #i însă dura,ilă$ încetul eu încetul, supremaţia 'a re'eni populaţiei din *zcapotzalco şi tiranicilor săi su'erani — !ezozomoc şi apoi (a"tlatl$ .u, ordinele acestora, aztecii, #olosiţi ca mercenari, cuceresc !enayuca$ Colotl, su'eranul /ade'ăraţilor chichimeci0, 'a întemeia dinastia din !e"coco al cărei prim re e 'a #i Nuinatzin, strănepotul său$ %estinul oraşului !e"coco, la început independent, apoi treptat în#eudat populaţiei (e"ico, 'a #i acela de a reprezenta centrul artistic şi #iloso#ic al 'iitoarei !riple *lianţe$ %ar aztecii încep să participe — la început într-un chip modest, apoi din ce în ce mai acti' — la istoria 'ăii (e"icului$ Niciodată, desi ur, un popor care urma să cunoască un destin atît de strălucitor n-a a'ut începuturi atît de modeste$ în această re iune a itată de lupte permanente, unde pămîntul este rar şi disputat, nimeni nu 'ede cu ochi ,uni apariţia acestui nou rup de chichimeci$ Cu atît mai mult cu cît aztecii par să #ie deose,it de reduta,ili4 zdrenţăroşi, cruzi, i noranţi şi impre naţi de mistica zeului lor sîn eros, 1uitzilopochtli, lipsindu-le #emeile, ei le #ură şi in'entează sacri#icii omeneşti necunoscute$ %e aceea sînt #oarte rău primiţi şi respinşi de toţi7 dar ei continuă să caute pămîntul #ă ăduinţei$ .ursele se contrazic cu pri'ire la locurile unde s-au oprit şi la durata şederii lor$ *ztecii înşişi nu păstrau decît o amintire imprecisă şi impre nată de mit despre traseul urmat 'enind din îndepărtatul *ztl)n$ %ar în toate cronicile re'in ca un laitmoti'

1-

cu'intele4 /*colo ei au sacri#icat un ,ăr,at şi o #emeie07 acolo au ridicat un templu în cinstea zeului lor 1uitzilopochtli0$ 2ste de multe ori reu să pri'eşti cu limpezime în această perioadă tul,ure, începînd din secolul al C1-lea şi pînă în 1-2H, care marchează de,utul 'erita,il al măreţiei populaţiei me"ica$ !oate micile cetăţi-state care luptă pentru supremaţie sînt înrudite7 alianţele se răstoarnă$ .ursele care au a8uns pînă la noi sînt de multe ori incomplete şi ne dau cronolo ii care nu se re#eră la aceeaşi dată a ori inii$ Nu 'rem să trasăm aici pas cu pas istoria primelor 'remuri ale tri,ului, ci numai să încercăm a sta,ili liniile mari care ni se par utile pentru a înţele e destinul poporului ales$ *şadar, aztecii au participat la această istorie tumultuoasă ca nişte paria şi de multe ori ca scla'i sau ca mercenari$ &înă la căderea Colhuac)nului, în 13>5, ei depind de acest principat$ împotri'a lor este or anizată o campanie şi şe#ul lor, 1uitzilhuitl, este #ăcut prizonier împreună cu un mare număr de răz,oinici şi adus la Colhuac)n unde este e"ecutat$ (ai tîrziu, populaţiile din Colhuac)n, *zcapotzalco şi Caltocan se unesc într-o li ă împotri'a celei din Cochimilco$ &rinţul Colhuac)nului, *chitometl, hotărăşte să pună la încercare talentele răz,oinice ale noilor săi supuşi7 el îi trimite la luptă cerîndu-le să #acă un număr cît mai mare de prizonieri$ &rea puţin numeroşi pentru a-i aduce pe capti'ii lor, aztecii hotărăsc să-şi do'edească totuşi 'ite8ia4 ei taie urechile în'inşilor şi depun H666 de urechi înaintea suzeranului lor, /şi prin aceasta, cei din Colhuac)n au cunoscut că me"icanii erau răz,oinici0$ Impresionat şi, #ără îndoială, puţin înspăimîntat, *chitometl le redă li,ertatea şi, puţin timp după aceea, hotărăşte săşi căsătorească #iica cu şe#ul lor$ %upă ce au dat do'ada 'ite8iei în răz,oi, aztecii 'or dez'ălui acum o altă latură a caracterului lor4 cruzimea credinţelor lor reli ioase$ 2i promiseseră să o trateze pe tînăra prinţesă /ca pe o zeiţă0$ Cînd *chitometl 'ine să #acă o 'izită #iicei sale o ăseşte sacri#icată în templu4 cu pielea sa este îm,răcat un preot şi /cu unul din picioarele ei SpreoţiiT însîn erau pereţii0$ 3ineînţeles că aztecii sînt din nou alun aţi, în rămădiţi într-o mică insulă insalu,ră care se a#lă la hotarele a trei principate — *zcapotzalco, Colhuac)n şi Coatlich)n$ Gără îndoială că acela a #ost locul în care s-a împlinit prezicerea zeului lor 1uitzilopochtli care, la plecarea din *ztl)n, le spusese că nenorocirile lor se 'or s#îrşi în ziua în care 'or 'edea aşezat pe un nopal un 'ultur care de'orează un şarpe$ în drumul lor, printre atîtea nenorociri, unii îşi pierduseră credinţa$ %ar zeul le 'or,ea spunîndu-le că /se a#lau acum aproape de locul unde îşi 'or ăsi pacea şi

19

căminul0$ 2ste în eneral acceptată data de 2 Calli :13-9; pentru sta,ilirea lor în /insula cîinilor0 oare se a#la apro"imati' pe locul actualei catedrale din (e"ic$ *ztecii încearcă să supra'ieţuiască printr-un 8oc de alianţe şi intri i$ 2i îşi întorc pri'irile în primul rînd spre principatul cel mai apropiat, *zcapotzalco, şi se tocmesc la !ezozomoc, şe#ul său, ca mercenari$ *cesta începe prin a le pretinde lucruri imposi,ile, dar 1uitzilopo-chtli, zeul lor mereu prezent, îi a8ută să îndeplinească aceste minuni$ *şadar, aztecii în#ăptuiesc primele lor cuceriri pentru tepanecii din *zcapotzalco$ în 1351, cuceresc !enayuca punînd s#îrşit ast#el puterii chichimecilor lui Colotl$ *poi cuceresc zona /chinampera0 la sud de (e"ico distru- înd succesi' Cochimilco, (i"Iuic şi Cuiltla-hauc$ în'in deasemenea tri,ul <tomis din Caltocan$ &retutindeni, într-un mod care le este propriu, ei în'aţă de la popoarele în'inse ceea ce au aceste popoare mai ,un$ *st#el, pentru a pro#ita cît mai ,ine de 'iaţa lacustră la care sînt constrînşi, ei se #amiliarizează cu tehnica chinampasurilor :de la chinamitl — tar a de trestii împletite şi pan — locati';, plute pe care se depune noroi #ertil din la ună$ +a început plutitoare, chinampasurile sînt #i"ate pe apele mai puţin adînci şi constituie parcele de teren ara,il$ *ceastă tehnică urcă în timp pînă la !eotihuac)n şi aztecii o deţin #ără îndoială de la populaţia Cochimilca$ !utela tri,ului *zcapotzalco 'a dura pe timpul domniei a trei su'erani azteci4 *cama-pichtli :1352—13A1;, 1uitzilhuitl :1-6-—1-15; şi Chimalipopoea :1-15—1-2>;$ Numai după moartea lui !ezozomoc şi după luptele dinastice care au urmat, 'or putea populaţiile din !enochtitl)n şi !latelolco să scuture 8u ul tepanec$ în ade'ăr, în con#ormitate cu ceea ce pare să #i #ost un o,icei al unora din aceste tri,uri, !ezozomoc îşi desemnase ca succesor pe #iul său cel mai mic Nuet-zalayatzin$ (a"tla, #iul său cel mai mare, se re'oltă şi uzurpă tronul$ &opulaţiile tenochca a lui Chimalpopoca şi tlatelolca a lui !lacateotl iau parte la o con8uraţie le itimistă$ (a"tla, care 'a de'eni cele,ru prin cruzimea sa, îi condamnă pe toţi la moarte$ +ui Chimalpopoca, omorît de (a"tla, îi urmează Itzcoatl$ &uterea principatului *zcapotzalco, apăsarea tutelei sale, 'or permite acum a#irmarea principatelor 'asale ata să se re'olte şi care 'or #orma la rîndul lor începutul puterii aztece$ In ade'ăr, Itzcoatl din (e"ico!enochtitl)n, Nezahualcoyotl din !e"coco, tri,ul !latelolca şi tepanecii din !lacopan, se unesc împotri'a lui (a"tla$

1>

%omnia lui Itzcoatl :1-2>—1--6;, după căderea *zcapotzalco în 1-2H, 'a marca începutul erei aztece$ TLALOC SAU RITMUL ANOTIMPURILOR

oraşului

/Ca să 'ă puteţi da seama, preaputernice .eniore, de mărimea, de ciudăţenia şi de minunăţia lucrurilor acestui mare oraş !emi"titl)n, de domeniile şi personalul de ser'iciu ale acestui mare (otezuma 2$$$ de ritualurile şi o,iceiurile acestor oameni, de ordinea care domneşte în u'ernare ca şi în oraş$$$ '-ar tre,ui mult timp şi nenumăraţi cronicari pricepuţi$$$0 In #elul acesta Cortez, în cea de a doua scrisoare a sa către Carol Nuintul, îşi mărturisea încurcătura, încurcătură pe care o simţim şi astăzi cînd încercăm să ne închipuim splendorile de altădată ale unui oraş pe care în#rîn- erea zeului 1uitzilopochtli 1-a condamnat să #ie ras$ complet de pe supra#aţa pămîntului$ Nici centrul (e"icului colonial, nici imensa capitală modernă n-au păstrat 'esti iile lu"osului !enochtitl)n$ %in #ericire, dispunem însă de numeroase şi #oarte /pricepute0 mărturii ale cronicarilor pentru a încerca să #acem dreptate unui oraş a cărui arhitectură şi ur,anistică erau mult a'ansate #aţă de cele ale 2uropei din acea epocă$ !re,uie, în ade'ăr, ca spectacolul să #i #ost cu totul e"traordinar pentru ca toţi cuceritorii care nu puteau #i suspectaţi de o ,ine'oitoare părtinire, să #i #ost unanimi4 /un oraş demn de cartea lui *madis0, /o piaţă de trei ori mai mare decît aceea a oraşului .alamanca0, /un oraş mai #rumos decît Jranada sau Qeneţia0$ Comparaţia cu Qeneţia este semni#icati'ă4 ca şi cetatea do ilor, (e"ico este construit pe apă şi întrea a sa istorie şi ur,anismul său nu sînt altce'a decît o serie de lupte şi de alianţe cu apa$ :Gaptul acesta este atît de ade'ărat încît în 'echiul (e"ic, li#a /oraş0 se scria altepetl" /apă-munte0;$ *m 'ăzut că 1uitzilopochtli a condus mi raţia poporului său pînă la această insuliţă pierdută în mi8locul mlaştinilor unde a #ost 'ăzut 'ulturul de'orînd şarpele$ *colo a #ost construit primul sanctuar al zeului, o simplă coli,ă din trestii$ &e măsură ce tri,ul a #ost acceptat de 'ecinii săi, de'enind apoi tri, conducător, coli,a a #ost mărită şi în#rumuseţată, pînă la ultima sa reno'are su, domnia lui *huizotl :1-H5;$ *cest templu era după cît se pare situat în apropiere de amplasamentul actualei catedrale$ In 8urul sanctuarului se întindea oraşul sacru şi palatele pe care şi le construiau su'eranii, ast#el încît, spre #aima coloniei, 7ocalo actual tre,uie să e'oce întrucît'a dispunerea marii pieţe aztece$

15

In mi8locul unei depresiuni încercuită de munţi se a#la un ansam,lu de lacuri şi la une4 Lumpan o, Caltocan, !epe"p)n la nord7 - Chalco şi Cochimilco la sud7 (e"ico în centru, în momentul sosirii sale, micul tri, #usese cantonat în mi8locul acestui imens comple" de la une cu apă sărată :*ceste la une sînt astăzi aproape total secate, cu e"cepţia unei părţi a la unelor Lumpan o şi !e"coco;$ &rimul templu a #ost pro,a,il construit pe o stîncă ce se înălţa din la ună$ *poi, treptat, a #ost creat un între sistem pentru a cîşti a teren şi a construi un oraş$ în acest scop, aztecii au #olosit sistemul chinampas despre care am 'or,it mai înainte$ <raşul (e"ico-!enochtitl)n a #ost deci creat plecînd de la mici insule plutitoare care, treptat, au #ost #i"ate în la ună în 8urul cîtor'a stînci ce ieşeau din apă$ (e"ico, prizonier între cele două e"treme — seceta şi inundaţiile — tre,uia să lupte cu apa şi totodată să şio #acă prietenă$ .u'eranii au poruncit mari lucrări pentru izolarea la unei şi re ularizarea re imului apelor$ Conchistadorul *nonim descrie străzile /8umătate pămînt, 8umătate apă0$ (er eai în ,arcă pînă la palatul lui (otecuzoma$ En mare număr de poduri, cea mai mare parte mo,ile, tăiau aceste străzi şi permiteau lupta împotri'a apei :cum 'a #i cazul în ultimii ani ai domniei lui (otecuzoma, cu prile8ul celei de a cincea preziceri, cînd la una 'a începe să #iar,ă; şi totodată împotri'a duşmanilor :aşa cum 'or constata spaniolii ou prile8ul aşa-$numitelor 8oche triste — Nopţi triste;$ %ar apele la unei sînt sălcii, aşa înc)t tre,uia să #ie adusă pînă în centrul capitalei apa unui iz'or captat la Chapultepee$ *peductul, din care sînt încă 'izi,ile unele părţi, a #ost considerat ca e"emplar tot timpul cît a durat Colonia$ 2ra #ormat din două canale în aşa #el încît în timp ce se curăţa unul era #olosit cel de al doilea$ *st#el, în momentul intrării cuceritorilor în (e"ico, oraşul a'ea o în#ăţişare #oarte comple"ă, în centru, oraşul sacru7 în 8ur, palatele demnitarilor cu o arhitectură în eta8e şi cu rădini în#lorite$ Cartierele, calpulli" erau rupate în patru secţiuni după cele patru direcţiuni ale uni'ersului :Cuecopan, !eopan, (oyotl)n, *ztacalco;, #iecare a'înd centrul său reli ios, un comple" de temple$ *lături — oraşul eamăn, de'enit satelit -— !latelolco$ *cest oraş, întemeiat de o #racţiune a tri,ului aztec, mult timp ri'alul lui !enochtitl)n, apoi în#eduat acestuia, a'ea o 'ocaţie răz,oinică, dar şi una comercială4 acolo se ţinea i anticul tîr /unde se puteau strîn e 29$666 sau 36$666 de persoane0$ (ai departe, sate pe pă-mîntul #erm, cucerite în cursul anilor, #i urau ca mahalale$ !rei şosele care ser'eau şi ca di uri le au cetatea de ţărmuri$ &rima pleca de la !latelolco şi a8un eau la

1H

!epeyac7 a doua a8un ea la !lacopan7 cea de a treia, la sud se despărţea în două ramuri — una spre Coyoac)n, cealaltă spre Itzapalapan$ %ocumentele pe care le posedăm cu pri'ire la arhitectura ci'ilă a aztecilor sînt #ra mentare, într-atît distru erea oraşelor lor a #ost de sistematică$ Oarele construcţii păstrate aparţin în eneral cate oriei edi#iciilor reli ioase$ Cît despre traseul pe sol al palatelor sau al mănăstirilor ca la (alinalco, acesta nu ne permite să ne ima inăm cum a arătat capitala în apo eul său$ !re,uie, aşadar, să ne adresăm cronicarilor pentru a o,ţine o ima ine$ *ceştia sînt unanimi$ %upă Conchistadorul *nonim /e"istă în acest oraş multe case ale seniorilor #rumoase, ,une şi mari, cu atît de multe camere şi apartamente şi rădini, sus şi 8os, încît era o minunăţie să le 'ezi7 eu am intrat de mai mult de patru sute de ori într-una din casele su'eranului, numai ca să o 'izitez, şi de #iecare dată am mers atîta, încît am o,osit #ără să o #i putut 'izita toată0$ Cît despre %iaz de1T Castillo4 /$$$aceste palate în care am #ost instalaţi, mari, construite din piatră ,ună şi din lemn de cedru$$$ cu curţi şi camere tapetate cu sto#e din ,um,ac$$$07 sau, din nou, se'erul Cortez4 /$$$e"istă în acest mare oraş case #oarte ,une şi #oarte mari$$$0 Nu ştim, din ne#ericire, nimic despre pre ătirea şi despre uneltele arhitecţilor care tre,uie că posedau totuşi cunoştinţe ştiinţi#ice destul de precise$ No,ilii şi nota,ilii a'eau palate cu cîte două eta8e, de multe ori construite în 8urul unor rădini interioare, rădini care ornau cîteodată terasele$ /(oti'ul pentru care e"istă atîtea case importante este că toţi seniorii posesori de pămînt, 'asalii lui (otezuma, îşi au casele în acest oraş şi locuiesc aici cea mai mare parte a anului0$ :*ceastă re#lecţie a lui Cortez e'ocă Qersailles al lui +udo'ic al ClQ-lea şi raporturile sale cu seniorii #eudali;$ &e măsură ce te îndepărtai de centru şi de palate, casele erau din ce în ce mai modeste, de'enind #oarte asemănătoare cu huacal-ul indienilor Nahua de astăzi4 o căsuţă din ado,e :cărămidă uscată la soare; sau din trestie, un acoperiş de paie, o mică ,ucătărie e"terioară su, un #el de streaşină, ,aia de a,uri 1tema!cal2" alături de casă şi o curte unde ciu ulesc curcanii$$$ 2ste ciudat şi, totodată, lo ic #aptul că persistenţa modurilor de 'iaţă sînt mai 'izi,ile în 'iaţa cotidiană a ţăranilor decît în altă parte$ In ade'ăr, #uria călu ărilor, puterea coroanei, s-au e"ercitat în primul rînd asupra a ceea ce pentru unii e'oca idolatria, iar pentru ceilalţi supra'ieţuirea unei puteri indi ene$ %acă a mai rămas ce'a din modul de 'iaţă aztec, în ceea ce a'ea el esenţial — zeii şi

1A

'iziunea sa asupra lumii — este de cele mai multe ori reu să descoperi azi #ormele idolilor decăzuţi şi ale sim,olurilor de hizate$ Gără îndoială că este oarecum o nai'itate să 'rei să #aci din ţăranul me"ican moştenitorul direct al stră,unului său aztec$ %ar, ca şi în alte părţi, 'alorile perene se a#lă în apropierea pămîntului$ %upă cum ţăranul din timpurile !eotihuac)nului şi a !ulei a su#erit mai puţin decît prinţii de pe urma cuceririlor succesi'e ale chichimecilor, la #el, macehualli" omul din popor şi-a 'ăzut uni'ersul mai puţin ,ul'ersat decît no,ilii oare au su#erit impactul ConIuistei$ *şadar, ni se pare că numai în 'iaţa cotidiană a ţăranului de azi mai putem ăsi cea mai mare parte a supra'ieţuirilor trecutului, chiar dacă cele mai multe din ele nu sînt semni#icati'e$ Casa ţăranului era puţin di#erită de coli,a descrisă de noi, cu deose,irea că centrul său , era ocupat atunci de cele trei pietre ale 'etrei oare îl reprezentau pe 1uehueteotl — zeul #ocului$ (o,ilierul comporta, ca şi astăzi, ro o8ini — petatl — care ţineau loc de scaune sau de paturi, cîte'a pături, o ceramică de casă de cele mai multe ori con#ecţionată în sate, 8umătăţi de ti 'e — xicalli — ca recipiente, petlocalli" un #el de cu#ere de paie de di#erite mărimi în care #amilia îşi păstra ,unurile :cu#ere care se mai ăsesc şi acum în pieţele în care materialul plastic nu şi-a #ăcut încă apariţia;$ Casa no,ililor a'ea de asemenea, după toate mărturiile, un mo,ilier #oarte simplu, în po#ida lu"ului materialelor #olosite$ !apiseriile lu"oase, lemnul par#umat, metalele preţioase, atestau no,leţea ocupanţilor$ Numai marii demnitari a'eau dreptul la icpalli" scaunul cu spătar care înlocuia pentru ei simpla ro o8ină a omului simplu$ %escrierea ospeţelor împăratului, #ăcută de cronicari, lasă să se presupună e"istenţa para'anelor, destinate să-l ascundă după dorinţă, şi a meselor scunde pe care îi erau prezentate mîncărurile$ Gără îndoială că deose,irea cea mai e'identă dintre popor şi su'eranul său se a#la în domeniul hranei$ <,işnuiţi să o,ţină tot ce se poate din alimentele cele mai umile pe oare le mîncau întotdeauna #ierte sau #ripte, aztecii puseseră la punct, pentru masa su'eranului lor şi a demnitarilor pe care acesta ,ine'oia să-i onoreze o ,ucătărie e"trem de ,o ată şi comple"ă, încît o simplă enumerare ne uluieşte4 /I se preparau zilnic ăini, cocoşi de India, #azani, potîrnichi, prepeliţe, raţe săl,atice şi domestice, căprioară, porc mistreţ, ,o,oci de raţă, porum,ei, iepuri de cîmp şi de casă, tot #elul de păsări şi tot #elul de alimente din produsele locale, atît de multe încît n-aş termina niciodată cu înşiruirea lor0$ :%iaz del Castillo;$ Enele

26

din aceste mîncă-ruri constituiau o moştenire a epocilor de austeritate7 este cazul cu a a'a din timpurile mi raţiei şi cu produsele ac'atice din 'remurile di#icile ale instalării în la ună4 ,roaşte, mormoloci, muşte de apă, tocaturi #ăcute din ouăle muştelor de apă$ :în prezent la tîr ul duminical de la !e"coco mai pot #i ăsite încă unele din aceste mîncăruri despre care cei din cartierele /marelui !enoehtitl)n0 nu mai ştiu nimic;$ *lte m)ncăruri, tocană de 'înat sau de păsări săl,atice, un amestec su,til de ier,uri, cărnuri şi condimente, ne-au par'enit datorită ,ucătăriei /creole0 pre ătită prin mănăstiri sau în unele #amilii$ 3o ăţia lor depăşeşte cu mult ceea ce cunosc turiştii$ Eneori, le endele 'echi şi ,ucătăria modernă îşi dau întîlnire7 una din mîncărurile #a'orite ale 'echilor me"icani era molii" tocana de carne, cel mai adesea de curcan$ .e po'esteşte că un în er în'eşmîntat în strălucire a apărut odată călu ăriţelor din mînăstirea de la &ue,la în primii ani ai Conchistei ca să le dea reţeta actualului molie" una din mîncărurile cele mai o,işnuite în marile oraşe şi ospăţ săr,ătoresc la ţară$ Oa#inamentul meselor u'ernamentale era atît de mare încît se a8un e la or anizarea unor 'erita,ile relee de apro'izionare între ţărmul &aci#icului şi al *tlanticului$ %ar hrana omului din popor era departe de a cunoaşte un asemenea ,elşu şi #ru alitatea me"icană era o realitate, atunci ca şi în zilele noastre$ Gasole, do'leac, ardei şi porum, cu cîte'a plante pentru completare ca, de e"emplu, sal'ia şi ştirul, constituiau şi constituie încă elementele de ,ază ale ,ucătăriei populare$ &orum,ul — a cărui apariţie a marcat #ără îndoială marea cotitură a sedentarizării în (ezoamerica — a e'oluat în cursul mileniilor şi al secolelor a8un înd departe de micuţa, plantă prea puţin nutriti'ă a primilor a ricultori de pe podişurile înalte$ 2l era consumat su, numeroase #orme dintre care multe s-au păstrat4 ca plăcinte :/tortillas0;, ca pateuri umplute cu carne şi #ierte în a,uri :/tamales0;, în #iertură :/atole0;, etc$ înainte de a #i #iert, porum,ul era măcinat pe o piatră de moară aşezată pe pămînt :în aztecă4 metatl" în me"icana modernă4 /metate0; cu a8utorul unui ciocan cilindric 1metlapilli- /copilul lui metate0;$ 3ătîndu-l între palme, #emeia trans#orma un cocoloş de cocă într-un pişcot #in pe care-l cocea pe comal" un disc de ar ilă$ *ceastă ,ătaie din palme dă şi astăzi ritmul orelor şi al acti'ităţilor$ Carnea de măcelărie lipsea aproape cu desă'îrşire în 'echiul (e"ic, cu e"cepţia curcanului 1huexolotl" / ua8olote0; şi a cîinelui aparţinînd unei rase rase, #ără păr şi #ără las, care era crescut numai pentru consum$ Culesul, 'înătoarea şi pescuitul, amintire a 'echilor timpuri, #urniza de asemenea o hrană suplimentară$ Qînătoarea şi

21

pescuitul se practicau pe la ună şi în împre8urimi cu arme, din care unele #oarte 'echi$ &entru 'înătoare, e"istau propulsorul de suliţi 1atlatl2" arcul cu să eţi, măciuca de piatră, sar,acanele, praştiile şi, de asemenea, ,umeran ul pentru iepuri$ &entru pescuit, harpoanele şi di'erse plase$ &rinderea animalelor mai mărunte era supusă unui ritual$ Qînătoarea, închinată lui (i"coatl-Cama"tli, nu putea #i întreprinsă #ără a'ertismentul hicitorilor şi #ără un anumit număr de acte reli ioase$ Cu toate că te"tele sînt oarecum imprecise, se pare că 'înătorul, după oe plătise tri,utul su'eranului, putea să consume o parte din pradă şi restul să o 'îndă$ Qînătoarea animalelor mari constituia pentru no,ili un #el de 8oc, de distracţie, un mi8loc poate de canalizare a ener iilor cînd răz,oiul nu era de a8uns$ !otuşi aceste acti'ităţi nu erau decît accesorii pentru marea masă a poporului de rînd$ Cea mai mare parte a aztecilor, toţi cei care nu erau prinşi de ri8ile u'ernării, de unele meserii artistice, sau care nu se a#lau în ser'iciul e"clusi' al zeilor sau al răz,oiului, se ocupau cu a ricultura, lucrarea cotidiană a pămîntului, su, protecţia zeilor apelor şi ai recoltelor$ Bi aici, în lucrările a ricole, (e"icul actual a păstrat în re iunile cele mai tradiţionale amprenta acestei epoci4 sistemul milpas :cultura pe terenuri lăsate în pîrloa ă şi apoi incendiate; este şi astăzi practicată$ în unele locuri s-a perpetuat între,uinţarea ,ăţului pentru scormonit pămîntul$ în 8urul casei, sau pe terenul comunal, ţăranii practică şi astăzi aceleaşi culturi ca şi strămoşii lor$ .e mai #oloseşte încă cue!omatl" ham,arul din cărămidă arsă la soare, cu o #ormă caracteristică$ Dn ceea ce pri'eşte costumul, acesta păstrează reminiscenţele trecutului$ +a #emei, unde persistenţa este sporită, #usta 1cueitl2 strînsă cu un cordon în 8urul taliei, cămaşa cu răscroiala îtului ,rodată 1huipil2 şi chiar pelerina triun hiulară 19uex9uemitl2 împrumutată de locuitorii podişurilor înalte de la cei de pe coasta atlantică s-au modi#icat #oarte puţin şi sînt şi astăzi ţesute de #emei pe răz,oaie de tip precolum,ian, #ără pedală$ Costumul ,ăr,ătesc a #ost mai repede dat uitării4 ,lue-8eansii şi tee-shirt-urile nu mai amintesc costumul antic compus în eneral dintr-un cache-se"e 1maxtlatl2" dintro mantie 1tilmatl2" o ,ucată de sto#ă pătrată, de cele mai multe ori din #i,re de a a'e ţesute :pentru ,o aţi din ,um,ac; înnodată pe umăr$ (ai tîrziu, li s-a poruncit indienilor să-şi ascundă /părţile ruşinoase0 cu un pantalon$ Dm,răcămintea celor de la curte nu se deose,ea de aceea a poporului decît prin somptuozitate$ No,ilii purtau mai multe tilmatl"

22

una mai lu"oasă decît cealaltă din ,um,ac sau din păr de iepure şi cache-se"e-uri ,rodate$ 2rau încălţaţi cu cactli" sandale cu ,ride, din piele de cer'idee sau din #i,re de a a'e, moştenite de /huaraches0 actuali$ :.e menţionează de mai multe ori sandale de o,sidiană în descrierea tezaurului lui Nuetzalcoatl pe care (otecuzoma le-a o#erit lui Car ol Nuintul;$ %eoarece nimic nu este aici lipsit de semni#icaţie, 'eşmîntul este semnul puterii sau al4 radului o,ţinut, de cele mai multe ori în răz,oi$ Enele code"uri, ca $a%lia'ecciano" descriu lu"ul şi #rumuseţea incompara,ilă a mantalelor purtate de cei mari$ *ceste tilmatl erau dealt#el considerate atît de preţioase încît ser'eau ca unitate monetară şi #i urau mai întotdeauna în tri,uturile plătite împăratului de către popoarele supuse$ Giecare din aceste mantale a'eau o semni#icaţie particulară, semn al puterii sau al 'alorii$ Numai împăratul a'ea dreptul să poarte mantaua 'erde, culoarea sim,ol a pietrei preţioase şi a sîn elui$ %upă el răz,oinicii care se distinseseră în luptă, no,ilii care aduseseră ser'icii statului a'eau dreptul să poarte mai multe mantale cu moti'e sim,olice$ *celaşi sim,olism se re#lecta şi în ,i8uterii, #oarte somptuoase şi #oarte 'ariate4 ornamente pentru urechi şi nări, coliere, ,răţări, etc, toate #oarte preţioase, uneori lucrate de meşteri 'eniţi din re iunea mi"tecă$ &urtarea lor era tot atît de codi#icată ca şi pentru decoraţiile noastre de azi :se 'or,eşte despre pedeapsa cu moartea aplicată unui no,il 'ino'at de purtarea nepermisă a unor ornamente;$ +ocuitorii de pe coasta atlantică suspectaţi de #ri'olitate de către azteci mer eau pe 8umătate oi dar a'eau picturi corporale sau #aciale şi tatua8e$ (oda aceasta a8un e treptat pînă pe platourile înalte, dar ea constituia apana8ul /#emeilor pierdute0 sau al oamenilor care a'eau să #ie, #oarte curînd, consideraţi ca /neserioşi0$ In ade'ăr, şi acest aparent parado" este coerent în sînul societăţii me"icane — în timp ce #emeilor li se recomanda o ţinută modestă şi de ,un ust, aceea a ,ăr,aţilor, mai ales a răz,oinicilor, stîrnea atenţia$ *st#el, purtarea penelor şi a ornamentelor, a o,iectelor lu"oase cu caracter ostentati' constituia apana8ul răz,oinicilor .oarelui$ în #apt, tot ceea ce nu aparţinea lumii răz,oinicilor constituia oarecum un #el de societăţi paralele4 #emeile in raport cu ,ăr,aţii, preoţii în raport cu răz,oinicii, ne ustorii în raport cu no,ilii$ *ceste societăţi, prin însăşi lo ica tri,ului lui 1uitzilopochtli, erau destinate unei #orme de modestie$ Comună tuturor — no,ili sau oameni simpli — era curăţenia personală care, ca în unele ci'ilizaţii din ,azinul mediteranean, ţinea totodată de hi iena corporală şi de curăţenia morală$ Giecare casă

23

a'ea tema!cal-ul său, un #el de coli,ă mică, în apropierea locuinţei în care a,urul produs de apa aruncată pe pietre #ier,inţi alun a murdăria corpului şi totodată a su#letului$ *ceste coli,e mai pot #i întîlnite încă în mare număr în apropierea locuinţelor, în re iunile nohua ale statului (e"ico sau !la"cala$ .înt nişte coli,e din ado,e :cărămidă uscată la soare; în care se intră de-a ,uşilea$ Numeroasele reprezentări ale acestor temazca în code"urile precorteziene do'edesc că ele sînt identice cu cele din zilele noastre$ &e atunci ele erau consacrate lui !ezcatlipoca, zeul care 'ede totul şi lui !lazolteotl, zeiţa amorului carnal şi a păcatelor omeneşti precum şi, într-un chip poate mai tradiţional, lui !eteoinnan, mama zeilor care este, după .aha un, /zeiţa medicinii şi a plantelor medicinale$ Leiţa era adorată de chirur i, de medici, de cei care luau sîn e ca şi de moaşe, de cei care #olosesc plantele pentru a'orturi, de hicitori$$$ precum şi de toţi cei care au în locuinţele lor ,ăi sau temazcal0$ &are incontesta,il că ,aia de a,uri era asociată #iecărui act important de 'iaţă, #iecărui e'eniment care comporta o /retra ere0, o puri#icare$ Cu acest titlu, ea era în mod special le ată de naşterea unui copil, înainte şi după 'enirea sa pe lume$ %iscursul pe care îl adresează moaşa părinţilor, înainte de a-i părăsi, stă mărturie4 /Qoi, :părinţii;, sînteţi o,osiţi şi neliniştiţi$$$ din pricina pietrei 'oastre preţioase, a penei ,o ate $$$ care este o ,ucată din trupul 'ostru $$$ pentru care s-o chemaţi pe a mama zeilor :!eteoinnan; care se numeşte ?oaltieitl :/(edicul nocturn0; care are autoritate şi putere peste temazcal$$$ unde această zeiţă 'ede lucrurile tainice şi aran8ează lucrurile care se a#lă în neorînduială în trupurile oamenilor, întăreşte părţile delicate şi moi$$$0 !emazcal-ului i se atri,uiau numeroase 'irtuţi terapeutice şi în le ătură cu aceasta îi datorăm lui .aha un o descriere detaliată4 /în acest ţinut ei #oloseau ,ăile pentru o mulţime de lucruri şi, ca să #ie de #olos ,olna'ilor, ,aia tre,uia să #ie ,ine încălzită, cu un lemn ,un care să nu scoată #um$ *sta prieşte în primul rînd con'alescenţilor$$$ şi #emeilor însărcinate, ata să nască $$$ de asemenea celor care nasc, pentru în ri8irea lor şi ca să le puri#ice #aptele$ !oţi ,olna'ii pot ,ene#icia de aceste ,ăi, în special cei oare au ner'ii înnodaţi şi cei care se puri#ică, cei care cad ori au #ost lo'iţi sau maltrataţi, şi rîioşii şi ,u-,oşii sînt spălaţi acolo şi apoi li se dau doctoriile potri'ite ,olii lor0$ Dn ade'ăr, medicina şi #armacopeea erau #oarte dez'oltate în Noua .panie şi #oarte înaintate #aţă de epocă$ Golosirea sudaţiei în tratamentul multor ,oli era şi ea practicată$ &rimele rapoarte care au

2-

sosit în .pania asupra acestui su,iect îl uimiseră într-atîta pe Gilip al II-lea, încît, în 1951, 1-a trimis pe medicul său personal Grancisco 1ernandez, să întocmească un raport cu pri'ire la plantele cărora indienii le cunoşteau între,uinţarea$ *cesta a numărat peste 1266 de plante din care unele sînt între,uinţate şi în zilele noastre$ 2ste de la sine înţeles ca într-o ţară şi într-un timp în care zeii erau mereu prezenţi, ori inea ,olilor era în eneral atri,uită mîniei 'reunei di'inităţi$ (edicul, ticitl" a'ea în primul rînd puterea :şi datoria; să determine pricina răului4 o#ensa adusă 'reunui zeu, tratamentul rău aplicat de un duşman, 'iolarea 'reunei interdicţii, etc$ în eneral, oricare ar #i #ost simptoamele unei ,oli, tre,uia să te asi uri că principiul 'ital, tonnalli" /su#letul0 nu #usese retras$ :*ceastă de#iniţie pentru tonnalli se întîlneşte cu aceea a medicinii moderne care 'or,eşte de /dra ostea de 'iaţă0 a unui ,olna';$ Cura începea de cele mai multe ori prin localizarea şi e"tra erea unui corp străin$ *rta medicului este deci indisolu,il le ată de aceea a prezicătorului4 prezicerea cu a8utorul cureluşelor, a ,oa,elor de #asole, prin #olosirea plantelor halucino ene$ Oolul halucino enelor, ieri ca şi astăzi, este e"trem de important cu toate că aici nu putem decît să-l e'ocăm$ Pe:otl 1,ophohora ;illiamsii ,em.2 pe care o consumă şi popoarele din nord, Cora sau 1uichol, teonanacatl /ciuperca di'ină0 din 'alea <a"aca, Ololiuh9ui 1Ipomoea +idaefolia chois2 înşală #oamea în caz de #oamete sau în timpul marilor pelerina8e, dă 'iziuni colorate :cărora ar merita să li se aplice o 'erita,ilă psihanaliză; şi în ăduie pătrunderea tainelor di'ine$ *st#el medicina aztecă asocia credinţele cele mai #er'ente asupra cauzei ,olilor cu practicile terapeutice cele mai e'oluate$ 2ste incontesta,il că indienii ştiau de minune să tra ă cel mai ,un #olos din aceste plante medicinale :din care multe, ca de e"emplu peyotl, #i urează în code"urile medicale actuale;, că ştiau să aplice atelele, să practice lăsarea de sîn e şi de asemenea un anumit număr de operaţii, tot ceea ce o ştiinţă pra matică şi o ,ună cunoaştere a mediului îi în'ăţase$ Chiar practicarea sacri#iciilor omeneşti :pe care spaniolii secolului al CQI-lea le considerau ca o inter'enţie directă a necuratului; le-a permis #ără îndoială o mai ,ună cunoaştere a corpului omenesc şi a anatomiei sale$ Octli" sucul #ermentat de a a'ă reprezintă un caz particular$ 2l inter'ine în posolo ie cel mai adesea, mai ales, su, #ormă de miere ne#ermentată$ Ca porum,ul şi ca alte plante esenţiale pentru hrană, a a'a este zei-#ioată :într-un mod #ără îndoială tardi' şi mai mult sau mai puţin arti#icial;4 (ayahuel cu sînii săi numeroşi s-a înălţat în &antheon$ %e #apt, ea nu este atît zeiţa lui <ctli pe cît aceea a

29

plantei hrănitoare în sensul propriu, din care se putea scoate4 /oţet, 'in, miere, sirop7 şi din ea se #ac 'eşminte pentru ,ăr,aţi şi #emei, încălţăminte, #rîn hii, lemn pentru construirea caselor, ţi le pentru a le acoperi, ace pentru cusut şi pentru a coase rănile0$ :Conchistadorul *nonim;$ Bi astăzi încă în unele din re iunile de semi-deşert, ca 'alea (ezIuital, se scoate din a a'e cea mai mare parte a materialelor şi a alimentelor$ %acă 'irtuţile plantei hrănitoare erau recunoscute şi chiar zei#icate, numărul şi se'eritatea le ilor împotri'a #olosirii lui octli :astăzi numit /pulIue0; par să indice un mecanism de autoapărare a societăţii împotri'a pericolului pe care alcoolismul îl reprezenta pentru ea4 pedepse se'ere — pedeapsa cu moartea pentru no,ili — erau aplicate celor ăsiţi în stare de e,rietate$ .ocietatea aztecă nu putea tolera, #ără îndoială, această stare care pro'oca un delir indi'idual, deci incontrola,il, contrar peyotlului sau ciupercii care te eli,erau de #antasmele sociale — în care cei din tri,ul 1uichol 'ăd marele cer,, /Gratele mai mare0, întemeietorul tri,ului$$$ %ealt#el, un pro'er, nahuatl lăsuieşte în le ătură cu ,eţia4 /#iecăruia iepurele său0 ceea ce 'rea să însemne că în acest domeniu #iecare caz este un caz particular$ !otuşi, zeii ,eţiei, 3ent!on (otochtin" /Cei patru sute de iepuri0 erau o,iectul unui cult$ Consumarea licorii care îm,ăta era permisă, în anumite cazuri, în anumite momente, mai ales pentru anumite persoane, acelea pe care 'îrsta le scosese în a#ara 'ieţii /utile0, ,ătrînii care nu riscau să risipească #orţele 'ii ale tri,ului printr-o ,eţie anarhică$$$ Gără îndoială că tocmai în acest domeniu, mărturiile cuceritorilor apar ca #iind cele mai şterse, cele mai pătate de părtinire, căci tot ceea ce ştim despre se'eritatea le ilor ne interzice să credem că aztecii /,eau e"cesi', intr-atîta încît nu încetau să ,ea pînă cădeau ,eţi pe 8os, pînă îşi pierdeau minţile şi că ei considerau o onoare de a ,ea #ără socoteală şi de a se îm,ăta0 :Conchistadorul *nonim;$ .urplusul de ener ie al acestei societăţi putea #i el oare mai ,ine cheltuit decît în săr,ători şi 8ocuri = .ăr,ătorile punctează calendarul reli ios şi sînt numai rituale$ Capitolul pe care îl consacră .aha un /distracţiilor şi modului de recreaţie al seniorilor0 nu se deose,eşte de descrierea distracţiilor seniorilor europeni din aceeaşi epocă4 /Eneori, ca să se distreze, seniorul cînta $$$ alteori 8uca pelotă sau patolli care este un #el de 8oc de dame7 de asemenea o,işnuia să tra ă cu arcul sau cu sar,aeana$$$ sau să prindă păsările în laţ$$$ de asemenea el planta li'ezi şi

2>

rădini $$$ de asemenea a'ea pa8i şi pitici şi cocoşaţi şi alţi oameni monstruoşi şi animale săl,atice, 'ulturi şi 8a uari, urşi şi pisici săl,atice, şi păsări de tot #elul$$$0 2ste 'or,a #ără îndoială de descrierea timpului li,er al celor mai mari seniori, tlatoani 3 din (e"ico şi cel din !e"coco$ Nu este mare di#erenţa #aţă de curţile su'eranilor europeni în ceea ce pri'eşte acti'ităţile ludice în care se cheltuia ener ia #eudalilor azteci4 unii cu meditaţia, alţii cu răz,oiul, împins plină la paro"ism$ 2"istau totuşi 8ocuri care n-au supra'ieţuit, căci călu ării au #ost #oarte repede şi pe drept moti' conştienţi de su,stanţa lor di'ină$ 2le erau închinate lui Cochipilli, t)nărul zeu al ,ucuriei, al #lorilor, al poeziei, al dansului şi păreau să #ie toate, dacă nu procedee di'inatorii, cel puţin mi8loace de intero are a destinului$ &rintre 8ocurile cele mai cele,re #i urează tlachtli" 8ocul cu min ea care are o 'eche tradiţie căci este moştenit #ără îndoială de la olmeci$ *cest 8oc cu re uli complicate, care di#eră după timp şi re iune, a #ost practicat pe tot teritoriul mezoamerican, la !uia, la zapoteci sau la maya$ Kocul se des#ăşura pe un teren de #orma unui I ma8uscul şi consta în a #ace ca min ea con#ecţionată din cauciuc întărit să treacă dintr-o ta,ără în alta, uneori printr-un inel de piatră$ Kucătorii nu tre,uiau să se a8ute nici cu mîinile nici cu picioarele şi purtau un echipament #ăcut #ără îndoială din piele şi montat pe o structură de lemn$ 2chipamentul era destinat să prote8eze articulaţiile$ .im,olismul 8ocului tre,uie că a 'ariat şi el$ 2ste #oarte pro,a,il că mişcarea min ii sim,oliza pe aceea a soarelui şi că 'ictoria unei ta,ere terminată cu uciderea unuia dintre căpitani reprezenta 'ictoria zilei asupra puterilor nocturne$ +a !uia, Nuetzalcoatl #usese în'ins într-un 8oc cu min ea de !ez-catlipoca, zeul nopţii şi al puterilor rău#ăcătoare$ In orice caz, chiar dacă 8ocul era practicat din 'remea olmecilor, aşa cum atestă terenurile din +a Qenta, în epoca aztecă era 8ucat cu o 'erita,ilă #renezie$ .eniorii şi împăratul îl 8ucau cu pasiune$ 2i îşi pariau a'erea şi chiar li,ertatea pe o partidă$ .#îrşitul putea #i dramatic$ Cihuitlemoc, seniorul din Cochimilco, /Căpitan #oarte 'aloros şi #oarte îndemînatec în 8ocul de pelotă, din care i s-a tras nenorocirea$$$0 a8utase pe su'eranul din (e"ico *"ayacatl împotri'a celor din !late-lolco$ *"ayacatl or aniza săr,ători în cinstea aliaţilor săi şi pierdu la 8ocul cu min ea împotri'a lui Cihuitlemoc$ Gurios el asasină pe principe şi aceasta a #ost una din cauzele răz,oiului cu Cochimilco$ Potolii" un #el de 8ocul îştei, care se 8uca cu ,oa,e de #asole, era un 8oc popular spre deose,ire de tlachtli, rezer'at no,ililor$ 2l dădea naştere totuşi aceluiaşi entuziasm$ Bi aici, cu toate că re ulile

25

e"acte şi numărul caselor :cincizeci şi două, ca numărul anilor dintr-un secol aztec =; nu au a8uns pînă la noi, se pare că acest 8oc era 8ucat cu destinul, un mi8loc de a ridica un colţ al 'ălului 'oinţei di'ine$ /Qoladorul0 care se practica şi se mai practică şi azi de totonacii de pe litoralul atlantic a'ea cu si uranţă o semni#icaţie solară$ &atru dansatori le aţi cu picioarele de un catar #oarte înalt se lansau în ol, iar un al cincilea, căpetenia dansului, cîntă în 'îr#ul catar ului$ *st#el, nici unul din aceste 8ocuri nu era lipsit de semni#icaţie reli ioasă, chiar dacă, şi mai ales dacă, intensitatea cu care erau practicate mărturisea un alt #el de #renezie$ în (e"icul contemporan care a suportat reprimarea ,rutală a săr,ătorilor sale, este reu să mai distin semni#icaţia /pă înă0 de ceea ce a impus ulterior creştinismul$ Qoladorul, de e"emplu, de'enit un spectacol pentru turişti în capitală sau la *capulco, ,a chiar e"ecutat pe un catar de metal în #aţa piramidei totonace de la 2l !a8in, nu se mai practică la totonaci deeît cu ocazia unor anumite săr,ători, ca .#întul Grancisc, şi numai după ce a #ost respectat tot ritualul$ *st#el, în roapa în care 'a #i implantat catar ul, este în ropat un pui 'iu :pro,a,il un su,stitut al curcanului;$ %ansatorul neînde-mînatec care n-a reuşit să #acă o descindere 'erti inoasă se întoarce acoperit de dispreţ în satul său$ .atelor nahuatl din (e"icul central le-au #ost consacrate numeroase mono ra#ii$ !oate menţionează ceea ce aparţine #iecărei tradiţii$ *ici, nu putem semnala decît esenţialul acestei moşteniri din trecutul aztec, #elul de 'iaţă, atitudinile în #aţa anumitor #apte sau anumite raporturi sociale$ în primul rînd necesitatea de a e"cela, de a-ţi arăta cura8ul, de a nu-ţi pierde cumpătul, de a #i cel mai ,un, aşa ca cel mai ,un răz,oinic de altădată$ în aceasta constă importanţa con#reriilor :poate de ori ine spaniolă; al căror ma8ordom, ales pe un an, se 'a ruina complet pentru a reuşi tot atît de ,ine, dacă nu mai ,ine, decît predecesorul său$ :Enele ceremonii, ca naşterea sau căsătoria, pretindeau pe timpul aztecilor o asemenea cheltuială de timp, de alimente şi de cadouri, încît săracii tre,uiau să aştepte pentru a se căsători o#icial, pînă puteau să economisească necesarul pentru săr,ătoarea concepută întotdeauna ca #iind un #apt social;$ Gormalismul e"traordinar al raporturilor sociale, de asemenea o moştenire a trecutului, care în capitală se traduce prin /politeţea me"icană0, dar care pe măsură ce treci în mediul pro'incial, apoi rural, se apropie de ceea ce .aha un spune despre mora'urile aztece4 #iecare prile8, #iecare moment al 'ieţii este prete"tul unui discurs #oarte lun , delicat #ormulat, în care #iecare cu'înt are reutatea şi

2H

importanţa sa$ 2ste acel /cu'înt în#lorit0 al celor 'echi, retorica, /'or,irea #rumoasă0 care, în manuscrisele picto ra#ice se traduce printro 'olută în#lorită$ Enele atitudini, unele credinţe se situează în a#ara comunităţilor pur indiene4 Cihuacoatl îşi plîn ea copilul mort la răscrucea drumurilor, azi llorona plîn e în #aţa unui lea ăn ol,Uiar #emeile însărcinate se ascund$$$ (oartea, #elul cum este considerată, săr,ătorile care marchează data de 1 noiem,rie, ar merita un studiu care n-a #ost încă #ăcut$ Ce este spaniol şi ce este indian în acest delir de schelete, de cranii, de paiaţe maca,re, de dulciuri #une,re = Bi aici, răspunsul poate #i #ără îndoială ăsit la sate, chiar #oarte aproape de capitală, unde oamenii mer să ducă o#randele de alimente la mormîntul celor dispăruţi pentru a le #i de #olos în călătoria lor pe lumea cealaltă$ MOTECU OMA CEL T"NĂR SAU CONDUCĂTORUL DE DREPT DI'IN *m pre#erat să 'or,im de societatea aztecă din secolul al CQI-lea aşa cum se prezenta cînd a #ost distrusă, dar şi cum era cînd ne-au par'enit de la ea mărturiile cele mai directe$ %esi ur că e"istau di#erenţe mari între structura socială din timpul mi raţiei şi aceea a imperiului aztec în timpul celei mai mari sp lend o ri a sa$ !otuş i, u na o moş tenea pe cealaltă$ %upă primele mărturii, s-a comparat societatea aztecilor cu aceea a incaşilor, puternic ierarhizată şi or anizată, asemănătoare cu o piramidă al cărui 'îr# ar #i tlatoani din (e"ico$ .-a presupus de asemenea că ea răspundea unei simple supra'ieţuiri a 'echilor clanuri din timpul pere rinărilor$ !$ 3an-delier şi, după el, &$ Oadin — au criticat noţiunea de imperiu şi au 'ăzut aici o democraţie militară întemeiată pe clanuri, destul de asemănătoare cu #ederaţia tri,urilor iro-cheze$ &ro,a,il că nu a e"istat o realitate unică, deoarece tre,uie să su,liniem încă odată caracterul de tinereţe al acestei societăţi$ In timpul mi raţiei şi a sta,ilirii sale în (e"ico, societatea se spri8inea pe calpulli :cartiere;, întemeiate ele însele pe ,aza înrudirii$ *utoritatea aparţinea şe#ilor de #amilii, încon8uraţi de un s#at al ,ătrînilor$ încetul cu încetul, această împărţire e alitară #usese trecută pe al doilea plan prin naşterea di'iziunii dintre no,ili şi oamenii din popor$ %ar apăruseră şi alte clase care ar #i putut redeschide pro,lema structurii piramidale către care părea că e'oluează societatea$ Ne ustorii, de

2A

e"emplu, îşi a'eau propriile lor tri,unale, culte şi norme$ Chiar în sinul clasei conducătoare, se pare că opoziţia dintre preoţi şi şe#ii răz,oinici — două mistici, două puteri — nu era pe punctul de a se atenua, ci dimpotri'ă$ In s#îrşit, cînd se 'or,eşte de imperiu, a'em tendinţa de a ne îndi numai la !ripla *lianţă - a cărei ,oltă era alcătuită de tlatoani din (e-"ico$ %ar aceleaşi norme — militarism, dorinţa de e"pansiune, tri,uturi, lupte pentru he emonie — care ar #i putut da naştere unui imperiu, e"istau chiar de pe timpul statului *zcapotzalco$ 2le pot #i ăsite şi în alte părţi, în principatele surori sau ri'ale ca !la"cala sau 1ue"otzinco, dar cu un rad de reuşită mai redus$ %ealt#el, tocmai aceste ri'alităţi neîncetate au dat aztecilor ocazia de a pretinde supremaţia$ %acă ne re#erim la miturile de ori ine, zeii îi creaseră pe oameni #ără deose,ire între ei$ 2i au in'entat de asemenea răz,oiul /şi pentru că zeii au 'rut-o, oamenii au #ăcut răz,oi0$ !re,uie deci să a'em mereu în minte #aptul că acest tri, era tînăr7 e alitatea şanselor constituia încă o re ulă pentru ei$ %esi ur, trăsăturile structurii ori inale sînt mai 'izi,ile la macehualtin :sin $4 macehualli2" oamenii din popor$ <raşul (e"ico-!enochtitl)n :după cît se pare şi !latelolco şi !e"coco erau împărţite în calpulli care îşi a'eau propriile temple şi săr,ători, precum şi propriul lor cole iu$ Ce mai rămăsese din ruparea pe #amilii de la ori ine = Enii, ca *$ (onzon, interpretează cartierele :calpulli; ca rupări endo ame ,ilaterale$ %ar documentele în această pri'inţă sînt #oarte rare$ %acă întîmplător întîlnim 'reo urmă a reprimării incestului :/pedeapsa cu moartea pentru tatăl c)re-şi 'iolează #iica0, /pedeapsa cu moartea prin stran ulare pentru cel ce comite incestul cu sora sa0;, este mai reu de a distin e cu claritate re ulile căsătoriei$ .e pare că endo amia nu #usese a,solută, dar rezidenţa patrilocală era pre#erenţială$ .-au semnalat de asemenea cazuri de le'irat$ In #amiliile princiare, căsătoriile consan uine erau #rec'ente pentru considerente dinastice$ în popor se pare că ele erau autorizate, în interiorul ca şi în e"teriorul cartierelor, în ordinea matrilineară ca şi patrilineară$ 2ste reu de e'aluat cu certitudine populaţia capitalei$ %acă ţinem seama de estimaţia lui M$ &rescott, !enochtitl)nul în momentul celei mai mari în#loriri, număra şaizeci de mii de 'etre, adică apro"imati' trei sute de mii de persoane$ Giecare cetăţean primea pentru culti'are o parcelă din calpulli în care locuia$ *cest pămînt era transmisi,il, în principiu, #iului cel mai mare, cu condiţia ca el să se în ri8ească ide ceilalţi mem,ri ai #amiliei$ %e #apt, în plus peste

36

proprietatea pămîntului, macehualli a'ea uzu#ructul în numele cartierului său$ &arcelele erau inaliena,ile4 ele puteau #i închiriate, împrumutate, redistri,uite, dar niciodată 'îndute$ Cele cîte'a drepturi şi multiplele îndatoriri pe care le a'eau oamenii din popor erau strict le i#erate$ %eşi cetăţeni li,eri, ei erau în primul rînd contri,ua,ili şi oameni de cor'oadă$ In principiu, ei plăteau tri,ut lui tlatoani, dar su'eranul putea uneori atri,ui cîţi'a macehualtin unui no,il isau unei case ca răsplată pentru ser'iciile aduse$ în schim,, în caz de #oamete, #iecare om din popor ,ene#icia de distri,uţiile #ăcute de puterea centrală$ %eşi or anizarea pe cartiere :calpulli; era re ula în lumea nahuatl, ea se deose,ea după re iuni$ +a !la"cala, în momentul Conchistei îşi împărţeau puterea patru ca'eceras" #iecare din ele di'izată în oraşe, iar oraşele în calpulli$ în (e"ico, structura era mai comple"ă7 oraşul era di'izat în patru părţi :*ztacalco, !eopan, (oyotl)n, Juecopan;, #iecare din aceste centre rupînd un anumit număr de cartiere$ :Golosim cu'întul cartier pentru calpulli, cu toate că el nu traduce e"act sensul 'erita,il$ 2l nu dă decît dimensiunea eo ra#ică, în timp ce un calpulli era ou totul altce'a;$ In interiorul #iecărui cartier autoritatea era e"ercitată de un şe# care a'ea ca sarcină să strîn ă dările, să repartizeze muncile colecti'e :drumuri, aducerea apei, lucrarea parcelelor comune etc;$ +a moartea sa, îi urma #iul sau una din rudele sale cu condiţia să ai,ă calităţile necesare$ 2l era încon8urat de un s#at alcătuit desi ur din şe#ii de #amilii şi din ,ătrîni$ *titudinea aztecilor #aţă de ,ătrîni este caracteristică$ %upă cincizeci şi doi de ani :un secol aztec; omul ocupa un loc aparte$ 2l de'enea întrucît'a, aşa cum am spune despre scla'i, asocial, mar inal, ca şi cum apăsarea ordinii cosmice #usese înainte atît de rea, încît unii indi'izi — în unele momente ale 'ieţii indi'idului — tre,uiau să #ie uşuraţi$ Contrar copilului care intră imediat în 'iaţa /serioasă0, ,ătrînul era scutit de impozite şi de cor'ezi$ 2l a'ea dreptul să 'or,ească deschis, lucru destul de rar în o,iceiurile me"icane$ Chiar ,eţia, atît de se'er pedepsită, îi era permisă pentru că el nu mai a'ea de 8ucat un rol acti'$ 2l a do,îndiPt totuşi sau şi-a păstrat 'alorile morale care dau reutate s#aturilor sale4 /3ătrînul ,un are #aimă şi este onorat, este un ,un s#ătuitor$$$ po'esteşte înt)mplări 'echi şi constituie un e"emplu ,un0$ în a#ară de renume el a do,îndit / loria0, mai spune cronicarul$ Ne putem însă între,a cum era posi,il ca într-o e"istenţă atît de modestă să a8un i la lorie, dacă nu prin practicarea unei 'ieţi 'irtuoase e"emplare$

31

!otodată, calpulli ser'ea ca ,ază pentru recrutarea militară — era un /rezer'or de răz,oinici0$ &rintre pri'ile iile omului din popor, #i ura de asemenea, şi mai ales, acela de a #i un răz,oinic potenţial$ En ,un macehualli, #idel îndatoririlor sale, putea urca scara socială datorită muncii sale, culti'îndu-şi mai ,ine pă-mîntul, luînd în arendă şi alte parcele$ %ar mai ales îi era acordată şansa, chiar de la naştere, cînd a8un ea la tepochcalli" de a se distin e în răz,oi, de a cuceri cele mai înalte rade prin cura8ul său$ .ocietatea aztecă era ri idă dar nu era o societate închisă$ .u, treapta de macehualtin se ăsea o clasă destul de apropiată, dar cu ser'itutile sale proprii, compara,ilă cu aceea a şer,ilor din 2'ul (ediu$ *ceşti ma:e9ue sau tlalmaitl erau ţărani #ără pămînt care culti'au pe acela al seniorilor$ 2i ieşeau în parte de su, puterea centrală, de care nu depindeau decît în ceea ce pri'eşte ser'iciul militar şi tri,unalele, dar plăteau tri,ut seniorului$ Con#orm unei #rumoase #ormule aztece, ei îi datorau seniorului $,apa şi #ocul0$ !otuşi a'eau şi ei unele drepturi4 puteau transmite parcela lor de pămînt cînd seniorul murea, dar ei rămîneau le aţi de succesorul său$ Instituţia acestor mayeIue este destul de reu de e"plicat$ &oate că, după ipoteza lui K$ .oPEstelle, ei erau descendenţii populaţiilor deplasate pe timpul luptelor continue care au marcat istoria 'ăii (e"icului şi nu me"icani cuceriţi de către azteci într-un moment sau altul$ &oate că, deasemenea, erau oameni căzuţi în scla'ie 'oluntară şi care nu s-au putut eli,era de /'echea lor ser'itute0$ &e treapta cea mai de 8os a scării sociale, su, treapta mayeIue, se a#lau tlatlacotin" scla'ii, al căror statut era atît de speci#ic lumii aztece înc)t merită un loc aparte$ !re,uie să ne #erim şi aici să aplicăm conceptele europene unor realităţi cu totul di#erite$ %iaz del Cas-tillo, unul din primii cuceritori care au cunoscut Noua .panie, scria cu o 'irtuoasă #ăţărnicie4 /Noi soldaţii credem că nici %umnezeu, nici Oe ele nu poruncesc să #acem scla'i din nişte oameni li,eri$$$0 (ai departe, într-o descriere admirati'ă a pieţii din !lateloloo, el mai spune4 /.e a#lau ne ustori de aur, de pietre preţioase, de ar int$$$ şi de scla'i de am,ele se"e$ *ceştia din urmă, tot atît de numeroşi ca ne rii aduşi de portu hezi din Juineea, erau le aţi cu lanţuri de ît, lanţuri sudate de nişte pră8ini lun i$$$0 %ar cînd ,ătrînul soldat îşi scria (emoriile, el căuta în primul rînd să-şi împace conştiinţa$ Cel mai ,un mi8loc, cel #olosit de cuceritori pentru a-şi 8usti#ica actele, nu era oare acela de a arunca tot #elul de 'icii în sarcina unui popor pe care tocmai îl masacrau cu o ,rutalitate #oarte străină de caritatea creştină =

32

%ealt#el, de #oarte multe ori, termenul de /scla'0 este #olosit în mod reşit$ în te"tele 'echi$ în cazul ţăranilor le aţi de un senior, putem #ireşte să ne îndim la /şer,0$ Cînd aceste documente #ac aluzie la scla'ii sacri#icaţi zeilor, este uneori 'or,a de scla'i 'erita,ili$ %ar cel care îi o#erea ca sacri#iciu plîn ea teri,il numindu-i /#iii mei0 şi-i Pasimila cu !ezcatlipoca$ %ar, cel mai adesea, era 'or,a de prizonieri de răz,oi, de oameni li,eri capturaţi în luptă dreaptă$ Cu cit 'aloarea lor militară era mai mare, cu atît mai importantă era 'aloarea sacri#icării lor$ Oisca să de'ină scla' cel care pierdea totul la 8oc, care-şi punea la ,ătaie ,unurile, apoi chiar li,ertatea în marile partide de tlachtli, acel 8oc ou min ea despre a cărui importanţă am 'or,it mai înainte$ !otul se petrecea ca şi cum anumiţi indi'izi su#ocaţi de propria lor societate ar #i 'rut să 8oace şi să piardă totul diritr-odată$$$ Dn această societate e"traordinar de moralizatoare, scla'ia era adesea pedepsirea unei reşeli comisă împotri'a unei orînduieli cosmice atît de strictă încît era reu să nu o calci$ %in acest punct de 'edere mărturiile sînt numeroase$ Conchistadorul *nonim spune, de e"emplu4 /2"istă la ei o 8ustiţie atît de se'eră încît pentru cel mai mic delict erai condamnat la moarte sau #ăcut scla'$$$ %aca intra pe proprietatea altuia ca să #ure #ructe$$$ cel care intra şi #ura trei sau patru ştiuleţi de porum, sau cî-te'a spice de'enea scla'ul proprietarului o orului 8e#uit0$ ,e:es soăales :în 6istoria de los $exicanos por sus pinturas2 dau o lun ă enumerare a crimelor şi a pedepselor corespunzătoare4 /Giul unui no,il, dacă este hoţ sau 8ucător, moare7 acela al unui om de rînd este #ăcut scla'$ Cel care #ură mai mult de douăzeci de #ructe ma ueys$$$ scla'7 cel care nu plăteşte mantalele pe care le-a împrumutat$$$ scla'7 cel care strică o plasă de prins peşte şi nu plăteşte, care strică o ,arcă şi nu plăteşte$$$ scla'0$ .tatutul unui tlacotli :sin $ lui tlatlacotin2 nu seamănă deeît pe departe cu aceal al omolo ului său european$ 2l putea poseda ,unuri cu titlu personal, putea să le transmită copiilor săi oare se năşteau li,eri$ En scla' se putea căsători cu o #emeie li,eră, uneori de cel mai înalt ran $ <mul căzut în scla'ie de'enea, pentru un moti' care nu apare cu claritate /#iul lui !ezcatlipoca0 şi în această calitate, era #oarte ,ine tratat$ 2l împărtăşea 'iaţa comună a casei, era hrănit, adăpostit, îm,răcat ca şi ceilalţi mem,ri ai casei$ 2l lucra în ospodărie şi la culti'area cîmpului7 ,ucătăria, cusutul sau ţesutul erau în sarcina #emeilor$ 3ăr,aţii erau deseori #olosiţi ca hamali în cara'ane$

33

+e ile sociale pre'edeau protecţia scla'ilor4 $Qinderea unui scla' era rezilia,ilă7 dacă murea o #emeie ra'idă, cel care a lăsat-o însărcinată de'enea scla'7 dacă copilul se năştea, el aparţinea tatălui şi era li,er0$ +e ile pedepseau pe delatorul scla'ilor #u iţi$ .cla'ul a'ea deci un rol de 8ucat, era ocrotit şi tolerat #ără conotaţie de in#amie, ci mai de ra,ă de slă,iciune$ %ealt#el, ca să de'ii scla', tre,uia să te #i născut su, o zodie proastă care te împiedica să ai puterea de a-ţi asuma sarcini$ &uteai să #ii scla' şi pe un /termen limitat0$ %upă o #oamete mare sau după dezastre, unii oameni se an a8au de#initi' să aducă ser'icii unui om ,o at în schim,ul unei anumite cantităţi de hrană$ *ceastă huehuetlacolli /'eche ser'itute0 nu a #ost a,olită decît în 1969 de Nezahualpilli din !e"coco$ In #apt, scla'a8ul ca şi capturarea masi'ă de prizonieri şi deplasările de populaţie erau strîns le ate de răz,oi, însăşi a"a 'ieţii sociale aztece, #apt considerat de unii ca un act de atrocitate #ăcînd parte dintr-un ritual sacru$ <ricum ar #i, oricare ar #i #ost o,iecti'ul, condiţia de scla' era #oarte di#erită de ceea ce ea însemna pentru lumea romană sau pentru cea colonială$ +a limită, am putea spune că în această societate #oarte apăsătoare şi #ormalistă, unde mi8loacele de sustra ere de la determinismul înscriselor destinului erau rare, unde 'aloarea consta în o,ser'area strictă a normelor sociale şi morale ri ide, scla'a8ul era sin urul mi8loc de sustra ere de la normele etice me"icane, sin urul mi8loc de a nu ţi le asuma$ %esi ur, ca scla' renunţai la drepturile de cetăţean :în tot ceea ce aceasta putea #i ispititor într-un asemenea conte"t social;, dar în acelaşi timp erai a,sol'it şi de sarcini :impozite, cor'ezi, sarcini militare;$ %e #apt era un mod de a te prote8a, de a o,ţine un #el de statut asocial, de ieşire în a#ara o,li aţiilor$$$ %acă puteai de'eni scla' pentru multe moti'e, cele mai multe de ordin moral, lo ica însăşi a eticii aztece 'oia oa pedepsele să #ie rezer'ate scla'ilor răi, acelora care nu-şi îndeplineau rolul în sinul ordinii sta,ilite pentru ei$ %acă nu se cori8au de de#ectele lor, ei puteau #i 'înduţi, schim,aţi şi, după patru reşeli ra'e, sacri#icaţi$ Numai aceştia erau scla'i în înţelesul european al termenului$ Gără îndoială că pe aceşti scla'i răi, cu totul di#eriţi de capti'i, i-a 'ăzut %iaz dePl Castillo înlănţuiţi cu lanţuri de ît )n piaţa din !lateioleo$ Dn partea opusă, în 'îr#ul piramidei, se a#lă tlatoani /cel care are cu'întul0 :tradus de spanioli destul de incorect prin împărat;$ 2l sim,olizează societatea aztecă, în timp ce scla'ii o nea ă$

3-

Cele mai multe detalii pri'ind structura puterii, le ăsim la un cronicar din secolul al CQII-lea — Lurita :reluat de &$ Carrasoo pe care îl urmăm aici;$ !ermenul de tlatoc :pluralul lui tlatoani; se aplică eîrmuitorilor, re ilor şi seniorilor supremi ai pro'inciilor sau ai oraşelor$ In #uncţie de importanţa sau de le ătura cu puterea supremă aztecă, #iecare di'iziune teritorială are unul sau mai mulţi tlatoc care #ac parte din s#atul su'eranului din (e"ico$ Giecare din ei personi#ică pe ma istratul suprem şi are sarcini ci'ile, militare şi reli ioase$ +ui îi re'ine datoria de a 'e hea la întreţinerea templelor, de a ridica armele, de a percepe impozitele şi 'eniturile o oarelor$ !oţi dau o socoteală lui (otecuzoma de estiunea lor$ In palatul lui tlatoani din (e"ico ei au pri'ile iul de a #i hrăniţi din ,ucătăriile palatului$ 2i îşi au #otolii în două camere supreme$ 2i sînt de #apt intermediari între poporul pe care îl reprezintă în #aţa puterii centrale şi acea instanţă în numele căreia 'e hează la ,una ordine, recrutează oamenii şi încasează impozitele$ In epoca #inală, cînd tlatoani din (e"ico o ia înainte ca importanţă asupra celor din !la-copan şi chiar din !e"cooo, el este încon8urat de un lu" e"traordinar$ Gără a #i totuşi un zeu ca la incaşi, el apucase pe acelaşi drum, #apt care ni se pare a #i un #enomen important în cursul ultimelor domnii$ +a ori ine, puterea era e"ercitată de către şe#ul de #amilie$ Nînd me"icanii şi-au ales primul su'eran, *eamapichtli, ei au ales un toltec pentru a-şi crea ali,iul unei culturi$ %ar primii tlatoc erau şe#i răz,oinici şi poate reli ioşi$ însuşi #aptul că erau aleşi :chiar în sînul unei sin ure #amilii; pare să arate că dreptul di'in nu e"ista încă$ %ealt#el, nune-a par'enit nici un mit asupra #amiliei lui 1uitzilhuitl, în timp ce incaşii păstrau amintirea naşterii misterioase a copiilor .oarelui, strămoşii dinastiei lor de la (achu-picchPu$ %ar chiar dacă re alitatea s-a or anizat su, (otecuzoma I, se pare că numai su, (otecuzoma II ea a cunoscut o e'oluţie$ Nimeni nu-l poate atin e pe împărat, 'eşmintele pe care le poartă, 'asele de care se ser'eşte s)nt imediat distruse sau distri,uite$ /Nimic nu i se putea re#uza, chiar imposi,ilul, şi el nu cerea nimic, chiar dacă nu putea #i luat, care să nu-i #ie imediat dat0$ .eniorii cei mai mari cînd 'eneau să-i 'or,ească tre,uiau să-şi părăsească mantalele #rumoase şi să îm,race altele mai sărace$$$ şi tre,uiau să intre desculţi, cu pri'irile plecate şi să nu-i pri'ească #aţa şi cu trei plecăciuni să spună4 .tăpîne, stăpînul meu, marele meu .tăpîn0$ %iaz del Castillo po'esteşte prima întîlnire dintre (otecuzoma şi Cortez şi #rica ce i-a apucat pe azteci cînd Cortez 'ru să-i dea

39

împăratului acolada, după ce îi dăruise un colier de sticlă4 /*ceşti mari seniori care-l însoţeau pe (otecuzoma îi reţinură ,raţul ca să nu-l îm,răţişeze deoarece considerau aceasta ca un semn de dispreţ0$ :Qersiunea aceasta este dealt#el con#irmată de însuşi Cortez care în cea de a doua scrisoare către Carol Nuintul, po'esteşte4 /(i-am scos un colier pe care îl purtam #ăcut din perle şi diamante de stidă şi i lam pus la ît$$$ am 'rut să-l îm,răţişez, dar cei doi seniori care-l însoţeau m-au ţinut cu mîinile ca să nu-l atin $$$0; *celaşi %iaz del Castillo descrie pe îndelete splendorile oraşului (e"ico, palatele, lu"ul de la curtea lui (otecuzoma4 ,,&entru masa lui (ontezuma, ,ucătarii pre ăteau pînă la trei sute de #eluri de mîncăruri cu sos$$$ &atru #emei #oarte #rumoase şi #oarte curate îi întindeau un #el de i,ric$$$ din timp în timp, i se aduceau cupe de aur #in care conţineau ciocolată$$$ *r #i atîtea de descris încît nu ştiu de unde să încep$ %ar pot spune pe drept cu-'înt că eram în admiraţie în #aţa ordinii şi a,undenţei care domnea în toate$0 %iaz descrie şi clădirile re ale4 /(ontezuma a'ea o clădire specială unde-şi adăpostea armele din care a'ea o mulţime, cele mai multe împodo,ite cu aur şi pietre preţioase$ < altă clădire era destiniată păsărilor$$$ în altă clădire trăiau animale săl,atice4 8a uari, lei, şacali, 'ulpi în compania a numeroşi idoli$$$ (arele (ontezuma a'ea nenumăraţi dansatori îşi 8on leuri$$$ !re,uie de asemenea să 'or,im de pietrari, de zidari, de dul heri$$$ #ără a uita pe numeroşii rădinari care în ri8eau rădini pline cu ar,ori ,ine mirositori şi cu #lori$0 < asemenea curte şi un asemenea ceremonial marcau, pare-se, o e'oluţie a puterii spre teocraţie$ Cu pri'ire la 'iitorul acestei societăţi oare, în #ond, nu dădea încă semne de slă,iciune nu a'em decît posi,ilitatea emiterii unor ipoteze$ *r #i putut să e'olueze spre un #el de democraţie prin 'enirea la putere a unor noi clase sociale$ *r -#i putut de asemenea, ni se pare, să se îndrepte spre o a#irmare mai puternică a 'alorilor sale, spre o e"a erare a setei de s)n e pe care o şi a'ea dealt#el si, paralel, spre o mistică a puterii re ale şi di'ine, împăratul ar #i putut #i zei#icat şi con#undat, #ireşte, cu 1uitzilopoo,tli, purtătorul ideolo iei aztece$ Dn capitolul intitulat /Gelul în care se ale eau seniorii0, .aha un e"plică modul în care se ale ea su'eranul$ ,,Cînd murea un senior sau re ele, pentru a ale e un altul, se adunau senatorii$$$ precum şi ,ătrînii din popor precum şi căpitanii, ostaşi îm,ătrîniţi în răz,oi$$$ precum şi satrapii$$$ 2i se adunau împreună în casele re ale şi acolo deli,erau şi hotăirau cine tre,uia să #ie seniorul şi îl ale eau pe cel mai no,il dintre seniorii de 'iţă 'eche, în 'iaţă care tre,uia să #ie 'iteaz,

3>

om încercat în tre,urile răz,oiului, îndrăzneţ şi plin de cura87 să nu ai,ă o,iceiul să ,ea 'in, să #ie pre'ăzător şi înţelept, crescut la calmecac :cole iu reli ios;, să ştie a 'or,i ,ine, să #ie inteli ent şi precaut, cura8os şi a#ectuos$$$ *ceastă ale ere nu se #ăcea prin scrutin sau 'ot, ci toţi discutau unuV cu altul, se puneau de acord asupra unui nume$$$ apoi ale eau alţi patru care erau un #el de senatori care tre,uiau să stea în prea8ma seniorului şi să #ie la curent cu toate tre,urile importante ale re atului$0 *m citat acest lun pasa8, pentru că ni se pare a #i plin de semni#icaţii$ Cole iul electoral se compunea deci din seniori :ascensiunea posi,ilă la putere a unei clase no,ile de'enită ereditară;, ,ătrîni :descendenţii 'echilor şe#i locali;, şe#i răz,oinici :tendinţa dinamică a societăţii; şi, în #ine, cei pe care .aha un îi desemnează su, numele de satrapi şi în care putem 'edea #ără îndoială pe reprezentanţii importanţi ai noilor clase :ne ustori, meseriaşi, etc;, ca şi cum noua societate aztecă ar #i început să #ie conştientă de propriile sale contradicţii$ Bi calităţile care se cereau noului tlatoani sînt re'elatoare4 educarea sa în cole iile reli ioase, deci în sînul celei mai istricte ortodo"ii, calităţile sale morale, so,rietatea sa şi, în acelaşi timp, calităţile de şe# răz,oinic$ *le erea celor patru mem,ri ai s#atului său pri'at dintre mem,rii #amiliei sale a'ea şi ea importanţa sa$ &rintre înalţii #uncţionari ai statului, era unul care ocupa o poziţie particulară, cihuacoatl" cel mai important dintre toţi, prim ministru şi totodată 8udecător suprem, comandantul armatei, re ent în a,senţa su'eranului$ 2l era sin urul dintre #uncţionarii statului oare nu era ales odată cu tlatoani, ci ales direct dintre descendenţii direcţi ai primului cihuacoatl o#icial, !lacaelel$ Itzcoatl :1-2>—1--6; a #ost acela care a încredinţat pentru prima oară această sarcină lui !lacaelel, #ără îndoială cel mai mare 9 eniu politic pe care 1-a a'ut lumea aztecă$ &rimul cihuacoatl 'a rămîne /primarul palatului0 în timpul domniei lui Itzcoatl, apoi su, urmaşii săi (otecuzoma I :1--6— 1->H;, #ratele lui !lacaelel, şi *"ayaoatl :1->H—1-H1;$ Importanţa lui !lacaelei ca in'entatorul unei Pax a!teca" a #ost atît de mare, încît #iii săi i-au succedat$ *ceastă poziţie #oarte specială a celui de al doilea persona8 din stat — #erment posi,il al unor tul,urări 'iitoare — i-a #ăcut pe unii autori să 'adă în el pe 'erita,ilul împărat, ereditar, şi în tlatoani un simplu şe# e"ecuti'$ %acă ipoteza aceasta ni se pare a #i #oarte e"a erată, nu

35

este mai puţin ade'ărat că pînă în 'remea Conchistei, descendenţii le islatorului !lacaelel au ocupat un loc important în a#acerile imperiului$ .u, tlatoani şi cihuacoatl :/#emeia şarpe0, după numele unei zeiţe al cărei mare preot #usese poate la ori ine;, peste cei patru consilieri principali se a#lă clasa teteuctin" a /şe#ilor0, cei care posedă titluri, slu8,e şi a'ere$ .e pare că această cate orie, poate compara,ilă cu no,leţea de ro,ă, a #ost şi ea ereditară, în con#ormitate cu principiul ale erii după descendenţă din aceeaşi t#amidie$ In această societate încă #oarte deschisă în care e"istau de8a clase sociale dar nu caste, se a#la în curs ide #ormare o no,leţe ereditară$ Copiii celor două cate orii pe care le-am 'ăzut mai sus — tlatoc şi teteuctin — se năşteau pilii" /prinţii0$ In palatul împăratului le era rezer'ată o sală specială, pilcalli" /casa no,ililor0$ In sînul lor e"istau două rade$ %e e"emplu în descendenţa re ală4 #iul re elui, #iul şe#ului, #iul preţuit :copilul soţiei le itime;, ,astardul re al, etc$ :Istoria principatelor *zcapotzalco sau !e"coco sînt pline de lupte între #iul le itim şi copilul concu,inei care-şi dispută puterea;$ %intre aceştia sînt aleşi am,asadorii, miniştrii 8ustiţiei, toţi marii demnitari din #uncţiunile pu,lice$ *m semnalat adesea caracterul încă deschis al societăţii în momentul Conchistei$ Oăz,oiul constituind 'aloarea primă, cei care se distin eau în răz,oi intrau în rîndurile no,ilimii$ .u, numele de 9uauhpipiltin /no,ilimea 'ulturului0, ei o,ţineau pri'ile ii4 erau dispensaţi de a plăti tri,ut, a'eau un loc în prea8ma împăratului în 9uauhcalli /casa 'ulturului0, unde #ormau un #el de consiliu de răz,oi$ .-ar putea crede că această clasă era sortită să capete mai multă importanţă în 'iitor şi totodată să #ie aceea de care puterea se temea cel mai mult$ Copiii marilor răz,oinici se năşteau pilii, dar ei nu a'eau dreptul să posede păm)nt şi rolurile care li se atri,uiau par să e"prime caracterul e"emplar al tatălui şi, totodată, neîncrederea cu care erau pri'iţi$ 2i erau oarecum e"ecutorii unor lucrări importante şi modeste totodată, #racţiunea cea mai periculoasă a societăţii, admirată şi în acelaşi timp respinsă$ *cest sentiment era întărit prin poziţia aparte a unei anumite clase de răz,oinici din sînul celor numite te9uia :cei care au #ăcut cel puţin patru prizonieri;$ *ceşti răz,oinici care se numeau otomi sau 9uachic" reprezentau un 'erita,il corp de elită în mar inea celorlalţi$ 2i #ăceau 8urăminte speciale — ca acela7 de a nu da niciodată înapoi — şi îi terorizau

3H

chiar şi pe ceilalţi răz,oinici$ 2rau atît de #eroci îndît nu li se puteau încredinţa însărcinări #undamentale$ In ei putem întrezări una din posi,ilităţile deschise aztecilor, un #el de o lindă măritoare în care me"icanii 'oiau dar se şi temeau să se recunoască$ In analizele clasice ale acestei societăţi, chiar noţiunea de /clasă mi8locie0 poate să pară a,erantă$ *m 'ăzut că e"istau două mi8loace principale pentru a a'ansa în lumea aztecă, am,ele în con#ormitate cu le ile destinului şi cu 'alorile admise4 sacerdoţiul şi răz,oiul$ &oate e"ista şi a treia cale de acces la putere care trecea nu atît prin ,o ăţie cît prin specializare$ 2ste 'or,a de #uncţionari, de meşteşu ari şi de ne ustori$ *ceste trei rupuri sociale, #oarte di#erite între ele, a'eau totuşi în comun #aptul că urcau pro resi' spre a'ere şi putere, #ără a #i recunoscuţi o#icial, că a'eau zeii şi tri,unalele lor :în a#ară de #uncţionari; şi că începeau să ai,ă propriile lor le i şi un spirit de castă$ 2i erau de asemenea departe de puterea centrală de'enită di'ină$ .tructura imperiului, autoritatea aztecă asupra unui teritoriu imens, etatizarea crescîndă presupuneau o ,irocraţie sporită, din ce în ce mai numeroasă şi chiţi,uşară, însărcinată să menţină ordinea aztecă, normele şi constrîn erile sale$ Guncţiunea pu,lică constituia în acelaşi timp un ,un mi8loc de a a,sor,i o clasă năs-cîndă, /micii no,ili0 care ar #i putut de'eni tur,ulenţi$ .e ştie că aztecii erau procesomani la nes#îrşit, că îşi petreceau o parte din timp în certuri pentru pietre de hotar sau de #rontieră, că statutul lor, adesea imprecis, necesita recur erea #rec'entă la o autoritate superioară, că morala lor strictă implica un personal numeros destinat să hotărască şi să pedepsească$ !reptat, după !laeaelel, se în#iinţează un aparat e"ecuti' şi represi', #uncţionarii se înmulţesc într-atPît încît, su, (otecuzoma, asistăm la o 'erita,ilă proli#erare de sarcini care de'in acum necesare pentru ,unul mers al unui stat de'enit prea reoi$ &rintre aceşti #uncţionari putem distin e, cu a8utorul lui K$ .oustelle, trei cate orii distincte4 în primul rînd u'ernatorii ţinuturilor luate de la inamic7 ei reprezintă puterea centrală, militară şi toto-odată administrati'ă$ *poi perceptorii însărcinaţi să strîn ă impozitele, să 'e heze la lucrarea pămîntului şi la ,una repartiţie a măr#urilor în caz de #oamete, pe scurt să asi ure administrarea corectă a puterii centrale$ 2i sînt tot atît de temuţi ca şi tlatoanii pe care îi reprezintă, în 8urul lor ra'itează mulţimea de #uncţionari de mai mică importanţă$ în #ine, a treia cate orie este compusă din 8udecători, numiţi de (otecuzoma personal, unii dintre nota,ili, iar alţii dintre oamenii din popor$ 2i sînt încon8uraţi cu cel mai mare respect şi nimeni nu îndrăzneşte să nu le asculte ordinele$

3A

(eseriaşii ocupau o situaţie particulară$ .ăpăturile e#ectuate la !eotihuac)n, de e"emplu, metropola perioadei clasice, au dat la i'eală temple dar şi palate şi ateliere unde lucrau pro,a,il #oarte mulţi meseriaşi$ *,undenţa şi ,o ăţia mărturiilor artistice ne #ac să credem că această clasă tre,uia să #ie numeroasă şi respectată, căci arta constituia şi ea un răspuns la cererea di'ină$ (ai tîrziu, !uia, capitala e#emeră a toltecilor, su, su'eranul său !opiltzin Nuetzalcoatl, a atins o #rumuseţe nee alată şi meşteşu arii săi o artă e"emplară$ /Qasalii săi erau toţi meşteri artizani în artele mecanice şi îndemînatici în lucrarea pietrelor 'erzi$$$ şi de asemenea în topirea ar intului şi #acerea altor lucruri$$$ şi :Nuetzalcoatl; a'ea case #ăcute din pietre 'erzi preţioase şi altele #ăcute din ar int şi încă altele din pene ,o ate$$$ şi toate aceste arte au a'ut ca ori ine pe Nuetzalcoatl0$ &rima capitală chichimecă a lăsat o amintire le endară în memoria popoarelor într-o asemenea măsură încît a tre,uit să a8un em în a-nul 1A-6 pentru ca ruinele oarecum modeste ale !ulei :1idal o; să #ie cunoscute ca acelea ale oraşului lui Nuetzalcoatl$ în ade'ăr, ceea ce a rămas este departe de splendoarea descrisă de cronici$ 2"plicaţia poate că se a#lă în s#îrşitul epopeii lui !opiltzin Nuetzalcoatl$ <,osit de cursele ce-i #useseră întinse de duşmani, Nuetzalcoatl /a dat #oc la toate casele din ar int şi din scoici pe care le a'ea şi a în ropat alte lucruri #oarte preţioase în munţi şi în rîpe$$$ şi a plecat la !uia0$ %ar, 'ai, re'elaţiile arheolo ice au #ost pînă în prezent destul de dezamă itoare îri acest domeniu$ *ztecii numeau tolteca pe meseriaşii îndemînateci şi tolteca:otl tot ce moşteniseră de la tolteci, toate lucrurile de artă, şi într-un anumit sens /#aptul de cultură0$ Cuceritorii au rămas stupe#iaţi în #aţa tempelelor, a somptuozităţii costumelor şi a lu"ului de la curtea împăratului$ Chiar risipa, atît de puţin con#ormă cu etica me"icană şi care de'enise o re ulă pentru tlatoani, presupune o producţie constantă şi a,undentă$ %ealt#el, tian9ui!tli :/tian- uis0;, pieţele, atestă un însemnat curent comercial e"istent între di'ersele re iuni ale imperiului şi o ,o ată producţie$ Dmpre8urul la unei, acolo unde se re#u iaseră succesi' oamenii din !eotihuac)n şi din !uia, e"istau comunităţi de meseriaşi specializaţi în pene ornamentale la *mantl)n şi în şle#uirea pietrelor scumpe la Cochimilco$ 2senţialul operaţiunilor comerciale pro,a,il că se ,aza pe troc$ .e ştie totuşi că me"icanii posedau anumite tipuri de monedă$ (antalele de sto#ă ţesută erau #oarte căutate$ *ceastă unitate a'ea ca multiplu ,alotul de douăzeci de ,ucăţi :aztecii a'eau un sistem de numeraţie cu ,aza de douăzeci;$ 2i #oloseau de asemenea cotoare de pene umplute

-6

cu pudră de aur sau cu unele produse rare 'enite din re iunile tropicale, ca penele de păsări preţioase sau ,oa,ele de cacao, de care me"icanii erau #oarte amatori şi care reprezentau o 'erita,ilă unitate #racţionară, mer înd pînă la un sac de H666 :26C26"26; de ,oa,e$ In #ine, se pare că micile securi în #ormă de tau, care se tra pro,a,ili din treparaul din &eru, au a8uns în 'alea <a"aea în secolul al ClII-ilea, alpoi în (e"icul central unde reprezentau o monedă #oarte apropiată de sensul european4 con'enţională, neconsuma,ilă şi neperisa,ilă$ Căile de schim, dintre toate re iunile aicitualului (e"ic sau (ezoameriea sînt un #apt 'echi, mult anterior aztecilor dar dez'oltat de ei$ %in preclasicul îndepărtat, 8adul, materia preţioasă prin e"celenţă, pare să #i #ost e"tras de olmeci în Juerrero pe coasta &aci#icului, destul de departe de actualul !a-,asco, lea ănul ci'ilizaţiei lor$ +itoralul &aci#icului pare să #i #ost prin 'ocaţie orientat spre schim,urile cu *merica de .ud$ %e8a ceramica din protoclasic :între anii 1 şi 366 e$n$; e'ocă mult mai mult prin #orme şi moti'e pe aceea din unele 'ăi din sudul &erului decît pe aceea din restul (ezoamericii$ &relucrarea aurului şi a metalelor se dez'oltă în *merica centrală sau în Colum,ia mai de'reme decît în (e"ic$ Gără îndoială că ea a8un e de pe ţărmul &aci#icului şi !ehuantepec pînă în 'alea <a"aca unde mi"teeii, înainte munteni săl,atici, încep să e"celeze în acest meşteşu $ LeuT aurarilor, Ciipe !otec, /.tăp)nul nostru 8upuit0, era o,iectul unui cult special$ +a ori ine, #ără îndoială zeu al 'e etaţiei şi al renaşterii sale, el este o,iectul $ritualurilor de 8upuire$ &reoţii îm,racă pielea sacri#icatului care, în ăl,enindu-se, e'ocă #oiţa de aur pe care o ciocănesc aurarii$ En templu special, <opico /locul lui ?opi0 îi este rezer'at în incinta sacră din (e"ico$ *ceşti ?opi constituie o populaţie săl,atică din actualul Juerrero, care a rezistat pînă la capăt cuceririi aztece$ %acă măr#urile circulau, meseriaşii — dintre care cei mai îndemînatici erau chemaţi la curtea su'eranului me"ican — se deplasau şi ei în mod #rec'ent$ *rheolo ul sau conser'atorul de muzeu are o sarcină di#icilă4 piesele din metale preţioase, mozaicurile şi 8adul sculptat, de e"emplu, sînt adesea lucrate de artişti mi"-teci, chiar dacă sînt consideraţi azteci$ *oum c)ţi'a ani, lucrările dez ropau în apropierea catedralei din (e"ico :construită (n ă locul unde se înălţa templul lui 1uitzilopoehtli;, o ascunzătoare din epoca aztecă care conţinea o,iecte contemporane şi, totodată, 8aduri mi"-tece, #i urine în stil mezcala din îndepărtatul Juerrero care mărturisesc atît importanţa

-1

curentelor de schim, cît şi perenitatea anumitor tipuri de o,iecte în ustul aztecilor$ .e ştiu puţine lucruri despre 'iaţa cotidiană a acestor artizani, mai ales a acelora care nu erau specializaţi în meserii artistice$ 2i trăiau în propriile lor cartiere, a'eau poate — cel puţin în ceea ce pri'eşte unele delicte — propriile lor tri,unale$ &lăteau impozitul ca cetăţeni, dar nu #ăceau cor'ezi$ Giecare corporaţie îşi a'ea săr,ătorile sale proprii$ *urarii a'eau cultul lui Cipe !otec4 /In această săr,ătoare a lunii (lacaxipehuali!tli cînd 8upuiau o mulţime de prizonieri, unul din preoţi îm,răca pielea unuia dintre prizonieri şi ast#el îm,răcat de'enea ima inea zeului !otec$$$ i se o#ereau tru#andale$$$0 Cît despre şle#uitorii de pietre preţioase, ei adorau patru zei — Chiconahui Izcuintli, Naualpilli, (achuicalli, Cinteotl — şi le #ăceau ru ăciuni şi sacri#icii /şi acesta a'ea loc la Cochimilloo, căci ei spuneau că strămoşii şle#uitorilor de pietre preţioase 'eneau din acest sat şi că de acolo 'eneau toţi aceşti meşteşu ari0$ Cei oare prelucrau penale a'eau ca zeu pe Coyotlinaual etc$ In s#îrşit, #apt curios de notat, .aha un care constituie cea mai si ură şi $mai o,iecti'ă din sursele noastre, insistă mereu asupra #aptului că 'irtuţile morale sînt cele care #ac ,unul meşteşu ar$ Cea de a treia dintre aceste clase mi8locii, #ără îndoială cea mai dinamică, este #ormată din pochteca" ne ustorii$ Ii datorăm lui K$ .oustelle unele e"celente analize cu pri'ire la rolul special 8ucat de această clasă care reprezintă #ermentul cel mai pro,a,il a unor discordii 'iitoare şi, totodată, clasa cea mai atipică în raport cu modelul societăţii secolului al CQ-lea$ &uterea ne ustorilor 1pochteca2 începe la !latelolco, înainte ca acest oraş să cadă su, dominaţia !enochtitl)nului$ %upă Chimal-pahin, acolo au do,îndit ei în 196dreptul de cetate$ 2i a'eau un statut special, propriile lor tri,unale :care 8udecau şi delictele cele mai ra'e, ceea ce este #oarte curios dacă ne îndim la caracterul e"clusi' al puterii 8udiciare me"icane;, propiile lor săr,ători şi propriul lor zeu ?acatecuhtli$ &rin pochteca nu tre,uie să înţele em pe toţi cei care 'indeau în piaţă sau în oraş dar care aparţineau altor clase — ţărani ce 'indeau o parte din porum,ul lor, de e"emplu — ci o corporaţie aparte, specializată mai ales în comerţul cu re iunile îndepărtate$ !ranzacţiile comerciale cu re iunile cele mai îndepărtate ale imperiului aduceau /materiile prime0 :,um,acul din re iunile calde, penele de păsări preţioase 9uet!al sau calchihuitl" piatra 'erde, plătite ca tri,ut lui tlatoani din (e"ic; şi trimiteau, în schim,, produsele manu#acturate spre zonele unde meşteşu urile erau mai puţin e'oluate decît în capitală, toate a-ceste schim,uri cădeau în sarcina

-2

ne ustorilor$ 2i or anizau în acest scop cara'ane care tre,uiau să parcur ă trasee lun i şi de multe ori #oarte periculoase$ * a8uns pînă la noi relatarea despre nişte ne ustori încercuiţi timp de patru ani în apropiere de istmul !ehuantepec care au reuşit să se eli,ereze prin propriile lor mi8loace, #ără a8utorul unor întăriri din capitală$ +a întoarcere, cu părul crescut lun , cu chipurile #eroce, ei depuseră darurile lor înaintea su'eranului me"ican de pe atunci, *huizotl$ *cesta îi #elicită, îi numeşte /unchii mei0 şi le acordă unele pri'ile ii, ca acela de a purta ornamente la,iale :cu o restricţie7 nu în #iecare zi, ca no,ilii, ci numai cu prile8ul marilor săr,ători;$ 2i sînt consideraţi acum ca /mesa erii re elui0$ Ne ustorii se ,ucurau, în a#ară de cele arătate mai sus, de numeroase pri'ile ii printre care acela de a cumpăra scla'i$ %ispensaţi de ser'iciul militar, de muncile manuale şi de ser'iciul personal, în momentul conchistei copiii lor do,îndiseră dreptul de a #rec'enta cole iile :calmecac; împreună cu #iii de no,ili$ *st#el, ne ustorii reprezentau o clasă aparte care nu se inte rase în sînul societăţii$ 2i îşi transmiteau atri,uţiile şi se căsătoreau între ei$ *ceastă endo amie ne #ace să ne între,ăm dacă această societate, încă atît de deschisă, atît de departe de scleroză în alte domenii, n-ar #i s#îrşit prin a e'olua spre un sistem de caste în care ne ustorii ar #i constituit primul 8alon, e"clus de celelalte şi, totodată, e"cluzîndu-le$ In epoca de care ne ocupăm, statutul lor era paralel cu acela al societăţii, căci dacă uni'ersul o#icial era ierarhizat, acela al ne ustorilor era deasemenea şi, într-un mod destul de ciudat, el re#lecta aceleaşi 'alori$ *-'eau şi ei rade după merite$ &rintre cei mai onoraţi #i urau /cei care au o#erit scla'i -pentru sacri#iciu0, apoi /cei care încercuiesc inamicul0, apoi /cei săl,atici0, tealtianime" te:aualoua-nime" te9uanime. %e #apt, dacă aceste titluri ierarhice pot #i e"plicate în parte prin caracterul a'enturos al e"pediţiilor ne ustorilor în ţintuiturile îndepărtate, complet sau încă parţial supuse dominaţiei aztece, moti'ul este #ără îndoială mai pro#und şi arată eternul proces de recuperare al aztecilor$ *ntropo#a ia cu caracter ritual pare le ată în special de casta ne ustorilor$ In luna Pan9uet!uli!tli" ne ustorii se duceau la *zeapotzaiioo pentru a cumpăra scla'i$ 2i îi spălau şi îi hrăneau /pentru ca ast#el carnea isă le #ie mai ustoasă cînd 'or #i $tăiaţi pentru a #i mîncaţi0$ 2raiu aleşi cei ornai #rumoşi, cei ,care dansau mai ,ine, a'eau esturi #rumoase şi ,ună dispoziţie, nu a'eau nici o pată pe corp, nu erau cocoşaţi şi nici prea raşi$$$0 *cest prizonier per#ect, care urma să #ie sacri#icat zeilor şi mîncat de către /cei mai ,uni0 dintre ne ustori, apare ca un su,stitut al

-3

răz,oinicului prins în luptă, un mi8loc de a hrăni zeul şi a întreţine ordinea cosmică, dar şi de a #ace să participe la aceasta totalitatea ne ustorilor4 /.întem cu toţi $reuniţi aici, seniorii şi şe#ii ne ustorilor, tu oare eşti ,pu4ternic şi cura8os, care eşti o,işnuit cu truda drumurilor, pe care îţi rişti 'iaţa şi sănătatea, o,işnuit să co,ori şi să urci #ără (că rîurile, prăpăstiile şi munţii$$$0 In timpul acestor mari călătorii, ne ustorii do,)ndeau ,o ăţii imense pe care tre,uiau să le tăinuiască, deoarece ,o ăţiile constituiau numai recompensa #aptelor de răz,oi şi erau distri,uite de puterea centrală$ !otul se petrecea ca şi cum no,ilimea, atît cea cu caracter reli ios cît şi cu caracter militar, presimţea pericolul pe care îl reprezenta această clasă din ce în ce mai ,o ată şi mai independentă$ I se cerea să se plece şi să se pre#acă, să poarte mantale ciripite, să-şi ţină pri'irile în 8os, să nu încerce să ri'alizeze în or oliu cu clasele diri uitoare o#iciale$ *ceşti ne ustori care reprezentau mereu a'an arda penetraţiei aztece erau în e ală măsură temuţi şi urîţi$ Circulînd la mar inile re iunilor necunoscute, ei aduceau noutăţi #ără îndoială preţioase pentru puterea centrală din oare tră eau se pare un pro#it pentru a-şi a-meliora statutul lor relati' precar4 condamnaţi în secret, mereu în um,ră, /spioni0, soldaţi nemărturisiţi, ,ucurîndu-se de onoruri pe care nu a'eau dreptul să le #acă pu,lice$ .aha un con#irmă aceasta în di'erse rînduri4 /*ceşti ne ustori erau de8a un #el de ca'alleros şi a-'eau însemne particulare pentru #aptele lor mari7 dacă a'ea loc o ser,are, ei nu le purtau, dar purtau mantale din #i,re de a a'e #rumos ţesute0$ Bi, mai departe, această #rază semni#icati'ă4 /$$$ne ustorii, care erau ca nişte căpitani şi soldaţi neo#iciali$$$0 *st#el, dacă primului rad de răz,oinici :adică cei care au #ăcut $patru prizonieri;, corespundea la ne ustori #aptul de a #i o#erit prizonieri ca sacri#iciu, adică 'ictima prinsă în răz,oi de unii echi'alia %E 'ictima cumpărată de alţii, se pare că într-ade'ăr această castă paralelă n-a putut #i admisă şi recuperată de societatea o#icială decît ascunzînd parţial #aptele îndărătul unei #icţiuni răz,oinice$ %UIT ILOPOC%TLI SAU 'OINŢA DE A "N'IN$E *m a'ut mai înainte prile8ul să 'edem pro#ilîndu-se o reli ie de o e"tremă comple"itate, a cărei importanţă cotidiană este e"cepţională$ Nimic n-ar 8usti#ica, nimic ,n-ar e"plica 'iaţa în timpul aztecilor #ără ponderea zeilor şi a miturilor$ Bi alţii înaintea noastră au încercat să înţelea ă pentru ce anumite popoare şi-au creat zei imposi,il de

--

îndurat$ Nu este locul aici pentru e"puneri amănunţite$ *m putea ăsi e"plicaţii de ordin eo ra#ic ale acestui #enomen4 îndelun ata mi raţie prin deşert, precaritatea 'ieţii cotidiene, insta,ilitatea a-cestei re iuni 'ulcanice7 şi de ordin istoric7 destinul de paria al acestei mici populaţii, necesitatea de a se a#irma mai repede şi mai puternic pentru a supra'ieţui$ %acă studiem reli ia aztecă, încercăm chiar de la început o mare perple"itate4 cum putem recunoaşte un chip di'in printre atîtea metamor#oze = 3a chiar, cum putem deose,i ceea ce este di'in de ceea ce nu este = Cum să a#lăm în ce şi în cine credeau aztecii = !re,uie să precizăm că în secolul al CQI-lea, reli ia nu putea #i pri'ită ca un tot$ 2a di#erea în #uncţie de clasele sociale, de straturile sociale care au a'ut #ără îndoială e'oluţii distincte$ Cea mai mare parte din ceea ce a a8uns pînă la noi este o reli ie /re îndită0, un #ruct al meditaţiilor preoţilor$ Numai arta poate uneori să mărturisească 'arietatea reprezentărilor reli ioase$ In primul rlnd — şi #aptul pare să condiţioneze tot restul — în centrul acestei reli ii se ăseşte ideea unei insta,ilităţi pro#unde a lumii, ideea că nimic nu este de#initi', nici per#ect, că orice creaţie este pro'izorie, că echili,rul lumii este precar$ Enul dintre miturile pe care îl înîtlnim cel mai des atît în manuscrise cît şi în sculptură este acela al celor cinci .ori sau creaţii care, toate, se s#îrşesc prin cataclisme$$$ .-a 'or,it mult despre caracterul amoral al reli iei aztece$ Cu toate că această idee, după cum 'om 'edea, tre,uie să #ie corectată, este si ur că o lume condamnată acordă puţin loc eticii$ 3inele şi răul, 'alorile morale, nu pot #i niciodată escatolo ice$ Gaptul e"plică anumite trăsături speci#ice ale acestei reli ii4 ne area indi'idualităţii, aparenta anarhie a destinului su#letului după moarte, pesimismul care nu este un pesimism 'erita,il ci o supunere$ *pare o primă di#icultate4 ce se înţele e prin reli ia aztecă = *'em ou pri'ire la ea mărturii de toate #elurile, din care cele mai uşor desci#ra,ile sînt cele ale primillor cuceritori spanioli care au cunoscut-o, precum Cortez sau %iaz del Castillo$ 2i mărturisesc, surpriza resimţită de o lume în #aţa celeilalte, necesitatea de a-şi linişti conştiinţa$ (ai tîrziu, primii călu ări predicatori care iau sosit în Noua-.panie — şi printre ei primul 'erita,il etnolo american Gra 3ernardino de .aha un — s-au pasionat de această ci'ilizaţie$ %ar pentru ei /celălalt0 era anticristul$$$ *lte mărturii scrise cu caractere latine de călu ări ca

-9

!orIuemada sau de descendenţi ai no,ililor me"icani ca I"îtli"ochitl sau !ezozomoe, nu mai sînt de prima mînă$ .pre deose,ire de .aha un care a cules Ppo'estirile indienilor culti'aţi care practicaseră şi mai practicau încă în secret 'echea reli ie, aceştia nu mai ţin seama decît de tradiţie, de /ceea ce se spune0 — unii pentru a 8usti#ica 'iolenţa Conchistei, alţii pentru a 8usti#ica atitudinea strămoşilor lor$ (ărturiile cele mai directe şi care ar tre,ui să #ie cele mai semni#icati'e sînt cele relatate — în piatră sau pe hîrtie — de către indienii înşişi pentru a-şi cinsti zeii cînd erau încă 'ii, suscepti,ili, dăunători, dar uneori şi ,ine'oitori$ %ar materialul este atît de ,o at aici, iar ştiinţa americanistă atît de la început, :încît icono ra#ia zeilor se a#lă încă în #aza de de,ut în această pri'inţă$ în ciuda unor #oarte importante studii pe care le datorăm lui .eler, Caso, .oustelle, .pranz, in#inita comple"itate a materialului lasă destul loc cercetătorilor pentru ani între i de studiu$ Indienii îşi consemnau analele în cărţi #ăcute din hîrtie 'e etală sau din piei de cer'i-dee, cărţi care nu ne-au par'enit toate$ 2i păstrau ast#el calendarele di'inatorii care re izau întrea a 'iaţă a tri,ului$ Chiar în epoca în care au #ost #ăcute, aceste cărţi erau scrise şi citite doar de către tonalpouh9ue" preoţi specializaţi$ 2rau deci manuscrise ezoterice, pe care omul de rînd le-ar #i putut numai ou reu desci#ra$ In ele #iecare zeu era reprezentat cu întrea a comple"itate a atri,utelor sale şi era pus în le ătură cu direcţiile uni'ersului, zilele pe care le u'ernează, animalele care îi aparţin, etc$ &are că totul a'ea o anumită importanţă4 aşezarea în pa ină, culorile, #orma #iecărui moti', raporturile dintre ele$$$ şi dacă nu ai desci#rat totul, 'ei comite #ără îndoială multe reşeli$ Oaporturile dintre zei sînt atît de su,tile încît este uneori #oarte reu să-i identi#ici$ %upă .eler, s-a sta,ilit un anumit număr de atri,ute semni#icati'e pentru #iecare zeu4 Cipe !otec şi ,oneta sa ţu uiată, Nuet-zalcoatl şi pieptarul de scoici, !laloc şi ochii săi ca nişte ochelari7 dar adesea 8ocul era mai di#icil$ Chalchiuitlicue, soţia lui !laloc poartă şi ea ochelari ca pe monolitul de la Coatlich)n sau pe stela de la !iFail7 ,oneta ţu uiată împodo,eşte adeseori capul zeilor ?opi7 Nuetzal-coatl uneori nu poartă nici pieptarul, nici ornamentele din urechi în #ormă de 'olută$$$ %ealt#el, înrudirea zeilor este înscrisă chiar în mit$ !onacatecuhtli şi !onacacihuatl dau naştere la patru #ii care s)nt toţi pătau 'ariante ale lui !ezcatlipoca

->

şi se deose,esc numai prin c)te'a trăsături, cum ar #i culoarea, în s)nul unei aceleiaşi identităţi4 !ezcatlipoca roşu :(i"coatl-Cama"tli sau Cipe !otec;, !ezcatlipoca ne ru, !ezcatlipoca al, :Nuetzalcoatl;, !ezcatlipoca al,astru :1uitzilopochtli;$ (ărturiile care ne-au #ost lăsate de 'echii me"icani în piatră, în hips sau ceramică, pun aceleaşi pro,leme$ în primul r)nd, este ştiut că na mai rămas, practic 'or,ind, nimic din arhitectura aztecă$ (e"ico a a'ut durerosul pri'ile iu de a #i #ost unul din sin urele oraşe din lume complet distrus şi imediat reconstruit$ %e aceea, numai în re iunile de la mar inile imperiului mai pot #i ăsite cîte'a 'esti ii$ %e #apt este 'or,a, în eneral, de lucrări de#ensi'e sau /pro'inciale0 care nu permit interpretări precise4 templele din Cali"tlahuaca sau din !enan o, construite în ţinutul tri,ului matlazin a, dar su, dominaţie aztecă, sau mica piramidă 1uatusco pierdută în 'e etaţie la Qeracruz şi care pare-se că nu era altce'a decît sanctuarul unui a'anpost$ !otuşi, cunoaştem astăzi întinderea şi ma ni#icenţa locurilor de cult, arătate atît de eloc'ent de cronicari ca %iaz del Castillo precum şi de numeroasele şi importantele descoperiri #ăcute cu prile8ul săpăturilor e"ecutate în ultimii ani pentru metroul din (e"ico$ în #ine, arta plastică a su#erit aceleaşi 8a#uri şi stricăciuni ca şi manuscrisele$ Cortez, primul, cînd a 'ăzut aceste statui de pe care picura încă sîn ele, le-a s#ărîmat şi le-a înlocuit cu /*de'ărata Cruce0$ (uzeele sînt pline de opere aztece care totuşi sînt pro,a,il puţine în raport cu ceea ce tre,uie să #i produs o întrea ă clasă de meşteşu ari specializaţi în ser'iciul zeilor$ < simplă 'izită în sala (e"ica a (uzeului Naţional de *ntropolo ie şi Istorie din (e"ico este su#icientă pentru a ne con'in e de per#ecţiunea tehnicii, de ,o ăţia inspiraţiei şi de caracterul /an a8at0 al artei aztece$ Gără îndoială că nu e"ista o sin ură reli ie aztecă, ci mai multe, trăite cu intensităţi di#erite, în #uncţie de caracterul lor o#icial sau pri'at, depinzînd desi ur de oamenii care le practicau, dar mai ales de clasele sociale, de ori inea etnică, de apropierea #aţă de puterea centrală etc$ în centrul tuturor acestor reli ii, oricare ar #i #ost ele, a'em certitudinea despre care am mai 'or,it4 a insta,ilităţii lumii$ înaintea erei noastre au e"istat alţi patru .ori$ Qersiunile se deose,esc puţin, dar toate concordă în ceea ce pri'eşte #ondul$ Noi 'om urmări pe aceea o#icială din !enochtitl)n$ &rimul .oare se numea nauiOcelotl :/patru-Ka uar0;$ 2l a'ea ca elemente pămîntul, ca zeu pe !ezcatlipoca$ &ămîntul era populat de uriaşi care au #ost distruşi de 8a uari$ Cel de al doilea .oare, naui-&hecatl :/patru-Qînt0;, a'ea ca

-5

element 'întul şi ca zeu pe Nuetzalcoatl$ 2l a #ost distrus de ura ane, iar oamenii supra'ieţuitori au #ost trans#ormaţi în maimuţe :ceea ce permite e"plicarea numeroaselor reprezentări ale lui Nuetzalcoatl su, #orma sa 2hecatl, zeu al 'întului, #i urat ca o maimuţă care su#lă;$ Qine apoi naui-5uiahuitl :/patru-&loaie0; a'înd ca element #ocul, ca zeu !laloc, şi care a #ost distrus de o ploaie de #oc$ 2l a cedat locul lui naui-#tl :/patru-*pă0;, .oarele de apă, închinat lui Cnalchiuitlicue :/Cea care are o #ustă de pietre 'erzi;, soţia lui !laloc şi, ca şi acesta, zeiţă a apei, a ploii7 oamenii sînt trans#ormaţi în peşti după un potop teri,il$ *stăzi trăim în cel de al cincilea .oare, naui-Ollin :/patru-Cutremur0; care 'a #i distrus de în rozitoare cutremure de pămînt$ *cest mit este ,o at în semni#icaţii$ Dn #uncţie de 'ersiuni, duratele erelor nu concordă între ele, cu toate că #iecare este un multiplu de cincizeci şi doi, /secolul aztec0$ &rimul său sens, cel mai lizi,il, este că lumea noastră este la #el condamnată ca şi precedentele, şi că nu este întru nimic mai per#ectă$ %ar tre,uie să pri'im mai departe$ Cele patru elemente pămînt-aer-#oc-apă au e"istat dinainte$ Cei patru zei !ezcatlipoca Nuetzalcoatl-2hecatl !laloc Chalchiuitlicue, cu reţeaua comple"ă de culori şi apartenenţe, au e"istat dinainte şi odată cu ei, ceea ce ei sim,olizează4 !ezcatlipoca, zeu al răz,oiului la tolteci, modelul aztecilor7 Nuetzalcoatl, zeul îndirii şi al artelor7 !laloc, ,ătrînul zeu al ploilor, al 'echilor populaţii a ricole7 Chalchiuitlicue care pare să du,leze aici pe !laloc — ploaie de #oc — ploaie de apă — dar care reprezintă poate şi culoarea 'erde, aceea a 8adului şi a smaraldului, a tuturor lucrurilor preţioase, a sîn elui omenesc$ Ce ne rămîne nouă, oamenii celui de al cincilea .oare = Insta,ilitatea, cutremurul de pămînt, dezlănţuirea #orţelor chtoniene, distru erea în măsura în care este sinteză$ .oarele nostru este închinat lui !onatiuh,, un zeu, în de#initi' cam teoretic deoarece este recuperat în toate întruchipările sale de către alţi zei$ &e !ezoatlipoca l-am putut cali#ica drept un ,,anti-.oare0 prin aceea că reprezintă mersul soarelui prin tene,re$ Cît despre Nuetzalcoatl, el este soarele care apune, iar 1uitzilopochtli soarele trium#ător la Lenit$ !onatiuh apare aici ca un numitor comun, deoarece cele patru ere precedente se numeau .ori şi erau închinate altor zei$ 2l este /centrul calendarului solar0, acest mare monument unde apare la mi8loc scoţînd lim,a #ără îndoială pentru a cere sîn e omenesc$ 2ste deci de înţeles neliniştea care se putea înstăpîni$ !oţi, începînd

-H

cu împăratul, aşteptau semnele care 'or anunţa s#îrşitul acestei lumi$$$ Cel de al doilea caracter care ne apare ca #iind esenţial în această reli ie, este #ără îndoială politeismul său nes#îrşit, înscris şi el în$ %upă unele te"te, ouiplluil primordiali !ona-4atecuhtli şi !onacacihuatl :/.eniorul şi %oamna .u,zistenţei0; numiţi şi <metecuhtli şi Nmecihuatl :/.eniorul şi %oamna %ualităţii0; ar #i dat naştere unui cuţit de sacri#iciu care, eăzînd pe cîmpiile de la miazănoapte :de unde me"icanii se ştiau că sînt şi 'oiau să #ie de naştelre; ar #i născut patru sute de zei, adică zeii #ără număr, mulţimea zeilor$ %upă o altă 'ersiune, aceea din 6istoria de los $exicanos por sus Pinturas" aceşti doi principi creatori trăiau în cel de al treisprezecelea cer /al cărui început nu 1-a ştiut nimeni0$ Bi au născut patru #ii oare se numeau toţi !ezeatlipoca şi u'erna #iecare oiţe un punct cardinal al spaţiului$ *cest mit pare să #ie de ori ine tolteeă :prin locul acordat lui !ezcatlipoca şi lui (i"-coatl;$ !rans#ormarea sa de mai tîrziu acordă un rol special lui 1uitzilopochtli, zeul tri,ului ales, /pentru că era cel mai răz,oinic0$ Ni se spune, mai departe, ,,că el s-a născut #ără carne, numai din oase, şi a rămas aşa şase sute de ani$$$0 :ceea ce pre#i urează poate destinul o,scur al aztecilor;$ *poi, doi din aceşti patru #ii au #ost însărcinaţi, după o lun ă perioadă de inacţiune, să :creeze .oarele$ Nuetzal-coatil şi 1uitzilopochtli sînt cei doi zei aleşi$ 2i au creat întîi #ocul, apoi un semisoare /care ne#iind între nu strălucea tare, ci numai puţin0, apoi un om şi o #emeie, Cipactonal şi <"o-moco /şi ei le-au cerut să culti'e pămînPtul, iar #emeia să toarcă şi să ţeasă0 — /şi din ei s-au născut oamenii de rînd care nu se distrează niciodată ci muncesc mereu0$ Leii dau apoi lui Cipactonal ,oa,e de porum, pentru ca el să poată 'indeca şi să procedeze la tehnici di'inatorii$ *u urmat apoi creaţia calendarului, a zeilor in#ernului şi ai cerului şi încă a lui Cipactli, monstrul care a creat ila rondul său pămîntul, etc$ %upă părerea noastră, această creaţie are ce'a anarhic pentru că cultura noastră ne-a în'ăţat să )ndim în termenii unei lumi or anizate, ierarhizate, ordonate în 8urul unor elemente şi în raport cu o îndire monoteistă$ +a azteci, nimic compara,il$ %eoarece am pomenit în altă pante de #luiditatea re nurilor, 'iziunea me"icană 'ede contrarii acolo unde noi 'edem contradicţii$ Oe nurile nnau o natură speci#ică$ En zeu, în #uncţie de dispoziţia sa, se poate trans#orma în om, în piatră, în aer, în animal$ !ezoatlipooa este un 8a uar$ *lun at, Colotl :care este

-A

de asemenea Nuetzalcoatl; se trans#ormă în du,lu ştiulete de porum,, în a a'ă du,lă, în peşte, în cîine, etc$ în 'remea mi raţiei, cei patru preoţi ai lui 1uitziilopochtli îi purtau e#i ia, #ără îndoială su, #orma unui cuţit sacri#icial care era zeul$ %e asemenea, Cihuacoatl cînd plîn e la răspîntia drumurilor pe #iul său mort, ea nu lea ănă decît un cuţit de sacri#iciu$$$ &utem atunci 'or,i de politeilsm = <rice poate #i zeu sau una din mani#estările sale$ Neliniştea omului me"ican, în sînuil unei lumi ameninţate, apare şi aici$ &uterile di'ine mai tari decît el şi mai li,ere, se pot mani#esta su, orice #ormă, uneori ,ine'oitoare, dar de cele mai multe ori Ppericuloasă şi ostilă$ Dn această atitudine putem ăsi una din e"plicaţiile relati'ei uşurinţe a Jonehistei4 noul zeu al creştinilor, în'in ător, reprezentat su, #orma unei oruci, nu putea surprinde întru nimic pe indieni$ En alt mit apăsa reu asupra lor4 acela al creaţiei .oarelui nostru$ Qersiunea cea mai curentă adoptată este cea raportată de .aha un$ Leii se întrunesc la !eotihuac)n pentru a a#la, după eşecul celor patru omeniri precedente, cine 'a primi sarcina de a crea .oarele şi +una$ Dn această adunare #i urează Nuetzalcoatl-2hecatl, !ezoatlipooa, (i"coatl, alţi zei, precum şi patru zeiţe$ En prim zeu, !eecizteeatl se prezintă şi spune4 /Qoi aprinde lumea0$ %ar cine 'a #i celălalt = !oţi zeii se recuză şi se întorc spre un mic persona8 di'in /care nu prea era luat în seamă0$ 2i îi spun4 /Gii tu cel oare luminează, ,u,osule mic0$ !eecizteoatl şi Na-nahuatzin aprind un #oc şi #ac penitenţă timp de două zile$ Cei doi concurenţi aduc o-#rande$ &rimul, lucrurile cele mai preţioase — aur, pene de Nuetzal, coral$ Cît despre Na-nahuatzin, el nu o#eră decît lucruri #oarte umile — snopi de trestie, spini de a a'e şi propriu său s)n e /iar în loc de copal, el o#eră coa8a ,u,elor sale0$ în #aţa 8ăratecului aprins de patru zile, !eicciztecatl dă înapoi$ /încearcă de patru ori, dar nu îndrăzneşte să #acă nimic0$ Leii se întorc atunci spre Nana-huatzin4 /încearcă Ptu0$ 2l se aruncă în 8ăratec, iar Pdupă el, ri'alul său, apoi un 'ultur şi un 8a uar$ &e urmă, zeii se aşază să aştepte ca să 'adă /prin ce parte 'a ieşi Nanahuatzin0$ /Enii pri'eau spre răsărit şi spuneau, pe aici tre,uie să răsară soarele7 cu'intele lor erau ade'ărate0$ Intîi iese .oarele, apoi +una, din aceeaşi parte şi la #el ide strălucitoare$ Leii, simţitori la nedreptate, hotărăsc să întunece #aţa +unii şi îi aruncă un iepure /şi ea rămîne aşa cum este astăzi0$ %ar cele două astre erau moarte, nu se mişcau şi adunarea di'ină se consultă din nou4 /Cum am putea trăi aşa =0 Bi, în #ine, #raza esenţială4 /.ă murim cu toţii şi să #acem ca .oarele să )n'ieze prin moartea noastră0$ Enul dintre ei este numit

96

ca să-i omoare pe toţi, cu e"cepţia lui Colotl care scapă şi se ascunde4 /< zeilor, #aceţi ca să nu mor T0 2l se ascunde într-un lan de porum, şi de'ine ştiulete du,lu, în a a'e şi de'ine a a'ă du,lă, în apă şi de'ine a"olotT :,atracian din la une cu în#ăţişare monstruoasă;$ *colo este a8uns din urmă şi omor)t$ %acă am insistat mai mult asupra acestui mit este în primul rînd pentru că, prin chiar #orma sa, aşa cum este raportat de .aha un7 el e'ocă un dialo teatral, unde zeii se dispută omeneşte, ie este #rică, se ascund şi s#îrşesc prin a se 8ert#i$ *poi pentru că sim,olismul său pare a #i #oarte ,o at, opoziţia dintre !ecciztecati — /cel din scoici marine0, apa, #emeia, slă,iciunea, luna — şi Nanahuatzin — soarele, principiul masculin — poate #i citită şi ca opoziţia dintre ,o ăţia Ptri,urilor instalate mai dinainte, care posedau secretul artelor :armele lu"oase, podoa,ele, etc$; şi tinerii Nahua, săraci, dispreţuiţi, înarmaţi doar cu lemn, hîrtie şi trestie$ Kocul su,til al înrudirilor di'ine #ace de asemenea ca cei doi zei să apară ca du,lete, momente sau a'ataruri ale altor #i uri di'ine despre care am arătat cît de mult le plăcea să se disimuleze$ Nanahuatzin este #ără îndoială şi Nuetzaleoatl, după cum este şi Colotl, laşul care încearcă să #u ă, dar care 'a mer e, într-o altă 'ersiune a mitului, să caute oseminte în re atul morţilor ca să creeze omenirea$ 2senţialul acestui mit pare să #ie #raza4 /să murim toţi şi să #acem ca .oarele să în'ieze prin moartea noastră$0 2a ne dă e"plicaţia uneia dintre cele mai mari po'eri care apasă asupra poporului /.oarelui0 care luase asupra sa această creaţie$ .acri#iciul de la ori ine al zeilor a #ost insu#icient$ %upă ei au tre,uit să moară şi ceilalţi zei$ %ar imo,ilitatea este imposi,ilă şi dacă acest sacri#iciu nu era su#icient, tre,uia să #ie mereu reînnoit$ %e aceea re'enea acum oamenilor, în special aztecilor, de a-şi asuma această sarcină$ .acri#iciul uman a de'enit ast#el o necesitate a,solută căci, #ără el, lumea ar înceta să e"iste, desi ur lumea aztecă, cu 'alorile sale, dar şi lumea întrea ă, aceea a ultimei creaţii$ Numai sîn ele omenesc este demn să înlocuiască sîn ele di'in$ In 'irtutea unuia din cele mai crude parado"uri ale acestei reli ii, ceea ce pare a #i cea mai cumplită săl,ăticie, este, de #apt, cea mai tra ică din e"istenţele spirituale, cea mai di#icilă luare de cunoştinţă$ în ade'ăr, din acest punct de 'edere, cu cît sîn ele este mai apropiat de di'initate, cu atît sacri#iciul este mai 'aloros$ .acri#icarea animalelor, aşa cum era ea preconizată de re ele-preot Nuetzalcoatl, ca su,stitut al sacri#iciilor omeneşti, putea semni#ica în ochii aztecilor o re resiune a spiritualităţii$ Iar autosacri#iciul, dacă este de aceeaşi natură, reprezintă

91

totuşi o $$economie0 şi nu ar putea #i per#ect dec)t dacă, precum acela al zeilor, ar a'ea ca rezultat distru erea totală a indi'idului$ .-a spus de mai multe ori că presti iul acestei reli ii era atît de mare încît 'oluntarii mer eau la sacri#iciu cu ,ucurie, pentru a a8un e într-o lume de oare se do'ediseră demni$ .e pare că această idee ar tre,ui corectată într-o oarecare măsură$ &entru că, sînt a,undente e"emplele de răz,oinici inamici, raţiaţi pentru 'aloarea lor, şi care cer să lupte din nou$ *st#el, !lahuicole, uriaşul tla"-caltec, în'insese în luptă cu armele sale de lemn cinci răz,oinici 'aloroşi în cursul unei lupte sacri#iciale de ladiatori$ Jraţiat, acoperit de onoruri şi de daruri, el a #ost trimis de tlatoani să lupte cu tarascii din (iehoac)n$ +a întoarcerea din ,ătălie el a cerut să #ie sacri#icat deoarece i se părea că dacă ar #i rămas 'iu ar #i ieşit de su, puterea destinului şi a zeilor săi$$$ Ne putem însă între,a dacă nu este mai de ra,ă 'or,a de supunerea #aţă de o le e di'ină apăsătoare decît de o ade'ărată ,ucurie$ .u, pana cronicarilor re'in adesea asemenea cu'inte4 /Cel care s-a născut su, o zodie proastă 'a s#îrşi pe piatra de sacri#iciu$0 Bi, de cele mai multe ori, răz,oinicul se supunea destinului ameţit de z omote, de dans şi de dro uri$ <ricum ar #i, necesitatea de a hrăni .oarele de'enise atît de o,sedantă spre s#îrşitul măreţiei aztece încît a #ost e'aluat la H6 666 numărul sacri#icaţilor cu prile8ul ultimei reno'ări a marelui templu din !enoehtitl)n :în 1-H5;, ceea ce pare ne,unesc pentru un tri, a'înd o amploare demo ra#ică restrînsă$ %e asemenea, cronicarii 'or,esc cu oroare de t!ompantli" acele plat#orme ce /se pră,uşesc su, craniile0 sacri#icaţilor care erau e"puse acolo$ Oăz,oiul #lorilor, această curioasă instituţie me"icană, îşi a#lă aici ori inea$ .e întîmpla uneori să se instaleze o pace pro'izorie, ori răz,oaiele de cucerire să nu mai #urnizeze destui prizonieri$ Glu'iul de sîn e nu tre,uia însă oprit$$$ în acest scop, su, (oteeuzoma I şi la iniţiati'a lui !lacaelel, a #ost pecetluit Oăz,oiul #lorilor oare era de #apt un pact de alianţă între tri,uri surori, de aceeaşi ori ine şi de aceeaşi cultură, !ripla *lianţă de o parte, iar de cealaltă !la"cala şi 1ue"otzinco$ *cest răz,oi nu era nici de cucerire, nici de e"pansiune — sin urul său scop era acela de a #ace prizonieri$ 2l era e"trem de codi#icat, — data primului atac era sta,ilită dinainte, iar surpriza a,sentă din operaţiile militare$ *ici tre,uie să 'edem una din cauzele în#r)n erii indienilor de către spanioli4 aceştia aduceau cu ei un răz,oi atît de di#erit în ceea ce pri'eşte armele, dar şi în ceea ce pri'eşte concepţia — încît răz,oinicii me"icani nu l-au putut înţele e repede$ <mor)rea unui prizonier pe c)mpul de luptă li se părea ce'a cu totul de

92

neoonceput$ Oăz,oiul #lorilor este #ără îndoială de două ori răspunzător de în#rîn erea aztecă4 prin opoziţia dintre atitudinile celor două armate şi, mai ales, prin o,oseala pe oare se pare că au încercat-o populaţiile din !la"cala şi 1ue"otzinco, ostenite de a #i #ost în'inse de puterea aztecă şi decimate de propriile sacri#icii omeneşti$ &rizonier al propriului său sistem, tri,ul .oarelui tre,uia să omoare şi să se omoare ca să nu dispară$ 2ste cu totul e'ident că Oăz,oiul #lorilor nu a #ost sin ura #ormă de răz,oi practicată de azteci$ Cunoaştem prea ,ine tendinţa lor imperialistă$ %e'iza lor era cern #nahuac tenochca" /între ul *nahuac1, pămînt me"ican0 %ar armatele me"icane duseseră răz,oiul mult mai departe pînă în ţinutul maya la sud şi pînă la ireducti,ilul re at al tarascilor la nord$ !otuşi, de cucerire sau de apărare, răz,oaiele erau înscrise în mit şi ascultau de re uli #oarte stricte$ Oezultatul lor depinzînd de 'oinţa di'ină, era întruc)t'a asemănător ou ordaliile din e'ul nostru mediu4 în'in ătorul do'edea dreptul său şi acordul său cu di'initatea$ %iscursurile punctau pre ătirile, larmistiţiile sau 'ictoria$ Chiar li#a răz,oiului #i urează în manuscrisele precolum,iene ca distru erea prin #oc a templului oraşului cucerit şi pră,uşirea zeului său$ :*ceastă atitudine îi 'a a8uta de asemenea pe spanioli4 #aptul că atît călu ării cît şi cuceritorii au do,orît idolii pentru a-i înlocui cu crucea, însemna pentru azteci nu 'ictoria acestora şi con'ertirea la creştinism, ci pur şi simplu în#rîn erea lor;$ %ealt#el, după cum ni s-a părut necesar să corectăm ideea pri'ind ,ucuria 'oluntarilor la sacri#iciile omeneşti, la #el credem că răz,oiul inspira sentimente am,i ui$ Cu'întul care desemnează răz,oiul, atl tlachinolli" înseamnă nenorocire, dezastru, calamitate, pestilentă, ceea ce pare-se că în#ăţişa atît sentimentul, cel puţin al unei părţi a populaţiei, antrenată mai mult sau mai puţin ou #orţa în mistica clasei diri uitoare, cît şi pe acela al popoarelor 'ecine, /inamicii0 desemnaţi, dar poate nu 'oluntari, 'ictime ale setei de cucerire a aztecilor$ Nesi uranţa acestei lumi se mani#esta cu prile8ul săr,ătorii Gocului nou care marca s#îrşitul #iecărei perioade de cincizeci şi doi de ani, c)nd zeii erau li,eri să reînnoiască contractul lor ou oamenii sau să condamne lumea$ Cînd sosea ultima zi, #iecare locuitor al 'ăii (e"icului /a'ea o,iceiul să arunce în apă, canale sau la une, Anahuacul, „ţinutul de lînga ape, de lîngă lagune" desemna toată valea Mexicului.
1

93

pietrele sau ,ucăţile de lemn pe care le considera ca zei ai casei lui, precum şi pietrele care ser'eau ca 'atră pentru pre ătirea alimentelor şi cu care măcinau a0ies sau ardei, apoi #ăceau curăţenie #oarte ,ine în locuinţă şi, la s#îrşit, stin eau toate luminile$0 *poi, poporul între se aduna la poalele colinei Ei"achtecatl, lîn ă Itzapalapa, ca să aştepte cu în#ri urare$ %e pe ')r#ul colinei preoţii <,ser'au mişcarea stelelor, în special a Cloştii cu &ui$ Cînd ele a8un eau la apo eu şi îşi urmau apoi drumul, lumea era sal'ată pro'izoriu$ &reotul deschidea pieptul unui sacri#icat, îi smul ea inima şi aprindea pe rană un #oc nou /şi ,ucata de lemn din oare se scotea #ocul era aşezată pe pieptul unui prizonier de răz,oi, cel care era cel mai eneros0$ %e la acest #oc se aprindeau torţe pe care aler ători le duceau în cele patru colţuri ale lumii aztece$ Eni'ersul reîncepea să trăiască$ *m arătat miturile care po'esteau crearea uni'ersului, apoi aceea a lumii noastre la !eotihuac)n$ En al treilea mit, printre multe altele, acela al naşterii lui 1uitzilopochtli, zeu tri,al al aztecilor, contri,uie la reducerea domeniului posi,ilităţilor$ *cum este rîndul tri,ului ales să apară$ %upă cum spune .aha un4 /%espre ori inea zeilor nu e"istă o relatare dară sau 'eridică$0 !otuşi, acelaşi cronicar ne relatează /ce spun ,ătr)nii0$ In .ierra Coatepee, în apropiere de !uia, trăia o #emeie numită Coatlicue şi care a'ea ca #ii pe Centzonhuitznahua şi o #iică Coyaul"auhIui$ în timp ce #ăcea penitenţă, Coatlicue culese un hemotoc de pene pe care îl ascunse în poală şi rămase însărcinată$ Cînd copiii ei o,ser'ară aceasta, se în#uriară, zicînd4 /Cine te-a lăsat însărcinată = Cine ne-a acoperit de in#amie şi de ruşine =0$ .ora lor îi aţîţa să-şi omoare mama$ Copilul care nu se născuse încă o consolă4 /Nu-ţi #ie #rică pentru că eu ştiu ce am de #ăcut$ Graţii Centzonhuitznahua 'eniră să o omoare pe ,ătrîna #emeie$ *tunci se născu 1uitziiopochtli /aducînd cu el pa'ăza sa, o suliţă şi un ,aston de culoare al,astră0 1)iuhcoatl" /şarpele de #oc0, arma sa de her,;$ 2l se luptă cu #raţii săi /pînă îi omoară pe toţi0$ Bi aici mitul pare să #ie uşor de desci#rat$ Centzonhuitznahua, /cei patru sute meridionali0, stelele sudului şi Coyaul"auhIui, întunecimile, sînt în'inse de micul 1uitzilpochtli, soarele care răsare$ 2ste de asemenea recunoaşterea moştenirii anterioare4 1uitzilopochtli se naşte dintr-o zeiţă ,ătrînă a pămîntului, se naşte în apropiere de !uia, 'echea capitală a toltecilor$ .înt prezente şi 'alorile răz,oinice, semnul 'ictoriei4 1uitzilopochtli se naşte ata înarmat şi cu el începe destinul me"icanilor, destinaţi răz,oiului şi cuceririlor, zdro,iţi la început de către #orţe superioare$

9-

Caracterul care #rapează chiar de la început în această reli ie ca şi în miturile sale, este etero eneitatea care pro'ine #ără îndoială din puţinul timp pe oare 1-a a'ut tri,ul la dispoziţie ca să-şi a#irme normele, să de#inească sinteza aspiraţiilor şi trecutului său$ En prim cli'a8 separă reli ia o#icială de reli ia trăită$ < parte importantă a populaţiei, moştenitoare a 'echilor populaţii a ricole sau umilii macehualtin, le aţi de pămînt, continua să adore #ără îndoială dini'ităţile #enomenelor naturale, con#orm unei tradiţii care urcă pînă în preclasic$ In epoca aztecă, atelierele săteşti produceau sute de mici :#i urine de ceramică din care muzeele din întrea a lume posedă sertare între i$ *ceste tepitonton erau pro,a,il la ori ine copiate de pe o #i urină adusă din capitală pe care olarul o reproducea sau o modela, apoi, după spar erea tiparului, o modela din nou pe o #i urină$ .e a8un ea ast#el la mici idoli de ceramică erodaţi, cu caractere simpli#icate, #oarte di#eriţi de opera de artă a meşterului toltec din capitală$ 2i ne dau totuşi o idee destul de apropiată de ceea ce tre,uie că erau credinţele ţăranilor într-o ţară atît de nesi ură din punct de 'edere mitic şi eolo ic4 zeul 'ulcanilor, zeii şi zeiţele ploii şi ai 'e etaţiei, cei ai maturaţiei porum,ului care asi ură hrana$$$ însuşi Nuetzalcoatl care ocupa un loc de seamă, în pantheonul o#icial era adorat aici, dar su, #orma sa cea mai arhaică, #ără îndoială, aceea de 2heoatl, zeul 'întului, deci a #enomenelor naturale$ In schim,, la celălalt capăt al scării, reli ia se o#icializează şi 'rea să 8usti#ice istoria tri,ului$ %intre îndatoririle împăratului, -prima pentru care depunea 8urămîntul era aceea de a păstra templul lui 1uitzilopochtli$ In descrierea incintei sacre de la (e"ieo-!enochti-tl)n, .aha un enumera peste şaptezeci şi opt de temple sau edi#icii reli ioase$ *ceastă ci#ră, în ciuda unor erori şi repetiţii, ne dă o idee despre importanţa oraşului isaoru$ !emplul cel mai important, acela al lui 1uitzilopochtli, a'ea în 'îr#ul său două sanctuare emene, ai lui 1uitzilopochtli şi al lui !laloc, — răz,oiul şi hrana$ < altă 'ersiune, #ără îndoială mai nai'ă, datorată lui %iaz del Castillo, concordă totuşi cu aceasta în ceea ce pri'eşte esenţialul$ (otecuzoma prezintă zeii săi lui Cortez$ Cuceritorii 'ăd două statui monstruoase, /una era 1uitzilo,os, zeul răz,oiului0, cealaltă, lin ă el, /căci, aşa cum spuneau ei, zeii erau #raţi, !es-oatepuca, zeul in#ernului, care a'ea în seamă su#letele me"icanilor0$ %ar, adau ă cronicarul, în 'îr#ul templului se înălţa o 'ietate 8umătate om, 8umătate crocodil4 era /zeul însămînţări-lor0$ In cele două te"te, 'edem #i urînd una lîn ă alta di'inităţile răz,oiului şi ale părnîn-tului$ (ai tîrziu cînd Cortez, înspăimîntat de 'ederea sîn elui şi de duhoarea răspîndită, propune lui (otecuzoma să înlocuiască

99

/dia'olii0 săi prin statuia Gecioarei (ania, împăratul răspunde4 /Noi considerăm :idolii noştri; ca #oarte ,uni$ 2i ne dau sănătate,0recoltă ,ună, #urtuni şi 'ictorii aşa cum dorim$$$0 Chiar în momentul apo eului său, ,iserica me"icană nu 'a îndrăzni să-şi alieneze zeii care dau pîinea cotidiană$ &rezenţa lui !ezcatlipoca, după %iaz del Jastillo, în 'îr#uî îhărelui său templu este la #el de importantă$ +a ori ine, el era zeul tri,al al toltecilor din care aztecii pretindeau că se tra prin primul lor su'eran *camapiehtli, ales dintr-o spiţă tol-tecă$ 2l prezenta deci du,la aranţie a 'alorilor răz,oinice ale toltecilor şi a 'alorilor lor ci'ilizatoare$ Ca zeu al răz,oiului şi al nopţii, el patrona pe ca'alerii-8ia uairi, eternii #raţi ri'ali ai ca'alerilor-'ulturi ai lui 1uitzilopochtli$ (ai multe mituri îi atri,uie un rol în in#ern, în călătoria su#letului pe lumea cealaltă$ 2"istă totuşi o conotaţie neliniştitoare, chiar ne#astă4 /Cînd mer ea pe pămînt, el aducea răz,oaiele, duşmăniile şi discordiile, din care rezultă multă o,oseală şi neplăceri$0 :.aha un; %acă reli ia nu era aceeaşi pentru oamenii din popor şi pentru no,ili, ea di#erea de asemenea după tri,uri sau oraşe, după cum ele erau de aceeaşi ori ine cu aztecii sau erau supuse prin le ile răz,oiului$ Chiar în sînul !riplei *lianţe se pare că e"istau deose,iri între !e-nochtitl)n, !latelolco şi !e"coco$ &oliteismul celor din !enochtitl)n era at)t de cunoscut, încît re ele din !e"coco, Nezahualcoyotl, soţul unei prinţese me"icane, nu se mira 'ăzînd statuile amanţilor săi îm,ălsămaţi /crezînd că erau noii săi zei0$ +a !la"cala, era onorat cu cultul suprem Cama"tli care pare să #i #ost de ori ine toltecă, asimila,il lui (i"coatl şi !e-zcatlipoca$ 2#i ia acestui zeu principal orna 'îr#ul marelui templu din #iecare oraş$ %upă mărturia Conchistadorului *nonim /ei ornau #oarte ,ine camera unde se a#lă zeul lor principal, al cărui nume se schim,a duipă pro'incie, căci zeul principal al marelui oraş (e"ico se numea 1orchilo,os :1uitzilopochtli;, iar într-un alt mare oraş care se numea Chennuila :Cholula;, Nuecadcuaal :Nuetzalcoatl;, iar în alte oraşe a'ea nume di#erite$0 %iaz del Castilia4 îşi e"primă de asemenea surpriza4 ,,2ste un lucru de rîs, dar #iecare pro'incie îşi a'ea idolii săi, şi idolii unei pro'incii nu erau de #olos unei pro'incii 'ecine$ *st#el, e"ista o in#initate şi se aduceau sacri#icii tuturor T0$ <ricum ar #i, zeul me"icanilor, sîn erosul 1uitzilopoehtli, se pare că #ăcea #i ură de demon pentru popoarele în'inse, o,osite să-i tot dea pe #iii lor ca hrană$ In schim,, la !enochti-tl)n, înainte chiar ca personalităţile di'ine să #i #ost concretizate în zei cunoscuţi, e"ista un templu pentru zeii /reziduali0, 3oacalco" care, după descrierea lui .aha iin /era o sală încon8urată de rila8e ca o închisoare$ *colo se

9>

ţineau închişi toţi zeii popoarelor cucerite prin răz,oaie$ îi ţineau ca pe nişte capti'i$0 +i se consacrase un cult o#icial, ca unor puteri pe care tre,uia să le împaci — chiar dacă nu le cunoşteai prea ,ine — dar pe care pre#erai să le ţii capti'e$ Wărmurile, mai deschise tuturor in#luenţelor, par să #i a'ut zei particulari, al căror cult s-a impus treptat şi în metropolă$ Qenit de pe litoralul &aci#icului, Cipe !otec era onorat în <opico" /ţinutul lui ?opis0$ 2l era zeul răz,oinicilor tepaneci, mereu în re'oltă împotri'a puterii aztece, /şi i se sacri#icau mulţi capti'i0$ %e pe coasta atlantică se pare că au pro'enit numeroasele di'inităţi ale ţinuturilor tropicale care apar în ri idul pantheon aztec ca purtători de ermeni ai erotismului, ai unei anumite e"u,eranţe şi ,ucurii de 'iaţă4 %e la Nuet-zalcoatl, după toate aparenţele apărut aici în preclasic ca zeu al 'e etaţiei, pînă la !lazol-teotl, zeiţa amorului carnal şi a lu"uriei, căreia aztecii îi acordau #ără îndoială patrona8ul maternităţii pentru a recupera ce se mai putea din ceea ce reprezenta ea ca periculos prin #ri'olitatea sa$ %e asemenea, ei au creat pentru această zeitate un ritual de mărturisire destinat /să ştear ă o#ensele aduse moralei se"uale0$ %ar acest ritual, compara,il cu acela al creştinilor era di#erit în esenţa sa4 el nu putea a'ea loc decît o sin ură dată şi dacă el /puri#ica0 su#letul, asi ura totodată şi imunitatea penală$ Clasele sociale, cele în curs de constituire, îşi a'eau zeii lor, templele lor, cartierele lor$ .aha iin descrie săr,ătorile şi zeii #iecărei clase de meşteşu ari, di'inităţile protectoare ale #iecărui meşteşu , începînd cu în'erşunaţii răz,oiului, /corpul de elită0 din prea8ma împăratului, pînă la Cipe !otec, 'echiul zeu al reînnoirii 'e etaţiei, de'enit zeu al aurarilor sau ?iacatecuhtli, zeul ne ustorilor$ Oitualurile şi săr,ătorile se deose,eau în #uncţie de clasa socială şi nimeni n-ar putea spune în această pri'inţă care ar #i #ost rezultatul e'oluţiei dacă un zeu ar #i reuşit să-i în'in ă pe ceilalţi$ *cest pantheon in#init nu mai era anarhic în epoca aztecă$ %e la mi8locul secolului al CQ-lea, de la !lacaelel care a #ost prim ministru sau mareşal al palatului su, trei su'erani, reli ia me"icană a intrat într-o nouă #ază$ !lacaelel care a or anizat în parte ordinea aztecă, pacea aztecă, adică răz,oiul, a 'rut să uni#ice şi miturile şi să le reserie pentru a preamări 'ocaţia poporului său$ *rhi'ele tuturor tri,urilor din 'alea (e"icului, păstrau amintirea marilor #apte ale strămoşilor lor$ %ar în 8ocul di#icil al alianţelor şi al luptelor pentru supremaţie, tri,ul ales lăsa deseori impresie proastă7 aceste cărţi tre,uiau deci distruse$ %upă a#irmarea măreţiei aztece, cu !ripla *lianţă şi Oăz,oiul #lorilor, cînd a #ost si ur că poporul lui 1uitzilopoichtili triuim#ase, e#ortul s-a

95

îndreptat spre or anizarea internă$ &aralel cu acest e#ort 'enit de sus, se pare că şi clerul şi-a dat seama de necesitatea de a introduce o anumită ordine, un #el de ilo ică con#ormă e"i enţelor me"icane$ în mănăstirile lor, preoţii au meditat îndelun asupra 'iitorului lumii şi a sal'ării sale$ Chiar di'ersitatea zeilor, tot attît de di#eriţi ca şi oraşele sau pro'inciile cucerite, constituia de8a un su,iect de meditaţie, căci dacă totul este posi,il aici, nimic nu poate #i întîmplător sau anarhic, totul tre,uie să reintre într-o anumită ordine cosmică — numai dezordinea nu poate #i concepută$ &rimul demers al preoţilor a constat deci în a reuni — su, numele şi patrona8ul unui zeu cunoscut din panPtheonul lor şi o,iect al unei credinţe şi al unui -cult — noile personalităţi di'ine do,îndite prin răz,oi sau prin schim,$ %e aici pro'ine e"trema di#icultate cînd încercăm să înţele em enealo iile şi ha io ra#iile di'ine$ %uipă unele te"te, la epoca lor, zeii a priori" complet distincţi, pot #i numiţi /du,lete0, / emeni0, /un ialt nume al lui0$ In mitul creaţiei .oarelui nostru din !eotihuae)n îl putem recunoaşte pe Nuetzailcoatl su, di#erite #orme4 el îşi are locul în adunarea di'ină, este Nanahuatzin care 'a de'eni .oare, este Colotl care 'a #u i şi se 'a duce în re atul in#ernului, el este totodată acela care îi 'a sacri#ica pe ceilalţi zei$ *m putea înmulţi e"emplele, dar rolul 8ucat aici de Nuetzaleoatl :într-un mit oare a apărut pro,a,il mai t)rziu su, această #ormă;, este semni#icati'$ In ade'ăr, în acest mit se întrunesc ma"imum de parado"uri aparente şi de aspiraţii ale preoţilor$ *m 'ăzut mai înainte contradicţiile persona8ului său di'in, în epoca în care re ele-preot din !uia împrumuta personalitatea unui ,ă(n zeu al naturii$ (ai tîrziu, la s#îrşitul puterii aztece, Nuetzailcoatl 8oacă un rol am,i uu$ 2l este totodată încarnarea unei părţi a no,ilimii, a preoţilor şi a #iloso#ilor, deci a unei părţi a puterii, şi, în acelaşi timp, el se opune la ceea ce pare a #i cea mai o#icială dintre mistici, aceea a răz,oiului, a sîn elui, a omuciderii sacri#iciale$ Dn ochii oamenilor din secolul al CC-lea, unul din parado"urile 'ieţii aztece care #rapează cel mai mult este #ără îndoială di#erenţa dintre o lume e"trem de morală şi moralizatoare şi o lume de apoi lipsită de orice 'aloare morală$ Noţiunea de iz,ă'ire, în sensul creştinesc al termenului, este cu totul străină concepţiei me"icane$ 2a este înlocuită prin supunerea omului #aţă de zei şi de destinul său, supunere din care el îşi tra e demnitatea$ In calendarul di'inatoriu, ziua naşterii sta,ileşte destinul unui indi'id şi pre'ede adesea chiar moartea$ .aha un distin e în principiu trei destinaţii pentru su#letul

9H

unui de#unct, pe care Ue numeşte in#ern, paradis şi cer :cu toate că aceste noţiuni sînt cu totul deose,ite de ale noastre;$ Dn iad, adică în $ictlan mer /cei care mor din cauza ,olilor, —no,ili, ca'aleri sau oameni de rînd$$$ ,ăr,aţi, #emei, copii0$ +a înmorm)ntare li se ţin ultimele cu'întări4 /<, #iule, iată-te mort, ai su#erit preschim,ările1 acestei 'ieţi şi te-a şi luat zeul care ise numeşte (ictlantecuhtli şi zeiţa (ictlancihuatl$$$ Bi niciodată amintirea ta nu 'a re'eniP-$$ (ortul este acoperit cu ăteli de hîrtie$ &reoţii îl încura8ează pentru călătoria pe care o 'a #ace şi îi descriu capcanele pe care 'a tre,ui să le depăşească4 /Qa tre,ui să treci printre doi munţi pe un drum păzit de o nă-pîreă$$$ 'ei întîlni un 'înt tăios atît de puternic încît ridică pietrele0$ %in cauza acestui 'înt şi #ri se ardeau toate ro o8inile, toate armele, toate o,iectele care încon8urau mortul şi toţi oamenii care-l însoţeau$ /.e spunea că toate aceste lucruri se duceau cu mortul şi îl păzeau în această trecere ca să nu su#ere prea mult$0 (ortul lua cu el adesea un căţeluş cu părul scurt şi roşcat$ în ura no,ililor se punea o piatră preţioasă 'erde, iar în aceea a săracilor o texoxoctli" un #el de piatră 'erde o,işnuită$ %upă optzeci de zile, corpul — însoţit în cazul no,ililor de douăzeci de ,ăr,aţi şi optzeci de #emei din suita lor — era ars, iar cenuşa strînsă într-un urcior$ +a s#îrşitul anului se comemora moartea lui prin ceremonii, apoi, după doi, trei şi patru ani /se termina înmormîntarea0$ .e presupunea că mortul îşi terminase călătoria şi cei 'ii nu mai a'eau de ce se teme$ *lţii se duceau în paradisul terestru, în re atul lui !laloe, (lalocan" /unde nu este su#erinţă, nu lipsesc niciodată ştiuleţii de porum, 'erde, do'lecii, ier,urile şi #lorile0$ *colo trăiesc zeii care se numesc (lalo9ue" un #el de mici zei ai ploii şi ai a,undenţei$ /Cei care mer acolo s)nt cei care ucid 'iespile sau care se îneacă în apă, leproşii, ,u,oşii, uşaţii, hidropicii, toţi cei care au a'ut ,oli molipsitoare0$ *ceşti morţi nu erau arşi, ci în ropaţi, cu #aţa acoperită de seminţe de plante$ In s#îrşit, cei oare mureau în răz,oi sau erau #ăcuţi prizonieri şi omorîţi de duşmani, oa şi #emeile moarte în timpul naşterii, mer eau în cer, acolo unde trăieşte .oarele4 /*ceştia trăiesc plăceri continue, ,eau şi sa'urează sucul #lorilor ustoase şi par#umate, nu simt tristeţea, nici durerea, nici dez ustul pentru că trăiesc în casa .oarelui unde nu e"istă decît ,o ăţii şi plăceri$$$ şi de aceea toţi doresc această moarte, căci cei care mor ast#el sînt #oarte lăudaţi0$ !inerii răz,oinici însoţesc soarele răsare :1uitzilopochtli; pînă la zenit

9A

unde preiau cursa #emeile moarte în cursul #acerii4 toţi de'in /di#erite #eluri de păsări cu pena8 ,o at0$ !re,uie încă odată să corectăm puţin această idee a unui destin în lumea de apoi cu totul deose,it de 'irtuţile din lumea aceasta$ .aha un citează omeliile unui senior către #iul său în care ăsim4 /multe lucruri sa'uroase de citit0, şi, printre ele4 /Leii doresc şi cheamă la ei pe toţi cei care sînt curaţi de orice murdărie :departe de orice plăcere trupească şi murdară; şi care mor în răz,oi0$ In împărţirea între aceste ceruri di#erite se pare că putem re ăsi împărţirea semnalată de mai multe ori pînă acum între cele două straturi principale ale populaţiei$ %ar şi aici nu este atît de uşor să trasezi o schemă$ &opoarele din nord, nomazii, tre,uiau în mod lo ic să-şi ardă morţii iar cele sedentare să-i în roape$ .e pare că incineraţia urcă pînă la tolteci, primii dintre chichimeci care s-au sta,ilit pe podişurile înalte$ %upă ei, descendenţii lor şi imitatorii lor au practicat ie asemenea incinerarea şi su#letele lor se dureau in (ictlan /acelaşi ţinut întunecos unde $iu e"istă lumină, nici #erestre şi de unde nu te poţi întoarce niciodată0$ %escrierea !lalocanului pare în schim, să corespundă unui popor de a ricultori, cu #lorile sale, cu 'erdeaţa şi a,undenţa sa, un paradis care era reprezentat pe #rescele paşnicului !eotihuac)n$ &utem deci simpli#ica şi crede că 'oia8ul su#letului spre (ictlan, cu aluziile la 'întul de o,sidiană, la munţi şi rîuri reu de trecut, aminteşte mi raţia şi încercările su#erite pe drumul spre pămîntul #ă ăduinţei$ Cît despre !lalocan, el este ţara ăsită$ <ri inal aici este #aptul că meritul personal nu inter'ine în nici un #el$ &redestinarea ori inară implică #aptul că numai #aptul ,rutal al morţii contează întrun conte"t în care totul este mort$ 2"istă deci un al treilea cer introdus poate mai tardi', care apare ca necesar, cel care permite accesul 'alorilor răz,oinice, şi nu morale, în con#ormitate cu ideolo ia clasei dominante, acela al .oarelui, al lui 1uitzilopochtli$ *ici se duc toţi cei care s-au distins în răz,oi, tinerii răz,oinici asimilaţi cu 'ulturii, #emeile moarte în timp ce năşteau un 'iitor răz,oinic, ne ustorii morţi în timp ce luptau ca mesa eri ai împăratului$ &entru aceştia, modul de în ropăciune nu era #i"at$ &arturientele sînt în ropate în curtea templului lui Cihuapipiltin7 ne ustorul este ars ca no,ilii7 răz,oinicul cunoaşte un destin mai #ra il după împre8urările morţii sale şi locul unde s-a produs :cîmpul de luptă sau piatra de sacri#iciu, deoarece destinul său posi,il cuprinde şi antropo#a ia rituală;$

>6

%acă societatea aztecă cunoştea în epoca despre care 'or,im un #el de isterie răz,oinică şi sîn eroasă, am spus imai înainte că începuseră să se impună şi alţi zei şi alte 'alori$ .paniolii înşişi, dez ustaţi de crimele comise în numele zeilor acestui pantheon, nu s-au putut reţine de a a'ea o mare admiraţie pentru oamenii cu care a'eau de-a #ace /atunci cînd nu-i înşela demonul0$ în ade'ăr, în chip destul de curios, necesitatea de a se con#orma 'oinţei di'ine îi incita pe me"icani să culti'e 'alori #oarte asemănătoare cu 'alorile creştine cele mai no,ile pe care dealt#el cea mai miare parte dintre cuceritori nu le practicau$ Qirtuţile care permit unei societăţi stricte să #uncţioneze sînt #ără îndoială aceleaşi pretutindeni$ 3eţia, adulterul, sper8urul, #urtul, constituie pretutindeni cauze de dezordini care nu pot #i acceptate într-o lume în care trans resarea #ormalismului riscă să repună în cauză întrea a cosmo onie$ &oate că huehuetlalloli" /cu'întările ,ătrînilor0, aşa cum au a8uns pînă la noi, trădează un anumit etno-centrism al cuceritorilor$ %ar tot ceea ce ştim despre mora'urile şi o,iceiurile acelor timpuri con#irmă totuşi ri iditatea moralei indiene$ *cele huehuetlalloli 8alonau 'iaţa copilului, apoi a adultului, în orice ocazie, în orice moment al 'ieţii$ /Qor,a în#lorită0, retorica ca o #loare a înţelepciunii 8uca un mare rol în 'iaţa indiană, după cum atestă şi azi în satele nahua, cu'întările ce punctează 'iaţa socială$ En su'eran ales de curînd ţinea o lun ă omelie în care îşi pre'enea supuşii despre prime8diile care îi pîndesc şi, în primul rînd, /despre acea înclinare către ,eţie din care se nasc toate adulterele, destră,ălările şi întinarea #ecioarelor, 'iolenţa asupra părinţilor şi$$$ de asemenea culpele de delaţiune şi 8urămînt strîm,0$ Bi tatăl adresa cu'întări copiilor săi$ /îm,i,at de înţelepciune în ceea ce pri'eşte morala0, el îşi s#ătuia #iul /îndrumîndu-l să #u ă de 'icii şi să se dedice e"erciţiilor no,ile şi ade'ărului0, apoi pe #iica sa /îndemnînd-o la disciplină şi cinste atît interioară cît şi e"terioară0$ TE CATLIPOCA(!UET ALCOATL SAU COPILUL) C%E Ă&IE Oolul ce re'enea părinţilor şi deopotri'ă ,ătrînilor era e"trem de important în educaţia copilului, deoarece chiar de la naşterea acestuia, ei a'eau sarcina de a-i împărtăşi din e"perienţa lor, de a-l inte ra în lumea care urma să #ie a sa$ (oaşa care îl aducea pe lume îl numea /piatra mea preţioasă, unica mea pană preţioasă de Iuetzal07 ea e"plica copilului de se" masculin că 'a #i o pasăre, un răz,oinic şi #etiţei că ea 'a #i inima casei, cenuşa din 'atră$ *m,ilor, ea le

>1

spunea4 /Iată că ai sosit pe lume unde părinţii tăi trăiesc în su#erinţe şi o,oseală, unde domneşte căldura e"cesi'ă, #ri ul şi 'întul$$$0 &atru zile după ce 'raeii- hicitori au indicat numele copilului se proceda la ,otez$ 3ăieţelul primea un arc şi să eţi, #etiţa #usuri şi su'eici$ &rimii ani îi petrecea, după cum era #ată sau ,ăiat, imitînd pe mama sau pe tatăl său, a8utîndu-i în tre,urile potri'ite #iecărui se"$ 3odexul $endo!a indică di#eritele etape ale educaţiei, pedepsele, uneori #oarte se'ere :cum ar #i inhalarea de ardei roşu sau scari#icarea cu spini de a a'e;, pentru reşelile copiilor$ +a o 'îrstă reu de precizat, dar anterioară pu,ertăţii, părinţii puteau hotărî să încredinţeze copilul unor instituţii de două tipuri 4 3almecac sau tepochcalli. %e o,icei se consideră aceste instituţii ca opuse4 calmecac, aşezat su, patrona8ul lui Nuetzalcoatl, era dedicat ru ăciunii, artelor, mînturii prin meditaţie, în timp ce tepochcalli, patronat de !ezcatlipoca, era destinat răz,oiului, acţiunii, mîntuirii prin sacri#iciul uman$ (odul de recrutare al celor două tipuri de cole ii nu pare a #i clar$ .e crede în eneral că primele erau rezer'ate copiilor de no,ili, cu unele e"cepţii pentru ne ustori, iar celelalte micilor ple,ei$ .aha un notează4 /.eniorii şi principalii :nota,ilii; îşi o#ereau copiii casei care se numeşte calmeoac$ .enior, principal sau ,o ătaş, toţi cei care a'eau a'ere îşi o#ereau #iii0$ !otuşi, alte te"te ne #ac să credem că 'ocaţia copilului sau ale erea părinţilor determina de asemenea tipul de educaţie4 seminar sau pritaneu$ /2ra intenţia părinţilor de a-şi o#eri copilul casei de idoli care se numeşte calmecac pentru ca el să de'ină preot al acestor idoli0, sau /dacă se o#erea copilul casei tepochcalli, ei intenţionau ca el să #ie crescut acolo împreună cu alţi ,ăieţi pentru a ser'i poporul şi tre,ile răz,oiului$0 Giecare cartier a'ea unul sau mai multe tepochcalli :/căci #iecare parohie — tre,uie să înţele em cartier — o#erea zece sau cincisprezece tepochcalli0;, în timp ce, după cît se pare, cole iile calmecac erau rupate în incinta sacră, depinzînd de un templu sau altul$ *ceasta era deose,irea, ca să #olosim noţiuni ce ne sînt #amiliare, dintre cole iile de cartier şi uni'ersităţi$ <ricum ar #i #ost, cele două sisteme de educaţie par să #i #ost di#erite atît prin mi8loacele #olosite :mai se'ere şi mai morale pentru calmecac, mai pra matice pentru tepochcalli; cît şi prin scopurile lor :unele să #ormeze o elită sa'antă şi reli ioasă, iar celelalte să #ormeze cetăţeni;$ In tepochcalli, chiar de la început, copiii a'eau sarcina să măture şi să #acă curăţenie în cole iu, să aprindă lumina, să

>2

îndeplinească e"erciţiile de penitenţă la care erau supuşi7 în a#ară de aceasta /mer eau să lucreze acolo unde era de lucru, să prepare ar ila, să zidească, să lucreze la cîmp0$ Liua ele'ilor din calmecac nu este descrisă într-un mod prea di#erit, numai că /ei încetau munca mai de'reme şi se duceau apoi direct în mănăstirile lor ca să în'eţe ser'iciul zeilor şi să se dedea e"erciţiilor de penitenţă0,$ 2i se morti#icau cu sr8ini de a a'e şi-şi petreceau aproape întrea a noapte în picioare ru îndu-se, postind şi #ăcînd sacri#icii$ *de'ăratele di#erenţe începeau odată cu intrarea copiilor în societate$ Căci chiar tepochcalli reprezentau o şansă de ascensiune socială, prin răz,oi, dar şi pentru că /în acest loc meriţi comorile pămîntului ru îndu-te şi #ăcînd penitenţă$$$ pentru ca ei :copiii; să de'ină şe#i, a'înd îndemînarea de a u'erna şi de a conduce pe oamenii simpli0$ Incepînd cu pu,ertatea, copiii erau trimişi pe cîmpul de luptă ca să-i a8ute pe răz,oinicii e"perimentaţi$ %e aici înainte, tinerii de'eneau răspunzători de soarta lor7 de 'aloarea lor 'a depinde între ul lor 'iitor$ %e îndată ce au #ăcut un prizonier, li se tăia o meşă de păr, iar cei mai ,uni dintre ei puteau de'eni şe#ii tinerilor$ 2i se întruneau în palatul seniorului unde primeau ordine de luptă sau pentru lucrările pu,lice$ Giecare prizonier aducea o a'ansare în ierarhia militară, în 'iaţa socială şi ceremonială$ !înărul tre,uia apoi să-şi alea ă specializarea$ %acă se consacra răz,oiului şi strălucea prin #apte însemnate, el intra într-o con#rerie ca aceea a 'ulturilor sau 8a uarilor — un #el de trupe de elită — dar dacă îm,ătrînea în ran , de'enea 9uanhhuehuet9ue" /'ultur ,ă-trîn0 oeea ce poate #i #ără îndoială comparat cu militarii noştri de carieră$ .e ţinea seama de #iecare 'ite8ie în#ăptuită$ %e la patru prizonieri în sus, tînărul de'enea te9uihua. 2l a'ea un loc alături de e alii săi în 9uaucalli" /casa 'ulturului0 unde #ormau un #el de consiliu de răz,oi$ %intre aceştia, #ie că erau de ori ine no,ilă, #ie că nu — 'or #i aleşi s#etnicii apropiaţi ai su'eranului4 tlacate=catl şi tlacochtecatl. 2 alitatea în ceea ce pri'eşte şansele pentru răz,oinicii 'ite8i este su,liniată de toţi autorii, şi în special de acest te"t al Conchistadorului *nonim4 /2i au o,iceiul să recompenseze şi să plătească #oarte ,ine pe aceia dintre ei care se comportă ,ine în luptă$$$ chiar dacă este ultimul dintre scla'i, ei îl #ac căpitan şi senior şi îi dau 'asali$$$ şi i se #ace un semn pe plete ca să #ie recunoscut ca autorul unei #apte strălucite0$ %ar nu toţi se distin eau în luptă şi aceştia rede'eneau simpli macehualtin" oameni de rînd7 ei se reîntorceau în 'iaţa ci'ilă, cu

>3

sarcinile şi cor'ezile ce re'eneau celor care n-au de'enit /'ulturi0$ 2i ieşeau din tepochcalli spre 'îrsta de douăzeci de ani ca să se căsătorească, să culti'e o parcelă din teritoriul cartierului :calpuili; — lor şi să ai,ă un rol — de acum înainte modest — de 8ucat$ Enele te"te lasă să se înţelea ă că ieşirea din cole iu nu se #ăcea automat şi că inter'enţia lui tlatoani a'ea un mare rol în destinul #iecăruia din supuşii săi$ /Cel care era ,ine educat şi ataşat o,iceiurilor nu ieşea din cole iu din 'oinţa sa, chiar dacă a'ea 'îrsta potri'ită, ci ieşea din porunca re elui sau a seniorului0$ %e asemenea, /re ele însuşi era cel care con#erea distincţii răz,oinicilor cu ocazia ser,ărilor care se des#ăşurau cu ocazia lunii Ochpani!tli. în această lună, seniorul aducea un oma iu tuturor răz,oinicilor0$ Dn paralel, în calmecac se urmărea o educaţie mai spirituală, dar adesea compara,ilă$ In plus, pe lîn ă meditaţii şi autopedepsire care se impuneau ele'ilor, /ei tre,uiau să trăiască în mod cast, #ără să cunoască trupeşte nici o #emeie, să mănînce cumpătat, să nu mintă, să trăiască cu de'oţiune şi să se teamă de %umnezeu0$ :*supra primului punct, castitatea, se pare că ele'ii din tepochcalli ,ene#iciau de o mai mare li,ertate, care mer ea uneori pînă la scandalul pu,lic$ .eara, /ei mer eau să cînte şi să danseze$$$ şi cei care a'eau o iu,ită se duceau să doarmă la ea0$; Dn s#îrşit, un lucru care ni se pare a #i deose,it de important, /ei în'ăţau 'ersurile cînteicelor$$$ cîntecele di'ine, 'ersuri scrise cu anumite caractere în cărţile lor şi, în plus, li se preda astrolo ia indiană şi tălmăcirea 'iselor şi numărătoarea anilor0$ &uşi su, protecţia lui Nuetzaleoiatil, micii preoţi deprindeau toate disciplinele o#iciale$ Bi pentru ei, ale erea a'ea loc spre 'îrsta de douăzeci şi doi de ani$ 2i puteau #ie să reintre în 'iaţa normală, #ie să de'ină tlamaca!9ue" preoţi, şi să ocupe în acest caz di'erse #uncţii în sînul clerului4 educatori, supra'e hetori ai templelor sau asistenţi sacri#iciali$ 2 aproape si ur că celi,atul era o,li atoriu pentru toţi preoţii, #apt con#irmat de anumite te"te ca acela din ,as ,e:es/pedeapsa cu moartea sau con#iscarea ,unurilor pentru preotul care ar #i a'ut le ături trupeşti cu o #emeie şi acelaşi lucru pentru complicii lor0$ Ierarhia prin care tre,uiau să treacă era şi ea #oarte codi#icată şi poate #i tradusă în 'oca,ularul ,isericii catolice, începînd cu micii preoţi :no'icii;, diaconii, pînă la tlamacazIue, preoţii 'erita,ili care au depus 8urămîntul$ %intre aceştia se ale eau cei mai ,uni care de'eneau ponti#i supremi, succesori ai lui Nuetzalcoatl$ %upă cum erau două temple emene pe 'îr#ul marelui sanctuar din !enochtitl)n, erau şi doi mari preoţi care purtau numele lui Nuetzalcoatl4 5uet!alcoatl totec

>-

tlamaca!9ui" /Barpele cu pene — &reotul .tăpînului nostru0 :1uitzilopochtli; şi 5uet!alcoatl tlaloc tlamaca!9ui" /Barpele cu pene — &reotul lui !laloc0$ /Bi aceşti doi preoţi a'eau un statut şi onoruri e ale, chiar dacă a'eau o ori ine modestă$$$ dar ei îndeplineau cu #idelitate toate e"erciţiile, o,iceiurile si doctrinele0$ %epinzînd de ei 'enea apoi o întrea ă ierarhie de preoţi, 'istiernici ai ,unurilor ,isericii, supra'e hetori ai ortodo"iei ceremoniilor, ai practicării credinţei o#iciale în pro'inciile cucerite, clerul #iecărui zeu etic$ Cele două tipuri de educaţie, atît de di#erite — în ceea ce pri'eşte #inalitatea, dacă nu şi în ceea ce pri'eşte mi8loacele — cum erau cea din tepochcalli şi cea din calmecac — nu se putea să nu dea naştere la o ostilitate între ele'ii care ieşeau din ele$ %upă cum răz,oinicii şi preoţii se opuneau uneori chiar în sînul consiliilor re ale, la #el tinerii ele'i ai celor două tipuri de cole ii de educaţie nutreau o anumită duşmănie unii #aţă de alţii$ *ceastă ostilitate se mani#esta deschis într-un conte"t ludic cu prile8ul lunii #temo!tli. .aha un ne descrie des#ăşurarea ceremoniilor4 /*tunci, la prînz ei începeau încăierarea în lupte indi'iduale$ .e ,ăteau unii cu alţii cu cren i de ,rad$$$ în ade'ăr se copleşeau cu lo'ituri şi se răneau$ Bi dacă tinerii răz,oinici prindeau un preot îl #recau cu #runze de a a'e cu cruzime, îl #ăceau să se scarpine şi să se ardă$ Bi dacă un tînăr răz,oinic era prins, preoţii îi sîn erau urechile cu spini de cactus şi ,raţele şi pieptul şi coapsele, — acesta stri a #oarte tare0$ *poi în'in ătorii intrau în casele în'inşilor şi puneau stăp)nire pe tot, — mo,ilier, instrumente muzicale, o,iecte personale, tot ceea ce se putea lua$ :Oe ăsim aici, în acest simulacru de luptă şi în pedepsele ce şi le aplicau unii altora, eterna opoziţie4 sacri#icarea celuilalt — autosacri#ieiul;$ Bi #emeile puteau intra în sacerdoţiu, dar, se pare, #ără să rostească 8urămîntul de#initi'$ Dncă din Ptimpul mi raţiilor unele te"te spun că printre cei patru purtători ai di'inităţii #i ura o #emeie$ Calendarul ar #i #ost in'entat de un ,ăr,at şi o #emeie$ Numeroase ritualuri erau prezidate de #emei, mai ales cele care a'eau o semni#icaţie a rară, le ate de 'e etaţie, de creşterea porum,ului, de #ertilitate$ %ar dacă în epoca preclasică, miile de #i urine #eminine, de multe ori steatopi e, par să ateste un cult al zeiţei mamă, statutul #eminin în pantheon este mai am,i uu în epoca aztecă$ .ăr,ătoarea 5uecholli" dedicată unui zeu mai 'iril şi răz,oinic decît toţi, (i"coatl, cuprindea şi sacri#iciul unei #emei$ Ca şi în alte reli ii, #emeia pare să sim,olizeze persistenţa, 'echile 'alori şi 'echile

>9

culte, dar această re'endicare este poate0 una din noutăţile epocii aztece4 !eteoinnan ea însăşi, 'echea zeiţă mamă, este ornată cu atri,ute răz,oinice$ &e cînd înainte 'reme #eminitatea #usese le ată de apă, de laşitate, în prezent, în cursul călătoriei su#letelor în 8urul .oarelui, #emeile moarte în timp ce năşteau preluau la zenit cursa răz,oinicilor morţi în luptă$ %acă huehuetlalloli, doctele discursuri ale ,ătrînilor, descria #etiţei ce 'a #i 'iaţa ei în um,ră, plină de a,ne aţie, de su#erinţă şi de chin, dacă ea primea un răz,oi de ţesut, un metate miniatură ca sim,ol al destinului 3ău, putem 'edea în aceasta ca într-un #ili ran naşterea unui anta onism$ !inerii răz,oinici atacau #emeile din corte iul #une,ru pentru a lua de etul arătător :cel care întinde coarda arcului; al unei #emei care a murit în timp ce năştea, pentru a se ser'i de el ca ta-lisman$ Cit despre #emei, ele îşi ,ăteau 8oc cu cruzime de tinerii răz,oinici care purtau încă meşa de păr, semn că n-au #ăcut nici un prizonier$ .tatutul pentru auinime" curtezanele sacre, ilustrează unele contradicţii$ în timp ce idealul propus tinerelor #ete era alcătuit din puritate şi modestie, iar prostituatele născute su, zodie proastă se cu#undau în 'iciu şi erau o,iect de opro,iu, curtezana sacră se ,ucura de un statut onora,il pe care uneori e reu să-l e"plicăm$ 2a era însoţitoarea tinerilor luptători, nu atît poate pentru odihna lor, cît ca un complement$$$ (orala se"uală era atît de strictă încît licenţa însăşi era codi#icată, în luna (oxcatl" de e"emplu, un tînăr care urma să #ie sacri#icat sim,oliza timp de un an pe !ezcatlipoca$ Cu o lună înainte de a #i sacri#icat, i se dădeau patru #emei dintre cele mai #rumoase auinime care reprezentau patru zeiţe4 CochiIuetzal, Cilonen, *tlatonan şi Ei"tocihuatl, care se pare că sim,olizau #ecunditatea, #lorile, porum,ul, sarea şi apa$$$ !UET ALCOATL SAU DESTINUL RE$"NDIT *m a'ut prile8ul să 'or,im în di'erse rîn-duri despre marea importanţă a calendarului în 'iaţa indi'idului ca şi în aceea a tri,ului$ Nici o hotărîre importantă nu era luată #ără ca tonalpouh9ne" au urii, să nu #ie consultaţi7 numai ei ştiau să citească tonalamatl" cărţile s#inte în care era înscrisă socoteala zilelor$ <r inile calendarului, în #orma în care e"istă în tot cuprinsul (ezoamericii, se pare că urcă pînă la olmeci şi este atestat pentru prima oară la (onte *l,an spre anii >66 î$e$n$ în ciuda unor 'ariante locale, calendarul este aproape identic la toate popoarele de lim,ă nahuatl sau 'ecine cu (e"ico4 otomis, mat-lazinca, tarasci, hua"teci,

>>

tatonări$ %ar este si ur că astronomia şi calendarul au atins cea mai mare per#ecţiune la populaţia maya, în epoca clasică$ (ayaşii se ocupau de asemenea cu speculaţii matematice şi astronomice$ +a azteci nu ăsim nimic compara,il$ Noţiunea de artă pentru artă le era la #el de străină ca şi aceea de ştiinţă pentru ştiinţă$ .chematizînd puţin, s-ar putea spune că ei nu păreau să 'adă în astrolo ie şi astronomie altce'a decît e"presia 'oinţei zeilor şi înscrierea omului în timpul cosmic$ &entru om, sin urul mi8loc de a înţele e intenţiile di'ine rezidă în aceste cărţi în care era consemnat totul$ In #apt, calendarul me"ican se ,aza pe permutare a trei calendare distincte En calendar ci'il număra 1H luni a 26 de ale, adică 3>6 de zile, cărora tre,uia să li se adau e 9 zile / oale0 e"trem de ne#aste — nemontemi. Giecare an purta un semn par ticular care în momentul <onchistei era acatl trestia;, tecpatl :cuţitul de sacri#iciu;, calli :casa;, tochtli :iepurele;$ *nul 'enusian era compus din 9H- zile solare$ Cît despre cel de al treilea calendar, calendarul di'inatoriu el era întemeiat pe com,inaţia de semne luate intr-o serie neîntreruptă de 26 de semne Cipactli 2hecatl Calli Cuetzepalin Coatl (iIuiztli mazatl !ochtli *tl Izcuintli <zomatli (alinnali *catl <celotl Cuauhtli Cozcacuauhtli <llin !ecpatl Nuiahuitl Cochitl Crocodil Qînt Casă Bopîrlă Barpe (ort Căprioară Iepure *pă Cîine (aimuţă Iar,ă !restie Ka uar Qultur Qultur re al Cutremur Cuţit de sacri#iciu &loaie Gloare

>5

*ceste d,uăzeci de semne se com,inau cu treisprezece ci#re$ &entru ca acelaşi semn să se întîlnească cu acelaşi număr tre,uia aştep tat 26 C 13 X 2>6 de zile, adică tonalpohualli" Panul di'inatoriu$ %ar cele trei calcule nu erau independente unele de altele$ Com,inaţia de 13 ci#re$a calendarului di'i natoriu cu ceilalţi purtători de ani este cea care dă 13 C - X 92 ani, aşa-numitul xiuhmol pilli" /li atura anilor0, secolul aztec$ &entru ca cele trei calendare să cadă pe aceeaşi dată, tre,uia deci aşteptat 16- ani solari, ceea ce echi'alează cu >9 de ani 'enusieni şi 59 ani di'inatorii$ *ceastă perioadă, cea mai lun ă pe care hicitorii au luat-o în considerare, se numeşte huehuetili!tli" o /,ătrîneţe0, inter'a lul de timp cel mai per#ect, pentru că reu neşte toate calendarele$ .arcina hicitorilor era #oarte di#icilă căci naşterea #iecărui copil sau #iecare e'eniment în le ătură cu care erau consultaţi se înscria într-o întrea ă reţea de apartenenţe, de in#luenţe ,ene#ice sau male#ice$ Enele tonalamatl care au a8uns pînă la noi :ca, de e"emplu, 3odexul >or%ia2 pun în le ătură zilele, /seniorii nopţii0, păsările asociate, /seniorii zilei0, şi #iecare din ele antrenează conotaţii ,ene#ice sau male#ice, culori, puncte cardi nale, direcţii ale spaţiului$ Jrupele de trei sprezece au de asemenea seniorii lor speciali$ 2"ista desi ur şi o mică posi,ilitate de a trişa$ %acă un copil era născut su, un semn prea ne#ast, sau în zilele #uneste nemontemi" nu era declarat decît după cîte'a zile$ %ar apoi tre,uia să-şi urmeze destinul, /cei care sînt născuţi su, acest semn 'or #i ,eţi'i sau amorali, 'or s#îrşi ca scla'i0, cei ce sînt născuţi su, alt semn /'or #i ,uni artizani0, etc$4 %acă 'iaţa sa era predestinată, adesea şi moartea era la #el$ < altă /trişerie0 consta în a duce o 'iaţă e"emplară con#ormă cu sem nul său, #ireşte, dar şi capa,ilă uneori de a-l modi#ica$ Căci 'iciile, ca şi practicarea 'ir tuţii puteau cori8a e#ectele unui semn ,un sau rău$ *8un em ast#el la noţiunea de merit per sonal, de /su#let -Y7 care este #ără îndoială unul din aspectele cele mai reu de înţeles ale lumii me"icane$ Cum se putea de#ini omul aztec, în luptă cu o lume insuporta,ilă în sensul propriu al cu'întului = .u#letul, eul, personalitatea nu apar în #ond decît ca o răspîntie de aparte nenţe, loc de întîlnire a 'oinţelor di'ine, mici puncte e#emere în centrul uni'ersului$ <mul în sine are o mică importanţă$ 2l este un

>H

#ra ment, o părticică a marii rezer'e de ener ie necesară pentru menţinerea uni'ersului$ Chiar numele de su#let 1tonal2 înseamnă în dicţionare /ardoare, căldură a soarelui7 la #i urat, su#let, semn de acti'itate0 :O$ .i-meon;$ Enele din cele mai #rumoase opere de artă aztece, cum ar #i /capul de om mort0 sau unele statui de macehualli, reprezintă — #ără nici o pretenţie de portretizare — tocmai acel om #ără personalitate, 'ictimă potenţială şi 'oluntară a recreaţiei satcri#iciale$ En destin hotărît de la naştere, o lume inelucta,ilă4 între aceşti doi poli, cum se putea de#ini aşadar omul aztec = Bi aici tre,uie să ne păzim de o ima ine instantanee prea ,rutală$ între ţăran şi prinţ, între /săl,atecul rătăcitor0 al începuturilor şi /ci'ilizatul0 secolului al CQI-lea e"istau desi ur multe di#erenţe$ Oăs#oind la întîmplare te"tele ne apar totuşi unele personalităţi4 un ţăran care a îndrăznit să #ie o,raznic cu împăratul7 un prinţ, Nezahualcoyotl, pe care meditaţiile l-au dus departe de orice ortodo"ie7 un zeu, Co-lotl, care re#uza să se supună sacri#iciului$$$ In cole iile calmecac se #orma o nouă reli ie şi o nouă etică, preoţii re'izuindu-şi mereu meditaţiile$ Leii 'or sîn e, dar Nuetzal-coatl şi-a o#erit propriul sîn e4 ei se sacri#ică şi îşi străpun mem,rele$ Nici un zeu nu este ,un7 el nu este, s-ar putea spune, decît cinstit, adică îşi respectă partea de contract care îl lea ă de oameni7 şi preoţii tre,uie să şi-o respecte pe a lor$ %ar raţionalizînd pantheonul, ei se spiritualizau, în documentele tardi'e, zeii sînt descrişi prin meta#ore4 /cel care dă 'iaţă0, /principele0, etc$ şi în aceste #ormule noi este reu să desci#răm care anume zeu din 'echiul pantheon este desemnat$ +a !e"coco, Nezahualcoyotl indicase, se spune, un turn de nouă eta8e în cinstea /ideii pure0$ <metecuhtli şi <mecihuate care n-au apărut pînă acum în mituri decît ca nişte zei $ ,ătrîni al căror cult de'enise caduc, recîşti ă 'i oare7 ei de'in principii prime, seniorii dualităţii şi ai cărnii$ *m 'ăzut-o pe !lazoPlteotl prezidînd un ritual de con#esiune care i-a surprins mult pe spanioli$ %acă nu #ace iertate decît păcatele împotri'a moralei carnale, con#esiunea introduce totuşi o noţiune de păcat care pînă atunci cădea numai su, incidenţa le ilor sociale$ %ealt#el, cei pe care meditaţia îi împin ea spre o a,stracţie din ce în ce mai mare se îndreaptă spre personalitatea di'ină am,i uă a lui Nuetzalcoatl$ 2"istă deci puţine mi8loace de a te sustra e reutăţilor lumii$ &entru o parte din no,ilime4 răz,oiul, moartea lorioasă şi sacri#iciul

>A

uman7 meditaţia şi autosacri#iciul pentru preoţi a căror nelinişte de'enea din ce în ce mai apăsătoare$ &entru toţi4 supunerea în #aţa destinului$$$ Bi apoi, răspunsul aztec este ori inal, în această lume ce pare total lipsită de 'alori etice, se încearcă a se îndupleca destinul prin supunerea per#ectă, prin practicarea 'irtuţilor celor mai stricte$ (ai rămîne încă un răspuns posi,il4 acela al artiştilor, al #iloso#ilor sau al preoţilor care încercau să ăsească în #rumuseţe o raţiune de a #i şi de a perse'era$ Cu'intele /#lori şi cîntece0 care desemnau în mod meta#oric poezia, desemnau şi o nouă speranţă, o estetică de'enită etică, credinţa unora într-o lume 'iitoare$ Dn care ar,itrarul di'in nu 'a mai însemna o ameninţare ci o speranţă$ CORTE SAU ILU IA DI'INĂ Oareori în istorie ciocnirea între două lumi a #ost atît de 'iolentă ca aceea dintre lumea spaniolă şi cea aztecă$ &entru a înţele e ,ine cum una din acestea două a putut #i atît de repede şi total distrusă, am 'rea să su,liniem eîte'a dintre cauzele neînţele erii lor reciproce$ < mină de spanioli, spadasini, oameni de 8a# şi de #ărădele i cei mai mulţi dintre ei, 'eneau dintr-o .panie a,ia ieşită din Recon9uista în între ime supusă 'înătorii de 'ră8itoare a /&rea .#intei Inchiziţii0$ 2i se a#lau con#runtaţi deodată cu un uni'ers total străin şi ciudat$ <ricare ar #i #ostP sinceritatea dorinţei lor de a cîşti a su#lete pentru %umnezeu, nu se poate să nu le înţele em mirarea în #aţa unei ci'ilizaţii care predica 'alori atît de di#erite de ale lor$ In ceea ce-i pri'eşte pe azteci, aceştia, con'inşi de discontinuitatea lumii şi de precaritatea creaturii noastre, pre ătiţi prin ani de minuni şi prin preziceri #uneste, cum ar #i putut admite noul zeu, tot aşa de #eroce ca şi al lor, dar într-un #el oare le era totalmente de neînţeles = &e ide o parte un entilom spaniol, ari'ist şi su,til politician, prizonier al propriei sale le ende7 de cealaltă parte, un su'eran de natură di'ină, con'ins de re'enirea zeului său şi de , s#îrşitul lumii sale$ &e de o parte, creştini crez)nd în pro'idenţă7 de cealaltă parte nişte /pă îni0 care se simt răspunzători de un uni'ers condamnat Bi mereu pus la îndoială, m)naţi de propria lor lo ică să #acă mereu să cur ă sîn e, tot mai mult sîn e omenesc$ &e de o parte, cuceritorii 'eniţi să se îm,o ăţească, dezamă iţi de s#îrşitul a'enturii lor din *ntile, considerînd aurul ca un remediu pentru răul de care su#ereau7 de cealaltă, indienii, pentru care numai

56

piatra 'erde, chalchihuitl" era indispensa,ilă, pentru că ea sim,oliza /apa preţioasă0, sîn ele$ .paniolii în#runtau o lume străină$ Cucerirea *ntilelor, cu apro"imati' treizeci de ani în urmă, nu pusese nici una din pro,lemele care se prezentau aici$ Ca de o,icei, ei atri,uiră indienilor toate 'iciile ce le atri,uiseră ara,ilor pe care-ii în'inseseră de cur)nd şi proiectaseră asupra lor propriile lor #antasme$ (ulţi dintre ei şi-au scris memoriile mult mai t)rziu, cînd i-a apucat dorinţa de a mărturisi ce au trăit şi de a-şi 8usti#ica în acelaşi timp comportarea$ 2ste relati' reu să-ţi #aci o părere, într-atît a #ost de de#ormată realitatea prin 8usti#icările tardi'e ale cuceritorilor, sau, dimpotri'ă, prin 'ălul de pudoare al unor preoţi care au încercat, ca .aha un, să-i înţelea ă pe indieni, dar care au tre,uit să #acă unele concesii în #aţa tri,unalului inchiziţiei pentru că, alt#el, $mărturia lor ar #i #ost suprimată$ &rima dintre crimele pe oare una dintre lumi a imputat-o celeilalte, a #ost, desi ur, idolatria, în optica cuceritorilor, nu putea #i 'or,a nici de in8ustiţie, nici de neînţele eri4 poporul aztec era supus în între ime idolilor săi, #ără îndoială cei mai cruzi şi mai e"i enţi din cîţi a cunoscut omenirea, idoli care nu puteau supra'ieţui dec)t datorită contractului care-i le a de oameni$ .ă ne amintim că 'iolenţa ritualurilor aztece îi mirase şi pe ri'alii lor din 'alea (e"icului, cu apro"imati' două sute de ani înainte$ &entru spanioli, care nu căutau, să 'adă aspectele mai puţin ,rutale, această reli ie era imediat asociată cu sacri#iciile omeneşti$ 2i 'edeau în$ ea opera %ia'olului, căci aceasta este sin ura e"plicaţie care li se în#ăţişaZ0 .aha un îşi începe #iecare capitol spunîndP4 /<, prea ne#ericită naţie$$$ acest demon care te-a înşelat$$$0 In #apt, în momentul eonehistei, sacri#iciul omenesc luase proporţii surprinzătoare, atît prin numărul 'ictimelor cit şi prin numeroasele moduri de sacri#icare4 smul erea inimii :#orma cea mai #rec'entă şi #ără îndoială cea mai tradiţionalistă;, sacri#icarea prin străpun erea cu să eţi, înec, ardere, 8upuire, ete$ Gormele 'ariau după zeul ale cărui #a'oruri erau solicitate4 ,iciuirea şi apoi 8upuirea pielii sacri#icatului pentru Cipe !otee7 corte iul de copii mici care tre,uiau să urce la poalele 'ulcanilor înainte de a #i sacri#icaţi zeilor !laloIue, mici zei ai ploii$ %escrierile detaliate ale smul erii inimii nu ne lipsesc4 patru a8utoare ţineau 'ictima în timp ce preotul în#i ea cuţitul în pieptul sacri#icatului pentru a o#eri apoi .oarelui /preţioasa tuna :smochină de 3ar,aria; a 'ulturului0$ En pasa8 din .aha un ne pare potri'it pentru a înţele e atitudinea acelora dintre spanioli care mani#estau un sentiment de

51

toleranţă4 /Nu cred să e"iste o inimă atît de dură care auzind despre o cruzime atît ide inumană şi atît de ,estială şi dia'olească, cum este cea relatată mai-sus, să nu se emoţioneze şi să nu plîn ă şi să nu încerce roază şi teroare$ Bi este desi ur lucru de prins şi ori,il că natura noastră omenească are atîta 8osnicie şi slă,iciune, că părinţii, insu#laţi de demon, îşi omoară şi îşi mănîncă copiii #ără să se îndească că păcătuiesc, ci dimpotri'ă, îndesc că aduc un mare ser'iciu zeilor lor$ Qina de această or,ire atît de crudă pe care aceşti nenorociţi o să'îrşesc nu tre,uie să #ie imputată cruzimii părinţilor care 'ărsau multe lacrimi şi o îndeplineau cu o mare durere a inimii, cit prea marii pizme a 'echiului nostru duşman .atana, care cu o 'iclenie #oarte răutăcioasă îi con'in ea la #apte atît de in#ernăle,@;, %oamne %umnezeule, pedepseşte cu dreptate pe acest duşman nemilos care ne #ace atîta irău şi doreşte să ne mai #acă încă T I-ai orice putere de a reîncepe T0 Cit despre Conchistadorul *nonim, soldat şi nu călu ăr, e"primă şi el aceeaşi idee4 /2ste ,ine cunoscut #aptul că îl 'edeau pe dia'ol în e#i iile pe care le #ăceau şi pe care le ţineau drept idoli şi că dia'olul inPtra în aceşti idoli şi$ de acolo le 'or,ea şi le poruncea să #acă sacri#icii şi să le o#ere inimi omeneşti pentru că ei nu se hrăneau cu altce'a$$$0 Chiar din primele momente ale marşului spre (e"ico, cuceritorii au întîinit /tot Kelui de idoli urîţi care erau idolii lor0 :ai me"icanilor;$ &rimă lor ri8ă, spre marea stupoare a indienilor, pentru care orice putere di'ină tre,uia îm,unată, a #ost să nimicească, idolii şi să înalţe /ade'ărata cruce0 în locul lor :chiar dacă a doua zi o ăseau stropită cu sîn e omenesc;$ *titudinea me"icanilor este clară$ &oliteişti la in#init, ei admiteau #oarte ,ine că un zeu, nou sosit — cum a #ost cazul cu zeul lor tri,al 1uitzilopochtli este mai puternic decît ceilalţi$ *cesta era un moti' în plus de a-i o#eri şi mai mult sîn e omenesc$$$ Chiar sim,olul pe care-l aduceau cuceritorii — crucea — nu a'ea de ce să-i surprindă$ %intotdeauna, la !eotihuac)n, la (itla, în zona (aya, #usese adorată crucea, sim,ol pro,a,il al #ertilităţii şi al creşterii porum,ului$ Bi .#înta Gecioară putea #i acceptată$$$ zeiţele 'e etaţiei, în special !lazolteotl, sînt zeiţe ale naşterilor şi, la Coatepec, tînărul zeu 1uitzilopochtli #usese născut în chip miraculos din mama sa Coatlicue$ %acă spaniolii au #ost în roziţi de caracterul crud al zeilor me"icani, ei au #ost totodată miraţi de #er'oarea credinţei4 /%in toate naţiunile create de %umnezeu, aceştia sînt oamenii cei mai de'otaţi şi păzitorii cei mai stricţi ai reli iei lor, în asemenea măsură încît se o#ereau ei înşişi în chip 'oluntar pentru sacri#iciu ou îndul de a-şi

52

mîntui ast#el su#letele$0 &rintre alţi /monştri0 pe care au tre,uit să-i în#runte aici spaniolii #i urează homose"ualitatea$ în această pri'inţă mărturiile sînt$a,undente, #ără să putem şti dacă sînt de ,ună credinţă$ (ulţi descriu statuile pe care le-au 'ăzut pe coasta *tlanticului ca #iind /indieni în poziţie de sodomie0$ En te"t al lui %iaz del Casti(o poate surprinde4 Cortez, căruia cacicuPl din Cempoala îi prezenta oma iile sale de prietenie, răspunse /că era necesar să renunţe la idolii înşelători, să nu-i mai adore, să nu le mai aducă sacri#icii0 şi, mai departe, /că ei tre,uiau să se lepede de orice #el de sodomie, pentru că prea mulţi copii îm,răcaţi ca #emei îşi cîşti au pîinea cu această meserie ,lestemată0$ .cena se petrecea în re iunea to-tonaeilor care, ca şi 'ecina sa din nord, hua"tecă, a a'ut totdeauna o reputaţie de #ri'olitate$ !otuşi nu putem ocoli un anumit scepticism sau impresia că este 'or,a de nişte #apte rău interpretate în mod 'oit sau nu$ *stăzi, nici o mărturie a artei me"icane — mai ales din zona aztecă — nu permite, după ştiinţa noastră, să coro,orăm aceste mărturii$ Chiar dacă statuile incriminate au #ost distruse cele dintîi, altele, anterioare sau ,ine ascunse, ar #i tre,uit să scape de distru ere$ &are a #i atestat un cult (ic în 1ua"tecă, ţara de ori ine a celor mai mulţi din zeii şi zeiţele #ecundităţii$ %ar cele cîte'a 'ase cu caracter erotic pe care le cunoaştem aE #ost #ăcute într-o epocă mult anterioară, protoolasicul :între începutul erei noastre şi anul 366; şi într-o re iune mult di#erită, mult mai supusă in#luenţelor 'enite din *merica de .ud, coasta &aci#icului$ Bi aici este 'or,a de reprezentări heterose"uale sau pur şi simplu lalioe$ *titudinea aztecă — după cîte ştim — ri oare morală, economie de ener ie în #a'oarea mersului lumii — pare să se acomodeze reu cu licenţa se"uală$ !otul era re lementat$ Curtezanele sacre — auinime — a'eau de 8ucat un rol #aţă de tinerii care nu #useseră încă inte raţi în 'iaţa socială$ .tatutul lor era ,ine precizat$ 2le participau la săr,ători ca încarnări ale #eminităţii oare sim,oliza #ecunditatea, receptacolul, reînnoirea$ *'em dealt#el aici una dintre contradicţiile cele mai #la rante ale ordinii sociale$ !inerii răz,oinici, pe care i-am 'ăzut dansînd şi cîntînd cu aceste #emei sînt totuşi lăudaţi /pentru 'ir initatea, curăţenia şi puritatea inimii lor0$ In altă parte, li se spune4 /%ar tu tre,uie să ştii că te omori şi îţi #aci un mare rău dedîndu-te lucrurilor trupeşti0$ Bi, în s#îrşit, această ima ine care pare să rezume #oarte ,ine atitudinea me"icană4 /Gii un om per#ect şi 'i uros$ Eite cum a a'a dacă o deschizi puţin ca să-i iei mierea, nu are nici su,stanţă şi nici nu dă miere, ci se pierde0$ [Nu este mai puţin

53

ade'ărat că unele desene din code"uri $:de e"emplu 3odex >or'onicus2" ne în ăduie să 'edern $asemenea raporturi între doi ,ăr,aţi, unul -mai 0')rstnic dec)t celălalt, care sînt culcaţi pe o aceeaşi manta, sim,ol al acuplării$7 N-ar #i de neconceput ca o societate atît de ri8ulie cu /economia0 sa, dînd preţuire răz,oiului şi ordinelor răz,oinice, să #i admis homose"ualitatea de castă, aşa cum a #ost cazul la *tena şi la .parta$ In schim,, homose"ualitatea #eminină nu putea #i tolerată şi, în ade'ăr, un te"t din ,as ,e:es spune4 /pedeapsa cu moartea pentru două #emei întinse împreună şi în le ături trupeşti0$ %osarul antropo#a iei pare destul de reu de apărat$ (ărturiile sînt a,undente şi sinceritatea lor cu reu poate #i pusă la îndoială$ Oelatarea Conchistei #ăcută de %iaz del Castillo ar putea #i rezumată prin teroarea şi panica de a #i mîneaţi$ *ceste cu'inte re'in ca un laitmoti'4 /şi ei au dat inima să #ie mîncată şi ei au mîncat mem,rele0$ (ai departe, 'or,ind de masa lui (otecuzoma4 /(i s-a spus că era o,iceiul să i se ătească din carne de copii mici, dar deoarece e"istau nenumărate #eluri pre ătite, era reu să deose,eşti dacă era 'or,a de carne omenească sau de altă carne0$ %e asemenea, la Conchistadorul *nonim4 !oţi locuitorii din această pro'incie din norti-est precum şi cei din pro'inciile 'ecine, mănîncă carne omenească şi le place mai mult decît oricare altă ,ranăZîn asemenea măsură, încît, adesea, pleacă laY răz,oi şişi pun 'iaţa în prime8die ca să omoare pe cine'a şi să-l mănînce0$ +a %iaz del Castillo ăsim de asemenea un pasa8 deose,it de tul,urător4 /2i o#ereau inimile idolilor, tăiau ,raţe, picioare, coapse şi le mîncau cum m)ncăm noi carnea de măcelărie, ,a chiar 'indeau carnea$, $:omenească; în detaliu în pieţele lor :tian uisY$ Indienii înşişi creaseră în mod in'oluntar echi'ocul o#erind sîn e sau carne omenească celor pe care-i luaseră drept zei$ &rima oară cînd (otecuzoma a trimis o am,asadă spaniolilor ,,le-a trimis prizonieri ca să cele,reze un sacri#iciu4 cine ştie, poate că ar dori să uste din s)n ele lor$$$ %ar cînd spaniolii 'ăzură 'ictimele simţiră un mare dez ust, scuipau, îşi #recau cu putere pleoapele, închideau ochii$$$ cît despre mîncărurile oare erau stropite cu sîn e, le respin eau cu reaţă$$$ şi moti'ul pentru care (otecuzoma procedase în #elul acesta era con'in erea sa că aceştia erau zei$$$0 Bi, într-ade'ăr, chiar aici ni se pare că rezidă echi'ocul$ Carnea omenească era mîncată, apreciată, distri,uită$ 2ste ade'ărat că puteau #i 'ăzute cuşti în care prizonierii erau în răşaţi ca să constituie o hrană mai ,ună$ 2ste ade'ărat că puteau #i

5-

'ăzute marmite unde se #ier,ea carnea omenească cu porum,$ 2ste lesne de înţeles că aceste pri'elişti puteau să-i terorizeze pe spanioli$ %ar cani,alismul nu a constituit niciodată o pro,lemă de economie sau de lăcomie$ %e la #acerea lumii, zeii ceruseră ca răsplată pentru a8utorul ce-l dădeau, să li se #urnizeze hrană, cea mai apropiată de dînşii prin chiar esenţa ei, cea demnă de dîhşiî, sîn ele omenesc$ Chiar de la începutul timpurilor /se sacri#icau oameni şi erau o#eriţi zeilor ca să #ie mîncaţi0ZCea mai ,ună ilustrare a semni#icaţiei antropo#a iei la me"icani constă #ără îndoială în ritualul semnalat mai înainte, al sacri#iciului cu prile8ul lunii (oxcatl. !imp de un an, un t)năr, cel mai #rumos, cel mai per#ect posi,il, era considerat drept !ezoatlipoca însuşi$ *coperit de onoruri, înzestrat cu patru #emei, el personi#ica zeul$ +a s#îrşitul anului el urca, rupîndu-şi unul cîte unul #luierele şi pl)n )nd, scara marelui templu unde urma să #ie sacri#icat$ %upă aceea, corpul său era împărţit şi m)ncat în chip solemn, căci el era zeul$pesi ur, spaniolii nu au 'ăzut în acest ritual ideea de comuniune care stătea totuşi la ,aza propriei lor reli ii$ %ealt#el, cu o ma ni#ică conştiinţă împăcată, %iaz del Castillo, care se indi na de aceste o,iceiuri săl,atice, scrie4 /Oăniţii au #ost o,lo8iţi cu răsimea unui indian ras căci noi nu mai a'eam untdelemn$$$0 In ceea ce-i pri'eşte pe indieni, aceştia nu 'edeau apropierea noilor 'eniţi #ără nelinişte$ %upă prezicerile care îi terorizaseră, ei erau ata înspăim)ntaţi de ideea trimişilor unei alte lumi, 'eniţi să o pretindă pe a lor$ Cu prile8ul celei de a şaptea minuni, cînd i s-a adus lui (otecuzoma o pasăre /semăn)nd cu un cocor care a'ea pe cap o o lindă 'ră8ită0, el 'ăzu în aceasta /un imens corte iu cu multe detaşamente$$$ cu hărţuieli în care #i urau cer,ii şi alte animale$$$ *tunci, copleşit de toate $aceste 'iziuni hidoase, el îşi adună 'ră8itorii$0 Cu ocazia celei de a opta minuni :apariţia a doi oameni contopiţi într-un sin ur trup;, /ei :indienii; spuneau că s#îrşitul este aproape şi că întrea a lume mer ea spre ruină şi pieire şi că urmau să #ie create alte rase noi şi că urmau să sosească noii locuitori ai lumii$0 Cînd, în s#îrşit, i-au cunoscut pe spanioli, ei au #ost stupe#iaţi şi în roziţi de în#ăţişarea acestora, de 'asele, cîinii lor /enormi, cu ochi care împrăştiau #oc0, tunurile care /,u,uiau ca tunetul$$$ iar dacă lo'itura atin ea o colină, s-ar putea spune că o crăpa$0 Cît despre #iinţele di'ine, ele mer /cocoţate pe cer,ii lor$ *st#el cocoţate ele mer la ni'elul acoperişurilor, iar corpurile lor sînt în#o#olite pe toate părţile de nu li se 'ăd decît #eţele$ *cestea sînt al,e,

59

al,e ca 'arul$$$ ei au părul al,en, cu toate că unii îl au ne ru$ (ersul lor inspiră roază oricui7 sînt înspăimîntători, sînt ori,ili0$ Gaptul că spaniolii au re#uzat cu roază — cu toate că ar #i tre,uit să se simtă onoraţi — hrana o#erită, stropită cu sîn e omenesc, a pro'ocat mirare me"icanilor$ !otuşi, cu tot re#uzul lor ,rutal, deoarece aceste #iinţe păreau să #ie într-ade'ăr teuli" zei, (otecuzoma a poruncit să le #ie trimise daruri, şi mai mult decît daruri, comoara lui Nuetzalcoatl pe care tlatoani i-o restituia$ Cea mai mare parte din o,iectele o#erite erau 'erzi, pene de Iuetzal sau 8adeită, culori şi materiale #oarte preţioase pentru me"icani$ %e aceea, au #ost #oarte surprinşi 'ăzînd ,ucuria spaniolilor în #aţa aurului4 /(are a #ost ,ucuria, erau înc)ntaţi$ Ca nişte maimuţe, ei ridicau pumnii #8lini de aur, apoi îi 'edeai aşezîndu-se #remătînd de plăcere$$$ #ără îndoială că îl sor,eau cu o sete #urioasă$ !rupurile lor se dilatau în această cercetare, simţeau o #oame #renetică de aur$ Ca nişte purcei #lămînzi se a ăţau de aur cu tur,are$0 !reptat, aceşti oameni cu în#ăţişare şi comportare ,izară do'edeau că sînt muritori şi că, #ără îndoială, nu erau trimişii %omnului$ Bi cînd I"tli"ochitl, su'eranul din !e"coco, se duse să o anunţe pe maică-sa că îm,răţişase noua credinţă, ea îi răspunse /că-şi pierduse minţile dacă s-a putut atît de repede lăsa în'ins de către o mînă de ,ar,ari0$ .paniolii înşişi îşi dădură seaima repede de #olosul$ pe care-l puteau tra e din reputaţia lor di'ină$ %iaz del Castillo scria cu prile8ul primelor încăierări4 /Ne-am în ropat morţii pentru ca ei :me"icanii; să nu 'adă că eram muritori$0 *st#el, moartea primului conchistador$$$ şi aceea a primului cal :al cărui cap a #ost $aşezat pe tzompantli;, a marcat de,utul îndoielilor pentru credincioşii lui Nuetzalcoatl$ MALINC%E SAU DILEMA Qi'acitatea şi părtinirea relatărilor e'ocate ne #ac să înţele em cum de a putut #i atît de uşor distrusă ci'ilizaţia aztecă şi raţiunile acestei distru eri$ Gra ilitatea colosului stătea #ără îndoială în multe cauze de ordin istoric, reli ios şi social$ Nu este necesar să insistăm asupra tuturor contradicţiilor interne ale acestei lumi, nici asupra tuturor re'oltelor în #aşă pe care le ascundea$ *ceasta nu ţine de domeniul istoriei, căci nimeni n-ar putea spune care ar #i #ost e'oluţia acestei societăţi atît de supusă zeilor pe care şi-i alesese$ %in punct de 'edere istoric, 'ictoria lui Cortez este aceea a unor soldăţoi /ameţiţi de un 'is eroic şi

5>

,rutal0$ %ar şi aceea a unui #oarte mare om politic care a ştiut să înţelea ă de la ,un început că imperiul aztec nu-i opunea un #ront unic$ &opoarele supuse de (otecuzoma o,osiseră să-şi tot dea ,unurile su'eranului me"ican şi pe copiii lor zeilor acestuia$ In cea de a doua 3arta de relacion a sa, Cortez îi scria lui Carol Nuintul4 ,,2i :locuitorii din Cempoala în actualul stat Qeracruz; mi-au spus că 'oiau să #ie 'asalii (a8estăţii Qoastre, şi prietenii ei şi că mă ru au să-i apăr împotri'a acestui mare senior care îi u'erna prin #orţă şi tiranie şi care le lua #iii ca săi omoare şi să-i sacri#ice idolilor săi$0 Cortez a auzit 'or,indu-i-se pentru prima oară de (otecuzoma la indienii maya din !a,asco$ 2l a de,arcat cu /96H soldaţi #ără şe#ii de echipa8, marinari şi piloţi care erau 16A, 1> cai şi iepe, 11 am,arcaţii mari şi mici$0 ,, 7 Cu prile8ul unei prime călătorii pe care o #ăcuseră cu Grancisco 1ern)ndez de Cordo,a, unii dintre soldaţi :ca %iaz del Castillo; auziseră pe indienii din <ampeche că stri ă 'ăzîndu-i4 /Castillan T0 Gaptul 1-a intri at mult pe Cortez care a#lă pînă la urmă că, într-ade'ăr, în acea re iune trăiau doi spanioli /scla'i ai cacicului0$ 2l dădu ordin să se plece în căutarea lor$ .in urii supra'ieţuitori ai unui nau#ra iu care a'usese loc cu circa zece ani înainte, cei doi spanioli au adoptat #iecare o atitudine di#erită$ Keronimo de * uilar se e"altă, plîn e de ,ucurie şi se duce cu darurile ce i-au #ost aduse în acest scop să-şi răscumpere li,ertatea$ Jonzalo Juerrero re#uză însă să plece4 /Graţilor$$$ duceţi-'ă şi %omnul să 'ă ai,ă în pază T *m #ost cacic şi chiar căpitan în timp de răz,oi$$$ %uceţi-'ă$ Iar eu, eu am #aţa tatuată, urechile ăurite$ Ce 'or spune spaniolii 'ăzîndu-mă aşa = Bi, pe urmă, uitaţi-'ă la copilaşii mei ce dră uţi sînt$$$0 * uilar insistă şi-i aminteşte /că era creştin şi nu tre,uia să-şi piardă su#letul pentru o indiană$$$0 Juerrero re#uză mereu şi chiar 'a da a8utor tri,ului (aya ca să lupte împotri'a primelor incursiuni spaniole$ *st#el 'edem de partea spaniolilor pe Gernando Cortez /care era ,inecu'întatul cerurilor şi reuşea în tot ce #ăcea0 :%iaz del Castillo;7 * uilar, incapa,il să suporte capti'itatea şi traiul într-o lume străină7 Juerrero, de'enit indian şi care, în calitate de căpitan de răz,oi şi /cu riscul de a se pierde pe sine0, îi în'ăţa pe indieni să reziste în #aţa armelor #raţilor săi de sîn e$ în cur)nd urma să li se alăture un alt persona8 a cărui importanţă 'a #i #oarte mare4 dona (arina$

55

+a 19 martie 191A, cacicii din !a,asco au 'enit să aducă daruri spaniolilor4 /+uate împreună, nu a'eau mare 'aloare0 dar /tot ce era acolo conta prea puţin #aţă de cele douăzeci de #emei pe care ni le-au adus, printre care se ăisea o e"celentă #emeie care, creştinată, a luat numele de dona (arina0$ Cortez dădu cîte o #emeie #iecărui căpitan şi deoarece această (arina /era #rumoasă, 'ioaie şi dezin'oltă0 o dădu lui &uertocarrero, /,un ca'aler şi 'ăr al contelui (edellin0$ %upă ce &uertocarrero a plecat în Castilia, Cortez o luă pe %ona (arina la el$ *ceasta i-a de'enit to'arăşă, mama #iului său (artin şi instrumentul politicii sale$ In#ormaţiile asupra ori inii acestei tinere indiene di#eră4 că a #ost dată tri,ului !a,asco de către cei din Cicalan o sau că a #ăcut parte dintr-o pradă de răz,oi — oricum ar #i #ost, ea era no,ilă şi de ori ine (anuali, zălo la maya, ceea ce e"plică în parte atitudinea sa$ %ona (arina, care în nahuatl se numea $alinnalli" a dat numele /malinchismului0, atitudine a cărei traducere ar #i /cola,oraţionism0$ %ar este reu să 8udeci destinul acestei tinere #ete, de mai multe ori smulsă mediului său şi care 1-a iu,it pe Cortez pînă la capăt$ In manuscrise, ea este întotdeauna reprezentată de către compatrioţii săi în picioare alături de conchistador, nu ca o persoană in#erioară :con#orm concepţiei lor în materie de perspecti'ă;, ci mai de ra,ă ca un du,let — după cum ima istica lor tradiţională îi în'ăţase să reprezinte persona8ele emene$ (otecuzoina 'a numi pe Cortez /(alinche0 /cel care o are pe (alinnalli0, oma iu am,i uu şi ciudat dacă ştim cît de puţin erau preţuite #emeile$ Dnainte de a întreprinde marşul asupra capitalei, Cortez dispunea de doi intermediari4 * uilar care 'or,ea maya şi spaniola şi (arina care 'or,ea maya şi nahuatl şi care, după cît se pare, în'ăţase repede spaniola$ *cum persona8ele se a#lă amplasate pe locurile lor4 Cortez cuceritorul, mare om politic, a'id de lorie /pentru %umnezeu, pentru re e, pentru el însuşi07 Juerrero, spaniolul rene at7 * uilar, spaniolul re'enit la propria sa cultură, şi (arina, ori inea însăşi a Noii .p)nii, indianca rene ată, #ără îndoială din dra oste$ %e partea indiană ăsim o curte care ra'itează în 8urul împăratului său, în #iecare zi mai di'in, un su'eran #oarte reli ios, înspăimîntat de semnele din ce în ce mai ra'e pe care le arată destinul$ .e ştie cît de #ra ilă era lumea aztecă şi cît de uşor se #ăcea trecerea de la credinţă spre superstiţie$ <r, ultimii ani ai domniei lui (otecuzoma II 'ăzuseră producîndu-se un număr considera,il de minuni$ Cu zece ani înainte de sosirea spaniolilor apărea în #iecare noapte o

5H

cometă cu coadă de #oc$ /!oţi oamenii stri au şi erau în roziţi7 toţi credeau că acesta era semnul unei mari nenorociri0$ Cel de al doilea semn a #ost incendiul su,it şi imposi,il de stins al templului lui 1uitzilopochtli$ *poi a luat #oc templul lui Ciuhtecuhtli, #ără să #ie nici #urtună, nici tunete$ < cometă care semăna cu trei stele tra'ersa cerul de la apus spre răsărit$ &e la una (e"ico s-a produs o #urtună i antică, apa ridicîndu-se şi năpădind oasele /#ără să #i #ost 'înt0$ .-a $ auzit apoi un las de #emeie care emea în noapte4 /<, #iii mei, sîntem pierduţi T <, #iii mei, unde să 'ă duc =0 Cel de al şaptelea semn despre care am mai 'or,it a #ost şi mai ciudat4 'înătorii au prins pe la ună o pasăre care /a'ea în mi8locul capului o o lindă rotundă în care se 'edeau cerul şi stelele0, şi cînd a #ost arătată lui (otecuzoma, el a 'ăzut /o mulţime de oameni care 'eneau înarmaţi şi călare pe cer,i :cai;$ Iar cînd tlatoani ceru au urilor săi semni#icaţia acestei pre'estiri, pasărea dispăruse0, în s#îrşit, nişte creaturi monstruoase ca nişte oameni cu două capete au apărut de cîte'a ori dar au dispărut în #aţa împăratului$ Dntr-un conte"t în care, prin de#iniţie, nimic nu poate #i anormal, în care miracolul nu e"istă, asemenea #apte stranii nu pot însemna altce'a decît 'oinţa di'ină$ 2le au toate o conotaţie tra ică sau neliniştitoare şi se spune în cîte'a rînduri că împăratul sacri#ica pe 'racii care interpretaseră de#a'ora,il aceste semne4 /să plece aprozii mei$$$ şi să se ducă în satele din care se tra netre,nicii şi să le măcelărească #emeile şi copiii$$$ şi casele lor să #ie pustiite$0 Căci neliniştea sporea din zi în zi4 /spuneţi acestor înşelători să se e"plice4 sîntem oare ameninţaţi de 'reo epidemie, de ciumă, de #oame t e , d e l ă c us te , d e c u tr e m u r de p ă mî nt s a u de secetă =0 +a ,aza acestei nelinişti stă desi ur ideea contractului semnat între %umnezeu şi oameni şi care putea lua s#îrşit după cum hotăra 'oinţa di'ină$ 2ste pro,a,il că preoţii sau un om e"cepţiona l ca N ezahua lc oy otl nu p u teau să nu #ie neli ni ştiţ i4 lumea aztec ă e'olua di n ce î n ce mai repede şi normele dictate de !lacaelel la mi8locul secolului al CQ-lea păreau depăşite7 #lu'iul de sîn e, răspunsul poate cel mai #acil, nu mai satis#ăcea toate spiritele$ Imnurile reli ioase, oricare ar #i #ost zeul cărora le erau adresate, #oloseau aceleaşi cu'inte4 /!u, creatorul tuturor lucrurilor, !u de la care purced ,inele şi răul, !u care dai 'iaţa$$$0 .upărarea zei lor putea să iz,ucneas că într- o , ună zi , ca şi cum îndirea cîtor'a nu ar mai #i #ost ap tă să controleze ansam,lurile #orţelor u'ernante$

5A

&e de a ltă p a rte, as up ra lui ( otec u zo ma ş i a supuşilor săi apăsa prezicerea lui Nuetzalcoatl care, părăsind !uia, promisese că 'a re'eni într-un an Ce-*catl, /< trestie0, pentru a-şi redo,îndi re atul$ .usţinător al unei spiritualităţi mai pro#unde, el #usese alun at de !ezcatlipoca, patronul răz,oinicilor şi al sacri#iciilor, oare iantrena tri,ul în cuceriri din ce în ce mai î nde p ă rt a t e ş i î n ri tu a l u r i d i n c e î n c e ma i crude$ în #elul acesta se e"plică #ără îndoială am,i uitatea purtării lui (otecuzoma$ 2l a ezitat la început să creadă că acele #iinţe erau zei sică Cortez era Nuetzalcoatl$$$ %acă, totuşi, erau zei,$ (otecuzoma tre,uia să se lipsească de re atul său şi să li—l restituie$$$ <ricum ar #i #ost, chiar dacă prezicerile descrise în manuscrise datînd de- dinainte de Conchistă rămîn în parte ine"plica,ile, nu este mai puţin ade'ăra t că psihoza de teroa re a +umii Noi se e"plică poate în parte şi prin mărturiile care i-au par'enit din cea Qeche$ în ade'ăr, lu mi le ameri ca ne nu era u î nc hi se$ %is ta nţ ele ca şi di#icultăţile drumului erau depăşite de ne ustori, de strîn ătorii de impozite, de spioni, de arnizoanele a'ansate, etc$ %escoperirea şi distru erea rapidă a *ntilelor datează din 1-A2, pe cînd e"pediţiile s-au succedat pînă la %arien, înainte chiar de descoperirea (e"icului$ Indienii 'edeau trecînd în lar ul ţărmurilor lor ciudaţi /munţi oare plutesc07 ei sal'au nau#ra iaţii :#apt care le-a permis să-l primească pe Cortez la !a,asco cu cu'întul /Castillan0;7 zăreau acei cîini de talie impresionantă şi acei ciudaţi cer,i #ără coarne, caii, şi de asemenea, pe acei oameni ,lonzi şi ,ăr,oşi :cum era Nuetzalcoatl;, neliniştitori pentru că erau di#eriţi$ &ro,a,il că indienii primeau şi unele ştiri din *ntile şi ştiau, cel puţin în parte, ce se p etr ec ea ac olo$ : Ga p tul p a re co n# i rma t p ri n a c e e a c ă C ri s t o# or C ol um , p o 'e s t e ş t e c ă a 'ăzut trecînd o canoe în care se a#la un cacic maya şi #amilia sa$ %ealt#el, ceramica de epocă tîrzie din *ntile pare să #i #ost in#luenţată sau chiar importată direct din post-elasicul maya;$ &olitica lui Cortez nu prezintă nici un mister4 el caută cu încăpăţînare aurul, 'rea să c unoa s c ă m a r e l e re a t c a re i - a # o s t d es c r i s , să-l cunoască pe marele su'eran atît de temut de o întrea ă ţară$ în primul rînd el îi cîşti ă pentru cauza sa pe totonacii din Cempoala, apoi pe no,ilii nahua din !la"cala$ %upă ce a trecut peste numeroasele capcane întinse

H6

de tlatoani, el se în#ăţişează în #aţa !enochtitlănului însoţit de o armată pe care am putea-o e'alua la peste 36$666 de oameni$ Cît despre (otecuzoma, acesta ezită$ 2l trimite emisari ca să-i sondeze pe noii 'eniţi4 sînt sau nu zei = &rimii dintre aceşti emisari aduc daruri care sînt de #apt ătelile şi 'eşmintele zeului însuşi$ 2i îi spun lui Cortez că /locotenentul său (otecuzoma0 #ace act de supunere$ 2l are în sarcina sa cetatea (e"icului$ 2l spune4 /(are este o,oseala şi s#îrşeala zeului$0 (ai tîrziu cînd se 'or a#la, în s#îrşit, #aţă în #aţă, (otecuzoma 'a păstra aceeaşi atitudine$ /.tăpîne, eşti o,osit, ţi-ai dat multă osteneală, dar acum iată-te la tine în ţară$ *i a8uns în s#îrşit în cetatea ta (e"ico$ *i 'enit aici să te aşezi pe tronul tău, su, ,aldachinul tău re al$ <h T &entru un scurt timp ţi l-au păstrat cei care au plecat, locotenenţii tăi$$$0 !otuşi împăratul era neliniştit$ îşi înmulţi am,asadele$ /Cînd (otecuzoma auzi relatările mesa erilor şi deoarece spaniolii se interesau mult de el şi ţineau mult să-l 'adă, el se îndi să #u ă sau să se ascundă pentru ca spaniolii să nu-d 'adă şi nici să-l ăsească0$ %ealt#el, unele din aceste am,asade nu a'eau cele mai ,une intenţii$ /2l trimise hicitori, au uri şi neoromanţi casă 'adă dacă puteau #ace ce'a împotri'a spaniolilor7 #armece sau 'ră8i, ca să se îm,olnă'ească sau să mioară sau să se întoarcă înapoi$0 %ar ma icienii au dat reş /căci oamenii pe oare îi 'ăzuseră erau #oarte puternici şi n-au putut să #ac nimic împotri'a lor$0 In #aţa acestui eşec, au #ost trimise /zeilor0 noi daruri$ In cîte'a rînduri împăratul trimise 'or,ă spaniolilor că nu tre,uie să 'ină la (e"ico, ezitările sale continuă şi teroarea sa creşte$$$ /%ar nu$$$ nu e"istă leac$$$ Ce-i de #ăcut = Nu se poate ăsi nimic =$$$ ne-am primit răsplata după merit$$$ 'a tre,ui să deschidem ,ine ochii cu uimire$$$0 In acest timp, Cortez îşi continua marşul spre capitală$ /2ra, spune %iaz del Castillo, ,inecu')ntat de cer şi reuşea în tot ce #ăcea, îndeose,i paci#icarea$0 In toate părţile, de-a lun ul drumului, acţionează mereu în acelaşi mod, amestecînd cu'intele ,une cu între,ările$ +a Cozumel, de e"emplu, el cheamă cacicul, nota,ilii$$$ şi le spuse că dacă 'oiau să #ie #raţii noştri, tre,uiau să renunţe la idolii lor răi$$$ +e spuse şi alte lucruri ,une şi sănătoase, le dărui un chip al (aicii %omnului şi o cruce$$$ recomandîndu-le să se închine la ele, să le ţină curate şi împodo,ite cu #lori şi că 'or 'edea de cîte ,ine#aceri se 'or ,ucura$0 <ricare ar #i #ost partea de a,ilitate în atitudinea sa, nu se poate ne a că el este cel mai #in politician dintre însoţitorii săi şi, #ără îndoială, cel mai puţin crud$ /Cînd a 'ăzut că oraşul era pustiu şi a

H1

a#lat că &edro de *l'arado #urase ăini, ăteli şi alte lucruri de mică 'aloare$$$ s-a arătat #oarte nemulţumit şi 1-a mustrat aspru pe *l'arado spunînd că indienii nu se paci#ică #urîndu-le ,unurile$0 Cortez îşi ăseşte primii aliaţi la Cempoala, apoi după ce s-a luptat cu cei patru seniori din !la"cala şi i-a con'ertit şi ,otezat, scapă din masacrul de la Cholula :masacru care #usese ordonat de (otecuzoma, cu toate că sursele di#eră asupra acestui punct;7 el îşi reia drumul spre capitală7 împăratul încearcă din nou să-l #acă să renunţe$ /Cortez răspunse că era mirat cu ade'ărat că un mare senior, după ce se declarase prieten, îşi putea schim,a părerea atît de des$$$0 3odexul Ramire! po'esteşte ultimul consiliu pe care 1-a a'ut împăratul cu s#etnicii săi pentru a şti dacă tre,uie sau nu să-i primească acum pe spanioli4 în ciuda părerii lui Cuitilahuac care spunea4 /Gacă zeii ca să nu aduceţi la dumnea'oastră pe acei care 'ă 'or alun a şi 'ă 'or lua împărăţia şi cînd 'eţi 'rea să îndreptaţi lucrurile nu se 'a mai putea0$ (otecuzoma hotărî că 'oia să-i primească, adăpostească şi să-i săr,ătorească :Ceea ce, din partea sa, %iaz del Castiillo rezumă ast#el4 /(otecuzoma primise s#atul de la 1uichilo,os, de la papii săi şi de la căpitanii săi şi toţi îl s#ătuiau sa ne lase să intrăm în cetate ca să ne poată ucide după po#tă$0; %ar e'enimentele se precipită$ %ie o Qel)zIuez, u'ernatorul Cu,ei, este neliniştit de importanţa pe oare o căpătase Cartez şi de spiritul său de independenţă$ 2l trimite o #lotă în (e"ic su, comanda lui &an#ilo de Nar'aez cu misiunea de a-d chema pe Cortez la ordine sau de a-l aresta$ Cortez părăseşte în ra,ă (e"icul lăsînd acolo numai cîţi'a oameni su, comanda lui &edro de *ll'arado, 'iitorul cuceritor al Juatemalei, atîţ de ,lond şi atît de #rumos, încît indienii îl numeau (onatiuh" /.oarele0$ Cortez îl ,iruie pe Nar'aez printr-o 'ictorie rapidă şi nesperată$ %upă ce-şi în#lăcărase de entuziasm propriii soldaţi, el îi cucereşte şi pe cei ai lui Nar'aez promiţîndu-le o lume întrea ă$$$ :.paniolii care se indi nau atît de tare de politeismul indienilor, se aşază cu stri ăte de /.anta (ăria T .anta (ăria T0 de partea lui Nar'aez şi cu /2sipirito .ianto T 2spirito .anto T0 de partea lui Cortez$ !rei sute de ani mai t)rziu, cu prile8ul răz,oiului de independenţă, Gecioara din Juadalupe, Gecioara indiană, apărută unui ţăran me"ican în 1931, 'a #i opusă Gecioarei din +os Oemedios, Gecioara spaniolă sosită cu ,a a8ele cuceritorilor$ Cele două armate 'or mer e la luptă #iecare su, stindardul unei Gecioare şi, cînd situaţia 'a #i considerată ca pierdută pentru spanioli, 'icere ele o 'a numi pe Gecioara din +os Oemedios /căpitan şe# al armatelor spaniole0 T;

H2

In timp ce Cortez îl în#runta pe Nar'aez, situaţia se deteriora în (e"ic (otecuzoma ceruse cuceritorilor :lui Cortez însuşi sau, după unele te"te, lui *l'arado; dreptul de a săr,ători ziua lui 1uitzilopochtli căci începea luna (oxcatl /şi toţi tinerii răz,oinici se a#lau ca într-un #el de stare de raţie şi mer eau din toată inima să cele,reze ziua ca să arate spaniolilor di'ersele aspecte şi şă-i umple de admiraţie$0 Ce s-a petrecut cu *l'arado = * 'rut el oare cu ade'ărat să comită o / roaznică trădare0 = .au, mai de ra,ă, mai puţin inteli ent şi mai puţin cura8os decît şe#ul său a,sent, i s-a #ăcut #rică în #aţa acestei des#ăşurări de #orţe a no,ilimii răz,oinice aztece, în #aţa z omotelor de cîntece şi tr)m,iţe, ,ătăii to,elor = <ricum ar #i #ost, el ,loca ieşirile templului /în timp ce cîntecele #ormau o elamoare asemănătoare cu hula mării7 şi în acel moment spaniolii iau hotărîrea să masacreze mulţimea0 — /toţi mînuiesic spada, ciuruiesc, oamenii cu lo'ituri de suliţi şi de sa,ie$ $$$.trăpunse de mii de ăuri, /ade'ărate zdrenţe, 0aceasta a #ost soarta trupurilor lor$$$ .în ele răz,oinicilor #orma ade'ărate ,ălţi şi duhoarea sîn elui se înălţa în 'ăzduh pro'enind de la 'iscerele care păreau că se t)răsc pe 8os$0 *cest moment de panică — sau de per#idie — pro'ocat de *l'arado a'ea să ai,ă ra'e consecinţe$ (otecuzoma spuse poporului său4 /%eoarece nu sîntem în stare să ri'alizăm cu ei :spaniolii;, me"icanii tre,uie să renunţe la luptă$ .ă lăsăm să eţile şi scuturile pe rastel$ Qictimele sînt ,ătrîni şi ,ătrîne, o,iecte demne de milă$$$ şi poporul, sărmanul popor, şi cei oare n-au a8uns încă la ')rsta raţiunii$0 %ar această atitudine prea omenească care urma după at)tea ezitări nu a #ost suportată de căpitanii săi4 /Ce spune acest dez ustător (otecuzoma = Nu mai sîntem 'asalii săi T0 &entru spanioli, situaţia nu este mai ,ună$ Cortez, a#lînd de dramele petrecute, re'ine precipitat şi se miră că este rău primit de cei pe oare îi credea cîşti aţi pentru cauza sa, oamenii din !e"coeo sau prietenii din !eno-chtitlăn$ 2l îl întrea,ă pe *l'arado /de ce îi atacase pe me"icanii care cîntau şi dansau în cinstea lui 1uichilo,os sau a lui !ezoatepuca = *m #ost asi urat că 'ă ceruse autorizaţia$0 *l'arado recunoaşte că era ade'ărat, dar că le luase înainte cu atacul ca să-i intimideze :deoarece, spunea ei /ei 'oiau să-l eli,ereze pe (otecuzoma, aşa cum le poruncise 1uitzilopochtli0;- *ceste e"plicaţii îl irită pe Cortez$ /2l spuse că era puţin ade'ăr în aceasta, dar că #usese comisă o mare ne,unie şi că se acţionase #oarte rău$0 &răpastia era acum deschisă$ <,osiţi de atitudinea prea sla,ă a su'eranului lor, aztecii nu mai credeau în natura di'ină a cuceritorilor$ %in partea lor, aceştia tre,uiau să lepede masca prieteniei

H3

şi să încerce să sal'eze odată cu 'iaţa şi noul lor re at$ Cortez 'rea să 'or,ească o ultimă dată cu (otecuzoma4 /Ce mai 'rea de la mine (alinche = Nu doresc nici să mai trăiesc, nici să-- mai ascult$ %in cauza lui s-a întors norocul meu$0 < ultimă oară, încon8urat de spanioli, el 'a încerca să liniştească spiritele$ %ar este lo'it de pietre oare nu se 'a şti niciodată dacă sînt aruncate de indienii înşişi sau de spanioli$ .u'eranul #iind mort, nu mai este timp pentru ezitări şi pentru iluzii di'ine$ Qa 'eni curînd ,a 8oche triste" noaptea tristă, în cursul căreia Cortez care #u e îşi 'a 'edea oamenii masacraţi$ Conducerea re'ine pentru cîte'a luni lui Cuitlanuac care moare de 'ariolă, apoi lui Cuauhtemoc, nepot şi inere al lui (otecuzoma, care 'a încerca o Prezistenţă eroică înainte de a #i prins şi torturat$ /Cercul răz,oiului înlănţuie !enochca$$$0 /Cîţi oameni din lume au dat do'adă de o 'ite8ie ca a noastră =0, spune %iaz del Castillo$ Bi scri,ul indian, după capturarea lui Cuauhtemoc4 /*cela care #usese altădată un mare căpitan, cel care #usese odată un mare persona8, se duce acum sin ur pe acest drum şi este îm,răcat numai în zdrenţe$$$0

H-

NOTE 1$ 2ste adesea reu să 'or,eşti despre 'echiul (e"ic #ără să creezi echi'ocuri$ %in punct de 'edere eo ra#ic, el se a#lă în *merica de Nord, în timp ce, din punct de 'edere istoric, el este mult mai apropiat de ceea ce constituie *merica Centrală4 Juatemala, 1onduras, .al'ador şi toată zona care a su#erit in#luenţa maya$ &entru a #ace #aţă acestui incon'enient, arheolo ul me"ican &aul @irchho## a creat, în 1A-3, cu titlu de ipoteză de lucru, termenul de $e!oamerica" pentru a de#ini ansam,lul de trăsături culturale care dau unitatea şi speci#icitatea unei zone care se întinde de la !amaulipas şi .inaloa, în nordul (e"icului, pînă în 1ondurasul central şi în Costa Oica$ *cest ansam,lu de ci'ilizaţii care au poate ca numitor comun #aptul de a #i su#erit in#luenţa olmecă în preclasic, se caracterizează prin numeroase trăsături din care cităm cîte'a4 porum,ul ca aliment de ,ază, o,iceiul de a consemna arhi'ele tri,ului în cărţi pe hîrtie din scoarţă 'e etală sau din piele de cer'idee, e"istenţa unui 8oc cu min ea cu conotaţia rituală, cultul unui erou ci'ilizator şi al unui zeu al ploii, #olosirea unui calendar complet, etc$ 2$ Numele su'eranului din (e"ico — !enochtitl)n — a #ost, #ără îndoială, primul şi cel mai des auzit de către spanioli cînd au a8uns în Noua .panie$ în a,senţa 'reunui sistem de transcriere #onetică, #iecare din ei au scris acest nume aşa cum credea că 1-a auzit$ %in această cauză întîlnim un mare număr de orto ra#ieri :care au #ost lăsate neschim,ate cînd #i urează într-un citat;4 (octezuma, (ontezuma, (ote-zuma, (oteuhpoma$ Noi am ales orto ra#ierea care ni s-a părut cea mai corectă4 (otecuzoma 1$o" pronume re#le"i'7 tech:1htli2" no,il4 coma sau !uma" a se în#uria — ceea ce se traduce în eneral, după Oemi .imeon, prin /care se supără ca un no,il0;$ 3$ Qom #olosi, pentru a desemna pe su'eranul din (e"ico, aceiaşi termeni pe care i-au #olosit cronicarii pe care îi urmăm aici$ 2i utilizează #ără distincţie cu'intele cacic :împrumutat din lim,a ara\aF din *ntile;, su'eran, re e, împărat$ %e #apt, tlatoani" cel care posedă cu'întul, era şe#ul #iecărui stat$ !latoani suprem, cel din !enochtitl)n, era în momentul Conchistei şe#ul con#eraţiei de tri,uri aliate sau 'asale puterii aztece$ -$ .pre anul 1-2H, cînd s-a pră,uşit puterea tepanecă din *zcapotzalco, cele trei cetăţi 'ecine, !enochtitl)n, !e"coco şi

H9

!lacopan :azi !acu,a; se uniseră pentru a #orma ceea ce se numeşte /!ripla alianţă0, care 'a marca începutul imperiului me"ica$ +a ori ine e ale între ele, cele trei cetăţi 'ăd instaurîndu-se treptat supremaţia !enochtitl)nului pe toate planurile — economic, politic şi social$ 2le îşi păstrează totuşi o anumită #izionomie particulară, chiar în sînul li ii4 !e"coco, mai orientat spre arte şi e"ercitarea 8ustiţiei7 !lacopan, spre comerţ$ 2le participă împreună la )ochi:aotl" /Oăz,oiul #lorilor0 care le opune altor seniorii nahua ca şi ele, în scopul de a #ace prizonieri care să #ie sacri#icaţi zeilor$ în momentul sosirii spaniolilor, !enochtitl)nul depăşise celelalte două cetăţi şi tlatoani din !enochtitl)n #ăcea #i ură de şe# suprem şi de /împărat0$

H>

CRONOLO$IE după /avies 8i%el" !he *ztecs, a 1istory 1$ac $illan ,td. ,ondon" ?@AB2. **** :=; !ri,ul (e"ica pleacă din *ztl)n$ **+, (e"ica cele,rează Gocul nou la Coatepec$ **+- Căderea de#initi'ă a capitalei toltecilor, !uia$ *.*/ (e"ica cele,rează Gocul nou la *pa"co$ *.+0 (e"ica cele,rează Gocul nou la !ecpayocan$ *.11 (e"ica a8un e la Chapultepec$ *,*1 !ri,ul (e"ica este alun at din Chapultepec$ *,2, !ri,ul (e"ica #u e din Colhuacan$ *,2/ Dntemeierea oraşului !enochtitl)n$ *,/- Dntemeierea oraşului !latelolco$ *,0* Ercarea pe tron a lui !ezozomoc în *zcapotzalco$ *,0* Ercarea pe tron a lui *camapichtli în !enoch titl)n şi a lui Cuacuapitzahuae în !latelolco$ *,0/ începutul ostilităţilor tri,ului !epaneco-(e"ica împotri'a oraşului Chalco$ *,1* (oartea lui *camapichtli$ *,1/ Oăz,oiul din Caltocan$ *,12"pediţia tri,ului (e"ica împotri'a Cuauhtin chanului$ *23. Naşterea lui Nezahualcoyotl$ *23. !ri,ul (e"ica cele,rează Gocul nou la !enoch titl)n$ *230 (oartea lui Cuacuapitzahuae din !latelolco$ Ercarea pe tron a lui !lacateotl$ *231 Ercarea pe tron a lui I"tli"ochitl din !e"coco$ *2*2)l 2*- Oăz,oiul tri,ului teponeca-(e"ica împotri'a !e"coco-ului$ *2*0 (oartea lui 1uitzilhuitl din !enochtitl)n$ Er carea pe tron a lui Chimalpopoea$ *2*0 (oartea lui I"tli"ochitl din !e"coco$ *2.+ (oartea lui !ezozomoc din *zcapotzalco, a lui Chimalpopoca din !enochtitl)n şi a lui !laca teotl din !latelolco$ .uirea pe tron a lui (a"tla, Itzcoatl şi a lui Cuauhtlatoa$ *2.- !ri,ul (e"ica îi în'in e pe tepanecii din *z capotzalco$ *2,* Oecucerirea oraşului !e"coco de către Neza hualcoyotl$

H5

*223 (oartea lui Itzcoatl$ Ercarea pe tron a lui (ontezuma I$ *22+) *2/3 Noi ostilităţi împotri'a oraşului Chalco$ *2/3) *2/2 (area #oamete$ *2/2 Cele,rarea ceremoniei Gocului nou la !enoch titl)n$ *2/- Campania din Coi"tlahuaca$ 1->1*2+. Campania din Cota"tla$ 1->9 în#rîn erea #inală a oraşului Chalco$ *2+- (oartea lui (oteeuzoma I$ Ercarea pe tron a lui *"ayacatl$ *20. (oartea lui Nezahualcoyotl$ Qenirea la putere a lui Nezahualpilli la !e"coco$ *20. In#rîn erea oraşului !latelolco$ (oartea lui (oIuihui"$ *20, Campania din !oluca$ *20- Campania împotri'a tarascilor$ 1-H1 (oartea lui *"ayacatl$ Qenirea la tron a lui !izoc$ *2-+ (oartea lui !izoc$ Qenirea la tron a lui *hui zotl$ Campania lui *huitzotl împotri'a tri,ului (atlazincia$ *2-0 Oăz,oiul împotri'a hua"tecilor7 cucerirea ora şului Ciuhcoac$ *2--) *2-1 Campanie în re iunea <a"aca$ *21*) *21/ .upunerea ţărmului Juerrero, de la *capulco pînă la Lacatula$ *212) *21/ Noi campanii în re iunea <a"aca$ *21+ Cucerirea re iunii istmului !ehuantepec$ *210 *211) */33 Campania din .oconusco$ 1966 Inundaţie în !enochtitl)n$ */3. (oartea lui *huizotl$ .uirea pe tron a lui (on tezuma II$ */3, Cucerirea oraşului *chiotla$ %ezlănţuirea răz ,oiului împotri'a !la"calei$ Campania din Nuetzaltepec şi !ototepec$ */3/ ) */3+ Cucerirea ?anhuitlanului şi Lozollanului$ */30 Ceremonia Gocului nou la !enochtitl)n$ */3- ) * /*, Campania aztecă împotri'a 1ue"otzin oului$

HH

*/** +uarea oraşului !la"iaco$ */*/ (oartea lui Nezahualpilli din !e"coco$ .uirea pe tron a lui Cacama$ Nou răz,oi împotri'a !la"calei$ &opulaţia 1ue "otzin a se re#u iază la !enochtitl)n$ */*0 1ern)ndez de Cordo,a ia conducerea unei e" pediţii spre coastele (e"icului$ */*- .#îrşitul ocupaţiei aztece în 1ue"otzin o care rede'ine aliata !la"calei$ Kuan de Jri8al'a conduce o e"pediţie spre (e"ic$ */*1 16 #e,ruarie4 Cortez se îm,arcă pentru (e"ico!enochtitl)n$ H noiem,rie4 Cortez intră în oraş$ */.3 25 iunie4 moartea lui (otecuzoma II, căruia îi urmează întîi, pentru o scurtă domnie, Cuitla huac, apoi Cuauhtemoc$ 36 iunie4 8oche triste. Cortez părăseşte !eno chtitl)nul$ */.* 2H aprilie4 începutul asediului #inal al !enochtitl)nului$ 19 au ust4 căderea !enochtitl)nului$ Captura rea lui Cuauhtemoc$

HA

INDE4 &timolo%ic" cea mai mare parte a numelor divine este luată din +imeon Remi- %ictionnaire de la lan ue nahuatl ou me"icaine, Imprimerie naţionale" Paris" ?CCD. &ste extrem de %reu de fixat datele pentru primii suverani" deoarece sursele diferă. însu i faptul că cele două calendare" mexican i cre tin" nu încep la aceea i dată" introduce un decala0 care este %reu de corectat. 8umai începlnd cu cel de al aselea tlatoani" #xa:acatl" putem avea o mai mare certitudine. Acama5ic6tli4 &rimul tlatoani din (e"ico$ * domnit #ără îndoială între 1352 şi 13A1$ 2l a #ost ales de azteci din spiţa toltecă$ Cu toată dominaţia tepanecă asupra poporului său, el a încercat prima or anizare a statului me"ica$ Ac6itometl4 &rinţul Colhuac)nului la începutul secolului al ClQlea$ Bi-a căsătorit #iiica cu şe#ul aztecilor, 1uitzilhuitl$ A67izotI8 *l optulea tlatoani din (e"ico$ * domnit #ără îndoială între 1-H> şi 1962$ în timpul domniei sale a #ost or anizată instituţia pochteca a ne ustorilor-spioni care or anizau cara'ane spre ţinuturile cele mai îndepărtate$ *huizotI a reno'at şi terminat marele templu din !enochtitl)n$ * murit în timpul unei inundaţii a capitalei pro'ocată de lucrările pentru aducerea apei pe care le ordonase$ Atlatonan8 :de la atlatl" aruncător de suliţe şi tonan" mama noastră;4 Nume purtat de una din cele patru prostituate sacre care acompaniau la sacri#iciu pe tînărul care personi#ica pe !ezcatlipoca cu prile8ul săr,ătorilor lunii !o"catl$ *tlatonan reprezintă #ără îndoială o zeiţă care prote8ează 'înătoarea păsărilor ac'atice pe care o practicau popoarele de pe la ună$ A9a:acatl8 *l şaselea tlatoani din (e"ico :1->H— 1-H1;$ I se datorează începutul e"pansiunii me"icane pînă la !ehuantepec şi supunerea oraşului !latelolco de către !enochtitl)n$ Cama9tli8 Leul 'înătorii şi al Nordului$ Numele purtat de !ezcatlipoca la !la"cala :'ezi şi (i"coatl;$ Centzon67itzna67a :de la centzon:tli;, -66 :adică nenumăra,il; şi huit!nahua" di'inităţile sudului;4 .înt constelaţiile 'izi,ile de pe înaltele podişuri me"icane$ în mituri, ei sînt copiii lui Coatlicue, #raţii mai mari ai lui 1uitzilopochtli pe care i-a ,ătut la naşterea sa şi i-a sur hiunit în cerul .udului$ Centzon Totoc6tin :%e la cent!on1tli2 -66 :adică nenumăra,il; şi totochtin" pluralul lui tochtli, iepure;4 .înt zeii a,undenţei şi ai ,eţiei$ în această calitate, ei patronează octli :sucul de a a'ă

A6

#ermentat, /pulIue0;$ 2i sînt nenumăraţi ca şi #ormele pe care le poate lua ,eţia$ C6alc6i7tlic7e :de la chalchiuitl" piatră 'erde şi cu-eitl" #ustă;4 !o'arăşă a lui !laloc, ea 'e hează în special asupra apelor cur ătoare sau care ies din pămîn# :contrar lui !laloc care domneşte asupra ploii;$ 2ste zeiţa rîurilor, mărilor, lacurilor, principiul #eminin al 'ieţii$ C6imal5o5oca8 cel de al treilea tlatoani din (e"ico$ %omneşte, #ără îndoială, între 1-15 şi 1-2>$ 2l a început să se scuture de tirania ,unicului său !ezozomoc din *zcapaţzalco şi a încercat să consolideze autonomia (e"ico-!enochtitl)nului$ * #ost a-sasinat din porunca lui !ezozomoc sau a #iului său (e"tlatl$ Ci67acoatl :de la cihuatl" #emeie, şi coatl" şarpe;4 Leiţă a pămîntului asimila,ilă #ără îndoială lui Coatlicue şi lui CochiIuetzal$ îi era or anizat un cult particular la Coatlan$ Numele său ser'ea ca titlu celui de al doilea ma istrat al statului, după tlatoani$ Ci67a5i5iltin :de la cihuatl" #emeie, şi pipiltin" pluralul lui pilii" no,il;4 Gemei care au murit în cursul primei lor naşteri, apoi di'inizate$ 2le iau la zenit în primire .oarele care #usese însoţit pînă aici de răz,oinici, şi-l conduc spre occident şi re iunea morţilor$ 2le se a#lă su, patrona8ul lui Cihuacoatl, %oamna occidentului şi, su, conducerea sa, ele co,oară uneori su, pămînt şi declanşează catastro#e pentru cei care le întîlnesc$ în această calitate, ele erau onorate în mod special de către 'ră8itori şi necromanţi$ Ci5actli8 (onstru terestru, primul din cele douăzeci de maimuţe ale calendarului di'inatoriu$ Ca şi o-molo ul său maya, Itzamna, el sim,olizează moartea şi, totodată, renaşterea$ Ci5actonal8 %upă unele surse, omul care, împreună cu soţia sa <"omoco, a in'entat calendarul di'inatoriu$ Coatlic7e :de la coatl" şarpe, şi cueitl" #ustă;4 (ama lui 1uitzilopochtli pe care 1-a născut în chip miraculos$ Leiţă a pămînului, dar şi a #lorilor$ In luna !ozoztontli, i se o#ereau primele #lori$ Co:a7l9a76;7i :de la co:aulli" clopoţei, şi xauh9ui" pictat, ornat;4 Leiţă a întunecimii nopţii$ .oră a lui 1uitzilopochtli, ea i-a îndemnat pe #raţii săi, Centzonhuitznahua, să-l omoare$ 1uitzilopochtli i-a tăiat capul$ Co:otlina7l4 Leu al corporaţiei meşteşu arilor de pene şi al cartierului *meca$

A1

C7a76tcmoc4 Născut #ără îndoială în 1962 şi mort în 1929$ Eltimul tlatoani din (e"ico$ Giul lui *huizotl, nepot şi inere al lui (otecuzoma II, el ia puterea după moartea lui Cuitlahuac şi opune o rezistenţă eroică împotri'a spaniolilor$ +uat prizonier, el este dus de Cortez cu e"pediţia sa în ţinuturile maya$ 2ste 8udecat şi condamnat la moarte la 2H #e,ruarie 1929, împreună cu su'eranii din !e"coco şi !lacopan$ Numele său, Cuauhtemoc, /'ulturul care cade0 :de la cuauhtE" 'ultur, şi temo" a cădea;, a #ost adesea considerat ca pro#etic şi ca un sim,ol al s#îrşitului puterii aztece$ C7itla67ac4 Giul lui *"ayacatl şi #ratele lui (otecuzoma II$ 2l a luat puterea la moartea acestuia, dar nu a domnit decît optzeci de zile, în 1926, înainte de a muri la rîndul său de 'ariolă$ Gusese mai dinainte împotri'a spaniolilor şi încercase să-l determine pe (otecuzoma la rezistenţă$ E6ecatl4 Qînt, aer$ Enul dintre zeii cei mai 'echi ai pantheonului me"ican$ 2l sim,olizează mai mult 'întul decît aerul$ (ai tîrziu, 'a #i asimilat lui Nuetzalcoatl$ Cel mai adesea este reprezentat su, #orma unei maimuţe care su#lă, sau su, aceea a unui om care poartă o mască ,ucală în #ormă de cioc de raţă$ .u, numele de 2hecatl yohualli :noapte;, reprezintă di'initatea su, #orma sa a,stractă — noapte şi 'înt — in'izi,ilă şi impalpa,ilă$ %7e67eteotl :de la huehue" ,ătrîn, 'echi, şi teotl" zeu;7 Qechi zeu al #ocului$ .e pare că cultul său a apărut chiar din preclasic, la Cuicuilco$ (ai tîrziu se 'a numi Ciuhtecuhtli$ în ultimele stadii ale reli iei, el 'a #i 'enerat ca /tatăl şi mama tuturor zeilor0$ 2ste o,iectul unui cult în toate casele, #ără îndoială su, #orma pietrelor 'etrei$ %7emac4 Eltimul su'eran toltec$ Gu ind din !uia, se re#u iază la Chapultepec unde se sinucide pro,a,il în anul 115-$ %7itzll67itl8 *l doilea tlatoani din (e"ico$ Giul lui *camapichtli, el domneşte între anii 1-6-—1-15$ In timpul domniei sale începe e"pansiunea teritorială a tenocilor$ 2l, primul, aduce ,um,acul din ţinuturile calde7 or anizează de asemenea comerţul pe la ună$ %7itzilo5oc6tli :de la huit!ilin" mică pasăre care ,îzîie, coli,ri şi opochtli" la stîn a, poate la sud;4 Leu tri,al al aztecilor care i-a condus în timpul mi raţiilor lor$ Leul era purtat în capul coloanei de patru preoţi care îi construiau un sanctuar de îndată ce se opreau puţin în cîte un loc$ Con#orm surselor, e#i ia sa era descrisă în mod di#erit4 era 'or,a pro,a,il de un simplu cuţit sacrî#icial într-o teacă$ 2l reprezenta în epoca aztecă .oarele trium#ător, la zenit, şi, în acelaşi timp, tri,ul 'ictorios$

A2

Itzcoatl 4 *l patrulea tlatoani din (e"ico, între 1-2> şi 1--6$ Giul lui *camapichtli şi al unei scla'e din *zcapotzalco$ 2l eli,erează poporul din tutela acestui oraş şi începe lucrările de construcţie a !enochtitl)nuluii$ I9tli9oc6itl II4 .u'eran din !e"coco în momentul Conchistei spaniole, a #ost unul dintre primii care s-au con'ertit la creştinism$ Ma9tlatl :sau (a"tla;4 !iran tepanec care a încercat să ţină şu, stăpînire tri,ul me"ico din !enochtitl)n şi pe chichimecii din !e"coco$ +a moartea tatălui său !ezozomoc, el uzurpase puterea în dauna #ratelui său mai mare care #usese desemnat ca succesor$ * de'enit cele,ru prin #erocitatea sa$ Ma:a67el4 Leiţă mai tardi'ă, personi#icarea plantei hrănitoare a a'e$ In eniozitatea me"icană ştia să pro#ite de toate părţile plantei4 sucul, care dădea un #el de miere, şi, #ermentat, octliF #runzele care procurau #i,ra din oare se #ăceau ţesături, hîrtie sau #ire7 mădu'ă, care era #riptă şi mîncată7 chiar 'iermii plantei, care erau şi ei mîncaţi :/ usanos de ma uey0;$ Leiţa era reprezentată de cele mai multe ori su, #orma plantei însăşi, antropomor#izată, sau su, aceea a unei #emei cu mai mulţi sîni$ Mictlantec76tli <i Mictlanci67atl :de la mictlan" locul morţilor şi tecuhtli" no,il, sau cihuatl" #emeie, doamnă;4 cuplu di'in care domnea asupra in#ernului de nord, sediul su#letelor în tene,re şi pericole$ %e cele mai multe ori, ei sînt reprezentaţi cu #aţa descărnată$ Mi9coat :de la $ixtli" nor, şi coatl, şarpe;4 Leu al Nordului, al răz,oiului şi al 'înătorii, de ori ine toltecă$ *desea / eamăn0 sau /du,let0 al lui !ezcatlipoca şi Cama"tli$ Istoriceşte, el a #ost #ără îndoială su'eranul !ulei, tatăl lui !opiltzin Nuetzalcoatl, care a instituit cultul #iului său la moartea acestuia$ Motec7zoma I Il67icamina4 *l cincilea tlatoani din (e"ico$ * domnit de la 1--6 la 1->H$ Giul lui 1uitzilhuitl$ <pera sa a constat în a e"tinde dominaţia (e"ico-!enochtitl)nului şi a se preocupa de ur,anismul capitalei sale$ *8utat de #ratele său !Kacaelel, /&rimul ministru0, el a sta,ilit re ulile păcii aztece şi a întemeiat prima reli ie de stat$ * întemeiat !ripa *lianţă$ Motec7zoma II 4oco:otzin :cel tînăr;4 *l nouălea tlatoani din (e"ico$ Giu al lui *"ayacatl, el a domnit între 1962 şi 1926$ .u'eran cu personalitate am,i uă, totodată 'enerat şi urît, el a 8ucat un rol important în 'ictoria rapidă a lui Cortez$ Goarte reli ios, el era mare poet şi se pare că nu a acceptat decît cu mare a'ersiune să se urce pe tron$ %ur şi autocrat, el a luptat împotri'a puterii în creştere

A3

a castei răz,oinicilor$ %ar, în acelaşi timp, latura e"trem de reli ioasă a caracterului său îl #ace să intero heze destinul şi să se întristeze de preziceri$ 2l a crezut — sau i-a #ost teamă să creadă — mult timp în di'initatea in'adatorilor şi a ezitat #oarte mult între aceste două politici$ (oartea sa a rămas un mister4 a #ost ucis de pietrele aruncate de 'asalii săi, e"asperaţi de ezitările sale, sau de spaniolii o,osiţi de caracterul di'in al acestui persona8$ Nana67atzin :de la nanahuatl" ,oală 'enerică, ,u,oaie, lepră, şi t!in" re'erenţial;4 (ic zeu si#ilitic sau ,u,os cu o personalitate nede#inită$ Gără îndoială, du,letul lui Nuetzalcoatl$ *pare în mitul creaţiei erei noastre$ 2l s-a sacri#icat primul, înaintea ri'alului său !ecciztecatl şi a de'enit .oarele$ Neza67alco:otl4 .u'eran din !e"coco$ Născut în 1-62, #iul lui I"tli"ochitl din !e"coco şi a prinţesei (atlacihuatzin, #iica re elui din !enochtitl)n, 1uitzilihuitl$ * a'ut o tinereţe di#icilă şi a tre,uit să se ascundă în timpul răz,oiului dintre tatăl său şi tri,ul me"ican al lui Itzcoatl pe de o parte şi tepanecii din *zcapotzalco pe de altă parte$ %e'enit re e, el a introdus codul penal şi a #ăcut din !e"coco /capitala intelectuală0 a lumii nahuatl$ &oet şi #iloso#, el a lăsat te"te care traduc #ără îndoială îndirea cea mai ele'ată a epocii sale$ Nu şi-a trădat reputaţia de înţelepciune decît o sin ură dată4 pun)nd să #ie omorît 'asalul şi prietenul său, prinţul din !epe"pan, pentru a-i #ura #emeia$ * murit în 1-52 lăsînd pe tron pe #iul său Nezahualpilli$ Neza67al5illi4 Născut #ără îndoială în 1->6$ Giul lui Nezahualcoyotl, căruia i-a urmat la tron în 1-52$ Ca şi tatăl său, a #ost poet, ma şi #iloso# şi a #a'orizat dez'oltarea socială, economică şi culturală a oraşului !e"coco$ Oenumele său era atît de mare încît a de'enit consilierul tuturor re atelor din 'alea (e"icului$ No5altzin8 Oe ele *colhuacanului, #iul şi urmaşul lui Colotl$ Ometec76tli <i Omeci67atl :de la ome" doi şi tecuhtli no,il, sau chihuatl" #emeie, doamnă;4 &rincipii prime care prezidează pro,a,il naşterea$ :* se 'edea şi !onacatecuhtli şi !onacacihuatl;$ O9omoco 4 Gemeia lui Cipactonal cu care ea a in'entat calendarul di'inatoriu$ %upă unele surse mai tardi'e, ea ar #i asimila,ilă lui !lazolteotl$ !7etzalcoatl :de la 9uet!alli" pană 'erde, preţioasă şi coatl" şarpe;4 +a ori ine, acest zeu s-a născut în răsăritul (e"icului pe ţărmul de la Qera Cruz, într-o epocă #oarte 'eche$ &e atunci era, ca şi în alte părţi ale *mericii, zeu al 'e etaţiei şi reînnoirii7 ast#el

A-

apare alături de !laloc la !eotihua-can şi la Cochicalco$ (ai tîrziu, în ultima etapă a puterii aztece, de'enise zeul preoţilor şi al cole iilor lor, al îndirii reli ioase, al artei, şi într-un #el, patronul unei dez'oltări spirituale şi morale a reli iei$ In acest moment este asimilat multor altor zei4 2heeatl, 'întul :ultimul aspect de zeu al naturii pe care-l mai păstra;7 Nanahuatzin, .oarele nostru4 Colotl, zeu al monştrilor, dar şi creator al umanităţii noastre$ In 8urui său domneşte o anumită am,i uitate datorată atît comple"ităţii persona8ului său di'in, cît şi con#uziei care s-a #ăcut treptat cu un erou aparţinînd istoriei$ Kn ade'ăr, poate în A-5, s-a născut un tînăr prinţ care a primit numele de 3e #catl :/o trestie0; (opilt!in :prinţul nostru; 5uet!alcoatl :zeul su, patrona8ul căruia se a#la;$ %e'enit su'eran în !uia, el răsădeşte aici toate artele şi tehnicile$ (ai tîrziu, în'ins de ri'alul său !ezcatlipoca, el 'a pleca spre răsărit, 'a a8un e — oricare ar #i 'ersiunea — în le endă şi 'a #i con#undat cu zeul Nuetzalcoatl, mult anterior$ 2ste reprezentat în eneral su, #orma unui crotal, a'înd corpul împodo,it cu pene şi a'înd uneori un medalion care poartă data < !restie, sau, ca în piesa care #i urează în colecţia (uzeului <mului din &aris, su, tripla sa apartenenţă4 corpul unui şarpe încolăcit, dar acoperit cu pene7 din ura sa iese un chip omenesc$ !7inatzin4 Be#ul chichimecilor7 u'ernează #ără îndoială de la 12AH la 1395$ * încercat să dez'olte a ricultura şi importul de ,um,ac din ţinuturile calde$ 2l este primul care a încercat să-i contopească pe chichimecii săi cu nucleele toltece, mai ci'ilizate, rămase în 'alea (e"icului, şi să #a'orizeze artele$ Tecciztecatl :de la tecci!tl" o mare scoică marină;4 Leu care, împreună cu Nanahuatzin, s-a o#erit să lumineze lumea, cu prile8ul naşterii .oarelui nostru la !eotihuacan$ 3o at, împodo,it în chip lu"os, s-a dat de trei ori înapoi în #aţa 8eratecului$ Dn timp ce unicul său ri'al s-a az'îrlit în #oc$ !ecciztecatl a de'enit luna şi a adus în mit :în comparaţie cu Nanahuatzin — .oarele; o conota-ţie de slă,iciune, de #eminitate :scoica marină este asimilată or anului #emeiesc;, de laşitate$ Leii, ca să-l pedepsească pentru că a dat înapoi, au aruncat un iepure pe #aţa +unii, un iepure care în code"uri este reprezentat într-un 'as cu apă$ Indienii 'ăd şi astăzi un iepure în petele de pe +ună$ !eteoinnan :de la teteo" pluralul lui teotl, zeu, şi nan1tli2" mamă;4 (ama zeilor, zeiţa pămîntului — i se or anizase un cult, în apropiere de (e"ico, la !epeyaca$ Chiar în acest loc, Kuan %ie o, un tînăr indian, a 'ăzut în 1931 pe

A9

Gecioara (ăria, şi aici a #ost construită ,azilica Notre-%ame de Juadalupe, Gecioara naţională a (e"icului$ Tezcatli5oca :de la (e!catl" o lindă, şi popoca" a #uma;4 Leu a8uns în (e"icul central odată cu primul 'al de chichimeci, — tolteeii$ Ca zeu al nopţii, al răz,oiului, al Nordului, 'a lupta cu Nuetzalcoatl, zeul ci'ilizator, şi-l 'a în'in e$ *nimalul său asociat este 8a uarul$ 2ste de asemenea con#undat cu alţi zei ai Nordului, ca (i"coatl şi Cama"tli$ %e cele mai multe ori este reprezentat cu o o lindă de o,sidian care-i înlocuieşte unul din picioare$ Tezozomoc 4 .u'eran din *zcapotzalco, tatăl lui (a"tla$ &înă în 1-2>, şi-a e"ercitat tirania asupra tuturor popoarelor din 'alea (e"icului, în special asupra locuitorilor din !e"coco şi din !enochitl)n, pe care i-a #olosit ca mercenari$ Tizoc 4 *l şaptelea tlatoani din (e"ico$ %omneşte de la 1-H1 la 1-H>$ %in cauza duratei scurte a domniei sale cunoaştem puţine lucruri despre el$ .e pare că a #ost însu#leţit de idei mai paci#iste decît predecesorii săi şi că a încercat să lupte împotri'a ritualurilor din ce în ce mai sîn eroase ale poporului său$ &oate că din această cauză a #ost otră'it după patru ani de la urcarea sa pe tron$ Tlacaelel8 &ersona8 a cărui importanţă istorică a #ost atît de mare încît apare ca aproape #a,ulos$ îşi începe cariera în 1-39 în timpul domniei lui Itzcoatl, care îl #ace întîi mare preot al cultului lui Cihuacoatl, apoi păstrează titlul de &rim (inistru$ * continuat să e"ercite această #uncţie su, domnia #ratelui său (otecuzoma I, apoi su, aceea a lui *huizotl, pînă la moartea sa, #ără îndoială în 1-H6$ * a'ut o in#luenţă i antică asupra 'iitorului tri,ului aztec, rescriind arhi'ele tri,ului, lu-crînd totdeauna pentru mărirea aztecă şi cultura sa$ %ar i se datorează de asemenea e"a erarea sa omeneşti şi orientarea spre un totalitarism politic şi social$ %upă el, toţi care 'or deţine #uncţia de cihuacoatl 'or #i aleşi din descendenţa sa directă$ Tlacateotl8 %omnitorul din !latelolco de la 1-65 la 1-2>$ * luptat alături de (e"ica împotri'a puterii din *zcapotzalco ai cărei stăpînitori îl 'or omorî$ * or anizat e"pediţiile tri,ului pochteca în ţinuturi îndepărtate$ Tla67icole8 No,il tla"caltec care a #ost #ăcut prizonier de către azteci în cursul unui episod al Oăz,oiului #lorilor$ * #ost condamnat la sacri#iciu în chip de ladiator, #iind le at, con#orm o,iceiului, cu un picior de o piatră de moară$ înarmat cu o măciucă de lemn, a în'ins cinci răz,oinici care au luptat cu el$ în'in ător, raţiat, încărcat de onoruri, i s-a încredinţat comanda unei e"pediţii împotri'a

A>

temuţilor tarasci din (ichoacan$ +a întoarcere, el a cerut din nou să #ie sacri#icat deoarece credea că-şi trădase destinul şi 'oinţa zeilor săi$ Tla67izcal5antec76tli :de la tlahui!calli" zori, auroră, şi tecuhtli" no,il;4 *ceastă personalitate reprezintă pe marii atlanţi din !uia$ în con#ormitate cu una din 'ersiunile estei sale, Nuetzalcoatl a plecat spre răsărit şi s-a trans#ormat în !lahuizcalpantecuhtli$ Tlalo;7e 4 însoţitori şi ser'itori ai lui !laloc, mici zei ai ploii şi ai #urtunilor$ Tlazolteotl :de la tla!olli" unoi, la #i urat, murdărie, şi teotl" zeu;4 Leiţă a lunii şi a amorului carnal$ <ri inară din 1ua"teIue, unde pare a #i prezidat plăcerile carnale7 ea este /recuperată0 de azteci ca zeiţă a naşterilor şi a &ămîntului$ în această calitate este asimilată zeiţelor mame din 'echiul #ond al populaţiilor a ricole$ îi era consacrat un ritual al mărturisirii$ Tonacatec76tli <i Tonacaci67atl :de la tonaca:otl" hrană şi tecuhtli" no,il, sau cihuatl" #emeie, doamnă;4 Gormează cuplul primordial care, în con#ormitate cu cea mai mare parte a surselor, ar #i dat naştere mulţimii zeilor şi omenirii$ 2i poartă de asemenea numele de Citlatonac şi Citlalicue sau de <metecuhtli şi <meeihuatl$ Cultul lor se pare că a rămas destul de 'iu la popoarele de ori ine nahua din Juatemala$ în zona aztecă, ei reapar în epoca tîrzie, ca principii prime, cînd preoţii au simţit ne'oia să raţionalizeze pantheonul$ Tonati768 Leu solar, #ără îndoială cel mai /teoretic0 dintre zeii pantheonului me"ican, căruia nu i se cunoaşte nici istoria, nici ha io ra#ia$ 2l scoate lim,a în centrul /&ieţei .oarelui0 ca să reclame sîn e omenesc$ To5iltzin !7etzalcoatl 4 Oe e-preot din !uia, născut în A-5$ *lun at din oraşul său de !ezcatlipoca, el promisese să se întoarcă într-o zi din răsărit$ Gără îndoială lui i se datoreşte renaşterea cetăţilor maya în epoca post-clasică şi creaţia stilului maya-toltec din ?ucatan$ *nunţarea întoarcerii acestui erou într-un anumit an /< !restie0 e"plică în parte 'ictoria spaniolilor care au sosit într-un an Ce *catl :< !restie; şi au apărut ca zeul şi credincioşii săi, 'enind săşi reclame re atul :* se 'edea Nuetzalcoatl;$ Ui9ioci67atl :de la i!tatl" sare, şi cihuatl" #emeie;4 Leiţă a sării, patroana sărarilor$ în luna !o"catl, una din cele patru prostituate sacre care-l însoţeau pe !ezcatlipoca la sacri#iciul care purta numele său$

A5

4i67itlemoc4 %omnitor din Cochimilco, aliat al lui *"ayacatl din !enochtitl)n împotri'a oraşului !latelolco$ Cu prile8ul săr,ătorilor care au marcat 'ictoria aliaţilor el a 8ucat cu su'eranul me"ican o partidă de min e pe care a a'ut nenorocul să o piardă7 a #ost asasinat din ordinul su'eranului me"ican$ Gaptul a stat la ori inea răz,oiului cu Cochimilco$ 4ilonen :de la xilotl" ştiulete de porum, încă necopt, şi nenetl :=;, păpuşă, idol;4 Leiţă a porum,ului, plantă hrănitoare prin e"celenţă într-unui din stadiile sale de maturizare$ Ena din cele patru prostituate care-l însoţeau pe !ezcatlipoca la sacri#iciu$ 4i5e Totec :de la xipeua" a 8upui, te" al nostru, şi tecuhtli" domn;4 Leu ori inar #ără îndoială din actualul Juerrero, ţara ?opi$ .e pare că a #ost la ori ine un zeu al 'e etaţiei şi al reînnoirii$ Ii erau rezer'ate ritualurile de 8upuire$ &reoţii îm,răcau pielea sacri#icatului, care în ăl,enindu-se, e'oca o #oaie de aur$ *doptat de mi"teci, a de'enit un zeu al aurarilor$ în incinta marelui templu din (e"ico îi era rezer'at un templu special4 ?opico$ 2ste în eneral reprezentat ca un om îm,răcat cu o a doua piele care lasă să i se 'adă ura şi ochii închişi$ 4i76tec76tli :de la )iuhtl" lucru preţios, şi tecuhtli" domn;4 *lt nume al lui 1uehueteotl$ 2l este stăpînul #ocului, dar şi al seismelor şi al tunetelor$ 4oc6i5illi :de la xochitl" #loare, şi pilii" prinţ;4 !înărul zeu al #rumuseţii, al #lorilor, al 8ocului şi al dra ostei7 prezidează 8ocul cu min ea$ &oartă şi numele de (acuil Cochitl :Cinci Gloare;$ 4oc6i;7etzal :de la xochitl" #loare, şi 9uet!alli" pană preţioasă;4 Leiţă a #lorilor şi a dra ostei$ (ama şi, totodată, soţia lui Cochipilli$ 4olotl :de la xolo :=;, ser'itor;4 Cu prile8ul creaţiei .oarelui nostru, un zeu asimila,il #ără îndoială de asemenea lui Nuetzalcoatl, care a #u it şi s-a tra'estit ca să nu #ie sacri#icat$ *cest ColotI a de'enit zeul monştrilor, al du,letelor, al emenilor$ %upă unele surse, a co,orît în re atul morţilor şi a adus de acolo osemintele oamenilor de altădată pentru a-i crea pe cei de astăzi$ =acatec76ttli :de la :acatl" nas, şi tecuhtli" domn;4 Leu al comerţului şi al măr#urilor$ =oalticitl :de la :oalli" noapte, şi ticitl" medic;4 *lt nume al lui !eteionnan, zeiţă care patronează ,ăile de a,uri şi educaţia copiilor mici$

AH

BIBLIO$RA#IE .ursele ,i,lio ra#ice pri'itoare la azteci sînt numeroase şi nu le putem cita pe toate$ In ceea ce-i pri'eşte pe cronicari, am crezut de cu'iinţă să nu-i cităm decît pe martorii direcţi ai Conchistei, în speranţa, aşa cum spuneam în introducerea acestei cărţi, că 'om putea #ace e'enimentele din 191A cît mai 'ii posi,il$ %in această cauză nu se 'or ăsi aici multe din sursele importante, dar care nu o#eră decît mărturii de /mîna a doua0$ &rintre cronicarii din prima cate orie, cei mai #rec'ent citaţi sînt următorii 4 Conchistadorul *nonim4 traducere, introducere şi note de Kean Oose, Institut #rancais dP*meriIue latine, (e"ico, 1A56$ :*utenticitatea acestei surse a #ost uneori contro'ersată$ Intru totul autentică sau inspirată în parte din alte te"te, ea are după părerea noastră meritul de a reda cu 'i'acitate ceea ce tre,uie să #i #ost impresiile soldaţilor spanioli cu un ni'el de cultură nu prea ridicat, în #aţa #enomenelor stranii la care au #ost martori;$ Cortez, Gernando4 3artas de resucio" 2ditorial &orrua, .$ *$, (e"ico, 1A51$ %iaz del Castillo, 3ernal4 6istoria verdadera de la con9uista de la 8ueva &spana" colecţia *ustral-2spasa-Calpe, *r entina, .$ *$, 3uenos *ires, (e"ico, 1A99$ < ediţie #oarte prescurtată a acestei lucrări e"istă şi în lim,a #ranceză4 ,=6istoire veridi9ue de la con9uete de la 8ouvelle-&spa%ne" Clu, des +i,rai-res de Grance, colecţia %ecou'erte de la !erre, &aris, 1A9A$ .aha un, Gra 3ernardino de4 6istoria %eneral de #n%ellas cosa de la 8ueva &spana" 2diţie pre ătită 6 de ($ Jarri,ay, 2d$ &orrua, (e"ico, 1A9>$ .aha un Gra 3ernardino de4 4lorentine codex" ediţie pre ătită de %i,,le C$ 2$ şi *nderson *$ K$ <$, .cPhool o# *merican Oesearch and the Eni'ersity o# Etah, .anta Ge, Ne\ (e"ico, 1A9A$ :Cea mai ,ună mărturie pe care o a'em cu pri'ire la (e"icul de dinaintea Conchistei$ Gra 3$ de .aha un a sosit în Noua .panie în 192A$ Impresionat imediat de cultura me"icană, el a a'ut meritul de a cule e toate mărturiile documentare pe care a putut să le culea ă din ura sau din mîna înţelepţilor care cunoşteau încă tradiţia$ <,iecti'itatea atitudinii sale ne-a determinat să dăm lar i citate din opera sa$ *proape toate citatele din te"t, de partea spaniolă, care nu au re#erinţe de autor, sînt e"trase din opera sa$; %in partea me"icană, sursele sînt de asemenea #oarte a,undente$ < e"celentă cule ere de ,ucăţi alese #i urează în 4

AA

+eon-&ortilla, (i uel4 ,e 3repuscule des #!te9ues" traducere din spaniolă de *$ Koucla-Ouau, Casterman, +atitude .ud, !ournai, 1A>9, .e ăsesc de asemenea documente indi ene în4 Machtel, Nathan4 ,a .ision des vaincus" Jallimard, &aris, 1A51$ %intre studiile moderne, nu cităm decît pe cele de care ne-am ser'it direct — lucrări #undamentale în #ranceză sau puse la punct recent 4 Coe, (iFe %$4 $exico" ancient people and places" GrederiF *$ &rae er, Ne\ ?orF, 1A>2$ Jari,ay, *n el ($4 (eo%onia e 6istoria de los $exicanos" tres opusculos del si lo CQI :din care +as ,e:es" citată de mai multe ori în te"t;, 2d$ &orrua, .$ *$, (e"ico, 1A53$ 6and'ooG of $iddle #merican Indians" (iddle *merican Oesearch Institute, !ulane Eni'ersity, Eni'ersity o# !e"as &ress, *ustin, 1A51$ * se 'edea în special, în tomul C, prima parte, articolele lui Car-rasco &edro4 /.ocial or anization o# *ncient (e"ico0$ Caso *l#onso4 /Calendrical system o# Central (e"ico0$ Ji,son Charles4 /.tructure o# the *ztec 2m-pire0$ Kimenez (oreno, Mi ,erto4 6istoria anti9ua de $exico" curs ţinut la 2scuela Nacional de *ntropolo ia e 1istoria de (e"ico, dactilo ra#iat$ @irchho##, &aul4 /(esoamerica0, în #cta #mericana" 'oi$ I, p$ A2 —165, (e"ico, 1A-3$ (onzon, *rturo4 &l 3alpulli : la or%ani!acion social de los (enochca" (e"ico, 1A-A$ .oiistelle, KacIues4 ,a vie 9uotidienne des #!te9ues ă la veille de la 3on9u*te espa%nole" 1achette$ &aris, 1A99$ .oustelle, KacIues4 ,es #!te9ues" &EG, colecţia Nue sais-8e = &aris, 1A56$ Qaillant, Jeor es4 ,es #!te9ues du $exi9ue" ediţie re'ăzută de J$ .tresser-&ean, &ayot, &aris, 1A91$

166

CUPRINS

N<!] +* 2%IWI* O<(^N2*.C]$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$3 &O2*(3E+$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$!<&I+!LIN NE2!L*+C<*!+ .*E &OI(* DNGODNJ2O2$$$$$$9 *C*(*&IC1!+I .*E (<B!2NIO2* !<+!2C]$$$$$$$$$$$$$$$$$$$12 !+*+<C .*E OI!(E+ *N<!I(&EOI+<O$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$15 (<!2CEL<(* C2+ !DN]O .*E C<N%EC]!<OE+ %2 %O2&! %IQIN$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$2A 1EI!LI+<&<C1!+I .*E Q<INW* %2 * DNQINJ2$$$$$$$$$$$$$$$$-!2LC*!+I&<C*ZNE2!L*+C<*!+ .*E C<&I+E+C12L]BI2$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$>1 NE2!L*+C<*!+ .*E %2.!INE+ O2JDN%I!$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$>> C<O!2L .*E I+ELI* %IQIN]$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$56 (*+INC12 .*E %I+2(*$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$5> N<!2$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$H9 CO<N<+<JI2$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$H5 IN%2C$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$A6 3I3+I<JO*GI2$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$AA

161

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->