UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI DE MEDICINA VETERINARA ION IONESCU DE LA BRAD IASI FACULTATEA DE AGRICULTURA SPECIALIZAREA M.D.R.I.E.A.

I.AVARVAREI, M. VOLF, T. LISNIC

AGROCHIMIE
CURS VOL. I.

2001

1

CUPRINS
Cap.I INTRODUCERE IN AGROCHIMIE..................................................……………………….3

1.1. Definitie si obiect ...........................................................................3 1.2. Etapele dezvoltarii agrochimiei ca stiinta........................................3 1.3. Legi si principii in agrochimie .......................................................6 1.4. Problemele agrochimiei in contextul societatii contemporane ......7 Cap.II. BAZELE AGROCHIMICE ALE FERTILIZARII IN RAPORT CU CERINTELE PLANTELOR ...............................................................10 2.1. Compozitia chimica a plantelor ...................................................10 2.2. Clasificarea elementelor nutritive..................................................11 2.3. Cerintele plantelor in elemente nutritive in raport cu specia si virsta..................................................................................................13 2.4. Absorbtia radiculara a elementelor din sol ..................................14 2.5. Stari de aprovizionare cu elemente nutritive.................................18 Cap.III. CARACTERIZAREA SISTEMULUI SOL, CA SURSA DE ELEMENTE NECESARE NUTRITIEI PLANTELOR ......................21 3.1. Generalitati ...................................................................................21 3.2. Fractiunea minerala........................................................................21 3.3. Fractiunea organica........................................................................22 3.4. Accesibilitatea pentru plante a elementelor nutritive din sol .....................................................................................................23 3.5. Coloizii solului, factor principal de retinere a elementelor nutritive ............................................................................................24 3.6. Potentialul electric al coloizilor din sol.........................................25 3.7. Potentialul electro-cinetic al micelei coloidale ............................26 3.8. Procesele schimbului de ioni in sol ..............................................27 Cap.IV CORECTAREA REACTIEI CHIMICE A SOLURILOR PRIN AMENDAMENTE....................................................................32 4.1. Corectarea reactiei chimice a solurilor acide.................................32 4.1.1. Comportarea plantelor cultivate si a microorganismelor fata de reactia acida a solului ................................................................32 4.1.2. Influenta reactiei solului asupra nutritiei plantelor...............33 4.1.3. Criterii pentru corectarea reactiei acide a solurilor ..............34 4.1.4. Materiale utilizate pentru corectarea reactiei acide a solurilor .....................................................................................35 4.1.5. Valoarea (puterea) de neutralizare a amendamentelor ......... 4.1.6. Urgenta de aplicare a amendamentelor calcaroase (UCa) .......................................................................................38 4.1.7. Stabilirea dozelor de amendamente calcaroase ...................38 4.1.8. Administrarea amendamentelor calcaroase .........................40 4.1.9. Transformarile amendamentelor calcaroase in sol.................41 4.1.10. Efectele amendamentelor calcaroase pe solurile acide.........42 4.2. Corectarea reactiei chimice a solurilor alcalice si saline ..............43 4.2.1. Comportarea plantelor pe soluri saline si alcalice ............... 44 4.2.2. Masurile agrochimice de ameliorare a solurilor saline si alcalice .......................................................................................45 4.2.3. Criterii de stabilire a oportunitatii amendarii.......................... 46 4.2.4. Stabilirea dozelor de amendamente........................................ 47 4.2.5. Administrarea amendamentelor ...........................................48

2

Capitolul I INTRODUCERE IN AGROCHIMIE
1.1. Definitie si obiect. Agrochimia - constituie o ramura a chimiei, aplicata la agricultura, care se ocupa cu problemele de chimizare a agriculturii. Prin "chimizarea agriculturii" se intelege, aplicarea pe scara larga in tehnologiile de productie agricola a mijloacelor chimice, in scopul intensivizarii si modernizarii productiei agricole. Principalele mijloace chimice folosite in agricultura sunt: - ingrasamintele - care asigura obtinerea productiilor mari la plantele cultivate si sporirea fertilitatii solurilor; - amendamentele - substante cu care se amelioreaza insusirile agrochimice negative ale solurilor; - pesticidele - ce reprezinta substante care asigura protectia chimica a plantelor impotriva bolilor si daunatorilor; - substantele regulatoare de crestere - utilizate in vederea dirijarii proceselor vegetative si de rodire la plante. Ca obiect de studiu, agrochimia se limiteaza numai la studiul mijloacelor chimice de sporire a productiei agricole si folosirea lor rationala in sistemul sol-planta. 1.2. Etapele dezvoltarii agrochimiei ca stiinta a) Perioada antica. Aceasta a durat de la sfirsitul comunei primitive pina in evul mediu. In aceasta perioada stiinta s-a bazat pe observatie, incredere absoluta in simturi si ratiune. In scrierile din aceasta perioada au ramas consemnate unele observatii cu privire la deprinderile practice din agricultura la diferite popoare. Astfel, grecii antici foloseau cenusa rezultata din arderea resturilor vegetale la fertilizarea ogoarelor; celtii si galii foloseau marna si calcarul pentru ameliorarea insusirilor agroproductive a terenurilor agricole; romanii foloseau gipsul pentru ameliorarea terenurilor agricole si gunoiul de grajd pentru fertilizarea
3

P. Cea de a doua etapa din perioada evului mediu este aceea a aprofundarii cercetarilor asupra nutritiei plantelor (sec. Conform acestei teorii. ideea gresita cum ca plantele se hranesc cu humus. singura substanta care poate servi ca hrana plantelor. chinezii foloseau fecalele si resturile de oase bogate in fosfor pentru fertilizarea terenurilor cultivate. progresul in stiinta s-a concretizat prin interesul oamenilor pentru cunostintele experimentale. foloseau depozitele naturale de "guano" bogate in fosfor. O. K. Ca. la fertilizarea ogoarelor. El arata ca plantele folosesc pentru nutritie 10 elemente chimice C. incasii). Fe. al XIX-lea). sec. demonstrind in mod clar ca izvorul de nutritie al plantelor este de origine minerala. in aceasta etapa. din care 7 provin din sol. Desi procesul de nutritie la plante incepe a fi clarificat. Popoarele Americii precolumbiene (aztecii. sec. In 1840.etapa alchimista medievala (sec. b) Perioada evului mediu In aceasta perioada. Se pot distinge doua etape cu privire la cercetarile asupra nutritiei plantelor in aceasta perioada: . Humusul spunea Liebig. Deci. 4 . critica teoria nutritiei plantelor cu humus. S. H. Cucerirea esentiala a stiintelor naturii. apare lucrarea lui Justus von Liebig (1803-1874) intitulata: Chimia organica aplicata la agricultura si fiziologie prin care se pun bazele teoriei nutritiei minerale a plantelor. Mg. consta in adoptarea metodei experimentale. al XVIII-lea si incep. la concluzia justa asupra rolului humusului in fertilitatea solului. XVXVIII). din Hohenheim (1493-1541) care a mentionat in lucrarile sale ca: "sarurile din sol ar reprezenta adevarata hrana pentru plante". fertilitatea solului ar depinde in intregime de humus. Liebig. N. XI-XV) caracterizata printr-un conglomerat haotic de cunostinte stiintifice rudimentare si retete izvorite din practicile de laborator. In aceasta perioada are loc individualizarea agrochimiei ca stiinta. Singurul alchimist care s-a situat pe o pozitie justa a fost Phillippus Paracelsus. in stiinta continua sa domine teoria gresita a " nutritiei plantelor cu humus".ogoarelor. rezulta din descompunerea plantelor si prin urmare au trebuit sa existe mai intii plantele si apoi humusul. Thaer i-a asociat. Explicatiile pe care le dadeau alchimistii procesului de nutritie erau foarte confuze. c) Perioada stiintei moderne (sf. formulata de Albrecht Thaer (1752-1828).

se organizeaza si sectia de agrogeologie. vol. profesorul Haralamb Vasiliu (18801953).abordarea sistematica a masurilor de chimizare in agricultura. d) In perioada contemporana. Munteanu si Corneliu Roman. primele cercetari fundamentale referitoare la folosirea ingrasamintelor. ia fiinta Institutul de Cercetari Agronomice din Romania (ICAR).1937. b) . Odata cu infiintarea Institutului de geologie (1906). 1940). I. In anul 1904. In tara noastra. fondatorul catedrei de "Chimie agricola" din cadrul Universitatii. agrochimia capata valente noi si anume: a) . La Iasi. Lucrari cu referiri la folosirea ingrasamintelor au mai fost scrise de M. sa elaboreze procedeele tehnologice de valorificare a biomasei vegetale. scrisa de Buescu-Pana (1833-1904). erbicidare si a altor masuri de chimizare in contextul crizei energetice si de materii prime. efectueaza numeroase cercetari si experimentari in cimp cu ingrasaminte si scrie primul tratat de "Chimie agricola". II. Vlad C. acestea reprezentind o interventie a omului in biosfera.Teoria "nutritiei minerale a plantelor" a avut o influenta puternica asupra cercetarii stiintei si practicii agricole. dat fiind ca mijloacele chimice introduse in tehnologiile de productie agricola insumeaza peste 60% din totalul energiei fosile care se consuma in agricultura. editat in doua volume (vol. profesor la scoala superioara de agricultura si silvicultura de la Herastrau. In etapa actuala. apartin marelui agronom Ion Ionescu de la Brad (1818-1891). in cadrul caruia se organizeaza si "Sectia de pedologie si chimie a solului".optimizarea sistemelor de fertilizare. in care scop agrochimia trebuie sa gaseasca noi surse de fertilizare a solului. a fost tiparita prima " Chimie agricola" din tara noastra. cu atit poate deveni aceasta mai agresiva. Murgoci (1872-1925). In anul 1928. Cu cit creste gradul de intensivizare. sa inlocuiasca pesticidele cu toxicitate mare. infiintata in 1883. Draghiceanu (1883). a dejectiilor si a namolurilor care rezulta din decantarea apelor uzate orasanesti. Prin reteaua statiunilor experimentale agricole infiintate in tara sunt organizate experiente cu ingrasaminte pe toate tipurile de sol si la toate plantele cultivate. dezvoltarea impetuoasa a stiintei si tehnicii se reflecta pregnant si in domeniul chimizarii agriculturii. condusa de marele pedolog Gh.limitarea fenomenelor de poluare a mediului ambiant. c) . etc. 5 .

etc. substantele nutritive pentru restabilirea echilibrului de nutritie si mentinerea starii ridicate de fertilitate a solului. adica de doaga cu inaltimea cea mai mica. Ca. apa.A). din cadrul Academiei de Stiinte Agricole si Silvice (A.In prezent. K. maximului si optimului factorilor de vegetatie Legea minimului. serviciul agrochimic din tara noastra este constituit din Institutul de Cercetari pentru Pedologie si Agrochimie (I. ceea ce duce treptat la scaderea fertilitatii solului". P. mai ales atunci cind toti factorii de vegetatie se gasesc in optim pentru plante". aceasta va influenta nefavorabil asupra plantelor. i-a fost asociata ulterior . b) Legea minimului. atunci recolta plantelor depinde de factorul respectiv". cu urmatorul enunt: "daca unul din factorii de vegetatie se afla in exces.A. epuizeaza solul in aceste elemente.S. De aici necesitatea optimizarii dozelor de ingrasaminte la plante. fiecare doaga reprezentind continutul unui element nutritiv. Ca urmare G.formulata de Wellny. Leibscher a enuntat "legea optimului" care arata ca: "recolta maxima este posibila de realizat. De aici necesitatea de a restitui solului. caldura) lipseste sau se afla in minim. si o retea de laboratoare judetene de studii pedologice si agrochimice.B. care ajunge in urma experimentarilor la concluzia ca: "plantele consuma din sol substantele nutritive necesare pentru formarea recoltelor. Legi si principii in agrochimie a) Principiul restituirii substantelor nutritive Acest principiu este formulat de J. incit recolta poate deveni egala cu zero". lumina.P.S). Intre nivelul minim si cel maxim. N. Mg. Legii minimului. formulata de Hellriegel (1883).Boussingault (1837). un birou de specialitate din Ministerul Agriculturii. se situeaza intotdeauna nivelul optim pentru factorii de vegetatie la plante. 6 . 1. arata ca: "daca unul din factorii de vegetatie (hrana.3.legea maximului .C. printr-un butoi cu doagele inegale ca inaltime. O imagine plastica a acestei legi a fost redata de Liebig. Nivelul maxim al recoltei va fi conditionat intotdeauna de factorul aflat in minim.

pe unitatea de suprafata. indiferent de raportul cantitativ cu care intervin in procesul de crestere si de dezvoltare a plantelor". in anul 2040 populatia globului va fi de circa 8.a. caile tehnice de care dispune agricultura sunt: a) . Daca ne referim numai la nutritia plantelor.. Potrivit acestei legi. Ungaria. populatia globului creste anual cu cca.c) Legea echivalentei factorilor de vegetatie (egalei importantei). prin masuri tehnologice de intensivizare. b) .extinderea suprafetelor de teren agricol si in special de teren arabil. In etapa actuala. 80 milioane locuitori.5 miliarde. In medie. s-a constatat ca actiunea ingrasamintelor cu fosfor este strins legata de prezenta azotului in sol. 1. Pentru rezolvarea problemei alimentatiei.0 miliarde. fiecare avind un rol specific. prin luarea in cultura de noi terenuri. Aceste statistici converg catre ideea ca. o cantitate de 100 mii tone ingrasaminte s. bine determinat. 7 .A. cresterea cea mai puternica avind loc in tarile in curs de dezvoltare. daca se mentine ritmul de crestere actual. Aceasta lege deriva din legea optimului si a fost enuntata astfel: "toti factorii de vegetatie sunt la fel de importanti si de necesari pentru plante.sporirea productiei agricole. iar in 2110 de 10. nici unul din factori nu pot fi substituiti prin alti factori. Bulgaria si Grecia la un loc. Chimizarea. factor de sporire a productiei agricole Dupa studiile intreprinse de F.O. d) Legea interdependentei factorilor de vegetatie Aceasta lege are in vedere faptul ca: "factorii de vegetatie actioneaza in strinsa interdependenta asupra plantelor". aduce un spor de productie care echivaleaza cu recolta ce se obtine de pe o suprafata de 450-500 mii ha.4. se estimeaza ca cca.. Romania. Problemele agrochimiei in contextul societatii contemporane Necesitatea sporirii productiei agricole Studiile de prognoza arata ca. 30% din alimentele de origine vegetala se datoresc folosirii ingrasamintelor chimice in agricultura. absorbtia elementelor nutritive de catre radacinile plantelor este legata de raporturile cantitative care se stabilesc intre ionii din solutia solului. adica tot atit cit are astazi. paralel cu sporul demografic se impune si o crestere corespunzatoare a productiei agricole si alimentare.

. ...4 %....... Analizat pe factori de productie........... ingrasamint/ha... energia nucleara.............. Belgia........... Anglia...........a.....irigare.............transporturi.. au indicele valorii productiei agricole cel mai ridicat din lume.... 8 ......... ......... creste odata si cu cantitatile de ingrasaminte folosite la unitatea de suprafata......34 %..................................... Intensivizarea agriculturii se apreciaza si dupa consumul de ingrasaminte care revine pe cap locuitor.resurse energetice reinoibile (regenerabile sau neconven. Japonia......... ce se epuizeaza in timp....conservarea produselor........ Chimizarea agriculturii in contextul crizei energetice Agricultura intensiva de tip industrial se caracterizeaza printr-un consum ridicat de energie.....J....... pesticide) ......chimizare (ingrasaminte.8 %.. care consuma 450-700 kg s..alte consumuri..... carbunii..... in Indonezia.................11 %..... semanat. eoliana.............cresterea animalelor.............) reprezentate prin energia solara... .mecanizare (arat.................. limitate) in care se include: petrolul....9 kg. hidraulica...recoltat).20 %..... Luind in considerare......Gradul de intensivizare a agriculturii unei tari.resurse energetice fosile (conventionale.... . ...... si numai 1..000 000 G.17 %.... Acest lucru explica de ce tari ca: Olanda........... folosite in agricultura sunt de doua tipuri: ..6 %......... consumul de energie in agricultura mondiala se prezinta: . Din acest punct de vedere decalajele in lume sunt foarte mari: 162 kg ingrasamint pe cap de locuitor in Noua Zeelanda.... .... Resursele energetice.......... toate formele de energie consumata la un hectar pentru cultura plantelor..... rezulta in medie 20-25 GJ/ha...................... ceea ce revine la nivelul intregii agriculturi a tarii aproximativ 250. ............ gazele naturale.........

10 .Capitolul II BAZELE AGROCHIMICE ALE FERTILIZARII IN RAPORT CU CERINTELE PLANTELOR Plantele sunt organisme autotrofe care isi produc singure substantele necesare cresterii si dezvoltarii lor din compusi minerali. Schimbul de energie se refera la faptul ca. in stare legata. Plantele. Apa indeplineste in plante rolul de regulator termic. vizeaza diferitele elemente nutritive pe care acestea le iau din sol in vederea formarii corpului lor. datorita caldurii latente de vaporizare si impotriva scaderilor de temperatura. Pentru aceasta. care reprezinta 70-95 %. Fiecare specie prezinta anumite particularitati in raporturile sale cu mediul ambiant. produse ale metabolismului catabolic. determinate de evolutia sa filogenetica. Apa. . incorporata in tesuturi (apa de constitutie). 2. Compozitia chimica a plantelor Analizind un organism vegetal.substanta uscata. in sensul ca protejeaza plantele contra temperaturilor ridicate. contin apa in stare libera (apa circulanta).apa. datorita caldurii specifice ridicate.1. in procesul de fotosinteza plantele utilizeaza o mica parte din energie solara. in mediu ambiant plantele eliminind substante organice si minerale. Schimbul de substante dintre plante si mediu. se constata ca acesta este format din: . care reprezinta 5-30 % din greutate si in care se inglobeaza compusii minerali din corpul plantei. gaze. din greutatea plantei. intre ele si mediul in care traiesc are loc un permanent schimb de substante si energie. reprezinta componentul permanent si esential al organismelor vegetale. a cresterii si dezvoltarii.

Substanta uscata. tuberculi). CaO. Continutul plantelor in cenusa este de asemenea variabil. care se pierd in timpul calcinarii. Componenta minerala.2. .5 . P2O5. din substanta uscata contine toate elementele nutritive extrase de planta din sol. Ea reprezinta 0.De asemenea. In cenusa plantelor s-au identificat pina la 70 de elemente chimice. ce ramine sub forma de cenusa dupa calcinare. fapt ce justifica si scopul pentru care acestea se cultiva. 2. Abunda indeosebi oxizi de K2O. MgO. cu exceptia azotului.componenta organica. Continutul de apa din plante variaza intre anumite limite. ce reprezinta 95-99. cu rol de nutritie in procesul de metabolism se pot clasifica dupa urmatoarele criterii: 11 . fructe. SiO2.5% din substanta uscata. virsta.componenta minerala. vârsta. conditiile de mediu. soiul. Clasificarea elementelor nutritive Elementele minerale. etc. mentinerea presiunii osmotice a celulelor si creeaza mediul favorabil pentru activitatea enzimelor si desfasurarii proceselor biochimice din planta. apa asigura circulatia substantelor nutritive. seminte. lipide. Componenta organica este formata din: hidrati de carbon.5 % din substanta uscata si constituie cenusa plantelor. deoarece in timpul calcinarii (500-6000C) se combina cu oxigenul din aer. clorului si a unei parti din sulf. Ea este constituita dintr-o: . conditiile de mediu si organele plantelor care se analizeaza. organul analizat. Majoritatea elementelor care se gasesc in cenusa sunt absolut necesare cresterii si dezvoltarii plantelor si nici unul nu poate fi substituit printr-un alt element. substante proteice. Cea mai mare parte din compusii organici se acumuleaza in organele comestibile ale plantelor (boabe. pigmenti. gradul de asigurare cu elemente nutritive. etc. in functie de specie. ele gasindu-se sub forma de oxizi. si care se descompune in urma calcinarii. conditiile de mediu in care traiesc si se dezvolta plantele. reprezinta fractiunea din corpul plantei care ramine dupa eliminarea apei. variaza in raport cu specia. enzime. in functie de specie. Organele tinere verzi si tesuturile fiziologice active contin intotdeauna mai multa apa. vitamine. acizi grasi. Continutul plantelor in compusi organici.

10-12 % din substanta uscata.10-2 % din substanta uscata. elementele chimice pot fi grupate in mod conventional in urmatoarele categorii: . Din acest punct de vedere se deosebesc: . b) Dupa rolul elementelor in metabolismul plantelor Dupa acest criteriu elementele nutritive au fost impartite in doua grupe: Elementele esentiale sunt elementele nutritive care iau parte la alcatuirea compusilor organici din plante sau care catalizeaza anumite procese biochimice. Ag. Ra. c) Criteriul agrochimic de clasificare Acesta are in vedere semnificatia elementelor nutritive ca ingrasaminte pentru plante cit si rolul lor in viata plantelor. plantele le consuma in cantitati mici si care reprezinta 10-3 . P. .elemente nutritive principale. Na . O.macroelemente de ordin secundar . B. Ultramicroelementele. sunt elementele chimice pe care Microelementele. Co . Mo. ele reprezentând 10-6 .macroelemente de ordin principal -C.ultramicroelemente. K. sunt reprezentate prin elementele chimice pe care plantele le consuma in cantitati relativ mari si care reprezinta 101 . N. Ele mai sunt denumite oligoelemente (oligos = putin) sau elemente catalitice.pentru plante halofite. Mg . deoarece majoritatea catalizeaza procesele biochimice din plante. Mn. Mn. Cu. Zn.a) Dupa cantitatile pe care le consuma plantele. Ele nu pot fi substituite de alte elemente. K. Pe baza acestui criteriu. Macroelementele. B. Din aceasta grupa fac parte: Zn. Ba.macroelemente. Cu. Mg. Cu.care iau parte la formarea numai a anumitor compusi organici din plante. Ac.10-5 din substanta uscata. incit in absenta lor plantele nu cresc si nu se dezvolta normal.pentru varza. La acestea se adauga unele elemente ce sunt esentiale numai pentru anumite specii de plante: Si . De exemplu: Mo care activeaza enzimele din grupa nitroreductazelor poate fi substituit de vanadiu (Va). Macroelementele se grupeaza la rindul lor in: . 12 . . H. O. folosite ca ingrasaminte: N. Th. H. I. P. N. cuprind elementele pe care plantele le consuma in cantitati foarte mici.microelemente. Elementele neesentiale sunt elementele ce pot fi substituite in procesele biochimice din plante.S. Ce. In aceasta grupa intra U. Din aceasta grupa fac parte: C. K care alcatuiesc majoritatea compusilor organici din plante. Fe. P. .pentru orez. Ca.

folosite ca ingrasaminte la plante: B. Ca. In scopul satisfacerii in optimum a cerintelor plantelor cu elemente nutritive.elemente nutritive secundare.elemente nutritive functionale.cind plantele preiau din sol cantitatile cele mai mari de elemente nutritive. plus productia secundara aferenta (paie. . . determinate de specie si modul de cultura. folosite ca ingrasaminte: S.3. Mg. se impune cunoasterea particularitatilor de nutritie pentru fiecare in parte. Aceasta perioada coincide cu fenofaza de crestere intensa a organelor vegetative ale plantelor. exista mai multe fenofaze. fructe. Cu. Zn.cind cea mai mare parte din substantele sintetizate migreaza in fructe. consum specific de calciu (CsCa). Aceasta perioada corespunde cu fenofaza de maturare si acumulare a substantelor de rezerva. care se caracterizeaza printr-un consum diferentiat de elemente nutritive. vreji. Mn. etc. Prin consum specific se intelege. Legat de acest lucru in nutritia plantelor se deosebesc trei perioade de consum: a) Perioada critica a nutritiei. folosite ca ingrasaminte (numai la anumite specii de plante cultivate): Na. ramuri. Cl. consumul specific de fosfor (CsP). b) Perioada de consum maxim . consum specific de potasiu (CsK). 2. coarde). tuberculi). c) Perioada de descrestere a consumului . Mo. tulpini. 13 . Si. In aceasta perioada.. coceni. au o influenta hotaritoare asupra productiei. cantitatea de elemente nutritive de care planta are nevoie pentru a forma o tona de produs principal (boabe. insuficienta sau excesul elementelor nutritive. lipsa.microelemente. care coincide cu primele fenofaze de crestere si dezvoltare a plantelor. Pentru evaluarea cerintelor plantelor in elemente nutritive s-a introdus notiunea de consum specific (Cs). Cerintele plantelor in elemente nutritive in raport cu specia si virsta In cursul ciclului anual de vegetatie. In nutritia plantelor exista anumite particularitati. Consumul specific la plante s-a stabilit experimental pentru fiecare element nutritiv: consumul specific de azot (CsN). si se exprima in kg element nutritiv per tona de produs. respectiv cunoasterea perioadelor critice si a consumului maximum. Co.

iar in cazul când are loc din celula vie catre exterior (mediu). deoarece deplasarea lor are loc in sensul diferentei de potential electrochimic (de la o conc. 2. transportul ionilor nutritivi in celula radiculara se realizeaza prin doua mecanisme independente si anume: . > la una < ). poarta numele de desorbtie. sulfati. Principalele surse de ioni nutritivi sunt: sarurile solubile din sol (nitrati. deplasarea substantelor facindu-se contrar sensului diferentei de potential electrochimic (< la >). La plantele horticole in spatii protejate. ci si de sinteza primara a substantelor in procesul de metabolism. conditiile pedoclimatice si starea de aprovizionare a solului cu diferite elemente nutritive. are loc un permanent schimb de substante. In situatia in care acest flux are loc catre interiorul celulei. precum si coloizii solului (prin schimb cationic). -absorbtia activa sau metabolica a ionilor nutritivi care are loc cu consum de energie. numai sub forma de ioni: NO3-. 14 . contribuind la reducerea consumului specific. K+. consumul specific de elemente nutritive este mai mare. au stabilit ca preluarea elementelor nutritive de catre radacinile plantelor. forme in care ele se deplaseaza in solutia solului sub influenta fortelor electrostatice. Absorbtia radiculara a elementelor nutritive din sol Plantele preiau elementele nutritive prin intermediul radacinii si prin frunze. variaza in primul rind cu specia. Radacina este organul specializat care indeplineste nu numai functia de absorbtie a elementelor nutritive. La organismele vegetale superioare. Cercetarile intreprinse cu ajutorul microscopului electronic si a izotopilor radioactivi. acizi slabi si sarurile lor. Mg2+. fenomenul se numeste absorbtie. se datoreaza atit proceselor fizico-chimice care au loc la nivelul membranei celulare cât si proceselor metabolice din interiorul celulelor perisorilor absorbanti. Consumul specific depinde in mare masura de agrotehnica aplicata culturilor. fosfati.Consumul specific.absorbtia pasiva a ionilor nutritivi care are loc fara consum de energie. H2PO4-. La nivelul fiecarei celule vii si mediul ambiant. cu soiul. fata de culturile din cimp. Ca2+. orice masura agrotehnica rationala avind un efect pozitiv in sporirea productiei. se considera ca. cloruri). Se cunoaste ca plantele absorb elementele nutritive. NH4+.4.

fosfolipide. pot fi extrasi cu usurinta prin introducerea radacinilor in apa distilata. ca urmare a proceselor de difuziune hidrica si de transpiratie a plantelor. Spatiul liber Donnan. impreuna cu apa pe calea difuziei hidrice. retinuti prin adsorbtie la sarcinile negative ale membranei pectocelulozice si la exteriorul plasmalenei (fig. impreuna cu apa. Ionii care au patruns in spatiu liber aparent. I). este o membrana scheletica de natura pectocelulozica. unei celule din zona perilor radiculari. intermicrofibrilare ale membranei patrund ionii nutritivi. adica nu este influentata de procesele metabolice. 0. etc. In. existenta in mediu extern. molecule de proteine. prima faza absorbtia are un caracter “pasiv”. Ea este formata dintr-o retea de microfibrile celulozice.5 microni. fiind mai redusa in regiunea neteda si aspra a virfului radacinii. Absorbtia pasiva a ionilor nutritivi este conditionata de existenta asa numitului spatiu liber. Intensitatea maxima a absorbtiei are loc in regiunea pilifera. la o concentratie mai scazuta existenta in peretele celular. reprezinta volumul ocupat de solutia incarcata cu ioni nutritivi care ocupa spatiile libere intermicrofibrilare din peretii celulelor radiculare.0005µ Intre acestea ramin o serie de spatii libere intermicrofibrilare care contin substante pectice. cu o grosime de cca. Fenomenul se constata cu usurinta la scufundarea radacinilor intr-o solutie nutritiva:la inceput ionii sunt absorbiti cu intensitate maxima intr-un timp relativ scurt de 10-15’ dupa care absorbtia se desfasoara lent. groase de 0. este spatiul ocupat de ionii nutritivi.Mecanismul absorbtiei pasive a ionilor Absorbtia substantelor nutritive se face prin suprafata radacinilor tinere. acizi organici. Ionii patrund in acest spatiu. intr-un timp indelungat. In spatiile libere. Membrana. Volumul spatiului liber aparent reprezinta 8-10 % din volumul total al celulelor radiculare . Acest spatiu liber este constituit din: Spatiul liber aparent. Difuziunea are loc de la o concentratie mai ridicata a ionilor. 15 .

exista pozitii de schimb ionic. fapt pentru care intre absorbtia ionilor minerali si procesul de respiratie exista o corelatie pozitiva foarte strânsa. Ei pot fi inlocuiti prin schimb cu alti ioni.antrenarea ionilor odata cu apa adsorbita prin forta de suctiune a radacinilor. ionii neputind fi indepartati prin spalare cu apa distilata. determinata de fenomenele osmotice bazate pe legea echilibrului de membrana Donnan. pe calea electroosmozei. Mecanismul absorbtiei active (metabolice) a ionilor Absorbtia activa a ionilor nutritivi se desfasoara cu consum de energie metabolica. . care rezulta in urma procesului de transpiratie. . se face prin intermediul unor molecule de substante organice.Retinerea este de natura fizico-chimica.pe calea difuziei hidrice. care se gasesc in membranele plasmatice si in citoplasma si care au functie metabolica asemanatoare enzimelor (fig. au fost emise doua ipoteze a) Ipoteza transportorilor de ioni Conform acestei ipoteze se admite ca patrunderea si transportul ionilor minerali in celulele vii. Fig.prin schimburi ionice. provenita din respiratia celulara. I Spatiul liber aparent Procesele prin care se realizeaza absorbtia pasiva a ionilor nutritivi de catre radacinile plantelor sunt: . cu sarcini asemanatoare. II). denumite transportori sau carausi. bazate pe faptul ca pe suprafata celulelor perisorilor absorbanti si in interiorul lor. 16 . in special intre ionii de H+ si ceilalti cationi. datorita prezentei la suprafata membranei celulare a unui strat dublu de ioni. Pentru explicare mecanismului de absorbtie activa sau metabolica a ionilor nutritivi.

se face cu ajutorul enzimei fosfochinoza . II Reprezentarea schematica a transportului activ prin intermediul carausilor Transportorul (CA) fixeaza in mod reversibil un ion (M).de la transportorul de ioni.Transportorii de ioni au sarcini specifice libere de care se pot lega anumite specii de ioni nutritivi. Pe partea interna a plasmalenei este localizata enzima denumita fosfataza. pentru a repeta operatiunea de transport. fiind nevoie de o molecula de ATP. ceea ce permite desprinderea si eliberarea lui in citoplasma. activindu-l. Acesta. in urma caruia acesta isi pierde afinitatea pentru ionul respectiv.I. in sensul ca o anumita specie de ioni este transportata intotdeauna de un transportor de aceiasi natura. carausul devenind acum. inactiv (C. are loc desprinderea gruparii . de pe fata externa a plasmalenei formind un complex transportorion (CA + M). Transportul ionilor nutritivi se realizeaza cu consum de energie. Procesul este selectiv. se poate deplasa acum din nou la exteriorul plasmalenei.fosfat . strabate plasmalena de pe partea sa externa spre partea sa interna.care desprinde un rest de acid fosforic de la ATP si il trece la caraus. format pe fata externa a plasmalemei.). Complexul transportor-ion. Sub influenta acestei enzime. b) Ipoteza pompei de ioni 17 . pentru fiecare ion transportat. Fig. Reactivarea transportorului. datorita potentialului bioenergetic pe care-l poseda.

Mecanismul pompei de ioni. un nivel scazut al productiei. cation fosforil si energie. intra in reactie cu apa.5. ce patrund in celula prin porii plasmatici.Enzimele ATP-aze. care activeaza in membrana citoplasmatica (plasmalema) scindeaza ATP-ul.ADP. explica patrunderea in celula radiculara.H3PO4 + H+ Hidrogenul rezultat. Un continut scazut in elemente nutritive. Intre nivelul productiilor si gradul de aprovizionare a solului in elemente nutritive exista o corelatie pozitiva foarte strinsa. ATP-aza ATP-ul -------------. creindu-se astfel o diferenta de potential electric fata de mediu extern. In felul acesta.+ H20 -----------.ADP + OHIonul OH-.+ (PO3H2)+ + energie cation fosforil Cationul fosforil. (PO3H2)+ + H2O -------. Corelatia dintre concentratia elementelor nutritive in planta si nivelul productiei. fiind instabil. atit a cationilor cit si a anionilor. rezultind ADP. Compensarea sarcinilor negative se face prin atragerea diversilor cationi din mediul extern. este eliminat spre exterior de catre ATP-aza (pompa de hidrogen). intra in reactie cu apa. si in schimbul acestuia preia selectiv un anion nutritiv pe care il introduce in interiorul celulei. III): 18 . deoarece radicalul anionic ramine in celula. formind ioni de oxidril. citoplasma capata sarcini electrice negative. dind nastere la hidrogen. Aceeasi strinsa dependenta se reflecta si intre concentratia elementelor nutritive in planta si nivelul productiei. pentru a se realiza o nutritie cit mai corespunzatoare cu cerintele biologice ale plantelor. Pentru a explica si patrunderea anionilor in celula radiculara. atrage dupa sine. a permis separarea urmatoarelor stari ale gradului de aprovizionare a plantei cu elemente nutritive (fig. ADP. in timp ce un continut ridicat presupune o recolta mare. este deplasat spre exteriorul membranei de catre caraus. Stari de aprovizionare cu elemente nutritive Echilibrul nutritiv al plantelor Acesta se refera la concentratia si raportul dintre elementele nutritive care trebuie sa existe in solutia solului. se admite ca ADP.rezultat din scindarea ATP-ului. 2.

Nivelul critic este considerat un criteriu de apreciere a starii de nutritie a plantelor cultivate. Momentul de trecere de la nutritia normala la cea insuficienta. Sunt denumite impropriu. Nivelul critic poate fi definit in mai multe moduri: . Insuficienta este starea de nutritie in care planta este aprovizionata nesatisfacator cu elemente minerale.continutul minim in elemente pentru maximul de recolta. recoltele obtinute fiind maxime. sub forma unor simptome relativ specifice pe partile vegetative.cloroze . fapt ce determina scaderi de recolta. este afectata cresterea lastarilor sau a radacinilor.Fig. aceasta satisfacind pe deplin cerintele plantelor. .exteriorizate. Nutritia normala. deoarece anumite semne exterioare datorita carentelor sunt asemanatoare cu cele provocate de diversi agenti patogeni. Carentele pot fi: . sau “boli neparazitare” . In cazul acestora. “boli de nutritie”.. are loc o cadere prematura a fructelor. daunatori sau accidente climatice.ascunse. III Corelatia dintre crestere si concentratia elementelor din planta Prin carenta. lucru ce influenteaza negativ cresterea si dezvoltarea. se modifica culoarea verde a frunzelor. . etc.continutul in elemente la care sporul de recolta dat de ingrasaminte nu mai este rentabil. 19 . . se intelege starea in care planta este insuficient sau chiar deloc nutrita cu un element. poarta numele de nivel critic. identificate numai prin analize chimice si care se manifesta indeosebi prin scaderea recoltei. reprezinta starea de aprovizionare in optim a plantelor cu elemente nutritive.limita cea mai scazuta a concentratiei unui element la care recolta incepe sa descreasca.

Abundenta (consum de lux). Excesul. determinind moartea plantei. Enumerati plantelor: principalele componente chimice ale 2. histochimice. Toxicitatea. fara a produce insa efecte toxice. Toxicitatea se manifesta in primul rind in cazul microelementelor. lucru ce produce usoare tulburari fiziologice. Enuntati posibilitatile de absorbtie radiculara a elementelor nutritive din sol: 5. reprezinta starea de nutritie in care concentratia intr-un anumit element depaseste nivelul critic. cind in planta se acumuleaza cantitati mari de elemente ce provoaca procese ireversibile care tulbura profund metabolismul normal. Clasificati elementele nutritive conform criteriilor enuntate: 3. un anumit nivel. Enumerati si definiti starile de aprovizionare a plantelor cu elemente nutritive: 20 . aceasta acumulindu-se in planta in cantitati mai mari decât cele necesare formarii recoltei maxime. TEST AUTOCONTROL: 1. soldate cu incetinirea cresterii si scaderea recoltei. unde limitele de trecere de la insuficienta la exces sunt foarte restrinse. Perioadele de consum de elemente nutritive din cursul vegetatiei plantelor sunt: 4. reprezinta treapta superioara a consumului excesiv. reprezinta starea de nutritie in care concentratia unui element depaseste.

3. alcatuit din trei faze: solida.2-0.faza vie -. CA SURSA DE ELEMENTE NECESARE NUTRITIEI PLANTELOR. reprezinta rezervorul principal de elemente nutritive. rezultate în urma proceselor de dezagregare şi alterare a rocilor de solificare. feldspatii. micele. 3.1. Aceste minerale contin cea mai mare parte din cationii nutritivi. pietriş. polidispers. în lipsa caruia solul nu ar fi mai mult decât o roca organo-minerala. Acestea se gasesc în sol sub forma de particule grosiere. structurat şi poros. precum şi o parte din anionii nutritivi. 110%. praf). poroasa cu însuşiri strict fizicochimice. La acestea se mai adauga şi lumea vie a faunei şi microorganismelor denumita .Capitolul III CARACTERIZAREA SISTEMULUI SOL. monominerale cu diametrul de 0. agentul principal al transformarilor din sol. nisip grosier) şi sub forma de particule fine. predominând cuartul. solul este un sistem eterogen. provin din dezagregarea rocilor eruptive şi metamorfice. 21 . Fractiunea minerala Este reprezentata prin mineralele primare şi secundare. piroxenii şi olivina.002 mm (nisip fin. Din punct de vedere fizic.2 mm (pietre. lichida şi gazoasa. predominant cu diametrul mai mare de 0. Generalitati Solul reprezinta mediul de nutritie a plantelor. Aceasta este constituita dintr-o fractiune minerala într-o proportie de 90-99% şi o fractiune organica.2. amifiboli. Mineralele primare. a) Faza solida a solului.

mai contine 30-40% fosfor şi 90% sulf din totalul existent în stratul arabil al solului. mai rar Fe2+ şi Al3+ şi din anionii. NH4+. aldehide. Mg2+. vermiculitul. 3. HCO3-. rezulta în urma alterarii “in situ” a mineralelor primare. Ea reprezinta principalul mijloc prin intermediul careia plantele absorb elementele nutritive din faza solida a solului. Fractiunea organica a solului cuprinde: . N2 ). Constituentii pricipali ai argilei sunt: caolinitul. Na+. cu greutate moleculara foarte mare care confera solului nuante închise la culoare. aflate în diferite stadii de descompunere sau dispersie coloidala. HPO42-. Caracteristic pentru materia organica a solului. rezultati din descompunerea resturilor vegetale şi animale ( acizi organici. NO3-. Componenta minerala este alcatuita din cationi de H+. . Ca2+. de natura minerala sau organica. OH-. este alcatuita de apa din sol. etc).Mineralele secundare. este continua ei transformare sub actiunea factorilor fizici şi chimici. Dintre cationi.compuşi organici intermediari. formând argila solului. Ca2+.substante humice. b) Faza lichida. Concentratia medie a fazei lichide este cuprinsa între 40-100 me/l. K+. dar mai ales sub influenta microorganismelor. Aceasta faza trebuie privita sub aspect chimic şi fizic. pe cale de descompunere. chloritul.substante organice nehumificate. SO4-. Ele se gasesc în sol sub forma de particule foarte fine cu diametrul mai mic de 0.3. încarcata cu ioni şi gaze (O2. Ea are o importanta deosebita pentru nutritia plantelor. montmorillonitul. . în functie de sol . aminoacizi. Materia organica. Din punct de vedere chimic. asigurând cca. Fractiunea organica Provine prin acumularea în timp. precum şi a rocilor sedimentare. lipide. 22 . 90% din necesarul plantelor. de resturi vegetale şi animale. protide. H2PO4-. În acelaşi timp materia organica serveşte ca sursa de energie pentru microorganismele din sol.002 mm. moleculara sau coloidala. CO2. Cl-. este de regula în cantitate mai mare. faza lichida a solului este alcatuita din substante aflate în stare de dispersie ionica. illitul. deoarece constituie rezerva principala de azot.

3. Din punct de vedere fizic. şi substante organice rezultate în procesul de humificare . cu cât aceasta este mai mare. Comparativ cu aerul atmosferic ( 21%O2. Din aceasta categorie fac parte majoritatea cationilor schimbabili precum şi anionii fosforului. adsorbite la complexul organo-mineral al solului. 23 . 5-40% (în volume) în raport cu textura.solutia solului . Cantitatea de gaze din sol.Componenta organica.pe care o degaja solul în unitatea de timp şi fertilitate. c) Faza gazoasa. intra o serie de cationi. Accesibilitatea pentru nutritive din sol plante a elementelor În functie de disponibilitatea elementelor nutritive pentru plante. retinute la complexul organo-mineral al solului. denumita în mod obişnuit . de 10-2-10-6 %. au fost stabilite urmatoarele patru categorii: a) elemente nutritive. unele secretii ale radacinilor ( acid malic. Acestea sunt formele cele mai accesibile plantelor. Intensitatea desfaşurarii proceselor biologice poate fi apreciata şi dupa cantitatea de CO2. cu atât fertilitatea este mai ridicata. este o strânsa legatura.4. aerul din sol este mai bogat în CO2 şi N2 ( CAPut!'% O2. Concentratia lor în solutia solului este foarte mica. Între cantitatea de CO2. 0. reprezinta în medie. Optimul capacitatii de aer a solului este în medie de 10%. vegetatia şi agrotehnica folosita. b) elemente nutritive sub forme schimbabile. cum sunt cei de Fe3+. sub forma de cationi şi anioni. de produse de metabolism ale microorganismelor. c) elemente nutritive neschimbabile. 0. serveşte la mobilizarea elementelor nutritive din sol. numita şi solutia solului legata ( retinuta de forte moleculare ). pentru solurile nisipoase. este reprezentata prin aerul şi gazele care exista în mod permanent în spatiile libere ale solului.003% CO2). succinic ). 12% pentru cele argiloase şi 15%. este reprezentata de partile solubile sau coloidal-dispersabile ale humusului. greu schimbabili şi inaccesibili plantelor. pentru solurile lutoase. CO2. faza lichida a solului este reprezentata printr-o fractiune ce poate fi extrasa. presiune ridicata ). În aceasta categorie. aflate în stare disociata în solutia solului. 72%N2.9% CO2 ). 79%N2. eliberata în decurs de 24 ore.sau solutia solului libera şi o fractiune ce nu poate fi extrasa decât prin procedee speciale ( centrifugare.

în sol exista şi o serie de coloizi minerali ( neargiloşi ). de la o categorie la alta. poseda sarcini electrice şi prin urmare la suprafata lor pot fi retinute elementele nutritive sub forma de ioni. 100-200 me % în cazul vermiculitului (illit). 3-10 me % în cazul caolinitului.). Substantele humice au grupari carboxilice care le confera caracterul acid. faza solida a solului cuprinde o parte amorfa. conditionând astfel atât specificul ecologic. 3. 10-40 me % în cazul chloritului. Aceştia sunt reprezentati în sol prin substante humice (acizi humici. reprezentati prin oxizi de aluminiu şi fier hidratati. fulvici. de ordin coloidal ( Φ < 0.etc. în sol au loc procese care determina trecerea elementelor nutritive. care prin suprafetele divers încarcate cu sarcini electrice şi cu substante în dispersitate ionica şi moleculara. chlorit. caolinit. huminici. b) Coloizii de natura organica. a) Coloizi de natura minerala. În afara de coloizii minerali de natura argiloasa. Coloizii solului. cât şi potentialul de fertilitate al solului. ele elibereaza ioni de H+ şi se încarca cu sarcini electrice negative: COOH COOHumus/ Humus / + 2H+ \ OH \ O- 24 . reprezentata prin coloizi . etc.5. participa la cea mai mare parte a proceselor fizice şi fizico-chimice ce se petrec în sol.d) elemente nutritive. haloisit. de substrat inactiv şi o parte activa. Prin disociere. În functie de o multitudine de factori. În sol se întâlnesc coloizi de natura minerala. Capacitatea de retinere. total insolubile şi care nu pot fi preluate direct de plante. în principal de mineralele argiloase: montmorillonit. Aceştia predomina în sol şi sunt reprezentati. factor principal de retinere a elementelor nutritive Din punct de vedere fizico-chimic. organica şi organo-minerala. aflate în compozitia mineralelor primare şi secundare din sol. illit.1 microni ). fie în sensul micşorarii sau al creşterii acesteia. Coloizii reprezinta acea parte a materiei solului aflata sub forma de particule fine. Mineralele argiloase. depinde de natura mineralului: 80-100 me % în cazul montmorillonitului.

solubile sau dispersate coloidal în apa. Combinatiile humico-ferice şi humiso-aluminice.6. coloizii organici pot retine cationii nutritivi. comparativ cu a coloizilor minerali. Materia organica a solului. în sol se disting doua tipuri de coloizi: . sunt caracteristice solurilor biologic active. echilibrul se deplaseaza în sensul K1 şi are loc dispersarea argilei . echilibrul se deplaseaza în sensul K2 şi are loc flocularea. iar daca creşte concentratia ionilor de OH -. Cele mai importante combinatii organo-minerale sunt: . în functie de natura predominanta a cationilor. Coloizi electronegativi predomina în complexul coloidal al solului şi sunt încarcati cu sarcini electrice negative. K1 Argila . fiind afectate diferit de procesul levigarii în profilul solului.coloizi electropozitivi ( bazoizi ). Acestea pot fi insolubile. formând diferite combinatii. c) Coloizii organo-minerali. se formeaza îndeosebi în solurile cu reactie acida. Combinatiile argilo-humice.coloizi electronegativi ( acidoizi ).complexele argilo. argilele putând fi asemuite cu un acid slab.complexele humico-ferice. a coloizilor electronegativi. cu humus de tip moder. cu proprietati de acizi slabi. . Capacitatea lor de retinere este mult mai mare. cunoscute sub numele de complexe organominerale. 3. . care disperseaza în mediul alcalin şi floculeaza în mediu acid. Potentialul electric al coloizilor din sol În functie de natura sarcinilor electrice.Ca urmare a sarcinilor electrice negative. apartinînd cernoziomurilor şi solurilor brune roşcate.şi flocularea de catre ionii de H+. este în majoritatea ei divers legata de materia minerala. În soluri se pot întâlni.H ------------- Argila + H+ ←-----------K2 Daca concentratia ionilor de H+. cu humus de tip mull. Din aceasta categorie fac parte argilele şi humusul. din mediu creşte. . trei categorii ale complexului coloidal argilos: 25 . se realizeaza pe baza legilor de deplasare a echilibrelor chimice. 150-300 me %. Dispersarea de catre ionii de OH.complexele humico-aluminice.humice.

din solurile salinizate.7. Potentialul electro-cinetic al micelei coloidale La baza coloizilor din sol.argile acide (argila.H+). Fig.OH ---------→ sescvioxid + + OH ←--------K2 3. Coloizii electropozitivi sunt încarcati cu sarcini electrice pozitive şi se comporta ca baze slabe. care se gasesc în solurile sarace în baze..argile calcice (argila-Ca). din solurile calcaroase. numita şi micela coloidala. aluminiu şi Mn care disociaza în mediu acid şi floculeaza în mediu bazic.argile sodice (argila. Din aceasta categorie fac parte sescvioxizii de fier. IV Micela coloidala La suprafata nucleului. fie din mai multe molecule strâns unite între ele. care fixeaza ionii de calciu. sau poate fi reprezentat printr-un fragment al retelei cristaline a unui mineral (fig. facând parte integranta din el se afla un strat de ioni provenit din molecule partial disociate. . .Na ). Micela coloidala este formata dintr-un nucleu central. 26 . IV). alcatuit fie dintr-o molecula a substantelor coloidale. K1 sescvioxid . sau din reteaua cristalina a mineralului. sta particula coloidala. care fixeaza ionii de Na.

din care cauza se numesc ioni compensatori ( contraioni ). confera sarcina întregii particule coloidale. negativ sau pozitiv şi poarta numele de strat intern al ionilor sau stratul ionilor determinat de potential. Principalele procese de schimb ionic sunt: . Aceştia sunt dispuşi în doua straturi ionice succesive. sunt reactii în mediu eterogen ce se desfaşoara între suprafata particulelor coloidale ale solului şi lichidul care le înconjoara (solutia solului). Pe masura ce plantele absorb o parte din ioni din solutia solului.adsorbtia cu schimb de anioni.8. Pe masura departarii de nucleul micelei. sau prin solubilizarea unor substante minerale introduse sub forma de îngraşaminte. de densitati şi mobilitati diferite. Sarcina electrica a acestor ioni. având un caracter predominant acid. daca ionii din acest strat sunt negativi. iar daca sunt pozitivi. .Acest strat de ioni. Procesele schimbului de ioni în sol Procesele de schimb ionic care se petrec în sol. alcatuind stratul difuz . Forma micelei coloidale de natura minerala. se gasesc alti ioni de semn contrar celor determinati de potential.stratul Stern -. cationii liberi din solutia solului. o parte din aceştia sunt absorbiti la complexul coloidal al solului. absoarbe pentru neutralizarea fortelor sale electrostatice. Primul strat este format din ioni dispuşi dens. Între stratul difuz de ioni (Chapman) şi solutia libera a solului. de un anumit semn. Atunci când prin mineralizare pe cale naturala a materiei organice din sol. coloidul este electronegativ. . iar al doilea strat este alcatuit din ionii dispuşi difuz. ci şi prin trecerea ionilor adsorbiti din complexul coloidal. aceştia nu se completeaza numai prin mineralizarea materiei organice sau solubilizarea îngraşamintelor. exista un echilibru dinamic în ceea ce priveşte densitatea cationilor şi anionilor. formând stratul dens de ioni .adsorbtia cu schimb de cationi.strat Chapman. poarta sarcini electrice. Adsorbtia cu schimb de cationi 27 . slabi legati. pâna la realizarea unui echilibru de schimb 3. Complexul coloidal al solului. coloidul este electropozitiv. nu este sferica ci de obicei lamelara sau în placi. fortele de retinere a ionilor sunt mai slabe. dimensiunea orizontala fiind mult mai mare comparativ cu cea verticala.adsorbtia fara schimb de cationi. apare în solutia solului un exces de cationi. mobili. în solutia solului. În jurul nucleului ionizat. puternic legati.

este reversibil. pot fi inlocuiti.Schimbul cationic fiind reversibil (<=>)in sol are loc o permanenta o trecere a cationilor in solutia solului.reversibilitatea procesului are mare importanta in nutritia plantelor si aplicarea ingrasamintelor.adsorbtie cu schimb de cationi . Cationii adsorbiti de particola coloidala.procesul de adsorbtie cu schimb de cationi. echivalente celor adsorbiti .A. c) . Procesul de schimb. retinerea fiind un fenomen fizico-chimic.. capabili a fi schimbati cu altii din solutia solului.proces de adsorbtie. de alti cationi. retinuti in stratul difuz. Procesul poate fi ilustrat prin urmatoarea reactie: 2NH4+ Ca2+ Mg2+ 2NH4+ C.sauadsorbtie polara -. un alt cation de aceeasi valenta sau doi cationi cu valenta de doua ori mai mica. reprezinta capacitatea totala de schimb cationic (T) si se exprima in me la 100 gr. . are loc in cantitati echivalente (legea echivalentei). NH4+ + K+ NH4+ 3+ Al 3NH4+ H+ NH4+ +Ca2++ Mg2+ + Na+ + K+ + Al3+ + 10 ClAcest schimb are loc pina la realizarea asa numitului echilibru de schimb -. Aceasta inseamna ca pentru fiecare cation adsorbit. raportul concentratiei a doua specii de cationi adsorbiti (a) la micela 28 .procesul de adsorbtie cu schimb de cationi.Proprietatea fractiunii coloidale a solului de a retine cationii şi de a-i schimba cu altii din solutiile cu care vin în contact. sol. si a celor din solutie in complexul adsorbtiv. Conform acestei legi. Procesul de adsorbtie cu schimb de cationi. trece din complex in solutie. Na+ + 10 (NH4+ + Cl -) C.trecerea în solutie a unor cantitati de ioni.trecerea de ioni din solutie şi fixarea lor fizico-chimica (labila) pe suprafata particulelor coloidale . la care sunt retinuti cationii. de retinere a cationilor prin adsorbtie.cationi de schimb cationi schimbabili . Suma sarcinilor negative ale C. b) .procesul de adsorbtie cu schimb de cationi.sau impropriu baze schimbabile . Fractiunea coloidala ce poseda aceasta însuşire. se desfasoara dupa anumite legi. consta în esenta în doua procese elementare: . este supus legii actiunii maselor. a fost numita . aflati in solutia solului. enuntate pentru prima data de Way si Thompson (1850) si anume: a) .A.proces de desorbtie.A. a fost denumita complexul adsorbtiv al solului iar cationii adsorbiti s-au denumit .

acesta avind o putere de retinere de 4 ori mai mare decit calciu. e) .puterea de adsorbtie a cationilor scade.procesul de adsorbtie cu schimb de cationi. creste odata cu masa lor atomica si cu valenta. iar dintre alcalino-pamintosi. cationii monovalenti si cei bivalenti se succed dupa seriile liotrofe ale lui Hoffmeister : Li+ < Na+ < K+ < Rb+ < Cs.In functie de masa lor atomica si de valenta. va fi deplasat din complex Li. 29 . de o anumita specie care se deplaseaza din complexul adsorbtiv creste odata cu cresterea concentratiei solului in acea specie de ioni. Cu cit un cation este mai slab hidratat. putind inlocui alti cationi mai hidratati. Dupa gradul de hidratare.coloidala. Cs. atomica) 6.= k ----------[Na+] a [Na+] s unde K = constanta reactiei a carei marime depinde de speciile de cationi.0 55.3 40 87. conform acestei legi putem arata ca: [K+] s [K+] a --------. pe masura ce creste gradul lor de hidratare. depinde de concentratia solutiei solului. Din cele prezentate. are cea mai mare putere de scoatere din complex. iar cel mai greu H+. Mg2+ < Ca2+ < Sr2+ < Ba2+ Deci dintre cationii alcalini. f) . K+ si Na+. d) . Ba. de exemplu . Luind in considerare cele doua specii de cationi. dupa puterea de retinere a cationilor la complexul adsorbtiv.3 3+ Grupa cationilor trivalenti : Al < Fe3+ (gr.5 132.6 137. este proportional cu raportul concentratiei acelorasi specii din solutia solului (s). puterea de retinere a cationilor creste astfel: creste retinerea -------------------------------------- Grupa cationilor monovalenti: Li+< NH4+< Na+< K+ < Rb+ < Cs (gr. si de 17 ori mai mare decit potasiu.9 Grupa cationilor bivalenti: Mg2+ < Ca2+ < Sr2+ < Ba2+ (gr. se poate desprinde concluzia ca. cu atit va fi mai puternic retinut de complexul adsorbtiv.8 Exceptie de la aceasta regula fac ionii de NH4+ si ionii de H+.energia de retinere a cationilor prin adsorbtie. Cantitatea de cationi.9 18 23 39 85. atomica) 27. atomica) 24. acestia se succed astfel: H+ > Al3+ > Zn2+ >Ca2+ >Mg2+ > K+ >NH4+ > Na+ > Li+ <--------------------------------------------------------------------------------------------------------Cel mai usor.

cernoziomuri argiloiluviale). sub punctul lor izoelectric. Adsorbtia cu schimb de anioni a solului In complexul adsorbtiv al solului exista posibilitatea de retinere si pentru unii anioni. de numai 1-5%. retinind in locul lor prin adsorbtie anioni de H2PO4-. cationii respectivi raminind fixati in interstrate. Cs+. Cind solul incepe sa piarda apa. Aceasta capacitate de retinere a anionilor prin procese de adsorbtie. cationii de K+. pachetele de strate incep sa se apropie.18Å. patrund in spatiile dintre doua pachete. devenind inaccesibili plantelor. comparativ cu cea pentru cationi. de aluminiu si de particulele de caolinit. montmorillonitul. Adsorbtia anionilor se datoreaza in special prezentei in complexul adsorbtiv a unor coloizi cu caracter amfoter reprezentati prin : hidroxizi de fier. vermiculitul. este determinat de existenta mineralelor argiloase cu reteaua cristalina extensibila de tipul 2:1 ca: muscivitul. illitul. NH4+. Acestea la un pH. de catre hidroxidul de aluminiu se poate prezenta schematic astfel: Al(OH)3 Al(OH)+2 + H2PO4Al(OH)+2 + OHOH OH fosfat bazic de Al3+ Al-O-H2PO3 30 . NH4+ = 4.Adsorbtia fara schimb de cationi Cationii pot fi retinuti in sol si in stare neschimbabila. se comporta ca baze. adica prin fixare. SO42-. efectul mai scazut al ingrasamintelorce contin NH4+ si K+. cind solul este umed. Trecerea lor in forme schimbabile se face in timp. Asa se explica. trecind astfel in forme greu schimbabile. este mult mai scazuta.41Å). Rb+. atunci cind acestea se aplica pe soluri cu capacitate mare de fixare (cernoziomuri. Mecanismul fixarilor. cu raza ionica relativ mare (K+ = 3. si pot disocia in mediul acid grupari de oxidril (OH-). R-(OH)n R-(OH)+n-1 + OH- Adsorbtia ionului fosfat H2PO4-. Cl-.

Definiti rolul coloizilor in procesul de nutritie al plantelor: 4.pH-ul acid favorizeaza retinerea anionilor la complexul adsorbtiv. comparativ cu cele bistratificate. au capacitate mai mare de retinere a anionilor. mineralele argiloase tristratificate. Descrieti micela coloidala: 5. Enumerati legile ce guverneaza schimbul cationic: 31 . TEST AUTOCONTROL: 1.si HPO42. SO4-. b) . c) . d) . in timp ce anionii H2PO4.natura coloizilor din sol.natura anionilor. are loc dupa ecuatiile: Fe(OH)3 Fe(OH) 2 + + Fe(OH)+2 + OHH2PO4OH Fe-O-H2PO3 OH fosfat bazic de Fe Factorii care influenteaza adsorbtia anionilor sunt: a) . anionii de Cl-. Enumerati categoriile de elemente nutritive in functie de accesibilitatea lor pentru plante: 3.sunt retinuti mai puternic. sunt foarte slab retinuti la complexul adsorbtiv.concentratia anionilor in solutia solului.Retinerea ionului de fosfat de catre hidroxidul de fier. Descrieti cele trei faze constituiente ale solului: 2. NO3-.

ocupa dupa cartarile efectuate de I. coacaz. tomate.0. grâu. . porumb. dovlecei.C.8. Intervalul pH. plantele de cultura ca şi cele din biocenozele naturale. pepene verde. frag. fasole de gradina.Capitolul IV CORECTAREA REACTIEI CHIMICE A SOLURILOR PRIN AMENDAMENTE. gutui.7). ceea ce reprezinta 17% din suprafata arabila.1.1. migdal. Corectarea reactiei chimice a solurilor acide In tara noastra solurile acide cu utilizare agricola a caror reactie chimica se impune a fi corectata. care cresc şi se dezvolta bine pe solurile neutre sau slab alcaline. optimul fiind între 5. cresc şi se dezvolta bine în domeniul reactiei slab acide sau neutre (pH = 6.plante foarte tolerante (prefera reactia acida): cartof. 4.7. .700. vişin. lupin. în care aceste specii se dezvolta bine este mai larg. 32 . fasolea.. o suprafata de aproximativ 1.plante foarte sensibile la aciditate: sfecla pentru zahar şi cea furajera.1.plante sensibile la reactia acida: floarea soarelui. Majoritatea plantelor cultivate. morcov. spanac.0 . plantele cultivate suporta mai bine mediul acid decât pe cel alcalin. rapita. .5. Dupa sensibilitatea fata de reactia solului.plante tolerante la aciditate: secara.2).6. smeur. conopida. agriş. Fara a fi strâns legate de o anumita valoare a aciditatii active. mazare. în general. cu pH-ul cuprins între 7.0. mar. Aceste plante se dezvolta foarte bine pe solurile cu reactie slab acida (pH = 6 . 4. vita de vie.P. ovaz.000 ha. unele mai largi altele mai înguste .6 . însuşire determinata de codul lor genetic. Se constata ca. cânepa .A. . prun. plantele cultivate pot fi grupate în: . cresc şi produc normal în anumite intervale de pH. telina.Comportarea plantelor cultivate şi a microorganismelor fata de reactia acida a solului Plantele se comporta în mod diferit fata de reactia solului.

lucerna. În general. este foarte utila. calciu. care însoteşte aciditatea accentuata şi puternica. potasiu. bor precum şi a nitratilor.8 (7.6) iar Nitrobacter la 7.specii sensibile: orzul. Reactia solutiei solului influenteaza mult şi activitatea microflorei din sol. 4. iar gradul 33 . deoarece se diminueaza continutul de aluminiu.5 . speciile de plante cultivate pot fi clasificate astfel: . în special prezentei ionilor de Al3+ şi Mn2+ mobili în solutia solului peste anumite limite.8). fasolea. mangan. sistemul radicular al plantelor cultivate pe aceste soluri se dezvolta foarte slab.7. bacteriile care fixeaza azotul liber din aer se dezvolta cel mai bine la un pH cuprins între 6. mazarea.8 . Nitrospira. lupinul.Influenta reactiei solului asupra nutritiei plantelor Creşterea şi dezvoltarea plantelor sunt influentate direct de aciditatea solului.7.1 N de KCl. fier. toxicitatea ionilor de Al3+. cartoful. S-a constatat ca. Nitrosomonas. aciditatea activa (activitatea ionilor de H+ în solutia solului) obişnuita în soluri. . acestea indicând inhibarea diviziunii celulare şi deci creşterea în lungime. Ciupercile spre deosebire de bacterii prefera un mediu acid. . sodiu.1 (6. grâul de toamna.8. inul. apare când pH-ul solului în solutie salina 0. Daca însa pe soluri puternic acide.specii moderat sensibile: porumbul. Prezenta ionului de aluminiu în exces în solutia solului. .2.specii foarte sensibile: sfacla pentru zahar. a carentelor unor elemente nutritive precum şi a dereglarilor produse de aciditate în accesibilitatea acestora pentru plante. Din punct de vedere al sensibilitatii fata de actiunea toxica a aluminiului. numeroase specii de plante se dezvolta slab sau pier aceasta nu se datoreaza toxicitatii acizilor sau ionilor H+. Astfel. Nitrosocystis. studiile anatomice efectuate evidentiind existenta unui mare numar de celule cu doi nuclei în regiunea meristemului vârfurilor radacinilor. este mai mic de 5. Amendarea prealabila a solurilor acide.1.Sensibilitatea speciilor cultivate la reactia acida variaza în functie de vârsta şi conditiile de nutritie. au un optim de dezvoltare la un pH de 7. nu este specific toxica pentru plante. determina reducerea absorbtiei altor elemente ca: fosfor. determinând astfel conditii mult mai bune de utilizare a îngraşamintelor cu fosfor şi de creştere a plantelor. Bacteriile nitrificatoare. prin caracterul de toxicitate al ionilor de Al3+ şi Mn2+ şi prin efectele ei asupra accesibilitatii elementelor nutritive.specii tolerante: ovazul şi timoftica. ci întregului complex ecologic al solului.5 . Numeroase cercetari efectuate atât în solutii nutritive cât şi pe soluri acide au dus la concluzia ca.5.

VAh = 75 %. dupa Kappen mai mic de 75%. Deoarece principalul cation bazic al complexului adsorbtiv este calciu. La stabilirea gradului de saturatie în baze se face precizarea ca acesta se calculeaza cu ajutorul sumei bazelor schimbabile (SB) şi aciditatii hidrolitice (Ah). aciditatea solului poate fi considerata în primul rând ca o lipsa a calciului în sol. s-a constatat ca la valori ale pH-ului ≤ 5.0.75 . ca valoare limita. la concentratii foarte variate. în functie de sensibilitatea plantelor fata de acest element în exces. indici determinati. 4. Manganul produse şi el efecte de toxicitate. schimburile complex-solutie decurg în mod defavorabil nutritiei plantelor. fapt pentru care au circuitul biologic al substantelor întârziat. complexul adsorbtiv este putin saturat cu Ca2+ şi alti cationi bazici. gradul de saturatie în baze şi aparitia aluminiului schimbabil în solutia solului.2. manganul se acumuleaza mai mult în partea aeriana. b) Saturatia în cationi bazici. K) din complex şi din solutia solului este scazut. iar corectarea conditiilor de aciditate a solului şi a nutritiei plantelor se realizeaza tot cu acest cation. situatie care face putin activa trecerea lor din complex în solutie şi absorbtia lor de catre radacini. Solurile acide sunt în general sarace în sunstante nutritive. iar refacerea rezervei de elemente nutritive se produce foarte lent.1.8. determinat în suspensie apoasa la raportul sol:solutie de 1:2. Mg. Criterii pentru corectarea reactiei acide a solurilor Principalele criterii care stau la baza stabilirii necesitatii corectarii reactiei acide a solurilor sunt: a) pH-ul.de saturatie în baze. Acest indice influenteaza atât reactia solului cât şi un ansamblu de însuşiri fizice şi chimice care conditioneaza starea de fertilitate şi conditiile de nutritie pentru plantele cultivate. Din relatiile dintre gradul de saturatie în baze şi pH. începe aparitia Al3+ schimbabil. simptomele toxicitatii diferind de la o specie la alta. Solurile acide contin şi însemnate cantitati de mangan solubil şi accesibil.8. fapt ce produce tulburari în metabolismul substantelor proteice şi al glucidelor. În solurile acide.5 . indicatoare a necesitatii de amendare a solurilor acide pentru majoritatea plantelor cultivate. fondul de elemente nutritive bazice (Ca.5. depaşindu-le frecvent pe cele de aluminiu. au grad de saturatie în baze coborât şi o activitate biologica putin intensa. Ca urmare. 34 . În timp ce aluminiul ramâne în cea mai mare parte în radacini.6. Acest lucru a determinat considerarea valorii pH de 5.0 mg la 100 g sol şi pH(H2O) = 5. mai frecventa fiind aparitia de pete brune pe frunze.3. cantitati ce cresc odata cu scaderea pH-ului. Excesul de mangan în solutie cauzeaza uneori simptome de lipsa a fierului (cloroza). Efectul toxic dispare atunci când continutul de aluminiu mobil este sub 1.

Ca amendament. cu magneziu sau cu calciu şi magneziu.100% pentru asolamente de câmp cu leguminoase perene. daca valoarea raportului depaşeşte 6 în stratul de sol 0-40 cm. astfel ca 90% din material sa treaca prin sita cu ochiuri de 1. Nevoia principala de a corecta prin amendare reactia solurilor acide intervine.3 me Al3+ /100 g sol. precum şi pe terenurile destinate culturii legumelor mai mare de 2. .4. în functie de modul de utilizare a terenului şi de speciile cultivate. atunci când valoarea raportului Al3+/SB x 100 este mai mare de 5. numai în masura în care acestea contin aluminiu mobil în cantitati uşor dozabile şi anume mai mari de 0. 35 . Conform datelor experimentale. pentru aprecierea oportunitatii calcarizarii solurulor acide se opereaza cu raportul dintre Al3+ schimbabil şi suma bazelor de schimb (Al3+/SB x 100). Umiditatea trebuie sa fie în jur de 10%. sub forma de oxizi. ca medie pe 0-20 cm şi 20-40 cm.dupa metoda Kappen. În plantatiile pomicole şi viticole. respectiv 42-56% CaO. iar în asolamentele cu lucerna şi trifoi.5. . se folosesc o gama variata de produse. c) Continutul de aluminiu schimbabil (mobil) din sol. Materiale utilizate pentru corectarea reactiei acide a solurilor În scopul corectarii reactiei acide a solurilor. 4. carbonati. se considera ca amendarea este eficienta în asolamentele de câmp fara leguminoase perene.75% pentru plantatiile pomicole şi viticole. Dupa principiul activ. Aceste materiale pot fi clasificate dupa principiul activ şi origine. Justificat de faptul ca efectul fitotoxic al ionului de Al3+ este dependent şi de continutul bazelor de schimb din sol. care contin calciu sau magneziu. în stratul arat. iar pentru pajiştile naturale.65 mm. care contin 75-99% CaCO3). amendamentele pot fi: amendamente cu calciu. astfel: . amendamentele calcaroase au eficienta daca valoarea raportului este mai mare de 12.1. Dupa origine materialele folosite pentru corectarea reactiei solurilor acide se pot clasifica în: materiale native şi deşeuri industriale. Nivelul saturatiei în baze de la care se considera oportuna amendarea este cel al valorilor VAh < 75%. trebuie sa fie fin macinata.90% pentru asolamentele de câmp fara leguminoase perene. Gradul de saturatie în baze. . hidroxizi. Ca materiale native se folosesc: Piatra de var (agrocalcar) CaCO3.70% pentru pajişti naturale. nevoia de calcarizare este reala. Se obtine prin macinarea rocilor calcaroase naturale. dorit a fi realizat prin amendare are valori diferite.

Greutatea volumetrica este de 700-1900 kg/m3. este greu solubila în apa. cartof. Stingerea varului ars se face prin aşezarea lui pe o platforma în straturi alternative de 20-25 cm. Tufurile calcaroase. deoarece este mai putin solubil. Contin între 80-90% CaCO3. Fata de piatra de var. 36 . trebuie amestecat foarte bine cu solul. actiunea de neutralizare a aciditatii solului fiind mai rapida. în urma caruia rezulta o pulbere fina de hidroxid de calciu. cu cel mult 10% impuritati. Are o solubilitate mai mare în apa. Sunt reprezentate prin depozite lenticulare. Se obtine prin calcinarea pietrei de var. Pentru a fi folosit ca amendament se macina foarte fin în particule cu diam. continând 54. care se stropesc cu apa în proportie de o parte la 3 parti var. Puterea de neutralizare este de circa 90. de culoare alba. 700-1200 kg/m3. pâna la gris închis. are actiune rapida. Varul ars (nestins) CaO. la temperaturi de 950-1200o C. motiv pentru care actiunea de neutralizare a aciditatii din sol este lenta. se recomanda a fi aplicat mai ales în asolamentele cu trifoi. Dolomitul CaMg(CO3)2. Prezinta o solubilitate de 10 ori mai mare decât a CaCO3.Se pastreaza la loc uscat.5-5 mm. deoarece în caz contrar absoarbe apa şi CO2. Greutatea volumetrica. Valoarea de neutralizare este de 80-110. care ramân mult timp fara efect asupra aciditatii solului. Se folosesc sub forma macinata şi cernuta prin sita cu ochiuri de 2.6% MgCO3. Are loc o stingere lenta a varului ars. Aplicat pe teren. varza. care s-au format prin precipitarea partiala a carbonatului de calciu şi a celui de magneziu. formând granule cu crusta de CaCO3. Agrocalcarul are culoare alba. < 1 mm.014 g CaCO3/l de apa. Datorita continutului în Mg. dupa aparitia acestora la zi. Puterea de neutralizare este de 135. greutatea volumetrica este de 1. din apele izvoarelor. prezinta avantajul ca se foloseşte cu 40% mai putin.2 t/m3. radacinoase.7-2. Are dezavantajul ca. la 25o C se solubilizeaza numai 0. Valoarea de neutralizare este de 80. Se obtine din varul ars. prezente în zonele premontane şi montane. în timpul administrarii se depune de corpul muncitorilor având efect caustic. În final se acopera cu un strat de pamânt sau nisip de 10-20 cm grosime. Se recomanda a fi folosit mai ales pe solurile argiloase. fapt ce-l face mai eficient. Greutatea volumetrica este de 800 kg/m3. cenuşie. Se prezinta ca o masa spongioasa de culoare gris-deschis. roşcata sau galbuie. Este un carbonat dublu de Ca şi Mg. fiind din acest punct de vedere aporopiat cu varul ars. care se faramiteaza uşor. fiind predispusa la cimentare.4% CaCO3 şi 45. Puterea de neutralizare este de 150-185. Varul stins Ca(OH)2. Fata de agrocalcar se întrebuinteaza cu 25-35% mai putin.

Puterea de neutralizare este de 50-60. iar primavara se împraştie pe teren şi se încorporeaza în sol. Deşeuri industriale folosite ca amendamente Spuma de defecatie. 1. În timpul arderii. Se transporta în câmp toamna. Conventional s37 . Reziduul obtinut sub forma de CaCO3. 0.CaSiO3. cu cât o unitate de greutate din el. Prin adaos de Ca(OH)2. de la industria sodei.38% azot. se introduc în sol aproximativ 38 kg de azot şi 81 kg fosfor. 0. Acest deşeu se obtine de la fabricile pentru zahar. Rezulta ca reziduu de la fabricarea sodei. trebuie uscata în platforme.04% potasiu (K2O).9% Ca(OH)2. Prin aplicarea unei doze de 10 t/ha. Carbonatul de calciu rezidual (CCR) de la industria îngraşamintelor complexe de tip nitrofofati. 1. care se combina cu silicati. Materialul rezultat.6% NaOH.30% substante organice şi 29. în urma purificarii siropului obtinut din sfecla pentru zahar. Racita la aer. Zgura de la furnalele înalte. Aceasta rezulta în urma obtinerii fontei brute.1. 0. Valoarea (puterea) de neutralizare a amendamentelor Un amendament este considerat cu atât mai bun. substantele nazaharoase din sirop precipita. macinata şi cernuta se poate utiliza ca amendament.5.Marna. Puterea de neutralizare a amendamentelor este conditionata de natura substantelor ce intra în reactiile de neutralizare şi de gradul lui de puritate. Efectul ameliorativ se îmbina cu cel de îngraşamânt. neutralizeaza o cantitate mai mare din aciditatea hidrolitica a solului. Valoarea de neutralizare este de 75%. Dupa zvântare acest material poate fi folosit ca amendament.7% SiO2. unde CaCO3 format precipita. CaCO3 din minereu trece în CaO. are calitati foarte bune ca amendament continând şi azot pâna la 9% sub forma azotatului de amoniu. Valoarea de neutralizare este de 50. Contine 20-70% CaO şi 2-20% MgO.81% fosfor (P2O5). Este un amendament cu actiune rapida favorizând sporuri de productie de 15-35% chiar în primul an dupa aplicare. saturare cu CO2 şi filtrare. astfel ca sa aiba circa 70% substanta uscata. Este o roca sedimentara care contine între 25-75% CaCO3 la care se adauga şi cantitati mici de MgCO3. este trecut în bazine deschise. 4. În general compozitia medie a acestui deşeu este: 31. Valoarea de neutralizare este de 70-80 (echivalent CaCO3). 0. Ca amandament are o actiune mai rapida decât piatra de var macinata.74% apa. Precipitatul de CaCO3. 15. Utilizarea lui impune controlul cantitatii de sodiu pe care-l contine şi care nu trebuie sa depaşeasca 1-2%. formând zgura . Înainte de folosire.65% CaCO3. Are putere de neutralizare de 89. În stare uscata contine: 74% CaCO3.

fara leguminoase perene în cazul asolamentelor cu leguminoase perene şi culturi de legume În toate cazurile trebuie sa primeasca amendamente calcaroase solurile care au valorile indicelui "UCa" mici şi anume: valoarea "0" .0. altele oferind posibilitatea stabilirii cantitative a dozelor de amendamente necesare corectarii reactiei solurilor acide. asociati aciditatii din soluri. Valoarea de neutralizare a oricarui material folosit ca amendament se poate calcula şi în raport de compozitia sa. Suprafetele cu soluri acide se înscriu în şirul de prioritati pentru calcarizare în ordinea creşterii valorii indicelui UCa. Urgenta de aplicare a amendamentelor calcaroase (UCa) Raportul dintre Al3+ schimbabil şi suma bazelor de schimb (SB) ca indicator sintetic al prezentei factorilor nocivi.085 x Al x 100 în cazul paşunilor şi fânetelor SB UCa = 4 . iar valoarea "4" indica faptul ca solul nu are nevoie de amendamente.1.a stabilit ca amendamentul standard cu care se compara valoarea neutralizanta a materialelor folosite sa fie CaCO3 pur.0. 4. Din prima grupa face parte pH-ul solului.0. unele servind la o apreciere calitativa a necesitatii de amendare. valoarea de neutralizare a acestora fiind considerata 100. 4.1 N). Stabilirea dozelor de amendamente calcaroase În acest scop se folosesc o serie de însuşiri chimice ale solului.indica urgenta cea mai mare. serveşte şi la cuantificarea concreta a urgentei de calcarizare (UCa). determinat în suspensie salina (KCl 0.1. Pentru acest lucru se folosesc reactiile de tipul: UCa = 4 .6.4 x Al x 100 SB . sau CaO pur. valoarea "3" indica urgenta cea mai mica. sau determinat în suspensie apoasa . Ea este mai mare decît 100% în cazul CaO divers hidratat (170%). oscileaza între 96-98% la diferite calcare macinate fiind cuprinsa între 70-80 la deşeurile industriale şi mult mai mica (13-18%) în cazul marnelor.7. valorile "1" şi "2". 38 UCa = 4 .0.18 x Al x 100 SB în cazul plantatiilor pomicole şi viticole UCa = 4 . urgenta mijlocie.2 x Al x 100 în cazul asolamentelor cu plante SB de câmp.

. favorabil pentru majoritatea culturilor agricole.75 1. care aduce pH-ul în domeniul slab acid. Din acest motiv valoarea rezultata din calcul se înmulteşte cu 0. . Dozele de amendamente calcaroase trebuie sa asigure neutralizarea completa şi durabila a aciditatii solului. gradul de saturatie în baze dorit a fi realizat şi suma bazelor schimbabile.000.75 1. la care se adauga reactia solului. SBi = suma bazelor de schimb în solul neamendat (me/100 g 39 . .000.5 • PNA Vi sol). . Dupa aciditatea hidrolitica (Ah). este considerata ca fiind cea mai riguroasa din punct de vedere ştiintific şi recomandata în sistemul român de analiza agrochimica. Aceasta cerinta este satisfacuta pe deplin daca doza de amendamente aplicata este echivalenta cu 3/4 din aciditatea hidrolitica. Stabilirea dozelor de amendamente calcaroase în functie de aciditatea hidrolitica. Relatia de calcul a dozei de amendamente este: DACt/ha = SBi [ 100 Vd -1] • 1. presupune aducerea reactiei solului în domeniul neutru.3. Metoda de calcul a dozelor de amendamente în functie de gradul de saturatie în baze existent.000 .000.000 CaO t/ha = Ah x 10 x 28 x 3.000 x 0. exprimata în me la 100 g sol.Ah = valoarea aciditatii hidrolitice a solului.000.1000000000 = factor pentru transformarea mg de CaCO3 în t/ha.000 x 0. dozele de amendamente calcaroase se stabilesc cu ajutorul relatiilor: CaCO3 t/ha = Ah x 10 x 50 x 3. sensibilitatea plantelor şi textura (pe adâncime de 0-20 cm).10 = factor pentru exprimarea aciditatii la 1 kg de sol.000.Din a doua grupa a însuşirilor chimice care permit stabilirea cantitativa a dozelor de amendamente calcaroase mai importante sunt: aciditatea hidrolitica. respectiv a CaO (mg). gradul de saturatie în baze şi suma bazelor de schimb.50 (28) = echivalent chimic de neutralizare a CaCO3. se pot face şi pe cale grafica.000.000 = greutatea aproximativa a stratului arabil de sol de pe suprafata de 1 ha. (kg). Aplicarea dozelor de amendamente calcaroase calculate dupa valoarea Ah.000.75.

pentru solurile argiloase. Administrarea amendamentelor calcaroase Amendamentele calcaroase se administreaza cu ajutorul maşinilor. cu cultivatorul. Se considera în general ca. În cazul paşunilor şi fânetelor. Daca încorporarea amendamentelor nu s-a facut toamna. Vd. sunt cuprinse între 2 şi 8 t la hectar. amendamentele se aplica local la rândurile de plante. pentru a schimba reactia solului cu o unitate pH.0-3. PNA= puterea de neutralizare a amendamentului utilizat. la cuib. în functie de dozele folosite şi de structura culturilor. În cazul dozelor mici de amendamente ce corespund la 1/41/10 din valoarea aciditatii hidrolitice a solurilor. administrarea amendamentelor calcaroase se face cel mai bine toamna.05. ce corespund la 1/5-1/10 din Ah. Tehnologia de administrare este conditionata. amendamentele se introduc în sol odata cu îngraşamintele minerale. l. acestea se administreaza pe întreaga suprafata a solului şi se încorporeaza odata cu aratura de baza.1. Pâna la dozele ce corespund la 1/4 din Ah.5 t/ha CaCO3. a culturilor de plante perene.5 t/ha CaCO3 pentru solurile cu textura uşoara şi 3. Aplicarea dozelor de amendamente calcaroase se face diferentiat în functie de modul de folosinta a terenului şi de cultura respectiva. exprimat în % fata de carbonatul de calciu. pentru a se realiza o împraştiere cât mai uniforma a lor pe suprafata solului. Încorporarea lor în sol se poate face în orice perioada a anului. dupa care se da cu grapa. sau odata cu plantarea rasadurilor. respectându-se schema posibilitatilor de amestec a amendamentelor cu îngraşaminte chimice 40 . 75% pentru plantatiile pomicole şi viticole.Vd = gradul de saturatie în baze (%) dorit a fi realizat în sol prin amendare.5 = coeficient ce rezulta din înmultirea grosimii stratului de sol amendat cu densitatea aparenta şi cu valoarea 0. dozele de amendamente calcaroase. ele se pot încorpora şi primavara. împraştierea nu se face pe întreaga suprafata. 90% pentru plantele de câmp fara leguminoase perene şi 100% pentru asolamente cu leguminoase perene şi terenuri distinate culturii legumelor. În cazul dozelor mai mici. În situatia dozelor normale de amendament ce corespund la 3/4-1/1 din valoarea aciditatii hidrolitice a solurilor. 4. având valorile de 70% pentru paşuni şi fânete. folosite pentru corectarea aciditatii solurilor.8. În mod obişnuit. (%). Vi = gradul de saturatie în baze initial în solul neamendat. înainte de lucrarea solului. în conditii obişnuite sunt suficiente în medie 2-2.

are loc şi în urma reactiei Ca(OH)2. ca urmare a formarii unor compuşi chimici din care fosforul este mai putin solubil. ce la rândul lui hidrolizeaza bazic şi modifica reactia solului prin deplasarea ionilor de H+ şi Al3+ din complexul coloidal. clorura de amoniu. termofosfati naturali. De aceea. sulfatul de amoniu.10.Transformarile amendamentelor calcaroase în sol Carbonatul de calciu din amendamente este greu solubil în apa lipsita de CO2. gunoiul de grajd. Deplasarea ionului de Ca2+ din straturile superioare ale solului în cele mai adânci. precipitat. se face şi fertilizarea cu gunoi de grajd. urmeaza apoi împraştierea gunoiului de grajd şi încorporarea lui în sol printr-o aratura adânca. însa în solutia solului încarcata cu dioxid de carbon. Efectele amendamentelor calcaroase pe solurile acide 41 . sulfat de potasiu. În acelaşi mod se procedeaza şi atunci când administrarea amendamentelor calcaroase se face concomitent cu îngraşamintele chimice cu care nu se pot amesteca.Nu se amesteca şi nu se încorporeaza prin aceeaşi lucrare amendamentele calcaroase cu: azotatul de amoniu. se va proceda în felul urmator: se împraştie mai întâi amendamentul şi se încorporeaza în sol printr-o lucrare superficiala cu grapa. cianamida. deoarece au loc reactii ce duc la pierderi de substanta activa prin eliminarea amoniacului. Sub influenta apei şi a dioxidului de carbon. 4. 4. respectiv fosfatul secundar şi tertiar de calciu. fara nici o restrictie cu: azotat de calciu. Adâncimea de încorporare în sol a amendamentelor are o mare importanta asupra efectului de neutralizare a aciditatii. nitrocalcar şi uree. Când în aceeaşi sola în care se încorporeaza amendamentele. Se pot amesteca oricând. cu gruparile carboxilice ale acizilor humici sau acizilor rezultati din activitatea microorganismelor sau a aplicarii îngraşamintelor. termofosfati. cultivatorul sau cu discul. Reducerea aciditatii solului. solubilitatea lui creşte foarte mult. se face foarte încet. Amendamentele calcaroase se pot amesteca înainte de încorporare cu sarurile naturale de potasiu.1. carbonatul de calciu se transforma în bicarbonat. mustul de gunoi.1. amendamentele se vor încorpora la adâncimea ceruta de dezvoltarea sistemului radicular al plantelor. De asemenea amendamentele calcaroase nu se vor amesteca şi încorpora concomitent cu superfosfatul simplu şi concentrat.9. sare potasica.

în forme uşor solubile accesibile plantelor. în prezenta calciului. se favorizeaza formarea structurii stabile a solului.5 şi creşterea continutului de ioni de Ca2+ schimbabili.din solutia solului. azotul fixat în sol de catre bacterii.Calciul introdus în sol. Îmbunatatirea însuşirilor fizice ale solului. Creşte activitatea bacteriilor nitrificatoare din genurile Azotobacter şi Rhizobium. reduce aciditatea actuala şi potentiala a solului. este întâlnita în domeniul de pH cuprins între 6 şi 7. Influenta asupra activitatii microorganismelor. actioneaza ca nişte coloizi care înfaşoara particulele de argila. Ca urmare. azotul din compuşii organici trece cu mai multa uşurinta în formele minerale (nitrati) uşor accesibili plantelor. în primii ani dupa încorporarea amendamentelor se constata o creştere a cantitatii de potasiu accesibil pentru plante. Cea mai mare accesibilitate pentru plante a fosforului. ele precipita şi formeaza orizonturi impermeabile pentru apa. De asemenea. Mobilizarea azotului şi potasiului. Solurile acide nu au structura stabila. s-a constatat ca are loc o mobilizare a fosforului din sol prin trecerea acestuia din formele greu solubile. Amendamentele cu calciu influenteaza asupra activitatii microorganismelor din sol şi în special a bacteriilor heterotrofe. Acizii humici solubili în mediu acid. Acolo reactia solului schimbându-se. permeabilitatea lor este redusa şi se lucreaza greu. hidroxizii de fier şi de aluminiu. Efectele care se produc sunt numeroase. acizii humici liberi. pot elibera o parte din ionii de fosfor (H2PO4. Acelaşi lucru se întâmpla şi cu potasiul. împiedica desfaşurarea acestui proces. formeaza saruri care coaguleaza. 42 . deplasarea acestor particule în straturile mai adânci ale solului se face cu uşurinta. dintre acestea cele mai importante fiind modificarile legate de solubilitatea şi accesibilitatea elementelor nutritive pentru plante. Prin aducerea reactiei solului la un pH slab acid de 6. Aceştia prin schimb. Prin introducerea amendamentelor calcaroase în sol. Prezenta calciului în sol. Mobilizarea fosforului. În aceste soluri. s-a constatat ca devine cel mai activ în domeniul pH-ului cuprins între 6 şi 8. În schimb.9). mareşte continutul ionilor de Ca2+ schimbabili şi îmbunatateşte raportul dintre cationii complexului adsorbtiv. care prefera o reactie a solului apropiata de cea neutra (pH = 6. Prin introducerea calciului în sol.şi HPO42-) din complexul adsorbtiv. activitatea ciupercilor din sol scade deoarece ele prefera mediul acid. marind cantitatea de fosfor din solutia solului. creşte şi concentratia ionilor de OH. prin intermediul amendamentelor. Prin aceasta coagulare a acizilor humici.

bicarbonatii (NaHCO3). au o raspândire mult mai mare de circa 1. fie prin cantitatea mare de sodiu schimbabil în complexul coloidal (soluri alcalice). Dobrogea şi Podişul Transilvaniei. Lunca şi Delta Dunarii. Moldova. Câmpia Româna. cu cea mai mare arie de raspândire. a solurilor saline şi alcalice (clasa solurilor halomorfe) intra: solonceacurile şi soloneturile. Solonceacurile sunt soluri saline caracterizate prin acumularea sarurilor solubile în orizontul superior (0-20 cm). Corectarea reactiei chimice a solurilor alcalice şi saline.4.2. sulfatii (Na2SO4. În sistemul român de clasificare a solurilor în aceasta grupa. MgCl2).solonceacuri. Solurile saline şi alcalice. fapt ce duce la distrugerea structurii. are lor o dispersie a coloizilor solului. cu reactie alcalina ca urmare a prezentei Na2CO3 în solutia solului. Acest lucru atrage dupa sine o permeabilitate extrem de redusa pentru aer şi apa. mareşte presiunea osmotica a solutiei peste limitele accesibilitatii apei pentru plante.5 g la 100 g sol. Solurile saline şi alcalice se întilnesc îndeosebi în Câmpia de Vest. nitratii (NaNO3. chimice şi biologice nefavorabile creşterii şi dezvoltarii plantelor.soloneturi salinizate sau soloneturi . carbonatii (Na2CO3). mai mult de 15% din capacitatea de schimb cationic în primii 20 cm. borati. 4. reprezinta o grupa complexa de soluri caracterizate fie printr-un continut excesiv de saruri solubile (soluri saline). Soloneturile apar de regula în asociatie cu soloneceacurile. în cantitate mare. MgSO4). greu de lucrat. Solurile cu potential de degradare a fertilitatii prin fenomene de salinizare secundara. Continutul ridicat în saruri solubile al acestor soluri. KNO3). caracterizate printr-un continut ridicat de sodiu schimbabil în complexul adsorbtiv. În tara noastra solurile saline şi alcalice ocupa o suprafata relativ restrânsa de 509000 ha. ceea ce duce la un deficit în aprovizionarea acestora 43 . solurile halomorfe fiind compacte. CaCl2. Soloneturile sunt soluri halomorfe.5 milioane hectare.1. Ca urmare a continutului ridicat în sodiu schimbabil. În compozitia chimica a sarurilor predomina clorurile (NaCl. sau prin continut ridicat atât de saruri solubile cât şi de sodiu schimbabil ( soluri salinealcalice).2.Comportarea plantelor pe soluri saline şi alcalice Solurile saline şi alcalice prezinta însuşiri fizice. de peste 1-1. Uneori se prezinta şi acumulari de saruri solubile .

Salinitatea şi reactia alcalina determina modificari şi în procesele de absorbtie a elementelor nutritive din sol de catre plante. cu mult deci peste posibilitatea de aprovizionare a plantelor.toleranta la salinitate . carbonatii şi bicarbonatii de Na+. MgSO4.în sens general se refera la acele limite ale concentratiei de saruri solubile (diferite dupa natura sarurilor) care permit mentinerea în viata a plantelor şi parcurgerea în conditii mai mult sau mai putin normale a creşterii şi fructificarii. Concentratiile ridicate de Na+. . Notiunea de . Pentru caracterizarea tolerantei la salinitate a plantelor se folosesc urmatorii indici (fig. MgCl2.limita superioara de toleranta la salinitate.din solutia solului. Na2SO4. la care se poate obtine o productie normala.limita inferioara de toleranta la salinitate. În aceste conditii forma nitrica a azotului este absorbita în masura mai mica comparativ cu forma amoniacala. Forta de suctiune a radacinilor plantelor poate fi de maximum 14 atmosfere.cu apa. altele mai rezistente iar o parte din ele . corespunde intervalului dintre cele doua limite. la excesul de saruri. care în cantitatile aflate în sol nu pot fi suportate decât de un numar foarte restrâns de plante adaptate. 44 .intervalul de toleranta. Însuşirile chimice sunt influentate de continutul ridicat de saruri uşor solubile . Explicatia acestei selectivitati este creşterea activitatii ionilor OH.plante de saraturi . egala cu cea obtinuta de pe solul nesalinizat. . produc perturbari în nutritia plantelor şi p împiedica absorbtia altor specii de cationi. substituindu-se partial acestora. V): . reprezinta gradul cel mai scazut de salinitate la care productia plantelor este nula. Ca2+ şi K+. NaCl. Cele mai daunatoare saruri sunt: Na2CO3. Ca2+ şi Mg2+.sunt bine adaptate morfologic şi fiziologic. iar forta de suctiune a unui sol puternic salinizat poate ajunge la 200 atmosfere. care împiedica schimbul de anioni de la suprafata perişorilor radiculari. Plantele au capacitate diferita de a suporta sarurile solubile din sol: unele sunt foarte sensibile. Aceasta însuşire a plantelor se numeşte "toleranta la salinitate". ce reprezinta cel mai ridicat grad de salinitate al solului.clorurile şi sulfatii de sodiu.

anionul acestor substante contribuind la creşterea activitatii ionilor de hidrogen şi la micşorarea alcalinitatii. 4. În aceasta fenofaza gramineele sunt mai rezistente.2. în vederea scoaterii Na+ din complex. comparativ cu leguminoasele. V Toleranta la salinitate (lucerna) Limita inferioara de toleranta începe de la 60-90 mg saruri solubile la 100 g sol uscat.toleranta agronomica relativa. Plantele au cea mai mare sensibilitate la efectul negativ al sarurilor imediat dupa germinare. Fig. este gradul de salinitate la care fara aplicarea îngraşamintelor se poate obtine 50% din productia normala obtinuta de pe un sol nesalinizat. lucrarile agrofizice. Semintele speciilor care nu poseda însuşirea de a se îmbina cu apa în conditiile presiunii osmotice ridicate.. în functie de specie şi soi. masurile agrochimice şi masurile biologice. Cu cît perioada de germinare a semintelor este mai lunga cu atât efectul negativ al sarurilor este mai puternic. nu pot germina.2. Pentru realizarea acestui lucru se trateaza solul cu substante cu efect acidifiant ce contin calciu. Masurile agrochimice au ca scop corectarea reactiei alcaline a acestor soluri generata de prezenta carbonatilor şi bicarbonatilor alcalini şi înlocuirea sodiului schimbabil din complexul coloidal.Masurile agrochimice de ameliorare a solurilor saline şi alcalice În cadrul complexului de masuri ce vizeaza ameliorarea radicala a acestor soluri intra: lucrarile hidrotehnice şi de îmbunatatiri funciare. iar limita superioara de toleranta pentru speciile cultivate variaza între 200-700 mg saruri solubile. Principalele materiale folosite ca amendamente pentru solurile saline şi alcalice sunt: 45 .

formând saruri neutre. iar restul prin sita cu diam. gipsul se macina. este oxidat de thiobacterii.13-0. reducând astfel alcalinitatea. 0.3. prin formarea Na2SO4. din care cauza se aşeaza pe platforme de uscare în straturi subtiri.Criterii de stabilire a oportunitatii amendarii În vederea stabilirii nevoii de amendare a solurilor saline şi alcalice se folosesc urmatoarele criterii: . În sol. rezultand acid sulfuric care reactioneaza cu NaHCO3 şi Na2CO3. reprezinta un criteriu în stabilirea masurilor de ameliorare a solurilor saline.saturatia în sodiu a complexului adsorbtiv sau procentul de sodiu adsorbit (PSA).continutul total de saruri solubile (C. deaorece este scump. reducând astfel alcalinitatea solului. Când umiditatea ajunge la 10% se poate administra. Administrat în sol sub forma de pulbere.Gipsul (CaSO42H2O). %). mai mare de 1 me/100 g sol. Se foloseşte ca amendament pentru ameliorarea soloneturilor. 4. sulful este oxidat la acid sulfuric de catre thiobacterii. Contine 75-80% gips. Praful de lignit.S.ce contin reziduuri de sulfat de fier (FeSO47H2O) şi sulfat de aluminiu Al2(SO4)318H2O. valorile pH-ului mai mari de 8. Dupa evacuarea din instalatii se prezinta ca un namol ce contine 18-40% umiditate. Contine circa 31% CaO şi 15-18% S. iar continutul de carbonati şi bicarbonati (CO32. pot fi utilizate pentru corectarea reactiei alcaline data de Na2CO3 şi NaHCO3. Pentru a putea fi administrat ca amendament.pH-ul. Fosfogipsul. Este greu solubil în apa (2 g/l la 18o C). Este un reziduu industrial provenit de la fabricarea acidului fosforic pe cale umeda sau a fosfatului trisodic şi hexametafosfatului trisodic. participând prin reactii de schimb la înlocuirea Na+ din complex şi la neutralizarea reactiei data de Na2CO3. În sol se solubilizeaza lent. în suspensie apoasa. .+ HCO3-). de 0. alaturi de saturatia în sodiu a complexului adsorbtiv. reprezinta criteriul principal în aprecierea 46 . serveşte la calcularea dozelor de amendamente.4% fosfor solubil în apa. deoarece contine sulf (>2%). Deşeurile industriale . determinat conductometric în extract apos cu raportul sol:solutie de 1:5. sare neutra şi solubila. de 2 mm.2-2% fosfor total.T.5 indica prezenta Na2CO3 sau a unui continut ridicat de sodiu schimbabil în complexul coloidal. astfel ca 70-80% din particule sa treaca prin site cu diam.15 mm. contribuind astfel şi la fertilizarea cu fosfor a solurilor amendate. .T. Sulful nativ. 0. Rezulta ca deşeu de la industria miniera. Este principalul amendament pentru soloneturi cu sau fara carbonat de sodiu şi pentru solonceacurile sodice.2. Se foloseşte mai rar.

nu are o actiune nociva evidenta. Se considera ca 5-10% N+ schimbabil din capacitatea totala de schimb cationic (T). h = grosimea stratului de sol pe care se corecteaza alcalinitatea (cm). Dozele de amendamente sestabilesc cu ajutorul relatiilor: a) pentru solurile cu un continut mai mic de 1 me/100 g sol de carbonati şi bicarbonati solubili.0 . P. servind în acelaşi timp şi la calcularea dozelor de amendamente. 0.0.Stabilirea dozelor de amendamente Cantitatile de amendamente aplicate pe solurile alcalice şi saline..0.086 = echivalentul gram al gipsului.S.A. 4.A.4. suma carbonatilor şi bicarbonatilor alcalini mai mare de 1 me/100 g sol.0.086 (Na . t/ha = 0.G. fiind considerat sodiu inactiv. = me Na+sch. astfel ca Na+ sa reprezinte mai putin de 10% din T.1 = cantitatea de sodiu tolerata de plante (sodiu pasiv. inactiv).S. 0.) pentru toate culturile conform relatiei: UG = 4. 1-2 = urgenta mare.1 T) + (CO3 2+ + HCO3. Da = densitatea aparenta a solului (g/cm3).2.l PSA Primele soluri care vor fi supuse actiunii de amendare sunt cele cu cele mai mici valori UG: valoarea "0" (zero) indica urgenta cea mai mare. Urgenta de aplicare a amendamentelor cu gips (UG).A. Na = continutul de sodiu adsorbit la complexul coloidal al solului (me/100 g sol). pasiv. necesita amendare în vederea corectarii reactiei alcaline. T = capacitatea totala de schimb cationic a solului (me/100 g sol). 3 = urgenta mijlocie.1 T) x h x Da DAG = doza de amendament cu gips. b) pentru solurile alcalice cu un continut mai mare de 1 me % carbonati şi bicarbonati solubili. DAG t/ha = 0.1)] x h x Da 47 . trebuie sa asigure deplasarea sodiului din complexul coloidal al solului.oportunitatii corectarii reactiei alcaline. D. Se poate evalua cu ajutorul indicelui procentul de sodiu adsorbit (P. x 100 me T Solurile care au procent de sodiu adsorbit mai mare de 10% din capacitatea totala de schimb (T). 4 = amendarea nu este necesara.086 [(Na .

Cercetarile experimentale au aratat ca cele mai bune rezultate se obtin atunci când amendamentul se încorporeaza în sol. Când se efectueaza scarificarea. orizontul natric este adus la suprafata. atunci se amendeaza tot terenul. modul de aplicare. Daca suprafetele repezinta peste 50% din perimetrul supus amendarii. Amendamentele pot fi administrate şi în suspensie. de repartitia şi compozitia chimica a sarurilor pe profilul solului. gradul de saturatie în baze şi textura. Stabilirea dozelor de amendamente în functie de continutul solului în sodiu schimbabil pe adâncimea de 0-20 cm.A. daca se urmareşte ameliorarea pe adâncimi mai mari. iarna când solul este înghetat.2. pot fi reduse cu 25-30%. Dozele de amendamente sunt cuprinse în general între 10-15 t/ha pentru solurile halomorfe cloruro-sodice şi cele cu carbonati alcalini în solutia solului. a sistemului radicular al culturilor. amendamentele se aplica în doza necesara pe aceste suprafete.+ HCO3-) este suma carbonatilor şi bicarbonatilor solubili (me/100 g sol). ca urmare a actiunii ameliorative a lucrarilor solului. 50% înaintea araturii. au evidentiat faptul ca dozele calculate.în care (CO32. Încorporarea amendamentului în masa solului se face prin discuiri repetate sau prin lucrari cu freza. iar restul dupa efectuarea araturii. Pe soloneturile cu coloane la adâncime mica. odata cu apa de spalare. amendarea se face dupa scarificare sau înainte.). doza de amendament se va fractiona. obtinute cu diferite sortimente de amendamente. în vederea obtinerii unor areale cât mai uniforme. Rezultatele experimentale. Perioadele optime de efectuare a amendarii sunt: primavara devreme (martie-aprilie). 4. 75% din doza calculata se va administra toamna înainte de efectuarea araturii şi restul de 25% dupa aratura. unde prin aratura. Pe soloneturile cu coloane la adâncime mare. Modul de administrare este conditionat de adâncimea la care apare orizontul natric. Nu se recomanda împraştierea amendamentelor din remorci cu lopata sau direct din gramezi. toamna odata cu lucrarile de baza. suprafetele ocupate de solurile halomorfe în perimetrul de amendare. În functie de distributia solurilor halomorfe aplicarea amendamentelor se face diferentiat: daca suprafetele reprezinta pâna la 50% din suprafata terenului. toamna. se poate face şi folosind metoda grafica. vara dupa recoltatul paioaselor prin aplicarea în mirişte. 48 . în care caz eficienta creşte foarte mult. a activizarii calciului pasiv existent în sol. Administrarea amendamentelor La aplicarea amendamentelor trebuie sa se cunoasca: perioada de aplicare. odata cu araturile. O atentie deosebita se va acorda uniformitatii împraştierii.5. ce se realizeaza numai prin folosirea maşinilor de împraştiat amendamente (M.

Pe sola amendata, se recomanda a fi cultivata o praşitoare, deoarece prin lucrarile de întretinere se realizeaza o amestecare şi omogenizare a amendamentului cu masa solului, o dizolvare mai buna a acestuia, intensificând astfel actiunea ameliorativa. În cazul pajiştilor şi fânetelor, încorporarea amendamentului se face prin grupari energice în lung şi în lat de mai multe ori, în vederea asigurarii omogenizarii amendamentului în masa solului. Efectul amendamentelor asupra productiei se manifesta din primul an, creşte şi atinge maximum în al 5-6 an de aplicare, dupa care se diminueaza treptat.

TEST AUTOCONTROL: 1. Grupati plantele cultivate dupa sensibilitatea fata de reactia acida a solului: 2. Enumerati criteriile pentru corectarea reactiei acide: 3. Descrieti materialele utilizate pentru corectarea reactiei acide a solurilor: 4. Calculati urgenta de calcarizare in functie de modul de folosinta al terenului pentru Al3+=0,8 me% si SB=CAPut!' me%: 5. Calculati doza de amendamente calcaroase pentru SB=20 me%, Vd=100%, Vi=72% si PNA=95%: 6. Enumerati indicii utilizati la caracterizarea tolerantei la salinitate a plantelor: 7. Enumerati criteriile pentru corectarea reactiei alcaline: 50 8. Descrieti materialele utilizate pentru corectarea reactiei alcaline a solurilor: 9. Calculati doza de amendament gipsos pentru Na+=12 me%, T=28 me%, CO3+HCO3=1,8 me%, h=25 cm, Da=1,37 g/cm3, CGA=80%:

49

UNIVERSITATEA DE {TIINTE AGRICOLE {I MEDICIN| VETERINAR| “ION IONESCU DE LA BRAD” IA{I FACULTATEA DE AGRICULTUR| SPECIALIZAREA M.D.R.I.E.A.

I.AVARVAREI, M. VOLF, T. LISNIC

AGROCHIMIE
CURS VOL. II

2002

51

CUPRINS
Cap.V. ~NGR|{|MINTELE , MIJLOC DE SPORIRE A FERTILIT|}II SOLULUI…………………………………………………………………………………...2

5.1. ~ngr\[\mintele chimice: clasificare, `nsu[iri, produc]ie, consum, aplicare….……………..2 5.2. Ingr\[\minte chimice cu azot…………………………………………………………………….4
5.2.1. Rolul fiziologic al azotului `n plante…………………………………………………….4 5.2.2. Prezen]a azotului `n natur\……………………………………………………………...5 5.2.3. Formele de azot din sol…………………………………………………………………6 5.2.4. Clasificarea `ngr\[\mintelor chimice cu azot…………………………………………....6 5.2.5. ~ngr\[\minte cu azot amoniacal…………………………………………………………6 5.2.6. ~ngr\[\minte cu azot nitric……………………………………………….…………….10 5.2.7. ~ngr\[\minte cu azot nitric [i amoniacal……………………………………………….12 5.2.8. ~ngr\[\mintele cu azot sub form\ amidic\……………………………………………..15 5.2.9. ~ngr\[\minte cu azot lent solubile……………………………….……………………...17 5.2.10. Eficien]a folosirii `ngr\[\mintelor cu azot…………………………………………….18

5.3. ~ngr\[\minte chimice cu fosfor………………………………………………………………...19

5.4. ~ngr\[\minte chimice cu potasiu………………………………………………………………35

5.3.1. Rolul fosforului `n organismele vegetale……………………………………………….19 5.3.2. Prezen]a fosforului `n natur\…………………………………….……………………..22 5.3.3. Formele fosforului `n sol……………………………………………………………….22 5.3.4. Re]inerea [i fixarea fosfa]ilor `n sol…………………………………………………….23 5.3.5. Factorii care influen]eaz\ accesibilitatea fosforului `n sol……………………………...24 5.3.6. Z\c\minte naturale de roci fosfatice…………………………………………………...25 5.3.7. Clasificarea `ngr\[\mintelor cu fosfor………………………………………………....26 5.3.8. ~ngr\[\minte cu fosfor u[or solubile `n ap\……………………………………………26 5.3.9. ~ngr\[\minte cu fosfor solubile `n solven]i conven]ionali……………………………...29 5.3.10. ~ngr\[\minte cu fosfor par]ial solubile `n solven]i conven]ionali……………………..32 5.3.11. Eficien]a folosirii `ngr\[\mintelor chimice cu fosfor……………………………….…33 5.4.1. Rolul [i importan]a potasiului `n organismele vegetale…………. …………………….35 5.4.2. Prezen]a potasiului `n natur\……………………………………. …………………….36 5.4.3. Formele de potasiu din sol……………………………………………………………..37 5.4.5. Clasificarea `ngr\[\mintelor chimice cu potasiu…………………………………...38 5.4.6. ~ngr\[\minte potasice concentrate …………………………………………………39 5.4.7. S\ruri potasice brute., folosite ca `ngr\[\minte…………………………………….41 5.4.8. De[euri sau subproduse bogate `n potasiu folosite ca `ngr\[\minte……………… .41 5.4.9. Transform\rile `n sol a `ngr\[\mintelor cu potasiu………………………………....41 5.4.10. Eficien]a `ngr\[\mintelor cu potasiu………………………………………………42 5.5.1. ~ngr\[\minte chimice cu sulf…………………………………….…………………….43 5.5.2. ~ngr\[\minte chimice cu calciu………………………………………………………..46 5.5.3. ~ngr\[\minte chimice cu magneziu……………………………………………………48 5.6.1. 5.6.2. 5.6.3. 5.6.4. 5.6.4.

5.5. ~ngr\[\minte cu macroelemente de ordin secundar………………………………………..43

5.6. ~ngr\[\minte cu microelemente………………………………………………………………..51
~ngr\[\minte chimice cu fier…………………………………. …………………52 ~ngr\[\minte chimice cu mangan………………………………………………...55 ~ngr\[\minte cu zinc……………………………………………………………..58 ~ngr\[\minte chimice cu bor………………………………….. ………………...62 ~ngr\[\minte cu molibden………………………………………………………..64

5.7.~ngr\[\minte complexe..................................................................................................66

5.8. ~ngr\[\minte organice naturale……………………………………………….…………..75
5.8.1. Clasificarea `ngr\[\mintelor organice………………………………………………76 5.8.2. ~ngr\[\minte organice cu ac]iune humifer\………………………………………....76 5.8.3. ~ngr\[\minte organice cu ac]iune slab humifer\………………………………….…87 5.8.4. ~ngr\[\minte organice f\r\ ac]iune humifer\……………………………………….87

5.7.1. ~ngr\[\minte complexe solide....................................................................................67 5.7.2. ~ngr\[\minte complexe cu microelemente................................................................72 5.7.3. ~ngr\[\minte complexe organo-minerale (ionitice)...................................................73 5.7.4. ~ngr\[\minte complexe lichide..................................................................................74 5.7.5. ~ngr\[\minte complexe mixte....................................................................................75

Cap. VI CONTROLUL ST|RII DE FERTILITATE A SOLULUI, MIJLOC DE FOLOSIRE RA}IONAL| A ~NGR|{|MINTELOR………………………………..88
6.1. Testarea st\rii de fertilitate prin analiza chimic\ a plantei……………………………..88
6.1.1. 6.1.2. 6.1.3. 6.1.4. 6.1.5. Recoltarea probelor vegetative pentru analiz\……………………. ………….88 Preg\tirea probelor de material vegetal pentru analize [i analiza lor…………90 Analiza materialului vegetal…………………………………………………....90 Interpretarea datelor analitice `n diagnoza foliar\…………………………….91 Metodele calitative `n diagnoza foliar\ pentru testarea st\rii de fertilitate……93

6.2. Testarea st\rii de fertilitate prin analiza chimic\ a solului; cartarea agrochimic\…93

Cap. VII PRINCIPIILE FOLOSIRII RATIONALE {I ECONOMICE A INGRA{|MINTELOR…………………………………………………………………..94
7.1. Stabilirea dozelor de `ngr\[\minte organice………………………………………..…….94
7.1.1 Calculul dozelor de `ngr\[\minte organice……………….…………………………94 7.1.2. Evaluarea aportului de substan]e nutritive eficiente ( N,P2O5 [i K2O prin fertilizarea organic\………………………………………………………………………………………………..95 7.2.1. Stabilirea dozelor optime experimental de `ngr\[\minte (DOExp ) ………. .99

7.2.Stabilirea dozelor de `ngr\[\minte chimice , produse industrial………………………..97

52

la care o substan]\ nu cedeaz\ [i nici nu prime[te ap\.V.`ngr\[\minte cu microelemente. De exemplu. solul `mbog\]`ndu-se astfel `n elemente nutritive accesibile plantelor. Cu cât aceast\ valoare a punctului higroscopic este mai mic\. Este `nsu[irea `ngr\[\mintelor chimice solide. la suprafa]a lui.7.2% K (exprimare ca element chimic). . S).) se `n]elege procentul de elemente nutritive din `ngrasamânt.100 Cap. Insu[irile generale ale `ngr\[\mintelor chimice. de a adsorbi sau absorbi apa din atmosfer\ la temperatura [i umiditatea corespunz\toare. se urm\re[te s\ se ob]in\ `ngr\[\minte u[or solubile `n ap\. . CaO. . manipulare. prin punctul higroscopic (h). fie sub form\ de elemente chimice (N. Este `nsusirea cea mai important\. Efectul pozitiv al aplic\rii ra]ionale a `ngr\[\mintelor chimice. cu m\rimea granulelor de 1-4 mm.`ngr\[\minte cu potasiu. Stabilirea dozelor optime [tiin]ific de microelemente ( DO{ )………………. . aplicare ~ngr\[\mintele chimice sunt substan]e minerale.`ngr\[\minte complexe [i mixte. sarea potasic\ con]ine 40% K2O (exprimare ca oxid) sau 33. Acestea se aplic\ sub form\ solid\ sau lichid\. Ca. ce exprim\ valoarea umidit\]ii relative a atmosferei. cu 38-40%. MIJLOC DE SPORIRE A FERTILIT|}II SOLULUI 5. produc]ie. fapt ce determin\ ridicarea fertilit\]ii. care asigur\ condi]ii mai bune de transport. prezint\ o serie de `nsu[iri de care se ]ine seama la folosirea lor [i anume: a)Con]inutul `n substan]\ activ\.`ngr\[\minte cu fosfor. . prin procesul de fabrica]ie.a. `n sol. con]inute ca element de baz\. consum. d) Solubiltatea. `n principal. Ingr\[\mintele chimice. din care 53 .1. cu formarea unor cantit\]i reduse de praf. Granula]ia `mbun\t\]e[te calitatea `ngr\[\mântului nu numai prin reducerea higroscopicit\]ii ci [i prin cre[terea capacit\]ii de curgere. cu atât higroscopicitatea este mai mare. K2O). b) Higroscopicitatea. asigurarea unei mari uniformit\]i a distribu]iei `n sol. c) Starea de granula]ie.2.`ngr\[\minte cu macroelemente de ordin secundar. Din aceste considerente. sau pe plant\.`ngr\[\minte cu azot. `ngr\[\mintele chimice se clasific\ `n urm\toarele grupe principale. ~NGR|{|MINTELE . Higroscopicitatea se apreciaz\. ~n mod conven]ional prin substanta activ\ (s. dozare.2. ~ngr\[\mintele chimice: clasificare. Clasificarea `ngr\[\mintelor chimice: In func]ie de elementele nutritive. exprimat fie sub form\ de oxizi (P2O5. simple sau compuse. ob]inute pe cale de sintez\ sau prin prelucrarea unor roci naturale bogate `n elemente nutritive. `nsu[iri. Prin procesul de prelucrare industrial\ a mineralelor primare. este reflectat `n cre[terea produc]iei pe unitate de suprafa]\. se prefer\ `ngr\[\mintele granulate. . K. .

100. Solubilitatea `ngr\[\mintelor se exprim\ ca solubilitate `n ap\.000 t `n 1939. aceast\ fertilizare poate fi: fertilizare de fond. Aceste varia]ii.000 t `n 1960. Raportat pe cap de locuitor consumul mondial se prezint\ astfel: Noua Zeeland\ (222 kg). ~n ]ara noastr\ consumul mediu de `ngr\[\minte la hectar era `n 1938 de 0. se urm\re[te asigurarea plantelor cu elemente nutritive o perioad\ mai lung\ de timp. caracter exploziv (azotatul de amoniu).000. care impiedic\ curgerea liber\ a materialului [i reduc capacitatea de `ncorporare a acestuia `n sol.P.742. ale higroscopicit\]ii.82 kg `ngr\[\m`nt brut. In stabilirea metodelor de aplicare a `ngr\[\mintelor se are `n vedere specia cultivat\. urm\rindu-se ca elementele nutritive s\ fie plasate cât mai mult `n zona r\d\cinilor active. care 54 . 30.000. ajung`nd `n 1989/1990 la cca 200-230 kg `ngr\[\m`nt brut. Noua Zeeland\ (788 kg NPK/ha). sc\z`nd dramatic de la 48 kg NPK/ha `n 1994 la 33 kg NPK/ha `n 1999.000 t `n 1995. aceasta a ajuns la 8. precum [i procese de descompunere termic\ cu [i f\r\ explozie. Fran]a (111 kg).fertilizarea odat\ cu sem\natul sau plantatul. dup\ 1955 produc]ia a crescut.K). când se aplic\ dozele de `ngr\[\minte cu fosfor [i potasiu calculate pe o perioad\ de 10-15 ani [i fertilizare de baz\ anual\. 13.fertilizarea `n timpul perioadei de vegeta]ie. In timpul procesului de fabrica]ie. . Belgia (627 kg NPK/ha). Dup\ 1990 produc]ia [i consumul au `nregistrat un declin. Ingr\[\mintele nu sunt substan]e explozive.000 t `n 1980 [i la 180. dac\ se ia ca indice “consumul la unitatea de suprafa]\”. din care cei mai importan]i sunt: varia]ia densit\]ii `n vrac.939. tipul de sol. produc]ia aproape s-a dublat la fiecare 10 ani. Prin fertilizarea solului `nainte de sem\nat sau plantat.elementele nutritive s\ fie cât mai accesibile plantelor. aproape 110. Danemarca (146 kg). Ungaria (115 kg). `ngr\[\mintele sunt supuse varia]iilor de temperatur\. pot determina modific\ri alotropice ale st\rilor de agregare. formând blocuri sau agregate intergranulare rigide. Aceast\ `nsu[ire depinde de o serie de factori ce ac]ioneaz\ `n str`ns\ interdependen]\. Ulterior. Romania (120 kg). Capacitatea mondial\ de produc]ie instalat\ este mult mai mare [i cu toat\ criza energetic\ are tendin]a de cre[tere. Referitor la consumul mondial de `ngr\[\minte chimice. ca urmare a cerin]elor mereu cresc`nde de produse agricole [i alimentare.000 t (N. In func]ie de perioada de administrare. care se face o dat\ cu preg\tirea terenului pentru `nfiin]area planta]iilor pomicole [i viticole (la desfundat). Irlanda (165 kg). ~n raport cu speciile cultivate. Finlanda (120 kg).000 t `n 1970. se deosebesc trei metode principale de fertilizare: . deformarea plastic\. . a transportului [i depozit\rii. umiditatea. Produc]ie-consum-tendin]e La `nceputul acestui secol produc]ia mondial\ de `ngr\[\minte chimice era de 1. ~n ultimii 30 de ani. 71. felul `ngr\[\mântului [i tehnologia de cultivare. Germania (654 kg NPK/ha).200. modific\rile polimorfe. la suprafa]a lui sau direct pe organele vegetative ale plantelor. e) Capacitatea de aglomerare. f) Stabilitatea termic\.686. Ingr\[\mintele granulate prezint\ dezavantajul de a se aglomera `n timpul depozit\rii [i transportului. Metode de aplicare a `ng\[\mintelor ~ngr\[\mintele chimice se pot aplica `n sol.000 t `n 1950. dar unele din ele pot avea `n anumite condi]ii. cel mai mare consum `l are Olanda (740 kg NPK/ha). acid citric [i citrat de amoniu pentru `ngr\[\mintele fosfatice. transform\rile chimice.fertilizarea `nainte de preg\tirea solului pentru sem\nat sau plantat.

aceast\ `nsu[ire având-o numai unele microorganisme libere sau simbiotice. este mai mic de 20 ppm. Caren]a azotului influen]eaz\ cel mai puternic produc]ia.5-5% raportat la substan]a uscat\. sau direct pe organele vegetative aeriene ale plantelor. Rolul fiziologic al azotului `n plante Organismele vii nu pot utiliza direct azotul atmosferic. apoi brune [i `n final se necrozeaz\. pe frunzele mai `n vârst\ (cele inferioare). B12). Azotul este prin excelen]\ elementul nutritiv fundamental pentru cre[terea [i dezvoltarea plantelor. deoarece plantele se opresc din cre[tere [i nu se mai dezvolt\. al\turi de C. Aceste efecte ale excesului se manifest\ atunci când `n stratul de sol exploarat de r\d\cini. `ncepe de la vârf [i `nainteaz\ pe nervura median\. La `nfiin]area planta]iilor de pomi [i vi]\ de vie. spre baza frunzelor. enzime (gruparea protetic\) etc. B2. Excesul de azot. cre[terea luxuriant\ a organelor vegetative (frunze mari cu limbul lat. peste care se a[eaz\ un strat de p\mânt. Insuficien]a se manifest\ `n primul rând la frunze care devin de culoare verde g\lbuie ca urmare a insuficien]ei form\rii cloroplastelor. amestecate cu solul. de construc]ie a moleculelor materiei vii. `ngr\[\mintele se aplic\ pe fundul gropii de plantare. 55 . când se aplic\ 1/2-2/3 din dozele de `ngr\[\minte cu fosfor [i potasiu. Azotul este componentul principal al proteinelor protoplasmatice structurale. el fiind deplasat `n acest caz din ]esuturile mai b\tr`ne c\tre organele mai tinere. Dozele aplicate reprezint\ circa 1/4 din cantitatea total\. circa 10% prin acizi nucleici [i 5% prin aminoacizi liberi. S. Fertilizarea `n timpul perioadei de vegeta]ie (fertilizare suplimentar\) se face `n anumite fenofaze `n scopul complet\rii cerin]elor plantelor `n anumite elemente nutritive. cu atât con]inul `n azot este mai mare. de cre[tere. H. se manifest\ `n general prin prelungirea perioadei de vegeta]ie. B6. `ngro[at. sc\derea rezisten]ei plantelor la ger [i la atacul bolilor [i d\un\torilor. circa 80-85%. Cu cât organele plantelor sunt mai tinere. Fertilizarea odat\ cu sem\natul sau plantatul. a acizilor nucleici (ADN. Organismele vegetale con]in azot `ntre 0. fie sub form\ de solu]ii. la suprafa]a solului (cu sau f\r\ `ncorporare). con]inutul `n azot nitric + azot amoniacal depa[e[te 100 ppm. Organismele vii pot folosi numai combina]ii ale azotului. intr\ `n componen]a substan]elor cu rol bioactiv.1. O. Ingr\[\minte chimice cu azot. vârst\ [i organ. cele tinere r\mânând `nc\ verzi. Din totalul azotului din plant\. 5. Caren]a apare `n cazul `n care con]inutul solului `n azot nitric + azot amoniacal. Faptul c\ semnele de caren]\ apar mai `ntâi pe frunzele inferioare. se explic\ prin marea mobilitate a azotului. P. `n primele faze de vegeta]ie (20-30 zile) elementele nutritive necesare. ~ng\lbenirea frunzelor inferioare. Ingr\[\mintele se aplic\ `n stare solid\. zona `ng\lbenit\ luând forma literei V. câteva specii de alge [i de drojdii. frunzele inferioare devin galben-ro[cate. a pigmen]ilor clorofilieni. `n func]ie de specie. ceea ce duce la moartea prematur\ a frunzelor mature. se face cu scopul de a asigura plantelor. este reprezentat prin proteine. a unor vitamine (B1. cu rol preponderent plastic.se face toamna. dispunerea `ngr\[\mântului f\cându-se distan]at fa]\ de samân]\ cu scopul de a nu influen]a negativ germin]ia. ARN). Dac\ caren]a persist\. tulpini groase dar pu]in elastice).2. Fenomenul se manifest\ mai `ntâi.2. 5.

Pentru nutri]ia mineral\ a plantelor prezint\ importan]\ formele de amoniu (NH4+) [i de nitra]i (NO3-). sau fixat `n unele minerale argiloase (illit. neschimbabili. nu este re]inut adsorbtiv de mineralele argiloase [i circul\ `n sol prin procesul de difuziune [i curgere liber\. cantitate cu totul insuficient\ pentru realizarea unor produc]ii mari.20% `n stratul de sol de 20-40 cm.[i NH4+ `n solu]ia solului. Atmosfera constituie principalul rezervor de azot pentru nutri]ia plantelor. `n condi]ii de umiditate. concentra]ia solului `n NO3-.2. neschimbabili. iar ulterior `n favoarea formei nitrice. ceea ce reprezint\ aproximativ 4.3. ~n cursul perioadei de vegeta]ie. 1965) Hidrosfera. ioni de NH4+. Dac\ nu este consumat de plante. feldspa]i).5. re]inu]i la complexul adsorbtiv. Aceste valori corespund unei rezerve medii de 2-9 t/ha `n stratul arabil. Azotul este foarte r\spândit `n natur\. `n general c\. NO3-. pân\ la 60-150 ppm NO3-. poate varia foarte mult. `n perioada consumului maxim. cantitatea de azot dizolvat\ fiind cuprins\ `ntre 5-10 mg N/l. din silica]ii primari (mice. Solul. Azotul mineral reprezint\ o mic\ parte. la care se adaug\ rezervele de azot stocate `n sedimentele marine. Cantitatea de amoniu neschimbabil. vermiculit. Amoniul schimbabil. Forma nitric\ (NO3-). `n apa m\rilor [i oceanelor se g\sesc circa 600 •109 tone azot. fiind lipsit de semnifica]ie practic\ din acest punct de vedere. Prezen]a azotului `n natur\. Stevenson. con]ine azot `n cantit\]i care variaz\ `n limite destul de largi. se afl\ `n cantit\]i foarte mici. sub 10 ppm [i `mpreun\ cu cel existent `n solu]ia solului.2.34% `n stratul de sol de 0-20 cm [i `ntre 0. Formele de azot din sol ~n sol azotul se afl\ sub form\ anorganic\ (mineral\) [i organic\. este mult mai mare. 3-8% din azotul total aflat `n orizontul superior al solului.06 • 1014 t. fiind `ntâlnit `n toate mediile naturale. ioni de NH4+. Azotul din atmosfer\ provine din faza solid\ a solului. constituie formele de azot imediat accesibile plantelor. Forma amoniacal\ (azotul amoniacal. de la 10-60 ppm la `nceputul vegeta]iei. care apoi prin procese de oxidare a trecut `n azot molecular. ~n scoar]a terestr\ azotul intr\ `n constitu]ia rocilor sedimentare. obi[nuit sub 5% din azotul total. Se apreciaz\. montmorillonit). cuprinse `ntre 0. de nitra]i [i nitri]i. se levig\ pân\ la apa freatic\. Raportul dintre NO3. `n apa râurilor [i fluviilor. Cantit\]ile sunt foarte variabile [i depind de factorii de mediu. La acest nivel azotul reprezint\ 78% din volum [i 75. azotul poten]ial accesibil plantelor reprezint\ numai 25-50 kg/ha. liberi `n solu]ia solului. de unde s-a eliberat sub form\ de NH3. NH4+). un con]inut de 80-100 ppm N.09-0. `n cantitate de circa 0. `n perioadele c\lduroase [i umede. dar este inaccesibil sau foarte greu accesibil plantelor. N2 (J. 5. Fiind anion. Pentru ca o 56 . de tehnologiile de cultur\. este satisf\c\tor.01-0. de planta cultivat\. la culturile intensive. sau la aplicarea `ngr\[\mintelor minerale. Din aceast\ rezerv\. fiind reprezentat prin s\ruri de amoniu. se g\se[te `n sol sub form\ de: ioni de NH4+.2%.47% din greutate.2. provine `n sol din oxidarea biochimic\ a formei amonicale. `nglobeaz\ cantit\]i mari de azot sub form\ nitric\ [i amoniacal\. este `n prim\var\ `n favoarea amoniului.

fosfa]ii de amoniu. care con]in 0. histidina. Clasificarea `ngr\[\mintelor chimice cu azot ~ngr\[\mintele chimice cu azot. fie direct (`n stare anhidr\ sau ca ape amoniacale). provenite din plasma microorganismelor care tr\iesc `n sol [i care con]in 8-15% azot. sulfat de amoniu. O alt\ categorie de compu[i cu azot organic. lizina. 5. azotat de amoniu. coloran]ilor. ~n func]ie de aceste criterii agrochimice.2. nu trebuie s\ dep\[easc\ 1/4 din suma ionilor NO3. se afl\ `n compu[ii humici. 5. reprezint\ peste 90%. azotul organic poate fi eliberat [i pus la dispozi]ia plantelor sub form\ mineral\. galactozamina) ce constituie. pot fi clasificate dup\ criterii chimice [i dup\ criterii agrochimice. apele amoniacale. o reprezint\ hexozaminele (glucozamina. concentra]ia ionului de NH4+.2. Ob]inere. substan]ele proteice. amidelor. acestea din urm\ fiind cele mai des utilizate.2. metionina. care con]in azotul sub form\ de amine. baze purinice. ~ngr\[\minte cu azot amoniacal ~n aceast\ grup\ intr\: amoniacul de sintez\. din azotul total existent `n sol. ~n cantit\]i mici se utilizeaz\ `n producerea explozivilor. -`ngr\[\minte cu azot nitric (NO3-). Sinteza industrial\ a amoniacului direct din elemente. bine aerate [i cu umiditate suficient\. carbona]ii de amoniu. se realizeaz\ dup\ 57 . fie indirect ca materie prim\ pentru alte produse ca ureea. sulfatul de amoniu.solu]ie nutritiv\ s\ fie considerat\ echilibrat\ din punct de vedere al formelor de azot.4. substan]ele cu azot neproteic.8-5. `n func]ie de tipul de sol [i natura humusului. ~n cantit\]i mici. `ngr\[\mintele cu azot se clasific\ `n: -`ngr\[\minte cu azot amoniacal (NH4+). este unul din cele mai importante produse ale industriei chimice. Ace[tia se g\sesc mai rar `n stare liber\. ca acizii alifatici. ~n astfel de condi]ii. Compu[ii cu azot organic din sol provin din: resturile de organisme vegetale [i animale nedescompuse sau pe cale de descompunere.[i NH4+. ei sunt rapid oxida]i `n nitra]i de c\tre microorganismele din sol. `n industria hârtiei.+ NH4+). ~n urma procesului de mineralizare a humusului. Nitri]ii (NO2-). Amoniacul de sintez\ (NH3) (amoniac anhidru) Amoniacul.5. humus. etc.5. carboaminoaca]ii.1. cea mai mare parte intrând `n componen]a proteinelor [i peptidelor.6% azot. frigorific\. se `ntâlnesc [i compu[i purinici [i pirimidimici ai acizilor nucleici [i nucleotidelor. diversele secre]ii ale r\d\cinilor [i microorganismelor. Aproape 90% din azotul organic. aromatici. au o existen]\ efemer\ `n solurile agricole. având la baz\ forma chimic\ sub care se g\se[te azotul [i gradul de accesibilitate a acestuia pentru plante. amomiaca]ii. -`ngr\[\minte cu azot nitric [i amoniacal (NH3. etc). rezultat din compu[i naturali ai acestuia (hidrocarburi [i ap\). proteine. -`ngr\[\minte cu azot amidic (NH2). etc. Aminoacizii reprezint\ forma de azot organic cea mai `nt`lnit\ (20-40%) `n soluri (cistina. Cea mai mare parte din amoniacul ob]inut (80-90%) este utilizat ca `ngr\[\mânt. valina. Azotul organic. 5. amide. circa 5-10% din azotul organic existent `n sol. Ca materii prime pentru ob]inerea industrial\ a amoniacului se folosesc: azotul elementar (ob]inut prin distilarea frac]ionat\ a aerului lichid) [i hidrogenul.

05-0. cu greutatea molecular\ de 17. poate avea o ac]iune nefavorabil\ asupra structurii. cartoful. [i de 674 volume la un volum de ap\ la 20 0C. ~n cazul culturilor irigate. Se prezint\ sub forma unei solu]ii apoase de culoare g\lbuie sau incolor\. procedeul necesit`nd aparatur\ pentru m\surarea [i reglarea debitelor de ap\ [i amoniac. fapt pentru care se p\streaz\ `n rezervoare speciale cilindrice sau sferice. are loc o acidifiere temporar\ a solului. orzul. este indicat a fi administrat ca `ngr\[\mânt pe solurile cu reac]ie acid\. el este trecut din cisternele speciale de mare presiune. fapt ce determin\ o trecere a fosforului [i a potasiului `n forme u[or asimilabile.7 0C. solul nelucrându-se `n acest caz timp de 4-5 zile. Pe solurile nisipoase. Se lichefiaz\ la 33.procedeul Hober-Nerst (1912). unde nitrificarea este mai lent\ [i deci pierderile prin levigare.9 kcal. Epoca de aplicare pe teren a amoniacului anhidru este condi]ionat\ `n primul rând de factorul climatic. pentru a nu se produce pierderi prin volatilizare. Culturile care reac]ioneaz\ foarte bine la acest `ngr\[\mânt sunt: porumbul. ionul de amoniu (NH4+) put`nd fi utilizat direct de plante. datorit\ hidroliz\rii humusului . Se solubilizeaz\ `n ap\ `n propor]ie de 1157 volume la un volum de ap\. La presiune de 5. cu presiune de vapori ridicat\. direct cu apa de udare. este un `ngr\[\mânt lichid.2. tomatele. tutunul. Propriet\]i.8 atmosfere. Amoniacul lichefiat con]ine 82. la 0 0C. pentru culturile pr\[itoare. se recomand\ ca aplicarea amoniacului anhidru. Poate fi ob]inut\ [i `n unit\]ile agricole prin dizolvarea amoniacului `n ap\. Rezult\ ca subprodus `n unit\]ile industriale. cu tensiune de vapori mic\. conform reac]iei: N2 + 3H2 ⇔ 2NH3 + 21. 0. cu ierni friguroase. iar ca `ngr\[\mânt 81. amoniacul anhidru.35 0C [i se solidific\ la –77. ~n vederea aplic\rii amoniacului pe teren. con]ine `n mod normal 16-23% azot. Administrat [i re]inut `n sol. respectiv 20-28% amoniac. sfecla pentru zah\r. amoniacul este eliberat progresiv. cu miros puternic `n]ep\tor. prev\zute cu dispozitive speciale pentru `ncorporarea `n sol. prim\vara. precum [i planta]iile de pomi (piersic) [i vi]\ de vie.a. Adâncimea de `ncorporare este de 12-17 cm. ~n condi]ii normale. 58 . se lichefiaz\ la 15 0C. Amoniacul anhidru. cu o capacitate de 5000 m3. folosirea amoniacului anhidru ca `ngr\[\mânt se face `ntr-o m\sur\ mai mic\. iar la 7 atmosfere se lichefiaz\ la 20 0C.25% N./ha pe solurile cu textur\ nisipoas\ [i 60-80 kg/ha pe cele cu textur\ argiloas\. `n condi]ii de presiune `nalt\ (100-1000 atm. ~n zonele secetoase. amoniacul este un gaz incolor.65 kg/cm2 (400C). Utilizare. iar `n regiunile mai umede cu ierni blânde. Ca produs comercial. Ca urmare a acestui proces. Dozele recomandate variaz\ `ntre 30-40 kg N s. unde exist\ pericolul levig\rii nitra]ilor. ridichile. bumbacul. se aplic\ cu mult\ u[urin]\. ~n prezent `n ]ara noastr\. Are o reac]ie bazic\ echivalent\ de 148. cocsochimice [i `n cele produc\toare de `ngr\[\minte chimice cu azot. dar cu largi perspective `ntr-un viitor apropiat. 5. vor fi mai mici. sau se nitrific\ sub ac]iunea bacteriilor nitrificatoare. Pe solurile foarte acide. pentru p\ioase [i 15-20 cm. Amoniacul anhidru. `n cisterne mai mici. amoniacul anhidru se aplic\. temperatur\ ridicat\(400-650 0C) `n prezen]a unor catalizatori. confec]ionate din tabl\ de o]el rezistent\ la 30 atmosfere. s\ se fac\ prim\vara cu 1-2 s\pt\m`ni `nainte de sem\nat.2. carosabile.). socotit la greutate.032. Apa amoniacal\ (Aqua ammonia) Este un `ngr\[\mânt lichid.8% N.5. se poate aplica concomitent cu efectuarea ar\turilor de toamn\.

Pentru ob]inerea lor se folosesc solu]ii concentrate cu 75-80% uree [i 80-90% azotat de amoniu. se injecteaz\ amoniac gazos. Apa amoniacal\ poate fi aplicat\ [i vara la culturile pr\[itoare printre r`nduri. ~n aceste solu]ii.Con]inutul `n azot.18 1.echilibrul reac]iei fiind deplasat spre st`nga NH3 + H2O ⇔ NH4+ + OHSe p\streaz\ `n recipiente speciale cu pere]ii mai sub]iri dec`t `n cazul NH3 anhidru.a. ob]inute prin dizolvarea `n amoniac (gazos sau lichid) sau `n ape amoniacale a azotului de amoniu. fierbin]i la 120 0C. Un dezavantaj. la 10 cm distan]\ dintre acestea sau odat\ cu apa de iriga]ie. Amoniaca]ii Sunt `ngr\[\minte cu azot lichide. iar la legume 250-300 l/ha . neprezent`nd pericol de explozie [i fiind mai pu]in coroziv\. 5. ~n apa amoniacal\ azotul se afl\ `n cea mai mare parte sub form\ de amoniac [i nu sub form\ de amoniu . Prin solubilizarea de c\tre amoniac. prev\zute cu dispozitive de `ncorporare. nu trebuie s\ dep\[easc\ 24%. la care tensiunea de vapori la suprafa]\ este ne`nsemnat\.07 1.06 1. al apei amoniacale. Poate fi folosit\ atât la fertilizarea de baz\ cât [i `n timpul perioadei de vegeta]ie. la care se adaug\ necesitatea unor spa]ii mari de depozitare [i a unor utilaje de transport speciale. Prezint\ avantajul c\ se poate aplica pe toate tipurile de sol. Se aplic\ `n doze variabile `n func]ie de plantele cultivate.07 1.a. la sfecla pentru zah\r [i cea furajer\ 150-250 l/ha. a ureei [i azotatului de amoniu.5. Astfel la cereale se recomand\ 110-120 l/ha.14 0. sunt necesare 200 kg amoniac anhidru [i 800 l ap\. at`t `n zonele umede c`t [i `n cele secetoase. se explic\ prin formarea unor compu[i complec[i de tipul NH4NO3 • NH3 . CO(NH2)2 • NH3. la ad`ncimea de 15 cm. aproximativ egal\ cu presiunea atmosferic\. folosind cisterne speciale.99 59 . 30-46%. deoarece cre[te tensiunea de vapori [i au loc pierderi de amoniac. pentru a evita pierderile de amoniac. Pentru ob]inerea unei tone de ap\ amoniacal\ cu 20% azot s. .2. Reducerea tensiunii de vapori. `l constituie con]inutul sc\zut `n azot. ureei sau azotatului de calciu. sau solu]iile calde de uree [i azotat de amoiu se introduc `n ape amoniacale cu 10-15% azot. g/l 300 320 373 370 374 408 406 455 % NH3 18 23 17 30 14 26 22 37 NH4NO3 27 34 67 64 55 65 CO(NH2)2 25 27 33 Greutatea specific\ 1. Acest lucru determin\ ca pierderile de azot (amoniac) s\ fie minime. Principalele tipuri de amoniaca]i omologa]i `n ]ara noastr\ Tipul A300 (18-27-25) A340 (23-34-0) A370 (17-67-0) A370 (30-0-27) A370 (14-64-0) A410 (26-55-0) A410 (22-65-0) A460 (37-0-33) N total s. se ob]in solu]ii mai concentrate `n azot.3. Aplicarea pe teren se recomand\ a se face pe timp r\coros [i `nnorat.

[i apoi se r\cesc. Pentru separarea sulfatului de amoniu. 65% ap\. solu]ia rezidual\ preânc\lzit\ la 110 0C.9 kcal.`ngr\[\mânt lichid cu azot. este separat prin distilare. se bazeaz\ pe recuperarea gazelor de cocserie. gipsul format `nt\re[te granulele. Sulfatul de amoniu ob]inut se granuleaz\ prin presare. este un `ngr\[\mânt folosit de mult\ vreme `n agricultur\. Se pot aplica pe toate tipurile de sol [i la toate culturile. se evapor\ sub vid. Amoniacul din apele amoniacale. numerele din parantez\ indic\ `n ordine con]inutul procentual `n amoniac. semnifica]ia literelor [i numerelor fiind: A . din amoniac sintetic se realizeaz\ prin dou\ procedee: procedeul umed. Prin acest procedeu se reduce tensiunea de vapori de la suprafa]a lichidului. Se folosesc la fel ca [i amoniaca]ii. 60 Sulfatul de amoniu. [i apoi prin reac]ia cu acid sulfuric. La o ton\ caprolactam\ se ob]in 4. 1-1. cristalizat\ `n sistemul rombic. 5. Prin uscare la 60 0C. se bazeaz\ pe neutralizarea amonicului gazos cu acid sulfuric (76-98%). Carboamonica]ii Sunt amonica]i. care au un con]inut de 7-10 mg NH3/m3. când se separ\ gudroanele [i apa amoniacal\.14. care este toxic pentru plante `n cantitate mai mare de 10 g la hectar. ~n raport de cantitatea de azotat de amoniu [i uree se pot ob]ine o gam\ larg\ de carboamoniaca]i. Cel de al doilea mod de ob]inere a sulfatului de amoniu.2. Sulfatul de amoniu (NH4)2SO4 Ob]inerea sulfatului de amoniu. sulfatul de amoniu se ob]ine ca produs secundar la fabricarea caprolactamei [i din recuperarea gazelor de cocserie. `nso]it\ de numere care indic\ concentra]ia de azot `n g/l.2.5-5 t sulfat de amoniu. ~n stare pur\.5. fapt pentru care se p\streaz\ `n recipien]i din aluminiu. 5. Procedeul de ob]inere se bazeaz\ pe recuperarea CO2 [i NH3 de la liniile de fabricare a ureei. când produsul cristalizeaz\ din solu]ii suprasaturate [i procedeul uscat.5. Se noteaz\ cu litera C. o]el inoxidabil sau material plastic.Amoniaca]ii au o terminologie codificat\. Fabricarea sulfatului de amoniu. o alt\ surs\ de azot (azotatul de calciu Amoniaca]ii sunt solu]ii corozive.5% azotat de amoniu. conform reac]iei: 2NH3 + H2SO4 ------------> (NH4)2SO4 + 66. C440). 0.5. ob]inu]i pe baz\ de amoniac.4. rezultând un produs solid cristalizat. (Ex: C410 . corozitatea [i cre[te eficien]a agrochimic\ a `ngr\[\mântului.5-0. sulfatul de amoniu se prezint\ ca o sare alb\. solu]ii de azotat de amoniu [i uree. Produsul ob]inut con]ine o serie de impurit\]i printre care [i NH4SCN. azotat de amoniu [i uree. num\rul care `nso]e[te litera. . când neutralizarea pic\turilor fine de H2SO4 se face cu amoniac gazos. `n care amoniacul liber este neutralizat cu CO2. Recuperarea amoniacului din aceste gaze se face prin r\cirea lor. Propriet\]i. rezult\ solu]ii reziduale care con]in: 3335% sulfat de amoniu. exprim\ con]inutul de azot `n grame la litru. Uneori este [i al patrulea num\r. iar pentru m\rirea rezisten]ei granulelor i se adaug\ superfosfat amonizat. cea mai eficient\ metod\ de administrare fiind odat\ cu apa de iriga]ie. iar cristalele ob]inute se usuc\ cu aer cald la 120 0 C.6% impurit\]i organice. La fabricarea caprolactamei. ~n prezent `n ]ara noastr\. se transform\ `n sulfat de amoniu. care reprezint\. Greutatea molecular\ este de 132.

Produsul comercial. Este mai pu]in hogroscopic [i aglomerabil decât azotatul de amoniu.05%. 5. din punct de vedere al depozit\rii. Datorit\ acestui fapt. ionul NO3-. Din punct de vedere chimic. contribuie la intensificarea culorii florilor. cu sodiu [i cu calciu. ionul NO3.Sunt `ngr\[\minte foarte solubile. când temperatura solului scade sub 10 0C.. pe care ionul NH4+. Este u[or solubil `n ap\. deoarece distruge ambalajele [i spa]iul de depozitare. ~n cazul solurilor acide. Ca `ngr\[\mânt con]ine 20.02-0. `ns\ `n sol ca `ngr\[\mânt are o reac]ie fiziologic\ acid\.6. acidifiind astfel [i mai mult solu]ia solului.A. rapi]\. reducând riscurile de pierderi prin levigare de c\tre apele meteorice sau cele de irigare.6. ~n sol. Este de asemenea indicat `n floricultur\.1. sunt s\ruri ale acidului azotic. NH4+ + H2SO4 H+ H+ Re]inerea energic\ a ioului de NH4+. Cantitatea de H2SO4 liber.ceea ce prezint\ un avantaj. cu accesibilitate imediat\ pentru plante. Mg2+ + (NH4)2SO4 ⇔ C. cre[te de la solurile acide.2% N s. Comportare `n sol. intr\ `n reac]ie de schimb cu complexul adsorbtiv: Ca2+ NH4+ C. este o sare neutr\.6 p\r]i sulfat de amoniu. `n timpul perioadei de vegeta]ie [i nici la sem\nat. Efectul pozitiv al sulfatului de amoniu. la complexul adsorbtiv mic[oreaz\ mobilitatea acestuia. 61 . se recomand\ a fi administrat plantelor din familia Cruciferae (varza. sulfatul de amoniu se recomand\ a fi aplicat pe teren toamna târziu. spre cele cu reac]ie alcalin\ (soluri alcalice) unde este superior tuturor `ngr\[\mintelor cu azot. f\r\ nici o transformare prealabil\.reac]ioneaz\ cu o baz\. NH4+ + CaSO4 Mg2+ + K K+ ~n cazul solurilor cu complex adsorbtiv saturat `n baze. are culoare variabil\ `n func]ie de natura impurit\]ilor pe care le con]ine. transportului [i `ncorpor\rii `n sol. Tot datorit\ acestui fapt. 5. Ca urmare a con]inutului ridicat `n sulf.A. nefiind re]inut la complexul adsorbtiv al solului.2.7-21.greutatea specific\ de 1769 kg/m3 iar densitatea `n vrac este de 700-800 kg/m3. la 00C. H+ NH4+ + C. de la alb transparent la cenu[iu sau g\lbui. nu trebuie s\ dep\[easc\ 0. reac]ioneaz\ cu ionii de hidrogen. ~ngr\[\minte cu azot nitric ~ngr\[\mintele cu azot nitric. formând o sare neutr\. `l scoate din complex. activitatea bacteriilor nitrificatoare fiind redus\.A. radicalul acid SO42. `ntr-o 100 p\r]i ap\ se solubilizeaz\ 70. nu se recomand\ aplicarea (NH4)2SO4. Are gust u[or s\rat. Nu are caracter exploziv. formând H2SO4. deoarece datorit\ sulfului. ionul SO42.2. Aciditatea echivalent\ este de 110. mu[tar) [i la cultura tomatelor. [i 23-24% S.a. H + (NH4)2SO4 ⇔ C. sulfatul de amoniu. ~n aceast\ grup\ intr\: azotatul de sodiu [i azotatul de calciu.A.fiind preluat direct de c\tre plante. Azotatul de sodiu NaNO3 Azotatul de sodiu folosit ca `ngr\[\mânt poate fi ob]inut: prin prelucrarea unor z\caminte naturale [i prin sintez\. Au dezavantajul c\ se levig\ u[or `n sol.

Ca urmare se recomand\ ca azotatul de sodiu s\ se aplice prim\vara. pân\ la o concentra]ie de 650-750 g/l azotat de sodiu.71. Greutatea specific\ este de 2265 kg/m3. de la fabricarea acidului azotic.U. dup\ care este pulverizat\ [i granulat\ `n turnuri speciale.47% N ca sare `n stare pur\). Cea mai simpl\ metod\ de ob]inere a NaNO3. [i dizolvarea lor `n hidroxid de calciu (lapte de var). NaNO2 + HNO3 -------> NaNO3 + HNO2 Solu]ia rezultat\. cristalizat\ `n sistemul triclinic. Timp de mai bine de 100 de ani (1813-1916) NaNO3 natural. Se folose[te ca `ngr\[\mânt pe solurile acide. fiind recomandat pentru culturile de sfecl\ pentru zah\r. motiv pentru care se utilizeaz\ alte procedee. 2HNO3 + CaCO3 ----------> Ca(NO3)2 + H2O + CO2 Solu]ia de Ca(NO3)2. care nu trebuie s\ con]in\ mai mult de 0. [i dizolvarea lor `n solu]ii alcaline de NaOH sau Na2CO3. legume.300. nu este re]inut la complexul adsorbtiv. care era importat [i `n Europa. S. Pentru ob]inerea azotatului de calciu. a fost cel mai folosit `ngr\[\mânt cu azot. iar cea volumetric\ de 1100-1400 kg/m3.5% (`n volume). Se dizolv\ u[or `n ap\. dup\ care se r\ce[te [i se usuc\. ob]inut pe cale de sintez\ `n Norvegia (1905). f\r\ nitri]i (azotit) de sodiu. ~n prezent cea mai eficient\ metod\ de ob]inere a Ca(NO3)2 . Azotatul de sodiu. solu]ia se trateaz\ cu acid azotic. NO + NO2 + Na2CO3 + H2O -------> 2NaNO2 + CO2 + H2O nitrit de sodiu 2NO2 + Na2CO3 + H2O -------> NaNO3+NaNO2 + CO2 + H2O ~n scopul ob]inerii unui produs. el poate fi levigat cu mult\ u[urin]\ `n orizonturile mai profunde.7 p\r]i la 100 p\r]i ap\ (20 0C).A. procedeul de neutralizare a HNO3 diluat (40-48%) cu CaCO3. estimate la circa 245. Mexic. HNO3 + NaOH ------------> NaNO3 + H2O Azotatul de sodiu. se prezint\ ca o sare de culoare alb\. 5. se evapor\ la 121-123 0C.6.000 tone.Acest procedeu constituie `n acela[i timp [i metod\ de depoluare a mediului ambiant. ob]inut pe acest\ cale este scump. Ca `ngr\[\mânt.03% azotit de sodiu. este primul `ngr\[\mânt chimic. se cunosc mai multe procedee. cel mai frecvent mod de ob]inere se bazeaz\ pe recuperarea oxizilor de azot care r\m`n `n concentra]ie de 0. Datorit\ faptului c\ ionul nitric. Azotatul de sodiu sintetic.01.Azotatul de sodiu natural (Salpetru de Chile). care este toxic pentru plante. Are o reac]ie fiziologic\ bazic\. Este un `ngr\[\mânt cu higroscopicitate slab\. Cele mai mari z\c\minte se g\sesc pe platourile din Chile.2. unul din ele fiind. cu o greutate molecular\ de 85. având alcalinitatea echivalent\ de 29 . ~n anumite zone ale globului se g\sesc z\c\minte naturale importante de azotat de sodiu. cereale. Columbia. 87. fapt pentru care mai este cunoscut [i sub denumirea de “Salpetru de Norvegia”. Propriet\]i. Ca `ngr\[\mânt con]ine `ntre 15-16% N (16. care prin p\strare `ndelungat\ se transform\ `n bulg\ri. se bazeaz\ pe recuperarea oxizilor de azot din gazele reziduale de la fabricile de HNO3. z\c\minte mai mici se afl\ `n Argentina. 4NO2 + 2Ca(OH)2 ------------> Ca(NO3)2 + Ca(NO2)2 + 2H2O azotat azotit 62 . Azotatul de calciu Ca(NO3)2 Azotatul de calciu. este supus\ evapor\rii pân\ la 20% ap\.2. se bazeaz\ pe neutralizarea acidului azotic cu hidroxid de sodiu. `nainte de sem\nat sau `n timpul perioadei de vegeta]ie [i nu toamna.. Bolivia.

se ob]ine tot o sare dubl\ Ca(NO3)2• 4CO(NH2)2 denumit\ [i “kalcuree”. 63 . cristalizare [i separare. `n 100 p\r]i ap\ se dizolv\ 50.5% N. la 20 0C. fiind `n prezent cel mai utilizat pe plan mondial (25-30% din produc]ia `ngr\[\mintelor cu azot). higroscopic. granulat\ sau cristalizat\ diferit (monoclinic. prin tratare cu 3Ca(NO2)2 + 4HNO3 ------------> 3Ca(NO3)2 + 4NO + 2H2O Prelucrarea solu]iei de Ca(NO3)2. motiv pentru care se recomand\ cu prec\dere a fi aplicat pe solurile cu reac]ie acid\.5 KJ ~n procesul de amonizare. solu]iile se concentreaz\ prin evaporare la 95-97%.1. Acestea au ac]iune rapid\ prin azotul nitric (NO3-) [i ac]iune lent\ prin azotul amoniacal (NH4+). pu]in higroscopic\. care se poate granula. ~n primul caz se ob]ine o sare dubl\. Azotatul de calciu. fiind pu]in higroscopic\.8% N. ∆H = .Acest amestec este supus procesului de inversiune. Pentru a ob]ine produsul solid. 5. se pudreaz\ granulele cu carbonat de calciu sau se acop\r cu ulei de parafin\. se ob]ine prin procesul tehnologic de neutralizare a acidului azotic cu amoniac. Ca(NO3)2 • 3H2O – con]ine 12. Ob]inere. NH4NO3 • 5Ca(NO3)2 • 10H2O cu 15. fiind foarte higroscopic. cu greutate molecular\ de 164. in. Ca(NO3)2 • 2H2O – con]ine 14% N. nitrocalcarul [i sulfonitratul de amoniu.35 N. Pentru a-i mic[ora higroscopicitatea. ~n aceast\ grup\ intr\: azotatul de amoniu. ~n cel de al doilea caz. este cel mai pu]in higroscopic fiind [i cel mai stabil. HNO3. la culturile de ov\z. fiind higroscopic.7. Propriet\]i. când se ob]ine NH4NO3 cristalizat.4 (cel mai higroscopic `ngr\[\mânt chimic). `ngr\[\minte de durat\.5% sau cu uree. 5. se amestec\ `n procesul de fabrica]ie cu NH4NO3. `n func]ie de temperatura la care a avut loc acest proces. cânep\. sau la 98-99%.10. Are o reac]ie fiziologic\ bazic\. cristalizat\ `n sistemul monoclinic. rezult\ solu]ii lichide de azotat de amoniu de concentra]ii 60-80%. Azotatul de amoniu (NH4NO3) Se folose[te ca `ngr\[\mânt din anul 1935. Din aceast\ cauz\ sunt considerate. ~ngr\[\minte cu azot nitric [i amoniacal Sunt cunoscute [i sub denumirea de `ngr\[\minte nitro-amoniacale. care con]ine 34% azot [i 13% CaO. este foarte higroscopic.2. cubic). iar greutatea specific\ de 2360 kg/m3. Azotatul de calciu este foarte solubil `n ap\. printr-un proces suplimentar de pulverizare [i r\cire. ac]ioneaz\ `n timp. triclinic. deoarece ionul nitric ac]ioneaz\ rapid asupra plantelor. Azotatul de amoniu. cartof. Tot `n scopul reducerii higroscopicit\]ii. Se aplic\ prim\vara `nainte de sem\nat sau `n cursul perioadei de vegeta]ie.8% N. Propriet\]i. etc. uneori u[or g\lbuie. Ca(NO3)2 •4H2O – con]ine 11. este o sare slab\.2. orz. pentru ob]inerea s\rii solide se realizeaz\ prin concentrare. HNO3 + NH3 ---------> NH4NO3 . punctul de higroscopicitate fiind de 55. prin amestec cu uree. pân\ la 4. când se ob]ine produsul granulat.Con]inutul `n azot difer\ `n raport cu apa de cristalizare: Ca(NO3)2 • H2O – con]ine 15. Se prezint\ ca o sare alb\. produs ce se urm\re[te a fi ob]inut industrial.148. Azotatul de calciu. iar azotul amoniacal.7.5 p\r]i de `ngr\[\mânt (0 0C).

Azotatul de amoniu. plumb. Pentru a contracara influen]a negativ\ a 64 . 170 0C ∆ H = 36 KJ ~nc\lzirea brusc\ a azotatului de amoniu.A.1%). `n timpul opera]iunii de granulare. de unde poate fi folosit imediat de plante. aciditatea echivalent\ fiind egal\ cu 60. la temperaturi ce dep\[esc 100 0C. `nsu[ire ce st\ la baza procesului de ob]inere a `ngr\[\mintelor lichide cu azot-amoniaca]ii. Se dizolv\ de asemenea cu u[urin]\ `n amoniac lichid [i ap\ amoniacal\. hidrodinamice [i termice. lucru ce produce mari greut\]i la p\strare [i folosire. Introdus `n sol. din care jum\tate sub form\ nitric\ [i jum\tate sub form\ amoniacal\. Azotatul de amoniu.5 p\r]i la 100 p\r]i ap\ (0 0C). rumegu[. `nso]it de schimb\ri de volum. caolin. sulfat de calciu. are o reac]ie fiziologic\ acid\. se pudreaz\ granulele cu praf de gips. zinc. 0. f\r\ varia]ii mari de temperatur\ [i umiditate. c\rbune de lemn). NH4NO3 ----------> HNO3 + NH3 . mai ales dac\ acestea se afl\ sub form\ de pulbere. determin\ o sc\dere a stabilit\]ii la descompunerea exploziv\ sub ac]iunea [ocurilor. condi]ii geometrice.Greutatea molecular\ este de 80.119 KJ Presiunea azotului ajunge la 2 t/cm2. Totodat\ se recomand\ p\strarea lui `n depozite. etc. azotatul de amoniu absoarbe apa. ~n contact cu aerul umed. dup\ mecanisme care variaz\ `n func]ie de presiune. urmat\ de ruperea sacilor. cu un con]inut mai mare de 3% ap\ nu explodeaz\ (0. Ca `ngr\[\mânt con]ine azot `ntre 33-34. + 3(NH4+ + NO3-) ⇔ C. polimetafosfat de sodiu.007 unit\]i pH pentru fiecare 100 kg N. este foarte u[or solubil `n ap\: 118. ~n urma form\rii HNO3. determin\ o descompunere rapid\ cu explozie. clorhidric). La temperaturi de peste 32 0C [i umiditate relativ\ a aerului mai mare de 60%. este o sare higroscopic\. se descompune termic. Comportarea `n sol.5x10 secunde. NH4NO3 ---------> N2 + 2H2O + ½ O2 . + H NH4+ NH4+ + Ca(NO3)2 + HNO3 NH4+ Azotul amoniacal este re]inut la complexul adsorbtiv. etc. `ntr-un timp foarte scurt de -5 0. M\rirea volumului. iar cel nitric r\mâne `n solu]ia solului. cadmiu). determin\ o spargere a granulelor ce se transform\ `ntr-o pulbere fin\. Azotatul de amoniu. a anumitor metale (aluminiu. nichel. fapt ce atrage un proces de recristalizare.A. dolomit\. ~n vederea reducerii acestui proces. la temperaturi mari de 300500 0C.05. NH4NO3 dup\ solubilizare `ntr\ `n reac]ii de schimb cu complexul adsorbtiv: Ca2+ C. Azotatul de amoniu.5%N. formând la suprafa]a cristalelor solu]ii saturate. Capacitatea de explozie a azotatului de amoniu cre[te `n prezen]a acizilor (sulfuric. ∆ H = 171 KJ 110 0C NH4NO3 ----------> N2O + 2H2O . Azotatul de amoniu. a substan]elor organice (uleiuri. aciditatea solului cre[te cu cca. Descompunerea termic\. solubilitate ce cre[te cu temperatura. Uscarea foarte avansat\ a azotatului. cre[te puterea de re]inere a apei. carbonat de calciu sau carbonat de magneziu (5%). aplicat ca `ngr\[\mânt.7% umiditate STAS). cupru. ∆H = . poate fi diminuat\ prin adaosul unor stabilizatori ca: uree (0. azotic.

2.26. D\ foarte bune rezultate la cerealele p\ioase. Ob]inere. este format din 80 % NH4NO3 [i 16 % dolomit.28. ani `n [ir. costurile nitrocalcarului sunt mai mari cu 15-20 % decât ale azotatului de amoniu. capacit\]ii de aglomerare.2. chiar pe cernoziomurile cambice. etc. Sulfonitratul de amoniu. Se prezint\ granulat. Se folose[te la toate culturile [i la acelea[i epoci de aplicare ca [i azotatul de amoniu. ob]inut prin amestecarea sulfatului de amoniu `n diferite propor]ii. ca urmare a consumului ridicat de energie necesar transportului [i m\cin\rii. aplicarea azotatului de amoniu toamna odat\ cu ar\tura este mai pu]in eficient\. gradul de aglomerare. raportul dintre cele dou\ componente fiind de 60:40. prim\vara sau `n perioada de vegeta]ie. 7 % MgO. Nitrocalcarul se ob]ine. 1 kg de CaCO3. mai ales higroscopicitatea. plus 1 % azotat de calciu. nu au loc reac]ii chimice care s\ duc\ la formarea unor compu[i noi Atunci când `n procesul de fabricare. `n propor]ii egale de 50 % fiecare. Sulfonitratul de amoniu. Are o reac]ie fiziologic\ bazic\. 65 . pudrarea [i ambalarea produsului granulat.7. galben. datorit\ cre[terii mobilit\]ii hidroxizilor de aluminiu. vi]\ de vie. ~n condi]ii de clim\ umed\.2. a celor dou\ `ngr\[\minte. Se recomand\ a fi utilizat pe solurile cu reac]ie acid\. caracterului exploziv al azotatului de amoniu. Folosirea unilateral\ a NH4NO3. decât prim\vara `nainte de sem\nat. reac]iei fiziologice acide. b) prin neutralizarea cu amoniac a unui amestec de HNO3 50 % [i H2SO4 70 %.30. 5. pe baz\ de NH4NO3. verde. sortarea. `n amestec cu CaCO3.3. Se poate aplica. uscarea. carbonatul de sodiu [i azotatul de amoniu. Con]inutul `n azot substan]\ activ\. prin amestecarea solu]iei de azotat de amoniu cu carbonat de calciu.acidit\]ii poten]iale se recomand\ neutralizarea cu carbonat de calciu: la 1 kg `ngr\[\mânt s. ~ntre.7. mai ales pe solurile cu textur\ u[oar\. este contraindicat\. când se ob]ine a[a numitul “Salpetru de Leuna. Azotatul de amoniu poate fi utilizat la fertilizarea suplimentar\ a culturilor de pr\[itoare [i legume. cu implica]ii nedorite asupra plantelor. HNO3 + H2SO4 + 3HN3 ----------> (NH4)2SO4 • NH4NO3 Produsul ob]inut astfel mai este cunoscut [i sub numele de “Salpetru de Montana”.4 % N (NH4)2SO4 • 2NH4NO3 ---. sfecl\ pentru zah\r.a. capacitatea de explozie. toamna. Con]ine 28 % azot (14 % azot nitric [i 14 % azot amoniacal). legume. variaz\ dup\ propor]iile amestecului: (NH4)2SO4 • NH4NO3 ---. se folose[te CaCO3. Propriet\]i. Este un `ngr\[\mânt ce poate fi aplicat pe toate tipurile de sol [i la toate culturile. `n func]ie de natura impurit\]ilor din dolomit\ [i carbonat de calciu. livezi. (NH4)2SO4 • NH4NO3 Este un `ngr\[\mânt cu azot. urmat\ de granularea amestecului. m\cinat. Nitrocalcarul fabricat `n ]ara noastr\. cartof.7 % N (NH4)2SO4 • 3NH4NO3 ---. Nitrocalcarul (NH4NO3 • CaCO3) Este un `ngr\[\mânt cu azot. 5. r\cirea. poumb. introdus `ntre rânduri la 1015 cm adâncime. la o temperatur\ de 135-150 0C. de culoare alb-cenu[iu. realizat `n scopul reducerii higroscopicit\]ii. poate fi ob]inut pe urm\toarele c\i: a) prin amestecarea mecanic\.5 % N Acest amestec `mbun\t\]e[te `nsu[irile fizice ale azotatului de amoniu.

sunt prelucrate apoi prin evaporare. Ob]inere. carbamatul de amoniu. Solu]iile de uree ob]inute. `n func]ie de compozi]ia lui. Poate fi administrat atât la fertilizarea de baz\.3 KJ \ -H2O \ ONH4 NH2 Particularit\]ile procesului de sintez\. se formeaz\ carbamatul de amoniu NH2 0 ⁄ 170-200 C 2NH3 + CO2 ----------------> O = C ∆H = . concentra]ie 80 %. are loc `n dou\ faze: . NH2 NH2 / / O=C --------------> O = C ∆H = 32. are o tehnologie simpl\ de fabrica]ie. fiind produsul final al dezasimil\rii albuminelor `n organism. cât [i `n timpul perioadei de vegeta]ie a plantelor. prezint\ o serie de avantaje: are un con]inut `n azot mai mare decât sulfatul de amoniu.5 %. Acestea reac]ioneaz\ `mpreun\ la temperaturi cuprinse `ntre 170-200 0C [i presiuni mari de 135-360 atmosfere. este un `ngr\[\mânt cu un con]inut `n azot de 26. ureea a fost produs\ `n Germania (procedeul Bassarow. CO(NH2)2 Ureea. ~n prezent. 66 . Fa]\ de `ngr\[\mintele din care provine. prin izomerizarea cianatului de amoniu: CONNH4 ⇔ CO(NH2)2 Pe cale industrial\. const\ `n aceea c\ ureea se formeaz\ numai `n faz\ lichid\. pierde o molecul\ de ap\. prin `nc\lzire [i se transform\ `n uree. cristalizare [i granulare. 5. se lucreaz\ cu exces de NH3. (NH4)2 + NH4NO3 -------> (NH4)2SO4 4NO3 Propriet\]i.4 %-30. nu prezint\ pericol de explozie. este mai pu]in higroscopic decât azotatul de amoniu .8. ceva mai redus\ decât sulfatul de amoniu. cristalizat [i uscat `ntr-o solu]ie fierbinte de NH4NO3. Sulfonitratul de amoniu poate fi utilizat pe toate tipurile de sol [i la toate culturile. `n 1828. Are o reac]ie fiziologic\ acid\. diamida acidului carbonic. Sulfonitratul de amoniu.c) prin introducerea (NH4)2SO4. ~n scopul atingerii randamentului dorit de 70-80 %. pentru ob]inerea ureei se aplic\ procedeul Bassarov. Ureea.158 KJ 135-360 atm. Utilizare.`n a doua faz\. care folose[te ca materii prime NH3 [i CO2. prin reac]ia dintre NH3 [i CO2. Sinteza ureei din CO2 [i NH3.1. ~ngr\[\mintele cu azot sub form\ amidic\ Din aceast\ grup\ a `ngr\[\mintelor cu azot. iar utilizarea ei ca `ngr\[\mânt a `nceput din 1925.8. ocup\ un loc central `n cadrul `ngr\[\mintelor chimice cu azot. A fost sintetizat\ prima dat\ de Wöhler. 5. produc]ia [i consumul de uree. ~n prezent `n toate instala]iile din lume. a fost descoperit\ `n urina uman\ `n 1737 de Rouelle. ONH4 . 1868) `n 1922.2.2. con]ine sulf ca element nutritiv. fiind `ngr\[\mântul solid cu cea mai mare concentra]ie `n azot.`n prima faz\. fac parte ureea [i cianamida de calciu.

se solubilizeaz\ 79 p\r]i. maximum de 0. Este foarte u[or solubil\ `n ap\. f\r\ miros. Din aceast\ cauz\ `n ultima vreme. ~n scopul pre`ntâmpin\rii form\rii biuretului. Astfel. adâncime. cu transformarea azotului amidic `n amoniac. este un fenomen ce se petrece foarte rapid. cu un gust am\rui. nu influen]eaz\ asupra calit\]ii produsului. Concentra]ia `n azot este de 46. `nsu[ire ce cre[te odat\ cu temperatura. (NH4)2CO3 ------------> NH4HCO3 + NH3 Din aceast\ cauz\. Are greutatea specific\ de 1335 kg/m3. proprietate folosit\ la ob]inerea `ngr\[\mintelor lichide pe baz\ de uree. Prezen]a biuretului `n produsul finit. Comportarea `n sol. de cinci ori mai mic\ fa]\ de azotatul de amoniu. d\ fosfatul de uree CO(NH2)2 • H3PO4.1 % amoniac. iar cu H3PO4. se acord\ aten]ie ob]inerii ureei. cu cel mai ridicat con]inut `n substan]\ activ\ (100 kg uree. atunci când ureea se aplic\ la suprafa]a solului. special\) exist\ norme ce admit un anumit con]inut de biuret `n uree. Introdus\ `n sol dup\ administrarea la cel pu]in 5 cm. Ureea este de asemenea solubil\ `n amoniac anhidru. cristalin\. Pentru fiecare sortiment de uree (granulat\. cristalizat\.~n timpul evapor\rii. are loc [i o cre[tere a vitezei de hidroliz\ a ureei [i de formare a biuretului: CO(NH2)2 + H2O = 2NH3 + CO2 H2N-CO-NH2 + H2N-CO-NH2 ---------> H2N-CO-NH-CO-NH2 Hidroliza ureei. NH2 NH2 ONH4 / / / O=C + H2O ------> O = C + H2O -----> 0 = C \ \ \ NH2 ONH4 ONH4 carbamat de amoniu carbonat de amoniu -NH3 biuret Hidroliza ureei `n sol. fiind `ngr\[\mântul solid azotos. Ureea este un `ngr\[\mânt cu higroscopicitate foarte redus\. este o substan]\ solid\. este un produs instabil [i se descompune `n bicarbonat de amoniu [i amoniac. aceste pierderi sunt reduse `n mare m\sur\ ca urmare a form\rii hidroxidului de amoniu. formeaz\ azotatul de uree CO(NH2)2 • H3PO4 cu 34.9 %. cu un con]inut redus de biuret sub 0. `n 23 zile `n solurile bogate `n substan]\ organic\ sau pe timp de var\ [i `n 7-10 zile. iar cea volumetric\ de 530-640 kg/m3. `n solurile s\race `n materie organic\ sau pe timp r\coros (prim\vara [i toamna). este un lucru nedorit. odat\ cu cre[terea concentra]iei [i a temperaturii. aceasta fiind un compus chimic toxic pentru plante. Propriet\]i. iar la 20 0C.9 % uree [i 22. formând un compus de tipul CO(NH2)2 • NH3 cu 77. Cu HNO3. Introdus\ `n sol ureea este supus\ unor procese de hidroliz\ sub influen]a urobacteriilor. sulfat de amoniu). ci duce la pierderi de azot sub form\ de amoniac. [i o durat\ de `nc\lzire cât mai scurt\. utilizat ca `ngr\[\mânt la culturile intensive din sere [i solarii. (NH4)2CO3 + H2O ----------> NH4HCO3 + NH4OH 67 . `n urma volatiliz\rii amoniacului.3 %. alb\ sau u[or roz\. folosit ca adaos `n hrana animalelor rumeg\toare. Ureea. este necesar ca evaporarea solu]iilor de uree s\ aib\ loc la o temperatur\ cât mai joas\ posibil. `ntr-o 100 p\r]i de ap\ se solubilizeaz\ 66 p\r]i de uree la 10 0C. 75-80 0C. f\r\ a fi `ncorporat\ imediat au loc pierderi importante de azot. Carbonatul de amoniu format.6 % N. corespunde la 300 kg azotat de amoniu [i 225 kg.2 % azot.

vi]\ de vie. ureea este foarte indicat\ `n regiunile cu precipita]ii abundente. butiric\. soluri nisipoase). prin levigare. Nu se recomand\ aplicarea ureei pe rând. pentru a reduce pericolul levig\rii. specii care se nutresc direct cu azot amidic r\spund foarte bine la fertilizarea cu uree. pierderile de azot.8-3. tutunul. Aceast\ alcalinitate temporar\ are efecte negative numai `n solurile cu pH-ul mai mare de 7. Datorit\ faptului c\ ureea este consumat\ `n `ntregime. sunt bine tolerate de c\tre plante. au dus la ob]inerea unor compu[i cu azot. Nu se aglomereaz\ `n timpul procesului de p\strare.5 ca urmare a form\rii amoniacului. pierderile de azot din sol 68 . pH-ul din jurul granulei fiind aproximativ 8. Ulterior amoniacul. nel\sând nici un reziduu `n sol. dispare total. `n mediu acid (pH = 2. cercet\rile din ultimul timp. Ureea este un `ngr\[\mânt universal. Se ob]ine prin condensarea ureei. d\ rezultate bune la culturile intensive de legume. Fiind mai greu supus\ ac]iunii de levigare ca urmare a re]inerii ionului de amoniu la complexul adsorbtiv.3. `n concordan]\ cu temperatura din sol [i cu necesit\]ile plantelor. ce con]ine cca. `n raportul molar. Se administreaz\ direct `n sol la fertiliz\rile de baz\ toamn\ sau prim\vara. ~ngr\[\mintele cu azot lent solubile se ob]in industrial din condensarea ureei cu diferite aldehide (formic\.Prin aceste procese de hidroliz\. amorf\. fixare biologic\ [i volatilizare sunt reduse. crotonic\) sau prin protejarea granulelor de uree. Fiind un `ngr\[\mânt concentrat. cu o pelicul\ de sulf. fie printr-o lucrare superficial\. Utilizare. Ureoformaldehida.2. uree : formaldehid\ de 1.6 : 1. 40 % azot din care 75-80 % se g\se[te `n form\ greu solubil\. Este mai pu]in higroscopic\ decât ureea. se prezint\ ca o pulbere de culoare alb\. piersicul. odat\ cu semin]ele. acetic\. cu aldehid\ formic\ (CH2O). precum [i pe terenurile irigate. ~n acest ultim caz. Poate fi folosit\ [i la fertiliz\rile faziale prin administrarea `n sol sau pe cale foliar\ (0. ~n primele zile dup\ aplicare. Fiind foarte pu]in levigabil. pomi. ureea nu modific\ reac]ia solului. `n vederea evit\rii pierderilor de azot. Noul sortiment de `ngr\[\minte se caracterizeaz\ prin: eliberarea treptat\ a azotului `n cursul perioadei de vegeta]ie. se va `ncorpora fie printr-o ar\tur\ adânc\. `n cursul perioadei de vegeta]ie. efectul fiind resim]it numai pe solurile cu capacitate redus\ de tamponare (podzoluri. Citricile. ce poate fi aplicat cu succes la toate culturile [i pe toate tipurile de sol.5-1 %). Rezult\ compu[i de forma polimetilen-uree. ureea se amestec\ bine cu zgurile [i fosfa]ii naturali. reac]ia schimbându-se spre acid. ca urmare a volatiliz\rii amoniacului. din care eliberarea azotului se face treptat. ureea se comport\ ca o sare cu reac]ie fiziologic\ bazic\.9. la o temperatur\ de 30 0C [i durata reac]iei de o or\. este supus nitrific\rii. se recomand\ ca irigarea s\ se aplice dup\ cel pu]in 4-5 zile de la administrarea ureei. Cele mai utilizate `ngr\[\minte cu azot lent solubile sunt: Ureoformaldehida (Ureoformul). imediat dup\ r\spândirea ei pe suprafa]a solului.0). asimilabil `n `ntregime de c\tre plante. fiind cunoscut faptul c\ ureea este foarte solubil\. 5. Contrar celorlalte `ngr\[\minte amoniacale. lent solubili. ~ngr\[\minte cu azot lent solubile ~n scopul reducerii pierderilor prin levigare a azotului din `ngr\[\mintele chimice azotoase. influen]a ei atât bazic\ cât [i acid\ asupra solului. deoarece amoniacul care se elibereaz\ `n urma proceselor de hidroliz\. La administrarea ureei. chiar la un con]inut de 50 % umiditate. exercit\ un efect toxic asupra germin\rii. ridichile.

2. la temperaturi relativ joase (120 0C). pentru a `nchide porii startului de sulf.4 se recomand\ sulfatul de amoniu. Se acoper\ apoi granulele cu o pelicul\ de parafin\. dozele administrate. Ureea acoperit\ cu sulf. Eficacitatea `ngr\[\mântului este cu aproape 50 %. Este fabricat\ `n Japonia. azotatul de calciu.01-0. decât pe cernoziomuri. 15-20 kg la vi]a de vie.4-7. Astfel. Eficien]a `ngr\[\mintelor cu azot este condi]ionat\ de o multitudine de factori. Are o solubilitate mic\ `n ap\ (0. Este un `ngr\[\mânt produs `n Japonia. Con]ine 32 % azot (28 %). Are un con]inut de 30 % azot.scad foarte mult. dup\ care se face granularea. iar dac\ raportul uree-sulfat de amoniu. Se ob]ine prin tratarea ureei preânc\lzite la 70 0C. prin pulverizare.U. `n decurs de 6-8 s\p\t\m`ni. azotatul de sodiu. care se solubilizeaz\ `n sol `n decurs de circa 8 s\pt\m`ni. 10-15 kg la m\r. Se ob]ine prin condensarea ureei. Eficien]a folosirii `ngr\[\mintelor cu azot Eficien]a folosirii `ngr\[\mintelor chimice cu azot se exprim\ prin sporul de produc]ie care se ob]ine pe kg de substan]\ activ\ [i prin costul de produc]ie al sporului realizat. se recomand\ administrarea `ngr\[\mintelor cu reac]ie fiziologic\ bazic\ sau neutr\ ca. etc. nitrocalcar. Se ob]ine prin condensarea ureei cu aldehida crotonic\. sporurile de produc]ie sunt mai mari pe solurile luvice. sulfatul de amoniu. cu sulf topit la 150 0C. azotatul de amoniu. se poate afirma c\ la acelea[i doze [i sub aceea[i form\ chimic\. uree. este de 4 : 1. Ureea din acest `ngr\[\mânt are o perioad\ de hidroliz\ mai lung\ cu 3-4 s\pt\m`ni. etc. Este indicat pentru solurile saline [i alcalice.B. `n compara]ie cu ureea obi[nuit\. sub denumirea comercial\ de ISODUR. dintre care cei mai importan]i sunt: tipul de sol. pe solurile cu reac]ie alcalin\ cu pH-ul mai mare de 7. Reac]ia solului condi]ioneaz\ tipul de `ngr\[\mânt utilizat. pe solurile acide cu pH-ul mai mic de 6. Produsul ob]inut con]ine 22-28 %.D. Sulful se depune pe granulele de uree sub forma unei pelicule sticloase uniforme. precum [i `n Germania. hidrolizeaz\ rapid. care pune `n libertate controlat elementul nutritiv. condi]iile climatice ale anului. pe solurile cu pH-ul cuprins `ntre 6. Este un `ngr\[\mânt. 5. Izobutillidendiureea (I. sub forma unui produs solid sau granulat. ureea. Este recomandat\ `ndeosebi pentru plantele cu perioad\ lung\ de vegeta]ie pentru parcuri [i plante ornamentale. ~n mediu acid. forma `ngr\[\mântului. Produsul con]ine 31-39 % azot [i 10-25 % sulf. cu aldehid\ butiric\. se acoper\ cu topitur\ de uree. care se solubilizeaz\ `n sol. Crotonilidendiureea. ~n acest sens se fac urm\toarele preciz\ri. produsul ob]inut con]ine circa 40 % azot.3. mai mare decât a ureei. `n prezen]a unor cantit\]i mici de acid sulfuric. cristalele de sulfat de amoniu. Referitor la eficien]a `ngr\[\mintelor cu azot `n raport cu tipul de sol. Ureea-sulfat de amoniu.10. plantele cultivate.1 g la 100 ml ap\).3 poate fi utilizat tot sortimentul de `ngr\[\minte cu azot `n special. Se prezint\ . Se ob]ine prin topirea ureei cu sulfat de amoniu. sub denumirea de IBDU. sub denumirea comercial\ de CYCLODIURREA [i `n Germania sub numele CROTODUR.). 69 . Din cercet\rile efectuate `n ]ara noastr\ a reie[it c\ aceste sporuri sunt cuprinse `ntre 80-90 kg la cartof [i sfecl\ pentru zah\r.

este corelat\ cu epoca de administrare.Analizat\ eficien]a `ngr\[\mintelor cu azot. m\rul. Culturile legumicole. extrem de variate fa]\ de azot. vi]a de vie. fiind cuprins `n general `ntre 39-70 %. condi]iile de sol. o eficien]\ mai pregnant\ o manifest\ azotatul de potasiu [i azotatul de calciu. r\spund mai bine la `ngr\[\mintele cu azot amoniacal.3.1. cât [i pentru cel nitric.3. rapi]a. fosfoprotide. decât azotul [i potasiul. plantele leguminoase. manifest\ preferin]e atât pentru azot amoniacal. . atât formele nitrice cât [i cele amoniacale. ~n cazul culturilor legumicole timpurii. con]inutul de protein\ brut\ din culturile furajere. poate fi diferit\ `n raport cu forma chimic\ sub care se afl\ azotul `n `ngr\[\mânt. ADP. hri[ca. ~n plante. fosforul este unul din elementele fundamentale ale nutri]iei plantelor. 5. p\stârnacul. ~n urma aplic\rii lor judicioase. `n timp ce cartoful. n\utul [i orezul. fosforul se g\se[te sub dou\ forme de compu[i: organici [i anorganici. dar cu deosebire `n ]esuturile de cre[tere. ~n plantele verzi. `n raport cu planta cultivat\.dau cele mai bune rezultate. ceap\. semin]e. fosforul se g\se[te `n cantit\]i mai mici. spore[te cantitatea de gluten din bobul cerealelor. fasole oloag\. ~n organismele vegetale. ~ngr\[\minte chimice cu fosfor 5. 70 . Folosirea azotului din `ngr\[\minte de c\tre plante se apreciaz\ cu ajutorul “coeficientului de valorificare” exprimat prin raportul dintre cantitatea de azot acumulat `n sporul de recolt\ [i cantitatea de azot substan]\ activ\. tomatele. totu[i unele din ele manifest\ anumite preferin]e. vi]\ de vie). secara. etc. felul `ngr\[\mântului. fosforul se afl\ r\spândit `n `ntreg aparatul vegetativ. dovlecii. ridichea. castrave]ii. De[i plantele asimileaz\ `n egal\ m\sur\. Rolul esen]ial al fosforului const\ `n participarea lui la edificarea substan]elor cu rol energetic (ATP. conopida. ele grupându-se din acest punct de vedere astfel (D. sparanghelul. NAD) [i la arhitectura molecular\ a diferi]ilor acizi nucleici. manifest\ cerin]e. Unele legume (]elina). Acest coeficient de valorificare a azotului variaz\ `n func]ie de plant\. Rolul fosforului `n organismele vegetale Al\turi de azot. se constat\ c\ acestea reac]ioneaz\ diferit. morcovul. salata. Eficien]a `ngr\[\mintelor cu azot trebuie privit\ [i sub aspectul calitativ al recoltei.plante care reac]ioneaz\ foarte bine : plante furajere. varz\. cre[te con]inutul `n zaharuri (pomi. sfecla pentru zah\r. pentru aceea[i plant\ cultivat\. . etc. manifest\ preferin]\ pentru azotul nitric. vârst\. Preferin]ele plantelor pentru o form\ sau alta de `ngr\[\mânt. `ngr\[\mintele cu azot amoniacal.Davidescu. combinate cu `ngr\[\mintele organice. enzime).plante care reac]ioneaz\ potrivit: orzul. Eficien]a `ngr\[\mintelor cu azot. sfecla de mas\. salata. pe acela[i sol. sub form\ de `ngr\[\minte. porumbul. p\rul. varza. introdus\ `n sol. grâul. Pentru culturile legumicole cu perioad\ mai lung\ de vegeta]ie. tutunul. precum [i `n substan]ele hot\râtoare proceselor vitale (fosfatide. inul. 1963) : . respectiv cu fenofazele de dezvoltare a plantelor. Astfel pepenii.plante care reac]ioneaz\ bine : sfecla pentru zah\r.

sunt compu[ii organici cu fosfor cei mai importan]i. fosfatidele. AMP) [i anume. Acizii nucleici. participând la pornirea `n vegeta]ie a tinerelor plante. tulpini. 12% calciu [i 1. are loc un proces de transfer de fosfor anorganic. Caren]a fosforului `n nutri]ia plantelor stânjene[te cre[terea normal\ a acestora iar fructificarea poate s\ nu aib\ loc. fiind considera]i suportul vie]ii. sunt universal r\pândi]i `n materia vie. ~n primele faze de vegeta]ie stimuleaz\ dezvoltarea sistemului radicular. Prezen]a fosforului anorganic `n frunze.02%.5-1. Compu[ii anorganici. Acizii adenozindifosforic [i adenozintrifosforic. Fosfatidele se acumuleaz\ `ndeosebi `n embrionul semin]elor. colamina). sub form\ de acid fosforic. transmi]ând-o apoi. acizii nucleici. sunt esterii fosforici ai acidului adenilic (acid adenozinmonofosforic. Fosforul influen]eaz\ `n mod favorabil procesul de fructificare la cereale. palmitic) [i acid fosforic. De asemenea `n cazul insuficien]ei fosforului asimilabil `n sol. Esterii fosforici. Principalii compu[i organici ai fosforului sunt: fitina. respectiv acidul adenozintrifosforic (ATP). oleaginoasele fiind speciile cu cel mai ridicat con]inut `n fosfatide (1. l\stari. ei putând fi transfera]i de la un organ la altul.0% la soia). difer\ `n func]ie de specie: oleaginoasele con]in 2-3%. gramineele 0. cei mai frecvent `ntâlni]i sunt fosfa]ii alcalini de calciu [i magneziu. formate dintrun alcool (glicerol. c\dere [i boli. Simptomele caracteristice caren]ei `n fosfor se manifest\ prin oprirea din cre[tere a plantelor. rizomi. pomi. ci [i ca agen]i de fosforilare care. posed\ `nsu[irea unic\ de a `nmagazina energie liber\ ce rezult\ `n metabolismul plantelor. adenozindifosfat (ADP) [i adenozintrifosfat (ATP Acidul adenomizmonofosforic (AMP). leguminoasele 1. Fitina. ei participând la procesele vitale din plante.Compu[ii organici. sau prin reac]ii cu func]ii aminice. Cele mai cunoscute [i r\spândite fosfatide vegetale sunt: lecitina [i cefalina. Fosfatidele (fosfolipide). Acest proces de transfer. Scurteaz\ perioada de vegeta]ie [i gr\be[te maturare. constituie una din substan]ele de rezerv\. sunt cei mai importan]i. de la un organ la altul.5% magneziu. au un con]inut ridicat `n fosfor. inozitol. cu glucidele. poate cupla (condensa) una sau dou\ molecule de acid fosforic. Compu[ii anorganici ai fosforului.8-2. tulpini [i r\d\cini [i `n cantit\]i foarte mici sau deloc `n semin]e. Ea con]ine 22% fosfor. fiind prezent\ `n semin]e. când se formeaz\ fitina `n semin]e. amorseaz\ transformarea enzimatic\ ulterioar\ a acestora. care le imprim\ caracterul acid [i capacitatea de a forma s\ruri cu bazele. ei rezultând `n urma reac]iilor de esterificare a acidului fosforic. precum [i p\strarea legumelor [i fructelor. servind nu numai ca transportori de energie. prin grefarea de radical fosforil pe diferite substan]e. fitin\. legume. Cei mai importan]i esteri fosforici. Con]inutul semin]elor `n fitin\. formând adenozindifosforic (ADP). cele mai valoroase din produsele vegetale. Ace[tia se g\sesc `n toate celulele vii ale plantelor. frunzele r\mân mici. Acizii nucleici. Fosforul reduce cantitatea de ap\ necesar\ pentru producerea unei unit\]i de substan]\ uscat\. tuberculi [i rizomi. indic\ o bun\ aprovizionare a plantelor cu fosfor. fenomen `ntâlnit frecvent la plantele tinere. vi]\ de vie. de 8-14%. se r\sucesc [i apar pe ele pete sau stria]ii de culoare violet-ro[ietice. lucru pe care se bazeaz\ metodele expeditive de diagnoz\ foliar\. oleic. M\re[te rezisten]a la ger. mai ales `n frunze. acizi gra[i superiori (stearic. are loc mai ales `n timpul fructific\rii.0%. aminoalcool). reprezint\ substan]e de rezerv\ pentru plante. sunt esteri fosforici cu lipidele. lipidele [i protidele. o baz\ azotat\ (colina. precum [i acumularea zaharurilor `n fructe. ca urmare a acumul\rii de pigmen]i 71 . prin reac]ii controlate enzimatic. boga]i `n energie. tuberculi.

diminuând nutri]ia cu fosfor a plantelor. se g\sesc `n boabe [i frunze. Arbu[tii fructiferi au `n frunze [i fructe. pe m\sur\ ce plantele `nainteaz\ `n vegeta]ie. con]inutul ridicat de sescvioxizi liberi. Odat\ p\truns `n r\d\cin\. f\r\ consecin]e negative. afecteaz\ `n primul rând compu[ii minerali ai acestuia. O manifestare caracteristic\ a caren]ei `n fosfor la toate culturile de câmp. dintr-un motiv sau altul. Acest lucru se remarc\ mai ales la frunzele `n vârst\. `n mod direct v\t\m\ri care s\ se exteriorizeze prin simptome vizibile pe organele vegetative ale plantelor. cantitatea de fosfor preluat\ de plante este mic\. Caren]a `n fosfor. compu[ii anorganici. cartoful. absorb]ia crescând intens. fiind inclus `n compu[i organici dup\ circa 10 minute de la p\trunderea `n plant\.. Excesul de fosfor nu determin\. `n faza de `mp\iere-`nspicare.. este stocat `n ]esuturi atât sub form\ de s\ruri minerale. agri[ul [i m\rul. textura fin\. ]elina. Acumularea fosforului `n plante. fapt pentru care recunoa[terea lor. tomatele. reprezint\ `n medie 710%. Absorb]ia se face prin r\d\cinile active ale plantei. reprezint\ un test semnificativ al st\rii de aprovizionare. varza. gulia. monovalen]i H2PO4. ele prezentând r\d\cini pu]ine [i slab ramificate. se face activ. porumbul. Plantele absorb fosforul din sol sau din solu]ia nutritiv\. deoarece temperaturile sc\zute mic[oreaz\ mobilitatea anionilor fosforici ca urmare a cre[terii for]elor de re]inere la complexul adsorbtiv.antocianici. . care `n mod curent se `ndep\rteaz\ la graminee prin m\cinare [i cernere. un 72 Solurile pe care excesul de fosfor `n sol poate avea consecin]e negative asupra dezvolt\rii plantelor con]in peste 80 ppm P-AL. Deplasarea fosforului spre organele aeriene ale plantelor se face prin xilem. se observ\ mai ales `n prim\verile reci [i uscate. La speciile pomicole. consumul maxim `nregistrându-se la cerealele p\ioase. fiind mai intens\ la un pH acid [i sc\zând lent c\tre domeniul alcalin al reac]iei solului. Absorb]ia fosforului de c\tre r\d\cinile plantelor. se afl\ `n frunze. tasarea [i gleizarea solului. Caren]a `n fosfor se manifest\ pe solurile care con]in mai pu]in de 35 ppm P-AL. Cele mai ridicate con]inuturi de fosfor. La `nceputul perioadei de vegeta]ie. fosforul particip\ imediat la procesele metabolice. Simptomele vizuale ale caren]ei `n fosfor interfereaz\ uneori cu caren]a `n alte elemente. cea mai mare cantitate de fosfor. fapt ce atrage o dezvoltare vegetativ\ slab\ a plantelor. aproximativ 80% din fosforul absorbit. Ca urmare plantele se smulg u[or.sau bivalen]i HPO42. Insuficien]a `n fosfor. Una din cauze ce determin\ acest lucru este faptul c\ fosforul care. fiind strâns legat\ de respira]ia r\d\cinilor [i procesele de metabolism. Consecin]ele negative indirecte asupra st\rii de vegeta]ie a excesului de fosfor se manifest\ prin scurtarea perioadei de vegeta]ie. apoi `n ramurile de rod. Dintre plantele cultivate cele mai sensibile la caren]a `n fosfor sunt: sfecla pentru zah\r. `n prima parte a perioadei de vegeta]ie. datorit\ parcurgerii mai rapide a fenofazelor din ciclul ontogenetic al plantelor. trebuie f\cut\ cu mult\ aten]ie. reprezint\ factori care reduc desorb]ia [i difuzia ionilor de fosfat `n sol. este dezvoltarea slab\ a sistemului radicular cu lipsa r\d\cinilor coronariene. sub ac]iunea moleculelor transportoare de ioni (c\r\u[ilor). cât [i de compu[i organo-fosforici ca fitina. Reac]ia acid\ [i alcalin\. ca t\râ]e. ridichea. Din totalul fosforului din bob. nu particip\ momentan `n procesul de metabolism. cantitatea cea mai mare g\sindu-se `n stratul aleuronic [i pericarp. ~n al doilea rând sunt afecta]i compu[ii organici cu fosfor [i `n special fosfolipidele. sub form\ de ioni ai acidului ortofosforic (H3PO4). fapt pentru care determinarea lor.

Ca10(PO4)6(OH)2. diorit. Apatitele se g\sesc r\spândite `n toate rocile magmatice (bazalt. secundari [i ter]iari de calciu [i magneziu. deoarece el migreaz\ toamna din frunze. de unde este folosit `n anul urm\tor. vârsta solului.56% P2O5 (Landergen. Mg(H2PO4)2. Se consider\ c\ anual. Mg3(PO4)2. Fosforul este reutilizat de c\tre pomi. fapt pentru care con]inutul variaz\ `n func]ie de natura rocii de solificare. ~n urma proceselor de alterare au rezultat fosfa]ii primari. pe seama c\rora au evoluat solurile. Compu[ii anorganici provin. de tipul taranakitelor (K. Fosforul intr\ `n alc\tuirea a numeroase minerale.3. granit) care con]in `ntre 0. Ca(H2PO4)2. MgHPO4. Ca10[(PO4)5CO3OH]F2.2. care se depun `n timp sub form\ de z\c\minte naturale de apatit\. Fe(OH)2•H2PO4 (strengita). Fosforul provine `n sol din rocile de solificare. Al. fosforul se afl\ `n cantit\]i mai mici decât azotul. fosforul este foarte abundent. `n timp ce `n solurile acide. fluorapatita.05-0. cele mai r\spândite apar]inând familiei apatitelor: hidroxilapatita. francolita. NH4)3Al5H6(PO4)8•l8 H2O. factorii pedogenetici. ~n sol. Ca3(PO4)2. decât pomii fructiferi. ~n solurile cu reac]ie neutr\ [i alcalin\. `n general din mineralele fosfatice primare (apatita). 5.13 [i 0. fosfa]ii de fier. variaz\ `ntre 1-6 t/ha. circa 250 miliarde tone P2O5 (D. 1981). CaHPO4.3. 1954). ace[tia aflându-se `n faza solid\ [i solu]ia solului. ~n urma procesului de dezagregare [i alterare a rocilor magmatice. Con]inutul total de fosfor din orizontul superior al solurilor din ]ara noastr\.12% (Clarke [i Washington. comparativ cu cele formate pe roci nisipoase (0. echivalente cu circa 34 milioane tone.con]inut mai ridicat `n fosfor. ~n general solurile formate pe roci cu textur\ argiloas\. fosforul din apatite se redistribuie `n rocile sedimentare [i `n hidrosfer\. Ace[ti fosfa]i s-au acumulat `n frac]iunile fine ale solului. Ca10(PO4)6F2. sienit. boate `n carbona]i.15% P).08-0. Fosforul se `napoiaz\ `n solul arabil `n mai mic\ m\sur\ decât azotul. ~n hidrosfer\. fiind situat pe locul 13 `n cadrul elementelor chimice. Al(OH)2•H2PO4 (variscita). etc. `n principal prin `ngr\[\mintele organice aplicate. mod de folosint\.01-0. Formele fosforului `n sol ~n sol. care au concentrat fosforul `n compu[i organici [i aplic\rii `ngr\[\mintelor. ei reprezentând 5070% din fosforul total existent `n sol.3. cantit\]i mari de fosfa]i. el descrescând de la solurile b\lane [i cernoziomuri spre luvisolurile albice. 1924) ceea ce reprezint\ 1015 tone P2O5. `n ramuri. con]inutul `n fosfor total este `n medie de 0. Prezen]a fosforului `n natur\ ~n litosfer\. predomin\ fosfa]ii de calciu [i magneziu.Davidescu. apa râurilor transport\ `n m\ri [i oceane. fosforul se afl\ legat 73 .05% P). 5. ca urmare a proceselor de bioacumulare. con]in mai mult fosfor (0. fosforul se g\se[te sub form\ de compu[i anorganici [i organici. fosfa]i de aluminiu. precum [i fosfa]i complec[i de K. etc. NH4. `ntâlnite `n rocile magmatice [i sedimentare. Pe profil con]inutul cel mai ridicat `n fosfor se g\se[te `n orizontul superior.

fapt pentru care `n solu]ia solului. fiind pu]in solubili `n ap\. ~n ace[ti compu[i fosforul se afl\ sub form\ de esteri ai acidului fosforic. Pentru nutri]ia plantelor. iar `n cele cu reac]ie alcalin\. 5.de fier [i aluminiu. Re]inerea direct\ la suprafa]a mineralelor argiloase. accesibilitatea fosforului pentru plante scade treptat pe m\sur\ ce cre[te valoarea pH-ului. HPO42-. de care se leag\ anionii fosforici. provin din resturile vegetale [i animale. pH > 8. poate avea loc direct la suprafa]a particulelor de argil\. ace[tia g\sindu-se `n echilibru dinamic cu fosfa]ii din solu]ia solului. Compu[ii organici ai fosforului din sol se degradeaz\ mai u[or decât cei minerali. ~n solurile acide predomin\ ionii monovalen]i. poate avea loc `n forme : u[or schimbabile [i `n forme greu schimbabile. prin procese de schimb. Re]inerea [i fixarea fosfa]ilor `n sol ~n raport de gradul de solubilitate [i accesibilitate pentru plante. Majoritatea fosfa]ilor din sol. `n general se re]ine o cantitate mic\ de fosfor. sau prin intermediul unui cation polivalent. Compu[ii organici ai fosforului. bivalen]i HPO42-. Forma u[or schimbabil\. variabil `n func]ie de reac]ie [i concentra]ie. un rol deosebit avându-l cationii de calciu. con]inutul `n fosfor este foarte sc\zut. (argil\)OH + H2PO4. formând fosfa]i monocalcici la suprafa]a particulei.+ OHPe aceast\ cale. Re]inerea prin intermediul cationilor polivalen]i. Anionul monovalent H2PO4.4.---------> (argil\)H2PO4. astfel `ncât fosforul organic devine mai repede accesibil plantelor. a) Re]inerea fosfa]ilor `n sol prin fenomene de adsorb]ie. sunt reprezenta]i prin compu[i greu solubili `n ap\. Aceste s\ruri prin disociere. ionul fosfat fiind re]inut. Fosforul din solu]ia solului. re]inerea anionului fosforic are loc cu intensitate mai mare. o importan]\ deosebit\ o au s\rurile acidului ortofosforic. H2PO4-. re]inu]i la particula coloidal\. include fosfa]ii adsorbi]i reversibil de faza solid\ `n mediu acid. predomin\ ionii bivalen]i. Accesibilitatea pentru plante a acestor anioni este diferit\ ca urmare a coeficientului lor de activitate (pK). reprezint\ forma cea mai accesibil\. se pot grupa `n dou\ categorii: a) fosfa]i re]inu]i prin fenomene de adsorb]ie (procese fizice) la suprafa]a particulelor coloidale [i b) fosfa]i fixa]i `n sol prin procese fizico-chimice. [i trivalen]i PO43-. Fosfa]ii anorganici se caracterizeaz\ printr-o mare stabilitate. raportul C:N:P.3. este o consecin]\ a existen]ei sarcinilor electrice libere. Atunci când complexul adsorbtiv este saturat `n baze. Ace[ti compu[i se g\sesc `n cea mai mare parte `n humus. . Se desprinde concluzia c\. urmat de anionul bivalent. Mineralele din grupa 74 Propor]ia de participare a fosforului `n alc\tuirea humusului este mic\ comparativ cu carbonul [i azotul. Re]inerea fosfa]ilor `n forme u[or schimbabile. din plasma [i produ[ii de metabolism ai microorganimelor. fosfa]ii din faza solid\ a solului. comparativ cu al]i ioni. pe care o alimenteaz\ atunci când concentra]ia ei scade. fiind de 100:10:1. dau na[tere la anioni fosfa]i monovalen]i. datorit\ consumului de fosfor de c\tre plante. `n materia organic\ nedescompus\ sau `n curs de descompunere. Din aceast\ cauz\ fosforul care rezult\ din mineralizarea humusului prezint\ o importan]\ redus\ pentru nutri]ia plantelor. prezint\ o importan]\ mai mare.

Acest fenomen se manifest\ cu intensitate `n cazul fertiliz\rii cu fosfor a solurilor acide. descre[te pe m\sur\ ce fosfatul de calciu nou format este mai bazic.montmorillonitului. de 160 ori mai mare.disociaz\ greu. . 5. Re]inerea fosfa]ilor prin adsorb]ie `n forme greu schimbabile.> 2Ca10(PO4)6(OH)2 + 3H3PO4 hidroxilapatita ~n aceast\ succesiune solubilitatea compu[ilor rezulta]i. Reprezint\ procesul de transformare a fosfa]ilor solubili `n fosfa]i insolubili. sau de la suprafa]a particulelor coloidale. magneziu. aluminiu [i fier. prima. Ca urmare a acestor procese. Procesul de insolubilizare a fosfa]ilor `n sol poate avea loc prin urm\toarele trei c\i: . . Factorii care influen]eaz\ accesibilitatea fosforului `n sol 75 . termenii finali de evolu]ie sunt fosfa]ii anhidri de fier (FePO4) [i aluminiu (AlPO4).5. 4CaHPO4 -----> Ca4H(PO4)3 + H3PO4 ~n continuare evolu]ia duce la formarea compu[ilor de tipul hidroxilapatit\ sau fluorapatit\. greu accesibili plantelor.prin fixare biologic\ (temporar\). saturate `n calciu.prin blocarea ionilor fosforici `n spa]iile libere ale re]elelor cristaline a mineralelor argiloase.par]ial accesibil plantelor. ~n acest sens se remarc\ c\ Fe(OH)3 are o capacitate de fixare de 30 ori mai mare decât caolinul. dup\ urm\toarele reac]ii: OH \ [Fe(OH)3]n + nH2PO4 --------> Fe-PO4H2 + nOH/ OH n OH [Al(OH)3]n + nH2PO4.prin precipitare chimic\ sub ac]iunea ionilor de calciu. pot re]ine de circa 10 ori mai mult fosfor `n forme schimbabile comparativ cu mineralele caolinitice. din care fosforul este greu accesibil plantelor.3. b) Fixarea fosfa]ilor `n sol.-------> \ Al-PO4H2 / + nOH- OH n ~n urma acestor reac]ii se formeaz\ compu[i feri-fosforici [i aluminofosforici. Precipitarea chimic\. Dintre aceste c\i. se desf\[oar\ cu intensitate mare cu cât suprafa]a specific\ a coloizilor solului este mai mare. Când reac]iile au loc cu fierul [i aluminiu. evolueaz\ c\tre fosfat octocalcic – Ca4H(PO4)3 . iar Al(OH)3. 5Ca4H(PO4)3 + 4H2O ------. cu cât mediul este mai acid. fosfa]ii re]inu]i prin adsorb]ie au mai `ntâi o structur\ amorf\. are loc `n sol la suprafat\ hidroxizilor de fier [i aluminiu. `n care fosforul devine foarte greu accesibil plantelor. ce evolueaz\ treptat c\tre una cristalin\. cu foarte mare stabilitate din care fosforul este greu accesibil plantelor. fixarea prin "precipitarea chimic\" este cea mai important\. se formeaz\ mai `ntâi fosfatul secundar de calciu (CaHPO4) care este solubil `n solven]i conven]ionali [i accesibil plantelor. din care anionul H2PO4. Ca(H2PO4)2 ------> CaHPO4 + H3PO4 Fosfatul secundar de calciu. Când precipitarea are loc sub influen]a calciului din solu]ia solului.

acizii humici. structur\ mineralogic\ [i origine geologic\. prin condi]iile de anaerobioz\ ce se creeaz\ `n sol.6. `n cursul prim\verilor reci. citric. influen]eaz\ pozitiv mobilitatea fosfa]ilor din sol [ii protejeaz\ fa]\ de fenomenele de fixare. Maroc. malic. Pe m\sur\ ce umiditatea se apropie de capacitatea de câmp. Descoperite pentru prima dat\ `n Spania (1808). Temperaturile sc\zute. oxizii [i hidroxizii de fier [i aluminiu. mobilizarea [i men]inerea fosfa]ilor `n faza lichid\. z\c\mintele de fosfa]i naturali se `mpart `n dou\ mari grupe `n func]ie de predominan]a mineralelor [i anume: apatite [i fosforite. protejându-i astfel de insolubilizare. ~n solurile acide. contribuie la o mobilitate mai mare a fosforului `n solurile f\r\ carbona]i. influen]eaz\ mobilitatea [i accesibilitatea fosforului din sol. ca urmare a reducerii poten]ialului redox. tartric. Astfel de procese au loc `n solurile cu pHul mai mare de 7. Pe m\sur\ ce temperatura cre[te. Z\c\minte naturale de roci fosfatice Industria `ngr\[\mintelor cu fosfor folose[te ca materii prime. Materia organic\. Vietnam. Cele mai mari z\c\minte de roci fosfatice din lume se g\sesc `n Rusia. are loc o reducere a concentra]iei fosforului `n solu]ia solului [i fixarea `n forme greu solubile a fosforului din `ngr\[\mintele aplicate. Reac]ia solului. formând complec[i stabili de Fe [i Al.Solubilitatea fosfa]ilor din sol [i refacerea concentra]iei de anioni fosfatici ai solu]iei solului. umiditate. Reac]ia cea mai favorabil\ pentru solubilizarea. de origine magmatic\. pH = 5. z\c\minte de roci fosfatice. Cre[terea temperaturii de la 5 la 35oC. starea de structurare a solului. care leag\ ionii fosforici sub forma unor compu[i complec[i humofosforici de tipul R-COO-Ca-O-PO3H2 protejându-i astfel de insolubilizare. ele au fost ulterior semnalate [i `n alte zone ale Terrei. Tunis. este cea din domeniul slab acid\. Materia organic\ `mbun\t\]e[te valorificarea `ngr\[\mintelor cu fosfor pe toate tipurile de sol [i-n mod deosebit pe cele s\race `n humus (erodisoluri. Este componentul cel mai important dintr-o serie de z\c\minte fosfatice primare. eliberând anionii fosforici re]inu]i `n forme greu accesibile. este factorul cel mai important de care depinde accesibilitatea fosforului din sol. etc). temperatur\. accentueaz\ caren]a `n fosfor la plantele tinere. Umiditatea excesiv\ mic[oreaz\ solubilitatea fosfa]ilor. 5. luvisoluri. ~n domeniul neutru [i alcalin ca [i `n cel moderat [i puternic acid. care au `nsu[iri chelatice. se m\re[te concentra]ia solu]iei solului `n ioni fosfat. acoper\ cu pelicul\.. dar scade concentra]ia ca urmare a efectului de dilu]ie. influen]eaz\ mult mobilitatea [i accesibilitatea ionilor fosfat din sol. Se estimeaz\ c\ totalul acestor z\c\minte. Aceasta deoarece acizii huminici. cantitatea de fosfor solubilizat\ cre[te. pentru plante. Apatita. huma]i de calciu. 76 .A. con]inut `n materie organic\. Prin descompunerea materiei organice.2. etc. sedimentar\ sau hidrotermal\. Cristalizeaz\ `n sistemul hexagonal [i are o structur\ mineralogic\ complex\. S. se ridic\ la 85000 milioane tone P2O5. sunt influen]ate de: reac]ia solului.8-6. Temperatura. formeaz\ cu ionii de calciu. ca urmare a cre[terii vitezei de desorb]ie a anionilor fosforici din faza solid\ a solului. `n condi]iile unui regim hidric normal. Umiditatea solului. Dup\ genez\. astfel c\ ace[tia nu mai intr\ `n contact cu ionii fosforici. rezult\ o serie de acizi organici: oxalic.U.3.

Formula empiric\ este Ca10(PO4)6F2, unde fluorul poat fi `nlocuit izomorf cu Cl-, OH-, CO32-. Se cunosc cinci variet\]i principale de apatit\: fluorapatita – Ca10(PO4)6F2 (42,23% P2O5), clorapatita – Ca10(PO4)6Cl2 (40,91% P2O5), hidroxilapatita – Ca10(PO4)6(OH)2 (42,40% P2O5), carbonatapatita – Ca10(PO4)6CO3 (37,97% P2O5) [i francolita – Ca10[(PO4)5CO3OH] F2 (37,14% P2O5). Z\c\mintele cele mai mari de apatit\ se g\sesc `n Rusia (peninsula Kola), Finlanda, Suedia, Spania [i Africa de Sud. Extragerea apatitei se face din cariere deschise, când depozitele sunt la suprafa]\ sau prin lucr\ri `n subteran. Roca având impurit\]i ,acestea se `ndep\rteaz\ `n procesul de prelucrare prin flota]ie .Se ob]ine `n felul acesta concentratul de apatit\, care are un con]inut mediu de 39-40% P2O5, 5-6% CaCl2 [i CaF2, 50-52% CaO, 1% Fe2O3, 1% Al2O3. Concentratul de apatit\, serve[te ca materie prim\ pentru fabricarea acidului fosforic, a `ngr\[\mintelor cu fosfor [i `n special a superfosfatului. Fosforitele, sunt roci sedimentare de precipita]ie, formate `n ter]iar, cambrian, precambrian, constituite `n cea mai mare parte din hidroxilapatit\ [i carbonatapatit\. Pe lâng\ ace[ti compu[i cu fosfor, fosforitele con]in o serie de ingrediente, nisip, argil\, sescvioxizi (Fe2O3; Al2O3), carbonat de calciu, etc. ~n func]ie de aceste ingrediente, fosforitele se clasific\ `n fosforite argiloase cu 25-29,5% P2O5, fosforite glauconitice cu 18-20% P2O5 [i fosforite silicoase cu 12-14% P2O5. Z\c\mintele cele mai mari de fosforite se g\sesc `n Rusia, S.U.A. [i Maroc. 5.3.7. Clasificarea `ngr\[\mintelor cu fosfor ~ngr\[\mintele chimice cu fosfor, pot fi clasificate din mai multe puncte de vedere: chimic, tehnologic, agrochimic. Din punct de vedere agronomic, intereseaz\ clasificarea agrochimic\, care ]ine seama de gradul de solubilitate [i accesibilitate al fosforului pentru plante. Pe baza acestor `nsu[iri, `ngr\[\mintele chimice cu fosfor se clasific\ `n trei grupe: - `ngr\[\minte cu fosfor u[or solubile `n ap\ [i cu accesibilitate mare pentru plante; - `ngr\[\minte cu fosfor solubile `n solven]i conven]ionali, accesibile plantelor; -`ngr\[\minte cu fosfor, par]ial solubile `n solven]i conven]ionali, greu accesibile plantelor. 5.3.8. ~ngr\[\minte cu fosfor u[or solubile `n ap\ Sunt `ngr\[\mintele cu fosfor cel mai mult folosite `n agricultur\, cunoscute [i sub numele de superfosfa]i 5.3.8.1. Superfosfatul simplu. Este primul `ngr\[\mânt cu fosfor, ob]inut industrial `n 1843, `n Anglia. Din punct de vedere chimic, este un amestec de fosfat monocalcic Ca(H2PO4)2•H2O [i gips, CaSO4, `nso]it de cantit\]i foarte mici de acid fosforic liber. Gipsul este componenta insolubil\ [i reprezint\ 40-55% din masa superfosfatului, fiind considerat un balast. Ob]inere. Materiile prime folosite pentru ob]inerea superfosfatului simplu sunt: roca fosfatic\ [i acidul sulfuric (65-75%). Principiul ob]inerii superfosfatului simplu, const\ `n tratarea rocilor fosfatice (apatite, fosforite) cu acid sulfuric de concentra]ie 65-75%, `ntr-un astfel de raport, `ncât s\ se ob]in\
77

dominant, fosfatul primar de calciu, Ca(H2PO4)2. Reac]ia de descompunere a rocii fosfatice, la tratarea cu acid sulfuric are loc `n dou\ etape: I. Ca10(PO4)6F2 + 10 H2PO4 --------> 6 H3PO4 + 10 CaSO4 + 2HF
fluorapatita

Se formeaz\ `n prima etap\ acid ortofosforic, sulfat de calciu [i acid fluorhidric. Sulfatul de calciu, care reprezint\ 40-45% din masa superfosfatului, datorit\ solubilit\]ii lui reduse `n H3PO4 se depune [i cu timpul, cristalizeaz\, legând dou\ molecule de ap\ (gips). ~n a doua etap\, acidul ortofosforic format `n prima etap\, intr\ `n reac]ie cu fluorapatita r\mas\ nedescompus\, [i formeaz\ fosfat primar de calciu, hidratat. II. Ca10(PO4)6F2 + 14 H3PO4 + 10 H2O ------->1O Ca(H2PO4)2• H2O + 2HF Fosfatul primar de calciu se formeaz\ treptat. Des\vâr[irea procesului de descompunere a rocii fosfatice se face lent, timp de 10-30 zile `n camere speciale la temperatura de 30oC [i poart\ numele de maturizarea superfosfatului. Dup\ maturizare superfosfatul mai con]ine 4-5,5% P2O5 sub form\ de acid fosforic liber. ~n scopul evit\rii ac]iunii corozive, se neutralizeaz\ aciditatea liber\ cu amoniac, sau prin adaos de substan]e cu caracter bazic (carbonat de calciu, dolomit, fosforite etc Odat\ cu neutralizarea acidit\]ii libere, se procedeaz\ [i la granularea superfosfatului `n instala]ii speciale. Prin granulare se evit\ aglomerarea superfosfatului `n timpul p\str\rii, administrarea pe teren se face mai uniform, viteza de imobilizare a fosforului `n sol se reduce. Se consider\ c\, coeficientul de utilizare a fosforului din `ngr\[\mântul garnulat, este de 2-3 ori mai mare, comparativ cu forma pulverulent\. Propriet\]i. Superfosfatul se prezint\ ca o pulbere de culoare cenu[ie `nchis\ (fosforite) sau cenu[ie deschis\ (apatite) sau sub form\ de granule. Are un miros caracteristic, [i este unsuros, când con]ine resturi de acizi H2SO4 sau H3PO4; când acizii sunt bine neutraliza]i, nu are miros. Superfosfatul simplu se livreaz\ sub dou\ tipuri: pulbere [i granulat. Fiecare tip se produce `n dou\ calit\]i, `n raport de con]inutul `n P2O5. Fosforul pe care `l con]ine superfosfatul este `n cea mai mare parte solubil `n ap\, solubilitatea superfosfatului fiind de 39,1 g/l la 25oC [i de 62,3 g/l la 50,7oC. Superfosfatul, are o reac]ie acid\, atunci când acesta se determin\ `n laborator, `ns\ `n câmp din punct de vedere al reac]iei fiziologice se comport\ ca un `ngr\[\mânt cu reac]ie neutr\. Densitatea `n vrac este de 1250-1400 kg/m3 pentru produsul pulverulent [i de 1000-1050 kg/m3 pentru cel granulat. Capacitatea de retrogradare este `nsu[irea nedorit\ a superfosfatului. Acesta const\ `n trecerea unei p\r]i de P2O5 asimilabil `n P2O5 neasimilabil. Procesul de retrogradare poate avea loc [i `n cazul transportului [i depozit\rii, dac\ produsul con]ine mai mult de 3%, oxizi de fier [i aluminiu. Ace[tia, reac]ioneaz\ cu H3PO4 liber, sau chiar cu fosfatul primar de calciu, formând fosfa]ii insolubili, dup\ reac]iile: Fe2O3 + 2 H3PO4 -----→ 2 FePO4 + 3 H2O
insolubil

3 Fe2O3 + 6 Ca(H2PO4)2 ----→ 6 FePO4 + 6 CaHPO4 + 9 H2O Desf\[urarea acestor reac]ii nedorite, oblig\ la limitarea con]inutului `n oxizi de fier [i aluminiu din materia prim\ fosfatic\. Transform\rile superfosfatului `n sol. ~n sol superfosfatul sufer\ o serie de transform\ri, a c\ror intensitate depinde de tipul de sol [i de regimul de umiditate. ~n granula de superfosfat `ncorporat\ `n sol, p\trunde apa, mai `ntâi sub form\ de vapori, care solubilizeaz\ [i transform\ par]ial fosfatul
78

primar de calciu, `n fosfat secundar [i acid ortofosforic, solu]ia solului din jurul granulei devenind foarte puternic acid\, cu un pH `n jur de 1,4: Ca(H2PO4)2•H2O + H2O -----→ CaHPO4•2H2O + H3PO4 Fosfatul secundar de calciu rezultat, r\mâne sub form\ rezidual\ pe locul unde se afl\ granula, iar acidul ortofosforic, difuzeaz\ `n solul din jur, ac]ionând asupra componentelor acestuia, `n primul rând asupra oxizilor de Fe, Al, Mn [i a cationilor din solu]ia solului sau afla]i `n stare adsorbit\ la complexul coloidal. ~n urma reac]iei H3PO4, cu ace[ti componen]i se formeaz\ fosfa]i simpli de Fe, Al, Ca, Mg, precum [i fosfa]i complec[i de tipul taranakitelor, (K, NH4)3Al5H6(PO4)8•18 H2O. Fosfa]ii simpli de fier [i aluminiu, calciu, magneziu, la `nceput sunt forme coloidale, cu structur\ amorf\, din care fosforul este accesibil plantelor. Viteza de cristalizare a fosfatului de aluminiu este mai mic\, comparativ cu a fosfatului de fier, el r\mânând mai mult\ vreme accesibil plantelor. Fosfa]ii de fier [i aluminiu hidrata]i, evolueaz\ mai departe `n timp, c\tre fosfa]i anhidri (FePO4, AlPO4), din care fosforul este greu accesibil plantelor. Fosfa]ii complec[i de tipul taranakitelor, evolueaz\ `n decursul anilor, c\tre forme cu stabilitate chimic\ mare. ~n prezen]a Ca(OH)2, taranakitele evolueaz\ c\tre apatit\, fenomen `ntâlnit pe solurile cu reac]ie alcalin\, iar `n cazul solurilor acide, `n prezen]a Fe(OH)3 [i Al(OH)3, ace[ti fosfa]i complec[i, trec `n strengit\ [i variscit\. Fosfatul secundar de calciu, CaHPO4•2H2O, r\mas sub form\ rezidual\, `n urma solubiliz\rii granulei de superfosfat, evolueaz\ c\tre hidroxilapatit\, trecând mai `ntâi `n fosfat octocalcic [i fosfat tricalcic sau direct c\tre hidroxilapatit\. Toate aceste transform\ri ale fosfatului primar de calciu (superfosfatului) sunt influen]ate [i de activitatea biologic\ din sol. Compu[ii organici rezulta]i `n urma acestei activit\]i, intervin `n reac]iile fosfa]ilor prin fenomene de chelatilizare, transformând o parte din fosfa]ii greu solubili `n fosfa]ii accesibili plantelor. Superfosfatul este un `ngr\[\mânt universal, ce poate fi aplicat pe toate tipurile de sol [i la toate culturile. Se folose[te ca `ngr\[\mânt de baz\, sau aplicat la cuib [i pe rânduri odat\ cu sem\natul (plantatul). Cu cât solul are o capacitate mai mare de re]inere a fosforului, cu atât este mai recomandabil\ aplicarea local\ a superfosfatului. Pe solurile cu reac]ie acid\, eficien]a lui cre[te, dac\ se administreaz\ mai `ntâi amandamente calcaroase. Pe solurile cu reac]ie alcalin\, ca urmare a faptului c\ fosforul trece `n forme greu asimilabile, pentru a ob]ine o eficien]\ mai mare a superfosfatului, se recomand\ s\ se administreze doze mai mari, sau s\ se aplice `mpreun\ cu gunoiul de grajd. Datorit\ con]inutului lui sc\zut `n substan]\ activ\, `n prezent produc]ia de superfosfat simplu se afl\ `n sc\dere, `n favoarea superfosfatului concentrat. 5.3.8.2. Superfosfatul concentrat. Este cunoscut [i sub denumirea de "superfosfat dublu" sau "triplu", datorit\ con]inutului ridicat `n P2O5, ca urmare a absen]ei gipsului din masa lui. A fost ob]inut `n Anglia pentru prima dat\, `n 1872, folosit nu ca `ngr\[\mânt ci ca agent de limpezire a solu]iilor din industria zah\rului. Din punct de vedere chimic este un fosfat primar de calciu Ca(H2PO4)2•H2O, `nso]it de cantit\]i mici de fosfat secundar de calciu, CaHPO4•2H2O. Ob]inere. Superfosfatul concentrat se ob]ine prin tratarea fosfa]ilor naturali (apatita) m\cina]i, direct cu acid ortofosforic, concentra]ie 45-50%.
79

de culoare alb\ sau g\lbuie.8. 2. fosfa]i de fier [i aluminiu. ~ngr\[\minte cu fosfor solubile `n solven]i conven]ionali Acestea sunt `n prezent mai pu]in utilizate `n agricultur\. sulfat de calciu.5-3 minute. Se p\streaz\ bine [i se `mpr\[tie cu u[urin]\.Ca10(PO4)6F2 + 14 H3PO4 + 10 H2O ---→ 10 Ca(H2PO4)2•H2O + 2 HF Reac]ia se desf\[oar\ `n amestec\toare rotative. este direct determinat\ de efien]a economic\ a metodelor de ob]inere a acidului superfosforic.3. 13-18%. Din aceast\ grup\ fac parte: precipitatul.9.1. zgurele fosfatice.3. 4. fiind pu]in higroscopic. Produsul ob]inut con]ine 28-32% P2O5 total [i 2-3% aciditate liber\. fluorosilica]i. Cu ajutorul benzilor transportoare. sau prin tratarea superfosfatului cu acid fosforic. iar la 50 oC. clorur\ de calciu. Acest produs poate fi ob]inut prin tratarea rocilor fosfatice cu acid superfosforic. Este un `ngr\[\mânt cu fosfor.6 kg/t. 25 kg/t. la o temperatur\ de 180-280 oC. `n cantit\]i mai reduse con]inând [i fosfa]i de fier [i aluminiu. acid fosforic liber 2-3%. ~n sol sufer\ acelea[i transform\ri ca [i superfosfatul simplu. Superfosfatul `mbog\]it. produsul con]ine [i al]i componen]i: fosfat secundar de calciu (CaHPO4). Superfosfatul concentrat se prezint\ sub form\ de granule. Produsul este mai higroscopic decât superfosfatul obi[nuit. ap\ 2-5%. produsul ob]inut este trecut `n depozitele de maturizare. roc\ nereac]ionat\. 5. unde timp de 12-30 zile are loc des\vâr[irea procesului de descompunere [i cristalizare a fosfatului primar de calciu.3. Superfosfatul de `nalt\ concentra]ie. `n diferite propor]ii de acid sulfuric [i acid fosforic.2%. din care 92-95% este solubil `n ap\. Precipitatul (CaHPO4• 2H2O). se face `n vederea satisfacerii cererilor de `ngr\[\minte cu concentra]ii medii `n fosfor.9.8. 5. durata de contact dintre fosfa]i [i acid. `ntr-o atmosfer\ de vapori de ap\. fiind de 1. ~n afara componentului principal care este fosfatul primar de calciu (63-73%). 6. Ca(H2PO4)2. ~n acest ultim caz.3-3. Componentul principal este fosfatul primar de calciu anhidru.3.8%. metafosfatul de calciu. Ob]inerea acestui sortiment.4. Superfosfatul de `nalt\ concentra]ie con]ine 50-56% P2O5 total. dat fiind solubilitatea lor mai lent\ `n sol.621. ca bor. Se ob]ine prin descompunerea materiei prime fosfatice cu un amestec. uscarea [i granularea. P2O5 cuprins `ntre 38-50% (l2.8% P). termofosfa]ii. la 25oC se solubilizeaz\ 4%. etc. Propriet\]i. 5. ~n continuare se face neutralizarea acidit\]ii libere. Este solubil `n ap\. Ca `ngr\[\mânt se ob]ine prin neutralizarea acidului ortofosforic (2025%) cu hidroxid de calciu sau cu o suspensie `n ap\ de carbonat de calciu 80 . sub form\ de H 3BO3. 5-10%. superfosfatul concentrat se amestec\ cu acid fosforic. Odat\ cu granularea superfosfatului i se pot ad\uga [i unele microelemente. comparativ cu superfosfa]ii. 5. silice. ~n prezent producerea lui.3. dup\ care produsul se granuleaz\. Are un con]inut `n substan]\ activ\. constituit `n cea mai mare parte din fosfat secundar de calciu. sau molibden sub form\ de (NH4)2MoO4.

Termofosfa]ii. au loc reac]iile: 2H3PO4 + CaCO3 ------> Ca(H2PO4)2•H2O + CO2 Ca(H2PO4)2•H2O+ CaCO3 ------> 2CaHPO4 •2H2O + CO2 Fosfatul secundar de calciu format. trecând `n fosfat secundar de calciu. se folose[te aproape exclusiv la ob]inerea `ngr\[\mintelor complexe [i `n floricultur\. Pe solurile cu reac]ie acid\. motiv pentru care se p\streaz\ bine [i se `mpr\[tie u[or pe teren.3. Termofosfatii alcalini . a rocilor fosfatice. Are solubilitate redus\ `n ap\: 0. Precipitatul poate fi folosit ca `ngr\[\mânt pe toate tipurile de sol. Se poate prezenta [i sub form\ de granule `n diametru cuprins `ntre 0. prezentându-se ca o pulbere fin\. valoarea sa ca `ngr\[\mânt este asem\n\toare superfosfatului. cu aspect microcristalin. ~n sol termofosfa]ii alcalini.5% P).7 0C.9. > 1200 0C Ca10(PO4)6F2+4Na2CO3+2SiO4 ----------> 6CaNaPO4•2Ca2SiO4+2NaF+4CO2 termofosfat alcalin Dup\ r\cire produsul ob]inut se macin\. [i 0.23 g/l la 25 0C.2. dup\ care se usuc\ pân\ la 10% umiditate [i se ambaleaz\. Precipitaul se prezint\ sub forma unei pulberi albe. Are o reac]ie fiziologic\ bazic\. Propriet\]i. r\mâne o perioad\ mai lung\ de timp la dispozi]ia plantelor [i intr\ mai greu `n reac]ie cu hidroxizii de fier [i aluminiu care imobilizeaz\ fosfa]ii. Termofosfa]ii defluorura]i. Deoarece este un `ngr\[\mânt scump. intr\ `n reac]ie de schimb cu complexul adsorbtiv. Se administreaz\ de preferin]\ toamna. Ca `ngr\[\mânt con]ine `ntre 27 [i 40% P2O5 (11.60 g/l la 50. `nainte de efectuarea ar\turilor.5-2 mm. Silicatul de calciu Ca2SiO4 din componen]a termofosfatului. ob]inute prin prelucrarea termic\ a fosfa]ilor naturali. precipit\ [i se separ\ prin filtrare.7-17. ~n raport de substan]ele folosite ca adausuri `n procesul de prelucrare termic\ a rocilor fosfatice se ob]in: termofosfa]i alcalini. Utilizare. minimum 95% CaCO3). precipitatul este mai eficient decât superfosfatul. din care fosforul este accesibil plantelor. 6Ca3(PO4)2•Ca2SiO4. iar `n a doua etap\ rezult\ precipitatul. din care 14-18% solubil `n citrat de amoniu. cenu[ie ce are 26-29% P 2O5 total. magnezieni. Procesul are loc `n dou\ etape: `n prima etap\ se formeaz\ fosfatul primar de calciu. deoarece fiind mai greu solubil. P\trunderea ionului de sodiu `n complexul adsorbtiv. defluorura]i.6CaNaPO4•2Ca2SiO4. prin hidroliz\ lent\ trece `n hidroxid de calciu care contribuie la reducerea acidit\]ii solului. 2H3PO4 + Ca(OH)2 ------> Ca(H2PO4)2• H2O + H2O Ca(HPO4)•H2O + Ca(OH)2 -------> 2CaHPO4•2H2O + H2O ~n cazul când se folose[te o suspensie de carbonat de calciu. determin\ o sc\dere a acidit\]ii solului. fiind indicat a se aplica pe solurile cu reac]ie acid\. Nu este higroscopic. `n amestec cu diferite adausuri.(puritate. [i acid silicic ce intr\ `n reac]ie cu hidroxizii de Fe [i Al. 5. reducând posibilitatea de insolubilizare a fosforului din sol. Se ob]in prin tratarea termic\ (> 1200 0C). Pe solurile saturate cu baze. Se ob]in prin tratarea termic\ a rocilor fosfatice `n prezen]a vaporilor de ap\ [i a dioxidului de 81 . `n prezen]a carbona]ilor alcalini (Na 2CO3) [i a nisipului cuar]os. Sunt `ngr\[\minte cu fosfor. Este solubil `n citrat de amoniu [i acizi slabi.

Este pu]in solubil\ `n ap\. `nainte de efectuarea ar\turilor. din care 90-97% este solubil `n acid citric. este trecut\ `n fosfat tricalcic. din care 10-21% asimilabil. fiind din acest punct de vedere superioar\ superfosfatului. 38-55% CaO. cu formarea unei singure faze lichide. Termofosfa]ii. pe toate tipurile de sol [i `n special pe solurile acide. etc. 82 . Ca4P2O5 [i silicofosfatul de calciu. are loc substituirea fluorului din re]eaua cristalin\ cu gruparea OH-. Procesul ob]inerii termofosfa]ilor defluorura]i. care mic[oreaz\ aciditatea solului [i dioxid de siliciu. Ca3(PO4)2+Mg2SiO4. Zgura lui Thomas. Aceasta intr\ `n reac]ie cu CaO [i SiO2. Zgura lui Thomas d\ rezultate bune pe solurile acide. trecând `n anhidrid\ fosforic\. Con]in 20-32% P2O5 total. solubil `n acid citric. hidroxid de calciu. Se fabric\ prin tratarea termic\ a unui amestec format din minereu fosfatic [i silica]i de magneziu `n special serpentin\ 3MgO•2SiO2•2H2O. La temperaturi ridicate de circa 1600 0C. din c\r\mizi de dolomit\ [i adaus de CaO. ca urmare a reac]iei ei bazice.3. recomandat a fi utilizat pe solurile puternic acide. Acest proces. [i formarea hidroxilapatitei. fosfatul tetracalcic. Termofosfa]ii magnezieni. pentru a putea fi utilizat ca `ngr\[\mânt. fosforul este oxidat. Se prezint\ sub form\ de granule sticloase. transparente cu propriet\]i bune de curgere. `n special pe podzolurile f\r\ magneziu. hidrolizeaz\ lent. se caracterizeaz\ `n general printr-un con]inut de fosfor asimilabil superior superfosfatului simplu. Ca4P2O9 [i un silicofosfat de calciu.5% MgO. 2. 5CaO•P2O5•SiO2. Utilizare. sunt nehigroscopice. Reac]ia fiziologic\ a zgurii folosit\ ca `ngr\[\mânt. 5CaO•P2O5 •SiO2. solubil\ `n acizi slabi [i citrat de amoniu. Se ob]in f\r\ consum de acizi. Sub form\ m\cinat\. [i apoi m\cinat\. Termofosfa]ii magnezieni con]in 19-21% P2O5. `n propor]ie de 15% `n masa topiturii. formând un fosfat tetracalcic. are loc `n dou\ faze: -`n prima faz\ prin tratarea hidrotermic\ a apatitei la 1400-1450 0C. P2O5. 2%. hidroxilapatita.siliciu.3. Consumul `ns\ ridicat de energie la fabricarea lor. putând fi folosi]i ca atare. r\cit\ la aer. cer condi]ii mai pu]in severe minereurilor fosfatice. când are loc substituirea izomorf\ a ionilor de fluor cu ioni oxidril. se recomand\ a se administra toamna. `n convertizoare cu c\ptu[eal\ bazic\. compozi]ia chimic\ fiind: 11-24% P2O5 total. componentele ei. se prezint\ ca o pulbere cenu[ienegricioas\. frâneaz\ dezvoltarea industriei acestor produse 5. care `mpreun\ cu alte impurit\]i se ridic\ la suprafa]a topiturii. Introdus\ `n sol. OH. produsul se macin\ fin. cu aspect cristalin. 2 Ca10(PO4)6(OH)2 + SiO2 -----------> 6Ca3(PO4)2 • Ca2SiO4 + 2H2O termofosfat defluorurat Dup\ r\cire brusc\. 8-15% Fe2O3. Ca4P2O9+P2O5•SiO2 •5CaO Se ob]ine ca produs secundar `n industria metalurgic\ care folose[te procedeul Thomas de ob]inere a fontei. Zgura lui Thomas. având o solubilitate redus\ [i ac]iune lent\. cantitatea de CaO ad\ugat\. formând zgura. Transform\rile `n sol. Ea este colectat\ `n cuve. este un proces fizic de topire. 2. este bazic\. trecând `n fosfat tricalcic cu structur\ amorf\ din care fosforul este accesibil plantelor. ortosilicat de calciu (termofosfat) [i ap\.5-11% SiO2.9. Principalele componente variaz\ `n func]ie de mineralele folosite. Este un `ngr\[\mânt nehigroscopic. 1400-1450 0C Ca10(PO4)6F2 + 2HOH -----------------> Ca10(PO4)6(OH)2 + 2HF fluorapatita hidroxilapatita -`n a doua faz\ la ad\ugarea SiO2. Propriet\]i.

1. Este considerat a fi un `ngr\[\mânt de perspectiv\. la 10001200 0C.. hidrolizeaz\ lent. con]inutul `n humus (H%) [i starea de asigurare cu fosfor mobil al solului (PAL). din care cauz\ nu se utilezeaz\ ca `ngr\[\mânt ci doar ca amendament pe solurile acide. direct ca `ngr\[\minte. fosforul este legat sub form\ de fosfat ter]iar de calciu Ca3(PO4)2. Egipt. insolubil\ `n ap\. Algeria.S. sub 1%. Peru. 5. zgurele ob]inute având un con]inut redus `n P2O5. se cerne [i apoi se adaug\ 5% CaCO3. pentru toate culturile. Metafosfatul de calciu. Anglia.10.3. se folose[te procedeul Martin de ob]inere a fontei. Fosfa]ii m\cina]i (f\ina de fosforite). trecând `n fosfat primar de calciu. Solubilitatea fosforului `n sol din fosfa]ii m\cina]i. care au un con]inut ridicat de fosfa]i amorfi. Metafosfatul de calciu [Ca(PO3)2]n . ~ngr\[\minte cu fosfor par]ial solubile `n solven]i conven]ionali Aceste `ngr\[\minte se ob]in prin perelucrarea mecanic\ a fosfa]ilor naturali sau pin prelucrarea chimic\ par]ial\. Fran]a.O. pentru a se evita aglomerarea particulelor `n timpul p\str\rii. Ca `ngr\[\mânt con]ine 60-65% P2O5. solubil `n acid citric.3. amorf\ sau cristalin\. Din aceast\ grup\ fac parte: fosfa]ii m\cina]i [i f\ina de oase. se manifest\ [i `n al doilea [i al treilea an.4. Este nehigroscopic [i neaglomerabil. Ca10(PO4)6 F2+7P2O5 + H2O ---------> 10Ca(PO3)2 + 2HF Produsul ob]inut este un lichid siropos care dup\ r\cire se transform\ `ntr-o mas\ sticloas\. ~n ]ara noastr\. carbonatapatit\ Ca10(PO4)6CO3. dup\ o prealabil\ m\cinare [i cernere. etc. Rusia. Rocile fosfatice pot fi utilizate `n anumite condi]ii de sol. hidroxilapatit\ Ca10(PO4)6(OH)2. 60-65% P2O5. 5. cu solubilitate ridicat\ `n solven]i conven]ionali. ~n acest scop se folosesc rocile fosfatice provenite din Maroc. ~n aceste roci. Ca(PO3)2 + 2HOH -----------> Ca(H2PO4)2•H2O Este recomandat a fi aplicat `n zone mai umede. gradul de satura]ie `n baze (V%).10. francolit\ Ca10[(PO4)5CO3OH]F2. Se administreaz\ toamna ca `ngr\[\mânt de baz\. Ah•H2•100 83 . apoi `n fosfat secundar de calciu. cu soluri bogate `n materie organic\. 275-300 0C nCa(H2PO4)2•H2O ----------------> [Ca(PO3)2]n + 3nH2O sau. depinde de: aciditatea hidrolitic\ (Ah).F. datorit\ con]inutului ridicat `n fosfor. sub denumirea de "fosforite".9. ~n sol. Se folose[te ca `ngr\[\mânt pe scar\ larg\ `n Germania. Propriet\]i. la temperaturi de 275-300 0C.Efectul ei remanent. 5. prin descompunerea minereului fosfatic cu pentaoxid de fosfor. se prezint\ ca o pulbere alb\. Ac]iunea acestor factori agrochimici este exprimat\ prin "indicile oportunit\]ii fosforit\rii solului" . Belgia. Se ob]ine prin deshidratarea fosfatului primar de calciu. Aceasta se macin\.I.3.

fosfat octocalcic).10. se ob]in prin descompunerea lor par]ial\ cu acid sulfuric. din care circa 20% este solubil `n citrat de amoniu. circa 2%.5 ori mai mari decât `ngr\[\mintele obi[nuite cu fosfor (superfosfatul).3.A. `n doze de 1. Fosforitele utilizate ca `ngr\[\mânt sunt de dou\ feluri: neactivate ob]inute prin simpla m\cinare a fosfa]ilor naturali cu 16-22% P2O5 s. Pe astfel de soluri hidroxilapatita din fosforite. Fosforitele activate. Serve[te `n prezent pentru fabricarea superfosfa]ilor [i ca supliment mineral `n hrana animalelor. numai pe solurile acide cu pH mai mic de 5. Ca10[(PO4)5CO3OH]F2 + H2SO4 -------> Ca(H2PO4)2 + CaHPO4 + francolit + Ca 4H(PO4)3+ CaSO4 + CaF2 ~n ]ara noastr\ s-au ob]inut dou\ sortimente de fosforite activate: fosforita granulat\ cu 20% P2O5 total din care 15.3. Fiind higroscopice se recomand\ a fi p\strate `n depozite uscate [i aplicate pe teren `n termen de 3 luni de la livrare. Nu se recomand\ a fi administrate pe solurile cu reac]ie neutr\ sau alcalin\. leguminoasele pentru boabe [i gramineele perene. [i fosforite activate. F\ina de oase. Fosforitele se utilizeaz\ cu rezultate bune. mu[tar. Fosforul din f\ina de oase este reprezentat prin Ca3(PO4)2 circa 80% [i Mg 3(PO4)2. hri[ca. Tipuri de fosforite. H + Ca10(PO4)6(OH)2 --------> C. când o parte din fosfa]ii insolubili din fosforite sunt trecu]i `n forme cu solubilitate mai mare (fosfat primar [i secundar de calciu. când valorile dep\[esc 32. 90% trecând prin sita cu ochiurile de 0.IOFS = ------------------V•10 0.a. Eficien]a folosirii `ngr\[\mintelor chimice cu fosfor 84 . Reac]ia are loc mai rapid.2.a.1-24.A. atunci când fosforita este fin m\cinat\.11.0. Se prezint\ sub forma unei pulberi de culoare alb murdar. H+ H+ Ca2+ H+ Ca2+ + C. aspr\ la pip\it [i foarte pu]in solubil\ `n ap\. cu 15-24% P2O5 s. 5. Rezult\ din calcinarea [i m\cinarea oaselor degresate [i degelatinate. 5. cânepa. Utilizare. Culturile care valorific\ cel mai bine fosforitele sunt: lupinul. motiv pentru care se recomand\ a fi aplicat\ pe solurile cu reac]ie acid\. odat\ cu efectuarea ar\turilor.15 mm. mic\ la valori ale IOFS cuprinse `ntre 8. 2%. numai pe solurile cu IOFS > 2-3.5% solubil `n ap\ [i fosforita negranulat\ cu 24% P2O5 total din care numai 6% este solubil `n ap\. `n prezen]a ionilor de hidrogen.0 [i foarte mare. de unde fosforul este mai u[or accesibil plantelor.1-32. Se administreaz\ toamna. Ca2+ + 6CaHPO4 + 2H2O H+ Ca2+ + H H+ H+ Probabilitatea ca fosforitele neactivate de calitate bun\ s\ fie eficiente este: foarte mic\ atunci când IOFS < 8. Con]ine 15-34% P2O5 total. apreciabil\ atunci când IOFS este cuprins `ntre 24. trece `n fosfat secundar de calciu. fosforitele pot fi aplicate direct ca `ngr\[\mânt.1-16. Are o reac]ie fiziologic\ bazic\. mijlocie la valori de 16.0.0245xP-AL ~n func]ie de acest indice.

ca urmare a transform\rilor relativ rapide pe care le sufer\ `ngr\[\mintele `n sol. . Din aceast\ cauz\ ele reac]ioneaz\ mai puternic la aplicarea `ngr\[\mintelor cu fosfor. Eficien]a `n raport cu solul. Unele specii de plante ca maz\rea. Eficien]a `n raport cu planta. cartoful. fasolea. varza de toamn\. sunt cele mai eficiente. având o capacitate mai mare de re]inere a fosforului. Speciile cu sistem radicular profund (vi]\ de vie. spanacul. Astfel un kilogram de fosfor `ngr\[\mânt s. plantele se pot clasifica astfel: . ~n solurile acide. `n urma reac]iilor de schimb 85 . `nfluen]eaz\ eficacitatea `ngr\[\mintelor cu fosfor. mai eficiente sunt `ngr\[\mintele cu fosfor u[or solubile `n ap\. vi]a de vie. -administrarea `ngr\[\mintelor cu fosfor `n benzi. etc.plante cu cerin]e reduse: secara. vinetele. influen]eaz\ eficien]a fosforului. -utilizarea superfosfatului sub form\ de granule. Pe aceast\ cale scade con]inutul hidroxizilor de Fe [i Al [i cre[te solubilitatea fosfa]ilor de fier [i aluminiu. ]elina. folosesc mai bine formele greu solubile ale fosforului din sol.0-6. hreanul. asigur\ un spor de produc]ie de 5-14 kg la cereale. . `[i procur\ mai u[or fosforul necesar nutri]iei. Cu timpul. evitându-se astfel contactul cu un volum prea mare de sol [i deci procesele de retrogradare a fosforului. altele mai mici. Textura solului. planta cultivat\.5. 6-8 kg la struguri [i 7-10 kg la mere. cu capacitate de schimb cationic mic\ [i un grad de satura]ie cu baze redus. este condi]ionat\ de o gam\ larg\ de factori care se intercondi]ioneaz\. hri[ca. Se creaz\ astfel condi]ii de protec]ie contra insolubiliz\rii fosforului. cu pH-ul cuprins `ntre 5. porumbul. plantele folosesc doar 10-30% din fosforul introdus `n sol. 70-110 kg la sfecl\. Temperatura [i umiditatea solului. pomi) explorând un volum mai mare de sol. nu-[i pot acoperi `n `ntregime necesarul de fosfor. cei mai importan]i fiind: solul. Pe solurile cu pH-ul de 6. hreanul. soia. ov\zul. ~n func]ie de necesit\]ile pentru fosfor. `nso]it\ de temperaturi sc\zute. pentru fosfor. sfecla pentru zah\r.. ~n general. grâul.dintre care cele mai importante sunt: -corectarea acidit\]ii solurilor prin aplicarea amendamentelor calcaroase. mu[tarul. odat\ cu sem\natul sau local la cuib. lucerna. leguminoasele [i plantele cu perioad\ lung\ de vegeta]ie. pân\ `n momentul `n care este trecut `n compu[i greu solubili. solurile argiloase. ca urmare a puterii de solubilizare mai pronun]at\. ~n schimb legumele având un sistem radicular mai superficial.plante cu cerin]e moderate. sporurile de produc]ie ce se ob]in la `ngr\[\mintele cu fosfor sunt mai mici. comparativ cu cele nisipoase. tomatele. Eficien]a. castrave]ii. o umiditate excesiv\ sau o lips\ excesiv\ a apei din sol. ~n scopul cre[terii eficien]ei `ngr\[\mintelor cu fosfor se recomand\ a fi aplicate o serie de m\suri . condi]iile climatice.plante cu cerin]e mari.0-5. accentueaz\ fenomenul de fixare a fosforului `n sol.Comparativ cu `ngr\[\mintele cu azot. ~n primul an de la aplicarea `ngr\[\mintelor. -aplicarea concomitent\ a `ngr\[\mintelor organice cu cele minerale. sub form\ de `ngr\[\minte poate fi folosit de plante. Unele specii consum\ cantit\]i mai mari de fosfor. determinând apari]ia fenomenului de caren]\. orzul. `ngr\[\mintele cu fosfor greu solubile. pomii fructiferi. Fosforul introdus `n sol.5. vor determina o eficient\ redus\ a `ngr\[\mântului la aceea[i doz\ aplicat\.a. speciile furajere. 40-70 kg la cartof. pot utiliza mai bine formele greu solubile ale fosfa]ilor din sol. cu capacitate de schimb cationic mare (> 30 me %) [i un grad de satura]ie cu baze de 75-85%.

~n plante. protide). Potasiul activeaz\ `n special enzimele care particip\ la formarea substan]elor cu greutate molecular\ mare (amidon. depinde [i de gradul de aprovizionare a solului cu azot. Spre deosebire de azot [i fosfor care particip\ la formarea numeroaselor componente organice (glucide. influen]a cea mai mare având-o `n acest sens. potasiul se afl\ `n celulele vegetale sub form\ de ioni liberi (K+). Ac]iunea sinergic\ a `ngr\[\mintelor NK. oxireductazelor. Teoretic se admite [i existen]a unor compu[i organici ai potasiului. la maturitate el g\sindu-se `n cantitate minim\ `n frunze [i l\stari. sintetazelor. motiv pentru care este dificil s\ se descifreze cu u[urin]\. depunere [i schimb de energie. cu rol `n procesul de sintez\. sulfatul de amoniu. 49 % `n tulpini.4. organ [i de unii factori de mediu (reac]ia solului. p\streaz\ starea de turgescen]\ a celulelor [i m\re[te presiunea osmotic\. variaz\ foarte mult: 82 % `n fructe. Odat\ cu `naintarea `n vârst\ con]inutul `n potasiu scade. ~n acela[i timp. intensitatea luminoas\. Rolul [i importan]a potasiului `n organismele vegetale. 62 % `n r\d\cini. reduce consumul de ap\. cu excep]ia gr\unciorilor de clorofil\. urmat de azotatul de amoniu [i azotatul de sodiu. Interac]iunea dintre azot [i fosfor. se explic\ [i prin rolul potasiului `n sinteza proteinelor. favorizeaz\ solubilitatea fosfa]ilor mai greu solubili. hidrolazelor [i transferazelor. se consider\ c\ potasiu faciliteaz\ absorb]ia energiei luminoase (sensibilizator) [i particip\ la descompunerea apei `n procesul de fotoliz\. Potasiul influen]ând procesul de transpira]ie. potasiul se acumuleaz\ `n toate ]esuturile [i organele. fapt deosebit de important pentru zonele secetoase. O nutri]ie optim\ cu 86 . variaz\ foarte mult `n func]ie de specie. Eficacitatea `ngr\[\mintelor cu fosfor. el `ndepline[te `n plant\ func]ii fiziologice [i biochimice foarte importante. `ns\ ace[tia se g\sesc `n cantitate redus\ [i f\r\ stabilitate mare.1. ~ngr\[\mintele cu azot. Aceasta duce la gonflarea celulelor [i `nchiderea stomatelor. De[i potasiul nu intr\ `n constitu]ia unor compu[i organici. aprovizionarea cu ap\ etc). Distribu]ia potasiului `n diferite organe. se ajunge la un grad de utilizare a fosforului de pân\ la 50-60%. 35 % `n frunze. ~ngr\[\minte chimice cu potasiu 5. Rolul potasiului `n plante const\ `n activarea a circa 40 de enzime ce apar]in grupelor.anionic ce se petrec `n mod permanent `n sol. transport. Con]inutul `n potasiu. mecanismul de ac]iune specific. având deci rol plastic.4. Cantit\]i mai mari de potasiu. comparativ cu ceilal]i cationi. Potasiul are un rol important `n reglarea regimului hidric al plantelor. Pe lâng\ rezisten]a la secet\. lipide. se acumuleaz\ `n ]esuturile tinere [i de cre[terte ca [i `n cele de sus]inere. Ca urmare a capacit\]ii sale de hidratare potasiul men]ine hidratat\ protoplasma celular\. ~n acest proces. Potasiul este u[or distribuit din frunzele b\trâne c\tre ]esuturile meristematice. ceea ce face ca apa s\ fie re]inut\ `n plant\ [i atunci când insola]ia este puternic\. 5. Potasiul stimuleaz\ glicoliza [i ciclul citric. Potasiul influen]eaz\ de asemenea procesul de fotosintez\. potasiul m\re[te [i rezisten]a plantelor la ger. vârst\. proteine) din produ[i cu greutate molecular\ mic\. potasiul stimuleaz\ asimilarea dioxidului de carbon [i particip\ la transportul substan]elor elaborate.

etc. textur\ argiloas\. bog\]ia strugurilor [i legumelor `n glucide. plantat\ pe soluri deficitare `n potasiu. pe terenuri `nclinate cu expunere sudic\ [i sud-vestic\. Excesul de potasiu `n sol (creat accidental ca urmare a aplic\rii neuniforme a `ngr\[\mântului) afecteaz\ nutri]ia plantelor cu magneziu. con]inutul ridicat `n humus. carbona]i. Caren]a `n potasiu afecteaz\ procesul de fructificare [i calitatea recoltei. caren]a `n potasiu se manifest\ prin a[a numita “brunisur\” apical\ [i marginal\ a frunzelor. sunt predispuse la frângere [i c\dere. temperaturi ridicate. nedezvolta]i. ]elin\. Deficien]a de potasiu. fenomenul fiind amplificat de: reac]ia acid\. de grosime neuniform\ cu strangul\ri [i `ngro[\ri colorate netipic. rezisten]a m\rului la rap\n. r\mâne mult\ vreme verde sau galben-verzuie. Caren]a `n potasiu se manifest\ de regul\ la speciile mari consumatoare: sfecla pentru zah\r. reprezint\ o consecin]\ a caren]ei secundare de calciu. perturb\ activitatea enzimatic\.potasiu a plantelor. Insuficien]a sau lipsa potasiului `n sol. pomi) caren]a indus\ de calciu. mucilaginoas\. determinat\ de excesul de potasiu. precipita]ii abundente. rezisten]a cerealelor la rugini. tomate. influen]ând `n mod pozitiv forma. La tomate. La `nceput culoarea este verde-g\lbuie. caracterizat\ prin aceea c\ la frunzele cel mai mult expuse insola]iei. La majoritatea plantelor cultivate. vi]\ de vie. La vi]a de vie. zonele afectate necrozându-se de la vârf. prin declorofilarea parenchimului de la vârf. ce trece apoi ca urmare a completei declorofil\ri. tutun. Mic[orarea u[oar\ a con]inutului de clorofil\ `n plante. c\tre baz\ [i nervura median\. apare de regul\ pe solurile care con]in mai pu]in de 80 ppm K mobil. ca urmare a acumul\rii insuficiente de zaharuri. `n galben. se remarc\ rezisten]a cartofului la man\. se exteriorizeaz\ printr-o tent\ mai deschis\ a colora]iei verzi a frunzelor. cartof. porozitate de aera]ie redus\. plantele anuale cultivate pe soluri deficitare `n potasiu. suprafe]ele afectate chiar dac\ se necrozeaz\. jum\tatea bazal\. a inimii [i marginii superioare a frunzelor de salat\ ca [i putrezirea rapid\ a merelor `n depozit. acri. tu[eul [i rezisten]a la rupere a fibrelor textile. ~n cazul speciilor dicotiledonate ca [i a plantelor cu frunze late. m\re[te rezisten]a acestora la atacul bolilor [i d\un\torilor. s\ruri solubile de calciu [i magneziu. recolta fiind diminuat\ neânsemnat. culoarea [i aroma fructelor. putrezirea umed\. regimul hidric al plantei. floarea-soarelui. exces de umiditate [i unele condi]ii climatice ca. ce `nainteaz\ pe margine c\tre baza acestora. astfel `ncât conturul acestora r\mâne neschimbat. cu urm\ri negative atât asupra cantit\]ii cât [i a calit\]ii recoltelor. ca urmare a excesului de potasiu. Fenomenul se manifest\ pe frunzele din etajele inferioare. iar pe solurile nisipoase [i cea cu calciu. pomi [i arbu[ti fructiferi. decloroficarea [i necroza parenchimului `nainteaz\ de la margine c\tre centrul frunzelor. la castrave]i. fructul este diform. se men]in ata[ate de por]iunile vii. ce are loc odat\ cu sc\derea con]inutului magneziului. Potasiul contribuie la `mbun\t\]irea calit\]ii recoltelor. pe margine. strugurii ramân mici. ~n acest sens. 87 . Ca urmare a dezvolt\rii mai slabe a ]esuturilor de sus]inere din tulpin\. etc. se manifest\ prin deprecierea calit\]ii produc]iei [i a aspectului comercial. la vi]a de vie. rezisten]a vi]ei de vie la man\. procesele de fotosintez\. La unele specii (legume. varz\. Caren]a de potasiu la plante. apare manifestarea numit\ “frunz\ neagr\”. `n cazul unei `nc\rc\turi mari de rod. nebulozitatea accentuat\. vârful [i marginile devin brun `nchise cu reflexe ro[ietice. Pr\bu[irea amar\ a merelor `n depozit (bitter pit) este provocat\ de `nr\ut\]irea secundar\ a nutri]iei cu calciu [i magneziu. fructele se coc neuniform. Astfel.

prezint\ con]inuturi ridicate `n potasiu.K(Al. potasiul ocup\ ca frecven]\ locul 7 dup\ Si. potasiul provine din rocile de solificare.55-1. Fe. precum [i `n unele lacuri. cu un con]inut de 7-9 % K. ca urmare a prezen]ei mineralelor secundare (argiloase). potasiul se g\se[te `n cea mai mare parte `n silica]ii naturali [i anume `n feldspa]ii ortoclazi (cu potasiu) care reprezint\ 14 % din scoar]\ [i `n mice. estimate la 48. De[i aceast\ rezerv\ de potasiu este foarte mare. `ngr\[\minte chimice [i organice. ce con]in 7 % K. Mg. Anual apele fluviilor [i râurilor aduc `n m\ri [i oceane. cu o structur\ asem\n\toare micelor. con]inutul `n potasiu este mai mare `n orizontul superior (Am).100-0. Din totalul s\rurilor existente `n oceanul planetar. fapt ce duce la transformarea lor `n minerale argiloase (caolinit. ~n hidrosfer\. Dup\ gradul de solubilitate pentru plante. con]inutul total de s\ruri este de 1.3. `n orizontul Bt. potasiul reprezint\ 1. clorit.1 %. potasiul se afl\ `n cantit\]i mari `n apa m\rilor [i oceanelor. mice – K(Mg. mineralele primare [i secundare.4 %. cantit\]i importante de potasiu.2 %. dar prezint\ o capacitate de schimb cationic din ce `n ce mai mare.5.F)2(AlSi3O10) ce con]in 4.370 kh potasiu la 1 m3.5-5 % K [i illit mineralogic. Con]inutul mediu al litosferei `n potasiu total este de 2.370 g/l. 5.37 % din num\rul total al atomilor scoar]ei terestre. au `n orizontul arabil un con]inut `n potasiu total.100-0. ceea ce reprezint\ 0. . numai o mic\ parte din ea devine u[or accesibil\ plantelor. etc). Fe)3 (HO. care con]in cantit\]i mari de minerale potasice. ~n litosfer\. o reprezint\ mineralele primare din rocile eruptive reprezentate prin: feldspa]i ortoclazi. unde solurile sunt slab diferen]iate din punct de vedere morfologic. ~n zonele de step\.2. solurile cu o textur\ argiloas\ sunt mai bogate `n potasiu. ~n Marea Neagr\. ceea ce reprezint\ o surs\ inepuizabil\ de K. Acestea au un con]inut mai sc\zut `n potasiu. este `n func]ie de tipul genetic. montmorillonit. pierd o parte din bazele solubile. ~n acela[i timp.4.74 %. `n timp ce la solurile evoluate. Formele de potasiu din sol ~n sol potasiu se g\se[te de la forme greu solubile [i greu accesibile plantelor pân\ la formele solubile `n ap\ [i u[or accesibile plantelor. Potasiul reprezint\ 1. Solurile din ]ara noastr\. Al. ~n acoar]a terestr\. Distribu]ia potasiului pe profilul de sol.000 tone. Si3O8). Sursa cea mai imporatant\ de potasiu. vermiculit. illit hidratat. potasiul din sol poate fi grupat astfel: 88 Odat\ cu intensificarea . ortoz\ . Apa m\rilor [i oceanelor con]ine `n medie o cantitate de 0.4 %. comparativ cu solurile formate pe roci sedimentare [i metamorfice. care reprezint\ 10. ~n sol.2-0. cu profilul bine diferen]iat. proceselor de alterare. microclin – 6SiO2•Al2O3•K2O. [i Na. cuprins `ntre 0. Solurile formate pe roci eruptive.000.4. ceea ce reprezint\ 40-80 t/ha K2O. fiind mai frecvent de 28 ori decât fosforul [i de 250 ori decât azotul. potasiu devenind mai u[or accesibil plantelor. Prezen]a potasiului `n natur\. fa]\ de cele cu textur\ grosier\. mineralele primare. potasiu se g\se[te `n cantitatea cea mai mare. Ca.

la cartof. cea mai mare parte fiind `ns\ re]inut\ de frac]iunea mineral\. au con]inuturi sc\zute `n aceast\ form\ a potasiului. ~n general. Solurile saturate cu baze. exist\ un echilibru dinamic. cercet\rile geologice au pus `n eviden]\ `n 1958.U. 100-300 kg/ha la vi]a de vie. poten]ial accesibil sau potasiu “fixat” sub form\ neschimbabil\. Raportat\ la potasiu total.A. Varia]ia con]inutului `n potasiu schimbabil.potasiu solubil din solu]ia solului. reprezint\ forma cea mai accesibil\ pentru plante. . muscovit).5. reprezint\ frac]iunea de K.4. Z\c\minte naturale cu s\ruri potasice ~ngr\[\mintele potasice. este `n func]ie de tipul de sol [i gradul de debazificare al acestuia (40-450 ppm K schimbabil). Israel. au ca surs\ principal\ de materii prime z\c\mintele naturale de s\ruri potasice. luvisoluri albice). Rezervele mondiale de s\ruri potasice.. Din cantitatea total\ a potasiului existent `n sol. etc. langbeinit. ceea ce reprezint\ 0.3 me/l.1-0. 36 % `n Canada. silvinit).potasiu nativ sau inert ce intr\ ca element constitutiv `n re]eaua mineralelor primare [i secundare care alc\tuiesc argila [i scheletul solului. K2O. a c\ror origine o constituie apa m\rilor [i oceanelor.4. pân\ la stabilirea unui echilibru. Potasiul fixat. acesta reprezint\ 97-99 %. re]inut\ de mineralele argiloase ca ion compensator de sarcin\. care nu se deplaseaz\ prin schimb cu reactivi uzuali (sare de amoniu sau sare neutr\).potasiu schimbabil. nitra]ii.potasiu neschimbabil.Schitu Frumoasa. forma schimbabil\ reprezint\ sub 1. Deoarece mineralele respective sunt rezistente la alterare. Concentra]ia potasiului `n solu]ia solului variaz\ `ntre 0. B\l]\te[ti. Schimbul de cationi se petrece la interfa]a dintre particulele coloidale (strat difuz) [i solu]ia liber\ a solului. 140-160 kg/ha. aceast\ form\ nu este accesibil\ plantelor. estimat la peste 300 milioane tone. orthoclaz) [i micele (biotit.1-0. . din care 48 % se afl\ `n Rusia. se estimeaz\ la circa 50 miliarde tone. un important z\c\mânt de s\ruri potasice `n jude]ul Neam] la Gârcina. z\c\mintele potasice au o compozi[ie complex\ `n masa lor intrând un num\r mare de minerale dintre care cele mai importante sunt clorurile (silvin. cu totul insuficient\ pentru necesit\]ile plantelor.4. Fran]a.3 % din potasiu total. Cantitatea de potasiu solubilizat `n solu]ia solului este de 4-18 kg/ha. 5. 4 % `n Germania. Tazl\u. K2O. Potasiul schimbabil poate fi re]inut [i de coloizii organici ai solului prin grup\rile carboxilice [i fenolice de la suprafa]a lor. G\lean. con]in cantit\]i mari de potasiu schimbabil.9 %.. restul g\sindu-se `n S. polyhalit). care se reface ori de câte ori acesta este deranjat: 5. reprezint\ o rezerv\ poten]ial\ important\ de aprovizionare a plantelor cu acest element constituind `n acela[i timp [i o form\ de tranzi]ie `ntre potasiul schimbabil [i cel din re]eaua cristalin\ (potasiul inert). accesibil\ plantelor prin procese de schimb cationic. 40-60 kg K2O la cerealele p\ioase. ~n ]ara noastr\. `n timp ce cele debazificate (brune-luvice. . Clasificarea `ngr\[\mintelor chimice cu potasiu 89 . feldspa]ii (microclin. ~ntre formele potasiului din sol. sulfa]ii (glaserit. este reprezentat prin ionii de potasiu re]inu]i de sarcinile electrice negative ale complexului coloidal constituind forma labil\.

Atunci când este folosit\ direct ca `ngr\[\mânt se recomand\ s\ fie administrat\ pe solurile saturate `n baze din toamn\. care duc la formarea unor cristale mari. Din punct de vedere agrochimic `ngr\[\mintele cu potasiu.~ngr\[\mintele chimice cu potasiu se clasific\ dup\ criterii chimice.1. ca `ngr\[\mânt poate avea culoare cenu[ie. Ca2+ K+ C.metoda flota]iei. saturat\ cu NaCl. unde KCl se g\se[te `mpreun\ cu NaCl. Este un `ngr\[\mânt u[or higroscopic.`ngr\[\minte potasice brute. 5. KCl. Utilizare. când se ob]ine prin metoda cristaliz\rii par]iale. NaCl `[i modific\ foarte pu]in solubilitatea odat\ cu cre[terea temperaturii `n timp ce KCl `[i m\re[te foarte mult solubilitatea .6. KCl Este un subprodus ce se ob]ine `n mod curent din silvinit. dac\ umiditatea relativ\ a aerului `n timpul p\str\rii dep\[e[te 60 %.17 K2O (52. se prezint\ ca o sare alb\.subproduse (de[euri) bogate `n potasiu. Ca `ngr\[\mânt con]ine 60-62. Cristalii de KCl sunt `nconjura]i de o pelicul\ protectoare cu bule de aer `n jur. + 2KCl <----------------> C. sau roz\. `n aceast\ solu]ie se dizolv\ acum numai KCl iar clorura de sodiu r\mâne `n reziduu. tehnologice [i agrochimice. `n scopul `ndep\rt\rii ionului de clor. Produsul tehnic. sarea potasic\. . KCl cristalizeaz\. Odat\ ridica]i la suprafa]\ sunt cule[i. `n timpul procesului de fabrica]ie se adaug\ diferi]i inhibitori ca: clorura de plumb `n amestec cu ferocianura de potasiu. KCl. . ~n stare pur\ con]ine 63.4.metoda dizolv\rii silvinitului. sulfatul de potasiu.A. . este folosit\ `n prezent pe scar\ larg\. Propriet\]i. ~n aceast\ grup\ intr\: clorura de potasiu. ~ngr\[\minte potasice concentrate Se ob]in prin prelucrarea mineralelor potasice brute. Separarea celor dou\ componente se face prin mai multe metode [i anume: . ~n scopul prevenirii acestui fenomen.6.4.5 % K2O. se clasific\ `n trei grupe. cu solubilitate mare `n ap\. Are reac]ie fiziologic acid\. aglomerându-se. Metoda const\ `n sf\râmarea [i m\cinarea silvinitului. când se ob]ine prin metoda flota]iei. aceast\ metod\ se bazeaz\ pe solubilitatea diferit\ a celor dou\ s\ruri `n raport cu cre[terea temperaturii. K+ + CaCl2 2+ Mg Mg2+ 90 . cu ajutorul diferitelor procedee. Clorura de potasiu. [i anume: .A. ea utilizându-se de regul\ la producerea `ngr\[\mintelor complexe. cristalizat\ `n sistemul cubic. se folose[te `n general pu]in ca `ngr\[\mânt.6 p\r]i KCl..43 % K). neaglomerabile. odat\ cu ar\tura de baz\. 5. aproximativ 60 % din produc]ia mondial\ de KCl. cristalele absorb apa. usca]i [i ambala]i. iar `n solu]ia saturat\ de NaCl + KCl se adaug\ agen]i de flota]ie (amine alifatice). la 0 0C `ntr-o 100 p\r]i ap\ se dizolv\ 27. Aceasta se usuc\ [i se ambaleaz\. f\cându-i s\ pluteasc\.`ngr\[\minte potasice concentrate cu solubilitate mare `n sol.Silvinitul se introduce `ntr-o solu]ie fierbinte la 90-100 0C. ob]inându-se prin flota]ie. Solu]ia se separ\ de reziduu [i prin r\cire la 20-25 0C.

Administrat\ pe solurile acide, are efecte negative prin accentuarea acidit\]ii acestora: H+ K C.A. + KCl <--------------> C.A. + HCl H+ H+ Nu se administreaz\ plantelor sensibile la clor; vi]\ de vie, cartof, tutun, etc. 5.4.6.2. Sarea potasic\. Este `ngr\[\mântul cu potasiu cel mai folosit `n agricultur\. Acest `ngr\[\mânt se ob]ine prin amestecul KCl, cu s\ruri naturale de potasiu m\cinate (silvinit – KCl NaCl, carnalit – KCl MgCl2 6H2O, kainit – 4KCl 4MgSO4 11H2O). ~n func]ie de propor]ia de amestec dintre KCl [i s\rurile naturale potasice se ob]in trei sortimente de sare potasic\: - sare potasic\ 50 %. Se prezint\ sub form\ de cristale de culoare alb-cenu[ie. Con]inutul `n substan]\ activ\ este de 48-52 % K2O (40-43 %). Este higroscopic\ ca urmare a unui con]inut de circa 13 % NaCl, motiv pentru care se recomand\ a fi p\strat\ `n spa]ii `nchise. - sare potasic\ 40 %. Se prezint\ ca o pulbere cristalin\, de culoare cenu[ie roz\ cu cristale galbene [i ro[ii, `n func]ie de natura impurit\]ilor. Con]inutul `n substan]\ activ\ variaz\ `ntre 38-42 % K2O. - sare potasic\ 30 %. Se prezint\ sub form\ de granule cu diametru mai mic de 3 mm, de culoare ro[ietic\. Con]inutul `n substan]\ activ\ este de 28-32 % K2O . Se recomand\ pe solurile cu textur\ medie [i argiloas\. Sarea potasic\ este un `ngr\[\mânt u[or solubil `n ap\: la 00C `n 100 p\r]i ap\, se dizolv\ 30-35 p\r]i de sare. Are o greutate volumetric\ de 9401180 kg/m3. Reac]ia fiziologic\ este neutr\. Se recomand\ pentru toate tipurile de sol [i la toate culturile. 5.4.6.3. Sulfatul de potasiu. K2SO4 Ocup\ `n sortimentul actual al `ngr\[\mintelor cu potasiu, o pondere redus\ ca urmare a faptului c\ este un `ngr\[\mânt scump. Se poate ob]ine prin unul din procedeele: - prin reac]ia de dublu schimb `ntre sulfatul de magneziu [i clorura de potasiu; MgSO4 + 2KCl <-------------> K2SO4 + MgCl2 - prin reducerea langbeinitului cu c\rbune sau cocs; K2SO4 2MgSO4+2C <----------> K2SO4+2MgO+2CO2+SO2+0,58
langbeinit

- prin prelucrarea polimineralelor; roca m\cinat\ se trateaz\ cu o solu]ie concentrat\ de NaCl `nc\lzit\ la 65-70 0C, când se dizolv\, kainitul, silvinitul, schöenitul, leonitul [i alte minerale solubile ,iar `n reziduu r\mâne, langbeinitul, polhalitul [i gipsul. Solu]ia se limpeze[te prin decantare [i este trimis\ apoi la instala]ia de cristalizare sub vid. Se ob]ine astfel un num\r de trei tipuri de `ngr\[\minte potasice: - kalimag I, constituit din schöenit, K2SO4 MgSO4 6H2O cu 31 % K2O; - kalimag II, constituit din langbeinit – K2SO4 2MgSO4 impurificat cu polihalit, K2SO4 MgSO4 CaSO4 2H2O , cu un con]inut de 16-20 % K2O; - sulfat de potasiu – K2SO4 cu 53 % K2O.
91

Propriet\]i. Sulfatul de potasiu se prezint\ ca o sare de culoare alb\, ce cristalizeaz\ `n sistemul rombic sau hexagonal. Este solubil `n ap\; la 00C `ntr-o 100 p\r]i ap\ se dizolv\ 6,85 p\r]i. Nu este higroscopic\, motiv pentru care se p\streaz\ f\r\ dificultate. Ca `ngr\[\mânt con]ine 48-53,5 % K2O. Are greutate volumetric\ de 1300 kg/m3. ~n sol se comport\ ca un `ngr\[\mânt cu reac]ie fiziologic\ acid\, ionul de K+ este preluat de plante sau re]inut la complexul adsorbtiv; anionul SO42-, se combin\ cu cationii bazici, formând s\ruri neutre, iar cu hidrogenul formeaz\ acid sulfuric, contribuind la acidifierea solu]iei solului. Este un `ngr\[\mânt, recomandat `n primul rând pentru culturile intensive de legume din sere [i solarii, precum [i `n floricultur\, `nfluen]ând `n mod pozitiv culoarea florilor [i a frunzelor, datorit\ con]inutului `n sulf. Este recomandat de asemenea pentru culturile sensibile la clor, din familia Solanaceae (tutun). ~n planta]iile viticole [i pomicole, afectate de cloroz\ calcaroas\, se recomand\ aplicarea `n doze de 500-700 kg/ha annual, pentru echilibrarea rela]iei potasiu-calciu. 5.4.7. S\ruri potasice brute., folosite ca `ngr\[\minte Acestea sunt ob]inute `n urma aplic\rii mecanice a mineralelor potasice. Se utilizeaz\ `n general pe cale restrâns\. S\rurile potasicomagneziene brute de la Tazl\u, con]in `n medie 9 % K2O [i 6-7 % MgO. Se prezint\ ca o pulbere cenu[ie, par]ial solubil\ `n ap\. Este higroscopic\ [i se aglomereaz\ `n timpul p\str\rii. Au o reac]ie poten]ial acid\. Recomandat ca `ngr\[\mânt de baz\, aplicat toamna, pentru porumb, sfecl\ pentru zah\r [i p\[uni. 5.4.8. De[euri sau subproduse bogate `n potasiu folosite ca `ngr\[\minte Ca de[euri provenite din industrie se pot folosi: praful de ciment, cenu[a de huil\, reziduurile de la fabricarea spirtului. Un subprodus valoros, ce poate fi utilizat ca `ngr\[\mânt potasic, `l reprezint\ cenu[a. Aceasta rezult\ `n urma arderii diferitelor organe vegetative ale plantelor, care nu mai pot fi folosite `n hrana animalelor (paie muceg\ite, coceni de porumb muceg\i]i, silozuri alterate, etc). Cu excep]ia azotului care se pierde prin ardere, cenu[a con]ine toate elementele nutritive de care plantele au nevoie. Este considerat\ un `ngr\[\mânt potasic, ca urmare a con]inutului ridicat `n acest element, de 9-36 % K2O, `n func]ie de provenien]\. ~n compozi]ia cenu[ei, intr\ numeroase microelemente fapt pentru care, are o eficien]\ sporit\. Cenu[a se administreaz\ `n sol, toamna, odat\ cu ar\tura de baz\. Dozele sunt cuprinse `ntre 0,6-1,2 t/ha 5.4.9. Transform\rile `n sol a `ngr\[\mintelor cu potasiu Introduse `n sol, `ngr\[\mintele cu potasiu fiind solubile, hidrolizeaz\ u[or, ioni de K intrând `n reac]ii de schimb cu complexul coloidal. ~n cazul solurilor acide, reac]iile care au loc sunt: H+ C.A. H+ H+ + KCl <-----------> C.A. K+ H+ K+
92

+ HCl

C.A. H+ + K2SO4 <------------> C.A K+ + H2SO4 H+ H+ ~n urma acestor reac]ii are loc un proces de acidifiere treptat\ a solurilor. Pe solurile eubazice reac]iile care au loc la administrarea `ngr\[\mintelor potasice sunt urm\toarele: Ca2+ C.A. Mg2+ Ca2+ C.A. + 2KCl <----------> C.A. 2K+ Mg2+ 2K+ + CaCl2

+ K2SO4 <-----------> C.A. + CaSO4 Mg2+ Mg2+ ~n urma procesului de schimb cationic, ionul de K este re]inut la complexul coloidal, ionii de Ca [i Mg, trecând `n solu]ie unde cu ionii de Cl[i SO42- formeaz\ s\ruri solubile. Are loc pe aceast\ cale o debazificare a complexului coloidal, ce duce `n timp la un proces de acidifiere. Se deduce concluzia c\ [i pe solurile slab acide ca [i pe cele cu reac]ie acid\, se impune asocierea aplic\rii `ngr\[\mintelor potasice cu ac]iunea de corectare a reac]iei solului prin aplicarea amendamentelor calcaroase. 5.4.10. Eficien]a `ngr\[\mintelor cu potasiu. Sporurile de produc]ie, realizate de `ngr\[\mintele potasice sunt mult mai mici, decât cele ob]inute de `ngr\[\mintele cu azot sau fosfor. Astfel, sporul mediu de recolt\ la 1 kg K2O substan]\ activ\, este de 1,0-1,5 kg la cerealele p\ioase, 15-20 kg la sfecla pentru zah\r, 10-15 kg la cartof. Eficien]a `ngr\[\mintelor cu potasiu este condi]ionat\ de tipul de sol, de planta cultivat\, de felul `ngr\[\mântului, modul de aplicare, condi]iile climatice. Eficien]a `n raport cu solul. ~n general solurile care au un con]inut sc\zut `n potasiu accesibil plantelor (solurile luvice) r\spund mai bine la aplicarea `ngr\[\mintelor potasice. Cernoziomurile, cernoziomurile cambice, solurile brune ro[cate, formate pe löess, luturi loessoidizate [i marne, având un con]inut ridicat `n potasiu, r\spund mai pu]in la aplicarea acetor `ngr\[\minte, dozele necesare fiind mai mici. ~n sol `ngr\[\mintele cu potasiu pot da na[tere la fenomene secundare, cu influen]\ negativ\ asupra plantelor. Ca urmare a schimbului de cationi, K+ deplaseaz\ din complexul adsorbtiv `n solu]ia solului, cationi de Ca2+, Mn2+, Al3+, care ating astfel concentra]ii ridicate, ale limitelor de toxicitate. Din aceast\ cauz\, pentru prevenirea acestor fenomene, se recomand\ ca `n paralel cu folosirea `ngr\[\mintelor potasice, s\ se administreze [i `ngr\[\minte pe baz\ de superfosfat sau amendamente calcaroase. Potasiu având o mobilitate redus\ `n sol, `ngr\[\mintele potasice se recomand\ a fi administrate `n toamn\. Pe solurile cu textur\ nisipoas\, din zonele cu precipita]ii abundente, `ngr\[\mintele potasice pot fi administrate [i prim\vara, `ncorporarea lor `n sol, f\cându-se cu discuitorul. Prezen]a `n sol a altor elemente nutritive condi]ioneaz\ de asemenea eficien]a `ngr\[\mintelor cu potasiu. Atunci când con]inutul `n azot al solurilor este optim, eficien]a `ngr\[\mintelor cu potasiu cre[te. Aplicarea `mpreun\ a `ngr\[\mintelor potasice cu cele de azot, d\ cele mai mari sporuri de produc]ie la sfecla pentru zah\r, in, tutun, etc. Eficien]a `n raport cu planta., difer\ `n func]ie de specie, dezvoltarea sistemului radicular, metabolismul specific al plantei, vârst\ [i
93

vizibile prin c\derea prematur\ a frunzelor. maz\rea. Ionul SO42. ionul nitric. esteri. participând la echilibrul anioni/cationi. poate fi asimilat din SO2. etc.1. sub forma ionului SO42. hri[ca. plantele de ser\ [i cele care acumuleaz\ cantit\]i mari de hidra]i de carbon (vi]a de vie. prin `mpr\[tiere odat\ cu sem\natul.5. metionin\). ~n raport cu cerin]ele lor biologice.`n cantit\]i mici. enzime (coenzima A-SH). floarea soarelui. `nainte de ar\tur\. lupinul.se poate acumula liber `n plant\ `ntr-o propor]ie mai mare decât ionul nitric. La pomii fructiferi. se recomand\ a fi aplicate toamna. Eficien]a `n raport cu tipul de `ngr\[\mânt. legumele. care con]in [i magneziu. castrave]ii. luminozitatea. hormoni (insulin\). ~n acest caz concentra]iile solu]iilor folosite vor fi de 1-1. pronun]ate. Rolul sulfului `n organismele vegetale Sulful este un element cu rol plastic `n via]a plantelor. intr\ `n componen]a proteinelor (colagen. vitaminelor (biotin\. Condi]iile de mediu `n care tr\iesc plantele `n câmp. el participând la sinteza unui mare num\r de aminoacizi (cistin\. cistein\. aflat `n atmosfer\. 5. orz. tiamin\). pomii fructiferi. cartoful) reac]ioneaz\ puternic la `ngr\[\mintele potasice. calciu [i magneziu. vinetele. meiul. porumbul. influen]eaz\ viteza de cre[tere a plantelor [i implicit asimilarea potasiului. Unele plante de[i sunt mari consumatoare de potasiu. rapi]\. dar a c\ror caren]\ se manifest\ prin sc\derea recoltei. keratin\). umiditatea. precum [i capacit\]ii de asimilare a potasiului din formele greu solubile. influen]eaz\ puternic absorb]ia potasiului. 5. sunt mai eficiente pe nisipuri decât clorura de potasiu. f\r\ a provoca fenomene de toxicitate. Eficien]a `n raport cu modul de aplicare. direct prin frunze. P\truns `n plant\. Sulfatul de potasiu este mai eficient la cultura legumelor [i a tutunului decât sarea potasic\. folosind 600 l ap\ la hectar. R\d\cinoasele.1. ~ngr\[\mintele cu potasiu. vi]a de vie. dar numai `n cazul manifest\rii unor caren]e. Temperatura. ~ngr\[\minte cu macroelemente de ordin secundar ~n aceast\ grup\ sunt incluse. Sulful este adsorbit de c\tre plante din sol. Cele mai mari consumatoare de potasiu sunt: sfecla pentru zah\r [i furajer\.5. sulfa]i ai polizaharidelor. `ngr\[\mintele chimice cu sulf. Acest lucru se datoreaz\ sistemului lor radicular profund care exploreaz\ un volum mare de sol.1. deoarece rolul lor `n sporirea produc]iei este mic. `ngr\[\mintele cu potasiu pot fi aplicate [i prin stropiri foliare. a peptidelor (glutation). diferite specii de plante cultivate sunt mai mari sau mai pu]in consumatoare de potasiu. se vor evita stropirile f\cute numai cu clorur\ de potasiu...5. cartoful.condi]iile mediului `nconjur\tor.5 %. `n m\sur\ mai mare decât. S\rurile potasice brute. ceapa dovleacul. Acestea sunt considerate `ngr\[\minte de ordin secundar. SO42- 94 . reac]ioneaz\ totu[i slab la aplicarea acestor `ngr\[\minte (lucerna). ~ngr\[\minte chimice cu sulf 5. inul. tomatele. sparceta. Mai pu]in consumatoare sunt: grâul. `ndeosebi pentru porumb.

frunzele tinere con]in mai mult sulf decât cele `mb\trânite. este cuprins `ntre 0. CH3. `n aceast\ grup\ intr\: ]elina. ~n afara celor dou\ forme. ~n cantit\]i mai mari se g\se[te `n jurul m\rilor [i oceanelor. deaorece acestea utilizeaz\ sulful `n special pentru formarea substan]elor proteice. nivelul recoltei [i starea de aprovizionare a plantelor cu azot. perturb\ metabolismul azotului [i a fosforului. ~n plante sulful se g\se[te ca sulfa]i (de sodiu. Simptomele caren]ei `n sulf. mu[tar. Cele mai importante minerale cu sulf sunt: pirita . se exteriorizeaz\ prin `ng\lbenirea uniform\ a frunzelor de la vârful l\starilor. vulcanilor. Caren]a `n sulf. magneziu). influen]eaz\ negativ [i calitatea recoltei prin sc\derea con]inutului `n aminoacizi [i respectiv `n proteine. din partea superioar\ a plantelor. care se acumuleaz\ `n cea mai mare cantitate `n organele de reproducere. dar care apar la frunzele mature de la baza plantei. `n diferi]i aminoacizi [i `n proteine. de peste 80 kg S/t. Din sulful total existent `n porumb.ZnS.plante care au nevoie de circa 40-60 kg S la hectar (leguminoase [i plante furajere). `ng\lbenire care `n cazuri grave. Hidrosfera. calcopirita . Caren]a `n sulf. Lipsa sulfului.sufer\ o reducere [i se g\se[te `n grup\rile sulfhidril . Caren]a `n sulf.02-0.2.SH [i disulfidice -S-S-.PbS. 5.plante care au cerin]e moderate. sunt asem\n\toare cu caren]a `n azot. fapt ce duce la `mb\trânirea prematur\ a plantelor. 10% ase afl\ `n frunze. Cantitatea de sulf. rapi]\. potasiu. determin\ o intensificare a absorb]iei fosforului. usturoi. . varza. ca aerosoli. Con]inutul plantelor `n sulf. variaz\ `n func]ie de specie (soi). La maturitate. de 20-30 kg S/ha. ceap\.FeS2. `nflorire. hidrosfer\. `nainteaz\ spre baza l\starilor.SH. 95 .CuFeS2. litosfer\ precum [i `n soluri. al lacurilor. iar dintre sulfa]i gipsul (CaSO4. con]ine cantit\]i `nsemnate de sulf. sulful este prezent sub form\ de SO2 [i H2S. sub form\ de sulfa]i. plantele pot fi grupate astfel: . fiind prezent `n atmosfer\. centrelor industriale. 60-80% din sulf trece `n s\mân]\. sulful se g\se[te `n rocile magmatice [i `n cele sedimentare sub form\ de sulfuri [i sulfa]i [i `n cantit\]i mai mici sub forma sulfului nativ.1.plante care manifest\ cerin]e ridicate. Se estimeaz\ c\ anual vin din atmosfer\ din sursele naturale sau antropogene 220 x 106 tone sulf. sulful se mai g\se[te `n atmosfer\ [i sub form\ de SO42-. galena . 36% `n semin]e [i 11% `n r\d\cini (Charliers [i Carpentien. Plantele din familia Cruciferae. extras\ de c\tre plante din sol. la cre[terea anormal\ a tesuturilor fibroase. frunzele se decoloreaz\ cu marginea limbului uneori ro[ie. ~n atmosfer\. blenda . de mare importan]\ `n formarea leg\turilor aminoacizilor cu caten\ lung\. H2SO4 [i metil mercaptan. Fenomenul se manifest\ la frunzele mai tinere. Dup\ exigen]a `n sulf. La m\r [i alte semin]oase deficien]a de sulf. Prezen]a sulfului `n natur\ Sulful este un element larg r\spândit `n natur\. caren]a se manifest\ prin `ntârzierea matur\rii fructelor care r\mân verzi. `n aceast\ categorie intr\ cerealele [i cele care necesit\ acest ion `ntr-o anumit\ perioad\ critic\. duce la `ncetinirea cre[terii `n grosime a tulpinii.5. con]in compu[i organici volatili cu sulf. 23% `n tulpini. deosebindu-se astfel de caren]a `n azot ce se manifest\ prin acelea[i simptome. 1978). estimate la 3 x 10 15 tone (Terman.2H2O). . ~n litosfer\. plantele r\mân mici. La speciile pomicole.8% din substan]a uscat\. sub form\ de SO2. 1954). `nceputul coacerii. plante ce sintetizeaz\ esteri cu sulf.

Principalele produse cu sulf folosite ca `ngr\[\minte Sursele de sulf necasar plantelor sunt reprezentate prin: `ngr\[\minte chimice care pe lâng\ N. sulfatul de potasiu cu 17.6% S. Ace[ti compu[i organici se afl\ sub diferite forme: aminoacizi. animale. 5. ca urmare a num\rului mare de nivele de oxidare. superfosfatul simplu cu 11.Din punct de vedere chimic. proteine.6% S. con]in [i sulf. având 1.5. ~n urma aplic\rii `ngr\[\mintelor organice.1.9% S. 96 . Solurile din ]ara noastr\ au un con]inut `n sulf total de 160-440 ppm (480-1320 kg/ha). ceea ce reprezint\ 250-5000 kg/ha.5% S. o ton\ de gunoi con]inând `n medie 2 kg de sulf. precum [i substan]e chimice administrate speciei `n acest scop. Dejec]iile de p\s\ri [i de caprine sunt cele mai bogate `n sulf.8% S din sunstan]a uscat\.5. ai sulfului reprezint\ 80-90% din sulful total. fiind constitui]i din sulfa]i [i sulfuri. fapt pentru care se g\sesc de obicei `n orizonturile mai profunde ale solului. plantelor [i animalelor sunt transforma]i `ntr-o gam\ larg\ de compu[i organici. Compu[ii organici.4. 5. Gunoiul de grajd. mai bogate fiind cernoziomurile cambice. microorganisme. necesarul de sulf. sulful `[i are originea. Dintre `ngr\[\mintele chimice care con]in sulf enumer\m: sulfatul de amoniu cu 24. MgK. Sulfa]ii (sulfat de Ca. Formele sulfului `n sol Compu[ii anorganici. reprezint\ rezerva de sulf a solului.3. trec `n sulf accesibil plantelor.~n sol. NH4) reprezint\ forma principal\ sub care se afl\ sulful anorganic `n solurile arabile bine drenate. Con]inutul mediu `n sulf `n stratul arabil este de 100-2000 ppm. vitamine. aciferul cu 20-23% S. Din grupa substan]elor chimice administrate special `n acest scop fac parte: sulful elementar cu 50-99% S. sulful prezint\ o mare varietate de compu[i minerali [i organici. se satisface `n mod normal. fosfogipsul cu 14-15% S. `ngr\[\minte organice naturale. ~n natur\. `n rocile vulcanice bogate `n sulf. ~n procesul de formare a solului. sulfatul de magneziu cu 13% S. Ca urmare a solubilit\]ii lor ridicate. care prin procese de mineralizare biochimic\. complec[i organici proveni]i de la plante. s\rurile potasice brute (kainita) cu 12. Compu[ii organici. sulfurile din mineralele primare.1. Amendamentele care con]in sulf sunt: gipsul cu 15-18. Na. acestea se administreaz\ pe solurile cu reac]ie alcalin\. prin procese de oxidare trec `n sulfa]i. iar ace[tia sub influen]a microorganismelor. suspensii cu sulf. O alt\ surs\ a sulfului `n sol o reprezint\ SO2 din atmosfer\ adus prin intermediul precipita]iilor (1-120 Kg/ha). P [i K.60-1.2% S. ei sunt leviga]i u[or pe profilul solului sub influen]a curen]ilor gravita]ionali de ap\. sulful inoculat rezultat prin amestecul sulfului elementar cu compost `n raport de 1:1 sau 1:2 (compost). sunstan]e pentru protec]ia chimic\ a plantelor. sulful se g\se[te `n sol sub form\ de compu[i anorganici [i de compu[i organici. Formele anorganice accesibile plantelor sunt sulfa]ii solubili `n ap\ [i sulful adsorbit. sulfonitratul de amoniu cu 12-15% S. biosulfitul de amoniu cu 15-17% S. reprezint\ 10-20% din sulful total. ce con]in 16-30% S. amendamente.

Calciul particip\ la formarea pere]ilor celulari prin pectatul acid de calciu. etc. ca urmare a caren]ei `n acest element. ]elin\. intervine `n procesul de diviziune celular\. Aplicarea `ngr\[\mintelor cu sulf. fie `n strâns\ leg\tur\ cu cele azotate. 5. Culturile furajere [i-n mod deosebit leguminoasele. Eficien]a `n raport cu planta. care nu poate fi `nlocuit `n func]iile metabolice de baz\ de nici un alt cation. Prezen]a Ca2+ m\re[te. etc. care cresc pe soluri bogate `n calciu (Lolium perenne. Al. morcov. nu pot s\ creasc\ [i s\ se dezvolte f\r\ calciu. Necesarul plantelor `n calciu. ca [i pe cele din incintele irigate. A. specii mari consumatoare de azot. se manifest\ fie la aplicarea lor singur\. Calciul este singurul ion care `n general nu este toxic. Trifolium pratense. eficien]a sulfului este ridicat\. `n anumite condi]ii.5. El este elementul necesar pentru men]inerea plasmei celulare `n stare activ\ [i stabil\. apare `n perioada cre[terii vegetative active. ~ngr\[\minte chimice cu calciu 5. dozele medii recomandate fiind de 10-20 kg S/ha. Fe.2. Eficien]a `n raport cu solul. Onobrychis viciaefolia. canina.5. Pe aceste soluri unde caren]a este accentuat\. Pe solurile nisipoase. pe cele cu con]inut sc\zut `n materie organic\. Ca2+.. H. dozele de 80-100 kg S/ha. trebuie s\ fie sub 15.5. ~ngr\[\mintele cu sulf.2. ceap\. ovina. Rolul calciului `n organismele vegetale Calciul este un element de baz\ `n metabolismul plantelor superioare. P\trunderea Ca2+ `n plante se produce pasiv cu fluxul de ap\ al transpira]iei. existând o strâns\ corela]ie. `ntre S [i N. aplicate speciilor legumicole: tomate.1. F. Eficien]a aplic\rii sulfului Eficien]a aplic\rii sulfului este condi]ionat\ de `nsu[irile solului. nivelul critic pentru sulf `n frunze ajunse la maturitate recent. Calciul are un rol important `n ac]iunea de detoxificare a organismului de al]i ioni. iar spicul r\mâne mic.Experien]ele folosite `n vase de vegeta]ie [i `n câmp. asimilarea K+ sau reduce absorb]ia K+ [i a altor ioni. amplificând preluarea ionului sulfat. `n anumite condi]ii de sol. ov\z. condi]iile climatice. T. ducând la oprirea cre[terii. La sfecl\. 97 . trebuie `nso]it\ [i de administrarea celor cu azot. salat\ spore[te produc]ia. iar pentru azot de 1900-2000 ppm. Cynosurus cristatus. Mn. Insuficien]a calciului `n solu]ia solului reduce absorb]ia ionilor fosforici [i nitric. Plantele asimileaz\ calciul din sol sub forma ionilor bivalen]i. raportul azot : sulf. sporuri de produc]ie s-au ob]inut prin aplicarea sulfului pe fond de azot. contribuie la dezvoltarea sistemului radicular. r\spund bine la fertilizarea cu sulf. ca urmare a rolului acestuia `n fixarea azotului. [i de unii radicali rezulta]i `n urma procesului de metabolism sau care p\trund `n plante ca urmare a excesului lor `n mediul de nutri]ie. ~ntre aceste dou\ grupe apar [i specii intermediare ca Agrostis tenuis. este de 250 ppm. pentru men]inerea echilibrului acido-bazic prin neutralizarea acizilor organici afla]i `n exces. plant\. repens. Aprecierea st\rii de aprovizionare a plantelor cu sulf se face cu ajutorul raportului azot : sulf La grâul de toamn\ caren]a in sulf. sfâr[itul `nfr\]irii.1. etc) [i plante calcifobe care prefer\ solurile acide (Festuca suspina. au reliefat efecrtul pozitiv al sulfului la culturile de orz. Efectul `ngr\[\mintelor cu sulf.5. sunt echilibrate. Ecologii `mpart plantele `n dou\ grupe: plante calcicole. Nardus stricta). porumb. chiar atunci când se acumuleaz\ `n cantit\]i mari. Acestea.5.

La speciile pomicole. Sticlozitatea fructelor ("watercore") la unele soiuri de mere.5%. maz\rea. Al/Ca. Rocile sedimentare sunt cele mai bogate `n minerale primare cu calciu (calcit\. Al. cele de tutun 6% Ca2+ din s.u. sedimentare (calcare. dolomite) precum [i `n rocile metamorfice. solurile formate pe acestea având un con]inut ridicat `n calciu de 10-20%. o parte este re]inut la complexul adsorbtiv al solului sub form\ schimbabil\. reprezentând 3. andezit. ~n condi]ii de câmp. pe profilul solului. frunzele de floarea soarelui con]in 7. Calciu se g\se[te `n rocile magmatice (docit. calciul se acumuleaz\ `n cantit\]i mari `n frunze. fructele prezint\ o putrezire a segmentului dinspre floare ("blossom-end rot"). mai frecvent apare la culturile din ser\ [i atunci nu datorit\ lipsei calciului. floarea soarelui. ramuri b\trâne [i cel mai pu]in `n fructe. plantele afectate de caren]\ se smulg cu u[urin]\. râurilor [i lacurilor [i mai pu]in `n apele oceanului planetar.6% Ca din s. duce la apari]ia de noduli [i `ngro[\ri.6%. 6. calciul provine din rocile de solificare. carbona]i) fitin\ [i fosfatide. mai mult `n frunze decât `n semin]e. ~n hidrosfer\.. Fe. calciul. potasiu. Si. pe inflorescen]e [i pe fructe. bazalt).u. caren]a `n calciu apare foarte rar. tutunul [i `n mod deosebit varza. ocup\ ca frecven]\ locul 5. Prezen]a calciului `n natur\ ~n litosfer\. neechilibrat. azot. ~n organele plantelor calciu se acumuleaz\ `n cantit\]i relativ mari.2. . ci antagonismului ionilor ca urmare a raportului K/Ca. ~n apele râurilor [i lacurilor. `n lipsa c\ruia se deregleaz\ permeabilitatea membranei celulare. totu[i ea poate s\ apar\ pe fondul unei nutri]ii neechilibrate sau pe solurile nisipoase. ramuri de rod. trifoiul. stânjene[te cre[terea vârfului r\d\cinilor [i a peri[orilor radiculari. Insuficien]a calciului `n nutri]ia plantelor nu este atât de frecvent\ ca cea determinat\ de principalele macroelemente.. Aceste pierderi sunt cu mult mai mari `n cazul când se administreaz\ 98 La culturile de tomate [i castrave]i afectate de caren]a `n calciu. caren]a se exteriorizeaz\ predominant `n vârfurile de cre[tere a tulpinii. lichidul vacuolar exudând `n intersti]iile dintre celule (Marlow [i Loescher.2. Printre plantele cu cerin]e mari de calciu se afl\: lucerna. din rocile care con]in carbonat de calciu [i din unele depozite de s\ruri cu con]inut de calciu. iar o parte poate fi levigat de curentul gravita]ional al apelor. Toamna. Prabu[irea amar\ a fructelor de m\r `n procesul coacerii sau p\str\rii lor `n depozit. calciul este eliberat. ~n sol. l984). fosfa]i. calciul provine `n cea mai mare parte din calcare. Caren]a `n calciu. Prin procese de alterare a mineralelor primare. 1969).Ca urmare a mobilit\]ii reduse `n plant\. Se estimeaz\ c\ pierderile de calciu prin levigare se ridic\ anual `ntre 100 [i 1000 kg la hectar (Coppenet. dolomit\). manifestat prin cavit\]i punctiforme de culoare `nchis\ diseminate pe suprafa]a fructelor se consider\ a fi determinat de reducerea con]inutului de calciu `n fructe. calciul nu migreaz\ din frunze `n ramuri [i prin urmare nu este reciclat de c\tre plante. se datoreaz\ insuficien]ei calciului. calciul se g\se[te mai mult `n apele fluviilor. leguminoasele la aceea[i recolt\ de semin]e ridic\ de trei ori mai mult calciul decât gramineele.~n plante Ca2+ se acumuleaz\ sub form\ de s\ruri minerale (oxala]i. fosfor. o parte din el trecând `n solu]ia solului de unde este utilizat de plante.5. tartra]i. dup\ O. reduce cre[terea plantelor `n `n\l]ime. cânepa. Caren]a `n calciu. 5.

1.4. gips.2. reprezentând aproape 10-15% din totalul Mg din plante. sunt folosi]i `n agricultur\ nu ca surse de ioni nutritivi pentru plante. sunt specifice molisolurilor [i apar `n orizonturile superioare ale solurilor b\lane [i cernoziomurile. 5. Cre[terea [i dezvoltarea plantelor este favorizat\ de raportul Ca/Mg `n solu]ia solului. etc). se afl\ `ntr-un echilibru dinamic cu cel schimbabil. predomin\ asupra celorlal]i cationi bazici. etc) calciul schimbabil. se consider\ c\ este necesar un grad de satura]ie cu Ca2+. argilo-iluviale. var ars. Acumul\rile de carbona]i. `ntre Ca2+/(Ca2+ + Mg2+ + K+) este de la 0. reprezint\ principalul mineral care asigur\ abunden]a calciului `n sol.5. 5. sulfatul de amoniu. 99 . fluorapatit\. re]inut la complexul adsorbtiv al solului. ocup\ un loc important. superfosfatul concentrat 19. Spre deosebire de calciu. produce fenomene de fitotoxicitate. Astfel. al acestor soluri ajunge la 10%. S [i Ca.0 me/100 g sol (180-1500 ppm) reprezentând 51-90% din capacitatea de schimb cationic Cationul Ca2+. P. Compu[ii cu calciu. ci `n scopul `mbun\t\]irii compozi]iei ionice a solurilor acide. Carbonatul de calciu.5. P.2. Calciul schimbabil. K au [i calciu `n compozi]ia lor. dolomit. Formele calciului `n sol Principalele forme ale calciului din sol sunt: calciul din mineralele primare (calcit.20.4% Ca. chiar `n condi]iile solurilor acide. Pentru dezvoltarea normal\ a plantelor. al\turi de N. precipitatul 22%. plantele cultivate reu[esc s\-[i satisfac\ necesarul de calciu.`ngr\[\minte cu reac]ie fiziologic acid\ (azotatul de amoniu. aragonit. f\ina de fosforite 3135% Ca. Calciul solubil. magneziul se afl\ `n cantitatea cea mai mare `n ]esuturile tinere de cre[tere [i `n semin]e. re]inut la complexul adsorbtiv al solurilor variaz\ foarte mult. care ajunge la 10/1 sau 15/1.10 la 0. pentru cre[terea r\d\cinilor plantelor. la toate tipurile de sol [i la toate gradele de satura]ie cu baze.3.5. O gam\ larg\ de `ngr\[\minte chimice cu N. Magneziul.3. utiliza]i ca `ngr\[\minte ~n mod normal. Un con]inut mai ridicat `n magneziu. nu se fabric\ `n mod special `ngr\[\minte chimice cu calciu. Rolul magneziului `n organismele vegetale ~n nutri]ia plantelor magneziul. solurile cenu[ii. calciul solubil din solu]ia solului. reprezentând `n medie 80% din capacitatea de schimb cationic. Con]inutul `n CaCo3 `n stratul de 0-40 cm. Din acest motiv. nitrocalcarul con]ine 11% Ca. var stins. Compu[i cu calciu. K. de peste 20% din capacitatea de schimb cationic (T) si de peste 45% din totalul bazelor de schimb (SB). iar `n orizonturile de acumulare a carbona]ilor. ~ngr\[\minte chimice cu magneziu 5. clorura de amoniu 5. pân\ la 30%. ~n solu]ia solului raportul optim.6% Ca. este o parte component\ a clorofilei.3. contribuind astfel indirect la `mbog\]irea solului `n calciu. sau `n orizonturile inferioare la cernoziomurile cambice.5. superfosfatul simplu.11-66. la solurile molice con]inutul `n calciu schimbabil este de 9. ca amendamente (agrocalcar. `n solu]ia solului. 19.

La cartof. aminopeptidaza. Magneziul se g\se[te `n cantitatea cea mai mare `n ]esuturile tinere [i `n cele ajunse la maturitate. sub forma ionilor bivalen]i. etc. dehidrogenaza. au loc declorofil\ri punctiforme. pe frunzele din etajele inferioare. ca urmare a necesit\]ii p\str\rii echilibrului anioni/cationi. frunzele se decoloreaz\ `ntre nervuri `ncepând de la baza lor.O nutri]ie abundent\ cu potasiu. El este prezent `n fitin\. frunzele se ofilesc [i cad prematur. ~n acela[i timp. muguri [i l\stari tineri. `n pigmen]ii carotinoizi. Modific\rile coloristice pe frunzele plantelor afectate de caren]\ `n magneziu. fosforilaza. Simptomele caren]ei `n magneziu se manifest\ diferit. duce la cre[terea asimil\rii magneziului. dispuse `n benzi longitudinale izolate. apoi parenchimul dintre nervuri devine alg-g\lbui [i se necrozeaz\. carboxilaza. `n stratul median al membranei celulare sub form\ de pectat. ~n metabolismul plantelor. `ncepând din stadiul de 6-8 frunze [i pân\ la inspicat. 100 . extinzându-se [i pe cele tinere dac\ insuficien]a persist\. vârst\. Cre[terea con]inutului de magneziu determin\ o ac]iune toxic\ a manganului. fosfotransferaza. procese care stau la baza absorb]iei [i transform\rii energiei solare de c\tre plante. mai mic decât calciu [i potasiu. prin nervuri verzi. de 0. prin decolorarea `n verde deschis-galben. `n r\d\cini. Concentra]ia ridicat\ a ionilor de amoniu (NH4+). `n metabolismul azotului. NH4+ (cu caracter antagonist. enolaza. fat\ de Mg). La sfecla pentru zah\r. determin\ o cre[tere a con]inutului de proteine. Con]inutul plantelor `n magneziu. magneziu este [i un activator al lan]ului trecerii aminoacizilor `n peptide [i polipeptide. magneziul fiind un stabilizator al structurii ribozomilor. pe un fond general de culoare galben brun pân\ la brun ro[cat-violaceu. sub form\ de pectat de magneziu. fiecare din aceste benzi ap\rând ca un [irag de m\rgele albe-g\lbui. Magneziul este preluat de c\tre plante din sol. Caren]a se manifest\ `n primul rând `n frunzele b\trâne (bazale). La tutun. simptomele caren]ei. simptomele apar pe frunze mature `ncepând de la vârful lor. centri de sintez\ ai proteinelor. precum [i a declorifil\rii [i transloc\rii magneziului spre organele vegetative tinere. duce la o sc\dere a magneziului total din plant\. K+.5% din substan]a uscat\. Caren]a `n magneziu. lecitinaza. oxalic). rolul fiziologic al magneziului este multiplu: particip\ la procesul de fotosintez\. ~n semin]ele de cereale. ca fosfataza. La vi]a de vie. sunt urmarea concentr\rii neuniforme a pigmen]ilor clorofilieni. Asimilarea lui este stânjenit\ de un con]inut ridicat al solului `n ioni de Ca2+. Peste 70% din magneziu existent `n plant\ se afl\ sub form\ de s\ruri anorganice [i organice (s\ruri ale acidului malic. exercit\ un efect negativ asupra asimil\rii magneziului.acolo unde se afl\ [i fosforul. fosfokinaza. citric. `n func]ie de specie. are rol important `n sinteza. este `n medie. caren]a se manifest\ tot de la vârful frunzelor mature. La porumb. `n timp ce o aprovizionare sc\zut\ `n potasiu. magneziul se g\se[te ca sare a acidului inozitolhexafosforic. factorii de mediu. sub forma unor pete brune deschis paralele cu marginile frunzelor. marginile r\mânând verzi. activând procesele de fosforilare cu formare de acid adenozintrifosforic (ATP). sub forma unor pete alb-g\lbui. dac\ caren]a persist\.Magneziul activeaz\ o serie de enzime. etc. apar pe frunzele de la baza butucului. Nutri]ia corespunz\toare cu magneziu. transportul [i desfacerea glucidelor.

`n solurile nisipoase. `n constitu]ia c\rora intr\ (brucit .MgCa(CO3)2 sau magnezit . sub forma diferitelor minerale.3. iar `n cele luto-argiloase de 0. ocup\ locul imediat ca abunden]\ dup\ clor [i sodiu. 70-140 ppm Mg pe solurile lutoase [i 130-200 ppm Mg.8%).[i din mineralele silicatice secundare ca illit -. Magneziul total din sol. enstatit . serpentin. pe m\sur\ ce aceasta este consumat\ de plante.3. olivin\. O participare mai mare la alc\tuirea complexului adsorbtiv este caracteristic\ solurilor formate pe roci bogate `n magneziu. Cu timpul el precipit\ [i formeaz\ diferite s\ruri de magneziu (carbonat). ocupând in majoritatea cazurilor. Solurile con]in magneziu `n cantit\]i variabile.Mg2(Si2O6).41% MgO). carnalit . care particip\ la refacerea formei schimbabile. reprezint\ mai pu]in de 6-8% din capacitatea de schimb cationic.05% Mg. `n func]ie de textura acestora. se necrozeaz\ dinspre centrul frunzei spre margini. magneziul se g\se[te `n cantitate mare `n apele m\rilor (3.5. se afl\ sub trei forme care au semnifica]ii diferite pentru nutri]ia plantelor: magneziu neschimbabil. ~n apa m\rilor Mg. 5. ~n sol.69% MgO) `n apele de lac [i de râu (3. Pomii afecta]i de caren]\ pierd prematur frunzele de la baza l\starilor. solurile hidromorfe [i halomorfe. locul doi dup\ calciu (5-20% din SB). Cu timpul zonele clorozate.4-0.La pomii fructiferi.5. montmorillonit -. ~n unele soluri. El reprezint\ rezerva de magneziu din sol. con]inutul mediu. pot s\ apar\ simptome de caren]\.KCl. Magneziul schimbabil. exprimat ca procente de greutate fiind de 1. care intr\ `n alc\tuirea re]elelor cristaline ale mineralelor primare feromagneziene [i ale mineralelor secundare argiloase.6H2O.(MgCO3).3-0.MgCl 2. con]inutul fiind relativ constant ca urmare a aportului apelor din râuri. Se consider\ c\ solul asigur\ o nutri]ie corespunz\toare `n magneziu dac\ con]ine 50-100 ppm Mg. magneziu se g\se[te sub form\ de carbona]i.2-0.5%) la cernoziomuri (0. ~n situa]ia `n care Mg2+ schimbabil. biotit. magneziu schimbabil [i magneziu solubil din solu]ia solului. este forma re]inut\ la complexul adsorbtiv al solului. `n cazul solurilor nisipoase. El se g\se[te r\spândit `n rocile magmatice. magnezit . Con]inutul solului `n magneziu cre[te de la podzoluri (0. Prezen]a magneziului `n natur\ ~n litosfer\. 5. dolomit . este reprezentat prin cationii de Mg2+. dolomit . pe solurile argiloase.5% Mg. Magneziul neschimbabil (coordinat).94. hornblend\ . con]inutul mediu total este de 0.CaMg(CO3)2. la care magneziu poate s\ ajung\ pân\ la 60-70% din capacitatea de schimb cationic. magneziul este mai pu]in frecvent.MgCO3. magneziul provine din mineralele silicatice primare feromagneziene u[or alterabile. sedimentare [i metamorfice.2.Mg(OH)2. Formele magneziului `n sol ~n hidrosfer\. vermiculit -. deficien]a de magneziu `ncepe a se manifesta `n mijlocul verii prin p\tarea galben\ a frunzelor de la baza l\starilor anuali. 101 .3.

2% magneziu solubil 5.1-0. `n stratul de sol de 0-20 cm. `ngr\[\minte organice.6.5. pentru prevenirea caren]elor (35 kg solvit `n 400 l ap\ la hectar). calcarele dolomitice.3MgO. 71 g la 100 ml ap\ (20 oC). ppm. Starea de asigurare a solurilor cu magneziu. Con]ine 9. `ngr\[\minte chimice care au `n componen]a lor magneziu. FR = factor de reac]ie `n raport cu pH-ul. `n concentra]ie de 1-2%. R\u]\ (1981). Produse cu magneziu folosite ca `ngr\[\minte Caren]a `n magneziu se previne prin utilizarea unor produse care con]in acest element [i anume: s\ruri chimice cu magneziu. roci m\cinate care con]in magneziu. Ca s\ruri chimice cu magneziu se folosesc: sulfatul de magneziu [i kiseritul. ppm. respectiv 13-21% MgO [i 26-30% CaO. Magneziul solubil `n solu]ia solului. se folosec unii indici sintetici ca: satura]ia `n magneziu (% Mg din T).4.2SiO3. Roc\ eruptiv\ constituit\ `n principal din olivin\. Dac\ se face o distribuire procentual\ a con]inutului total de magneziu. indic\ soluri bine aprovozionate cu Mg accesibil. serpentinit. mai sc\zut\ fiind la solurile acide [i mai mare la cele cu reac]ie alcalin\. Con]ine 18-25% Mg [i 2+ 102 . dunitul. respectiv 16. se constat\ c\ peste 90% reprezint\ magneziu neschimbabil.5. schimbabil [i solubil. Kiserit (MgSO4). Con]ine 24-28% Mg.7H2O). raportul K/Mg [i indicele caren]ei `n magneziu (ICMg) propus de Z.5. Se folose[te foarte fin m\cinat\. Roc\ eruptiv\. pe cele trei forme ale sale. când este calcinat con]inutul cre[te la 20% Mg. Asigurarea solurilor cu magneziu In acest scop. Sare alb\ cristalizat\ `n sistemul monoclinic. precum [i pentru ameliorarea compozi]iei ionice a solurilor acide. se poate administra pe cale foliar\. care are drept component principal serpentinul . Serpentinit H4Mg3Si2O9 + MgSiO3.Un con]inut mai mare de 130-150 ppm Mg2+ schimbabil. amorf\. Con]ine 17% Mg respectiv 27% MgO. Roc\ sedimentar\. Sub forma rocilor m\cinate cu magneziu se folosesc: dolomitul.3. Dunit MgSiO4 + Fe2SiO4. Se prezint\ ca o sare alb\. Mg2+ x FR K+ ICMg = -------------Mg = reprezint\ con]inutul solului `n magneziu schimbabil. sub form\ de solu]ie. Cernoziomurile cambice con]in 14-17 ppm Mg solubil. K + = con]inutul solului `n potasiu schimbabil. sau indicele caren]ei `n magneziu este mai mic de 0.9% Mg. Sulfatul de magneziu (MgSO4. se impune a fi `mbun\t\]it\ `n cazul `n care con]inutul `n magneziu schimbabil este mai mic de 1 me/100 g sol.3. neschimbabil. Din acest motiv. cristalizat\ `n sistemul rombic. Borlan [i C.2H2O. 35-39% SiO2 [i 3-8% FeO. Dolomitul Ca. 5. ce con]ine 8-13% Mg.2% MgO [i 13% S. este direct accesibil plantelor carel preiau sub form\ de Mg2+. Are solubilitate mare `n ap\.Mg(CO3)2. pân\ la 9% magneziu schimbabil [i 0. Folosit\ pentru completarea necesarului de magneziu. Concentra]ia magneziului `n solu]ia solului este `n general redus\.

8-1. ~ngr\[\mintele cu microelemente pot fi clasificate dup\ starea lor fizic\ [i natura chimic\ a substan]elor pe care le con]in [i anume: a) `ngr\[\minte solide cu microelemente. cu eficient\ mare numai pe solurile acide. ~n vederea satisfacerii cerin]elor agriculturii. combaterea caren]ei `n magneziu. Li.[i microelemente. unde absorb]ia ionului de Mg2+. Clasificarea `ngr\[\mintelor cu microelemente.0 kg. Rb. reprezentând mai pu]in de 0. ~n general. lucerna. Microelementele necesare diferitelor culturi agricole se asigur\ `n principal. sfecla pentru zah\r. Se.simple (cu B. Speciile de plante cultivate. Mn.5% MgO. denumite [i oligoelemente (oligos = pu]in) sau elemente catalitice. Cu. ~n condi]iile unei agriculturi intensive. pomii. caren]ele determinând tulbur\ri de nutri]ie. soia. cu Mn. Pe astfel de soluri. pot fi puse al\turi de vitamine ca importan]\ fiziologic\. Microelelementele. ~ngr\[\minte cu microelemente Microelementele. Zn. Culturile la care caren]ele de nutri]ie cu microelemente se observ\ mai frecvent sunt: porumbul. sau care nu este pe deplin clarificat. 103 . `n ]ara noastr\ se produc `ngr\[\minte chimice complexe [i mixte cu microelemente [i macroelemente. fie sub form\ de impurit\]i. con]inutul lor `n plant\. MgO la o ton\. necesare a fi aplicate `n sol sunt de 80-100 kg/ha. cantit\]ile de microelemente existente `n sol devin insuficiente pentru nutri]ia normal\ a plantelor. B. Administrat `n sol. ~ngr\[\mintele chimice care con]in magneziu sunt: nitrocalcarul care con]ine 3% Mg [i fosfa]ii amoniaco-magnezieni. culturile de plante semincere. Ni. De[i microelementele sunt consumate de c\tre plante `n cantit\]i foarte mici. Importan]a practic\ pentru agricultur\ prezint\ un num\r mai restrâns [i anume: Fe.01% din substan]a uscat\ (10-3 . prin aplicare de `ngr\[\minte. pe seama rezervelor existente `n sol. se afl\ `n organismele vegetale f\r\ a avea un rol esen]ial. . As. Mo. Eficien]a `ngr\[\mintelor cu magneziu depinde de prezen]a altor specii de ioni `n solu]ia solului [i de reac]ia mediului. cu Zn. prevenind fenomenul de caren]\. sau constituient de baz\. sunt elemente nutritive. Pe solurile acide. vi]a de vie. care pot fi: .10-5%). odat\ cu sporurile mari de produc]ie ce se ob]in. manifest\ exigen]\ diferit\ fa]\ de nutri]ia cu microelemente. de care plantele au nevoie `n cantit\]i foarte mici. `n doze de 40-60 t/ha. `mbog\]e[te solul `n acest element. importan]a lor `n nutri]ia plantelor este mare ca urmare a rolului lor complex `n procesele metabolice. Greu solubil\ `n ap\. fasolea. culturile de legume. 5. dozele de magneziu. Folosirea periodic\ pe solurile acide permeabile a s\rurilor potasico-magneziene brute (s\rurile de la Tazl\u). este `mpiedicat\ datorit\ interferen]ei cu ionii de Al3+ [i H+. Gunoiul de garjd fermentat. Sr.40-48% SiO2.complexe. etc). cu macro. con]ine 0. asigur\ un raport echilibrat de potasiu [i magneziu. arbu[tii fructiferi. se va evita folosirea `ngr\[\mintelor cu azot care au poten]ial de acidifiere [i aplicarea unor doze mari de potasiu. Se utilizeaz\ bine m\cinat\. care au 29. lucru ce impune refacerea gradului de asigurare. Unele microelelemente ca Al. care con]in 8-10% MgO [i tot atâta K2O. tot atât de grave ca [i avitaminozele. se realizeaz\ prin aplicarea amendamentelor calcaroase care neutralizeaz\ aciditatea [i aduc `n sol magneziul. Ba.6.

el fiind greu transferat din frunzele mature `n cele tinere.6. sfecla pentru zah\r. 1949). sub form\ de citrat feros.suspensii. porumbul. nervurile principale r\m\nând verzi. Cu2+. ~n interiorul 104 . este frecvent `ntâlnit\ la vi]a de vie. Din r\d\cin\ fierul este transferat spre p\r]ile aeriene. ca urmare a distrugerii hormonului vegetal. de la ordinul zecilor pân\ la ordinul sutelor de ppm. pomi [i arbu[ti fructiferi. care pot provoca caren]e induse de fier.. sub form\ de hem (C34H32O4N4Fe . Simptomele sunt asem\n\toare cu cele ale caren]ei `n magneziu sau azot. arginoza. 5. Mg2+.compu[i chelatici. . Prezen]a fierului `n natur\ ~n litosfer\. sinteza clorofilei. `n nutri]ia plantelor determin\ `ncetinirea ritmului de cre[tere a r\d\cinilor.grupul prostetic al hemoglobinei). fotosintez\. reprezentând 4. nu apare `ntotdeauna datorit\ insuficien]ei Fe2+. fiind mai u[oar\ `n condi]iile unui pH acid. Cloroza feric\. c) subproduse. pân\ la galben-albicioas\. ci [i unui blocaj. func]iile lui biochimice fiind legate de `nsu[irea de a forma produ[i complec[i de tip chelat [i de posibilitatea schimb\rii reversibile de valen]\: Fierul particip\ la procesele de cre[tere. 5. motiv pentru care caren]ele `n fier apar de la vârful plantei. Mn2+. este stânjenit\ de valorile ridicate ale pH-ului [i de o serie de ioni prezen]i `n solu]ia nutritiv\. este posibil\. Zn2+. ~ngr\[\minte chimice cu fier 5.1. datorit\ capacit\]ii r\d\cinilor de a reduce Fe3+ `n Fe2+. auxina. El este un component esen]ial `n alc\tuirea unor enzime care con]in fier. sunt: salata.lichide limpezi (clare).2. Mobilitatea fierului `n plante este sc\zut\. Caren]a `n fier. al Fe2+ de c\tre carbonatul de calciu (cloroz\ indus\). fasole. prin xilem. Cloroza feric\. spanacul. Frunzele `ncep s\ capete o culoare galben\ ca l\mâia. respira]ie. c\tre frunze. este apari]ia clorozei ferice care se manifest\ pe frunzele din etajele superioare ale plantelor.6. Insuficien]a Fe.1 `n % din greutate (Vinogradov. fierul ocup\ ca pondere locul 4. `n metabolismul ARN. -fluide cu agen]i de sechestrare. Fenomenul cel mai d\un\tor pentru produc]ie.7-5. Si. precum [i a unor substan]e organice cu rol de transportori. cu deosebirea c\ nu apar pete brune necrotice. Absorb]ia fierului din sol de c\tre plante. Con]inutul plantelor `n fier variaz\ `n raport cu specia [i organul analizat. tomate. rezultate din extrac]ia sau prelucrarea minereurilor cu microelemente. Fierul este un activator al unor enzime ca: aldoza. Al. Rolul fierului `n metabolismul plantelor Importan]a fierului `n nutri]ia plantelor este multipl\.1. b) `ngr\[\minte lichide cu microelemente: .6. manifestându-se `ndeosebi `n prim\verile reci [i umede. Caren]a produce perturb\ri `n sinteza clorofilei. Speciile mari consumatoare de fier. Ca2+. Plantele iau fierul din sol sub forma ionilor de Fe2+ [i `n mai mic\ m\sur\ de Fe3+. fixarea simbiotic\ a azotului molecular. `n structura cloroplastelor. dup\ O. dipeptidaza. cartoful. soia. Absorb]ia ionului de Fe2+.1.1.

`n orizonturile de la suprafa]\ cei mai abunden]i sunt oxizii ferici hidrata]i.geosferei fierul se afl\ `n stare nativ\. `n calcosfer\ numai `n combina]ii. re]inut la complexul adsorbtiv al solului sub forma ionilor Fe2+ [i Fe3+ care `n urma reac]iilor de schimb pot trece `n solu]ia solului. Chela]ii de fier. Se prezint\ ca o sare cristalin\ de culoare albastru-verzui. `n compara]ie cu fierul total [i variaz\ cu tipul de sol.2 ppm.. Formele fierului din sol Fierul total al solului este constituit din trei forme: . hornblend\ (< 15% Fe).fierul schimbabil. ~n contact cu aerul pierde apa de cristalizare. Sunt solubili `n ap\. Produse utilizate ca `ngr\[\minte cu fier ~n scopul combaterii caren]ei de fier (cloroza) se folosesc o serie de s\ruri anorganice sau organo-minerale. Este solubil\ `n ap\. rezulta]i `n urma descompunerii materiei organice formeaz\ cu fierul. Ei reprezint\ o grup\ de compu[i complec[i organo-minerali.002 [i 0. carbona]i. Con]inutul `n fier total `n orizonturile de la suprafa]\ este `n medie de 1. ~n hidrosfer\.1. Acizii humici [i acizii organici.1% Fe sau 28% Fe2O3.→ Fe3+ + 3 OH . Con]inutul `n fier din apele marine [i oceanice este cuprins `ntre 0.5-l1. ~n general. augit (< 10% Fe). `n principal sub form\ de oxizi amfoteri [i hidroxizi. fiind cauzat\ de o serie de factori dintre care cei mai importan]i sunt: con]inutul ridicat `n calciu [i reac]ia alcalin\. ~n sol. metalic\. se ob]ine industrial prin introducerea fierului `n acid sulfuric (20-30%). `n mediu neutru sau alcalin. solurile con]in suficient fier solubil necesar nutri]iei plantelor. illit (1-3% Fe).fierul din solu]ia solului. textura. ceea ce face s\ nu fie re]inut cu u[urin]\ de coloizii solului. stabili la ac]iunea microorganismelor. 15. . . Fe(OH)2+. (Versena) ..1. pe solurile bogate `n materie organic\. cu 10% Fe.3. fierul eliberându-se treptat. chela]i. NaFe-EDTA sare de sodiu [i fier a acidului dietilentriaminopentaacetic.0% (10000-100000 ppmn). metamorfice [i sedimentare fierul se g\se[te sub form\ de minerale. pH-ul. este forma direct accesibil\ plantelor.7H2O.6. Acest lucru explic\ rezisten]a plantelor la cloroz\ feric\.FeSO4. Are un con]inut de 5-14% Fe. sulfuri. 5. Cantit\]ile de fier care se g\sesc `n solu]ia solului sunt foarte mici. `n diferite minerale. olivin\ (324% Fe). trece `n fier trivalent. insuficien]a lui `n sol. reprezentat\ prin ionii de Fe2+. Cunoscut [i sub numele de calaican. decât `n cel acid. Sulfatul de fier . fierul provine `n general din reac]iile de disociere: Fe(OH )3 . Din aceast\ grup\ fac parte urm\torii produ[i: Na2Fe-EDTA. 105 .4. iar `n apele râurilor de 0. ~n rocile magmatice. gradul de satura]ie `n baze.6. din care fierul este mai accesibil plantelor. Con]ine 20. se folosesc `n combaterea clorozei ferice din anul 1951. oxizi.6 g la 100 ml ap\ la 20 oC.5l9 ppm Fe.fierul neschimbabil: este un component al unor minerale ca: muscovit (< 3% Fe). fierul se g\se[te. silica]i.sare de sodiu [i fier a acidului etilendiaminotetraacetic. Fe3+. 5. montmorillonit (< 21% Fe). fiind cuprinse `ntre 1. cu `nsu[iri fizico-chimice care m\resc eficien]a fierului `n combaterea clorozei.. iar fierul bivalent. precum [i a unor minerale argiloase.1-10 ppm.1.

08% neutralizate cu 0. `n func]ie de gradul de solubilitate a produsului.5%. prin prevenirea ei.3 kg/ha Fe (NaFe-EDTA). se fac stropiri foliare `n perioada de vegeta]ie cu s\ruri de fier: FeSO4. portaltoi corespunz\tori cu capacitatea de clorozare a solului.FeSO4. . `n special la vi]a de vie. %CaCOactiv • 10 4 IPC = [Fesolubil ] 2 ppm Valoarea IPC.02% (0. poten]ial clorozant mijlociu. Combaterea clorozei ferice.15% var stins. a `ngr\[\mintelor este mai avantajoas\ din punct de vedere economic. efectul remanent se manifest\ 1-2 ani. 0. m\r. ca urmare a caracterului antagonist (cloroz\ indus\). se administreaz\ `n doze de 2-9 kg/ha. spanac. poten]ial clorozant sc\zut. dup\ Juste [i Pouget (1972) este dat de raportul dintre calciu activ [i fierul u[or extractibil. prun. 5. Aplicarea `ngr\[\mintelor cu fier Cloroza feric\. lucern\. `n cazul tratamentului general Compu[ii cu Fe de tip chelat. in. orez. vi]a de vie. care sunt absorbi]i [i apoi se desfac `n plant\. gutui. indic\ soluri cu poten]ial clorozant foarte ridicat.1 kg Fe/ha). cloroza feric\ se combate prin aplicarea `n sol a s\rurilor anorganice (calaocan. porumb. `n doze de 0.7H2O (300 l/ha) sau `n timpul vegeta]iei cu solu]ii `n concentra]ie de 0. ce pot fi administrate pentru combaterea caren]ei `n fier sunt: oxidul feros (FeO) cu 77% Fe.plante sensibile: cartof. `n doze de 5-10 kg Fe/ha. plantele pot fi grupate astfel: . cu 5-9% Fe. iar pe solurile calcaroase 100-200 g/pom.4H2O cu 23% Fe. gulie.1. oxid feros. ]elin\. utilizând la plantare. ~n cazul apari]iei clorozei `n planta]iile viticole.6H2O cu 14% Fe.3-1.NaFe-HEEDTA . ~n perioada de repaus. soia. apare frecvent pe solurile calcaroase. 26-50.2-0.1 kg/ha. odat\ cu apa de irigare `n doze de 0.sare de sodiu [i fier a acidului hidroxietiletilendiaminotetraacetic.5-1. p\r. ov\z. cu pH-ul alcalin precum [i pe solurile amendate recent cu doze mari de carbonat de calciu.plante foarte sensibile: conopida. oxidul feric (Fe2O3) cu 69% Fe. varz\. piersic. Din punct de vedere al sensibilit\]ii fa]\ de caren]a de fier. sulfat feros de amoniu (NH4)2SO4. Produsul Sequestrene 138 Fe . ~n func]ie de acest indice poten]ialul de clorozare a solului se apreciaz\ astfel: valori mai mici de 5 indic\ faptul c\ solurile nu au putere de clorozare. este cuprins\ `ntre 0 [i 200. se folose[te `n doz\ de 40-60 kg/ha. poten]ial clorozant ridicat. sulfat feric). Fe-EDTA solu]ie.7H2O solu]ie 0. `n livezi se aplic\ stropiri cu solu]ii de 3-5% FeSO4. 11-25. zmeur. orz.6. sulfat feric Fe2(SO4)3. Alte s\ruri cu fier. ~n scopul caracteriz\rii poten]ialului solurilor `n ceea ce prive[te apari]ia fenomenului de cloroz\ feric\. 6-10. folosindu-se 12-24 g/pom. `mpiedic\ absorb]ia ionilor de Fe2+. Aplicarea extraradicular\.5. sfacl\. fasolea. c\p[un. cire[).5-1. iarba de Sudan. Indicele puterii de clorozare (IPC). Pot fi utiliza]i [i compu[i chelatici ai fierului cu molecule complexe cu fier `n stare ionic\. pomi gructiferi (nuc. sequestrene 138%Fe. Prezen]a ionilor de calciu `n cantitate mare `n solu]ia solului. De asemenea compu[ii chelatici pot fi aplica]i `n livezi. valori mai mari de 51. 106 .04-0. la vi]a de vie se face `n primul rând. se folosesc ca parametri calciul activ [i indicele puterii de clorozare. ~n livezi. tomate.

Mg. Având o mobilitate ridicat\. apoi activ legat de procesul de metabolism. Aspectul de cloroz\ reticular\ este dat de clorozarea parenchimului [i de persisten]a nervurilor `n stare verde. .altoirea pe portaltoi care sunt rezisten]i la cantit\]i mari de CaCO3 activ. particip\ `n procesul de asimilare a CO2. ca ion bivalent Mg2+. activând enzimele oxidoreduc\toare: arginaza.. 5. Manganul. cu care trebuie s\ se afle `ntr-un anumit echilibru (raport. La cerealele p\ioase caren]a se manifest\ prin decolor\ri galbencenu[ii. La `nceput fenomenul de absorb]ie este pasiv. care con]ine substan]e cu `nsu[iri chelatice. Reducerea rezisten]ei mecanice a por]iunii afectate de p\tare. ionii Mn3+ [i Mn4+. [i de fotosintez\. mic[orând transpira]ia. `n sol. secar\. `n func]ie de specie [i de organul analizat. P\tarea galbencenu[ie. Fe/Mn = 1:1.5). bine descompus. PO43-. nivelul critic este de 15-20 ppm Mn2+.6. La speciile pomicole s\mân]oase. La dicotiledonate deficien]a `n mangan se manifest\ prin cloroza reticular\ a frunzelor din etajele superioare. variaz\ `n limite foarte largi.subsolajul periodic al solului. con]in cel mai mult mangan. Chasselas x Berlandieri 41B. `n acela[i timp confer\ rezisten]a plantelor la con]inuturi ridicate de s\ruri solubile. Manganul este absorbit de c\tre plante din solu]ia aolului. Manganul m\re[te rezisten]a plantelor la secet\.2. 107 . afecteaz\ parenchimul internervurial al frunzelor stindard [i a `nc\ 1-2 frunze `ncepând cu treimea bazal\ a acestora. NO3-.SO42). aspectul de "schelet de pe[te". Con]inutul plantelor `n mangan. Cu. se recomand\ aplicarea urm\toarelor m\suri tehnice: . grâu. predispune frunzele la frângere. `n organismele vegetale vii. Caren]a `n mangan: se manifest\ de regul\ pe solurile organice [i `n primul rând pe cele care con]in carbona]i. . moderat susceptibil\ pe Kober 5BB. Teleki 8B [i foarte pu]in susceptibil\ la cloroz\ este vi]a de vie altoit\ pe portaltoi. datorit\ `nsu[irii de antagonism (Ca. fiind cuprins `ntre 30 [i 500 ppm. . floarea soarelui. hidrolazele. la metabolismul acizilor organici. Dac\ caren]a persist\. ~n acest sens foarte susceptibil\ la cloroza feric\ este vi]a de vie altoit\ pe Riparia Gloire. Cu.5 .6. ac]iunea lui fiind strâns legat\ de prezen]a fierului. cu un pH alcalin.administrarea de `ngr\[\minte chimice cu reac]ie fiziologic acid\. care m\resc activitatea Fe2+. Zn) activeaz\ `n mod indirect procesul de formare a clorofilei.2. rapi]\. ~ngr\[\minte chimice cu mangan 5.plante cu sensibilitate sc\zut\: castrave]i. Caren]a este foarte bine reflectat\ prin concentra]ia manganului `n frunze. decarboxilaza. neputând fi prelua]i de c\tre plante. diagnosticarea foliar\ fiind criteriul principal de apreciere. Pentru majoritatea plantelor cultivate. ~n scopul prevenirii clorozei ferice.1. dispuse longitudinal `n [iruri paralele nervurilor. 140 Ruggeri [i Fercal. Frunzele [i organele de cre[tere ale plantelor. Manganul ia parte la sinteza aminoacizilor. ~mpreun\ cu alte elemente (Fe. joac\ rol `n sinteza vitaminei C. petele galben-cenu[ii sunt `nconjurate de benzi de culoare `nchis\. K+.administrarea unor doze mari de gunoi de grajd. `n substan]a uscat\ a frunzelor. Importan]a manganului `n nutri]ia plantelor Manganul are un rol multiplu. Fe. are rol important `n unele sisteme enzimatice.2. peptidazele. cloroza reticular\ confer\ frunzelor din vârful [i treimea mijlocie a l\starilor. el este translocat `n partea aerian\. Mo) [i a intercondi]ion\rii cu al]i ioni (NH4+.

Ca urmare a tendin]ei lui de a trece sub form\ de oxizi superiori insolubili. la valori mai mici de pH. 5. asociate la frac]iunea mineral\ [i organic\ a solului.~n general. 1949). extractibil cu o solu]ie normal\ [i neutr\ de acetat de amoniu.manganul solubil: se g\se[te `n solu]ia solului. sub form\ de Mn2+. con]inutul solurilor `n mangan activ. ~ntre diferitele forme ale manganului se afl\ un echilibru dinamic [i permanent. concentra]ia este foarte sc\zut\ (< 1 ppm). precum [i sub form\ de hidroxizi. [i mai slab\. ~n sol. Din punct de vedere al gradului de solubilitate pentru plante manganul din sol.6. este mai redus (2-260 ppm Mn).00 ppm Mn schimbabil. ~n solurile cu reac]ie acid\. prezint\ urm\toarele forme: . ~n general.4. variaz\ `n limite foarte largi. ~n func]ie de roca de solificare [i de condi]iile de mediu (pH.3. din depresiunile montane (774 ppm Mn total). ~n compara]ie cu manganul total. `n concentra]ii de 1-9 ppm. activitatea microorganismelor. 5. se constat\ o cre[tere a con]inutului de Mn. al solurilor din ]ara noastr\ variaz\ `n limite foarte largi de 175-1820 ppm. care `n unele soluri reprezint\ forma dominant\.6. Formele de mangan din sol ~n sol manganul se g\se[te sub diferite forme. regimul de umiditate [i con]inutul `n materie organic\.2.6. fenomenul de caren]\ `n mangan se manifest\ pe solurile care con]in mai pu]in de 1. fiind mai puternic\ la valori mai mari ale pH-ului.2. Prezen]a manganului `n natur\ ~n scoar]a terestr\ manganul se g\se[te `n propor]ie de 0. cele mai sc\zute valori . Eh). O frac]iune de mangan din solu]ia solului se afl\ sub form\ de complec[i organici. Con]inuturi ridicate `n Mn total se `ntâlnesc `n solurile brun-ro[cate (1012 ppm) [i vertisoluri (1189 ppm). de la 1-4000 ppm. 5. concentra]ia este mai ridicat\. `mpreun\ cu cel schimbabil [i cu formele u[or reductibile constituie "manganul activ" din sol. . `n timp ce `n solurile cu reac]ie alcalin\ sau neutr\. Folosirea `ngr\[\mintelor cu mangan Ca `ngr\[\minte cu mangan.09 `n % de greutate (Vinogradov. [i luvisolurile albice. manganul se g\se[te `n compu[i care apar]in la trei st\ri de oxidare (+2. cu Mn2+. Con]inutul `n Mn total. +4). Oxizii [i hidroxizii de mangan sunt prezen]i `n stare cristalin\ sau amorf\.2. . Manganul solubil.manganul schimbabil: din rezerva total\ a solului de mangan. Acest echilibru este controlat de pH-ul solului. o frac]iune foarte redus\ se g\se[te adsorbit\ la complexul coloidal al solului `n form\ schimbabil\. Energia de adsorb]ie a Mn schimbabil.2. de la solurile de step\ la solurile de p\dure. sau sub form\ de cristale r\spândite `n masa solului [i bobovine.sunt specifice psamosolurilor (175-496 ppm Mn). frite sau reziduuri de la prelucrarea minereurilor de mangan.mangan neschimbabil: cea mai mare parte a manganului din sol. ca [i `n cele stagnohidromorfe. con]inutul solurilor `n mangan schimbabil. sub form\ de pelicule. se afl\ sub form\ de oxizi greu solubili. +3. variind `n func]ie de reac]ie. acoperind agregatele de structur\. 108 . se folosesc o serie de compu[i anorganici [i organici de Mn. manganul este mai pu]in afectat de procesul de levigare. precum [i `n cele bine aerate. este intermediar\ `ntre cea a Ca2+ [i Mg2+.

de numai 0. asociate cu `ngr\[\minte cu reac]ie fiziologic acid\ (sulfat de amoniu). [i rezult\ `n urma neutraliz\rii acidit\]ii libere cu MnCO3. deficitare `n mangan [i anume pe solurile turboase sau pe cele formate pe nisipuri cuar]ifere. sare de culoare verzuie. fiind cuprinse `ntre 5-15 kg/ha. con]ine 63% Mn. dar prezint\ inconvenientul c\ sunt mai scumpi.cristalizat de culoare roz sau amorf de culoare brun\. a rocilor acide supraamendate care au capacitate mare de fixare a Mn. ca urmare a capacit\]ii lor de a fixa manganul. de culoare brun-negricioas\. s\ fie neutralizat\ cu o solu]ie de hidroxid de calciu 0. insolubil `n ap\. aplicarea Mn `n sol este mai pu]in eficient\. insolubil\ `n ap\. Bioxid de mangan MnO2. Administrarea `ngr\[\mintelor cu mangan `n sol.5% Mn. Concentra]ia solu]iei `n cazul tratamentelor f\cute `n perioada de repaus vegetativ este de 4-5% (500-600 l/ha) [i mai sc\zut\.4H2O. fie `n perioada de repaus vegetativ fie timpul perioadei de vegeta]ie. Pe solurile cu reac]ie neutr\. alcalin\ sau pe cele bogate `n humus. Aplicarea `ngr\[\mintelor cu mangan. Dup\ ac]iunea favorabil\ a Mn. Fritte cu mangan (sticl\ solubil\). ~n acest ultim caz se recomand\ ca solu]ia de sulfat de Mn. Pe astfel de soluri se recomand\ aplicarea `ngr\[\mintelor cu mangan `n benzi `n doze de 5-10 kg/ha. con]ine 10-25% mangan.Sulfatul de mangan MnSO4. con]ine 1. Caren]a `n mangan la pomii fructiferi poate fi `nl\turat\ sau prevenit\ [i `n urma tratamentelor cu fungicide. existând [i alte forme cristalizate cu 1.6% Mn [i 14. Solubil `n ap\. Este forma cea mai comun\. Superfosfat `mbog\]it cu mangan. pe solurile alcalice. utilizate `n tratamente foliare cu 8-12% Mn. care con]in carbona]i. este mai economic. asupra cre[terii [i dezvolt\rii. La pomii fructiferi. con]inutul solului `n humus.1%. con]in 9-15% Mn. con]ine 31% Mn.3% S. Carbonat de mangan MnCO3. 5. pH. este compatibil cu diferite pesticide [i se poate aplica la apari]ia primelor simptome de caren]\. insolubil `n ap\. plantele pot fi clasificate astfel: 109 . au un efect temporar. Aceste `ngr\[\minte se aplic\ `n sol. Con]ine 24. produsul folosit [i metoda de `ncorporare. Zgurile ferimanganice. s\ruri solubile `n ap\. unde trecerea Mn `n forme insolubile are loc `n mai mic\ m\sur\. Dozele folosite variaz\ `n func]ie de plant\. reprezint\ metoda cea mai rapid\ [i eficient\ de corectare a caren]ei de Mn. 7 molecule de ap\. tratamentele se fac. pe aceste soluri se recomand\ aplicarea m\surilor ameliorative care s\ modifice reac]ia (amendamente) [i poten]ialul redox (scarific\ri). recomandat\ `n cazul solurilor minerale [i organice carbonatice. favorizând formarea Mn2+ [i m\rind accesibilitatea lui pentru plante. necesitând cantit\]i mici de `ngr\[\mânt. Oxid manganos MnO. Tratamentul foliar. Metoda administr\rii `ngr\[\mintelor cu mangan pe cale foliar\. rezultate din prelucrarea minereurilor cu Mn. se recomand\ pe cele cu reac]ie acid\. Cea mai larg\ utilizare o are sulfatul de mangan. Chela]i de mangan de tipul MnEDTA. pentru evitarea fenomenului de fitotoxicitate. Maneb (20% Mn) [i Mancozeb (16% Mn). de culoare alb\ sau roz. 3. Se prezint\ ca o sare cristalizat\ `n sistemul monoclinic sau rombic. Produsul cel mai folosit este sulfatul de mangan.1% `n cazul tratamentelor `n timpul perioadei de vegeta]ie. Rezultate bune se ob]in [i prin folosirea chela]ilor cu mangan (MnEDTA). 6. textur\. con]ine 41-68% Mn.9-2. sau prin stropiri foliare.

~ngr\[\minte cu zinc 5. Simptomele caren]ei `n zinc. praz. cais. lucerna. porumb. urmat\ de necrozarea frunzelor. Caren]a se manifest\ la diferite specii de plante. Zn2+. Procesul de absorb]ie a zincului se reduce puternic `n cazul temperaturilor sc\zute [i `n condi]ii de anaerobioz\. nuc. . ~n ]ara noastr\ caren]a a fost sesizat\ pentru prima dat\ `n 1966 la porumbul cultivat pe soluri carbonatice. maz\re. fasolea. soia. clorozarea spa]iului dintre nervuri. de o parte [i de alta a nervurii principale. Cerin]ele plantelor pentru Zn. Plantele de porumb au internodiile scurte [i dezvoltarea este `ntârziat\. piersic. Zincul. albicioase. precum [i la formarea clorofilei. m\r. Plantele preiau zincul din sol sub form\ de ion. El este implicat `n reducerea nitra]ilor. `n molecula de ARN. Sensibilitate moderat\ manifest\.6.plante foarte sensibile: fasolea. Mn sau Mg [i se manifest\ de regul\ prin limitarea cre[terii. Cerealele p\ioase. iar ulterior procesul este metabolic. se acumuleaz\ `ndeosebi `n r\d\cini (peste 90% din Zn existent `n plant\).1. m\rul.plante pu]in sensibile : secar\. prin clorozarea spa]iului dintre nervuri. `n sinteza acizilor ribonucleici.plante sensibile: cartof. favorizeaz\ sinteza ARN.3. apoi `n frunze. urmat\ de brunificare [i necrozare. HNC(O)NHC(O)CHCH. Importan]a zincului `n nutri]ia plantelor Zincul particip\ `n metabolismul proteic. Caren]a `n zinc. are un rol foarte important `n activitatea sintezei triptofanului. Con]inutul plantelor `n zinc este de ordinul zecimilor dintr-un procent. iar dintre pomii fructiferi. favorizat de dozele mari de `ngr\[\minte minerale [i `ndeosebi de cele cu fosfor. a vitaminelor B. Zn activeaz\ enzimele din grupa endazelor. maz\rea. caren]a se manifest\ la 3-4 s\pt\mâni de la r\s\rire. plantele din p\[unile naturale.la fasole [i soia. sinteza [i `ncorporarea tirozinei. castrave]i. ceapa. Se consider\ o nutri]ie normal\ cu Zn a plantelor.. cartoful. `n proteine [i a uracilului. cu anumite particularit\]i: . a glucidelor. C [i P. care la rândul s\u controleaz\ sinteza proteinelor. Speciile foarte sensibile la caren]a `n zinc sunt: porumbul. reducerea m\rimii frunzelor. . hameiul. ulterior fenomenul extinzându-se [i pe alte soluri. trifoiul. sunt asem\n\toare cu cele de Fe. ~n metabolismul glucidelor. formând dou\ dungi largi. Zincul. `n favoarea aminoacizilor aromatici. ricinul. soia. spanac. piersicul [i p\rul. . varz\. 5. dovleac. 110 . ~n metabolismul proteic Zn. de schimb de ioni [i difuziune. Absorb]ia ionului de Zn2+. grâu. in. când plantele au 4-5 frunze.6.3. C6H4OHCH2CHNH2COOH.la porumb. ierburile perene sunt mai pu]in sensibile la caren]a `n zinc. pe treimea inferioar\ a frunzelor apar `ntre nervuri pete clorotice ce progreseaz\ rapid. sfecla pentru zah\r. de stagnare a apei. boabe [i nodurile tulpinilor la cereale. cu ritm lent de cre[tere `n prima parte a perioadei de vegeta]ie. aproape translucide. inul. care este un produs intermediar al auxinei (acidul indolilacetic). atunci când concentra]ia acestuia `n frunze este de 20-100 ppm Zn. precum [i `n condi]iile unui pH alcalin [i a unui con]inut ridicat de fosfa]i mobili. se desf\[oar\ la `nceput ca un proces fizic. Cercet\rile efectuate `n ]ara noastr\ au eviden]iat c\ porumbul este cel mai sensibil la caren]a `n zinc [i `n special hibrizii tardivi..

cele mai abundente fiind reprezentate de sulfuri (blend\. este de 0. `n timp ce la cernoziomurile argiloiluviale [i argilovisoluri. `nflorirea [i maturarea fiind `ntârziate.2. con]inutul de Zn total.6. . de la urme la 300 ppm. variind de la forme solubile `n ap\. Distribu]ia Zn.Mn Fe2O4.etc).3-16. El se afl\ numai sub form\ de combina]ii. ca urmare a insolubiliz\rii prin formarea Zn3(PO4)2 precum [i prin inactivarea reciproc\ a acestor elemente la nivelul r\d\cinilor plantelor.4-9. la forme puternic re]inute. insuficien]a se manifest\ prin frunze mici. caren]a se manifest\ pe l\starii anuali prin `ncetinirea cre[terii. Prezen]a zincului `n natur\ ~n litosfer\. caren]a Zn. Rezerve mari de Zn total se `ntâlnesc [i la litosolurile bogate `n argil\ (> 80 ppm). deosebite sub raportul accesibilit\]ii pentru plante. Zincul accesibil plantelor este de 0. ~n sol. dispunerea frunzelor `n "rozet\". precum [i la solurile turbogleice [i turboase din Delta Dun\rii. Zn. apare `n cazul `n care concentra]ia lui `n frunze se situiaz\ sub 15-20 ppm. decolorarea galben verzuie a parenchimului frunzelor [i slaba dezvoltare a acestora. reprezentând 2. Boabele au semin]e. Zn se g\se[te `n % de greutate de 0. 1949). 111 . cu valori predominante `n intervalul 40-70 ppm Zn. mineralele. ~n hidrosfer\. ZnS) [i oxizi (zincit.4-9.01 ppm. spa]iul dintre nervuri clorozat. are loc o reducere a con]inutului `n Zn accesibil plantelor. Cre[terea [i dezvoltarea plantelor sunt stânjenite.4 ppm.05 M. Con]inuturile cele mai mici de zinc le au psamosolurile s\race `n coloizii minerali [i organici.la vi]a de vie.Frunzele sunt asimetrice cu marginile neregulate. distribu]ia Zn. Zincul total din sol. ramuri scurte. Zincul accesibil plantelor. ~n orizontul superior al solurilor din ]ara noastr\. cu utilizare agricol\.3. 5. ZnO. valorile cele mai `ntâlnite fiind `n jur de 50 ppm. Formele zincului din sol ~n sol zincul. scurtnodarea. fiind o strâns\ corela]ie. se afl\ `n diferite forme.1 N. . urm\re[te curba argilei.la pomii fructiferi.1 N sau `n Na2EDTA (etilendiaminotetraacetat de sodiu) 0. cu margini foarte neregulate.005. pe profil este relativ uniform\ la solurile b\lane. Rocile sedimentare au un con]inut foarte variabil `n Zn.6. La un nivel ridicat al st\rii de aprovizionare a solului `n fosfor. inaccesibile plantelor. au con]inuturile cele mai ridicate `n zinc. Influen]a fosforului asupra mobilit\]ii Zn. ~n general. extractibil `n HCl 0. zincul se afl\ `n medie `n concentra]ie de 0. 5. la care semin]ele lipsesc. accesibil\ plantelor este foarte mult influen]at\ de reac]ia solului.6% din rezerva total\ de Zn. `n timp ce vertisolurile [i molisolurile cu textur\ argiloas\. adic\ un minimum `n orizontul superior. prezente `n solu]ia solului. con]inutul de Zn total este cuprins `ntre 11 [i 97 ppm (Irina B\jescu. fiind pe locul 25 (Vinogradov. franklit. Con]inutul de Zn. boabe mici.4 ppm. prezint\ varia]ii mari. `ntre pH [i con]inutul `n Zn solubil. el concentrându-se `n cantit\]i mai mari `n frac]iunile argiloase. cernoziomuri [i cernoziomuri cambice.3. 1970). [i un maximum `n orizontul Bt. 6-76 ppm. spre deosebire de caren]a `n bor. Concentra]ia de Zn. Este reprezentat de frac]iunea extractibil\ `n solu]ie de HCl 0. 80-90 ppm.3. sub 20 ppm. din orizontul superior al solurilor.

sulfatul de Zn heptahidratat. ZnSO4. Semnifica]ia valorilor indicelui reac]iei-fosfa]i mobili.5.Zn < 1. Dintre produsele chimice.R.6.).8 > 6. determinat prin metoda Egner-Riehm-Domingo. `ngr\[\minte chimice `mbog\]ite cu Zn. solubil\ `n ap\. ZnO cu 80% Zn. mai mic de 0.pentru solurile cu pH-ul `n ap\ mai mare de 8.R.3 pH . stropiri foliare sau prin tratarea semin]elor `nainte de sem\nat. ZnCO3 cu 52% Zn. exprimat `n ppm. PAL = con]inutul de fosfor accesibil din sol. dup\ una din rela]iile: . care se calculeaz\ `n func]ie de pH.288 0.6.M.1 .82 .6. Znmobil • FR • 100 unde: ICZn = P AL Zn mobil din sol.4Zn(OH)2 cu 55% Zn.Indicele de caren]\ de Zn (ICZn). se face prin aplicarea `ngr\[\mintelor cu zinc `n sol.577-1.0 Fr = (1.165 5.384 0. este prezentat\ `n urm\torul tabel Limite de apreciere a probabilit\]ii de caren]\ de zinc Probabilitatea Mare Apreciabil\ Mijlocie Mic\ Foarte mic\ caren]ei de Zn I. ~n acest scop se folosesc produse chimice cu zinc.8 Un alt indice propus pentru prognoza caren]ei `n zinc `n leg\tur\ cu con]inutul solurilor `n fosfor mobil.11 pH2 .0 FR = 1. f\r\ culoare. reziduuri industriale care con]in zinc.R.6. sulfatul bazic de Zn. Se administreaz\ speciilor sensibile la caren]\.288-0.3. Se prezint\ ca o sare cristalizat\ `n sistemul rombic. ZnSO4. oxidul de Zn.P. cultivate pe solurile cernoziomice din Estul [i Sud-Estul ]\rii. exprimat `n ppm.0.H2O cu 35% Zn. FR = factor de reac]ie. corectat cu un factor de reac]ie [i con]inutul de fosfor accesibil din sol.7 . determinat prin extrac]ie cu EDTA + (NH4)2CO3 la pH 8.M. Concentra]ia solu]iei de Zn.M.fosfa]i mobili" (I. Dozele sunt cuprinse `ntre 5-11 kg/ha. valorilor indicelui de caren]\ de Zn. Folosirea `ngr\[\mintelor cu zinc Corectarea deficien]ei cu zinc. 90 .4 . <0.82) + (pH -8)(0. este prezentat\ `n urm\torul tabel: Limite de apreciere a probabilit\]ii de caren]\ de zinc Probabilitatea Foarte Mare Apreciabil\ Mijlocie Mic\ caren]ei de Zn mic\ I. se folosesc: sulfatul de Zn monohidratat.2.0.4 3.05 pH) Semnifica]ia. chela]ii de Zn cu 9-14% Zn. eflorescent\. La pomii fructiferi [i la vi]a de vie tratamentele foliare s-au dovedit deosebit de eficace. `n asolamentele cu porumb.7H2O cu 23% Zn. Aplicarea `n benzi s-a dovedit a fi cea mai eficient\ pe solurile acide.2.P.576 0.165 >1. carbonatul de Zn.11 pH2 . este definit ca fiind valoarea raportului dintre con]inutul de Zn accesibil plantelor din sol. fasole [i alte plante sensibile la caren]\.3. = P AL Acest indice serve[te [i la stabilirea dozelor de `ngr\[\minte cu zinc. este "indicele reac]iei . ZnSO4. `ngr\[\minte organice.C.3 pH . pentru pomii fructiferi variaz\ 112 .4 [i IRPM. pe soluri cu ICZn mai mic de 3.1 5.pentru solurile cu pH-ul suspensiei apoase mai mic de 8.7 1.P.10pH I. cel mai folosit este sulfatul heptahidratat. Dintre sulfa]ii de zinc.4.385-0.

`ntre 0. cele de porcine 406 ppm Zn. alb\ sau u[or g\lbuie. ~n condi]ii de câmp. Prezint\ un rol hot\râtor `n procesul de fructificare (diviziunea organelor florale). activarea unor enzime ca: polifenoloxidaza. Organele de plant\ care con]in cel mai mult bor sunt cele de reproducere (antere. [i colab. Se administrear\ pe solurile cu ICZn < 3. plant\. cea mai mare parte contribuind la cre[terea rezervei de Zn din sol. ~ngr\[\mintele organice. r\mân `n form\ nedisociat\ `n solu]ia solului. Ziramul (16% Zn). translocarea glucidelor.6.4. peroxidaza. provenite din complexele zootehnice. anhidru.3-1. pot reprezenta o surs\ important\ de Zn. determinat\ de hidroliza acid\ a sulfatului de Zn. ZnEDTA (etilen-diamino-tetra-acetat de Zn). Solu]ia de sulfat de Zn.1. Astfel dejec]iile de taurine con]in `n medie 552 ppm Zn. Cerin]ele plantelor pentru bor. `n doze de 7. prin pudrarea acesteia cu un amestec de sulfat de zinc [i pudr\ de talc. Acest lucru se datoreaz\ solubilit\]ii lor ridicate `n condi]iile unui pH alcalin. ~ngr\[\minte chimice cu bor 5. constituie o surs\ important\ de Zn.6. de regul\ doza aplicat\ este de cinci ori mai mic\. greu solubil\ `n ap\. poate fi aplicat [i la s\mân]\. I. Reziduurile industriale. catalaza. 5.. Borul influen]eaz\ favorabil germinarea semin]elor [i diviziunea celular\. pot satisface cerin]ele pomilor `n acest element. ca Zinebul (22% Zn). de tipul ZnDTPA (dietilen-triamino-penta-acetat de Zn). mai ales pe solurile carbonatice. precum [i faptului c\. `n vederea prevenirii arderii frunzelor [i a v\t\m\rii fructelor. decât a sulfatului de zinc. fiind mai pu]in re]inu]i prin adsorb]ie. sau Mancozeb (2% Zn). dau foarte bune rezultate `n corectarea caren]ei de Zn. Dozele folosite sunt mai reduse de 0. Importan]a borului `n nutri]ia plantelor Borul este unul din cele mai importante microelemente pentru nutri]ia plantelor. metabolismul substan]elor proteice [i pectice. este folosit anual de c\tre plante `ntr-o propor]ie relativ mic\. 0.4 [i IRPM < 0. sporirea rezisten]ei la boli [i la ger a plantelor. se manifest\ `ntre 2 [i 8 ani.6. stigmat. Con]inutul plantelor `n bor. Tratamentul cu sulfat de zinc. stil. ~n aceast\ grup\ pot fi incluse cenu[a de pirit\ de la Valea C\lug\reasc\ [i zgura metalurgic\ de la Combinatul chimic Târn\veni. iar cele de p\s\ri 447 ppm Zn (Vintil\. regleaz\ procesele osmotice [i contribuie la men]inerea st\rii de turgescen]a a celulelor. metabolismul auxinelor. [i ZnEDDHA (etilendiamino-di-O-hidroxifenil acetat de Zn).0050. `n doz\ de 8-80 g ZnSO4 pentru 100 kg s\mân]\. Acestea aplicate sistematic. Chela]ii de zinc. 113 . ovar) fapt ce explic\ rolul borului `n procesul de fructificare. efectul remanent al fertiliz\rii cu zinc. Oxidul de zinc.3 [i 6%. Se prezint\ ca o pulbere amorf\. 1978).5-15.4. variaz\ `n limite foarte largi de la 5 ppm la 654 ppm `n func]ie de specie. El particip\ la numeroase procese biochimice [i fiziologice [i anume: metabolismul acizilor nucleici.0 kg/ha.025%. folosit\ la stropiri. se folosesc ca fungicide o serie de chela]i ce con]in Zn. Introdus `n sol Zn. doza [i sursa de Zn folosit\. `n timp ce la vi]a de vie se folosesc solu]ii mai diluate. ~n horticultur\. acest lucru fiind influen]at de tipul de sol. se neutralizeaz\ cu Ca(OH)2.3 kg/ha.

incomplet dezvoltate. varza. porumbul. cr\pate. tulpini [i uneori pe fruct. trifoiul. reducerea `nfloritului.0 ppm din care fac parte pomii fructiferi (m\r. din care fac parte: orzul.sau ca ion al acidului boric .H2BO3-. se face sub forma compu[ilor organo-borici. prun. floarea soarelui. determinat de folosirea local\ a unor doze mari de B. cire[ul. de culoare brun-`nchis\. r\sucirea [i deformarea frunzelor din etajele superioare. la vi]a de vie primele simptome apar pe cârcei sub form\ de `ngro[\ri noduroase. . la maz\re limbul frunzelor se necrozeaz\ pe margini. Majoritatea plantelor de cultur\ sunt sensibile la excesul de bor. trifoiul (59 ppm). clorozarea organelor tinere de cre[tere. Simptomele de toxicitate se manifest\ diferit: la cereale tulpinile se coloreaz\ `n ro[u-purpuriu. insuficien]a borului poate fi una din cauzele fenomenului de "m\rgeluire". tutunul. sub 5 ppm. Din punct de vedere al toleran]ei la bor plantele au fost grupate `n trei categorii: . tutunul. ov\zul. sfecla pentru zah\r. care se dezvolt\ normal la con]inuturi de 15 ppm B. salata. o recolt\ de lucern\ extrage aproximativ 1-2 kg B/ha/anual. ale plantelor dicotiledonate sunt mai mari comparativ cu cele ale monocotiledonatelor. . `n care intr\ lucerna (pân\ la 99 ppm). varza. alunele de p\mânt. ov\zul. necesit\]ile de bor. nivelul critic este mai ridicat (< 35-40 ppm B) ca urmare a preten]iilor mai mari fa]\ de acest microelement. arbu[tii fructiferi [i vi]a de vie. bumbacul. 114 .plante moderat tolerante. cire[. piersic. spanacul. piersicul. morcovul. bumbacul. Translocarea borului `n plant\. porumbul. p\rul. vi[inul). grâul. ]elina). O nutri]ie normal\ cu bor a plantelor corespunde unui con]inut `n masa lor vegetal\ cuprins `ntre 20 [i 100 ppm. la cereale nivelul critic fiind mai coborât. ~n general. care trec u[or prin membrana celular\. Cerin]e moderate manifest\ tomatele. La vi]a de vie. La sfecla pentru zah\r [i cea furajer\. Caren]a [i toxicitatea borului. Apari]ia fenomenului de toxicitate este mai mult accidental\. Plantele care manifest\ cerin]e ridicate fa]\ de bor sunt: r\d\cinoasele (sfecla pentru zah\r. ]elina. fructe deformate. soia. care suport\ concentra]ii de bor de 0. fasolea. nuc). cu pete brune `n tulpina superioar\. unele specii pomicole (m\rul.plante sensibile. putregaiul inimii. ~n timp ce o recolt\ de porumb siloz extrage din sol 40-90 g B/ha/anual.Borul. ridichele. ceapa.5-1. morcovul. sfecla furajer\. La floarea soarelui caren]a se manifest\ prin `ng\lbenirea [i deformarea frunzelor tinere. vi]a de vie. formarea de pete necrotice. vârful frunzelor se `ng\lbene[te [i pe limb apar pete brune. lucerna. cartoful. sorgul. St\rile de caren]\ la plante sunt indicate de con]inutul `n bor al frunzelor. cuprins `n general sub 15-20 ppm. tulpin\ ramificat\ cu mai multe capitole. cartoful. simptomul specific caren]ei este. Simptomele caracteristice caren]ei `n bor se manifest\ prin: uscarea vârfurilor de cre[tere. formarea de cr\p\turi pe pe]iol. La sfecla de zah\r. La castrave]i insuficien]a `n bor se manifest\ prin fructe deformate.plante tolerante. dezvoltarea rapid\ a l\starilor secundari la care vârfurile de cre[tere se usuc\ `n scurt timp. este absorbit de plante prin r\d\cini sub form\ de ion hidratat B(OH)4. lupinul [i soia. Pu]in exigente sunt urm\toarele specii: grâul. tomatele.

Se fac tratamente foliare la pomi [i vi]a de vie `n doze de 100-250 g/ha. absorb]ia fiind relativ uniform\ [i redus\ la valori pH peste 6. . ca urmare a mobilit\]ii mari a lui `n condi]iile reac]iei acide.3. cuprins `ntre 43. valorile minime fiind specifice luvisolurilor albice. `n timp ce solurile halomorfe au un con]inut ridicat. Borul solubil (hidrosolubil) accesibil variaz\ `n limite foarte mari `n startul arabil al solurilor din ]ara noastr\ (0.3.3 ppm B total. con]ine 18% B [i este mai solubil `n ap\ (150 g/l).2. s-a constatat acumul\ri foarte mari de 1000-1500 ppm [i chiar mai mari de 1500 ppm. Con]inutul scoar]ei terestre `n bor este aproximativ de 50 ppm.10 H2O. 115 .7-6. ~n mod frecvent se folosesc urm\toarele produse: Boraxul (Na2B4O7. Molisolurile con]in 26-68 ppm B total. [i a intensit\]ii procesului de levigare.Na2B4O7. sfecl\ pentru zah\r). prin re]inerea par]ial\ `n compu[i greu accesibili pentru plante. mai ales seceta intensific\ fenomenul de insuficien]\ a aprovizion\rii plantelor cu bor. au psamosolurile [i solurile aluviale cu textur\ grosier\ (< 0.textura. Borul din sol `[i are originea `n rocile de solificare. iar cele maxime solonceacurilor [i solone]urilor salinizate. accesibilitatea pentru plante este mai ridicat\ la solurile cu textur\ grosier\ [i mijlocie [i mai sc\zut\ la cele cu textur\ fin\.1 ppm B total. Rocile sedimentare care con]in cantit\]i mai mari de bor decât cele magmatice.3% B. Dintre factorii care influen]eaz\ accesibilitatea borului pentru plante mai importante sunt: . Tetraboratul de sodiu . la acela[i con]inut de bor `n sol.4. concentra]ii 0. 12-18. Solurile brune luvice [i luvisolurile albice au un con]inut foarte sc\zut `n bor (< 0. Con]inuturi sc\zute `n bor hidrosolubil. Excesul de bor poate fi cauzat de utilizarea la iriga]ie a unor ape cu concentra]ii ridicate `n acest element (> 1 mg B/l). iar cele mai ridicate solurilor halomorfe. `n condi]ii de reac]ie acid\ absorb]ia borului. influen]eaz\ accesibilitatea B.15 ppm) pe care pot s\ apar\ fenomene de caren]\ la plantele cu exigen]\ ridicat\ la nutri]ia cu bor (m\r.05-21. cristalizat\ cu solubilitate redus\ (4. con]ine l4% B [i se folose[te la fel ca [i boraxul. .10 H2O). Con]ine 11.Na2B10O16.5H2O. Con]inutul total de bor din orizontul superior al solurilor din ]ara noastr\ variaz\ `ntre 12-148 ppm. psamosolurile. Este sarea de sodiu a acidului tetraboric (H2B4O7). el fiind asociat cu mineralele argiloase din grupa illitului. sau a composturilor rezultate din gunoaiele or\[ene[ti. de folosirea cenu[elor de la furnale ca `ngr\[\mânt. De asemenea [i micele sunt minerale constitutive ale rocilor magmatice care con]in bor `n cantit\]i `nsemnate.condi]iile climatice. 5.2 ppm).5%. Borul `n sol. Aplicarea `ngr\[\mintelor cu bor Corectarea deficien]ei de bor `n nutri]ia plantelor se face prin administrarea `n sol a s\rurilor cu bor (bora]i). sau pe cale foliar\.reac]ia solului. Administrarea borului poate fi f\cut\ [i prin stropiri foliare. sursa primar\ reprezentând-o rocile magmatice.3 ppm) solubil. vi[in. `n domeniul pHului 4.6. este mai intens\ decât `n condi]ii de reac]ie neutr\ [i mai ales alcalin\. Se administreaz\ `n sol `n doz\ de 20 kg/ha. Se prezint\ ca o sare alb\. . a `ngr\[\mintelor chimice cu potasiu [i fosfor care con]in bor [i prin administrarea de `ngr\[\minte organice.5 g/l ap\ la 15-20oC). valorile cele mai sc\zute fiind specifice psamosolurilor.~n ]esuturile acestor plante afectate de exces de bor.1-0. Pentaborat de sodiu .7-148.materia organic\.

5% B.17.5. anual. caren]a primar\ de molibden se exteriorizeaz\ la fel ca cea de azot. F141. sunt r\d\cinile. con]inutul de Mo din plante este cuprins `ntre 0. `n cre[terea con]inutului de clorofil\. 5. `nainte de `nflorit.2 g/l. el `ndepline[te un rol important `n activitatea microorganismelor fixatoare de N molecular din atmosfer\. Plantele absorb Mo din sol sub form\ de ioni (oxicomplex) MoO42-. ca urmare a rolului sistemelor enzimatice cu molibden asupra nutri]iei cu azot a plantelor. Importan]a molibdenului `n nutri]ia plantelor Necesit\]ile fiziologice ale plantelor fa]\ de molibden sunt foarte reduse. P. se usuc\ prin evaporare [i prin m\cinare rezult\ un praf sf\râmicios care con]ine 1. la nitratreductaza. Se d\ toamna. Se folosesc urm\toarele tipuri: F011. amestec dintre tatraborat de sodiu (Na2B4O7. nitratreductaza. {lamul de bor.1. Se d\ toamna la fertilizarea de baz\.1-0. Cantit\]ile preluate prin recolt\ sunt foarte reduse de 3-10 g Mo/ha. Superfosfatul `mbog\]it cu bor. Tot datorit\ aportului Mo. Leguminoasele consum\ cantit\]i mai mari de 10-15 g Mo/ha. care tr\iesc liber sau `n simbioz\. Se neutralizeaz\ cu calciu sau amoniac. Este un produs de culoare alb\. `n biosinteza acidului ascorbic.0 ppm. Cu toate acestea. Gunoiul de grajd. Con]ine circa 5 g B/ton\. Mo este considerat un microelement cu rol esen]ial `n nutri]ia plantelor. cristalizat cu solubilitate mic\ `n ap\ (4-5 g/l la 15-20oC).05-0. ~ngr\[\minte complexe foliare cu bor. ~n procesul de fabricare a superfosfatului se adaug\ 25 kg acid boric la o ton\.10 H2O) care con]ine 18% B.5H2O) [i pentaborat de sodiu (Na2B10O16. prezen]a sa `n plant\ fiind < 1 ppm din substan]a uscat\. Organele plantelor `n care se acumuleaz\ mai mult molibden. (10-17 kg/ha la sfecla pentru zah\r. la legatul fructelor [i `n timpul dezvolt\rii acestora. ~n condi]ii de nutri]ie normal\. subprodus rezultat de la fabricarea acidului boric [i boraxului (n\molul de bor).Se fac 2-4 stropiri. Mai frecvent este fenomenul de caren]\ indus. Sunt `ngr\[\minte complexe lichide diluate care pe lâng\ N. F411. Bergman. con]in [i o serie de microelelmente. deoarece intr\ `n componen]a a numeroase enzime care catalizeaz\ reac]ii biochimice (nitrogenaza. Poate fi observat\ pe solurile cu textur\ u[oar\. poate fi administrat [i direct `n sol la culturile cu cerin]e ridicate `n bor. boabele [i frunzele tinere.0 kg B/tona de [lam uscat.6. Caren]a `n molibden. Borul este con]inut `n cantitate de 0. `n timpul `nfloritului. Cerin]ele plantelor fa]\ de molibden. ~ngr\[\minte cu molibden 5. Acidul boric (H3BO3) .5-3. prin fertilizare organic\ cu gunoi de grajd solul se `mbog\]e[te `n bor. anual (W. lucru poten]at de condi]iile climatice care redau intensitatea [i randamentul fotosintetic 116 . 18-25 kg/ha la floarea soarelui). F231. Mo este implicat `n metabolismul fosforului. 1976).5 [i 5.3%.5. la culturile exigente fa]\ de acest element (leguminoase anuale [i perene). prin culoarea galben\ a frunzelor din etajele inferioare [i mijlocii. Se administreaz\ pe cale foliar\ sub form\ de solu]ii diluate 0.6. K. sulfitoxidaza). La toate culturile. ca urmare a administr\rii neuniforme a `ngr\[\mintelor cu azot nitric. Se folose[te frecvent `n ultimul timp "Solubor". sau prim\vara `nainte de sem\nat `n cantitate de 200-300 kg/ha.

susceptibilitate redus\ la caren]\ o prezint\ grâul. `n concentra]ie de 0.1 kg/ha. Se mai poate aplica `n timpul perioadei de vegeta]ie prin stropiri foliare cu solu]ii 0. `ntârziere `n cre[tere [i dezvoltare (floarea soarelui. Molibdenul `n sol se g\se[te sub urm\toarele forme: .amendarea solurilor acide. accesibil plantelor prin procese de schimb cationic.57.3. . solu]ie 0. gulia [i conopida. 117 .2H2O. P.inclus `n materia organic\ cu grade diferite de solubilitate [i accesibile pentru plante.6 ppm.PbMoO4. HMoO4.5 ppm).adsorbit la complexul coloidal al solului. porumb). Sensibilitate mare la caren]a `n molibden. Ambele elemente P [i Mo. Situa]ia molibdenului `n sol ~n litosfer\ con]inutul mediu de molibden este de circa 3 ppm. MoO42-.4H2O.solu]ia solului. Con]ine 54% Mo.2.5.5 kg/ha. Este un `ngr\[\mânt foarte bun pentru leguminoase. 5. .5. sau `n timpul perioadei de vegeta]ie prin stropiri foliare.025%. pierderea turgescen]ei.ca anioni. sau prin umectarea semin]elor `nainte de sem\nat. Concentra]ia de molibden din solu]ia solului este extrem de sc\zut\ [i variabil\. odat\ cu `ngr\[\mintele cu N.2-4.10-8moli).75-1. argilele au cel mai ridicat con]inut `n molibden (2. `n cantitate de 300-400 l/ha.`n re]eaua cristalin\ a unor minerale primare sau secundare (wulfenitul . K. . Se prezint\ sub forma unei s\ri cristaline de culoare alb\. Superfosfatul molibdenizat.01-0.fertilizarea echilibrat\ cu `ngr\[\minte cu azot. manifest\.6 ppm) iar cele mai s\race psamosolurile (0. Rocile metamorfice ([isturi argiloase) sunt cele mai bogate `n molibden. este cuprins `ntre 0.05-0.2% molibden. Solurile cele mai bogate `n molibden total sunt cernoziomurile (1. ~ngr\[\minte cu molibden Molibdatul de amoniu (NH4)6Mo7O24. Poate fi administrat direct `n sol.6. `n doze de 0. au ac]iune sinergetic\ unul asupra celuilalt. sensibilitate moderat\ au sfecla. ov\zul [i porumbul. `n scopul aducerii pH-ului la valori de 6. secet\). cartoful. .0. Printre m\surile menite s\ `mbun\t\]easc\ condi]iile de nutri]ie cu molibden a plantelor fac parte: . nebulozitate. Con]ine 0. ad\ugat la granularea superfosfatului.6. . ]elina [i morcovul. Este o sare cristalin\ cu 46% Mo.fertilizarea periodic\ cu gunoi de grajd. greu accesibil plantelor. . f\r\ miros. Se aplic\ direct `n sol `n doz\ de 0.43 ppm). powelbitul .8-3. iar dintre rocile sedimentare. orzul.1%. Molibdatul de sodiu Na2MoO4.precipitat sub form\ de s\ruri greu solubile.55-1. arsuri pe vârful [i marginea frunzelor.1%. floarea soarelui. solubil `n ap\. 5. `n func]ie de m\rimea rezervei totale de Mo [i mobilitatea acestuia (2-8. fosfor [i potasiu. Con]inutul total de molibden din majoritatea solurilor agricole din ]ara noastr\.CaMoO4).(temperatur\ sc\zut\.0-4. Simptomele caren]ei secundare se manifest\ prin culoarea galben-verzuie a frunzelor din etajul inferior [i mijlociu.

ternare de tipul N-P-K sau N-P-Mg.. ~n acela[i timp acest sortiment de `ngr\[\minte prezint\ [i unele dezavantaje: con]in elemente nutritive `n propor]ii fixe.7.22:11:11 raportul 2:1:1 . Nitrofosfa]ii Nitrofosfa]ii sunt `ngr\[\minte complexe care rezult\ prin prelucrarea fosfa]ilor naturali cu acid azotic..utilizarea ca surs\ de azot. Ex: C:23:23:0. K-Mg. organominerale. C:13:26:13 Luând ca referin]\ azotul egal cu 1 se poate deduce cum sunt echilibrate elementele fertilizante `ntre ele. bogate `n potasiu (1:1:2). cu macroelemente [i microelemente. 52%). prezint\ un coeficient de utilizare a elementelor nutritive mai mare. a ureei.~ngr\[\minte complexe Industria chimic\ produce `n afar\ de `ngr\[\mintele chimice care con]in un singur element fertilizant de baz\ (N. Clasificarea `ngr\[\mintelor complexe Aceste `ngr\[\minte se clasific\ dup\ o serie de criterii: a) dup\ num\rul elementelor nutritive [i a altor substan]e care intr\ `n componen]a lor: binare de tipul: N-P. ~ngr\[\minte complexe solide 5. fiind mai pu]in higroscopice. reac]ia fiziologic\ este neutralizat\ [i nu las\ reziduuri `n sol. 5. 44%. necesit\ un volum redus de for]\ de munc\ [i un consum mai mic de energie.7. se pot aplica mai uniform [i omogen `n sol. c) dup\ starea fizic\: `ngr\[\minte complexe solide. Aceste `ngr\[\minte con]in azotul sub form\ nitric\ (NO3-) [i amoniacal\ (NH4+) iar fosforul sub form\ 118 .. P-Mg. [i o serie de `ngr\[\minte care con]in 2 sau 3 macroelemente `n diverse propor]ii.1.1. P sau K) cunoscute [i sub denumirea de `ngr\[\minte simple. microelementele pe care le con]ine `ngr\[\mântul.5:1). con]inut `n 100 kg `ngr\[\mânt brut.7. ca urmare a ac]iunii de sinergism. al treilea pe cel de K2O.5:1:1). `nsu[iri fizice superioare. majoritatea `ngr\[\mintelor complexe sunt deficitare `ntr-o serie de elemente [i microelemente. `ngr\[\minte complexe lichide..23:23:0 1:1:0 C. adic\ raportul `n care se g\sesc fa]\ de azot. N-K. bogate `n azot cu raportul `n favoarea azotului (2. trei [i uneori patru numere care reprezint\ cantitatea de element activ (NPK). 5. bogate `n fosfor (1:1. Primul num\r indic\ procentul de azot. Uneori al\turi de formula de baz\ sunt specificate sub form\ de simboluri chimice. [i `n cazul când exist\ al patrulea num\r. putând induce caren]e. b) dup\ raportul dintre elementele nutritive: cu utilizare general\ `n care elementele nutritive se g\sesc `n propor]ii egale (1:1:1).. C:22:11:11. al doilea num\r pe cel de fosfor (P2O5). Aceste `ngr\[\minte prezint\ fa]\ de cele simple o serie de avantaje: con]inut mai mare de substan]\ activ\ pe unitatea de mas\..1. Ex: C. C-13:26:13 1:2:1 Suma componentelor NPK reprezint\ con]inutul total `n substan]\ activ\ (46%. P-K. Terminologia acestor `ngr\[\minte este codificat\ sub forma unei formule cu dou\. pe cel de magneziu (MgO).

Complex 25-16-0.5-0. restul fiind solubil `n solven]i conven]ionali. Din totalul fosforului de 22%. Pentru ob]inerea `ngr\[\mintelor complexe de tipul „nitrofoska”.[i 9% N-NH4+.O. este `ngr\[\mântul complex de tip „nitrofoska”. Ob]inere Ca10(PO4)6F2 + 20 HNO3 10 Ca(NO3)2+ 6 H3PO4 + 2 HF florapatita 32-37% 9-13% Azotatul de calciu fiind foarte higroscopic prin diverse procedee se elimin\ par]ial din sistem. Prin amonizarea solu]iei rezult\ produse a c\ror compozi]ie depinde de cantitatea de amoniac consumat\: 3 H3PO4 + Ca(NO3)2 + 3 NH3 Ca(H2PO4)2 + 2 NH4H2PO4 + 2 NH4NO3 3 H3PO4 + Ca(NO3)2 + 6 NH3 CaHPO4 + 2 (NH4)2HPO4 + 2 NH4NO3 ~n primul caz rezult\ un `ngr\[\mânt `n care `ntreaga cantitate de fosfor este solubil\ `n ap\. circa 25% este solubil `n ap\.7% este solubil `n ap\. de culoare alb\. 119 . Din totalul fosforului de 16%. Se folose[te `n mod asem\n\tor ca [i precedentul. deschis\. Con]ine 4% N-NO3.[i 14% N-NH4+. `n solu]ia r\mas\ raportul H3PO4: Ca(NO3)2 fiind acum de 3:1. raportul de complexare 2:1:0. de m\rimea 1-4 mm. b) nitrofosfa]i greu levigabili (cu solubilitatea fosforului `n ap\ `n propor]ie de30-70%). Tipuri de nitrofosfa]i ~n ]ara noastr\ se produc dou\ categorii de nitrofosfa]i: a) nitrofosfa]i u[or levigabili (cu solubilitatea fosforului `n ap\ de peste 70%).8% este solubil `n ap\.care reac]ioneaz\ cu azotatul de amoniu. 9.> de 0. `n al doilea caz rezult\ un `ngr\[\mânt `n care numai o parte din fosfor este solubil `n ap\.. NH4NO3 + KCl NH4Cl + KNO3 Pulpa format\ este supus\ evapor\rii. se prezint\ tot sub form\ granulat\. `ns\ integral solubil\ `n citra]i [i deci asimilabil\. Con]ine 13% azot nitric (NO3-) [i 14% azot amoniacal (NH4+) . de m\rime 1-4 mm. Con]ine 115 azot nitric [i 14% azot amoniacal.se usuc\ la 1181200C. Se prezint\ sub form\ granulat\ de culoare cenu[ie. Con]ine 8% N-NO3. restul fiind solubil `n citrat de amoniu.F. raportul de complexare 1-2-1. se sorteaza [i se ambaleaz\. Din con]inutul de 26%.S. Nitrofosfa]i u[or levigabili Complex 27-13. raportul de complexare (2-1-0).de compu[i u[ori levigabili (NH4H2PO4) [i greu levigabili (CaHPO4) potasiul fiind prezent sub form\ de KNO3 [i KCl.5%. comercializat [i sub denumirea de complex III.`n solu]ia respectiva se introduc s\ruri de potasiu.5.8% este solubil `n ap\. circa 15. Din totalul fosforului de 13.se granuleaz\. Se prezint\ sub form\ granulat\. ~n acest mod se ob]in `ngra[amintele complexe binare de tipul „nitrofos” (N-P). K2O este solubil `n totalitate. atât la fertilizarea de baz\ cât [i la cea fazial\. Complex 13-26-13. restul `n solven]i conven]ionali. 12. Poate fi utilizat pe toate tipurile de sol dar `n special pe cele cu V<90% [i cu I. Complex 22-22-0 Raportul de complexare 1:1:0. restul fiind solubil `n solven]i conven]ionali.

ca urmare a unei solubilit\]i mai reduse. Se aplic\ cu prec\dere pe solurile cu V<85%.5% N-NH4+.2.[i 8. raport 1:1. cu IOFS>3. Se prezint\ sub form\ granulat\ de 1-4 mm. Nitrofosfa]ii greu levigabili. Din totalul fosforului de 18%. Fosfa]ii de amoniu Sânt `ngr\[\minte complexe binare [i se ob]in prin amonizarea solu]iilor de acid ortofosforic conform reac]iilor: H3PO4 + NH3 NH4H2PO4 fosfat monoamoniacal H3PO4 + 2 NH3 H3PO4 + 3 NH3 fosfat diamoniacal fosfat triamoniacal (NH4)2 HPO4 (NH4)3 PO4 Fosfatul monoamoniacal NH4H2PO4. Poate fi utilizat la fertilizarea de baz\ [i la cea fazial\. Nitrofosfa]ii u[or levigabili. Con]ine 9. restul `n solven]i organici. 5-1. r\mâne mai mult timp la dispozi]ia plantelor.7. este solubil `n ap\. descompunerea lui având loc la temperaturi mai mari de 700C. Fosfatul diamoniacal (NH4)2 HPO4. Din 11% fosfor. Complex 22-11-11. la fertilizarea de baz\. se recomand\ a fi aplica]i pe toate tipurile de sol [i la toate culturile. Con]ine 3. 120 . folosind fertilizatoare speciale. odat\ cu efectuarea pra[ilelor. este un compus chimic stabil ce se descompune la temperaturi mai mari de 1000C. Rezultate bune se ob]in `n cazul fertiliz\rii plantelor cu perioad\ lung\ de vegeta]ie. Datorit\ acestui fapt. raport de complexare 2:1:1. cu peste 70% din fosfor solubil `n ap\. Con]ine 3% N-NO3. este un produs instabil. restul `n solven]i organici. Pe aceste soluri fosforul din fosfatul dicalcic (CaHPO4). 5. sporurile de produc]ie variind `ntre 4 [i 10%.5.5% N-NO3. pe solurile cu V<85% [i cu IOFS mai mare de 2. cât [i pentru fertilizarea fazial\ din timpul perioadei de vegeta]ie. raport 1-2. sunt indica]i a fi administra]i pe solurile acide cu un pH mai mic de 6.[i 7% N-NH4+. recomandat a fi folosit la fertilizarea de baz\. numai 6%.5% N-NO3. este `n totalitate solubil. ~n mod cu totul deosebit se vor aplica culturile de prim\var\.Se prezint\ sub form\ granulat\. toamna sau prim\vara devreme.5:0. ce se descompune la 400C. Se prezint\ sub form\ granulat\. Nitrofosfa]i greu levigabili Complex 12-18-0.[i 12. Folosirea nitrofosfa]ilor Nitrofosfa]ii se folosesc atât la fertilizarea de baz\.1. Complex 10-25-10. se utilizeaz\ ca `ngr\[\minte numai primele dou\ forme fosfatul mono [i diamoniacal. este [i el un produs chimic stabil. 7. fiind solubil [i neaglomerabil `n condi]ii normale de p\strare. Se prezint\ sub form\ granulat\ de culoare cenu[ie deschis\. K2O.3% este solubil `n ap\. `n special pr\[itoarele. de culoare cenu[ie deschis\.5% N-NH4+. fie `naintea preg\tirii patului germinativsau `n timpul perioadei de vegeta]ie. fosfatul triamoniacal (NH4)3 PO4. pe toate tipurile de sol [i la toate culturile.

Fosfa]ii de amoniu. La neutralizarea cu NH3 a amestecului de H3PO4 [i HNO3. raportul de complexare fiind de 1:4. Din totalul fosforului. Se ob]ine prin neutralizarea cu amoniac a unui amestec de H3PO4 [i H2SO4. este mai higroscopic decât fosfatul monoamoniacal.5% N [i P. se folosesc pentru fertilizarea de baz\. 35-18-0. ~n acest sens enumer\m: . planta]ii viticole.(NH4)2 HPO4 (ortofosfat secundar de amoniu) Este comercializat sub denumirea de „diamofos” sau complex I. se utilizeaz\ direct ca `ngr\[\minte sau la ob]inerea `ngr\[\mintelor compuse. P [i de sulf.Fosfa]ii mono – [i diamoniacali.1 g/100 ml ap\ (200C). sufer\ un proces de descompunere. Fosfa]i de amoniu-uree ~ngr\[\mintele granulate pe baz\ de fosfa]i de amoniu-uree. Fosfat-azotatul de amoniu (NH4H2PO4 · NH4NO3) Este un amestec de azotat de amoniu [i fosfa]i de amoniu. 30-10-0. din care circa 47% este solubil `n ap\ (16-48-0). 26-26-0. solubil `n ap\ `n propor]ie de 66. cu solubilitate mare `n sol [i cu higroscopicitate redus\. cum ar fi culturile legumicole. 60. Prin adaos de s\ruri de potasiu. 25-25-0. Se ob]in prin amonizarea unui amestec de uree [i acid fosforic. Se ob]in `ngr\[\minte de tipul: 19-35-0. Tipurile de `ngr\[\minte complexe rezultate sunt: 29-29-0. Fosfa]ii de amoniu mono [i diamoniacal. prezentate pân\ acum [i au un con]inut ridicat `n substan]\ activ\ 54-64%. Con]ine 13. comercializat sub numele de Complex II. Are aciditatea echivalent\ 55. Se folose[te ca `ngr\[\mânt complex. Fosfatul monoamoniacal-NH4H2PO4 (ortofosfatul primar de amoniu) Este un `ngr\[\mânt binar. Prezint\ inconvenientul c\ datorit\ discrepan]ei mari dintre con]inutul de N [i cel de fosfor. cu granule de 2-3 mm. N-P-K. Se livreaz\ granulat. sunt superioare `ngr\[\mintelor complexe. 26-18-0. se 121 Alte `ngr\[\minte complexe pe baz\ de fosfa]i de amoniu. terenuri care se preg\tesc pentru legume [i `n nutri]ia plantelor tehnice. ~n atmosfera umed\. Se livreaz\ sub form\ granulat\. 18-46-0. 19-42-0. circa 46% este solubil `n ap\. aproape `n totalitate solubil `n ap\ Fosfat-sulfatul de amoniu (NH4)2HPO4 · (NH4)2SO4 (fosfatul de Leuna). Are culoarea alb\. este un `ngr\[\mânt mai pu]in echilibrat pentru nutri]ia plantelor. Acest `ngr\[\mânt care se fabric\ `n Germania este folosit `n mod deosebit la culturile mari consumatoare de N. Se ob]ine prin neutralizarea cu NH3. Fosfatul diamoniacal . ce con]ine 16% N-NH4+ [i 48% P2O5. de tipul N_P. con]inutul de fosfor este de 23%. 32-20-0. sau a unui amestec de H3PO4 [i o solu]ie concentrat\ de NH4NO3. care con]ine 14% N-NH4+ [i 9 % N-NO3-.5% N-NH4+ [i 47% P2O5. cu un con]inut ridicat de substan]\ activ\. servesc [i la ob]inerea unor tipuri de `ngr\[\minte complexe. a unui amestec de H3PO4 [i HNO3. se consider\ un `ngr\[\mânt mai echilibrat pentru nutri]ia plantelor. cu pierdere de azot sub form\ de amoniac. [i o reac]ie fiziologic\ slab acid\. se ob]in `ngr\[\mintele de tipul: 2323-0. Este un `ngr\[\mânt cu un con]inut ridicat `n substan]\ activ\. toamna `n livezi. având un con]inut ridicat de substan]\ activ\ [i fiind higroscopici [i neglomerabili. Raportul de complexare fiind 1:3. Rezult\ un `ngr\[\mânt complex format din fosfat diamoniacal (NH4)2HPO4 [i sulfat de amoniu (NH4)2SO4. comercializat sub denumirea de „amofos”. La noi `n ]ar\ se fabric\ tipul 23-23-0.

Prin adaos de uree. Ca dezavantaj.1 10-14M la 250C). viteza de hidroliz\ crescând rapid odat\ cu temperatura [i cu mic[orarea pH-ului. 24-48-0. u[or asimilabili de c\tre plante. binare cu N [i P. 11-63-0. Prin adaos de s\ruri potasice (KCl. Roca fosfatic\ se amestec\ cu sursa de magneziu. ce con]ine trei elemente nutritive [i anume: N-NH4+ . cu efect remanent câ]iva ani f\r\ a fi d\un\tor sau levigat. 5. MgO – 25. Fosfatul amoniaco-magnezian – Mg NH4PO4 ·H2O Fosfatul amoniaco-magnezin. 3018-0. K2SO4).3. apoi se adaug\ H3PO4. 60-82% NP. dup\ care are loc amonizarea pulpei. Fosforul din acest `ngr\[\mânt este solubil `n acid citric.+ NH3 + H2O MgNH4PO4 · H2O 0 Procesul are loc la 80-100 C. Mg(OH)2. Polifosfa]ii de amoniu. ~nsu[irile polifosfa]ilor de amoniu Sunt superiori fosfa]ilor de amoniu datorit\ con]inutului ridicat `n substan]\ activ\. influen]eaz\ negativ germinarea motiv pentru care se `ncorporeaz\ `n sol cu cel pu]in 1-2 s\pt\mâni `nainte de sem\nat. ~n sol hidrolizeaz\ u[or trecând `n fosfat diamoniacal (NH4)2HPO4. 15-62-0. se ob]in `ngr\[\minte complexe ternare de tip „amofoska”: 24-24-12. 19-19-19. men]ion\m c\ polifosfa]ii de amoniu. este un `ngr\[\mânt complex concentrat. Ca surs\ de magneziu se utilizeaz\. nu sunt higroscopici [i nu se aglomereaz\. dolomita. MgO. 25-1515.7. 12-59-0. formeaz\ cu 122 . Poate fi utilizat ca `ngr\[\mânt complex concentrat de tipul: 30-30-0.ob]in `ngr\[\minte ternare de tipul „amofoska”: 16-22-22. Con]ine 13% NNH4+ [i 66% P2O5. sunt stabili `n timp. Prin neutralizarea cu amoniac a acidului superfosforic. Ob]inerea polifosfa]ilor de amoniu Polifosfa]ii de amoniu se ob]in industrial prin amonizarea acidului superfosforic( polifosforic cu 69-84% P2O5).Polifosfa]ii de amoniu Sunt `ngr\[\minte complexe.7%. hidrolizeaz\ `ncet `n solu]ii neutre la temperatura camerei. precum [i datorit\ mobilit\]ii mari a elementelor nutritive `n sol. Tipurile de polifosfa]i sunt: Tripolifosfatul de amoniu – (NH4)3H2P3O10 . Pirofosfatul triamoniacal – (NH4)3HP2O7 · H2O. Administrat `n sol la sem\nat. `nainte de granulare. ca urmare a solubilit\]ii foarte redus\ `n ap\ (7. 20-20-20. Se prezint\ sub form\ de cristale mari. se m\re[te con]inutul `n azot. P2O5 – 45.Con]inutul `n substan]\ activ\ este de 79% NP. Procesul de ob]inere a fosfatului amoniacomagnezian. apoi se granuleaz\. are la baz\ reac]ia: Mg2+ + HPO42. H3PO4 + CO(NH2)2 CO(NH2)2 · H3PO4 Dup\ r\cire produsul cristalizeaz\. Con]ine 17% N-NH4+ [i 65% P2O5. s\ruri de magneziu.1.9%. Fosfatul de uree – H3PO4 · CO(NH2)2 Se ob]ine din solvirea ureei `n solu]ie de acid fosforic. este unul din pu]inele `ngr\[\minte ce con]in azot `ntr-o form\ lent asimilabil\.9%. la fabricarea polifosfa]ilor de amoniu. 19-19-19. apa de mare. Fosfatul amoniaco-magnezin. `n reactoare speciale la presiune [i temperatur\ ridicat\ se ob]in polifosfa]ii de amoniu. Nu este higroscopic [i are o stabilitate mare. concentrate. Sunt solubili `n ap\. Se poate administra odat\ `n sol `n doz\ mare. Are stabilitate chimic\ mare [i nu este higroscopic. Alte tipuri de polifosfa]i sunt: 18-58-0.

microelementele din sol, compu[i insolubili, contribuind astfel la starea de insuficien]\ a unor microelemente `n nutri]ia plantelor. Sunt `ngr\[\minte scumpe, din cauza tehnologiei de ob]inere a acidului superfosforic care este costisitoare. 5.7.1.4. Metafosfa]ii

Sunt `ngr\[\minte complexe binare de tipul P-K [i P-N, foarte concentrate cu pân\ la 90% s.a. Tehnologia lor de ob]inere se bazeaz\ pe producerea unor s\ruri a acizilor metafosforici. Principalele tipuri de metafosfa]i ce pot fi folosi]i ca `ngr\[\minte `n agricultur\ sunt:
Metafosfatul de potasiu – (KPO3)n [0-58-36] Metafosfatul de potasiu, este un polifosfat cu caten\ lung\, ce con]ine 58% P2O5 [i 36-38% K2O. Solubilitatea `n ap\ este foarte redus\, se solubilizeaz\ `n acid citric 2%. ~n sol, metafosfatul de potasiu, sufer\ procesul de hidroliz\ [i trece `n ortofosfat de potasiu, plantele folosind K, mai mult ca ortofosfat. (KPO3)n + n H2O n KH2PO4 Se `ntrebuin]eaz\ ca `ngr\[\mânt, ca atare, sau la ob]inerea de `ngr\[\minte complexe. Metafosfatul de amoniu (NH4PO3)n (18-75-0) Este unul din cele mai concentrate `ngr\[\minte cu P [i N. Con]ine 18% N-NH4+ [i 75% P2O5. Se ob]ine prin reac]ia direct\ dintre NH3 [i P2O5, `n stare gazoas\ la temperaturi `nalte. Metafosfa]ii sunt `ngr\[\minte greu solubile `n ap\. ~n sol hidrolizeaz\ [i se transform\ `n ortofosfa]i, plantele asimilând u[or astfel fosforul. Fiind scumpe se folosesc la fabricarea `ngr\[\mintelor complexe ternare. 7.5.1.5. ~ngr\[\minte complexe de tipul N-K Azotatul de potasiu - KNO3 Con]ine ca `ngr\[\mânt 13-14% azot nitric [i 41% K2O, raportul N:K fiind de 1:3. Se ob]ine prin mai multe procedee [i anume: - prin reac]ia de dublu schimb dintre KCl [i NaNO3: KCl + NaNO3 KNO3 + NaCl - prin reac]ia de dublu schimb dintre KCl [i NH4NO3: - KCL + NH4NO3 KNO3 + NH4Cl Propriet\]i Azotatul de potasiu este o sare cristalin\, alb\ u[or solubil\ `n ap\ (13,3 g la 100 ml ap\ la 00C). Are formula 13-0-41. Este `ngr\[\mântul cu cea mai mic\ higroscopicitate dintre to]i azota]ii folosi]i ca `ngr\[\mânt. Este neutr\ [i stabil\ din punct de vedere chimic, evitându-se astfel pierderile de azot `n timpul prelucr\rii. Nu las\ nici un reziduu `n sol, putând fi utilizat la orice cultur\, `ndeosebi la acelea care nu suport\ clorul. Se utilizeaz\ frecvent `n stropiri foliare, la vi]a de vie, planta]ii pomicole [i sfecla de zah\r. Se aplic\ `ndeosebi acolo, unde a fost asigurat un fond fosfatic bogat. 5.7.2. ~ngr\[\minte complexe cu microelemente

123

Sunt `ngr\[\minte binare de tipul N-P, care con]in o serie de microelemente: Mn, Cu, Co, Zn, Al. Principalele tipuri sunt: Fosfatul de mangan-amoniu (MnNH4PO4 · 2 H2O) Se ob]ine prin tratarea solu]iilor de acid fosforic cu sulfatul de mangan [i neutralizare cu amoniac:
H3PO4 + MnSO4 + 3 NH3 + H2O MnNH4PO4 H2O+ (NH4)2SO4
fosfat de mangan amoniu

Fosfatul de cupru – amoniu (CuNH4PO4 · H2O Se ob]ine prin tratarea fosfatului diamoniacal, cu o solu]ie de clorur\ de cupru [i amoniac.
(NH4)2HPO4 + CuCl2 + NH3 + H2O (NH4)2HPO4 + CoCl2 + NH3 + H2O

Fosfatul l de cobalt-amoniu (CoNH4PO4 · H2O Se ob]ine din fosfatul diamoniacal, clorur\ de cobalt [i amoniac: Fosfat de zinc-amoniu (ZnNH4PO4 · H2O) Se ob]ine din fosfat diamoniacal, sulfat de zinc [i amoniac:
(NH4)2HPO4 + ZnSO4 + NH3 + H2O

CuNH4PO4 · H2O + 2 NH4Cl CoNH4PO4 · H2O + 2 NH4Cl ZnNH4PO4 · H2O + 2(NH4)2SO4

Fosfat de aluminiu-amoniu AlNH4(HPO4)2 Se ob]ine prin prelucrarea nefelinului cu acid fosforic [i amonizarea masei de reac]ie: NaAlSiO4 + 3 H3PO4 NaH2PO4 + H3Al(PO4)2 + SiO2 + 2H2O nefelin H3Al(PO4)2 + NH3 AlNH4(H2PO4)2 Aceste tipuri de fosfa]i de amoniu cu microelemente, sânt `ngr\[\minte greu solubile, cu ac]iune `ndelungat\ `n sol. Se utilizeaz\ toamna la fertilizarea de baz\ a solului. Tot din aceast\ grup\ mai fac parte: Complex III – F\g\ra[, cu microelemente Este un `ngr\[\mânt ternar de tip „nitrofoska” cu formula 13-26-13, plus urm\toarele microelemente; B, Zn, Mn, Cu, Fe, Co, Mo `n cantit\]i de 0,5-0,7%. Se folose[te la fertilizarea de baz\ a solului, pentru legume, cartof, sfecl\ pentru zah\r, porumb. Complex II – F\g\ra[, cu microelemente Este un `ngr\[\mânt binar N-P, cu formula 23-23-0, plus microelementele: Zn, Cu [i Mo, `n cantitate de 0,6%. Se prezint\ sub form\ granulat\ [i are solubilitate bun\ `n sol. Se folose[te la fertilizarea de baz\ a solului, `n legumicultur\, cultura cartofului, sfeclei pentru zah\r, porumb. Complex F\g\ra[ cu N-P-Mg plus microelemente: Zn, Cu, Co, Mo. se recomand\ `n legumicultur\ la fertilizarea de baz\ [i fazial\. Fritte Sunt `ngr\[\minte complexe, binare, f\r\ azot, care se ob]in din sticl\ fosfato-potasic\, `n topitura c\reia se introduc `n diverse propor]ii microelementele: Bo, Mn, Fe, Cu, Zn, Mo. au solubilitate redus\, fiind ferite de ac]iunea de levigare. Se aplic\ pe solurile deficitare `n microelemente, `n doze de 100-200kg/ha, durata de ac]iune `n sol fiind de 4-5 ani. 5.7.3. ~ngr\[\minte complexe organo-minerale (ionitice) Aceste `ngr\[\minte sunt constituite dintr-o frac]iune organic\ (R), reprezentat\ prin substan]e macromoleculare naturale sau de sintez\ [i o frac]iune mineral\ (x,y, z), reprezentat\ prin elemente nutritive (NPK). Ele pot fi de tipul R-x; R-xy; R-xyz. ~ngr\[\mintele organo-minerale se caracterizeaz\ prin urm\toarele:

124

- fiecare element nutritiv se afl\ `n `ngr\[\mânt sub mai multe forme: o parte `n combina]ii u[or solubile `n ap\, o parte legat de ionit iar o parte intr\ `n constitu]ia substan]elor macromoleculare; - `n timpul solubiliz\rii acestor `ngr\[\minte nu se produc modific\ri esen]iale ale reac]iei solului [i ca urmare se pot aplica pe orce tip de sol; - concomitent cu substan]ele nutritive care se `ncorporeaz\ `n sol se introduce [i o cantitate `nsemnat\ de acizi humici [i substan]e macromoleculare sintetice, care imprim\ solului anumite `nsu[iri sau amplific\ pozitiv caracteristicile fizico-chimice. ~n urma folosirii acestor `ngr\[\minte se realizeaz\: o reducere a pierderilor de azot prin levigare; o mai bun\ protejare a fosforului [i men]inerea lui sub forme accesibile plantelor; o nutri]ie mai echilibrat\ `n elemente nutritive (cationi [i anioni); o ameliorare a unor `nsu[iri ale solului. La noi `n ]ar\ aceste `ngr\[\minte se ob]in la Craiova, pe baz\ de c\rbuni inferiori (lignit de la Rovinari), r\[ini ureoaldehidice de sintez\, acid ortofosforic, amoniac [i s\ruri de potasiu. Denumirea acestor `ngr\[\minte se face codificat: radicalul organic R se exprim\ prin litera „L” (de la lignit), urmat de cifre care exprim\ raportul dintre elementele nutritive complexate (ex. L210) - `ngr\[\mânt organo-mineral cu raportul NPK de 2:1:0. Principalele tipuri de `ngr\[\minte organo-minerale produse `n România Con]inutul (%) Tipul Ac. humici N P2O5 K L-120 20 10 20 0 L-121 12 10 20 10 L-210 20 20 10 0 L-211 12 20 10 10 L-310 10 30 10 0 Folosirea `ngr\[\mintelor ionitice Aceste `ngr\[\minte s-au dovedit a fi superioare `ngr\[\mintelor minerale simple, realizându-se sporuri de produc]ie fa]\ de acestea de 1030% la porumb, 10-20% la grâu, 20-25% la cartof [i 10-30% la tomate. Aplicarea `ngr\[\mintelor ionitice, an de an, creaz\ un efect cumulativ, ca urmare a con]inutului de materie organic\ care are efect ameliorator asupra unor `nsu[iri ale solului. Se recomand\ a fi aplicate pe solurile nisipoase, erodate, `n sere [i solarii. Principalele culturi care reac]ioneaz\ bine la aceste `ngr\[\minte sânt: cartoful, tomatele, tutunul, piersicul, etc.

5.7.4. ~ngr\[\minte complexe lichide ~ngr\[\mintele complexe lichide, au `n general aceea[i compozi]ie chimic\ ca [i `ngr\[\mintele complexe solide, ele reprezentând solu]ii apoase ale unor s\ruri solubile. Folosirea acestor `ngr\[\minte prezint\ urm\toarele avantaje; a) – elementele nutritive, administrate pe aceast\ cale ac]ioneaz\ direct [i rapid `n procesul de cre[tere [i dezvoltare a plantelor; conduce la reducerea fenomenelor de dereglare ale nutri]iei minerale, ce pot s\ apar\ `n cursul perioadei de vegeta]ie; intensific\ procesele metabolice, `n cazul temperaturilor sc\zute de 5-100C, când plantele `ntâmpin\ dificult\]i `n
125

facilitând cre[terea con]inutului `n proteine a bobului. fiind mai grele decât apa de 1. pe soluri nedificitare `n elemente nutritive. 5. Tipul F-141 – cu raportul `n favoarea fosforului. confer\ consisten]\ fructelor. Aceste `ngr\[\minte se prezint\ din punct de vedere fizic ca lichide limpezi. iar microelementele anionice sub form\ de acid boric. culturi legumicole dar dau rezultate bune [i la culturile de câmp. aduce un aport `nsemnat `n zaharuri [i vitamina C. ~ngr\[\minte complexe lichide de tip foliar (F) Aceste `ngr\[\minte sunt solu]ii ale unor substan]e minerale [i organice cu macro [i microelemente nutritive.5% sunt compatibile cu o gam\ larg\ de substan]e fitofarmaceutice.).). verde). reprezint\ modalitate eficient\ de combatere a caren]ellor `n microelemente. este compatibil cu majoritatea pesticidelor `n uz. aplicabile pentru fertilizarea foliar\ suplimentar\ [i de stimulare a culturilor. `n planta]iile de vii [i pomi. colorate divers (brun. Solu]iile `ngr\[\mintelor complexe lichide foliare cu concentra]iile `n care se aplic\ de 0. ~ngr\[\mintele complexe foliare se aplic\ cu succes la culturile intensive. 126 . poate corecta efectul unei aplic\ri excesive de azot. Con]inuturile `nsumate ale principalelor elemente nutritive (N + P2O5 + K2O) din aceste `ngr\[\minte sunt cuprinse `ntre 180 g/l la Folifag [i 275 g/l la F-141.1~ngr\[\minte complexe lichide diluate Din aceast\ grup\ `n România se fabric\: a) `ngr\[\minte complexe lichide de tip foliar (F). ~ngr\[\mintele foliare sunt destinate fertiliz\rii culturilor din sere [i solarii precum [i a celor din câmp.a. molibdat de amoniu. b) `ngr\[\minte complexe lichide concentrate (> 32% s. galben-verzui. m\re[te rezisten]a fructelor la transport [i depozitare.7.a. fosfat [i sulfat de amoniu.4.3-1. `mpiedic\ c\derea florilor [i a fructelor `n formare. ~ngr\[\mintele complexe lichide se clasific\ `n dou\ mari grupe: a) `ngr\[\minte complexe lichide diluate (cu maxim 32% s. Folifagul – poate fi utilizat `n toate tipurile de fertilizare foliar\.absorb]ia radicular\. `nl\tur\ par]ial sau total pericolul fix\rii [i levig\rii `n sol a elementelor nutritive.2-1. m\rind eficacitatea `ngr\[\mintelor. azotat [i clorur\ de potasiu. b) `ngr\[\minte complexe lichide de tip cristalin sau clare(C). `n timp ce cele cationice intr\ sub form\ de compu[i organo-minerali solubili. Poate fi aplicat la graminee [i `n penultimele faze de dezvoltare. Macroelementele se `ncorporeaz\ `n aceste `ngr\[\minte sub form\ de: uree. Tipul F-231 – se aplic\ `ndeosebi `n fazele de cre[tere intens\ [i de stimulare a form\rii [i `nfloririi mugurilor florali la speciile horticole. Tipul F-411 – cu raportul `n favoarea azotului este indicat pentru fazele de cre[tere intens\ a plantelor [i pentru perioadele de timp cu temperaturi sc\zute. `n forme chimice care pot p\trunde `n ]esuturile plantelor prin cuticul\. ~ngr\[\mintele complexe foliare omologate `n prezent `n România trebuie considerate ca fiind de uz general. se aplic\ `n perioada dinaintea `nfloririi. Tipul F-011 – se recomand\ `n faza de fructificare [i de coacere. nu corodeaz\ metalele datorit\ reac]iei aproape neutre.3 ori. sunt miscibile cu apa `n orce propor]ii.

când au `nceput s\ fie folosite intensiv `ngr\[\mintele chimice practica de fertilizare cu `ngr\[\minte organice. ~ngr\[\minte complexe mixte Sunt `ngr\[\minte compuse. se prezint\ sub form\ de solu]ii limpezi cristaline. Fertilizarea solului cu `ngr\[\minte organice este o practic\ foarte veche `n agricultur\. sânt produse reziduale de origine animal\. textil\.8. etc). aceste `ngr\[\minte pe l`ng\ aportul lor `n elemente nutritive. asigur\ solului [i materia organic\ ce reprezint\ factorul esen]ial al fertilit\]ii. Pentru ob]inerea acestor `ngr\[\minte se folosesc frecvent azotatul de amoniu. 4-8% la floarea soarelui. superfosfatul simplu [i cel concentrat ca `ngr\[\mânt fosfatic. azotul fiind sub form\ amoniacal\. ~ngr\[\minte organice naturale ~ngr\[\mintele organice naturale. ~ncorporate `n sol. ureea. 5. clorura de potasiu sau sulfatul de potasiu ca `ngr\[\mânt potasic. fosfatul sau polifosfatul de amoniu ca `ngr\[\mânt complex.8. ea a revenit `n actualitate.7. Nominalizarea lor se face cu litera „C”.02-0. vegetal\ sau provenite din alte surse cum sunt n\molurile [i apele reziduale de la sta]iile de epurare or\[ene[ti [i industriale (industria alimentar\. 5. Administrarea lor se face foliar sub form\ de solu]ii `n concentra]ii de 0. ca urmare a crizei de energie [i de materii prime. [i la culturile intensive. ~n ultimul timp. 11-15% la porumb. ca urmare a acumul\rilor imense de produse reziduale organice. Principalele tipuri de `ngr\[\minte complexe cristaline Con]inutul NPK (g/l) Tipul N P2O5 K2O MgO C-411 160 40 40 C-141 40 160 40 C-313 120 40 120 10 C-011 120 120 ~ngr\[\mintele de tip C se folosesc pentru fertiliz\rile suplimentare la culturile din sere. sulfatul de amoniu drept componente azotoase. au un con]inut de 240-300 g/l NPK.1. precum [i de necesitatea limit\rii polu\rii mediului `nconjur\tor. Clasificarea `ngr\[\mintelor organice 127 . 8-30% la vi]a de vie).05%.5. ~ngr\[\minte complexe diluate de tip cristalin (C) Aceste `ngr\[\minte con]in numai macroelemente.Prin utilizarea `ngr\[\mintelor foliare la diferite culturi se pot ob]ine importante sporuri de produc]ie (10-15% la grâu. solarii. sarea potasic\. a `nregistrat o relativ\ restrângere. 5. 5-30% la m\r. Dup\ anul 1950. urmat\ de numerele care exprim\ raportul `ntre cele trei elemente nutritive. de celuloz\ [i hârtie. constituite din dou\ sau mai multe elemente nutritive [i rezult\ prin amestecul fizic dintre `ngr\[\mintele chimice simple sau dintre `ngr\[\mintele complexe cu `ngr\[\mintele simple. ea reprezentând mult\ vreme baza de sporire a produc]iei `n agricultura tradi]ional\.

2. . turb\.gunoi de taurine crescute `n sistem industrial. la care se adaug\ materialele folosite ca a[ternut (paie. Ca. raclat direct.gunoi de p\s\ri crescute `n hale. pe a[ternut permanent. Mg. Importan]a gunoiului de grajd Gunoiul de grajd. microelemente. 128 . urina [i mustul de gunoi de grajd. din platforma de uscare. S.gunoi de grajd semifermentat. cu sau f\r\ a[ternut. 5. c) `ngr\[\minte organice lichide (4% s. `ngr\[\mintele organice se clasific\ `n urm\toarele trei grupe: a) `ngr\[\minte organice de consisten]\ solid\ care au peste 15% substan]\ uscat\. c) `ngr\[\minte organice f\r\ ac]iune humifer\ (gunoiul de p\s\ri. P. etc). exercit\ o ac]iune complex\ asupra solului reprezentând un `ngr\[\mânt de ne`nlocuit pentru agricultur\. b) `ngr\[\minte organice de consisten]\ semilichid\ (4-15% s. ~n raport de sursele de provenien]\.8. turba. rumegu[. `n raport cu specia de animale de la care provine [i cu sistemul de cre[tere.gunoi de p\s\ri crescute `n baterii. `ngr\[\mintele verzi). raclat direct. . 5. . provenite din decantarea apelor uzate de la complexele de cre[terea animalelor. . `ngr\[\mintele verzi.u. mrani]a. n\molurile [i apele uzate). mrani]a. difer\ foarte mult. `ngr\[\mintele organice se `mpart `n trei grupe: a) `ngr\[\minte organice cu ac]iune humifer\ (gunoiul de grajd. crescute f\r\ a[ternut. b) `ngr\[\minte organice cu ac]iune slab humifer\ (dejec]iile de animale cu consisten]\ semilichid\).). ~ngr\[\minte organice cu ac]iune humifer\ ~n aceast\ grup\ intr\: gunoiul de grajd. pentru studiul lor mai semnificativ fiind urm\toarele dou\ criterii: a)contribu]ia `ngr\[\mintelor organice la refacerea rezervei de humus a solului. deoarece reprezint\ o surs\ de N. turba. pe a[ternut permanent. f\r\ a[ternut. Dup\ con]inutul [i provenien]a lor `n substan]\ uscat\. Calitatea acestor tipuri de gunoi de grajd. compostul.8. b)provenien]a `ngr\[\mintelor organice [i con]inutul lor `n substan]\ uscat\ ~n func]ie de primul criteriu ce se refer\ la contribu]ia lor la refacerea rezervei de humus a solului.1. stimulatori de cre[tere. . raclat direct. frunze.~ngr\[\mintele organice pot fi clasificate dup\ mai multe criterii.gunoi de padoc [i saivane de oi [i capre. compostul din resturi vegetale.). provenit de la taurinele crescute `n sistem gospod\resc. gunoiul de grajd poate fi: .2.u.reziduuri. Este un `ngr\[\mânt complex. gunoiul de porcine. Ele con]in cantit\]i mari de materie organic\ [i ca urmare contribuie `n mod substan]ial la refacerea solului `n humus. Gunoiul de grajd Rezult\ din dejec]iile solide [i lichide ale animalelor. K.

sunt constituite din ap\ eliminat\ de organismul animal prin rinichi.`mbun\t\]irea aprovizion\rii plantelor cu elemente nutritive. depinde de specia de animale [i de compozi]ia ra]iei alimentare.`mbog\]irea solului cu CO2.`mbog\]irea solului cu materie organic\ humificat\. `n timp ce la furajele fibroase. Compozi]ia lor chimic\ variaz\ `n func]ie de specie. Mg2+.Prin `ncorporarea `n sol a gunoiului de grajd se realizeaz\ urm\toarele obiective: . Dejec]iile lichide (urina). Propor]ia dintre dejec]iile solide [i cele care se diger\ [i se elimin\ prin urin\. . Pentru o produc]ie de 3500-4000 kg boabe la hectar. cea mai mare parte din azot r\mâne `n fecale. . Compozi]ia chimic\ a gunoiului de grajd.cre[te puterea de re]inere a apei cu aproape 20%. Prin fecale se elimin\ 30-50% din substan]a organic\ a furajelor consumate de animale [i con]ine 80% din fosforul existent `n hran\. Na+. K+. etc). 250 kg superfosfat [i 200 kg KCl. vârst\. pe m\sura mineraliz\rii materiei organice. asigur\ `n perioada descompunerii lui lente 100-200 kg CO2 zilnic. nutre]urile consumate. 2. 129 . con]in aproape `n totalitate cantitatea de N. din produsele de scindare a substan]elor proteice `n procesul de metabolism (uree. Aceasta `nseamn\ c\ prin aplicarea a 20 t gunoi la hectar. variaz\ `n limite largi `n func]ie de specie. acizi aminici) [i diver[i ioni minerali (Ca2+. . O ton\ de gunoi de grajd con]ine circa 5 kg N. vârsta animalelor. pe care acesta o elimin\ sub form\ de fecale. plantele consum\ circa 200 kg CO2/zi. care contribuie la formarea structurii [i `mbun\t\]irii `nsu[irilor fizice ale solului. `n timp ce la animaleletinere o parte din azotul [i fosforul existent `n nutre] este re]inut `n organismul animal [i utilizat `n procesul de cre[tere.intensificarea activit\]ii microbiologice a solului. etc. Gunoiul de grajd este format din trei componente: dejec]ii solide. Azotul [i fosforul din dejec]iile consistente se g\sesc sub form\ de compu[i organici. se introduce `n sol substan]e nutritive care echivaleaz\ cu circa 300 kg NH4NO3. reprezint\ partea nedigerabil\ sau nedigerat\ a nutre]ului `n organismul animal. . necesar plantelor. Ei devin accesibili plantelor numai dup\ mineralizare. dejec]ii lichide. nutre]urile consumate. limitându-se levigarea lor. având astfel o ac]iune lent\ asupra cre[terii plantelor. acid hipuric. P. ~n cazul nutre]urilor concentrate. 50% azot [i 60% potasiu. cele mai bune rezultate se ob]in atunci când se combin\ fertilizarea organic\ cu cea mineral\. Dejec]iile solide. Introduse `n sol 30-40 t/ha gunoi. Având `n vedere c\ elementele nutritive din `ngr\[\mintele organice devin accesibile plantelor `n mod lent. H2PO4-. creatin\. cea mai mare parte din azot este extras\ `n metabolismul animal [i se elimin\ prin urin\. . K existente `n nutre]ul consumat. dejec]iile rezultate de la animale `n vârst\. acid uric. Compozi]ia gunoiului de grajd Este determinat\ de natura materialelor care intr\ `n alc\tuirea sa. materialul folosit ca a[ternut.se m\re[te capacitatea de tamponare a solului [i de re]inere a substan]elor nutritive la complexul adsorbtiv.5 kg P2O5. 6 kg K2O [i 7 kg CaO. ~n raport cu vârsta.

P. turb\. Din acest motiv dejec]iile lichide sunt considerate`ngr\[\minte azoto-potasice. depozitat\ `n platform\.+ A) 4 2 C = cantitatea de gunoi de grajd.). H Rela]ia de calcul este: C = (---------. Ca a[ternut se `ntrebuin]eaz\: paiele de cereale.Cea mai mare parte din potasiu [i aproximativ 1/2 . aceasta nu trebuie s\ fie prea uscat\ deoarece absoarbe dejec]iile lichide prea `ncet. etc. lipide. se recomand\ a fi tocate. K [i alte substan]e. cât [i prin felul sub care se `ntrebuin]eaz\. se elimin\ prin urin\. Pentru calcularea cantit\]ii de gunoi de grajd proasp\t. turte. cu cât furajele sunt mai concentrate (uruial\. Calculul cantit\]ii de gunoi de grajd Estimarea cantit\]ilor de gunoi de grajd dintr-o unitate se face `n func]ie de : num\rul de animale. Când se folosesc ca a[ternut paiele de cereale. ce variaz\ `n func]ie de stadiul de fermenta]ie `n care se afl\: gunoi de grajd proasp\t netasat – 300-400 kg/m3. Când se utilizeaz\ ca a[ternut turba. se face cubajul gr\mezii care se `nmul]e[te cu masa unui metru cub de gunoi. Materialul utilizat ca a[ternut trebuie s\ re]in\ dejec]iile lichide. `n timp ce fosforul se elimin\. Transform\rile biochimice din masa gunoiului de grajd Din punct de vedere chimic. gunoi de grajd semifermentat (3-4 luni) – 700-800 kg/m3. exist\ mai multe procedee. pentru a le m\ri puterea de re]inere a dejec]iilor lichide. cantitatea brut\ de gunoi de grajd este de patru ori mai mare. frunze. Compozi]ia [i raportul dintre dejec]iile lichide [i solide variaz\ foarte mult cu felul [i calitatea furajelor. Deoarece `n gunoiul de grajd proasp\t se g\sesc numai 25% substan]\ uscat\ [i 75% ap\. rumegu[. 130 . bazat pe date experimentale [i care porne[te de la faptul c\ `n cazul unei nutri]ii erbacee normale. Cu cât substan]a uscat\ din hran\ este mai bine digerat\ cu atât con]inutul `n N. La aceasta se adaug\ [i `ntreaga cantitate de substan]\ uscat\ din a[ternut.2/3 din azotul existent `n nutre]urile consumate. aproape `n `ntregime prin fecale. `n 24 ore. provenite de la animale [i s\ reduc\ pierderile care au loc `n timpul ferment\rii gunoiului. tanin. m\rind valoarea fertilizant\ a acestuia. atât prin materialul care se folose[te. gunoi de grajd nefermentat. zaharuri. aproximativ jum\tate din substan]a uscat\ din hran\ (H). cantitatea de hran\ [i a[ternut. pentazoni) [i substan]e azotate (acizi organici [i s\rurile lor. Kg. ~n scopul aprecierii cantit\]ii de gunoi de grajd existent\ `ntr-o unitate. nutre]uri combinate) cu atât dejec]iile au un con]inut mai ridicat `n N. se consum\ `n procese de metabolism. gunoi de grajd bine fermentat (6-8 luni) – 800900 kg/m3. se recomand\ s\ aib\ o umiditate de 25-30%. A[ternutul animalelor influen]eaz\ cantitatea [i calitatea gunoiului de grajd. cel mai frecvent folosit fiind procedeul lui E von Wolf. iar cealalt\ jum\tate trece `n dejec]ii. tasat – 700 kg/m3. gunoiul de grajd proasp\t este format din: glucide (celuloz\. hemiceluloz\ lignin\. lungimea perioadei de stabula]ie. K cre[te `n dejec]iile lichide [i este mai mic `n cele solide.

acid hipuric. sub ac]iunea microorganismelor din genurile Bacilus. Amoniacul [i aminoacizii rezulta]i. etc. Astfel un litru de urin\ de bovine con]ine `n medie: 18 g ureee. scatol) care dau miros nepl\cut b\legarului. explic\ culoarea brun\ a mustului de gunoi [i a gunoiului de grajd fermentat. Transform\rile dejec]iilor lichide ~n componen]a dejec]iilor lichide intr\ `n principal produse de metabolism: ureea. lignina) care sufer\ o degradare anaerob\. Caduceum.Sub influen]a microorganismelor (bacterii. este mai stabil decât acidul hipuric . `n cantit\]i variabile `n func]ie de specie. se descompune tot pe cale hidrolitic\. pot s\reac]ioneze cu glucidele. Cel mai repede [i mai intens se descompun compu[ii din dejec]iile lichide. Fermentarea amoniacal\ a urinii se produce cu intensitate `nc\ din grajd. Proteus. componenta organic\ aflat\ `n cantitatea cea mai mare `n urin\. NH2 + 2H2O ONH4 O =C ----------> O = C ---------> 2 NH3 + CO2 +H2O ureaz\ NH2 ONH4 ureea carbonat de amoniu Descompunerea cre[te `n intensitate. Dejec]iile solide [i lichide nu con]in bacterii nitrificatoare. condi]ie care nu este satisf\cut\ `n cazul p\str\rii gunoiului de grajd `n platform\. ace[ti compu[i sufer\ transform\ri mai mult sau mai pu]in intense `n timpul procesului de fermentare. pentazoni. bioxid de carbon [i diferi]i compu[i intermediari (CH4. H2S. Ureea. Amoniacul care rezult\ este folosit `n bun\ parte de c\tre microorganisme la sinteza unor substan]e necesare lor. amoniac. Transform\rile au loc cu intensitate mai mare `n condi]ii aerobioz\. Clostridium. 16 g acid hipuric. amidonul. actinomicete) care provin `n mare parte din tubul digestiv al animalelor. sânt desf\cute `n polipeptide. [i sunt mai lente `n condi]ii de anaerobioz\. o parte se pierde `n atmosfer\. Micrococus.[i se descompune tot pe cale hidrolitic\. Acidul uric. Transform\rile din dejec]iile solide Se desf\[oar\ sub influen]a bacteriilor din genurile: Cytophaga. de tipul acizilor humici. C6H5-CO-NH-CH2-COOH. acizi gra[i volatili. Pseudomona. Descompunerea substan]elor protidice Substan]ele protidice. ciuperci. `ns\ mai lent decât ureea. Substan]ele din dejec]iile solide care sufer\ transform\ri sunt: substan]e protidice. odat\ cu cre[terea temperaturii. Descompunerile `ncep chiar `n momentul `n care dejec]iile au fost eliminate de c\tre animale [i continu\ apoi `n platforma de gunoi. 131 . sub ac]iunea ureobacteriilor. glucide u[or fermentascibile (glucoza. Prezen]a acestor compu[i humici. iar o parte se solubilizeaz\ `n mustul gunoiului de grajd. formând compu[i de culoare `nchis\. zaharoza. cu pierderea azotului sub form\ de amoniac. acid uric. Acidul hipuric. glucide greu fermentascibile (celuloza. pân\ la uree [i acid glioxilic. sufer\ o dezaminare hidrolitic\ rapid\. rezult`nd NH3 [i acid glicolic. indol. ap\. mercaptan.hemiceluloza) care sufer\ o degradare aerob\. acestea necesitând prezen]a oxigenului `n cantitate mare.

sub ac]iunea simultan\ a bacteriilor din genurile Cytophaga. Temperatura care se dezvolt\ `n cazul descompunerii anaerobe. Ulterior. Prin fermentare. oxidat (adic\ raportul 1:50).paie – sunt necesare 1-2 kg azot asimilabil). s\ se constate o imobilizare temporar\ a azotului nitric din sol. Pseudomonas. 132 . odat\ cu cre[terea temperaturii. descompunerea gunoiului de grajd cu predominarea proceselor aerobe se mai nume[te [i fermentare la cald. Celuloza se mai poate descompune anaerob [i f\r\ adi]ionare de ap\. fermentarea decurge anaerob. `nseamn\ c\ au loc atât procese aerobe cât [i anaerobe. Descompunerea glucidelor ~n condi]ii aerobe. iar lignina mai `ncet. gunoiul se turbific\. Aceasta se `ntâmpl\ mai ales pe fundul platformelor de gunoi de grajd. Dintre glucide. ~n condi]ii anaerobe. Descompunerea ligninei prezint\ interes pentru formarea de constituien]i ai humusului. ca urmare a unui proces de reducere. care d\ culoarea negricioas\ materialului fermentat. descompunerea gunoiului de grajd are loc mai lent. când aceasta este inundat\ cu ap\ din ploi. Dac\ la analiz\ se g\se[te un amestec de CH4 [i CO2. microorganismele consum\ o anumit\ cantitate de azot. acela[i material sub ac]iunea bacteriilor din genurile Clostridium. Descompunerea lipidelor Lipidele se g\sesc `n cantit\]i reduse `n dejec]iile solide. Ele sufer\ un proces de degradare aerob\ sub influen]a lipazelor. datorit\ con]inutui ridicat `n hidra]i de carbon (celuloz\. Descompunerea are loc cu producere de c\rbune. glucidele (celuloza) care constituie principalul component al dejec]iilor solide [i al materialului din a[ternut. este `n medie de 19:1 la 25:1. sânt degradate pân\ la ap\ [i CO2: Datorit\ temperaturii care se dezvolt\ `n timpul procesului de oxidare. Pentru fiecare unitate de glucide degradat\. prin oxidarea amoniacului este neânsemnat\. precum [i a ciupercilor din genul Aspergilus. Dac\ nu se asigur\ acest azot (pentru fiecare 100 kg de substan]\ organic\ . CH4. La `nceput descompunerea este declan[at\ de ciuperci. iar când se g\se[te un amestec de N. raportul C/N se schimb\. pentru 1000 mg C. Raportul C/N ~n gunoiul de grajd proasp\t raportul C/N. [i a unor actinomicete. este de 28-300 C. din cauz\ c\ glucidele `n timpul ferment\rii. `n acest caz nici procesele inverse de denitrificare nu pot avea loc `n mod obi[nuit. celuloza [i hemiceluloza se descompun u[or. iar dac\ solul este slab aprovizionat. el este luat din sol. motiv pentru care se mai nume[te [i fermentare la rece. `nregistreaz\ pierderi `nsemnate. hemiceluloz\) care reprezint\ circa 50% din substan]a uscat\. `nmul]indu-se asocia]iile de bacterii.Ca urmare posibilitatea form\rii nitra]ilor `n platforma de gunoi. Aceasta face ca la introducerea lui `n sol `n stare nefermentat\ [i cu un con]inut ridicat de paie. pân\ la ap\ [i bioxid de carbon: Direc]ia ferment\rii `n platform\ a gunoiului de grajd poate fi verificat\ prin analiza gazelor care se eman\ [i prin temperatura din masa platformei. Caduceus. `n medie de 20 mg N. se descompune cu formare de CH4 [i CO2 . CO2. num\rul ciupercilor scade foarte mult.

prin procesul de descompunere o parte din azot se pierde sub form\ de amoniac. lese de tulpini de porumb. dale de beton. 133 . etc. Conducerea procesului de fermentare Viteza de descompunere a gunoiului de grajd `n platform\ este condi]ionat\ de umiditate. Se amenajeaz\ fie direct `n câmp. iar pere]ii se taluzeaz\. CO2. trebuie s\ fie ferit de inunda]ia apelor provenite din ploi sau topirea z\pezilor. Aceasta deoarece. nu se folose[te `n stare proasp\t\. se `nconjoar\ cu panouri din scândur\. Acestuia i se d\ o `nclinare de 3% spre unul din capete. ea are adâncimea de 80100 cm. unde se amenajeaz\ bazinul `n care se colecteaz\ mustul de gunoi. se g\sesc `n forme greu accesibile plantelor. rezultat `n timpul ferment\rii. nuiele `mpletite. s\ fie cât mai umbrit [i s\ permit\ organizarea platformei cu latura cea mai lung\ paralel\ cu direc]ia vânturilor dominante. deci cu un raport C/N. cu excep]ia azotului amoniacal din urin\.Dac\ se introduc `n sol substan]e organice care con]in mai pu]in de 2. c\r\mid\ ars\. se recomand\ ca materia organic\ introdus\ `n sol s\ aib\ raportul C/N. Pentru aceasta la a[ezarea `n platform\ stratele de gunoi se taseaz\. `n gunoiul de grajd proasp\t. ~n urma transform\rilor [i datorit\ pierderilor de NH3.5% N.. con]inutul procentual `n azot total `n gunoiul de grajd fermentat cre[te. ci numai dup\ o prealabil\ fermentare `n platforme speciale. sau de lut bine b\tut. aerare [i temperatur\. iar mustul este tulbure [i de ro[cat\. Platformele amenajate la suprafa]a solului. Când platforma se amenajeaz\ `n s\p\tur\. procesul trebuie astfel condus `ncât pirderile de azot amoniacal s\ fie cât mai mici. greutatea mesei de gunoi scade cu 25-75%. Fundul platformei se amenajeaz\ cu un strat gros de argil\ de 15-30 cm. când paiele din gunoi sunt rezistente [i au culoarea aproape neschimbat\. datorit\ faptului c\ pierderile `n materie organic\ sânt mult mai mari. fie `n apropierea grajdurilor la cel pu]in 50 m de acestea [i la 200 m de locuin]e [i de sursele de ap\ potabil\. ~n procesele de fermentare se disting patru stadii de descompunere a gunoiului de grajd: . ~n timpul ferment\rii. Pentru a asigura o bun\ dezvoltare a diferitelor grupe de microorganisme din sol [i pentru a fi evitate pierderile de azot `n procesul de fermentare. ~n vederea ob]inerii unui gunoi de grajd cu calit\]i bune. pe m\sur\ ce se `nal]\. cu o l\]ime de 4-9 m [i lungime variabil\ `n raport cu cantitatea de gunoi ce rezult\ la animale.gunoiul de grajd nefermentat. Platforma se amenajeaz\ la suprafa]a solului sau `n s\p\tur\. Platforma de gunoi de grajd Este locul amenajat pentru depozitarea [i fermentarea gunoiului de grajd. Locul ales. Cu toate acestea. foarte ridicat. P\strarea gunoiului de grajd Gunoiul de grajd. CH4 [i ap\. cât mai apropiat de humus (10:1). piatr\. [i `n orice caz s\ fie sub 20. De jur-`mprejurul platformei se sap\ un [an] de scurgere pentru a se feri de inundare. iar umiditatea se men]ine `ntre 65 [i 75%. lucru ce se `ntâmpl\ la fel [i cu substan]ele minerale. se recomand\ ca fermentarea lui s\ aib\ loc `n platforme. pentru a `mpiedica uscarea gunoiului [i a u[ura fermentarea. Forma este dreptunghiular\. substan]ele nutritive.

dup\ care se taseaz\ bine.gunoiul de grajd fermentat. se taseaz\. . Pierderile de azot [i de materie organic\ sânt mai mici. `n func]ie de anotimp.5 m. Prin udare. masa gunoiului se reduce cu 50%. Viteza de fermentare se regleaz\ prin udarea periodic\ a platformei cu urin\. 134 . este `mpins afar\ (eliminat) [i pe m\sur\ ce lichidul se scurge `n bazinul de colectare. cele mai importante fiind: a) Fermentarea la rece (anaerob\). dup\ 3-4 zile sau 8-10 zile. Prin acest procedeu. se a[eaz\ la `nceput afânat `n straturi de 80-100 cm `n\l]ime. Gunoiul evacuat zilnic. temperatura degajat\ fiind de 30-350C vara [i 20-250C. de câte 80-100 cm grosime. bogat `n oxigen. alternativ pân\ se ajunge la `n\l]imea total\ de 2-3 m. când paiele cap\t\ o culoare brun\.gunoiul de grajd foarte bine descompus (mrani]a) când se prezint\ ca o mas\ afânat\ de p\mânt negricios. pe por]iuni de 1. must de gunoi sau ap\. tulpini de porumb. Se a[eaz\ apoi alt strat afânat. când paiele sunt descompuse complet [i nu se mai disting. se amestec\ bine cu furca [i se a[eaz\ cât mai atent `n platform\ (nu prin azvârlire). când gunoiul este s\rac `n paie [i de 60-90 cm. opera]iunea repetându-se pân\ ce se realizeaz\ `n\l]imea de 2-2. dup\ 3-4 luni fiind de 15-40% la materia organic\ [i 10-35% la azot. Prin acest mod de a[ezare. Mai departe gunoiul de grajd se a[eaz\ al\turi `n a doua por]iune. Fermentarea se realizeaz\ prin accesul liber al aerului. pentru a permite trecerea aerului. când `n timpul ud\rii platformei nu se mai degaj\ miros de mercaptan.. când temperatura se ridic\ la 50-600C. se rup u[or. sau un strat de paie. temperatura ridicându-se la 50-600C. pân\ se ajunge la o `n\l]ime de 3-4 m. gros de 20-30 cm care ajut\ la drenarea mustului. de la `nceput. descompunerea gunoiului de grajd se realizeaz\ `n 2-3 luni. gros de 15-20 cm. iar mustul devine brun-negricios. . prin a[ezarea cu tasare a gunoiului `n platform\. aerul din masa gunoiului de grajd `nc\rcat cu CO2. `n platform\ p\trunde aer proasp\t.5-2 m. A[ezarea se `ncepe de lâng\ bazinul de must de gunoi pe por]iuni mici cu latura de 2-3 m. se consider\ fermentarea terminat\ (dup\ 3-5 luni). ~n zilele urm\toare peste aceast\ por]iune se pune un nou strat. iarna. culoarea este negricioas\. b) Fermentarea la cald (aerob\) prin a[ezarea afânat\ a gunoiului.gunoiul de grajd semifermentat. Când materialul cap\t\ o culoare brun-`nchis\. mustul dup\ limpezire devine incolor. fa]\ de cantitatea ini]ial\. c) Fermentarea semicald\ Gunoiul de grajd. fa]\ de cea ini]ial\. masa gunoiului este mai redus\ cu 20-30%. care ulterior se taseaz\. procesul de descompunere are loc mai lent. `n straturi groase de 30-40 cm. masa gunoiului reprezint\ numai 25%. cu aspect untos [i miros caracteristic. din greutatea ini]ial\ a gunoiului introdus `n platform\ Se cunosc mai multe procedee de a[ezare a gunoiului de grajd [i de conducere a procesului de fermentare. care accelereaz\ activitatea microorganismelor aerobe. temperatura sc\zând la 35-450C. Fermenta]ia aerob\ se consider\ terminat\. Gunoiul de grajd se a[eaz\ `n platform\ `n straturi afânate. dup\ care se acoper\ cu un strat de p\mânt sau cu alte materiale. Pe fundul platformei se a[eaz\ un strat de gunoi mai vechi. când gunoiul este bogat `n paie. strâns lipit\ de prima. ~n aceast\ situa]ie l\]imea platformei este mai mic\ de 3-4 m.

pentozani. cea mai recomandat\ este fermentarea la rece. . d) Fermentarea anaerob\ cu producere de gaz metan(biogaz) ~n condi]ii speciale de anaerobioz\.P.Prin acest procedeu fermentarea dureaz\ 4-5 luni.2 m. ~n situa]ia `n care gunoiul de grajd transportat `n câmp.G. Dup\ acest interval de timp. se ob]ine 50-60 m3. pentru condi]iile de la noi. comparativ cu gunoiul `ncorporat imediat. De asemenea. ~nc\rcarea gunoiului din platform\ `n remorci se face cu graifere tip I. plus paiele din a[ternut tocate m\runt. resturile organice care con]in celuloz\. temperatura ridicându-se la 25-350C. cu reducere de CO2 cu ajutorul hidrogenului prezent `n mediul respectiv. Procedeul este urm\torul: dejec]iile solide. ~mpr\[tierea gunoiului se face pe fâ[ii dreptunghiulare subdivizate `n parcele de lucru. de biogaz. etc. Dintre metodele de fermentare enun]ate. se recomand\ `n cazul când gunoiul de grajd este p\ios. cu reducerea CO2 `n prezen]a H2. are loc [i o repartizare neuniform\ a elementelor nutritive. ~n cazul `n care gunoiul se `mpr\[tie la suprafa]a solului [i nu se `ncorporeaz\ `n sol. Gunoiul fermentat. hemiceluloz\. se scoate din rezervor [i se depoziteaz\ pe o platform\ betonat\. sufer\ o fermentare metanic\. se introduc `ntr-un rezervor special (tanc) cu condi]ii de ermetizare.5. locul de sub gr\mad\ devenind mai bogat `n elemente nutritive. nu se recomand\ l\sarea gunoiului de grajd `n gr\mezi mici pe câmp. se creeaz\ condi]ii anaerobe. pentru a fi transportat `n câmp. `n orice anotimp al anului. 135 . apa tehnologic\ de sp\lare. nu poate fi `ncorporat imediat. purtat pe tractor. care se taseaz\ [i se acoper\ cu un strat de p\mânt pentru a `mpiedica pierderea de elemente nutritive [i uscarea. La `nc\rcare se taie o por]iune din platform\ pe toat\ `n\l]imea [i se amestec\ pentru a realiza omogenizarea din punct de vedere al calit\]ii. Procesul are loc `n dou\ etape: . Fermentarea cald\ [i semicald\. acarieni. Administrarea gunoiului de grajd Gunoiul fermentat se transport\ la câmp. precum [i atunci când este infestat de nematozi. se `nregistreaz\ mari pierderi de N-NH3.I. pe lâng\ pierderile de azot `nregistrate.stadiul anaerob. `n func]ie de posibilit\]ile de transport [i de momentul `n care se urm\re[te `ncorporarea lui `n sol. se recomand\ `ncorporarea lui `n sol cu plugul sau polidiscul. Imediat ce ma[ina `mpr\[tie gunoiul. când oxigenul s-a consumat `n `ntregime. El este calitativ superior celui ob]inut prin alte metode de fermentare. pân\ la 50% `n 24 ore.G 0. cu repercursiuni negative asupra momentului de recoltare. are loc o fermentare aerob\. Gazul metan rezultat se colecteaz\ `n recipien]i speciali [i serve[te la nevoile tehnologice ale fermei. ~n câmp gunoiul de grajd se `mpr\[tie cu ma[ini speciale de tip M.477 m3. ce are capacitatea furcii de 0. Dintr-o ton\ de gunoi.stadiul aerob de oxidare cu formare de acizi organici + CO2 + H2. deoarece este mai bogat `n azot [i `n alte elemente nutritive. fapt ce determin\ o neuniformitate a dezvolt\rii [i matur\rii plantelor. având un con]inut de 5% substan]\ uscat\. ~n primele 8-14 zile datorit\ oxigenului prezent `n rezervor. `mpreun\ cu cele lichide. se recomand\ s\ se a[eze `n gr\mezi mari de 30-40 t. l\]imea de lucru a ma[inii fiind de 2.

Dac\ se `ncorporeaz\ prea adânc. Adâncimea de `ncorporare a gunoiului de grajd Aceasta depinde de gradul de descompunere a gunoiului. gunoiul de grajd se administreaz\ totdeauna pe sola care urmeaz\ s\ fie cultivat\ cu plante pr\[itoare. se `ncorporeaz\ mai pu]in adânc. 136 . de tipul de sol [i de clim\. cantitatea de gunoi este de 25-30t/ha. condi]iile climatice. favorizeaz\ circula]ia aerului [i mic[oreaz\ rezerva de ap\. cartof) gunoiul se administreaz\ din toamna precedent\ la culturile premerg\toare. ~n general. [i `n regiuni cu precipita]ii abundente. când se `mpr\[tie uniform pe teren [i se introduce `n aceea[i zi sub brazd\. . .pentru porumb. ~n zonele climatice umede [i cu solurile podzolice. Datorit\ umezelii din perioada de toamn\-iarn\. cultura pentru care se utilizeaz\. se folosesc doze mai mari de gunoi de grajd. Pe solurile argiloase grele. se recomand\ doze mici de gunoi de grajd. odat\ cu efectuarea ar\turii adânci. descompunerea gunoiului se face lent. dozele de gunoi de grajd sunt urm\toarele: . 30-40 t/ha. la intervale de 2 ani. Pe solurile nisipoase [i `n zonele secetoase. `n timp ce pe solurile argiloase se recomand\ ca dozele mai mari s\ se repete la intervale de 3-4 ani. afâneaz\ solul. Dozele de gunoi de grajd Acestea variaz\ `n func]ie de: fertilitatea solului. `ncorporarea gunoiului de grajd `n sol se face vara. gunoiul de grajd se `ncorporeaz\ mai adânc. la 20-25 cm.`n livezi [i vii. Pentru sem\n\turile de toamn\. . se administreaz\ [i pe solurile erodate. Pe solurile nisipoase. sub cultivator la 10-15 cm. gunoiul de grajd se administreaz\ `n sol odat\ cu ar\tura adânc\ de toamn\. cantit\]i mai mari de gunoi.pentru culturile tehnice (cartof. plante tehnice sau legume. Gunoiul mai pu]in fermentat. `ncorporat superficial. care urmeaz\ dup\ plantele care p\r\sesc terenul devreme. pe podzoluri [i pe soluri brune [i 20-20-30 t/ha pe cernoziomuri. gunoiul semidescompus se `ncorporeaz\ mai adânc la 18-20 cm. floarea soarelui. gunoiul de grajd se administreaz\ toamna sau prim\vara devreme `n doz\ de 40-50 t/ha.Momentul de administrare Pentru culturile de prim\var\. ap\rând pete alb\strui.pentru cereale. Gunoiul bine fermentat. cânep\) [i pentru legume. culturilor tehnice li se administreaz\ cantit\]i mai mari decât la culturile de cereale pentru boabe. Când sem\n\turile de toamn\ urmeaz\ dup\ plante care p\r\sesc terenul târziu (porumb.lla desfiin]area lucernierilor [i pepinierilor gunoiul de grajd se administreaz\ `n doze de 50-80 t/ha. . sfecl\. ~n asolamentele de câmp. 1015 t/ha. se creeaz\ condi]ii bune pentru diferitele transform\ri ale gunoiului de grajd [i se realizeaz\ o bun\ aprovizionare a plantelor cu elemente nutritive. care indic\ starea de anaerobioz\. 20-25 t/ha `n zonele umede [i 10-15 t/ha `n zonele secetoase. gunoiul de grajd se `ncorporeaz\ mai superficial la 15-20 cm.

tipul de sol [i condi]iile climatice. De regul\. vi]a de vie. 0. eficien]a este legat\ de formele de N. ~n al doilea an de la aplicare.2. `n timp ce la morcov [i p\stârnac. 5. ~n anii urm\tori ac]iunea fertilizant\ a gunoiului de grajd se manifest\ diferit `n raport cu dozele folosite. ~n primul an. Pentru fosfor coeficientul de folosire `n primul an este de 30-40%. cartof. decât `n doze mari aplicate la intervale largi de timp. tomate. gunoiul de grajd este folosit mai bine de c\tre plantele cu perioad\ lung\ de vegeta]ie.7-2. se manifest\ mai mul]i ani `n func]ie de tipul de sol.Eficien]a gunoiului de grajd Ac]iunea fertilizant\ a gunoiului de grajd. Compozi]ia chimic\ a mrani]ei.2. deoarece substan]ele humice din gunoi se degradeaz\ repede. `n primul an.deoarece gunoiul proasp\t sau cel semifermentat favorizeaz\ ramificarea r\d\cinii. Când gunoiul de grajd este complet descompus. numai o mic\ parte din azot (2025%) este folosit de plante. grâul de toamn\ utilizând mai bine gunoiul de grajd. Eficien]a gunoiului de grajd.8. `n special cu `ngr\[\mintele fosfatice. fa]\ de cazul când se folose[te `n stare fermentat\. cânep\. porumb. restul trecând `n forme accesibile `n anii urm\tori. porumb. ~n general toate plantele cultivate reac]ioneaz\ favorabil la aplicarea gunoiului de grajd. care se elibereaz\ din cantitatea total\ existent\ `n gunoiul de grajd. ac]iunea ulterioar\ se manifest\ mai puternic `n zonele cu climat temperat [i rece.2% fosfor. iar pentru potasiu de 60-70%. pe solurile fertile. floarea soarelui.8-0.0% azot.sfecla. Mrani]a sau p\mântul de gr\din\ Reprezint\ un gunoi de grajd foarte bine fermentat. este influen]at\ [i de metodele de administrare. pomii fructiferi. depreciind calitatea recoltei. se impune folosirea unui gunoi bine fermentat – mrani]\ . atunci când fertilizarea organic\ se combin\ cu fertilizarea mineral\. când se utilizeaz\ doze mai mari [i repetate. varz\. decât secara. cu aspect gr\un]os afânat. gunoiul de grajd poate fi mai pu]in fermentat. p\ioasele folosesc cel mai bine ac]iunea gunoiului de grajd. dozele se mic[oreaz\ `n medie cu 50-65%. .0. P. K [i de celelalte elemente nutritive. cartof.3-1.9% potasiu. Eficien[a `n timp este mai mare pe solurile argiloase [i mai mic\ pe solurile nisipoase. Coeficientul de folosire a fosforului [i potasiului. Astfel. ~n primul an. Se prezint\ ca o mas\ p\mântoas\ neagr\. decât din `ngr\[\mintele minerale. Eficien]a gunoiului de grajd cre[te. ~n principiu se recomand\ ca gunoiul de grajd s\ fie folosit `n doze moderate mai mici [i mai des. foarte bogat\ `n elemente nutritive asimilabile. iar pe solurile s\race chiar din primul an. ~n culturile cu perioad\ lung\ de vegeta]ie. care au un caracter cumulativ. este mai mare `n primul an din gunoiul de grajd. la un con]inut de 80% ap\ este `n medie urm\toarea:0.5% 137 . 0.

Modul de folosire difer\ `n func]ie de clim\. 5.85% K2O. din diferite resturi vegetale de plante de locuri umede. `n doze de 3-10 t/ha. 0. ~n cultur\ intermediar\ se practic\ sistemul de cultur\ ascuns\ (`ngr\[\m`ntul verde se seam\n\ sub o plant\ protectoare) sau cultura dup\ miri[te. Compostul este u `ngr\[\m`nt cu ac]iune rapid\ ce poate fi utilizat la toate culturile. `n diferite grade de descompunere.4. bobul. motiv pentru care l\sat\ `n gr\mezi.15-0. m\z\richea. tescovin\. 5. Mrani]a nu con]ine azot sub form\ amoniacal\.3-3 m la baz\ [i ceva mai redus\ `n partea superioar\. care se `ncorporeaz\ sub brazd\ `n cursul verii. Se folose[te `n legumicultur\ pentru ob]inerea diferitelor amestecuri de p\mânt `n sectorul de r\sadni]e. ~ngr\[\mintele verzi Sunt culturi vegetale care dezvolt\ `n timp scurt o mas\ vegetal\ bogat\ [i care ajung`nd la un anumit stadiu de vegeta]ie se `ncorporeaz\ `n sol. sol [i plant\. Cele mai folosite plante `n acest scop sunt leguminoasele (maz\rea. singur\ sau `n amestec cu alte `ngr\[\minte organice [i minerale.1% Ntotal. Pentru a fi folosit\ plantele ce o alc\tuiesc trebuie s\ fie descompuse `n propor]ie de 40-45%. dar mai ales la cele legumicole.2. reduce procesele de levigare a elementelor nutritive [i m\re[te eficien]a `ngr\[\mintelor chimice. Aceste plante se pot sem\na singure sau sub form\ de amestecuri de dou\ sau mai multe plante. alge marine. Folosirea `ngr\[\mintelor verzi `mbog\]e[te solul cu materie organic\.3. fie dup\ compostare.08-0. sulfina) [i unele crucifere (mu[tarul.07-0.20% P2O5. 138 . cantitatea de mas\ verde ob]inut\ fiind de 13-20 t/ha. Se recomand\ pe orice tip de sol dar cu deosebire pe cele luvice [i nisipoase.14-1. Composturile vegetale Sânt `ngr\[\minte organice care rezult\ din descompunerea diferitelor subproduse de natur\ vegetal\ care se acumuleaz\ `n ferme. la `ngr\[area la cuib a plantelor. Preg\tirea lor se face `n platforme. 5. din coarde de vi]\ de vie. 0.22% Ptotal. Compostul este un `ngr\[\mânt. 0. 0. Composturile pot fi [i din: rumegu[ de lemn. `n câmp sau la locul de folosire `n gospod\rie. eficien]a fiind asem\n\toare cu a acestuia.5. trifoiul ro[u. cu o compozi]ie chimic\ variabil\ `n func]ie de natura materialelor folosite: 0.8. put`ndu-se cultiva `n cultur\ pur\ sau ca o cultur\ intermediar\.2.2. la fabricarea ghivecelor nutritive [i granularea `ngr\[\mintelor. Turba Se prezint\ sub forma unui sediment recent. Se poate administra fie direct. ce trebuie s\ `ndeplineasc\ acelea[i condi]ii ca [i platforma de gunoi de grajd. cu excep]ia l\]imii care este mai mic\ de 1.calciu. rapi]a) sau graminee (secara). Se utilizeaz\ ca [i gunoiul de grajd `ns\ `n doze duble. Con]ine `n medie 1-3.25% Ktotal. cre[te rezerva de azot asimilabil.94% N.8. ~n cultur\ pur\ se cultiv\ leguminoasele. nu `nregistreaz\ sc\deri de azot.3-1.8.

SU 30-35%. Se aplic\ `nainte de efectuarea ar\turilor sau `n timpul vegeta]iei.4. constituind un `ngr\[\m`nt cu ac]iune rapid\ [i cu un con]inut aproape dublu de azot. 0. Dup\ zv`ntare se fermenteaz\ timp de 3-4 luni.42.8.3. ~ngr\[\minte organice f\r\ ac]iune humifer\ 5.2. Ntotal 0. oleaginoase.9%. fosfor [i potasiu fa]\ de gunoiul de grajd. 0. din care 20-40% substan]\ organic\. 5-6% Ca. Urina [i mustul de grajd sunt mai ales `ngr\[\minte azotopotasice put`ndu-se utiliza ca `ngr\[\minte de baz\ sau suplimentare la culturile de cartofi. N\molurile [i apele uzate La noi `n ]ar\ se folosesc n\molurile deshidratate pe paturi de zv`ntare care con]in `n medie: 20-60% s.06% P. 60-70 m3/ha (porumb). 5. Urina animalelor din grajd se dirijeaz\ `n bazine special construite con]in`nd `n medie 0.1%. 0. ~ngr\[\minte organice cu ac]iune slab humifer\ Din aceast\ grup\ fac parte `ngr\[\minte care con]in materie organic\ `n cantitate mic\. c`nep\. Ktotal 0. 5.5-1% P. 139 .u.8.5.8.5. Dejec]iile de porcine ~n general. `n doze de 20-25 t/ha odat\ la 2-3 ani. Se poate folosi ca atare prin m\run]ire `n legumicultur\ [i pomicultur\ sau sub forma unei suspensii `n ap\ care se aplic\ `n timpul vegeta]iei la r\saduri.8.8. Ptotal 0.1.4-1.04% N.06% K.02-0. 70-80 m3/ha la sfecla pentru zah\r. dup\ care se aplic\ `n doze de 30-50 m3/ha. Se administreaz\ toamna `nainte de efectuarea ar\turilor. `n doze de 30-40 m3/ha (cereale p\ioase). se caracterizeaz\ prin urm\toarele: reac]ie neutr\ spre slab alcalin\. 1-5% N.4. P sub form\ de urme [i K 0.4.09-0.23%.3.4.4. legume `n cantit\]i de 5-30 t/ha.03-0. Aceste dejec]ii sunt colectate `n bazine speciale unde pot fi p\strate 4-6 luni. Urina [i mustul de gunoi de grajd Prin fermentarea gunoiului de grajd rezult\ un lichid denumit must de gunoi de grajd care con]ine `n medie: 0.5% K.95% N.04-0. 0. Gunoiul de p\s\ri Provine din dejec]iile p\s\rilor `n amestec cu produsele folosite ca a[ternut pe pardoseal\. 5. 5.8.26%.-0. iar prin descompunere nu elibereaz\ nuclei fenolici [i benzoici. necesari procesului de formare a humusului [i anume dejec]iile cu consisten]\ lichid\ [i semilichid\ din complexele de taurine. r\d\cinoase.

nervurile frunzei (nervura median\). N. . `n Fran]a de Lagatu [i Maume (1927). castrave]i).recoltarea corect\ a probelor vegetative reprezentative de organe sau ]esuturi vegetale pentru analize.cârcei (la vi]a de vie.l\stari tineri. dup\ propria dorin]\ a fiec\ruia. nervuri. Mg. la diferite faze ale ciclului vegetativ” d\ posibilitatea sesiz\rii gradului de aprovizionare a plantei cu principalele elemente nutritive. Reu[ita diagnozei foliare depinde `n principal de trei factori: . ci pentru fiecare specie `n parte pe baza studiilor (f\cute de numero[i cercet\tori). s-au stabilit cele mai caracteristice organe vegetative (de referin]\) pentru diagnoza st\rii de fertilitate.pe]iolul frunzei. P. . . Testarea st\rii de fertilitate prin analiza chimic\ a plantei Evaluarea st\rii de fertilitate a solului prin analiza plantei. sfecl\. oleaginoase. Deosebit de important este alegerea organului de referin]\. . alese corect. aceasta poate manifesta simptomele unor tulbur\ri de nutri]ie. legume. care trebuie s\ exprime. 140 . specii forestiere etc. . l\stari tineri.tulpina (la plantele erbacee). media st\rii de aprovizionare cu elemente nutritive. pomi.frunza `ntreag\ de regul\ cele ajunse la maturitate. Ca. .1. Recoltarea probelor vegetative pentru analiz\ Aceast\ opera]ie constituie etapa hot\râtoare pentru calitatea lucr\rii de diagnoz\ foliar\. . Alegerea organului de referin]\. respectiv nivelul st\rii de echilibru a elementelor nutritive.1. Analiza chimic\ a par]ilor vegetative (frunze. pepeni.ramurile tinere din anul respectiv. pe]iol. bienale sau perene. Metodica recolt\rii variaz\ dup\ cum plantele sunt: anuale. . ulterior. cartof.1. porumb. S. metoda s-a folosit pentru numeroase culturi: grâu. Ca organe de referin]\ se pot lua: . Primele `ncerc\ri pentru transpunerea `n practic\ a diagnozei foliare pe baze [tiin]ifice s-au f\cut la vi]a de vie. Aceast\ metod\ definit\ de promotorii ei ca fiind “succesiunea st\rilor chimice stabilite prin analiza frunzei sau a altor organe. se bazeaz\ pe faptul c\.Cap. VI CONTROLUL ST|RII DE FERTILITATE A SOLULUI. 6. ramuri de un an) poart\ denumirea general\ de dignoz\ foliar\.interpretarea datelor de analiz\ pe baza unor sisteme de referin]\. MIJLOC DE FOLOSIRE RA}IONAL| A ~NGR|{|MINTELOR 6.preg\tirea probelor pentru analiz\ [i analiza lor. insuficien]a sau excesul unor elemente nutritive din sol. nu se face la `ntâmplare. determinate de lipsa.

particulelor de sol. probele de material vegetal trebuie s\ se recolteze propor]ional din toate microzonele. este de 500 1000 g material vegetal proasp\t. acestea difer\ `n raport cu fazele de cre[tere [i de dezvoltare a plantelor. Pentru constituirea unei probe medii se recolteaz\ probe par]iale din 15 .25 ha .2.1. Din punct de vedere practic. ~n fazele mai avansate de cre[tere [i dezvoltare se recolteaz\ numai anumite organe [i `ndeosebi frunzele ajunse la stadiul de maturitate recent. agroproductivitate asem\n\toare.la culturile de câmp `ntre: 0. Un alt aspect important al metodologiei de recoltare `l constituie epoca de recoltare. fosfor. aceast\ fenofaz\ este foarte convenabil\. ~n cazul când se recoltez\ frunze. Recoltarea probelor de material vegetal la pricipalele culturi agricole Perioada de recoltare. frunze mature.50 frunze la porumb. 25 . Referitor la organele sau ]esuturile vegetale care se recolteaz\. Suprafa]a unit\]ilor analitice variaz\: . ~n situa]ia când se determin\ frac]iunile de elemente nutritive (fosfor anorganic.5 . ~n acest scop parcela se parcurge `n zig-zag sau pe diagonal\. 141 .1. potasiu). iar ulterior `n faze mai avansate de cre[tere. Din fiecare unitate analitic\ se constituie 2-4 probe medii reprezentative. Preg\tirea probelor de material vegetal pentru analize [i analiza lor Prima opera]ie dup\ aducerea probelor din laborator este verificarea st\rii de impurificare (a materialului) datorit\ prafului din aer. 50 . iar `n cazul planta]iilor de pomi [i vi]\ de vie pe rânduri. `nainte de `nflorit este mai caracteristic\ analiza pe]iolului pentru NO3. Dac\ cultura din parcel\ prezint\ neuniformit\]i. reziduurilor de pesticide. pentru aprecierea st\rii de aprovizionare `n azot sunt mai caracteristice determin\rile f\cute pe limb. Ridicarea probelor de material vegertativ se face pe unit\]i analitice.Sensibilitatea organelor de referin]\ la una [i aceia[i specie este diferit\ fa]\ de unele elemente ( azot. 40 . agrotehnic\ similar\. A[a de exemplu la castrave]i `n timpul `nfloritului. Se recolteaz\ `n fazele tinere de dezvoltare plante `ntregi f\r\ r\d\cini. 50 .100 frunze la pomi. situate `ntr-o anumit\ zon\ a plantei (pozi]ie). deoarece este u[or de identificat.20 puncte ale parcelei.25 . ce reprezint\ suptafe]e de teren cu aceea[i uniformitate a reliefului. se recolteaz\ pentru analiz\ `ntreaga parte aerian\ a plantei.la pomi [i vi]\ de vie `ntre 0. `n timp ce pentru fosfor [i potasiu sunt recomandate determin\rile din pe]iol sau tulpini . difer\ `n func]ie de specie.1. ~n fazele tinere de cre[tere când planta nu prezint\ organe diferen]iate morfologic. acela[i tip de sol.1.50 frunze la sfacl\. locul [i expozi]ia pe plant\ a organelor recoltate.pentru ca dup\ `nceperea form\rii boabelor organul reprezentativ s\ fie limbul.30 frunze la vi]a de vie etc.1. la vi]a de vie .200 frunze la floarea soarelui. m\rimea probei variaz\ `n func]ie de specie: 20 . 6. 6. nitra]i) se recolteaz\ pe]iolul sau nervura principal\ de la frunze.0 ha. . M\rimea unei probe medii constituit\ din plante tinere. Experimental s-a stabilit c\ `nceputul perioadei de `nflorire reprezint\ perioada de relativ\ stabilitate a compozi]iei chimice.

prin aceasta stabilindu-se intensitatea [i calitatea nutri]iei sau a altor caracteristici. deoarece unele elemente.Dup\ sp\lare.5 . `n stare proasp\t\ Dup\ sp\larea materialului vegetal cu ap\ acesta se zvânt\ prin presare u[oar\ `ntre coli de hârtie de filtru (sugativ\) dup\ care se taie cu o foarfec\ sau un cu]it din inox. al nervurii mediane. Preg\tirea materialului vegetal depinde de natura determin\rilor: .Analiza materialului vegetal Pentru testarea st\rii de fertilitate a sistemului sol-plant\ . pentru inactivarea proceselor enzimatice. Pentru a se evita autooxidarea ambalajelor. Timpul de contact cu materialul vegetal trebuie s\ fie scurt.probele proaspete se folosesc pentru analiza imediat\ a componentelor mai pu]in stabile. azotul nitric. dup\ nivelul de aprovizionare a plantelor cu elemente nutritive . `n recipien]i `nchi[i pentru a preveni evaporarea apei. Analiza cantitativ\ (analiza total\) st\ la baza diagnozei foliare. Se poate p\stra [i prin `nghe]are rapid\ la -20o C. pe cât este posibil trebuie s\ fie pline cu material vergetal. dup\ care proba se p\streaz\ la rece `n frigider. testul lichidului rezultat de la plânsul vi]ei de vie. potasiul total. Preg\tirea materialului vegetal. se folosesc metode cantitative [i metode calitative. care dau o imagine asupra st\rii de aprovizionare cu elemente nutritive. Preg\tirea materialului vegetal `n stare uscat\ Dup\ cur\]irea de impurit\]i materialul vegetal se taie m\runt cu o foarfec\ sau un cu]it din inox . Se omogenizeaz\ prin amestecare. toate raportate la substan]a uscat\. Opera]ia de sp\lare se face `ntr-un cristalizor mare. mai `ntâi `n ap\ obi[nuit\. apoi de 3-4 ori `n ap\ distilat\. se m\run]e[te prin mojarare [i se cerne prin sita de 0. se `ntinde `n strat sub]ire pe o hârtie de filtru [i se usuc\ la temperatura camerei. 6.0 mm. `n por]iuni cât mai mici. cum ar fi K+. far\ s\ se lase mult spa]iu liber. materialul vegetal se sterge prin tamponare cu o cârp\ curat\. Dup\ uscare proba care a devenit casant\.Frunzele recoltate de la pomi [i legume datorit\ frecven]ei mari de tratamente. Analizele calitative.probele uscate se folosesc pentru analiza componentelor mai stabile. exiast\ o anumit\ corela]ie. Principalele determin\ri care se fac sunt: azotul total.3. Se folosesc `n acest scop: testul colorimetric al pe]iolului. pot difuza ca urmare a faptului c\ se g\se[te dominant `n frunze sub form\ ionic\. cum ar fi NO3-. testul colorimetric al sucului celular. Se trece apoi `n borcane de sticl\ brun\ sau `n borcane de plastic cu capac [i se p\streaz\ la `ntuneric.1. uscat\. fosforul total.1. Pentru efectuarea testului se procedeaz\ astfel: 142 . se spal\ prin imersie `n ap\. . Uscarea se continu\ apoi la etuv\ la maximum 70o C. Testul lichidului rezultat de la plânsul vi]ei de vie ~ntre compozi]ia chimic\ a lichidului rezultat prim\vara la plânsul vi]ei de vie [i gradul de aprovizionare a solului cu elemente nutritive. au un caracter orientativ [i se folosesc `n practic\ pentru verificarea aproximativ\ a nivelului de aprovizionare cu elelemente nutritive a plantelor.

slab\ Acest test prezint\ avantajul c\ permite s\ se ia m\suri de `nl\turare a caren]elor `n elemente nutritive. `nainte de intrare a vi]ei de vie `n vegeta]ie. este independent de nivelurile celorlalte elemenete [i variaz\ de la o specie la alta. iar de la fiecare butuc câte dou\ coarde a 4 .bun\ . 6. stabilit pentru specia respectiv\. pentru a fi ferite de soare. Interpretarea rezultatelor se face dup\ volumul de lichid colectat `n decurs de 24 de ore de la o coard\ de 4 .din parcela de vi]\ de vie se aleg 10 . Nivelul critic pentru un anumit element. Interpretarea datelor analitice `n diagnoza foliar\ Interpretarea datelor analitice ob]inute `n diagnoza foliar\.25 .foarte bun\ .< 10 ml .15 butuci.50 ml . f\r\ `ns\ a stabili [i cauza care le determin\.50 ml . 100 Nc 143 . Un con]inut mai mic decât nivelul critic duce la sc\derea recoltei. de la o faz\ de vegeta]ie la alta. Cunoscând nivelul. Toate testele folosite `n diagnoza foliar\. ~n situa]ia `n care concentra]iile g\site sunt sub. sau de abunden]\ `n anumite elemente nutritive. nivel critic. g\sit la analiz\ (concentra]ia ) (Na) [i nivelul critic (Nc). Lichidul colectat se m\soar\ `n volum [i se analizeaz\ determinându-se: substan]a uscat\. Principalele modalit\]i de interpretare sunt: a) dup\ nivelul critic. pun `n eviden]\ starea de caren]\. a) Interpretarea dup\ nivelul critic Nivelul critic al unui element nutritiv este dat de concentra]ia (calculat\ la substan]a uscat\) `n care acesta trebuie s\ se g\seasc\ `ntr-un anumit ]esut sau organ la o anumit\ faz\ de vegeta]ie [i care corespunde unei corela]ii optime cu productivitatea plantei. Lichidul se colecteaz\ `n a doua perioad\ a plânsului. se impune efectuarea analizelor de sol.5 ochi.. se poate calcula coeficientul de nutri]ie (Cn) al plantei cu ajutorul rela]iei: Na Cn = --------. Interpretarea rezultatelor analizei cantitative se face fa]\ de anumi]i indici de referin]\. ~n scopul stabilirii cauzelor care determin\ fenomenele de caren]\ sau exces. st\ rela]ia dintre concentra]iile elementelor `n organele vegetative ale plantelor [i nivelul recoltei. Vârful coardelor se sec]ionez\ cu foarfecele [i se introduce `n sticlu]e de culoare brun\ `ngropate `n sol. El mai poate fi definit ca fiind con]inutul minim cerut pentru maximum de recolt\.5 ochi: .mijlocie .10 ml . azotul total. b) cu ajutorul curbelor de compara]ie. abunden]\ sau exces.1. necesit\ experien]\ [i competen]\. este necesar\ precizarea cauzelor care le determin\ `n vederea stabilirii m\surilor ce urmeaz\ a fi aplicate pentru corectarea lor. func]ie de care se stabile[te starea de: insuficien]\. când intensitatea fenomenului este mai pronun]at\.25 . Colectarea se face pe un interval de 24 de ore.4. La baza metodelor de interpretare. c) prin intermediul diagramelor pentagonale. fosforul total [i potasiul. sau peste limita “normal\”.

. . . . . .100% 1 . . . En. . . . .= 22.100 300 x = ---------------. . . .5 4. . . ..2 EnN = -----. forsfor [i potasiu se stabile[te nutri]ia global\ (Ng). . . . 100 EnK = ---------. . . . . Echilibru nutritiv.5% fosfor total [i 1% potasiu total.z 100 z = ------. . . .5 .= 11.5 Pentru fosfor. . . . . .= 66. . . d) Interpretarea cu ajutorul diagramei pentagonale Pentru urm\rirea simultan\ a rela]iilor de interdependen]\ care exist\ `ntre elementele nutritive acumulate `n organele plantelor.2% = 100% Pe baza nutri]iei global. . .5 . . . . . . . Ollagnier (1956) au propus diagrama pentagonal\ de interpretare: 144 .= ----.5 Pentru potasiu. . . .5 .5% + 1% = 4. . . .5 Valorile mari ale echilibrului nutritiv. . K). . . . . . .5 .5 4. De exemplu.100 4. . . . . . . Pentru azotul total cota de participare este: 4. prin diagnoza foliar\ s-a stabilit 3% azot total. . P. . .2% 4. .5 4. . c) Interpretarea dup\ nutri]ia global\ [i echilibrul nutritiv Pe baza determin\rii formelor solubile sau totale de azot. . . 100 .100% 3. 100 50 y = ----------. . . .6% 4. .5% NPK = 100% Cota de participare a fiec\rui element. . se afl\ prin raportarea fiec\ruia la suma lor considerat\ de 100%. . . P. b) Interpretarea cu ajutorul curbelor de compara]ie Datele analitice ob]inute prin diagnoza foliar\. . . . cota de participare va fi: 4. sunt transpuse grafic [i comparate fa]\ de nivelul critic cunoscut al elemenetelor nutritive. . se calculeaz\ raportând cota procentual\ de participare a fiecarui element la nutri]ia global\ (suma N. Prevost [i N.. . se stabile[te echilibru nutritiv. . . EnP = --------. ………. .5 Intensitatea nutri]iei este: 66.1 22. . .6% + 11. . . . . . . . . exprimat\ `n % fa]\ de substan]a uscat\. `n diferite etape ale perioadei de vegeta]ie a plantelor.1% 4.6 11. . . . y 0. . . . . . .1% + 22. . . . . . Aceasta este dat\ de suma celor trei elemente de baz\. . 100% 0. indic\ cota mare de participare a fiec\rui element. . . . . . x 3.0 . cota de participare este: 4.5 4. . . 66.Valorile mari ale coeficientului de nutri]ie (Cn) indic\ starea bun\ de aprovizionare a solului cu elemente nutritive.5 . Nutri]ia global\ (Ng) este: Ng = 3% + 0. 0.

`ntocmirea cartogramelor sau h\r]ilor agrochimice [i elaborarea planurilor de fertilizare [i amendare a solurilor. Metodele calitative `n diagnoza foliar\ pentru testarea st\rii de fertilitate Metodele calitative.S. Astfel de studii agrochimice se execut\.1. 6. au un rol orientativ [i se folosesc `n practic\ pentru verificarea aproximativ\ a nivelului de aprovozionare cu elemente nutritive a plantelor. pentru toate unit\]ile agricole de c\tre. g\site la diagnoza foliar\. K. ob]inându-se un pentagon cu laturi de lungimi diferite (pentagonul optimului). se `n]elege delimitarea suprafe]elor de teren cu `nsu[iri agrochimice asem\n\toare din cadrul unei ferme sau unit\]i agricole de produc]ie. optim. Prin cartarea agrochimic\. Testarea st\rii de fertilitate prin analiza chimic\ a solului. sau exces. 6. `n vederea corect\rii echilibrului nutritiv. Se compar\ pentagonul cu linie `ntrerupt\ cu pentagonul optim [i se stabilesc elementele nutritive care se afl\ `n deficit. care s\ asigure men]inerea sau sporirea treptat\ a fertilit\]ii. cartarea agrochimic\ Testul st\rii de fertilitate a solului prin analiza chimic\. Punctele reprezentând con]inuturile optime se unesc printr-o linie continu\. P. Ca. Pe razele respective se noteaz\ [i valorile fiec\rui element. 145 .A.) ca-[i desf\[oar\ activitatea pe baza unui plan anual [i de perspectiv\.J. reprezint\ un instrument important `n ac]iunea de evaluare a formelor accesibile ale elementelor nutritive.2. stabilirea indicilor agrochimici care caracterizeaz\ starea de fertilitate a terenurilor respective.P. exprimat fie `n procente (%) sau `n ppm.5.Interpretarea echilibrului nutritiv cu ajutorul diagramei pentagonale Dintr-un punct central se duc `n cinci direc]ii razele unui cerc pe care se reprezint\ apoi con]inutul optim `n N. punctele respective unindu-se cu o linie `ntrerupt\. Oficiile jude]ene de studii pedologice [i agrochimice (O. Mg.

soiul.culturile perene de plante.stabilirea dozelor optime economice. . Ca urmare a acestui fapt.con]inutul total de azot din `ngr\[\m`ntul organic.de culturile de pr\[itoare (plante tehnice. . . precum [i dozele optime de `ngr\[\minte organice care trebuiesc aplicate. durata perioadei de vegeta]ie.caracteristicile biologice ale nutri]iei plantelor din asolament `n raport cu specia. sunt incluse legumele [i florile cultivate `n sere [i solarii. etc. prezint\ o mare importan]\ `n elaborarea sistemului de fertilizare. care valorific\ mai slab efectul direct al gunoiului. precum [i a efectului lor ameliorativ. culturile au fost grupate `n cinci clase. . c\ nu toate unit\]ile dispun de cantit\]ile necesare de `ngr\[\minte organice necesare pentru a fertiliza `ntreaga suprafa]\. . . 146 . hibridul.1. 7. dar care dau rezultate bune pe solurile fertilizate organic anterior (la cultura premerg\toare :grâu de toamn\. 7.condi]iile climatice .con]inutul de argil\ din stratul arabil sau desfundat al solului. 101-200.1 Calculul dozelor de `ngr\[\minte organice Normele (dozele) de aplicare periodic\ `n sol a `ngr\[\mintelor organice se stabilesc `n func]ie de : . . ov\z.recolta scontat\. decât de cele cu perioad\ scurt\ (cereale p\ioase). . Ca urmare a faptului.particularit\]ile asolamentului [i rota]iei culturilor.gradul de satura]ie `n baze . ca urmare a con]inutului lor `n elemente nutritive asimilabile. VII PRINCIPIILE FOLOSIRII RATIONALE {I ECONOMICE A INGRA{|MINTELOR Stabilirea unui sistem ra]ional de fertilizare `n scopul asigur\rii unei aprovizion\ri favorabile a plantelor cu elementele nutritive necesare. .`nsu[irile solului .). 401-500 `n ordinea sc\derii priorit\]ii.m\surile organizatorice [i economice care s\ permit\ realizarea parametrilor stabili]i prin sistemul de `ngr\[are.Cap. Stabilirea dozelor de `ngr\[\minte organice ~ngr\[\mintele organice. cânep\. vârsta.con]inutul solului `n humus. 201-300. secar\. La stabilirea priorit\]ilor se vor avea `n vedere urm\toarele aspecte: . cu prioritatea cea mai mare. decât de cele anuale. sunt grupate culturile anuale de câmp. etc. 301-400. privind prioritatea la fertilizare organic\: clasa 0-100. . iar `n ultima clas\ (401-500 ). ~n prima clas\ 0 -100.compozi]ia [i caracteristicile sortimentului de `ngr\[\minte . impune cunoa[terea de c\tre specialistul agronom sau horticultor a urm\toarelor aspecte: .`ngr\[\mintele organice sunt mai bine valorificate de: . legume) decât de cele care se seam\n\ `n rânduri dese . in. . este necesar s\ se stabileasc\ o prioritate a culturilor pentru fertilizarea organic\. .de culturile anuale cu perioad\ de vegeta]ie mai lung\ (porumb).1.

fosfor [i potasiu realizat de `ngr\[\mintele organice se impune a fi cunoscut .---.Rela]ia general\ de calcul care cuantific\ toate aceste elemente este: a 8 Rs 0.) ( 1. `ngr\[\mintele organice particip\ `n m\sur\ important\ la aprovizionarea [i circuitul elementelor nutritive `n sistemul sol . t / ha. solul se `mbog\]e[te `n elemente nutritive. trebuind precizate [i `n func]ie de azotul mineral din profilul solului la desprim\v\rare. se m\re[te propor]ional cu indicele de azot al solului : IOT = 1+IN ~n situa]ia `n care `ngr\[\mintele organice.3 No + 10 Nmin ) . se folose[te ca `ngr\[\mânt organic.45 N~O. vi]\ de vie a=18.). din sol.N H4+ + N . normele anuale de aplicare ( NIOa ). Aportul de azot.) din `ngr\[\mintul natural ( % ) Pe aceste terenuri fertilizate anual cu `ngr\[\minte naturale. 147 . tomate a=18. se aplic\ `n completare `ngr\[\minte chimice . t/ha = ( a + ---.) ( -----. exprimat `n % din masa umed\ a `ngr\[\mântului .) ( 1. necesar\ pentru formarea recoltei scontate ( Rs ). pomi fructiferi a=20. numai `n cazul `n care produsul N`Oax( 3. RS = recolta scontat\ a se ob]ine.) ( ---------) IN A% b Nt `n care : IN = indicele de azot al solului (IN = Humus x V % ) din stratul arabil .(%).45 .NO3. ~n cazul `n care. al c\ror con]inut de azot mineral se cunoa[te.P2O5 [i K2O prin fertilizarea organic\ Ca urmare a fertiliz\rii organice . b=12.) ( ---------. 7.5.135 N~O. t / ha = DOEN / 3. mustul de platform\ precum [i alte `ngr\[\minte lichide. b=20.) IN A b Nt Intervalul optim de timp (IOT) `n ani.plant\. 1OO A = con]inutul de argil\ .b = coeficien]i stabili]i experimental pentru culturi [i grupe de culturi ( de exemplu: porumb boabe a=4. ~n raport cu compozi]ia chimic\ [i cu frecven]a aplic\rii .) ( -------. cartof a=4. `n forme asimilabile . N t = con]inutul total de azot din `ngr\[\mântul organic. a . b=45. rela]ia de calcul este urm\toarea : a 8 Rs 0. t/ha = (a + ---. cantitatea de azot din `ngr\[\mintele chimice. `n vederea stabilirii dozelor de `ngr\[\minte minerale.45 . este mai mic decât DOEN .2. b=30. Evaluarea aportului de substan]e nutritive eficiente ( N. pe acela[i teren. b=12. pe terenul `n cauz\.---.1. urina. `ntre dou\ fertiliz\ri cu `ngr\[\minte organice naturale.3 N0 + 10 N min `n care: DOEN = doza optim\ economic\ de azot din `ngr\[\minte naturale [i chimice . N0=cantitatea de azot legat `n substan]e organice din `ngr\[\mânt % N0 = Nt -Nmin Nmin = con]inutul de azot mineral ( N. din considerent economice se impune a fi aplicate anual ( cazul marelor complexe zootehnice ). se stabilesc cu ajutorul rela]iei: N~Oa .

N`NO .[i trifoi.0 / t `n care : N~O = normele de `ngr\[\minte organice aplicate ( t / ha ) . Efectul n\molurilor din cresc\toriile de porci [i p\s\ri .Evaluarea cantit\]ilor de azot .5 / t ) t=1 t=3 t=1 K`nef .0. cantitativ [i calitativ precum [i pentru men]inerea [i sporirea fertilit\]ii solului . de cantitatea de azot eficient al culturilor leguminoase . RL = recolta ob]inut\ la culturile leguminoase pe toat\ durata de timp cât a ocupat terenul . kg K2O / ha = ∑ N~O x K`N x 5. odat\ cu `ngr\[\mintele organice se estimeaz\ cu ajutorul rela]iilor: t=3 t=1 N`nef .15 ) `n care : NLef = azotul eficient al culturilor de leguminoase . P`N . fosfor [i potasiu . t = timpul ( 1-3 ani ) . se apreciaz\ `n sol dup\ circa 3 ani .7 / t ) + 10 N`nmin t=3 P ef `n . t / ha .Stabilirea dozelor de `ngr\[\minte chimice . se ob]ine reducerea consumurilor specifice de `ngr\[\minte pe unitatea de recolt\ `n condi]iile maximiz\rii profitului la hectar . kg N / ha = ∑ N~O x N`no x ( 0. 6 kg N / t de fân .6 + 2. lucern\ .8 / t . produse industrial ~ngr\[\mintele chimice se aplic\ cu scopul de a completa cantit\]ile de elemente nutritive . Aceste cantit\]i de elemente nutritive . din dozele optime economice de `ngr\[\minte chimice . 7. kg P2 O5 / ha = ∑ N~O x P`N x ( 0.5 kg N/t fân borceag de prim\var\. ~n general .6 + 2. Nrss = aportul specific de azot legat biologic . Prin aplicarea `ngr\[\mintelor la nivelul D O E . ca surs\ de azot se epuizez\ `n primul an de aplicare . fosfor [i potasiu `n forme asimilabile aduse `n sol . p`n\ la necesarul optim pentru formarea recoltelor scontate . rezult`nd cantit\]ile de elemente nutritive ce trebuiesc completate prin fertilizarea mineral\ . `n scopul ob]inerii recoltelor scontante . N`Nmin = con]inutul de azot mineral din `ngr\[\mântul natural `n anul aplic\rii `n sol . K`N = con]inuturile ( % ) de azot organic . se impune a se ]ine seama `n calcularea dozelor de azot . efectul `ngr\[\mintelor organice ( gunoi de grajd ) ca surs\ de substan]e minerale . pe care plantele le pot lua din sol . din `ngr\[\minte organice din compu[ii azotului rezulta]i pe cale biologic\ . r\mas `n sol . care au ocupat terenul . 35 kg N / t de fasole . introduse `n sol `n urma fertiliz\rii organice se scad . Nrss este de : 20 kg N / t de soia .2. Una din modalit\]ile de cre[tere a eficien]ei `ngr\[\mintelor o reprezint\ aplicarea acestora `n doze optime din punct de vedere economic ( D O E ) sau `n doze optime experimentale ( D O Exp ) .fapt ce influien]eaz\ pozitiv fertilitatea 148 . din `ngr\[\mintele naturale aplicate . 3 kg N/t de fân borceag de toamn\ [i 2. NLef = RL x Nrss x ( 0. Dac\ o cultur\ urmeaz\ dup\ o leguminoas\ . 25 kg N/ t de maz\re .

Ck = coeficien]ii de ac]iune ai azotului .e-Ck(Ks+K`) )] `n care: R = reprezint\ o recolt\ oarecare . Ck ) se stabilesc pentru fiecare element nutritiv .. ~n deplin consens cu aceast\ lege. formulat\ de Alfred Mitscherlich (1905) conform c\reia “recolta este o rezultant\ a tuturor factorilor [i condi]iilor de vegeta]ie. necesare pentru ob]inerea unui nivel dat al recoltei scontate (Rs) pe m\sur\ ce cresc con]inuturile de substan]e nutritive mobile din sol. Coeficien]ii de ac]iune ( Cn . `n condi]iile p\str\rii unei st\ri fiziologice [i fitosanitare optime a plantelor . fosforului [i potasiului din rezervele existente `n sol [i din `ngr\[\mintele aplicate Ns . K2O `n kg / ha . Atât DOE cât [i DOExp . e = baza logaritmilor naturali ( e = 2. ca factori trofici. Cf . ) CN . plant\ de cultur\ [i loc experimental. asigur\ ob]inerea unor produc]ii ridicate [i de calitate . pe m\sur\ ce cre[te recolta. Rm = recolta maxim\ care se poate ob]ine când factorii de vegeta]ie se afi\ `n optim tehnic . introduse `n sol odat\ cu aplicarea `ngr\[\mintelor ( kg / ha ) . P` ..solului . variabile cu `nsu[irile agrochimice . Cf . PS . fiecare din ace[tia exercitând asupra plantelor o `nfluen]\ cu atât mai mare cu cât prezen]a lor `n sol este mai redus\”. `n cazul culturilor cu tehnologii scumpe de produc]ie . Aceste doze de `ngr\[\minte chimice ( DOE .`ngr\[\mânt Expresia general\ a acestor rela]ii de interdependen]\ a constituit “legea ac]iunii factorilor de vegeta]ie”. K` = cantit\]ile de azot . pe baza rezultatelor de produc]ie log Rm .Cf . N` . kg / ha . se explic\ prin rela]iile de interdependen]\ care exist\ `ntre plant\ . dup\ curbe care au tendin]a de plafonare la nivele foarte ridicate ale recoltei scontate (RS ) .718 .log ( Rm . pe m\sur\ ce se `mbun\t\]e[te starea de aprovizionare a solului cu substan]e nutritive. DOExp ) tind s\ creasc\ odat\ cu nivelul recoltelor . reprezint\ o cot\ redus\ ( sub 10% ) din totalul cheltuielilor de produc]ie .R ) Ca = --------------------------------Es + E` `n care : Ce = coeficientul de ac]iune a elementului nutritiv (Cn . 149 . R = o recolt\ oarecare. Dozele optime experimentale ( D O Exp ) .sol . Ks = cantit\]ile de N . Rm = recolta maxim\ care se ob]ine când factorii de vegeta]ie se afl\ `n optim tehnic . P2O5 . pe care cultura le poate ob]ine din rezervele existente `n sol . reduc`nd `n acela[i timp riscul de poluare a acestuia .e-Cf(Ps+P`) ) (1. Sc\derea dozelor de `ngr\[\minte.e -CN(Ns+N`) ) ( 1 . pentru ac]iunea exercitat\ de `ngr\[\mintele chimice asupra plantelor. a apelor de suprafa]\ [i freatice cu reziduuri de `ngr\[\minte . se impun a fi corelate cu nivelul recoltelor scontate (Rs ) [i cu `nsu[irile agrochimice ale solurilor . reflectat\ prin indicii agrochimici. la care costul `ngr\[\mintelor [i aplicarea lor . consumurile de `ngr\[\minte scad treptat. Ck ) . B. fosfor [i potasiu . Raportate la tona de recolt\. Baule (1918) a propus urm\torul model matematic: R = Rm[ (1. De asemenea dozele de `ngr\[\mânt scad treptat.

stabilit pe baza datelor analizelor agrochimice ( kg / ha ). pentru estimarea potasiului. P2O5 . Ace[ti parametriireflect\ conjuctura economic\. b .c (IA ) 2 + d x Rs Es `n kg N . K2O / ha = a . pentru estimarea fosforului.CP x PS 150 IA b . ~n situa]ia `n care cantit\]ile de `ngr\[\minte . Es `n kg N . poate fi f\cut\ cu ajutorul unor indici de optimizare ( IO ) care rezult\ la calcularea DOE [i anume : VURP + VURS ION = log ( 2. CU~ = `ngr\[\mintelor pe unitatea de substan]\ activ\ . P2O5 [i K2O / ha = a ( 1 . IA = indicii agrochimici ai solului exprima]i cantitativ la hectar . kg / ha. PAL `n ppm P.10 . P2O5 . K2O / ha = a + b ( IA ) . Evaluarea aportului eficient de elemente asimilabile din rezervele existente `n sol ( Es ) . K2O / ha = d x Rs `n care : a .) . ha = -----------------------------------CU~----------.CN x NS CUN VURP + VURS IOP = log ( 2. Rs ) al acestei regresii . = sunt parametrii regresiei coeficien]ilor de ac]iune Ca . Ultimul termen ( d. determina]i experimental .a. sub form\ de `ngr\[\mânt ( kg / ha ) .) . RS = recolta scontat\ a se ob]ine . E` = cantitatea de element nutritiv administrat\ `n sol .3 x Ce x RS -----------------------] DOE. stabilirea priorit\]ilor defertilizare a culturilor cu DOE .Rs = recolta scontat\ kg / ha . kg s.( ES + Eoef ) Ce ( N .Es = aportul eficient de substan]e nutritive din sol . KAL `n ppm K . lei / kg s. determinat prin experimentare `n câmp . respectiv: IN= pentru estimarea azotului. d .--.cIA ) + d x Rs Es `n kg N . P2O5 K2O ) `n care : Ce = coeficientul de ac]iune al substan]elor nutritive .3 x CP x RS x ------------------------. poate fi calculat\ cu ajutorul urm\toarelor ecua]ii de regresii : Es `n kg N . Dozele optim economice de substan]e nutritive din `ngr\[\mintele chimice produse industrial . lei / kg . Eoef = aportul eficient de substan]e nutritive din `ngr\[\mintele nutritive organice aplicate . VURP [i VURS = valorile unitare ( pre]urile ) ale produselor vegetale primare (p) [i secundare (s) . asupra recoltelor .3 x CN x RS x ------------------------.+ d x Rs. pe teren `n ultimii 3 ani plus aportul eficient al culturilor leguminoase care au ocupat terenul `n ultimii 3 ani. stabilit pe baza datelor de analiz\ agrochimic\ . P2O5 .a. c . fa]\ de recolta scontat\ Rs . care urmeaz\ a fi aplicate `n scopul complet\rii surselor naturale . ES = aportul eficient de substan]e nutritive din sol . se calculeaz\ cu ajutorul rela]iei : VURP+ VURS log[ 2. majoreaz\ aporturile Es din sol `n func]ie de gradul de favorabilitate general\ a factorilor [i condi]iilor de vegeta]ie a c\rui rezultant\ este Rs .. sunt mai mici decât necesarul optim economic al fermei ( calculat ) .

pentru fiecare cultur\ [i pentru fiecare tarla `n parte .5 . con]inutul `n potasiu accesibil plantelor ( KAL ) . `n care : A = reprezint\ o limit\ superioar\ spre care tinde DOExp . con]inutul `n fosfor mobil ( PAL ) .acest lucru m\rind probabilitatea ob]inerii unei eficien]e economice maxime prin fertilizare cu doze optime economic (DOE ) . `n cazul unor nivele foarte ridicate de RS . La planta]iile pomicole [i viticole .) (1. ~n acest sens .3 x CK x RS x ---------------------------) . [i g DOExp.c x Rs ) ( a + ---. plante medicinale [i aromatice . FCDF = 1. este posibil\ `nscrierea culturilor [i tarlalelor `ntr-un [ir de priorit\]i la fertilizare . P2O5. P2O5 .10 . b DOExp N. când exist\ date de diagnoz\ foliar\ .i x Ef3 . pomicole . Stabilirea dozelor optime experimental de `ngr\[\minte (DOExp ) Pentru planta]iile viticole . poate reduce la zero . `n ordinea sc\derii sumei indicilor de optimizare (∑IO). se corecteaz\ cu factorul de corec]ie al diagnosticului foliar FCDF din anul precedent sau din anul curent dac\ recomand\rile vizeaz\ anul viitor .1.5 . K2O kg / ha = f + -----IA pentru cultura la care nu se prevede recolta RS. b .al elementului respectiv ( azot . `n care : Ef = con]inutul `n frunze . P2O5 .CUP VURP + VURS IOK = log ( 2. a . de N .2. g = parametrii regresiilor stabili]i pe cale experimental\ IA = indici agrochimici care caracterizeaz\ starea de fertilitate a solului. se pot folosi modele matematice . legume cultivate `n câmp . dup\ care se face suma (∑ 10 ) . c . ~n acest sens . K2O kg /ha = A ( 1-10-c x RS ) (a + --.) IA `n cazul `n care se prevede recolta scontat\ ( RS ) . fosfor . de N. ∑ I O = ION + IOP + IOK Dat fiind rela]ia strâns\ a acestor indici cu profitul net la hectar ( VNT ) [i profitul net specific ( VNS ) care revine la 1 leu cheltuit pe `ngr\[\minte . sole [i tarlale . b DOExp. existentul de `ngr\[\minte din unitate va fi administrat pe culturi . stabilirea dozelor de `ngr\[\minte se face la nivelul optimului experimental . necesitatea aplic\rii de `ngr\[\minte atunci când elementul `n cauz\ ( Ef ) .h x Ef . potasiu ) h [i i = parametrii determina]i experimental ~n aceast\ situa]ie rela]ia de calcul are urm\toarea form\.h x Ef . doza optim experimental\ calculat\ ( DOExp ) . K2O kg / ha = A ( 1 .i x Ef3 ) IA Acest factor de corec]ie al diagnozei foliare . respectiv indicele de azot ( IN ). pe culturi [i tarlale .CK x KS CUK Ace[ti indici de optimizare . 151 . se stabilesc . 7. f .

) ( d. Zn kg/ha = 10 -10a IRPM pentru cernoziomurile formate pe loess din estul [i sud-estul ]\rii . prin stropirea plantelor cu solu]ii de s\ruri sau de complexe organo-minerale ale microelementelor: pentru bor : b e DO{ de B . cu mult sub cele considerate normale . d [i e = parametrii determina]i experimental .-----. B = con]inutul solului `n Bor hidrosolubil ( ppm ). prin aplicarea lor la sol odat\ pentru mai mul]i ani ( de obicei 5 ani ).0 kg molibden element la hectar . poate fi : .2. `n func]ie de IMO . La concentra]ii considerate normale .--------. [i e = parametrii regresiilor stabili]i experimental . `n care : a = parametru determinat experimental IRPM = indicele reac]iei fosfa]i mobili 90 . Stabilirea dozelor optime [tiin]ific de microelemente ( DO{ ) ~ngr\[\mintele cu microelemente se aplic\ periodic . kg/ha = ( 3-3a x b ) ( b. pe care `nc\ nu s-au administrat aceste `ngr\[\minte [i nu s-a determinat direct zincul mobil. zinc [i molibden . pentru aplic\ri preventive `n sol . ~n general .) Ag DOEN unde : a .este con]inut `n frunze `n concentra]ii cu mult peste cele stabilite experimental ca fiind normale . c .4 . DOEN = doza optim\ economic\ de azot ce urmeaz\ a fi aplicat\ . `n timp ce la concentra]ii ale elementului nutritiv ( E ) .2. pentru molibden : Normarea necesarului de molibden a fi administrat la culturile susceptibile de caren]\ . `n scopul prevenirii unor caren]e sau deregl\ri de nutri]ie la plante . sunt cuprinse `ntre 0 [i 3 kg B element /ha . c .sau curativ . Importan]\ deosebit\ pentru ]ara noastr\ .10 pH 152 .--. DOEN = doza optim economic\ de azot ce urmeaz\ a fi aplicat\ . Ag% = con]inutul `n argil\ a stratului arabil de sol .3. argilozitatea solului [i cantitatea de `ngr\[\minte cu azot aplicat\ . d . are valori apropiate de 1 (unu ) . dozele de bor . de `ngr\[\minte . 7. m\rind astfel corespunz\tor DOExp . prezint\ microelementele cu bar . pentru zinc : Calcularea necesarului de zinc pentru tratamentele preventive se face cu ajutorul rela]iilor : DO{ . kg/ha = ( ----------------.) 10-62 + 10-IMo Ag DOEN unde : IMO = este indicele sau cifra de molibden al solului Imo = pH( Kcl ) + 10 MO ppm b . se calculeaz\ cu ajutorul rela]iei : 10-IMo c e DO{ de MO . FCDF .preventiv . Dozele sunt cuprinse `ntre 0 [i 1.) ( b . Procedeul de aplicare al acestor microelemente . ajunge la 1.1. Ag = con]inutul de argil\ al solului ( % ) . FCDF .) ( d . b .---------.

Testarea st\rii de fertilitate a solului prin analiza chimic\ a plantei: etape. nomenclatura [i posibilit\]ile `ngr\[\mintelor chimice complexe sunt: Gunoiul de grajd: fazele fermenta]iei [i utilizare. 4. 10. ICZn = indicele caren]ei de zinc Zn x FR x 100 ICZn = -----------------------PAL Aceste dou\ . 9. 7. 3. `n care : b = parametru determinat experimental . la maximum 9.IRPM = ------------------PAL DO{ de Zn . rela]ii limiteaz\ dozele de zinc. TEST AUTOCONTROL: 1. 8. Enumera]i `ngr\[\mintele chimice cu azot [i detalia]i modul lor de folosin]\: Grupa]i `ngr\[\mintele chimice accesibilitate pentru plante: cu fosfor dup\ gradul de 2. Enun]a]i metodele de ob]inere a `ngr\[\mintelor chimice potasice: Descrie]i rolul macroelementelor de ordin secundar `n nutri]ia plantelor: Defini]i cloroza fero-calcic\ [i enumera]i m\surile de prevenire [i combatere a acesteia: Avantajele. Calculul dozelor de `ngr\[\minte organice: de utilizare ale 5. Stabilirea dozelorde `ngr\[\minte chimice 153 . kg / ha = 10 -10b ICZn pentru toate celelalte soluri .0 kg la hectar . 6.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful