Controversa plantelor modificate genetic

Ce inseamna OMG?
Un organism modificat genetic (OMG) sau Transgenic este un organism viu ce a fost creat artificial prin manipularea genelor sale. Tehnicile ingineriei genetice constau in izolarea segmentelor ADN ( materialul genetic) de la o fiinta vie (virusuri, bacterii, plante, animale si inclusiv om) pentru a le introduce in materialul ereditar al alteia, pentru a le conferi anumite proprietati noi. Genele sunt unitati purtatoare a ereditatii in organismele vii. Ele sunt constituite din ADN (sau ARN, pentru unele virusuri) si asigura bazele dezvoltarii si functiilor celulelor, organelor si indivizilor, fiind de asemenea responsabile cu numeroase din formele de comportament innascut. In timpul reproducerii, materialul genetic este transmis de la parinte/parinti la copii.

Ce este ingineria genetica?
Ingineria genetica este o tehnologie noua, radicala si violenta, care distruge barierele dintre specii intr-un mod care nu s-ar intampla niciodata in nici o conditie naturala. Aceasta presupune practic transferul de gene de la o specie la alta. De exemplu gena de la un tip de peste arctic (Platichthys flesus), care are proprietati anti-inghet a fost inserata intr-o varietate de capsune pentru a le asigura protectie la congelare. Din ce in ce mai multi specialisti recunosc ca pentru ca planeta sa poata hrani 9 miliarde de persoane, populatia mondiala estimata de ONU pentru anul 2050, modul in care omenirea practica agricultura trebuie sa se schimbe. Biotehnologia reprezinta unul dintre mecanismele prin care aceasta schimbare poate avea loc, generand o productie mai mare cu un consum mai mic de resurse, ingrasaminte, erbicide si pesticide. De asemenea, cercetatorii spera sa obtina cu ajutorul modificarilor genetice soiuri de plante care sa prezinte o rezistenta sporita la socurile climatice provocate de incalzirea globala. Fundatia Gates, finantata de miliardarul Bill Gates, a oferit recent un grant Centrului John Innes pentru conceperea unor varietati de porumb, grau si orez capabile sa extraga azotul din aer, ceea ce ar reduce masiv nevoia de ingrasamant.

Care este stadiul actual al culturilor modificate genetic?
Introduse pentru prima oara acum 15 ani, culturile modificate genetic au ajuns sa acopere in 2007 aproximativ 90% din suprafetele cultivate cu plante transgenice si sunt gasite in doar 5 tari din America de Nord si Sud - SUA, Canada, Argentina, Brazilia si Paraguay. O singura tara, Statele Unite, produce mai mult de 50% din culturile transgenice de pe glob; Statele Unite si Argentina impreuna cultiva mai mult de 70% din toate culturile transgenice. Uniunea Europeana, una din pietele cheie pentru industria biotehnologica, ramane inchisa culturilor transgenice, opinia publica fiind opusa alimentelor transgenice de mai mult de zece ani. Doar doua culturi transgenice sunt autorizate sa fie cultivate in UE, porumbul Bt de la Monsanto, MON810 si cartoful Amflora de la BASF. Porumbul a fost modificat genetic pentru a produce propria toxina impotriva daunatorului comun Ostrinia Nubilialis (vierme sfredelitor al tulpinii porumbului). „Cartoful Amflora a fost modificat genetic pentru un continut sporit de amidon dar totodata contine si o gena marker de rezistenta la antibiotice precum kanamicina si neomicina. In 2008, suprafata totala cultivata cu plante transgenice din EU a scazut. Acest fapt se datoreaza interzicerii porumbului Bt MON810 Monsanto in Franta (2008) si Germania (2009), Grecia, Ungaria si Polonia din cauza unor motive de sanatate si mediu. In cele 27 de tari ale Uniunii Europene, cultivarea organismelor modificate genetic reprezinta 0,21% din suprafata agricola. Cele 6 tari care cultiva porumbul modificat genetic MON810 sunt: Spania, Republica Ceha, Slovacia, Polonia, Romania si Portugalia. Cu toate acestea, in Polonia, porumbul MON810 este cultivat in ciuda interzicerii acestuia, deoarece, desi comercializarea semintelor este ilegala, Monsanto si Asociatia de Lobby asupra Biotehnologiilor din Polonia au oferit fermierilor adrese de contact din Republica Ceha si Slovacia, adrese de unde pot cumpara seminte. In 2008, s-a pretins ca ar exista 3000 ha de porumb cultivat ilegal in Polonia. Nici o tara din Europa care nu face parte din UE nu cultiva organisme modificate genetic (de ex. Norvegia, Elvetia, Islanda, Serbia, Montenegro etc.). Elvetia a impus un moratoriu privind cultivarea plantelor modificate genetic. Tari ca: Turcia, Croatia, Macedonia, care sunt in diferite stagii de aderare la UE nu cultiva plante transgenice.

Romania are o istorie relativ lunga in cultivarea de organisme modificate genetic (OMG). soia MG a fost oficial interzisa pentru cultivare pe teritoriul Romaniei. Acesta era singurul OMG autorizat in UE. . cu un procent total de 35% in ultimii 4 ani.Cifrele industriei arata ca suprafata totala cultivata in statele europene a scazut in fiecare an din 2005. Primele culturi comerciale de plante modificate genetic (MG) au fost introduse in Romania in anul 1998. Totusi. in acelasi an. Cand Romania a devenit stat membru al UE in anul 2007. conform reglementarilor europene (soia MG nu era autorizata pentru cultivare pe teritoriul UE. Fiind vorba de 14 varietati de soia modificata genetic. pe care Romania l-a autorizat automat. In Romania nu au fost efectuate studii de evaluare a porumbului modificat genetic pentru a se vedea care sunt efectele asupra mediului. a fost aprobat tacit pentru cultivare in Romania un soi de porumb MG cu denumirea MON810 (ce apartine companiei Monsanto). fiind considerata nefezabila din punct de vedere economic). in luna aprilie.

gerul. cu exceptia plantei modificate genetic.Implicatiile pe care le poate avea introducerea acestuia in mediu nu au fost adresate de catre autoritati nici in agenda interna. Romania este o tara in care culturile de porumb au devenit o traditie. Acestea din urma.Culturi insecticide: plantele functioneaza ca un insecticid. cele mai promovate. Exista 3 tipuri principale de asemenea plante cultivate la nivel mondial: . nici in cadrul procesului de aderare. isi propun sa salveze de la foamete tarile din lumea a treia. omorand insectele care care le consuma. si toleranta la erbicide. cum ar fi temperaturile ridicate. seceta. . Deci foarte recent. detinand un patrimoniu genetic valoros de varietati traditionale de porumb. Prima planta modificata genetic a fost introdusa in mediu in 1995 in SUA. salinitatea sau aciditatea solului. Cele aproximativ 3 milioane de hectare cultivate cu porumb NEmodificat genetic sunt expuse contaminarii. care in urma aplicarii distruge toata flora din campul agricol. Se doreste de asemenea cultivarea de plante acolo unde conditiile de mediu nu o permit. .Culturi rezistente la un erbicid neselectiv. De ce exista organisme modificate genetic? Caracteristicile urmarite prin aceste transformari artificiale sunt rezistenta la anumite boli si daunatori.

erbicide si pesticide. Analiza a aratat ca productia de bumbac la hectar a crescut cu 24% in cazul celor care au folosit bumbac Bt fata de cei care au plantat bumbac conventional. grau si orez capabile sa extraga azotul din aer. finantata de miliardarul Bill Gates. generand o productie mai mare cu un consum mai mic de resurse. In 2002. sau care au dezvoltate proprietatile nutritive. Alte culturi modificate genetic includ plante rezistente la boli. cercetatorii spera sa obtina cu ajutorul modificarilor genetice soiuri de plante care sa prezinte o rezistenta sporita la socurile climatice provocate de incalzirea globala. un daunator care duce de multe ori la injumatatirea recoltei conventionale. in aceasta tara a fost aprobata folosirea bumbacului Bt (Bt cotton). Aceste gene confera plantei rezistenta la omida de bumbac. ingrasaminte. ceea ce a adus agricultorilor un profit cu 50% mai mare. Matin Qiam. Un exemplu de folosire cu succes a plantelor modificate genetic vine din India. care contine gene din bacteria Bacillus thuringiensis. Studiul sa bazat pe date colectate de la 533 de gospodarii din centrul si sudul Indiei care au inceput sa foloseasca bumbac Bt in locul soiului nemodificat genetic. Tipuri de plante transgenice cultivate in intreaga lume Din ce in ce mai multi specialisti recunosc ca pentru ca planeta sa poata hrani 9 miliarde de persoane. ceea ce ar reduce masiv nevoia de ingrasamant. Biotehnologia reprezinta unul dintre mecanismele prin care aceasta schimbare poate avea loc. Un studiu publicat in aceasta vara in prestigiosul jurnal stiintific Proceedings of the National Academy of Sciences a concluzionat ca bumbacul Bt a reprezentat un succes. a oferit recent un grant Centrului John Innes pentru conceperea unor varietati de porumb. modul in care omenirea practica agricultura trebuie sa se schimbe.-Culturi care combina ambele aceste proprietati. Fundatia Gates. De asemenea. populatia mondiala estimata de ONU pentru anul 2050. coordonatorul acestui studiu si totodata cercetator la Universitatea Georg-August din .

Göttingen. productia s-a dublat. era insotit de un pahar de suc de portocale rosii. cultivatorii de citrice din intreaga lume vor putea produce cantitati mult mai mari de astfel de portocale sanatoase. De aceea. In acest scop. Daca vor reusi. Gena identificata producatoare de antocianine este activata de stresul provocat de temperaturile scazute. efectul nociv pe care grasimile il au asupra sistemului cardiovascular era redus. Cercetarea oamenilor de stiinta britanici explica de ce aceste portocale rosiatice pot fi cultivate pe scara larga doar in estul Siciliei. alimente al caror efect asupra sanatatii umane este binecunoscut. Portocalele rosii de Sicilia sunt un exemplu de fruct ce imbunatateste sanatatea umana. Cercetarile arata ca plantele modificate genetic vor oferi in urmatorii ani si alte beneficii pe langa reducerea cantitatii de pesticide folosite. ceea ce sugereaza o crestere a nivelului de trai. Din 2002. Studiul a aratat ca familiile care foloseau bumbacul Bt cheltuiau cu 18% mai multi bani decat familiile care foloseau soiurile conventionale. Un alt proiect desfasurat in cadrul centrului britanic are ca obiectiv cresterea nivelului de antocianine din rosii. cu timpul am putut observa o imbunatatirea a nivelului de trai. continand bacon si carnati. iar climatul sicilian ofera combinatia perfecta de zile insorite si nopti racoroase ce permite fructului sa se dezvolte. afirma ca „atunci cand am vizitat agricultorii si i-am intervievat. in timp ce cantitatea de insecticid folosita s-a injumatatit. iar majoritatea mancau mai mult”. Brazilia si Africa de Sud au esuat. anul in care bumbacul Bt a fost aprobat in India. Cercetatorii vor sa activeze aceasta gena benefica in alte soiuri de portocale. Cercetatorii au identificat sursa acestui efect benefic: antocianinele. ce nu necesita expunerea la frig. cercetatorii au inserat in tomate o gena extrasa din planta . acesta a fost adoptat de 7 milioane de agricultori. incercarile de a cultiva portocalele rosii in Florida. Unii isi mobilasera casele. Un studiu efectuat in Marea Britanie a aratat ca atunci cand un mic-dejun tipic englezesc. De atunci. Oamenii de stiinta recomanda consumul de fructe si legume. antioxidantii care ii confera fructului culoarea rosiatica.

acesta fiind un alt avantaj pe care il are soiul Arctic fata de culturile conventionale. In SUA. Marele avantaj pe care il are marul Arctic fata de cele obisnuite este acela ca feliile nu se oxideaza atunci cand sunt expuse la aer. inovatiile nu inceteaza sa apara. Cea mai noua dintre acestea este Arctic Apple. Merele Arctic. o inovatie canadiana. Reprezentantii companiei afirma ca aceste mere vor reduce in mod semnificativ costurile atat pentru crescatori. oxidarea distruge o parte din antioxidantii din mere. Mai mult. care vor putea manca portii mai mici fara a fi nevoiti sa arunce feliile ramase. . care vor arunca mai putine mere. unde culturile modificate genetic au fost acceptate de public de peste un deceniu. un soi de mere creat de o companie canadiana din British Columbia. cat si pentru consumatori. Specialistii companiei Okanagan Specialty Fruits au dezactivat genele care controleaza productia enzimei raspunzatoare de oxidarea marului.gura-leului. Aceste tomate purpurii pline de anti-oxidanti vor fi cultivate pentru prima oara in SUA. in anii urmatori. aceasta fiind singura diferenta dintre aceste mere si cele obisnuite.

publicul european va fi mai receptiv la hrana modificata genetic decat este astazi. De aceea. „O metoda prin care putem reduce riscul de a suferi de afectiuni cardiovasculare este consumul de ulei de peste. oamenii de stiinta au facut cativa pasi cu succes in experimentele cu orzul. in societatile in care boabele sunt macinate (de exemplu pentru a produce orez alb in locul celui brun). afirma ca „pentru multe persoane. un mar intreg reprezinta o portie prea mare. cercetatorii lucreaza la un alt proiect indraznet: folosirea modificarilor genetice pentru a face uleiurile vegetale la fel de sanatoase ca uleiul de peste. Cercetatorii de la centrul John Innes intentioneaza. acest proces fiind in desfasurare atat in Canada. o carenta nutritionala ce afecteaza semnificativ sistemul imunitar si care contribuie la moartea a 800. prima lor tinta fiind rapita. este imposibil ca fiecare persoana de pe Terra sa aiba acces la o sursa constanta de ulei de peste”. Cercetatorii de la Rothamsted au constatat ca acizii grasi care stau la baza efectului benefic al uleiului de peste asupra sanatatii umane provin din algele pe care le consuma pestii. seful companiei Okanagan. nimeni nu se va atinge de ele. Tot in Marea Britanie. cercetator la centrul Rothamsted. Merele Arctic nu au primit inca aprobarea de lansare pe piata. cat si in SUA. insa in interiorul boabelor acest element se gaseste in cantitati foarte mici. insa este nevoie de mai multe eforturi pentru crearea unui soi care sa poate fi lansat pe piata. Stratul exterior al cerealelor contine zinc. Pana acum.000 de oameni anual. dar daca ai pune pe o farfurie mai multe felii. zincul nu este consumat in cantitati suficiente. Asadar.Neal Carter. la centrul de cercetare Rothamsted din Hertfordshire. Daca pui pe masa un bol cu mere la o sedinta. Oamenii de stiinta au reusit sa extraga din alge genele care produc acesti acizi grasi si le-au inserat in planta Arabidopsis si isi propun sa repete reusita asupra plantelor care produc ulei. Specialistii din cadrul celor doua centre britanice spera ca atunci cand culturile sanatoase pe care le creeaza vor fi gata de comercializare. obiectiv planificat peste cativa ani. facand ca interiorul boabelor de cereale sa contina o cantitate mai mare. toti participantii ar lua cate una”. Solutia identificata de specialistii de la John Innes este adaugarea in soiurile de cereale a unei gene ce ar redistribui zincul in interiorul plantelor. . sa trateze deficienta de zinc. Pescuitul excesiv reprezinta insa o problema care a dus la reducerea masiva a stocurilor de peste. a explicat profesorul Johnathan Napier. de asemenea.

pe cand in Kenya 41% aveau deficit de vitamina A si 78% deficit de fier. fier si proteine. . Ei se tem tot mai mult de artificializarea hranei si prefera tot mai mult produsele ecologice. iar imbogatirea acestuia cu cele 3 elemente ar elimina carentele din organism ale catorva milioane de copii si adulti de pe continent. peste 95% dintre cei interogati vor sa aiba dreptul de a alege intre un produs modificat genetic si unul nemodificat genetic. Specialistii se asteapta ca „orezul auriu” sa debuteze in 2012 in tari precum Filipine. Maniocul reprezinta principalul aliment pentru 250 de milioane de oameni din Africa. dupa catastrofele alimentare <<boala vacii nebune>> din Anglia si <<puii cu dioxina>> din Belgia. „Orezul auriu” reprezinta o solutie la aceasta problema. ceea ce inseamna ca aceasta carenta este extrem de raspandita. Milioane de oameni din intreaga lume nu au o alimentatie variata. Bangladesh. Nici un produs de pe piata romaneasca nu este etichetat ca si OMG. peste 70% dintre consumatorii din UE nu doresc sa consume produse alimentare modificate genetic. un nutriment ce joaca un rol esential in mentinerea sanatatii. Orezul este modificat pentru a contine beta caroten. urmand sa imbunatateasca viata a milioane de copii si de adulti. Europenii nu mai au incredere totala in declaratiile oficiale ale expertilor si cercetarile aparatorilor OMG-urilor. Consumatorii romani nu se afla nici macar in pozitia de a alege un produs modificat genetic de unul nemodificat genetic.O alta inovatie ce promite sa schimbe viata a milioane de oameni este „orezul auriu”. substanta care este transformata de organism in vitamina A. Indonezia si Vietnam. Desi orezul are multe calorii. Orezul este principalul aliment pentru mai bine de jumatate din populatia planetei. Ce spun consumatorii? Conform sondajelor oficiale Eurobarometer din ultimii ani. mai ales pentru cea asiatica. in desfasurare la Donald Danforth Plant Science Center. Importanta acestei cercetari este subliniata de studiile efectuate printre copiii prescolari din Nigeria: 83% dintre cei ce se hraneau cu manioc prezentau carenta de vitamina A si 43% carenta de fier. nu contine vitamina A. Un alt proiect. De asemenea. consta in imbogatirea maniocului cu 3 elemente esentiale: vitamina A. naturale.

Poate fi periculos pentru oameni? Plantele modificate genetic au reprezentat in ultimele doua decenii unul dintre cele mai controversate domenii ale stiintei. Rezultatele studiului realizat pe cobai. Porumbul modificat genetic MON863 al companiei Monsanto. din contra. cresterea agresivitatii si pierderea instinctului matern la cobaii testati. pana in 2007. a fost modificat genetic pentru a produce toxina Cry1F generata de bacteria Bacillus Thuringiensis . Suprafata agricola pe care sunt cultivate plante modificate genetic a depasit 1 miliard de hectare pentru prima data in 2010. Mai mult. ficat. Blinovm. Toate aceste concluzii s-au obtinut ulterior. cele mai recente studii arata semne de toxicitate in rinichi si ficat la cobaii hraniti cu porumb MG. Soia modificata genetic a companiei Monsanto (GTS 40-3-2) a fost analizata intr-un recent studiu din Rusia. Dezvoltarea pe care a cunoscut-o biotehnologia in ultimii ani a permis studierea acestor plante si a efectelor lor. Acest tip de soia a fost autorizat pentru cultivare si in Romania. coordonat de Maria Kanovalova si Prof. Introduse in 1995 in SUA si in Canada. testicole). noua toxina produsa de porumbul MG este eliberata in sol si prin intermediul radacinilor. De asemenea soia modificata genetic a fost depistata ca si cauza a mortalitatii infantile. Pana in momentul de fata nu exista cercetari suficiente care sa arate ca alimentele manipulate genetic sunt sigure pentru sanatatea omului. si scaderi in greutate. permitand o mai buna cunoastere a beneficiilor culturilor modificate genetic. arata Greenpeace care spune ca. au semnalat schimbari grave la organe interne (rinichi. si are impact negativ asupra florei si faunei din sol. Atunci cand s-au lansat in cultura. Studiul a fost realizat de cercetatorul francez Gilles Eric Serralini si publicat in martie 2007. unde persista. iar atunci intreaga biosfera va fi contaminata si nu se va mai putea face nimic. se acumuleaza. Porumbul modificat genetic cu denumirea '1507'. V. la nivel celular. culturile de plante modificate genetic sunt utilizate astazi de peste 15 milioane de agricultori din 25 de tari. ce apartine companiei Pioneer. a cauzat serioase modificari la nivelul ficatului si rinichilor cobailor care l-au consumat in timpul unui studiu stiintific. aprobat pentru consum uman pe piata Uniunii Europene. nu se cunostea aproape nimic despre impactul OMGurilor asupra sanatatii mediului si oamenilor. Din acest motiv nu se stie cu siguranta ca peste cativa ani nu vor fi descoperite alte si alte efecte negative ale OMG-urilor.

si-au anuntat pozitia fata de aceasta aplicare a biotehnologiei in 2010. inclusiv din tarile care aplica cu rezultate excelente biotehnologiile agricole”. a explicat cu ocazia lansarii raportului „The Future of Food and Farming” situatia in care se gaseste agricultura la nivel mondial: „Adevarul este ca nu se mai fabrica pamant. adaugand ca „resping orice manifestare nestiintifica. a aratat ca plantele modificate genetic au avut. orice opinie a celor neperformanti in cercetare stiintifica biotehnologica. precum si pentru a tolera utilizarea erbicidului glufosinat de amoniu. oferind totodata o perspectiva asupra viitorului agriculturii. orice tendinta de manipulare a opiniei publice. atunci trebuie sa recunoastem ca plantele modificate genetic reprezinta o . cele mai importante foruri stiintifice care au studiat organismele modificate genetic. Daca vom dori sa hranim o populatie in continua crestere. utilizarea biotehnologiilor agricole ca parte integranta a politicii agricole a Romaniei”.(Bt). In ceea ce priveste Romania. in mare parte. Un studiu publicat in 2010 in jurnalul Nature Biotechnology. 32 nu indicau vreo diferenta. cu scopul de a anihila Viermele Sfredelitor al porumbului. 124 prezentau rezultate pozitive pentru agricultorii care au optat pentru culturile modificate genetic. si mai ales organismele modificate genetic. jurnale stiintifice prestigioase au publicat mai multe studii care evidentiaza efectele plantelor modificate genetic. ce oferea o imagine de ansamblu asupra a 168 de sondaje efectuate in randul fermierilor din 12 tari. nu sunt mai riscante decat tehnologiile conventionale de crestere a plantelor”. In ultimii ani. Comunicatul celor doua foruri anunta ca acestea „sustin pe baza cercetarilor stiintifice proprii. precum si orice actiune prin care Romania sa ramana un importator masiv si perpetuu de alimente. Academia Romana si Academia de Stiinte Agricole si Silvice „Gheorghe Ionescu Sisesti”. iar 13 indicau rezultate favorabile agriculturii conventionale. un efect pozitiv. Sir John Beddington. profesor de biologie aplicata la Imperial College London si totodata consilier stiintific sef in cadrul guvernului britanic. sa facem ca cei mai saraci oameni sa scape de foamete si sa oferim o solutie la problemele de asigurare a hranei. Un raport elaborat in 2010 de Comisi Europeana afirma ca „principala concluzie pe care o putem trage din eforturile a peste 130 de proiecte de cercetare ce s-au intins pe o perioada de 25 de ani si in care au fost implicate mai bine de 500 de grupuri de cercetare independente este aceea ca biotehnologia. Din cele 168 de sondaje in care au fost facute comparatii intre culturile modificate genetic si cele conventionale.

„Scopul nostru a fost de a crea un singur document in care oamenii interesati de acest subiect.783 de cercetari publicate intre 2002 si 2012 pe tema organismelor modificate genetic (OMG). recunoscut si apreciat pe plan mondial ca si om de stiinta pe probleme nutritionale. „Am incercat sa oferim o perspectiva echilibrata referitoare la ce a fost dezbatut pana acum. membru al Royal Society din Edinburgh: "Daca ar .posibila solutie. sa poata avea o perspectiva generala asupra eforturilor stiintifice depuse pana acum de cercetatori referitoare la siguranta culturilor modificate genetic”. doctor in biochimie. Oamenii de stiinta condusi de Alessandro Nicolia. indiferent de nivelul lor de expertiza. Nu exista un consens in randurile oamenilor de stiinta. de la modul in care interactioneaza cu mediul pana la posibilitatea de a afecta oamenii si animalele care le consuma. Avand in vedere secetele si celelalte consecinte ale schimbarilor climatice. Concluzia mea este ca ne confruntam cu cea mai puternica tehnologie pe care a cunoscut-o lumea si care se dezvolta cu aproape nici un fel o analiza a consecintelor ei. vitamina A si alte substante benefice. progresul reprezinta o necesitate. O echipa de cercetatori italieni a efectuat o analiza sistematica a tuturor cercetarilor stiintifice efectuate asupra culturilor modificate genetic in ultimul deceniu. a declarat Nicolia. analiza cuprinzand toate aspectele referitoare la siguranta organismelor genetice." Profesorul Arpad Pusztai. Efortul urias a necesitat 12 luni de munca. care au fost concluziile la care au ajuns oamenii de stiinta si care sunt subiectele inca in dezbatere”. aceasta tehnologie este promovata chiar de catre agentiile care ar trebui sa protejeze sanatatea umana si mediul. Cercetatorii care lucreaza in domeniu estimeaza ca in urmatorul deceniu vor fi create soiuri rezistente la insecte. toxicolog: "In ciuda ingrijorarilor unor oameni de stiinta respectabili si in ciuda datelor care demonstreaza contrariul beneficiilor. asupra sigurantei sau a riscurilor asociate cu ingineria genetica aplicata in agricultura. care pot suporta mai bine secetele si sarea si care vor fi imbogatite cu Omega-3. Va redam cateva declaratii ale unor distinsi oameni de stiinta care si-au manifestat ingrijoarea profunda fata de aceasta tehnologie. a mai spus cercetatorul italian. un biolog de la Universitatea din Perugia. Agentia de Protectie a Mediului din SUA (EPA). Dr Suzanne Wuerthele. au colectat si evaluat 1. Trebuie sa obtinem o intensificare sustenabila si totusi semnificativa a agriculturii”.

incluzand virusi ca si vectori." Profesorul Richard Lewontin. Introducem noi elemente in hrana. in mod sigur nu as consuma alimente modificate genetic. sa fiu sincer." Dr Mae Wan-Ho. incat as fi surprins daca in dezvoltarea acestei tehnologii nu vom avea un soc dupa altul”. insa este periculos. noi epidemii. laureat al Premiului Nobel." Dr Andrew Chesson. microbiologist si cercetator asociat la Universitatea din Leeds. Una dintre probleme este aceea ca este nevoie de experimente realizate pe termen lung tocmai pentru ca vorbim despre un fenomen cu impact pe termen lung. Efectele asupra sistemului imunitar nu sunt usor de prezis si indraznesc sa contrazic pe oricine spune ca efectele sunt previzibile. Universitatea Harvard. noi surse de cancer. George Wald. primul care a atras atentia dintre posibila legatura dintre boala vacii nebune (BSE encefalita spongiforma la bovine) si CJD (Boala Creutzfeldt-Jakob boala rara a creierului) la om: "Daca te gandesti la simplul principiu al modificarii genetice iti dai seama ca inseamna de fapt dezastru ecologic. Acum. Departmentul de Biologie: "Ingineria genetica depaseste granitele cultivarii conventionale prin folosirea unor constructii de elemente genetice parazite. profesor de genetica. genetician la Open University din UK. vicepresedinte al comitetului stiintific de nutritie animala al Comisiei Europene: "Potentialele efecte dezastruoase pot surveni de la substante nocive nedetectate in alimentele modificate genetic.depinde de mine. formele noi de viata avand suficient timp sa se dezvolte." Dr Harash Narang. . lider al campaniei de Cercetare a Cancerului: "Nu stim ce anormalitati genetice pot surveni in genom [AND-ul indivizilor]. Nu exista metode pentru cuantificarea riscurilor … Solutia este pur si simplu interzicerea modificarii genetice a hranei. Poate genera potentiale noi boli animale si vegetale.” Profesorul Gordon McVie. organismele vii au evoluat in ritm foarte lent. o intreaga proteina va fi transportata peste noapte in asocieri genetice complet noi … mersul in aceasta directie poate ca nu este neintelept. Sunt mai degraba ingrijorat pentru oameni decat pentru mediu. Profesor de biologie la Universitatea Harvard a afirmat "Pana in prezent. Dr. care nu au mai fost consumate de om niciodata. care transfera si introduc gene straine in celule. "Intelegem atat de putin din felul in care organismul isi dezvolta AND-ul.

fost presedinte al Asociatiei Britanice pentru Progresul Stiintei.. Profesor James (principalul creator al Agentiei de Standarde Alimentare din UK) a facut comentarii despre alimentele modificate genetic: "Perceptia conform careia totul este deschis si sigur este complet naiva.” De asemenea a adaugat.hrana animala derivata din plante modificate genetic prezinta probleme de natura alimentara si animala unice… Reziduurile constituentilor plantelor sau a toxinelor din produsele de lapte sau carne pot pune probleme de siguranta alimentara pentru oameni. "Schimbul de gene intre organisme poate produce efecte toxice si alergii care pot afecta foarte probabil copiii". Guest. genetician ecologic la Universitatea din California.” Profesorul Colin Blakemore. Dr. a luat o pozitie ferma impotriva introducerii alimentelor modificate genetic pe piata din cauza “riscurilor esentiale nelimitate asupra sanatatii." Dr.” "Cu ingineria genetica alimentele familiare noua pot deveni periculoase pentru metabolism sau chiar toxice. microbiologist si profesor de Siguranta Alimentara la Univeristatea din Leeds – unul dintre oamenii de stiinta care a prezis dezastrul produs de BSE – boala vacii nebune. ". Erik Millstone. profesor de psihologie la Universitatea Oxford. Director al Centrului FDA pentru Medicina veterinara (CVM). expert in toxico-patologie infantila la Spitalul Universitar din Liverpool." Profesorul Richard Lacey.. "in urmatorii 10 ani vom avea o catastrofa ecologica sau economica la scara larga din cauza eliberarii pe piata a atator de multe produse de acest fel. Nu cred ca intelegem pe deplin dimensiunea problemei in care am intrat. Universiteatea Sussex. "Problema fundamentala a felului in care hrana modificata genetic a fost aprobata este aceea ca nu a fost testata deloc in mod adecvat.” Dr Vyvyan Howard. . Gerald B. Tot ce s-a intamplat in acest domeniu il pot caracteriza ca pe un exercitiu de gandire desarta. Profesorul James a remarcat de asemenea faptul ca sistemul legislativ actual poate fi contestat prin simplul fapt ca se iau tot felul de decizii cu atat de putine argumente si dovezi”. a afirmat despre modificarea genetica a culturilor destinate consumului uman: “Nu trebuie sa ne complacem in ideea ca putem prezice rezultatele acestora”. "Este nevoie sa dezvoltam intr-un mod mai eficient si mai corespunzator metode de protectie prin alertarea companiilor si a agentiilor guvernamentale despre consecintele neasteptate provocate de introducerea la intamplare a unor gene straine in plante”.Profesorul Norman Ellstrand.

” Dr Antoniou a tras recent semnale de alarma catre membrii ai Parlamentului. introducerea aceleasi gene in doua tipuri diferite de celule poate produce doua tipuri de proteine foarte diferite. fost coordonator consultant pe probleme de siguranta alimentara la Corporatia Unilever si consultant britanic la FDA din SUA. Mai mult de atat. produce de obicei schimbari semnificative in intregul fel de exprimare a genei si prin urmare a fenotipului celulei gazda. a doua.” .Profesorul Dennis Parke de la Universitatea de Stiinte Biologice din Surrey. Nu este nici o cale de a prezice rezultatul. Dr Parke avertizeaza ca procedurile actuale de testare a alimentelor modificate genetic. hrana modificata genetic sau agentii folositi pentru procesarea alimentelor pot produce un efect imediat sau poate dura ani de zile pana cand va iesi la lumina toxicitatea acestora. "generatia de plante si animale modificate genetic implica integrarea la intamplare in ADN-ul organismului gazda a unor combinatii de material genetic artificial de la specii neinrudite. El a sugerat un moratoriu impotriva eliberararii pe piata a alimentelor modificate genetic. sustine: "In 1983. Dr Michael Antoniou. plante si animale modificate genetic. De exemplu. problema ramane in stare latenta pana la apartitia unui dezastru major. biolog la Universitatea Auckland declara: "Prin transferul de gene ce depaseste barierele de specie care exista de o vesnicie intre specii cum sunt omul si oaia. pe probleme de siguranta a biotehnologiei. Aceasta procedura genereaza rupturi in amprenta genetica a organismului cu consecinte complet neprevizibile. introducerea oricarei gene de la o specie diferita sau inrudita. sute de oameni din Spania au murit in urma consumului de ulei de rapita contrafacut. expert in Patologie Moleculara la Spitalul Guy marturiseste. "Cred ca nu este suficienta atentia indreptata catre doua importante probleme: prima. acesta devine in mod automat sigur!” Dr David Schubert. “Nu trebuie sa ne pierdem intr-o falsa impresie a securitatii alimentare: nu trebuie sa credem ca prin reglementarea unui lucru care este profund neprevizibil si fara control. Dr Peter Wills. inclusiv testele asupra rozatoarelor nu dovedesc siguranta consumului acestora de catre oameni. aceasta tehnologie poate da nastere unor boli neurolorgice infectioase”. profesor la Institutul Salk declara. Producerea neasteptata de substante toxice a fost acum observata in bacterii. Acest ulei contrafacut nu era toxic pentru cobai ". riscam sa rupem niste granite naturale in ciuda proceselor biologice neasteptate.

Salmonella Gallinarum. poate reprezenta un factor semnificativ de predispozitie care este asociat cu inmultirea bolilor C. are un impact negativ asupra bacteriei gastrointestinale la pasarile de curte. toleranta la Roundup. De asemenea intreaga biodiversitate are de suferit de pe urma culturilor modificate genetic rezistente la insecte si erbicide. De asemenea. s-a descoperit a fi susceptibila la glifosat. botulinum-mediated prin inlocuirea efectului antagonistic a acestor bacterii cu Clostridium. Rezultatele prezentate dovedesc ca bacteriile puternic patogene ca Salmonella Entritidis. Bacillus badius. s-au aratat a fi moderat sau puternic susceptibile. datorita vantului sau insectelor. Studiul ofera o baza stiintifica pentru rapoartele fermierilor referitoare numarul crescut de boli gastrointestinale observate la animalele hranite cu soia modificata genetic Roundup Ready. plantele modificate genetic nu pot fi controlate pentru ca acestea interactioneaza in mod liber cu intregul ecosistem. toxicitatea glifosatului pentru cele mai raspandite Enterococcus spp. Salmonella Typhimurium. Bifidobacterium adolescentis si Lactobacillus spp. un producator de oua danez a descoperit imbunatatiri drastice ale sanatatii si randamentului de productie de oua la gainile sale dupa ce acesta a trecut de la alimentatia cu soia modificata genetic la cea cu soia nemodificata genetic. Enterococcus faecium. Multe insecte care se hranesc in mod natural . Campylobacter spp. Culturile conventionale sau ecologice din jur pot fi impurificate prin polenizare. O reducere a bacteriile benefice din microbiota tractului gastrointestinal prin ingerarea de glifosat poate conduce la perturbarea comunitatii de bacterii intestinale. fie ca sunt culturi de testare. Scopul acestui studiu a fost determinarea impactului real pe care glifosatul il are asupra potentialilor patogeni si membrilor benefici a microbiotei pasarilor in vitro. Claus Storgaard. cele mai multe dintre bacteriile benefice Enterococcus faecalis.In rezumatul unui nou studiu efectuat de cercetatorii de la Universitatea din Leipzig se arata ca erbicidul Roundup. in timp ce bacteriile benefice au fost moderat sau puternic susceptibile la acesta. fie comerciale. Deasemenea. avand la baza compusul chimic glifosat. Cercetatorii au descoperit ca bacteriile patogene au rezitat la Roundup. Totusi. Clostridium perfringens si Clostridium botulinum sunt foarte rezistente la glifosat. Poate fi periculos pentru mediu? Odata eliberate in mediu.

Comisia a cerut expres Autorităţii Europene pentru Siguranţă Alimentară (EFSA). admitand ca exista o lipsa de intelegere asupra caror specii ar putea fi afectate si unde se afla acestea in mediul agricol. iar cresterea productiei la hectar a redus cantitatea de pamant cultivata. Au aparut deja buruieni rezistente la erbicidele neselective cu care sunt tratate plantele modificate genetic. Consiliul de Mediu a subliniat unanim „nevoia de a studia potentialele consecinte asupra mediului ale schimbarilor in folosirea erbicidelor. In plus. Temerile initiale referitoare la efectul pe care plantele modificate genetic ar fi putut sa il aiba asupra mediului inconjurator nu au fost confirmate. Asa este cazul buburuzelor care se hranesc cu paduchi de frunza. cauzate de culturile MG tolerante la erbicide”. declarând: „conform evaluării riscurilor OMG asupra mediului. EFSA a declarat si faptul ca insecticidul produs de 1507 este de aproximativ 350 de ori mai puternic decat insecticidul produs de porumbul MG MON810. intr-un mod necontrolat si imprevizibil. În 2008. rezultand astfel organisme noi. Legea Europeana asupra OMG cere institutiilor europene sa evalueze schimbarile in practicile agricole cauzate de plantele MG tolerante la erbicide. cum sunt albinele salbatice sau domestice. In 2008. datorită schimbării care survine în practicile agricole (inclusiv cele datorate utilizării diferitelor erbicide)” (evidenţiere prezentă în textul original). nu exista studii de evaluare in camp a impactului ce poate fi produs de prezenta continua a acestui insecticid asupra altor agenti polenizatori. In ciuda acestor declaratii oficiale. Panelul OMG al EFSA (2011) declara ca toxina Cry1F generata de porumbul MG 1507 prezinta riscuri cel putin pentru unele specii de fluturi si molii. precum si asupra solului sau organismelor acvatice. Culturile modificate genetic pentru a fi mai rezistente la daunatori au necesitat o cantitate mult mai mica de insecticid. OMG se pot reproduce si incrucisa cu organisme din mediul natural. să realizeze o astfel de evaluare. opinia EFSA in privinta porumbului MG 1507 nu contine o asemenea evaluare esentiala. pe care le pot cauza individual fiecare cultură MG tolerantă la erbicide. este necesar să acoperim toate posibilele efecte negative asupra biodiversităţii şi organismelor non -ţintă. în conformitate cu Legea Europeană asupra OMG.cu daunatorii plantelor de cultura sufera si chiar mor daca consuma daunatori de pe plante modificate genetic. . ce apartine companiei Monsanto (singurul porumb modificat genetic aprobat pentru cultivare comerciala in UE).

tocmai pentru a conferi protectie culturilor transgenice produse de aceiasi companie. in fapt. Stratus a intervievat mii de fermieri care activeaza in 31 de state americane. din 2011. fapt relatat din plin de presa vremii: „Super-buruienile Monsanto ataca Midwestul american” suna un titlu in Mother Jones. Spre exemplu. . Monsanto si colaboratorii sai le ofera fermierilor posibilitatea de a incerca material semincer rezistent la erbicid. cu privire la rezistenta pe care au dezvoltat-o plantele daunatoare la erbicide. Asteptarile erau ca USDA sa . Problema este ca. astfel incat sa reziste la glifosat. . In acest moment.rezistenta superburuienilor daunatoare atinge deja cote alarmante in sudul SUA. Aceasta este. Insa. Iowa si Indiana. . mai rezistente la pesticide. unul „de generatie urmatoare”. Iata ce-au descoperit cercetatorii Stratus: . aceste super-buruieni daunatoare au inceput sa-si faca prezenta din ce in ce mai simtitor.4-D sau Dicamba.Jumatate din fermierii americani se lupta cu super-buruienile deoarece seceta de anul trecut a dat o lovitura crunta celor mai importante doua culturi agricole americane – porumbul si soia. suprafetele pe care s-a constatat rezistenta la glifosat aproape s-au dublat in Nebraska. cum este si 2. o asa escaladare a nivelului de lupta impotriva plantelor daunatoare nu va duce la altceva. Din ce in ce mai multe ferme au cel putin doua specii de plante daunatoare care au dobandit rezistenta la erbicid. Acest pesticid este produs de compania Monsanto.mid-South-ul si Midwest-ul sufla in ceafa celor de din sudul SUA. 92 din cei mai mari fermieri ai statului Georgia au declarat ca au descoperit pe loturile lor cultivate plante daunatoare rezistente la glifosat. soia si bumbacul cultivate in SUA sunt modificate genetic. cat si la o majorare vertiginoasa a utilizarii de produse de protectie a plantelor. biotehnologie capabila sa reziste nu numai la Roundup. dar si la alte pesticide mult mai puternice si mai toxice. o publicatie americana. descrierea realitatii anului agricol precedent in SUA. Deja. Si asta in timp ce fenomenul meteo nedorit nici macar nu a incetinit proliferarea plantelor daunatoare care au dezvoltat rezistenta la erbicidul Roundup. potrivit unui nou raport realizat de catre compania de consultanta si cercetare Stratus. nicio mostra din aceste seminte nu a trecut de testele de inregistrare ale USDA. pe baza de glifosat. fata de cei 34 la suta cat se inregistra in 2011.problema tinde sa se complice.aproape jumatate (49 de procente) din fermierii americani intervievati au raspuns ca au pe suprafete lor de teren agricol plante daunatoare rezistente la glifosat. Inca de la debutul sezonului agricol 2010. In doar un an. decat la noi si noi super-buruieni mai prolifice. mai mult de 70% din porumbul.

procesul impotriva companiei Monsanto. In cazul in care fermierul este depistat ca nu a cumparat semintele din cultura. In SUA si Canada. este absolut inaplicabila.aprobe porumbul rezistent la erbicidul celor de la Dow – 2. In fiecare an agricultorul va trebui sa cumpere semintele de la companiile producatoare. Monsanto a vandut seminte de bumbac modificat genetic fermierilor indieni. peste 1000 de fermieri s-au sinucis din pricina esecului inregistrat de culturile de bumbacul Bt modificat genetic al aceleiasi companii Monsanto. Una din consecintele utilizarii de seminte modificate genetic este pierderea dreptului de a refolosi pentru culturile urmatoare semintele obtinute din recolta din cauza patentelor pe aceste varietati.4-D/Roundup pana la Craciunul lui 2012. Acest fermier nu si-a dorit niciodata sa cultive plante modificate genetic. este faptul ca legislatia care teoretic isi propune sa protejeze fermierii de contaminare cu OMG. Este deja binecunoscut exemplul fermierului canadian Percy Schmeiser. care a pierdut in urma numeroaselor apeluri. care au o politica extrem de agresiva. Bumbacul modificat genetic s-a dovedit vulnerabil la daunatori. Ceea ce este si mai ingrijorator. pe baza legislatiei de proprietate intelectuala. . In India. productiile au fost un esec iar fermierii care isi pusesera mari sperante si facusera imprumuturi uriase sa poata cultiva bumbacul Monsanto nu au facut fata presiunilor si situatiei dezastuoase. mii de fermieri au platit amenzi uriase companiei biotehnologice Monsanto atunci cand culturile le-au fost contaminate fara voia lor. este pasibil de platirea unor amenzi si despagubiri substantiale catre companie. BT reprezinta bacteria Bacillus thuringiensis a carei gena a fost injectata in semintele de bumbac pentru a le conferi rezistenta la daunatori comuni in India. Datorita uniformitatii genetice a culturilor modificate genetic exista riscul ca o cultura intreaga sa fie distrusa de un singur daunator nou. Ce consecinta suporta fermierii? Culturile modificate genetic au fost create pentru profit de companiile producatoare. promitand ca vor avea productii mai mari. In prezent trebuie sa plateasca daune in valoare de zeci de mii de dolari companiei Monsanto. Cultura de soia conventionala a lui Percy a fost contaminata de la cultura de soia modificata genetic a vecinului sau. pentru incalcarea dreptului de autor asupra semintelor. insa acest lucru nu s-a intamplat.

. care vor deveni dependenti de produsele firmelor producatoare de OMG.Prin aceasta tehnologie se poate ajunge la un monopol cu efecte devastatoare pentru drepturile agricultorilor si consumatorilor.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful