BAZA DE ÎNTREBĂRI -PENTRU LIMBA ROMÂNĂ 1.

În cuvintele "cai", "căi", "câini"," bea", "doar", "sau", "hau", "chiar", sunt vocale: a) a, ă, â b) i, e, o, u c) a, i, â, e, o d) e, u, ă 2. Conţin diftongi cuvintele din seria: a) lecţia, aluatul, scaunul, dualism b) rău, lui, rai, iar, stea c) chiar, gheară, cioc, ceară, s rânceană, maghiar, ureche d) nu!i, să!i, dă!i, ba!i ". Conţin triftongi cuvintele din seria: a) chioară, cioară, gioarsă, sfărâmicioasă, ochioasă, ghioagă b) ari ioară, leoaică, taioare, creioane c) dubioasă, curioasă, furioasă, ca rioară d) ia!i, i!ai, ni!oi, ţi!oi, mi!au, i!au #. Conţin hiat cuvintele din seria: a) baie, foaie, doină, $ndoială, creea%ă, faianţă b) bienală, doime, %oologie, faeton, boa, real, manie, rochie c) mâine, mingea, muchea d) ou, câine, soare, coală &. 'iecărei litere $i cores unde un sunet $n toate cuvintele din seria: a) el, (ilofon, geam b) )aria, eram, chimie c) recamier, rumm*, +ee d) istol, u,că, grenadă -. .unt des ărţite corect $n silabe toate cuvintele din seria: a) fi!as!co, fruc!tu!os, hi!dra!ulic b) in!gi!ner, car!te, at!let c) mon!se!nior, băr!bi!e, bin!o!clu d) somn!am!bul, su!fle!or, sim !tom /. Cuvântul "amne%ie" se des arte corect $n silabe astfel: a) am!ne!%i!e b) amn!e!%i!e c) a!mne!%i!e d) am!ne%!ie 0. .unt des ărţite corect $n silabe toate cuvintele din seria: a) a!nal!fa!bet, i!ne!gal, de!%a!mor!sa, vâr!stnic b) des! re, dre !tunghi, ni!cio!da!tă, +er!tfă c) san!ctu!ar, mon!stru, fun!cţi!o!nar, som! tu!os d) a!u!to!bu%, fruc!tu!os, ge!o!graf, in!a!bil, de%!ar!ma 1. .unt corect scrise toate cuvintele din seria: a) radioemisie, etrifica, o,an, o%onifica b) radioemisiune, etrifica, o,ean, o%oni%a c) radioemisiune, ietrifica, o,an, o%oni%a d) radioemisie, ietrifica, o,ean, o%onifica 12. .unt corecte toate formele ad+ectivelor de genul feminin din seria: a) analogă, itorescă, măiastre, atrioate b) analogă, itorească, măiestre, atriote c) analoagă, itorească, măiestre, atriote d) analogă, itorescă, măiestre, atriote 11. .unt scrise corect toate cuvintele din seria: a) bir+ear, co,ear, cri,ean, clu+ean, arge,ean, $mbrăti,eare, deta,eat, anga+eatb) bir+ar, co,ăer, cri,an, clu+an, arge,an, $mbrăţi,are, deta,at, anga+at c) bir+ar, co,ar, cri,ean, clu+ean, arge,ean, $mbrăţisare, deta,at, anga+at d) bir+ear, co,ear, cri,an, clu+an, arge,ean, $mbrăţi,eare, deta,eat, anga+eat 12. 3dentificaţi seria ce conţine formele corecte ale cuvintelor: a) buldo%ăr, i4a , lidăr, $ndemni%aţie, e(ce ţie, contigent b) buldo%er, ic4!u , lider, indemni%aţie, e(ce ţie, contingent c) buldo%er, i4!u , lider, $ndemni%aţie, esce ţie, contigent d) buldo%ăr, ica , lider, indemni%aţie, e(ce ţie, contingent 1". .unt scrise corect toate cuvintele din seria: a) socio!cultural, sud!estic, instructiv!educativ, un a,a!%is rieten, clar!obscur, clar!vă%ător b) sociocultural, sudestic, instructiveducativ, un a,a%is rieten, clarobscur, clarvă%,tor c) socio!cultural, sud!estic, instructiv!educativ, un a,a!%is rieten, clarobscur, clarvă%ător

1#. .unt scrise corect cuvintele din seria: a) $nno ta, $nnota, $nnăbu,i, $nnoda b) $nno ta, $nota, $năbu,i, $nnoda c) $no ta, $nota, $năbu,i, $noda d) $no ta, $nnota, $năbu,i, $noda 1&. 5u ă "unei, acestei, altei, frumoasei, celei de!a doua, acestei frumoase" sunt corecte formele nearticulate: a) ăduri, oe%i, famili, flori, foi, vi, câm i, lecţi, %i b) ădurii, oe%ii, familii, florii, foi, vii, câm ii, lecţii, %ile c) ădurii, oe%ii, familii, florii, foii, vii, câm ii, lecţii, %ii d) ăduri, oe%ii, familii, flori, foi, vii, câm ii, lecţii, %ile 1-. În e(em lul : ".fâr,itul ărţii ", este corectă forma: … a) $ntâi b) a $ntâia c) $ntâia d) antâia 1/. .unt scrise corect cuvintele din seria: a) antofi cenu,i sau arginti6 ochi vi ,i %globi6 câm uri usti b) antofi cenu,i sau argintii6 ochi vii ,i %globii6 câm uri ustii c) antofii cenu,i sau arginti6 ochii vi ,i %globi6 câm urile ustii d) antofii cenu,ii sau argintii6 ochii vii ,i %globii6 câm urile ustii 10. .unt corecte formele din seria: a) ce!l d!intâi, ce!a d!intâi b) cel dintâi, cea dintâi c) cel de $ntâi, cea de $ntâi d) cel dintâi, cea dintâia 11. .unt corecte formele din seria: a) al cincilea ! a cincea, al cins re%ecelea ! a cins re%ecea b) al cincilea ! a cincea, al cincis re%ecilea ! a cincis re%ecea c) al cincilea ! a cincia, al cincis re%ecilea ! a cincis re%ecia d) al cincilea ! a cincea, al cincis re%ecelea ! a cincis re%ecea 22. 'ormele corecte sunt cele din seria: a) cel deal doilea ! cea dea doua b) ce!l de!al doilea ! ce!a de!a doua c) cel de!al doilea ! cea de!a doua 21. .unt corecte formele din seria: a) anul al 33!lea, clasa a 33!a, anul 3, clasa 3 b) anul 33!lea, clasa 33!a, anul 3!lea, clasa 3!a c) anul al 33, clasa a 33, anul al 3, clasa a 3 d) anul 33, clasa 33, anul 3, clasa 3 222. 'orma corectă este: a) acela,i om, aceia,i oameni, aceea,i femeie, acelea,i femei b) acela, om, aceia, oameni, aceea, femeie, acelea, femei c) acela, om, aceia,i oameni, aceea, femeie, acelea, femei d) acela, om, aceea,i oameni, aceea,i femeie, acelea,i femei, 2". .unt scrise corect toate cuvintele din seria: a) fratele fetei acestia, fratele acestii fete b) fratele fetei acestea, fratele acestei fete c) fratele fetei acesteia, fratele acestei fete d) fratele fetei aceasta, fratele acestei fete 2#. .unt corecte formele ad+ectivelor de $ntărire din seria: a) )aria $nsă,i, )ariei $nsă,i, 3on $nsă,i, ele $nsă,i, fetelor $nsă,i, ei $nsă,i, co iilor $nsă,i b) )aria $nsă,i, )ariei $nse,i, 3on $nsu,i, ele $nse,i, fetelor $nse,i, ei $n,i,i, co iilor $n,i,i c) )aria $nse,i, )ariei $nse,i, 3on $nse,i, ele $nse,i, fetelor $nse,i, ei $nse,i, co iilor $nse,i 2&. 'orma corectă este: a) Ceea ce s ui e corect. b) Ceace ce s ui e corect. c) Ceeace s ui e corect. d) Cea ce s ui e corect. 2-. 7ste corect scrisă fra%a: a) Cel cel vede săl anunţe. b) Ce!l ce!l vede să!l anunţe.

c) Cel ce!l vede să!l anunţe. d) Ce!l cel vede să!l anunţe. 2/. 8erbul "a lua" are, la indicativ re%ent 3 ,i a 33!a lural, formele din seria: a) luom, luaţi b) lom, loaţi c) luam, luaţi d) loam, loaţi 20. 8erbul "a a ro ia" are, la singular indicativ, formele din seria: a) 9eu) a ro iu, 9tu) a ro ii, 9el) a ro ie b) 9eu) a ro i, 9tu) a ro i, 9el) a ro ie c) 9eu) a ro ii, 9tu) a ro ii, 9el) a ro ie d) 9eu) a ro ii, 9tu) a ro ii, 9el) a ro iie 21. 8erbul "a continua" are, la indicativ ,i con+unctiv re%ent, formele din seria: a) 9eu) continu, 9tu) continui, 9el) continuă6 să continue b) 9eu) continui, 9tu) continui, 9el) continuă6 să continue c) 9eu) continuu, 9tu) continuui, 9el) continuuă6 să continuue d) 9eu) continuu, 9tu) continui, 9el) continuă6 să continue "2. .unt corecte formele de viitor din seria: a) voi fii, voi ,tii, voi rivii, mă voi sfii, voi ustii, voi $nmii b) voi fi, voi ,ti, voi rivi, mă voi sfi, voi usti, voi $nmi c) voi fi, voi ,ti, voi rivi, mă voi sfii, voi ustii, voi $nmii d) voi fii, voi ,tii, voi rivii, mă voi sfi, voi usti, voi $nmi "1. .unt corecte formele de im erativ din seria: a) scrie, nu scrie, fii, nu fii, sfiestete, nu te sfii 9tu) scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti!va, nu va sfiiti 9voi) b) scrie, nu scrie, fii, nu fi, sfieste!te, nu te sfii 9tu) scrieti, nu scrieti, fiti, nu fiti, sfiiti!va, nu va sfiiti 9voi) "2. .unt corecte formele de condiţional ! o tativ re%ent din seria: a) 9eu) a,i $nvăţa, 9tu) ai $nvăţa, 9voi) aţi $nvăţa b) 9eu) a!,i $nvăţa, 9tu) a!i $nvăţa, 9voi) a!ţi $nvăţa "c) 9eu) a, $nvăţa, 9tu) ai $nvăţa, 9voi) aţi $nvăţa d) 9eu) a, $nvăţa, 9tu) ai $nvăţa, 9voi) a!ţi $nvăţa "". .unt corecte formele de lural ale substantivelor din seria: a) accesuri, imne, grila+uri, arado(e b) accese, localuri, grila+e, cala oade c) chitări, cicatrici, cli,ee, la+e d) refrenuri, arado(uri, ocaluri, lă+i "#. 7ste corectă forma: a) re ercursiune b) re ecursiune c) re ercusiune d) re ercu%iune "&. 3dentificaţi seria conţinând numai formele corecte ale cuvintelor: a) im une, ră%tălmăci, desmembra, arhiti , desgoli b) im une, răstălmăci, de%membra, arheti , de%goli c) in une, ră%tălmăci, de%membra, arhieti , desgoli d) im une, răstălmăci, desmembra, arhiti , de%goli "-. 3ndică numărul gre,elilor din următoarea fra%ă: ")i!ar lăcea să vii e la mine, dar $nsă văd că referi mai bine să!l $nsoţe,ti e un rieten de!ai tăi la meci." a) una b) două c) trei d) atru "/. :u conţine nici o gre,eală enunţul: a) )i!ar lăcea să!i ascult e amândoi absolvenţii. b) ;reţul fasolii se va scum i mult $n toamna aceasta. c) 5eci%ia lui este un e(em lu ilduitor de de ăsire a unei situaţii fortuită ,i nedorită. d) Cei cinci membrii ai <uvernului sunt oameni integri. "0. :u e(istă nici o gre,eală $n enunţul: a) Cei ,a te mini,tri ai ;ieţei Comune s!au reunit la ;aris. b) Cei ,a te mini,trii ai ;ieţei Comune s!au reunit la ;aris. c) Cei ,a te mini,trii ai ;ieţii Comune s!au reunit la ;aris. d) Cei ,a te mini,tri ai ;ieţi Comune s!au reunit la ;aris. "1. Conţine numai cuvinte corect scrise seria: a) as ectuos, cearceaf, adălma, b) sanguin, oră,an, rimăvăratic

c) maiou, dicţiune, disident d) 9a) seconda, ostatec, cismar #2. 'orma de lural a substantivului este gre,ită $n ro o%iţia: a) Citesc două cotidiene de mare tira+. b) 8ila noastră are două niveluri. c) =m cum ărat ni,te că ,uni frumoase. d) >a te%ă am avut de re%olvat două matrice. #1. .unt accentuate corect toate cuvintele din seria: a) simb?l, senat?r, caract@r, Antim, du,mBn b) sAmbol, senBtor, carBcter, Antimi, du,mBn c) sAmbol, senBtor, carBcter, intAm, dC,mBn d) simb?l, senat?r, caract@r, intAm, dC,mBn #2. .unt scrise corect toate cuvintele din seria: a) steDarde%ă, lovăr, 4itsch, +udo, cam ing b) steDarde%ă, ulover, 4itchs, +udo, cam ing c) steDardesă, ulover, 4isth, giudo, chem ing d) steDardesă, ulover, 4itsch, +udo, cam ing #". 3dentificaţi seria ce conţine forma corectă a cuvintelor: #a) că tu,ală, meritos, ridicol, siringă b) că tu,eală, merituos, ridicol, seringă c) că tu,ală, meritos, ridicul, seringă d) că tu,ală, merituos, ridicol, siringă ##. :u face arte din vocabularul fundamental verbul: a) a revedea b) a avea c) a au%i d) a mânca #&. Conţine numai substantive colective formate e(clusiv rin derivare seria: a) turmă, făget, mărăcini, b) ietri,, rămuri,, stol c) muncitorime, frun%i,, brădet d) studenţime, herghelie, roi #-. Cuvântul " redecesor" nu $nseamnă: a) recursor b) remergător c) $nainta, d) urma, #/. Cuvintele "anost" ,i "searbăd" sunt: a) sinonime b) antonime c) aronime d) omonime #0. 3dentificaţi erechea de cuvinte care ilustrea%ă sinonimia: a) oneros ! necinstit b) ili%ibil ! clar c) bulimie ! de%gust d) acribie ! negli+enţă #1. 3dentifică termenul care nu se caracteri%ea%ă rin omonimie: a) cală b) liră c) soare d) carte &2. 3dentificaţi seria conţinând numai cuvinte omografe: a) Bugust ! august6 bBrem ! bar@m6 col?nie ! colonAe6 com Bnie ! com anAe b) im?bil ! imobAl6 literar ! literal6 actual ! inactual6 com atibil ! incom atibil c) com@die ! comedAe, familial ! familiar6 abil ! inabil6 li%ibil ! ili%ibil d) com Bnie ! com anAe, arbitrar ! arbitral, acce tabil ! inacce tabil6 emigrant ! imigrant &1. ;reci%aţi care dintre cele atru erechi de cuvinte nu sunt antonime: a) onest E necinstit b) li%ibil ! neciteţ c) co t E neco t d) tot ! netot &2. 7ste neologism cuvântul: a) limbă b) fiinţă c) a de ă,i d) is ravnic &". Cuvintele "concesie" ,i "concesiune", " orţie" ,i " orţiune" sunt: a) variante ale aceluia,i cuvânt b) dublete le(icale diferenţiate semantic c) una din forme este $nvechită d) una din forme se folose,te numai $n vorbirea o ulară &#. :u conţine nici un cuvânt din vocabularul fundamental seria: a) ribeag, sclifosit, oetic, binom b) halva, emigrant, din, termen c) avea, onest, caligrafic, dicţionar d) funcţie, inegal, obsesiv, %ece &&. =ntonimul cuvântului "a se bucura" este: a) tristeţe b) a se $ntrista c) mâhnire d) osomorât

&-. Cuvântul FlicenţiosF $nseamnă: a) indecent b) titrat c) absolvent al unui liceu d) studios &/. 5intre cele atru cuvinte sinonime, face arte din fondul vechi al limbii: a) trist b) de rimat c) descura+at d) mâhnit &0. 3dentificaţi seria conţinând numai cuvinte olisemantice: a) limbă, casă, masă, o eră b) limbă, floare, vis, loc c) casă, co il, refaţă, localitate d) masă, co ac, claritate, ada tare &1. :u este derivat $n limba română cuvântul: &a) floricică b) a $nflori c) $nfloritor d) inflorescenţă -2. :u sunt cuvinte com use cele din seria: a) 7uro a Centrală, Cuibul 5orului, )inisterul de 3nterne b) lirica erotică, dor de ţară, $nvăţământ reuniversitar c) nouăs re%ece, %i ! muncă, cumsecade d) verde de ;aris, i%mă creaţă, antofi de damă -1. Conţine numai neologisme seria: a) a estima, construcţie, caracteristic b) a aran+a, clătinare, clasificare c) evidenţă, a dura, rânduială d) flintă, aharnic, stolnic -2. 8erbul sinonim entru locuţiunea verbală "a se face de râs" este: a) a se com romite b) a bat+ocori c) a se ru,ina d) a ironi%a -". Conţine numai regionalisme seria: a) iugăr, birău, limbă b) a să uni, curechi, ă u,oi c) cucuru%, barabulă, colb d) sabău, er+ă, a alinta -#. 7( resia "a sta e cu tor" $nseamnă: a) a trândăvi, a arde ga%ul de omană b) a sta ca e +ar c) a sta e gânduri d) a se $ncăl%i -&. Cuvântul "raţionament" nu este sinonim cu: a) inteligenţă b) +udecată c) argument d) considerent --. Cuvinte olisemantice sunt: a) masă, baie, ră%boi b) conductor, maistru, +urisconsult c) enciclo edie, castel, rudenţă d) chimie, dicţionar, feminin -/. Cuvintele "brădet, ietri," sunt: a) com use b) derivate c) colective d) e icene -0. 3dentificaţi seria cu rin%ând numai cuvinte formate rin abreviere: a) băietan, co ila,, brădet, G.C.H. b) rim! lan, blănărie, untdelemn, 'ăt!'rumos c) I.:.J, :.=.K.I., =...3.H.I.), G.5.H. d) K.8.H., redactor!,ef, tehnico!,tiinţific, mia%ănoa te -1. .unt formate rin derivare toate cuvintele din seria: a) des re, cocostârc, tustrei, des ot b) destinaţie, desuet, destitui, de%mierda c) des rinde, de%articula, de%mo,teni, destăinui d) destoinic, amândoi, $ns re, câţiva /2. .unt formate rin com unere: a) e(traterestru, hi ersensibil, ultramodern, arhi lin, su raaglomerat b) sud!vest, inginer!,ef, du ă!amia%ă, rim!ministru, clarobscur c) sfecla ro,ie, casă de cultură, cravată de mătase, rochie de oca%ie, antofi de damă d) Hadu de la =fumaţi, Ltefan cel )are, 8ălenii de )unte, Gaia )are /1. 3dentificaţi seria ce conţine locuţiuni substantivale: a) dis!de!dimineaţă, astă!seară, cu noa tea!n ca , o dată cu găinile b) gură!cască, %gârie!brân%ă, nu!mă!uita, floarea!soarelui c) aducere!aminte, luare!aminte, ţinere de minte, ărere de rău, facere de bine,

-d) drum!de!fier, asăre!liră, mâine!seara /2. 3dentificaţi seria ce conţine numai locuţiuni adverbiale: a) de +ur $m re+ur, $n ca% că, chiar dacă, $n sco ul b) $n vederea, a,a că, de!a binelea, talme, ! balme, c) an de an, de voie de nevoie, ici ,i colo, e nea,te tate d) %i de %i, de!a dura, $n afară de, $n afară /". 3dentificaţi seria ce conţine numai locuţiuni re o%iţionale: a) cât de cât, din ce $n ce, a,a ,i a,a, din cau%a b) $n urmă, e dinăuntrul, cu to tanul, $n faţă c) dim reună cu, alături de, $n locul, cu rivire la /#. În ro o%iţiile: ";antofii sunt ai lui Catrinel" ,i "3!a dat dre tate lui 3on", cuvintele "lui" sunt: a) ronume ersonale $n genitiv b) ronume ersonale $n dativ c) ronume osesive $n genitiv d) articole hotărâte /&. În ro o%iţiile: "=,te t un răs uns mai lămurit" ,i "8orbe,te!i co ilului mai lămurit", cuvintele "mai lămurit" sunt: a) ambele ! adverbe b) rimul ! ad+ectiv6 al doilea ! adverb c) rimul ! adverb6 al doilea ! ad+ectiv d) ambele ad+ective /-. În ro o%iţiile: "=,a e firea lui", "=,a oameni $mi lac" ,i "=,a să s ui", cuvintele "a,a" sunt: a) ad+ective b) adverbe c) 1, " ! adverbe6 2 ! ad+ectiv d) 1, 2 ! ad+ective6 " ! adverb //. În e(em lele: "7i sunt gata de drum" ,i "7ra gata să cadă", cuvintele "gata" sunt: a) adverbe b) ad+ective c) 1 ! adverb6 2 ! ad+ectiv d) 1 ! ad+ectiv6 2 ! adverb /0. În e(em lul: "astfel de oameni", cuvântul "astfel de " este: a) ad+ectiv cu re o%iţie b) adverb cu re o%iţie c) locuţiune ad+ectivală d) locuţiune adverbială /1. În ro o%iţia: "Koţi ne gândin la concedii frumoase, la bucurii familiale ,i la anii de odinioară", cuvintele articulate sunt: a) concedii, bucurii, b) anii c) nici unul nu e articulat d) concedii, bucurii, anii 02. În ro o%iţiile: "= vândut totul e nimic", ":u mă interesea%ă nimic" ,i ";entru mine e un nimic", cuvintele " e nimic", "nimic" ,i "un nimic" sunt: a) substantive b) 1 ! locuţiune adverbială6 2 ! ronume6 " ! substantiv c) ronume d) 1 ! locuţiune adverbială6 2, " ! ronume 01. ")i!l omorâră ăgânii", cuvântul "mi " este: a) ronume refle(iv b) dativ osesiv c) dativ etic /d) ronume ersonal 02. ;ronumele ersonal nu are valoare neutră $n ro o%iţia: a) Cheam!o la tine M b) = luat!o la drea ta. c) Ni!i $nainte, lăutare M d) >e vede bine la matematică M 0". În e(em lele: ":ici o fată nu a venit" ":ici fata aceasta nu ,tie"

":ici unul, nici altul nu se interesea%ă", e(istă: a) ronume negative b) ad+ective negative c) adverbe negative fără funcţie sintactică d) ad+ectiv ronominal negativ $n e(em lul 16 adverb $n e(em lul 26 ronume nehotărât $n e(em lul " 0#. În e(em lul: ";e frun%a unui nufăr, o broscuţă se bucură ,i ea de frumuseţea ,i răcoarea no ţii" 97.<ârleanu), cuvântul "unui" este: a) ad+ectiv nehotărât b) ronume nehotărât c) articol nehotărât d) numeral 0&. 7ste corectă forma de infinitiv a verbului: a) a ţinea b) a tăcea c) a are d) a lace 0-. =legeţi varianta $n care "a fi" este verb au(iliar: a) 7levul este lăudat de rofesor. =, fi mâncat ni,te fructe. .ă fi venit mai devreme, nu acum. ;oate voi fi făcut bine. 3deea de a fi invitat ,i rofesorii la concert ne!a $ncântat. b) Co ilul este $n camera lui. ;roblema este dificilă. 7ra să iardă trenul. 7ste greu de abordat aceasta roblemă. =, fi mers ,i eu $n e(cursie. 0/. 3dentificaţi seria care conţine numai con+uncţii coordonatoare: a) ,i, $ncât, dar, cât b) deci, când, ce, $nsă c) sau, deci, ci, ori d) dacă, iar, căci, fiindcă 00. =legeţi varianta $n care "de" este con+uncţie: a) Oaina de blană este elegantă. b) Găiatul de l!am $ntâlnit este vecinul meu. c) .triga de se au%ea $n stradă. d) 5e M dacă nu te otole,ti M 01. 3dentificaţi seria care conţine numai adverbe relative: a) unde, dacă, cât b) când, de,i, unde c) cum, când, unde d) cum, dar, căci 12. 3dentificaţi seria care conţine numai ronume relative: a) care, cine, oricine, când b) cine, ce, căci, cât c) cât, ce, care, cine d) ce, care, ci, cine 11. =legeţi varianta conţinând re o%iţii cerând numai ca%ul genitiv: a) $naintea, conform, asemenea, $na oia, datorită 0b) $naintea, asu ra, $m otriva, deasu ra c) $naintea, asemenea, $na oia, mulţumită d) $na oia, asu ra, $m re+urul, datorită 12. "calea!valea" este: a) locuţiune adverbială b) substantiv com us c) locuţiune substantivală d) locuţiune re o%itională 1". În e(em lul: ":u l!a vă%ut e nici unul dintre ei", cuvântul "nici unul" este: a) adverb P ronume nehotărât b) con+uncţie coordonatoare P numeral cardinal c) ronume negativ d) adverb P numeral cardinal 1#. În e(em lul: "5rumul era tot mai greu", cuvântul "tot" este: a) substantiv b) adverb c) ronume nehotărât d) ad+ectiv

1&. Conţine numai ad+ective invariabile seria: a) co,cogea, ecose%, continuu, bordo, lim ede b) gri, e it, ers icace, ferice, cumsecade c) nou, tulbure, cuminte, recoce, be+ d) dens, trea%, verde, ro,u, feroce 1-. În e(em lul: "5in vreme $n vreme trece e la mine", e( resia "5in vreme $n vreme" este: a) locuţiune adverbială b) locuţiune con+uncţională c) locuţiune re o%iţională d) substantiv P re o%iţie 1/. Conţine numai ronume care $,i ot schimba valoarea devenind ad+ective ronominale, seria: a) fiecare, altul, nici unul b) ce, ai mei, eu c) sie, $nsu,i, tot d) unul, oricine, noi 10. ;ronumele "vă" este la acu%ativ $n e( resia: a) 8ă las sănăto,.i b) 8ă trimit salutări. c) 8ă restitui cartea. d) 8ă doresc numai bine. 11. 7nunţul care conţine inter+ecţie redicativă este: a) ;oftim ,i noi la această ră+itură. b) Gine$nţeles că oftim la acestea M c) .ă!i oftim să intre. d) ;oftim de intră M 122. În e(em lul: ")i!aduc bine aminte ce co ii au artici at la concurs.", cuvântul "ce" este: a) ad+ectiv ronominal relativ b) ad+ectiv ronominal interogativ c) ronume relativ d) ronume interogativ 121. .intagma care conţine viitorul anterior este: a) să!l fi vă%ut venind b) are să vină devreme c) va fi venit devremed) s!ar fi vă%ut venind 1122. 3dentificaţi adverbul fără grad de com araţie: a) astfel b) de arte c) bine d) re ede 12". În e(em lul "8inde e nimic", e( resia " e nimic", este: a) ronume negativ P re o%iţie b) substantiv P re o%iţie c) locuţiune adverbială d) locuţiune ad+ectivală 12#. 3dentificaţi seria care contine locuţiuni verbale: a) a!,i aduce aminte, a ţine seama b) aducere!aminte, băgare de seamă c) băgător de seamă, trăgător de elită d) e nesimţite, nedus la biserică 12&. .intagma 9om) "cu +udecată" are valoare morfologică de: a) locuţiune substantivală b) locuţiune adverbială c) locuţiune ad+ectivală d) substantiv P re o%iţie 12-. Cuvântul "careva" din e(em lul: "Jrmăre,te e careva dintre dân,ii" este: a) substantiv b) ronume demonstrativ c) ronume nehotărât com us d) ad+ectiv nehotărât com us 12/. 3dentificaţi e(em lul $n care cuvântul "un" are valoare de numeral: a) 5uminică am vă%ut un film. b) =m mâncat un măr ,i două iersici. c) =m %burat cu un lanor. d) Jn individ sus ect mă urmărea. 120. 7( resiile: "$n veci", "rând e rând", " e de rost", sunt: a) locuţiuni verbale

b) locuţiuni substantivale c) locuţiuni adverbiale d) nu ot fi $ncadrate $n categoria locuţiunilor 121. În e(em lul: "Jite ce ai făcut M", cuvântul "uite" are valoare de: a) inter+ecţie b) verb la indicativ c) verb la im erativ d) adverb 112. În e( resia "calcă a o ă", termenul "a" este: a) articol osesiv b) verb au(iliar c) re o%iţie d) inter+ecţie 111. În e(em lul ">!am $ntrebat care este roblema.", cuvântul "care" este: a) ronume relativ b) ad+ectiv ronominal relativ c) ronume interogativ d) ad+ectiv ronominal interogativ 112. Kermenul " e nea,te tate" din ro o%iţia: "8enirea e nea,te tate mă deran+ea%ă", are valoare morfologică de: a) locuţiune adverbială b) adverb de mod c) ad+ectiv 12d) locuţiune ad+ectivală 11". În e(em lul: "= fost să is ă,ească el entru toţi, verbul "a fi" are valoare de: a) verb co ulativ b) verb au(iliar c) verb redicativ ,i ersonal d) verb redicativ ,i im ersonal 11#. În enunţul: "Ce is ravă ai făcut Q", "ce" are valoare de: a) ronume interogativ b) ad+ectiv ronominal interogativ c) ronume relativ d) ad+ectiv ronominal relativ 11&. În enunţul "=re ,i el un ce rofit", cuvântul "ce" are valoare morfologică de: a) substantiv b) ronume relativ c) ronume nehotărât d) ad+ectiv ronominal nehotărât 11-. 3dentifică enunţul care conţine verb im ersonal: a) Îi a+ung banii. b) :u se mai a+unge cu banii. c) =+unge cât ai alergat M d) = a+uns devreme acasă. 11/. 3dentifică seria de re o%iţii sau locuţiuni re o%iţionale care se folosesc cu ca%ul dativ: a) e deasu ra, graţie, $n afară de, e lângă b) otrivit, aidoma, asemenea, contrar c) $n centrul, conform, de e lângă, conform cu d) $m otriva, $m re+urul, $naintea, $n faţa 110. 3dentifică verbul care oate fi, $n funcţie de conte(t: tran%itiv, co ulativ, ersonal ,i redicativ: a) a fi b) a merge c) a s une d) a a+unge 111. 3dentifică verbul care la gerun%iu are terminaţia "!ind": a) a crea b) a agrea c) a cobor$ d) a chinui 122. În enunţul: "Jn geamăt din totul inimii ornit se au%i $n camera de alături", termenul "totul" este: a) adverb b) ronume nehotărât c) substantiv d) ad+ectiv ronominal nehotărât 121. 3dentificaţi enunţul care contine ad+ectiv ronominal nehotărât: a) ;ărerea unuia nu contea%ă. b) Jnora dintre ei nu le s usese. c) Jn om intra, altul ie,ea. d) Jn co il citea ,i doi ascultau. 122. 3dentificaţi verbul care oate fi: au(iliar, co ulativ, redicativ, im ersonal: a) a fi b) a vrea c) a avea d) a a+unge

12". 3dentifică varianta corectă a formei de indicativ re*ent, ersoana a 333!a singular, entru verbele : a. crea%ă6 cheltuieli6 se $mbarcă6 rânduie6 $,i aroghea%ă6 agrea%ă6 b. creea%ă6 cheltuie,te6 se $mbarcă6rânduie,te6 $,i arogă6 agreea%ă c. creea%ă6 cheltuie6 se $mbarchea%ă6 rânduie6 $,i arogă6 agreia%ă 12#. 3dentificaţi varianta $n care "o" este ad+ectiv ronominal nehotarât: a) =m %ărit!o $ntr!o %i ducând $n mână o saco,ă uria,ă. b) I M i!ai tras o ăcăleală de %ile mari. c) I %i e mai rea, alta %i oate fi mai bună. d) Co ilul a luat!o la fugă. 12&. 3dentificaţi varianta conţinând formele corecte de condiţional ! o tativ re%ent, ersoana a 333!a singular, forma inversă: a) vedea!l!ar, scrie!l!ar, veni!i!ar, $nchina!s!ar, lua!,i!ar b) vedea!l!ar, scrie!lar, veni!ar, $nchinas!ar, lua,i!ar c) vede!al!ar, scrie!lar, venii!ar, $nchina!ar, lua!,i!ar 11d) vede!l!ar, scriel!ar, venii!ar, $nchina!ar, lua!,i!ar 12-. 7nunţul: "5re tul ersoanei de a avea acces la orice informaţie de interes ublic nu oate fi ingrădit.", a arţine stilului: a) beletristic b) ,tiinţific c) ublicistic d) administrativ 12/. 'ra%a: "Husia ,i!a asigurat raţia de etrol din <olf $ntr!un moment $n care administraţia Clinton ar fi utut mi%a măcar e s ri+inul o ulaţiei, revoltate de modul $n care liderul de la Gagdad tratea%ă .tatele Jnite.", este scrisă $n stil: a) ublicistic b) ,tiinţific c) administrativ d) beletristic 120. În enunţul: ";atronul firmei sau secretara lui se vor ocu a de organi%area recentului consiliu.": a) nu e(istă nici o gre,eală b) e(istă o gre,eală c) e(istă două gre,eli d) e(istă mai multe gre,eli 121. În fra%a: ";rofesorul dă note bune cui merită.", cuvântul "cui" este: a) subiect $n dativ b) subiect $n nominativ c) com lement indirect $n dativ d) com lement direct $n dativ 1"2. În enunţul: ".maranda era bolnavă ,i $m ovărată de co ii.", e(istă: a) două redicate nominale b) un redicat nominal cu nume redicativ multi lu c) două redicate verbale d) un redicat nominal ,i unul verbal 1"1. În ro o%iţia: "=+unge $n două ore.", cuvântul "două" este: a) a o%iţie b) atribut substantival re o%iţional c) atribut ad+ectival d) com lement circumstanţial de tim 1"2. În ro o%iţia ")ersul $n trăsură e mai romantic decât cel $n ma,ină", cuvintele "$n trăsură" ,i "$n ma,ină" sunt: a) com lemente indirecte b) com lemente circumstanţiale de mod c) com lemente circumstanţiale de loc d) atribute substantivale re o%iţionale 1"". În ro o%iţia: "5e +ur ! $m re+ur erau flori.", com lementul circumstanţial de loc este e( rimat rin: a) locuţiune adverbială b) locuţiune substantivală c) substantiv com us d) substantiv recedat de locuţiune re o%iţională

1"#. În ro o%iţiile : "8orbim de e(amen". ":e regătim de e(amen.", cuvintele "de e(amen" sunt: a) ambele ! com lemente circumstanţiale de mod b) ambele ! com lemente circumstanţiale de sco c) ambele ! com lemente indirecte 12d) 9vorbim) de e(amen ! com lement indirect6 9ne regătim) de e(amen ! com lement circumstanţial de sco 1"&. În ro o%iţia ".e cuno,teau de mici.", cuvântul "de mici" este: a) com lement circumstanţial de cau%ă b) com lement indirect c) com lement circumstanţial de tim d) com lement circumstanţial de mod 1"-. În ro o%iţia "Jmbla du ă câstig", cuvântul "du ă câ,tig" este: a) com lement indirect b) com lement circumstanţial de sco c) com lement circumstanţial de mod d) com lement circumstanţial de cau%ă 1"/. În ro o%iţia "5e rea mult citit s!a $mbolnăvit", cuvântul "de ..... citit" este: a) com lement indirect b) com lement circumstanţial de cau%ă c) com lement circumstanţial de tim d) com lement circumstanţial de mod 1"0. În ro o%iţia ":e$nvăţând, nu vei avea ,ansă de reu,ită.", cuvântul ":e$nvăţând" este: a) com lement circumstanţial de mod b) com lement circumstanţial de tim c) com lement circumstanţial de cau%ă d) com lement circumstanţial de sco 1"1. În fra%a: "'ugim, căci e totuna de stai e loc", ro o%itia "de stai e loc" este: a) subiectivă b) redicativă c) com letivă directă d) circumstanţială de loc 1#2. În fra%ele: "7 bine cum lucrea%ă. ;rocedea%ă cum oate.", ro o%itiile "cum lucrea%ă" ,i "cum oate" sunt: a) amândouă ! circumstanţiale de mod6 b) rima ! com letivă directă6 a doua ! circumstanţială de mod c) rima ! subiectivă6 a doua ! circumstanţială de mod d) amândouă ! com letive directe 1#1. În fra%a: ";rimesc cu lacere e oricare rieten care mă vi%itea%ă", ro o%iţia subordonată este introdusă rin: a) ronume relativ b) ad+ectiv ronominal nehotărât c) ronume nehotărât d) adverb relativ 1#2. În fra%ele: ":u!i lace cum lucrea%ă. :u se ,tie cum lucrea%ă. :u ,tie cum lucrea%ă.", ro o%iţiile introduse rin "cum" sunt: a) toate trei ! subiective b) toate trei ! circumstanţiale de mod c) toate trei ! com letive directe d) rimele două ! subiective, a treia ! com letivă directă 1#". În fra%a: "Cui lace să ro,ească, ro,ească", subordonatele sunt: a) amândouă ! com letive directe b) rima ! com letivă indirectă6 a doua ! subiectivă c) amândouă ! subiective d) rima ! subiectivă6 a doua ! com letivă directă 1##. În fra%ele: "7l are că nu $nţelege" ,i ";are că nu $nţelegi", ro o%iţiile introduse rin "că" sunt: a) amândouă ! redicative b) amândouă ! circumstanţiale de mod c) rima ! redicativă6 a doua ! subiectivă d) amândouă ! subiective 1#&. În fra%a: "I să!i ară rău ca n!a venit", ro o%iţia subordonată este:

a) subiectivă b) com letivă indirectă c) com letivă directă d) circumstanţială de cau%ă 1#-. În fra%a "Când ai mâncat atâta, sigur că ţi!a fost rău.", ro o%iţia "Cănd ai mâncat atâta" este: a) subiectivă b) circumstanţială de cau%ă c) circumstanţială condiţională d) circumstaţtială de tim 1#/. În fra%a: ")ergi ână obose,ti.", subordonata este: a) circumstanţială de mod b) circumstanţială de loc c) circumstanţială de tim d) circumstanţială concesivă 1#0. În fra%ele: 1) ".ă!l văd venind R =, mai trăi o viaţă"6 2) ")!a, mira să!l văd venind", subordonatele sunt: a) com letive indirecte b) 1) ! circumstanţială de sco 6 2) ! com letivă indirectă c) circumstanţiale condiţionale d) 1) ! circumstanţială condiţională6 2) com letivă indirectă 1#1. ". une!i, domF ne, să mă lase $n ace, că nu!mi văd ca ul de treabăM" În te(tul de mai sus e(istă: a. atru semne de unctuaţie b. cinci semne de unctuaţie6 9dialogul, virgula, virgula, virgula, semnul e(clamării) c. ,ase semne de unctuaţie6 d. ,a te semne de unctuaţie6 1&2. 8irgula din te(tul : " 7ra o tăcere adâncă, ca $n biserică" este $ntrebuinţată entru: a. coordonarea a două ărţi de ro o%iţie6 b. coordonarea a două ărţi de vorbire6 c. evitarea unei cacofonii6 d. enumerarea unor ărţi de ro o%itie de acela,i fel6 1&1. În erioada 2 se tembrie!/ se tembrie, e tronsonul de cale ferată 'ete,ti!Cernavodă, din sudestul ţării, .:C'H!ul anunţă restricţii de vite%ă $n circulaţia trenurilor. În te(tul de mai sus, cratima este: a. numai semn de ortografie6 b. numai semn de unctuaţie6 c. o dată semn de ortografie ,i de trei ori semn de unctuaţie6 d. de două ori semn de ortografie ,i de două ori semn de unctuaţie6 9 unctuţie: rimele două6 ortografie: ultimele două) 1&2. "=bsolvenţii =cademiei de oliţie ;romoţia 2222 au hotărât să se re!$ntâlnească $n anul 2212, la Kimi,ul!de!.us." În te(tul de mai sus e(istă: a. trei gre,eli de scriere6 1#b. atru gre,eli de scriere6 c. cinci gre,eli de scriere6 d. ,ase gre,eli de scriere6 1&". 3dentifică seria corectă: a. Câm ia!de!8est, 7ditura Oumanitas, rim!ministru, .farmă!;iatră, câine!lu 6 b. Câm ia!de!8est, 7ditura!Oumanitas, rim ministru, .farmă!;iatră, câine!lu 6 c. Câm ia de 8est, 7ditura Oumanitas, rim!ministru, .farmă!;iatră, câine!lu 6 d. Câm ia de 8est, 7ditura Oumanitas, rim!ministru, .farmă ;iatră, câine!lu 6 1&#. 3dentifică seria $n care ma+uscula este corect $ntrebuinţată: a. =cademia română, 7(celenţa voastră, )u%eul literaturii române, Lcoala :umărul 26 b. =cademia Homână, 7(celenţa voastră, )u%eul >iteraturii Homâne, Lcoala :umărul 26 c. =cademia Homână, 7(celenţa 8oastră, )u%eul literaturii române, Lcoala :umărul 26 d. =cademia Homână, 7(celenţa 8oastră, )u%eul >iteraturii Homâne, Lcoala numărul 26 1&&. 3dentifică seria $n care toate cuvintele sunt corect des ărţite $n silabe:

a. ac!ru, ast!ma!tic, a!tlet, ling!vist, a,!o t!ist6 b. ac!ru, ast!ma!tic, at!let, ling!vist, a!,o !tist6 c. a!cru, as!tma!tic, a!tlet, ling!vist, a,!o t!ist6 d. a!cru, ast!ma!tic, a!tlet, lin!gvist, a,!o t!ist6 1&-. 3dentifică seria $n care toate cuvintele sunt corect accentuate: a. 9al) d?is re%ecelea, matCr, re ?rter, v@veriţă, %er?uri6 b. 9al) dois re%@celea, matCr, re ort@r, v@veriţă, %er?uri6 c. 9al) d?is re%ecelea, mBtur, re ort@r, v@veriţă, %er?uri6 d. 9al) dois re%@celea, matCr, re ort@r, veverAţă, %er?uri6 1&/. 3dentifică seria $n care fiecare cuvânt conţine cel uţin un diftong: a. alee, cereale, fuior, nuia6 b. articulaţie, cereale, fuior, roi6 c. coo eraţie, iarbă, roi, soare6 d. fuior, iarbă, nuia, soare6 1&0. 3ndică enunţul $n care toate virgulele sunt corect $ntrebuinţate: a. ! Întreabă, domnule tot ce dore,ti, că, vrând!nevrând, tot nu ai de unde să ca eţi alte informaţii. b. ! Întreabă, domnule, tot ce dore,ti, că vrând!nevrând tot nu ai de unde să ca eţi alte informaţii. c. ! Întreabă, domnule, tot ce dore,ti, că, vrând!nevrând, tot nu ai de unde să ca eţi alte informţtii. 1&1. 3dentifică seria de cuvinte care conţine numai forme corecte: a. a%alee, e o ee, femeie, ideie, scânteie6 b. a%alee, e o ee, femeie, idee, scânteie6 c. a%alee, e o eie, femeie, ideie, scânteie6 d. a%aleie, e o ee, femee, ideie, scânteie6 1-2. 3dentifică seria care conţine numai sinonime ale următoarelor e( resiiR locuţiuni: a. a se da e bra%dă ! a se cuminţi6 a!,i une ofta $n cui ! a ofti6 coadă de to or ! băţ6 $ntors e dos ! su ărat6 b. a se da e bra%dă ! a se cuminţi6 a!si une ofta $n cui ! a renunţa6 coadă de to or ! trădător6 $ntors e dos ! su ărăt6 c. a se da e bra%dă ! a se cuminţi6 a!,i une ofta $n cui ! a renunţa6 coadă de to or ! trădător6 $ntors e dos ! boţit6 d. a se da e bra%dă ! a se cuminţi6 a!si une ofta $n cui ! a renunţa6 coadă de to or ! băţ6 $ntors e dos ! inversat6 1-1. 3dentifică seria $n care nu e(istă structuri leonastice: a. dureri nevralgice, firesc ,i natural, mu+dei de usturoi, ortografie corectă, scurtă alocuţiune6 b. dureri musculare, firesc ,i rietenos, mu+dei, ortografie $ngri+ită, alocuţiune6 c. dureri musculare, firesc ,i natural, mu+dei de usturoi, ortografie $ngri+tă, alocuţiune6 1-2. 3dentifică seria $n care toate cuvinteleR e( resiile sunt scrise corect: a. fair! la*, i!mail, etetera, curriculum vitae6 1&b. fair la*, e!mail, etcetera, curriculum vitae6 c. fair! la*, e!mail, etcetera, curriculum vitae6 d. fair! la*, e!mail, etcetera, curiculum vitae6 1-". 3dentifică seria $n care acordul este corect reali%at: a. douăs re%ece octombrie, locul al o tulea, noi!veniţi, voi trebuiaţi 9să lecaţi)6 b. douăs re%ece octombrie, locul al o talea, nou!veniţi, voi trebuia 9să lecaţi)6 c. douăs re%ece octombrie, locul al o tulea, nou!veniţi, voi trebuia 9să lecaţi)6 1-#. 3dentifică seria $n care e(istă numai arhaisme: a. crenel, irod, olcovnic, truver6 b. cetate, cnea%, i ohondru, ostelnic6 c. che%a,, gre,ale, is ravnic, ordonanţă6 d. arma,, feregea, ârău, ărete. 1-&. 3dentifică seria $n care toate cuvintele sunt sinonime: a. a ghici ! a intui, a $ntre%ări, a revedea6 b. intelect ! cerebral, gândire, +udecată6 c. a +udeca ! a chib%ui, a condamna, a cugeta6 d. mândru ! chi e,, orgolios, trufa,6 1--. 3dentifică seria $n care e(istă numai antonime: a. bun ! amar6 a mo,teni ! a de%mo,teni6 mic ! mediu6 b. adevăr ! minciună6 aici ! acolo6 diluat ! concentrat6 c. acum ! atunci6 amor ! ură6 a merge ! a obosi6 d. amic ! rieten6 macrocosmios ! microcosmos6 sătul ! nesătul6 1-/. 3dentifică seria $n care omografele sunt corect $ntrebuinţate:

a. = remarcat ti Acul com ortamentului rietenei sale. ;reotul res ectă ti Acul slu+bei religioase. 'ructele de Bfin sunt amarui. ;rin casatorie cu sora mea, el mi!a devenit afAn. b. = remarcat tA icul com ortamentului rietenei sale. ;reotul res ecta tA icul slu+bei religioase. 'ructele de Bfin sunt amărui. ;rin căsătorie cu sora mea, el mi!a devenit afAn. c. = remarcat ti Acul com ortamentului rietenei sale. ;reotul res ectă tA icul slu+bei religioase. 'ructele de afAn sunt amărui. ;rin căsăatorie cu sora mea, el mi!a devenit afAn. d. = remarcat tA icul com ortamentului rietenei sale. ;reotul res ectă ti Acul slu+bei religioase. 'ructele de Bfin sunt amărui. ;rin căsătorie cu sora mea, el mi!a devenit afAn. 1-0. 3dentifică seria care conţine numai sinonime ale e( resiilor: a. a fi cu nasul de ceară ! mofturos, neatent, su ărăcios6 b. inimă albastră ! melancolie, mâhnire, tristeţe6 c. a une la cale ! a $ndruma, a gândi, a se sfătui6 d. dus e gânduri ! absorbit, reocu at, trist6 1-1. 3dentifică seria care conţine numai derivate ale cuvântului iniţial: a. a alerga ! alerg, alergare, alergător6 b. cal ! călăreţ, căluţ, căluţi6 c. a fi ! fiinţă, fiu, nefiinţă6 d. a vedea ! nevă%ător, nevă%ut, a revedea6 1/2. 3dentifică seria $n care substantivele erechi au forma de lural corectă: a. curcubeu ! curcubee6 hidrant ! hidranţi6 leah ! le,i6 le, ! le,uri6 b. curcubeu ! curcubeie6 hidrant ! hidrante6 le, ! le,uri6 mesa ! mese6 c. curcubeu ! curcubee6 leah ! le,i6 le, ! le,uri6 ai ! aie6 1/1. 3dentifică seria care conţine forme corecte: a. a a ărea, doi se tembrie, $n,ală, atrus re%ece, volu tos6 b. a a ăre, două se tembrie, $n,ală, ais re%ece, volu tuos6 c. a a ărea, doi se tembrie, $n,eală, ais re%ece, volu tuos6 d. a a ărea, două se tembrie, $n,ală, ais re%ece, volu tuos6 1-1/2. În te(tul : " 3ar rin mândrul $ntuneric al ădurii de argintR 8e%i i%voare %drumicate...", re o%iţia " rin" intră $n relaţie cu: a. al ădurii6 b. $ntuneric6 c. mândrul. 1/". În te(tul : " )i!ai amintit de $ntâm lările a,a de lăcute ale vacanţei de vară.", cuvintele "a,a lăcute" sunt la: a. com arativ de su erioritate6 b. su erlativ absolut6 c. su erlativ relativ. 1/#. Cuvintele evidenţiate din te(tul :" SS3arTT rietenul meu mă roagă SSiarTT să!l $nsoţesc $n e(cursie." sunt, $n ordine: a. adverb ,i adverb6 b. adverb ,i con+uncţie6 c. con+uncţie ,i adverb6 d. con+uncţie ,i con+uncţie. 1/&. În ro o%iţia : "= fost odată un $m ărat", verbul "a fost" este: a. au(iliar6 b. co ulativ6 c. redicativ. 1/-. În ro o%iţia : " În s atele casei cresc mai mulţi co aci", cuvintele "$n s atele" formea%ă: a. o locuţiune adverbială6 b. o locuţiune re o%iţională6 c. o ro o%iţie com usă. 1//. În ro o%iţia : " .e vede venind o ma,ină", cuvântul "o" este: a. articol6 b. numeral6 c. ronume. 1/0. În fra%a : " ;rive,te ce frumos este norul acesta luminat de ra%ele soarelui care abia a răsărit", e(istă: a. un ronume6 b. două ronume6 c. trei ronume.

1/1. Cuvântul "lui" din ro o%iţia : " Cartea lui )ihai se află e masă", este: a. articol hotărât6 b. ronume ersonal6 c. ronume osesiv. 102. În fra%a : ".tă âne, ca să mă cuno,ti cine sunt eu ,i cât ot, ascultă!mă ,i du!te la boier de!i s une cum te!am $nvăţat", e(istă: a. numai subiecte nee( rimate incluse6 b. numai subiecte nee( rimate sub$nţelese6 c. numai subiecte incluse ,i subiecte sub$nţelese6 d. numai subiecte e( rimate ,i subiecte incluse. 101. În ro o%iţia : "=,tea tă!mă ,i e mine, rietene", cuvântul " rietene " este: a. com lement direct6 b. fără funcţie sintactică6 c. subiect. 102. În ro o%iţia : ":u vă uneţi mintea cu el", e(istă: a. un com lement6 b. două com lemente6 1/c. trei com lemente. 10". În structura : ")ă gândesc a telefona", cuvântul "a telefona" este: a. com lement direct6 b. com lement indirect6 c. com lement circumstanţial de mod. 10#. În ro o%iţia : "=micul )ihai mi!a adus vestea cea bună", cuvântul ")ihai" este: a. a o%iţie6 b. com lement6 c. subiect. 10&. În ro o%iţia : ")ai taci din gură, omuleM", subiectul este: a. e( rimat sim lu6 b. nee( rimat inclus6 c. nee( rimat sub$nţeles. 10-. Cuvântul "ce" din fra%a : "Ltiu ce vreau" este: a. com lement direct6 b. fără funcţie sintactică6 c. subiect. 10/. În ro o%iţia : "În acea %i, )ihai lecase dis!de!dimineaţă la antrenament", e(istă: a. un atribut ,i două com lemente6 b. două atribute ,i un com lement. c. două atribute ,i două com lemente6 d. un atribut ,i trei com lemente6 100. Cuvântul "ei" din ro o%iţia : ";antofii ei eleganţi au fost mult admiraţi" este: a. atribut ad+ectival6 b. atribut ronominal6 c. fără funcţie sintactică. 101. În ro o%iţia : ">ui =ndrei i s!a cerut o legitimaţie la intrarea $n ,coală", e(istă: a. o arte de vorbire fără funcţie sintactică6 b. două ărţi de vorbire fără funcţie sintactică6 c. trei ărţi de vorbire fără funcţie sintactică6 d. atru ărţi de vorbire fără funcţie sintactică6 112. În fra%a : " În loc să!ţi dai osteneala ca să afli ână ,i gândul oamenilor, tu nu ,tii nici măcar ceea ce vorbesc ei", e(istă: a. trei ro o%iţii6 b. atru ro o%iţii6 c. cinci ro o%iţii. 111. ;ro o%iţiile din fra%a : ":u era chi să te a ro ii de dânsul, că a,a tremura de tare, de arcă!l %ghihuia dracul" sunt, $n ordine: a. rinci ală, circumstanţială de cau%ă, subiectivă, consecutivă6 b. rinci ală, subiectivă, consecutivă, circumstanţială de cau%ă6 c. rinci ală, subiectivă, circumstanţială de cau%ă, consecutivă. 112. ;rimele două ro o%iţii din fra%a : "Ce fel de $m re+urări au fost alea care au utut sili rivighetoarea să a+ungă să cânte a,aQ" sunt: a. rinci ală ,i atributivă6

b. rinci ală ,i subiectivă6 c. subiectivă ,i atributivă. 11". Jltima ro o%iţie din fra%a : ":u!i totdeauna cum se chite,te, ce!i ,i cum se nimere,te" este: a. circumstanţială de mod6 b. redicativă6 c. rinci ală6 d. subiectivă 1011#. ;rin contragerea rimei ro o%iţii subordonate din fra%a : "Ca să nu mai rămână re etent ,i anul acesta, mamFmare, mamiţica ,i tanti )iţa au romis tânărului <oe să!l ducă!n Gucure,ti de 12 )ai", se obţine: a. un com lement circumstanţial de cau%ă6 b. un com lement circumstanţial de sco 6 c. un com lement circumstanţial de mod. 11&. În fra%a : "Ke!ai antrenat bine entru meciul de mâine, $nsă a,tea tă mai $ntâi sfâr,itul artidei, fii regătit entru orice situaţie ,i nu!ţi suba recia adversarii", ra orturile dintre ro o%itii sunt, $n ordine: a. coordonare adversativă, coordonare rin +u(ta unere, coordonare conclusivă. b. coordonare adversativă, coordonare rin +u(ta unere, coordonare co ulativă6 11-. În fra%a : "8!am s us, cum mi se are, de nu $ţi fi uitat, că lu ul se!ntâm lase s!a+ungă $m ărat", e(istă: a. trei ro o%iţii6 b. atru ro o%iţii6 c. cinci ro o%iţii. 11/. În fra%a : "=,a e lumea asta ,i, de!ai face ce!ai face, rămâne cum este ea6 nu oti s!o $ntorci, măcar să te ui $n ru tul ca ului", e(istă: a. o ro o%iţie subordonată circumstanţială6 b. două ro o%iţii subordonate circumstanţiale6 c. trei ro o%iţii subordonate circumstanţiale. 110. ;rin e(tensia ărţii de ro o%iţie " e luminăţia!sa", din te(tul 6 "=, ruga e luminăţia!sa a ne os ăta", se obţine: a. o ro o%iţie com letivă directă6 b. o ro o%iţie com letivă indirectă6 c. o ro o%iţie subiectivă. 111. În fra%a :Cum a a+uns e la+ă, s!a simţit minunat", rima ro o%iţie este: a. circumstanţială de mod6 b. circumstanţială de tim 6 c. circumstanţială de cau%ă. 222. =d+ectivul ronominal demonstrativ este folosit incorect $n ro o%itia :ţ a. :e $ntâlnim la sfâr,itul anului acestuia. b. 3novaţia inginerului acesta va fi curând a licată. c. >a marginea acestui sat este un stadion mare. d. 3!a dăruit fetei acesteia un buchet de flori 221. În ro o%iţia UÎn faţa noastră se $nălţau stânci $ns ăimântătoare.", cuvântul Unoastră" este $n ca%ul : a. nominativ b. acu%ativ c. dativ d. genitiv 222. În ro o%iţia U=i ,i venit Q" cuvântul U,i" este : a. re o%iţie b. con+uncţie c. ronume refle(iv d. adverb 22". Cuvântul Uude" din ro o%iţia U'lori albastre tremur ude $n vă%duhul tămâiet." 9). 7minescu) are valoarea morfologică de : a. ad+ectiv b. adverb de mod c. verb la artici iu 11d. substantiv 22#. Cuvântul Uo" din enunţul U;e de o arte, $ţi dau dre tate, e de alta, trebuie să!ţi s un ca e(agere%i." este

a. articol nehotărât b. ronume nehotărât c. ad+ectiv ronominal nehotărât d. numeral cardinal 22&. ;re o%iţia U$m otrivă" este construită cu genitivul $n enunţul : a. .!au ridicat multe glasuri $m otrivă. b. Îm otriva noastră nu a fost nimeni c. =u lu tat cu $ndâr+ire $m otriva lui d. Co ii din cartier +oacă $m otriva voastră 22-. În enunţul UContrar voinţei voastre, am venit aici", cuvântul Ucontrar" este $n ca%ul : a. acu%ativ b. genitiv c. dativ d. vocativ 22/. 8erbul Ua a+unge" este redicativ, ersonal, tran%itiv $n enunţul : a. .!a antrenat %ilnic să a+ungă cel mai bun. b. =+unge cât ai vorbit M c. 8a a+unge la tim d. Ke a+ung eu mai târ%iu M 220. =u acea,i formă la singular ,i la lural toate substantivele din seria : a. cicatrice, vul oi, carte b. hârtie, bebe, creion c. unchi, $nvăţătoare, matrice d. secerătoare, tei, unghi 221. .unt de genul neutru toate substantivele din seria : a. a rilie, aur, eroism, mu,eţel b. sânge, atletism, cura+, na%uri c. moravuri, ochelari, vineri, re resalii d. cre,tinism, soare, unt, catană 212. .e ot forma substantive de genul feminin, rin adăugarea desinenţei Ua", la toate substantivele din seria a. cal, nor, lu , foc, var b. ,colar, elefant, băiat, elev c. inginer, bunic, rieten, suede% d. co il, urs, lu , ste+ar 211. .unt corecte toate formele de lural ale substantivelor din seria : a. accidente, că ,uni, lă+i, hoteluri, sore b. accidenţi, că ,une, la+e, hoteluri, surori c. accidenţi, că ,une, lă+i, hoteluri, surori d. accidenţi, că ,une, la+e, hoteluri, sore 212. Categoriile gramaticale s ecifice substantivului sunt : a. gen, număr, ca% b. gen, tim c. mod, tim , ersoană d. gen, număr, ca%, ersoană 21". În enunţul U5au cartea co ilului.", substantivul Uco ilului" este $n ca%ul : a. nominativ b. genitiv c. dativ d. genitiv sau dativ, to ica menţinând ambiguitatea 21#. În enunţul U;limbându!se rin arc, 3on te va fi vă%ut ,i e tine", verbul Uva fi vă%ut" este la diate%a : a. activă b. refle(ivă c. asivă d. activă sau asivă, conte(tul menţinând ambiguitatea 21&. În te(tul : UÎn acea iernii, codrul minunat dormita. 5u ă o tăcere lungă, ascultam duruitul scurt, de darabană, al ciocănitorii celei mari." 9). .adoveanu), e(istă : a. & articole b. - articole c. / articole d. 0 articole 21-. În enunţul : U5ar iată că intră un sim lu cioban, un cioban ca atâţia alţii.", ad+ectivul Usim lu" $nseamnă :

a. neevoluat b. rimitiv c. numai, doar d. rudimentar 21/. În versurile : UCo ilo, tu e,ti gata de!a ururea să lângiR Li când e,ti trea%ă, 5oino, tu inima ne!o frângi." 9<. Cosbuc), substantivele Uco ilo" ,i "5oino" : a. sunt subiecte b. nu au funcţie sintactică c. sunt atribute substantivale a o%iţionale d. rimul are funcţie de subiect, iar al doilea nu are funcţie sintactică 210. În enunţul : U5ă!i bătaie, băiete M", ronumele ersonal $n dativ U!i" : a. nu are funcţie sintactică b. este com lement indirect c. are funcţia sintactică de atribut ronominald. este com lement direct 211. 8erbul Ua avea" are valoare redicativă $n enunţul : a. =re să $nveţe mai mult entru e(amen. b. Găieţii au +ucat fotbal toata %iua. c. 8om fi avut ,i noi o idee bună vreodată. d. În anul următor, oetul avea să vină la Gucure,ti. 222. În ro o%iţia : U5orinţa tuturor oamenilor din lume este de a trăi $n ace.", cuvântul Ututuror" este : a. ronume nehotărât b. ad+ectiv ronominal nehotărât c. ad+ectiv ro riu!%is d. numeral colectiv 221. În ro o%iţia: UÎn casa noastră veţi fi bine rimiţi totdeauna.", cuvântul Unoastră" este $n ca%ul: a. nominativ b. acu%ativ c. dativ d. genitiv 222. În ro o%iţia : U5e ce vă miraţi atâta Q" ronumele Uvă" este : a. ersonal b. de $ntărire c. refle(iv d. osesiv 22". În enunţul : U;e faţa ta sunt urme de lacrimi.", sintagma U e faţa" este : 21a. substantiv cu re o%iţie b. adverb recedat de o re o%iţie c. locuţiune adverbială d. locuţiune re o%iţională 22#. 8erbul Ua ustii" la modul indicativ, tim ul erfect sim lu, ersoana 3, numărul singular, are forma : a. ustiam b. ustiisem c. ustii d. ustiii 22&. .unt corecte toate formele de dativ!genitiv, singular, cu articol nehotărât din seria : a. cinstii, lenei, onoarei, gardei b. cinstii, lenii, onorii, gardei c. cinstei, lenei, onoarei, găr%ii d. cinstei, lenii, onorii, găr%ii 22-. 7ste corectă e( resia : a. oameni grei de ornit b. directorii noi!ale,i c. tineri liberi!cugetători d. ersoane nou!venite 22/. În ro o%iţia : U)ă doare ca ul.", substantivul Uca ul" are funcţia sintactică de : a. subiect b. com lement direct c. nume redicativ d. atribut 220. În versurile : U5in sânul vecinicului ieriR Krăie,te a%i ce moare" 9). 7minescu), cuvântul Uieri" este :

a. substantiv b. ad+ectiv c. adverb d. nu se oate reci%a valoarea gramaticală 221. .unt intran%itive toate verbele din seria : a. a scrie, a gândi, a face b. a se mândri, a se mira, a se teme c. a se bucura, a vorbi, a leca d. a avea, a citi, a fi 2"2. În enunţul : U1 5ecembrie este o dată im ortantă $n istoria noastră.", Uo dată" este : a. numeral adverbial b. numeral multi licativ c. locuţiune adverbială d. substantiv recedat de articol nehotărât 2"1. În enunţul : UCâte,itrei fraţii erau gos odari.", cuvântul Ucâte,itrei" este : a. numeral distributiv b. numeral fracţionar c. numeral adverbial d. numeral colectiv 2"2. În versul : U.,i somnul, vame, vieţii, nu vrea să!mi ieie vamă." 9). 7minescu), substantivul Uvieţii" are funcţia sintactică de : a. com lement indirect $n dativ b. atribut substantival $n genitiv c. atribut substantival $n dativ d. atribut substantival a o%iţional 2"". :u au aceea,i formă, la toate ca%urile, ad+ectivele ronominale de $ntărire de : 22a. genul masculin, numărul lural b. genul masculin, numărul singular c. genul feminin, numărul singular d. genul feminin, numărul lural 2"#. În fra%a : U=tunci tu $n $ntuneric te a ro ii surâ%ândă,R =lbă ca %ă ada iernii, dulce ca o %i de vară" 9). 7minescu), Usurâ%ândă" este : a. adverb de mod b. verb la gerun%iu acordat c. ad+ectiv ro riu!%is d. verb la artici iu 2"&. 8erbul Ua fi" este redicativ $n enunţul : a. =r fi fost lăudat, dacă ar fi meritat. b. Kinerii au fost $ntr!o e(cursie la munte. c. .ă fi $nvăţat, ai fi ,tiut. d. Koţi oliti,tii fuseseră atenţi la mi,cările infractorului. 2"-. :umeralul cardinal are funcţia de atribut substantival re o%iţional $n enunţul : a. ;ână la vârsta de două%eci ,i atru de ani a studiat medicina. b. =m lantat $n curte %ece omi. c. ;rofesorul a acce tat cu u,urintă e( licaţia celor trei. d. >e!a adus celor doi co ii câte o minge. 2"/. În enunţul : U;entru aceea te!am chemat, ca să!mi dai răs unsul la ro unerea făcută.", U entru aceea" este : a. locuţiune ronominală b. locuţiune adverbială de cau%ă c. locuţiune adverbială de sco d. ronume demonstrativ recedat de re o%iţie 2"0. În te(tul : UÎn colivie a ătruns lumina de lună lină a unor geamuri strălucite. 7rau geamurile unor cafenele boiere,ti.", substantivele au, $n ordine, următoarele funcţii sintactice 6 a. Cl6 Cd6 =s re 6 Ci6 ., Ci b. Cl6 Cd6 Ci6 .6 =s gen c. Cl6 .6 Ci6 Ci6 :;6 =s gen d. Cl6.6 =s re 6 =s gen6 :;6 =s gen 2"1. 7(istă un verb la diate%a asivă $n construcţia :

a. 'lorile vor fi scum ite $n erioada ierni.i b. ;ărintii sunt lecaţi la mare. c. 7ra bine să fi certat co ilul la tim . d. Oainele tale erau ude. 2#2. 7ste locuţiune adverbială construcţia : a. $n veci b. mâine!seară c. $n +urul d. de acolo 2#1. 3ndicaţi funcţia inter+ecţiei din enunţul : U>u ul haţ M l!a a ucat e ied de gât." a. nu are funcţie sintactică b. redicat verbal c. redicat nominal d. com lement circumstanţial de mod 2#2. În versul : UKrecut!ai când ceru!i câm ie senină.", cuvântul U!i" este : a. ronume ersonal b. ronume osesiv 2"c. verb redicativ d. verb co ulativ 2#". În enunţul : U3!a $ntins o âineR a cărei mireasmă a um lut casa.", cuvântul Ua cărei" determină : a. substantivul U âine" b. substantivul Umireasmă" c. verbul Ua um lut" d. ro o%iţia 1 2##. .e construiesc cu genitivul următoarele re o%iţii : a. contra, $m otrivă, asu ra b. contrar, graţie, otrivit c. conform, multumită, asemenea d. entru, este, lângă 2#&. În enunţul : U=dolescenţilor le lac melodiile vesele.", cuvântul Umelodiile" are funcţia sintactică de : a. com lement direct b. com lement indirect c. subiect d. atribut 2#-. În fra%a : U7 dovedit că au fost absenţi ieri.", redicatul Ue dovedit" este e( rimat rin : a. verb la diate%a activă b. verb la diate%a asivă c. e( resie verbală im ersonală d. locuţiune verbală 2#/. Cuvântul Utot" este adverb $n enunţul : a. Cutreierasem tot ţinutul. b. Jn tot se com une din mai multe ărţi. c. = ca%ut $n a ă cu tot cu baga+e. d. 5rumul era tot mai greu. 2#0. În enunţul : UCel de dincolo e mai bun.", cuvântul Ucel" este . a. articol demonstrativ 9ad+ectival) b. ronume demonstrativ de de ărtare c. ronume demonstrativ de identitate d. ad+ectiv ronominal demonstrativ de de ărtare 2#1. În enunţul : UKraiul lumii alţii lese!l M" verbul este la modul : a. con+unctiv b. im erativ c. indicativ d. infinitiv 2&2. 7(istă locuţiune adverbială $n enunţul : a. În alte vremuri oamenii res ectau tradiţia. b. 5e vreme ce n!ai $nţeles, nu are rost să reiau discuţia. c. Gătrânii $,i amintesc de vremurile vechi. d. Cu vremea vei $nţelege marile adevăruri.

2&1. 8erbul U%iserăm" este la modul indicativ, tim ul : a. re%ent b. im erfect c. mai mult ca erfectul d. erfectul sim lu 2&2. 8erbul U rivii" este la modul indicativ, tim ul : 2#a. erfect sim lu, ersoana a 333!a b. erfect sim lu, ersoana 3 c. im erfect, ersoana 3 d. mai mult ca erfectul, ersoana a 333!a 2&". Cuvântul U$nsă" este con+uncţie coordonatoare : a. adversativă b. dis+unctivă c. conclusivă d. co ulativă 2&#. În enunţul : U8ecinul nostru este un om de treabă." e(sită : a. o locuţiune ad+ectivală b. o locuţiune substantivală c. o locuţiune adverbială d. un substantiv cu re o%iţie 2&&. 7( rimă o acţiune reali%abilă, osibilă sau dorită modul : a. indicativ b. condiţional!o tativ c. con+unctiv d. im erativ 2&-. .ubstituie un nume fără să dea indicaţii recise des re obiecte ronumele : a. osesiv b. relativ c. nehotărât d. negativ 2&/. În enunţul : U5e!a veni e aici, s une!i să rămână.", verbul Ua veni" este la : a. modul infinitiv, tim ul re%ent b. modul indicativ, tim ul erfect com us c. modul condiţional o tativ, tim ul re%ent d. modul indicativ, tim ul viitor 2&0. În enunţul : UCartea mea!i, fiule, o trea tă." 9K. =rghe%i), cuvântul Umea" este : a. ronume osesiv $n ca%ul genitiv b. ronume osesiv $n ca%ul nominativ c. ad+ectiv ronominal osesiv $n ca%ul nominativ d. ronume osesiv $n ca%ul acu%ativ d. ronume refle(i 2&1. În enunţul : U=tunci fata ,i!a adus aminte ,i de tatăl ei ,i a $nce ut să lângă.", cuvântul U,i" are, $n ordinea a ariţiei, următoarele valori : a. con+unctie coordonatoare co ulativă6 adverb de mod6 ronume refle(iv b. con+uncţie coordonatoare co ulativă6 adverb de mod6 ronume refle(iv c. ronume refle(iv6 adverb de mod6 con+uncţie coordonatoare co ulativă d. ronume refle(iv 2-2. În enunţul : U=m gre,it, dar nu m!a certat.", cuvântul Udar" este : a. adverb b. con+uncţie c. re o%iţie d. substantiv 2-1. :umeralele care arată $n ce ro orţie cre,te o cantitate se numesc : a. ordinale b. adverbiale c. colective d. multi licative 2-2. ;artea de vorbire care leagă un atribut de substantivul determinat se nume,te : 2&a. re o%iţie b. adverb c. con+uncţie coordonatoare

d. con+uncie subordonatoare 2-". În enunţul :UIamenii admirau marea e ale cărei valuri luteau va ora,e albe", cuvântul Uale cărei" este a. ronume interogativ b. ad+ectiv interogativ c. ronume relativ d. ad+ectiv ronominal interogativ 2-#. = o%iţia se e( rimă $n limba română literară rin substantiv sau substitut al substantivului $n ca%ul : a. nominativ b. acu%ativ c. dativ d. genitiv 2-&. :u sunt locuţiuni gru urile de cuvinte : a. cu condiţia să6 $n momentul când6 $n locul unde b. la un loc cu6 $n loc să6 $n afară de6 c. $n +urul6 $n faţa6 $n susul d. $n ca% că6 chit că6 $nainte să 2--. .ubstantivele Uatletism","aur", U otasiu" : a. sunt cu variabile b. nu au gen c. sunt defective de numărul singular d. sunt defective de numărul lural 2-/. 7ste corectă construcţia : a. $m otriva alcoolului ,i tutunului b. $m otriva alcoolului ,i a tutunului c. graţie disci linei ,i a efortului d. conform legilor ,i a normelor $n vigoare 2-0. UCum" are valoare de con+uncţie subordonatoare ,i nu $nde line,te funcţie sintactică $n enunţul : a. Cum $ţi a,terni, a,a vei dormi. b. Cum ţi!ai etrecut vacanţa Q c. Cum nu ,i!a re etat, a luat o nota mică. d. Cum găse,ti drumul când te rătăce,ti Q 2-1. UCât" este adverb $n enunţul : a. )i!a s us cât tim ai stat la ea. b. Cât lemn s!a e( ortat Q c. Co iii află care este câtul a două numere. d. Cât de frumoasă e,ti M 2/2. 3m erativul verbului U a %ice" este : a. %i M, nu %i M, %iceţi M, nu %iceţi M b. %i M, nu %ice M, %iceţi M, nu %iceţi M c. %ii M, nu %i M, %iceţi M, nu %iceţi M d. %i M, nu %ii M, %iceţi M, nu %iceţi M 2/1. Cuvântul Uia" este inter+ecţie $n enunţul : a. 3a, te rog, o bomboană M b. 3a vino la mine M c. 7levul ia cartea ,i cite,te. 2-d. :u ia nimic de la străini. 2/2. .e scrie obligatoriu cu iniţială ma+usculă du ă următoarele semne de unctuaţie : a. V . W6 V Q W6 V M W6 V U W b. V 6 W6 V , W6 V : W c. V . W d. V . W6 V Q W6 V M W 2/". În enunţul : U:u era decât un băiat $n cameră.", cuvântul Uun" este : a. numeral cardinal cu valoare ad+ectivală b. numeral cardinal cu valoare substantivală c. ad+ectiv ronominal nehotărât d. articol nehotărât 2/#. În enunţul : U;ăru!i de aur aluneca e umeri.", cuvântul U!i" are funcţia sintactică de : a. redicat nominal $m reună cu numele redicativ Ude aur" b. com lement indirect c. atribut ronominal

d. atribut ad+ectival 2/&. În enunţul : U7 o adevărată indiscreţie să asi,ti la această discuţie.", cuvântul Uindiscreţie" este : a. subiect b. com lement direct c. atribut d. nume redicativ 2/-. În enunţul : UI alee $ngustă, mărginită de trandafiri ro,ii, duce s re casă", cuvintele Ude trandafiri" au funcţia sintactică de : a. atribut substantival re o%iţional b. com lement circumstanţial de loc c. com lement indirect d. com lement de agent 2//. 7(istă un redicat verbal $n enunţul : a. Îi este milă ,i de un gândăcel. b. Co acii desfrun%iţi ar a se lânge cerului de soarta lor. c. Ci,migiul rămâne cel mai frumos arc din Gucure,ti. d. :u mai fusese niciodată atât de sigur de succesul lui. 2/0. 7(istă un atribut ronominal $n enunţul : a. )i ţi!l ia la scărmănat. b. )!am dus să!mi văd feciorul. c. )i!am amintit de $ntâlnirea de mâine. d. )i!am cum ărat ni,te cărţi. 2/1. În ro o%iţia U.crisoarea celorlalţi a venit mai târ%iu.", cuvântul Ucelorlalţi" este : a. com lement indirect b. atribut ronominal c. atribut ad+ectival d. com lement direct 202. În enunţul : U7 u,or a scrie versuri .. U 9). 7minescu), verbul Ua scrie" este : a. subiect b. com lement direct c. nume redicativ d. redicat verbal 201. În enunţul:U;icturile sunt admirate de iubitorii de frumos.", cuvintele Usunt admirate" au funcţia sintactică de : a. redicat verbal ,i com lement direct b. redicat verbal ,i com lement circumstanţial de mod c. redicat verbal 2/d. redicat nominal 202. Cuvântul Uce" este subiect $n enunţul : a. ;ărinţii nu ,tiu ce va deveni băiatul lor b. Ce faci aici Q c. .e ,tie ce a scris 7minescu d. Ce ţie nu!ţi lace altuia nu!i face 20". În enunţul : UÎn băncile din faţă erau câţiva elevi silitori.", cuvintele Udin faţă" sunt : a. atribut substantival re o%iţional b. atribut adverbial c. com lement circumstanţial de loc d. locuţiune re o%iţională fără funcţie sintactică 20#. Cuvântul Ual cui" din enunţul : U=l cui este acest caiet Q" , are funcţia sintactică de : a. atribut ronominal b. nume redicativ c. atribut ad+ectival d. com lement indirect 20&. Com lementul circumstanţial de tim nu se e( rimă rin : a. substantiv b. ronume c. verb la su in d. verb la gerun%iu 20-. Com lementul circumstanţial de mod nu se e( rimă rin :

a. verbe la artici iu b. verbe la gerun%iu ,i la infinitiv c. adverbe d. substantive 20/. 8erbul Ua fugi" oate fi regent entru : a. com lemente de orice fel ,i atribute b. com lemente directe c. atribute d. com lemente circumstanţiale 200. Com lementul indirect oate avea ca termen regent : a. verb tran%itiv b. substantiv c. ronume d. inter+ecţie 201. Com lementul direct oate determina : a. un verb tran%itiv b. un substantiv c. un ad+ectiv d. un verb intran%itiv 212. În enunţul : "Cel harnic este felicitat de toata lumea.", subiectul este e( rimat rin : a. ad+ectiv b. substantiv c. ad+ectiv recedat de articol demonstrativ d. ad+ectiv recedat de ronume demonstrativ 211. În enunţul : ".e gânde,te la bunicii lui.", cuvintele "la bunicii " au funcţia de : a. com lement direct b. com lement indirect c. com lement circumstanţial de loc 20d. com lement circumstanţial de sco 212. ;reci%ea%ă funcţia sintactică a ronumelui refle(iv "mă" din enunţul ")ă mândresc cu re%ultatele mele " : a. com lement direct b. com lement indirect c. subiect d. nu are funţie sintactică 21". În fra%a "3!a ie,it $nainte ca să!i dea a+utor la trans ortul baga+elor.", redicatele sunt e( rimate rin : a. verbe redicative, ersonale b. verbe redicative, im ersonale c. locuţiuni verbale d. verbe co ulative ,i nume redicative 21#. În fra%a ".igur că va fi a+utat cu lemne de vecini, dacă va fi ger $n iarna aceasta.", e(istă : a. numai redicate verbale b. numai redicate nominale c. un redicat nominal ,i două redicate verbale d. un redicat verbal ,i două redicate nominale 21&. 8erbul la infinitiv are funcţie de atribut verbal $n enunţul : a. Goul luase obiceiul de a dormi du ă!amia%a. b. 8iţelul nu ,tia că unchiul lui utea dormi du ă rân%. c. 'ără a te odihni bine, nu oţi munci bine. d. Idihnit, $nainte de a leca la drum, era vese.l 21-. În enunţul : ".!a comunicat la radio ,tirea aceasta.", subiectul este : a. inclus b. nedeterminat c. sub$nţeles d. ,tirea 21/. În enunţul : ";oţi veni oricând e la mine.", cuvântul "oricând" este : a. ronume relativ b. adverb relativ c. adverb nehotărât

d. con+uncţie subordonatoare 210. În enunţul:"'etele sau băieţii sunt vinovaţi Q",elementele subiectului multi lu sunt $n ra ort de coordonare : a. co ulativă b. adversativă c. conclusivă d. dis+unctivă 211. În enunţul : ";oetul adevărat, cel care uime,te lumea rin rofun%imea simţirii sale, nu moare niciodată.", cuvântul "cel" are funcţia sintactică de : a. subiect b. atribut ronominal a o%iţional c. atribut ad+ectival d. nu are funcţie sintactică, deoarece este articol "22. Cuvintele din ro o%iţia : U.tro irea co iilor cu a a de către colegii lor a fost inter%isă.", au, $n ordine, următoarele funcţii sintactice : a. subiect, atribut, atribut, atribut, atribut, redicat verbal b. subiect, atribut, com lement indirect, atribut, atribut, redicat verbal c. subiect, atribut, com lement indirect, com lement de agent, atribut, redicat verbal, com lement de mod d. subiect, atribut, atribut, com lement de agent, atribut, redicat nominal 21"21. În enunţul : "7i oate că n!au $nţeles.", cuvântul " oate" este : a. com lement circumstanţial de mod e( rimat rin adverbul de mod " oate" b. redicat verbal e( rimat rin adverbul redicativ " oate" c. redicat verbal e( rimat rin verbul redicativ "a utea" d. redicat nominal cu verbul co ulativ sub$nţeles "22. În enunţul : ":ici o +ucărie nu e mai frumoasă ca +ucăria de vorbe." 9K. =rghe%i), e(istă : a. un atribut ronominal ,i un atribut substantival b. un atribut ad+ectival ,i un atribut substantival c. numai un atribut substantival d. două atribute ad+ectivale "2". Com lementul direct oate fi e( rimat rin ronume ersonale, forme neaccentuate, $n ca%ul : a. nominativ b. acu%ativ c. dativ d. genitiv "2#. În enunţul : ";e carte am dat mulţi bani.", cuvântul " e carte" este : a. com lement circumstanţial de loc b. subiect c. com lement direct d. com lement indirect "2&. .tabile,te felul coordonării dintre com lementele circumstanţiale de mod din enunţul : "=cest elev răs unde ori foarte bine, ori foarte slab." a. co ulativă b. adversativă c. dis+unctivă d. conclusivă "2-. În enunţul : ".e uita la mine cu o rivire de%nădă+duită.",cuvântul"de%nădă+duită"are funcţia sintactica de : a. atribut verbal b. atribut ad+ectival c. com lement circumstanţial de mod d. redicat verbal "2/. Cuvintele "contra curentului" din enunţul "Înotatul contra curentului l!a e ui%a.t" se anali%ea%ă astfel : a. atribut substantival e( rimat rin substantiv $n ca%ul genitiv b. com lement indirect e( rimat rin substantiv $n ca%ul genitiv c. com lement indirect e( rimat rin substantiv $n ca%ul dativ d. com lement de mod e( rimat rin substantiv recedat de adverb "20. În enunţul : "Cât ulei consumaţi e lună Q", cuvântul "cât" are funcţia sintactică de : a. com lement circumstanţial de mod b. atribut adverbial c. atribut ronominal d. atribut ad+ectival "21. În fra%a: "=re să mănânce când are să!i fie foame.", e(istă : a. două redicate verbale

b. atru redicate verbale c. două redicate nominale d. un redicat verbal ,i unul nominal "2"12. În fra%a : ";oetul rivea $ngândurat sălciile 91)R ale căror ramuri atingeau undele lacului 92)Rl ronumele relativ determină : a. ro o%iţia 1 b. substantivul "sălciile" c. substantivul "ramuri" d. atât ro o%iţia 1 cât ,i substantivul "sălciile" "11. În ro o%iţia : "Xi!a fost foame.", ronumele "ţi!" are funcţia sintactică de : a. subiect b. atribut ronominal c. com lement indirect d. nu are funcţie sintactică "12. În fra%a ":!a fost roblemă, n!a fost situaţie, n!a fost moment olitic e care SSCuvântulTT să nu!l fi $nţeles ,i luminat sub unghiul de vedere al revoluţiei" 9). .ebastian), e(istă : a. & redicate nominale b. & redicate verbale c. 1 redicat verbal ,i " redicate nominale d. 1 redicat verbal ,i # redicate nominale "1". ;ot fi termeni regenţi toate ărţile de vorbire din seria : a. substantiv, inter+ecţie, numeral, ronume relativ b. ronume, adverb, con+uncţie, adverb relativ c. verb, articol, ad+ectiv, con+uncţie coordonatoare d. substantiv, ad+ectiv, adverb, re o%iţie "1#. În enunţul : "Iricărei fete $i lace să se uite $n oglindă.", cuvântul "oricărei" are funcţia sintactică de : a. subiect b. com lement indirect c. atribut ronominal d. atribut ad+ectival "1&. În enunţul : "5ar el n!a revă%ut catastrofa din 11##!11#&, care avea să arali%e%e, $ncă o dată ,i entru atâţia ani, creativitatea românească." 9). 7liade), numeralul cardinal are funcţia sintactică de : a. com lement circumstanţial de tim b. atribut ad+ectival c. atribut substantival d. com lement direct $m reună cu substantivul "catastrofa" "1-. ;redicatul verbal nu se oate e( rima rin : a. locuţiune verbală b. locuţiune adverbială c. verb redicativ d. verb co ulativ "1/. În fra%a : "Ce ot suferi mai uţin oamenii nei%butiţi e să vadă la altul ce ar fi fost ei, dacă ar fi i%butit" 9:. 3orga), sunt : a. " redicate verbale, 1 redicat nominal incom let, 1 redicat nominal b. " redicate verbale, 2 redicate nominale incom lete c. " redicate verbale, 2 redicate nominale incom lete, 1 redicat nominal d. numai redicate verbale "10. =tributul verbal nu se e( rimă rin verb la modul : a. infinitiv b. artici iu c. gerun%iu neacordat d. su in "1"11. În construcţiile "7 ger" 6 ")i!e frică" 6 ")i!e dor" : a. "e ger" 6 "e frică" 6 "e dor" sunt redicate nominale b. "e" este redicat verbal, iar "ger", "frică" ,i "dor" sunt subiecte c. "e" este redicat verbal, iar "mi!e" redicat nominal d. "e ger", "e frică", "e dor" sunt redicate verbale e( rimate rin locuţiuni verbale "22. În fra%a : U=ugustus a fost $n,tiinţat6 se $nfurie ca $ntotdeauna când i se ărea că un fa t oarecare era o $nfruntare $m otriva ro riei sale ersoane6 $l e(ilă e .ilanus ,i e ;ostumus =gri a, care erau rintre invitaţi ,i

o dădu afară din Homa chiar e 3ulia" 98intila Ooria), e(istă : a. & redicate verbale ,i 2 redicate nominale b. - redicate verbale ,i 1 redicat nominal c. # redicate verbale ,i " redicate nominale d. / redicate "21. În fra%a " .us, $n casele domne,ti, al căror lat aco eri, de ,indrilă seRntindea de +urR$m re+ur cu stre,ine lungi ,i revărsate, stau cu o cucernică smerenie, $m re+urul tru ului $m odobit al ră osatului, toate că eteniile ţării." 9=l. Idobescu), e lângă alte feluri de atribute e(istă : a. & atribute ad+ectivale b. - atribute ad+ectivale c. / atribute ad+ectivale d. 0 atribute ad+ectivale "22. În versurile : "În cetăţuia ta de a eR 5orm cântecele noastre toate...." 9I. <oga), cuvântul "ta" este : a. atribut ad+ectival e( rimat rin ad+ectiv osesiv $n ca%ul $n ca%ul acu%ativ b. atribut ronominal e( rimat rin ronume osesiv $n ca%ul genitiv c. atribut ad+ectival e( rimat rin ad+ectiv osesiv $n ca%ul genitiv d. com lement circumstanţial de loc "2". Cuvântul "unui" din enunţul : ";e frun%a unui nufăr, o broscuţă se bucură de frumuseţea no ţii" 97. <ârleanu), este : a. ad+ectiv nehotărât cu funcţia de atribut ad+ectival b. ronume nehotărât cu funcţia de atribut ronominal c. numeral cardinal cu funcţia de atribut ad+ectival d. articol nehotărât fără funcţie sintactică "2#. În fra%a : "Hămâne ca mâine e la ora 0 să fii acasă.", e(istă : a. 1 redicat verbal ,i un redicat nominal b. 1 redicat verbal ,i un redicat nominal incom let c. 2 redicate nominale d. 2 redicate verbale "2&. În ro o%iţia : ">acul codrilor albastruR :uferi galbeni $l $ncarcă...." 9). 7minescu), subiectul este : a. lacul b. nuferi c. sub$nţeles d. inclus "2-. În fra%a : "=m traversat un râu a cărui a ă curgea lin.", ro o%iţia atributivă este introdusă rin : a. ronume relativ cu funcţia sintactică de atribut ronominal b. ad+ectiv relativ cu funcţia sintactică de atribut ad+ectival c. ronume relativ cu funcţia de com lement indirect d. ronume interogativ cu funcţia de atribut ronominal "2/. 7(istă două redicate verbale $n enunţul : a. 7(tem oralele corectate de rofesor au fost line de gre,eli. b. 7(tem oralele au fost citite ,i corectate de către rofesor. c. )i se are că el va a+unge cam ion. d. =u%ind vestea, co ilul s!a bucurat mult. "20. ;rin ce nu oate fi e( rimat com lementul direct Q "2a. ronume osesiv b.verb la infinitiv c. verb la su in d. ad+ectiv "21. ;rin ce nu oate fi e( rimat atributul ronominal Q a. ronume demonstrativ $n ca%ul nominativ b. ronume ersonal $n ca%ul genitiv c. ronume refle(iv $n ca%ul dativ d. ronume de $ntărire $n ca%ul dativ ""2. 7(istă un com lement direct $n enunţul : a. :u vă bi%uiţi e acest băiat. b. =m contat mult e a+utorul dumneavoastră. c. Jneori, co ii $i su ără e rofesori. d. În de ărtare, se văd câteva sate de munte. ""1. În fra%a : ">a :ico ole vă%ut!ai cât tabere s!au strânsR Ca să steie $nainte!mi ca ,i %idul ne$nvinsQ" 9). 7minescu), cuvintele "$nainte!mi" au funcţia sintactică de : a. com lement circumstanţial de loc P com lement indirect b. com lement circumstanţial de loc P atribut ronominal

c. com lement circumstanţial de loc d. nu au funcţie sintactică, "$nainte" fiind re o%iţie iar "mi" un dativ etic ""2. :u se des arte, $n nici un ca%, rin virgulă : a. atributul de substantivul determinat b. com lementul direct de verbul determinat c. a o%iţia sim lă de substantivul determinat d. redicatul de subiect """. ;rin ce nu oate fi e( rimat subiectul Q a. ronume osesiv b. numeral cardinal c. substantiv $n ca%ul vocativ d. substantiv rovenit din ad+ectiv ""#. 7(istă redicat nominal $n enunţul : a. Cine!i omul acela Q b. Cine!i acolo Q c. Cine!i lăudat Q d. Cui $i este sete Q ""&. Com lementul nu oate determina : a. ad+ectiv b. ronume c. verb d. adverb ""-. În ro o%iţia : " Homanticul as iră du ă e(oticul se tentrional ori subtro ical." 9<. Călinescu), atributele ad+ectivale se află $n ra ort de coordonare : a. co ulativă b. adversativă c. dis+unctivă d. conclusivă ""/. În fra%a : "5acă steaua cuiva este nefericită, atunci calităţile nu lac altora: cura+ul lui are sminteală, elocinţă! ălăvrăgeală, dărnicia!risi ă, nobleţea!desfrâu, $nvăţătura!fleac" 9Cugetări ersonale), e(istă : a. numai redicate nominale b. 1 redicat verbal ,i - redicate nominale c. 2 redicate verbale ,i 1 redicat nominal d. 1 redicat verbal ,i 2 redicate nominale ""0. În fra%a : "5u ă un scurt o as făcut la odul de la Kimi,e,ti, de e )oldova, ornim $nainte s re )oţca ,i suim $ncet, $ncet codrul ;a,canilor." 93. Creangă), e(istă : ""a. # com lemente circumstanţiale b. & com lemente circumstanţiale c. - com lemente circumstanţiale d. / com lemente circumstanţiale ""1. În fra%a : U5rumeţii s uneau că e(istă la Cocoră,ti un cim oie, care are un fecior foarte $nvăţat ce ,tie toate limbile ,i că l!au vă%ut chiar ei e acel cim oie,, care e un om scurt, gros, ,chio de iciorul stâng, rotund la faţă ,i %âmbes,te totdeauna când vorbe,ti cu el" 93. .lavici), e(istă : a. - subiecte e( rimate, 1 subiect sub$nţeles ,i 1 subiect inclus $n desinenţa verbului b. - subiecte e( rimate ,i 2 subiecte sub$nţelese c. " subiecte e( rimate, " sub$nţelese ,i 2 subiecte incluse d. 1 subiect e( rimat ,i / subiecte nee( rimate "#2. În fra%a : "Co ilul lor e 91)R cum n!am mai vă%ut niciodată 92)", ro o%iţia ;2 este : a. com letivă directă b. atributivă c. redicativă d. circumstanţială de mod "#1. În fra%a : " 5acă $nvaţă 91)R $nseamnă 92)R că va $nţelege 9")R", ro o%iţiile subordonate sunt : a. condiţională ,i com letivă directă b. subiectivă ,i redicativă c. condiţională ,i redicativă d. cau%ală ,i com letivă directă "#2. În fra%a : "Cum au lecat ărinţii, 91)R fuga la +oacă. 92)R", ro o%iţia subordonată este : a. condiţională b. modală c. caau%ală d. tem orală "#". 7(istă o ro o%iţie circumstanţială de sco $n enunţul : a. 8eţi reu,i, de veţi fi mai silitori.

b. 5e!l cerţi toată %iua, ,i tot nu ascultă. c. = scris a,a de bine, de va lua nota 12. d. 5u!te de te culcă M "##. În fra%a : "Contea%ă 91)R e cine e cel mai bun 92)R", ro o%iţia subordonată este : a. subiectivă b. com letivă directă c. com letivă indirectă d. redicativă "#&. În fra%a : "Contea%ă foarte mult 91)R ce vei face $n viaţă 92)R", ro o%iţia subordonată este : a. subiectivă b. com letivă directă c. com letivă indirectă d. atributivă "#-. În fra%a : ".!a ,tiut 91)R unde ai fost 92)", ro o%iţia 2 este : a. subiectivă b. com letivă directă c. com letivă indirectă d. circumstanţială de loc "#/. În fra%a : ".ă mă fi anunţat la tim , 91)R te!a, fi a,te tat.92)", ro o%iţia 1 este : a. rinci ală . condiţională c. cau%ală d. subiectivă "#0. În fra%a : "Că neantul este im licat $n ideea de moarte, 91)R o dovede,te frica de moarte. 92)" 97mil Cioran), ro o%iţia 1 este : "#a. subiectivă b. atributivă c. com letivă directă d. cau%ală "#1. În fra%a : UCeea ce este uluitor $n motivele entru care Caron $i inter%ice fiului său să!l urme%e este $m re+urarea că, dacă l!ar fi găsit la fel de a t de libertate ca e sine, i!ar fi ermis să se omoare alături de el" 9O. H. ;ata ievici), e(istă : a. 1 ro o%iţie rinci ală, 2 atributive, 2 com letive direct, 1 conditională b. 1 ro o%iţie rinci ală, 1 subiectivă, 1 atributivă, 1 com letivă directă, 2 com letive indirecte, 1 cau%ală c. 1 ro o%iţie rinci ală, 2 subiective, 1 atributivă, 1 redicativă, 1 com letivăa directă, 1 condiţională d. 1 ro o%iţie rinci ală, 1 subiectivă, 2 atributive, 2 com letive directe, 1 condiţională "&2. În fra%a : " :u!ţi merge 91)R să!l minţi e acest rofesor 92)", ro o%iţia 2 este : a. subiectivă b. com letivă directă c. com letivă indirectă d. circumstanţială de sco "&1. În fra%a : ".ă!l fi gonit de acasă, ,i tot nu ar fi %is nimic.", con+uncţia subordonatoare "să" s!ar utea substitui cu următoarea locuţiune con+uncţională : a. $n ca% că b. chiar dacă c. imediat ce d. din cau%ă că "&2. În fra%a : " Cum $l vede, fuge către el.", ro o%iţia subordonată este : a. circumstanţială de cau%ă b. circumstanţială de mod c. circumstanţială de loc d. circumstanţială de tim "&". ;ro o%iţia care determină un ronume din regentă este : a. com letivă directă b. atributivă c. subiectivă "&#. În fra%a:"=rta este o minciună 91)Rcare ne a+ută 92)R să $nţelegem adevărul.9")"9;. ;icasso), ro o%iţia " este a. com letivă directă b. com letivă indirectă c. atributivă d. subiectivă

"&&. 8erbul "a a+unge" oate fi termen regent : a. numai entru subiectivă b. numai entru redicativă c. numai entru com letivă directă d. entru orice subordonată, cu e(ce ţia atributivei "&-. În fra%a : "Costul casei este la cât l!ai a reciat tu.", subordonata este : a. circumstanţială de mod b. redicativă c. com letivă indirectă d. atributivă "&/. În fra%a "Jna e 91)R să te limbi 92)R ,iR alta e 9")R să munce,ti. 9#)", subordonatele sunt : a. subiective "&b. redicative c. com letive directe d. atributive "&0. În fra%a : "Ce $nseamnă 91)R să ier%i un minut Q 92)", ro o%iţia 2 este : a. rinci ală b. subiectivă c. redicativă d. com letivă directă "&1. În fra%a : "=devărul era că fusese la $nce ut sărac li it ,i ceea ce avea acum $ncă nu se cuno,tea.", e(istă : a. 1 rinci ală: 2 redicative6 1 subiectivă b. 2 rinci ale6 2 redicative c. 2 rinci ale6 1 subiectivă6 1 redicativă d. 2 rinci ale6 2 suniective "-2. 'ra%a : UXin 91)R să sublinie% 92)R că 9")R $ntrucât motivul vieţii ,i al morţii este $nvăluit $n mister, 9#)R artistul este liber 9")R să!l relucre%e 9&)R cum vrea. 9-)", are urmatoarea structură : a. 1. ro o%iţie rinci ală6 2.com letivă indirectă6 ".subiectivă6 #. consecutivă6 &.com letivă directă6 -. modală b. 1. ro o%ţtie rinci ală6 2.com letivă indirectă6 ".subiectivă6 #. cau%ală6 &.com letivă indirectă6 -. modală c. 1. ro o%iţie rinci ală6 2.subiectivă6 ".cau%ală6 #. cau%ală6 &.finală6 -. redicativă d. 1. ro o%iţie rinci ală6 2.com letivă directă6 ".com letivă directă6 #. cau%ală6 &.com letivă indirectă6 -. modală "-1. Cite,te cu atenţie fra%a : U5acă cuvintele au a,a de mare vra+ă este că oartă $n ele bucăţi din sufletul acelora care le rostesc, bucăţi din sufletul e care oratorul ,i!l ru e ,i $l $m ră,tie ca să a+ungă, fie măcar entru o cli ă, la deliciul su rem care se cheamă comunicare desăvâr,ita cu ceilalţi." 9:. Kitulescu) .e ro une urmatoarea structura sintactica 6 1. condiţională 2. rinci ală regentă ". redicativă #. com letivă indirectă & atributivă -. atributivă /. circumstantială de sco 0. atributivă În structura ro usă : a. nu e(istă nici o gre,eală b. e(istă o gre,eală c. e(istă două gre,eli d. e(istă mai multe gre,eli "-2. 8erbul "a ,ti" oate fi termen regent entru toate subordonatele cu e(ce ţia ro o%iţiilor : a. subiectivă ,i com letivă directă b. concesivă ,i consecutivă c. redicativă, atributivă ,i com letivă indirectă d. condiţională ,i modală "-". În fra%a : " Ce!aţi vă%ut 91)R c!aci făcut!am noi $n Xr Homânească, 92)R o veţi face voi acolo, entru legea cre,tinească ...." 9=l. 5avila), ro o%iţiile ;1 ,i ;2 sunt : a. subiective

"-b. com letive directe c. ;1 este subiectivă ,i ;2 este com letivă directă d. ;1 este com letivă directă ,i ; 2 subiectivă "-#. În fra%a : "3ată 91)R că mai sunt trei %ile 92)R ână ce se $m line,te sorocul, 9")R a,a că n!ar fi rău 9#)R să $ncerci 9&)R să!mi faci socotelile". 9-)" 93on Creangă), sunt com letive directe : a. ;2 ,i ;b. ;& ,i ;c. ;2 d. ;2, ;& ,i ;"-&. În fra%a : "= lecat devreme de acasă, entru ca nu cumva să sca e trenul.", subordonata este : a. finală b. indirectă c. cau%ală d. consecutivă "--. Jn verb co ulativ se oate construi simultan cu : a. o subiectivă ,i o com letivă directă b. o redicativă ,i o com letivă indirectă c. o atributivă ,i o redicativă d. o subiectivă ,i o redicativă "-/. În fra%a : ".u ărarea lui e 91)R fiindcă n!am re%olvat corect toate roblemele. 92)", ro o%iţia 2este a. subiectivă b. redicativă c. cau%ală d. com letivă indirectă "-0. În fra%a : "Îmi are rău 91)R că am gre,it. 92)", subordonata este : a. subiectivă b. com letivă indirectă c. cau%ală d. com letivă directă "-1. 8erbul "a rămâne" este im ersonal ,i se construie,te cu o subiectivă $n enunţul : a. Hămân a,a cum au fost $ntotdeauna. b. =%i au lecat co iii la munte, rămânând ca mâine să lece ,i ărinţii la mare. c. =u rămas $n clasă. d. Jnele ăsări rămân iarna $n ţara noastră . "/2. În versurile : "=,a cântă de cu +ele,R Cât ,i altele!n vâlceleR ;rind a vărsa lăcrimele." 9'olclor), ro o%iţia subordonată este : a. consecutivă b. concesivă c. modală d. cau%ală "/1. ;ro o%iţia : ".........$ncotro se duce mingea." ar fi com letivă directă, dacă regenta ei ar fi : a. ".e ,tie ......." b. ";roblema este ........." c. ">!a $ntrebat ..........." d. "=leargă ........" "/2. În fra%a : "=m fost la munte că a, fi vrut să mă odihnesc.", subordonatele sunt : a. cau%ale b. finale c. cau%ală ,i com letivă directă d. cau%ală ,i com letivă indirectă "/". În fra%a : "8!aţi dus 91)R să!l căutaţi.92)", ro o%iţia 2 este : a. circumstanţială de loc b. consecutivă "/c. com letivă indirectă d. circumstanţială de sco "/#. 7ste com letivă indirectă subordonata din fra%a : a. )i!a s us să fiu mai atent la re%olvare. b. = studiat mult să nu aibă sur ri%e la e(amen. c. ;ărinţii nu s!au o us să lecăm $n e(cursie. d. :u e a,a de naiv să creadă toate basmele tale. "/&. 7ste subiectivă subordonata din fra%a : a. =devărul este că n!am fost atentă.

b.;ărea că lucrurile vor lua o altă $ntorsătură. c. = notat ceea ce e im ortant. d. .!a rocedat cum am stabilit. "/-. 7ste corect construită fra%a : a. :u observasem că $n urma lor mergea un câine. b. )i!a ordonat ca să trec e la el. c. Nice că nu dorea nimic acum. d. = avut de re%umat romanul care l!a citit. "//. În fra%a : " .triga cu turbare 91)R ,iR se bătea cu umnul $n ie t 92)R ,i R nu!i venea 9")R să creadă 9#)R că boieri mari de casa lui 9&)R e care i!a miluit 9-)R vor 9&)R să!l dărâme 9/)R ,i să!l iardă 90)." 9). .adoveanu), ro o%iţiile subordonate introduse rin "să" sunt : a. com letive directe b. subiective c. ;# este subiectivă, iar ;/ ,i ;0 sunt com letive directe d. finale "/0. În fra%a : ")arinarilor no,tri nu le lace 91)R să se amestece cu ei, 92)R căci acest surâs $i umile,te. 9")" 98intilă Ooria), ro o%iţiile subordonate sunt, $n ordinea a ariţiei : a. com letivă directă ,i com letivă indirectă b. com letivă directă ,i cau%ală c. subiectivă ,i com letivă indirectă d. subiectivă ,i cau%ală "/1. În fra%a : " I oveste,te cu atâta convingere, $ncât nu $ndră%nesc să!i amintesc de Oero ,i >eandru a căror oveste e aidoma." 98. Ooria), rima subordonată necircumstanţială este : a. com letivă directă b. consecutivă c. modală d. atributivă "02. În fra%a : "5acă vreun incon,tient ar vrea 91)R să folosească atomii entru ră%boi, 92)R ământul va fi refăcut $ntr!un bulgăre de %gură." 9<eo Gog%a), ro o%iţia circumstanţială este : a. com letivă directă b. tem orală c. concesivă d. condiţională "01. În fra%a : " :u ,i!a scris 91)R entru că nu ,i!a notat tema entru acasă. 92)", nu s!a us virgulă $ntre cau%ală ,i regenta ei, deoarece : a. cau%ala nu se des arte de regentă rin virgulă b. s!a făcut o gre,eală c. vorbitorul insistă asu ra cau%alei, subliniind că este elementul esenţial care +ustifică acţiunea din regentă d. nu se insistă asu ra cau%alei "02. În fra%a : " Ceea ce am aflat, 91)R n!o să!ţi s un.92)", s!a us virgulă $ntre ;1 ,i ;2, deoarece : "0a. s!a făcut o gre,eală b. com letivă directă a,e%ată $naintea regentei se des arte, de obicei, de aceasta rin virgulă c. sunt două ro o%iţii de acela,i fel $n ra ort de coordonare rin +u(ta unere d. ro o%iţia 1 este reluată $n regenta ei rin ronumele ersonal "o" "0". În fra%a : U Irice colţ sufletesc din noi are atâta re%onanţă entru tot ce se etrece $n noi, $ncât de multe ori mi se are că fiecare idee are o inimă care bate entru ceva ,i fiecare simţământ are un ca care cugetă." 9>. Glaga), e(istă : a. 1 rinci ală, 2 subiective, " atributive, 1 consecutivă b. 2 rinci ale, 1 subiectivă, # atributive c. 1 rinci ală, 1 subiectivă, 2 com letive directe, 1 atributivă, 1 consecutivă d. 2 rinci ale, 2 subiective, 2 atributive, 1 consecutivă "0#. Cite,te cu atenţie fra%a : UCultul nostru entru 7minescu, acela 91)R care n!a avut $nainta,i 92)R ,iR nu va utea 9")R să aibă urma,i ai geniului său, 9#)R entru marele creator de vesnică oe%ie, 91)R $n care se dovede,te strălucit 9&)R că se ot $mbina armonic ,i cele mai $nalte reocu ări morale, cel mai nobil avânt naţional, cu cele mai frumoase reali%ări estetice, 9-)R e o adevarată garanţie entru viitorul acestei ţări." 9:. 3orga) .tabile,te câte gre,eli are structura sintactică ro usă : ;1 ! rinci ală regentă entru ;2 si ;" ;2 ! atributivă subordonată la ;1 ;" ! atributivă subordonată la ;1

;# ! subiectivă subordonată la ;" ;& ! atributivă subordonată la ;1 ;- ! com letivă directă subordonată la ;& a. o gre,eală b. două gre,eli c. mai multe gre,eli "0&. În fra%a : U Krebuie să fie cineva urtătorul unui mesa+ ersonal, urtătorul unor e( erienţe ca abile să lumine%e nu numai ro ria viaţă, ci ,i viaţa celorlalţi, trebuie să trăiasca el $nsu,i o dramă de idei sau de asiuni, entru ca glasul său să treacă dincolo de sine, către ceilalţi." 9). .ebastian), e(istă : a. 2 rinci ale, " subiective, 1 indirectă b. 2 rinci ale, 2 subiective, 1 indirectă, 1 finală c. 2 rinci ale, 2 subiective, 2 finale d. 2 rinci ale, " subiective, 2 indirecte, 1 finală 92 dintre ro o%iţii fiind eli tice de redicat) "0-. În fra%a : "5e!ar veni mai re ede vacanţa să mă +oc M", rima ro o%iţie este : a. condiţională b. finală c. concesivă d. rinci ală "0/. :u e(istă decât elemente de relaţie subordonatoare, $n seria : a. că, sau, ori, dar, cum b. cui, $ncât, fie, nici, iar c. când, deci, deoarece, să d. unde, de,i, dacă, fiindcă, cine "00. În fra%a : U5e d. =le(andru )arghiloman, cu toate că se distinsese $n Cameră rin eleganţa ,i claritatea cuvântărilor sale, nu se cădea să vorbim, fiindcă olitice,te se a ro iase SSde +unimi,tiTT ,i o lăudare a d!sale ar fi fost bănuită de arţialitate." 9K. )aiorescu), e(istă : a. 1 rinci ală, 1 subiectivă, 2 cau%ale, 1 concesivă b. 2 rinci ale, 1 subiectivă, 1 cau%ală, 1 consecutivă c. 1 rinci ală, 2 subiective, 1 cau%ală, 1 modală d. 2 rinci ale, 2 subiective, 1 concesivă "1""01. În fra%a : " Cu cine te!ai $ntâlnit 91)R când ai fost la concert Q 92)", ro o%iţia 1 este : a. rinci ală b. com letivă directă c. com letivă indirectă d. subiectivă "12. 8erbul la infinitiv din enunţul : "Kim ul veni, merele $nce ură a se ârgui.", se oate de%volta $ntr!o subordonată : a. subiectivă b. com letivă directă c. com letivă indirectă d. redicativă "11. În fra%a : UCine $,i dă osteneala să rivească traiul de toate %ilele al ţăranului român, acela va a+unge la o conclu%ie cu totul deosebită : va vedea că ceea ce deosebe,te e lugarul român de neamurile vecine este o mare cum ătare $n +udecată ,i o foarte delicată re%ervă faţă de alţii." 9.imion )ehedinţi), se ot identifica, $n ordine, urmatoarele locuţiuni : a. verbală, ad+ectivală, adverbială, re o%iţională b. ad+ectivală, ad+ectivală, ronominală, con+unctivală c. verbală, ad+ectivală, adverbială, ronominală, con+uncţională d. verbală, adverbială, adverbială, re o%ţională "12. ;ro o%iţia subordonată circumstanţială de tim nu se introduce rin : a. $n tim ce b câtă vreme ce c. de vreme ce d. ână "1". .e des art $ntre ele rin virgulă ro o%iţiile de acela,i fel $n ra ort de coordonare 6 a. co ulativă rin ",i" b. dis+unctivă rin "ori" c. dis+unctivă rin "sau" d. rin +u(ta unere

"1#. În fra%a : UCa să s ui con,tiinţei tale că este liberă este ca ,i când ai asigura universul că este liber să fie infinit." 93. Guga), e(istă : a. 1 rinci ală, 1 redicativă, " com letive directe, 1 finală b. 1 rinci ală, 1 redicativă, 2 subiective, 2 com letive directe c. 1 rinci ală, 1 subiectivă, 1 redicativă, 1 com letivă directă, 2 com letive indirecte d. 1 rinci ală, # com letive directe, 1 finală "1&. În fra%a : " :umai $n grădina ursului, dac!a fi au%it de dânsa, se află salăţi de aceste. 93. Creangă), ro o%iţia introdusă rin con+uncţia "dacă" este : a. condiţională b. concesivă c. incidentă d. cau%ală "1-. :u se des arte rin virgulă : a. substantivul $n vocativ de restul ro o%iţiei b. com lementul direct de verbul determinmat, dacă e $n to ică normală c. construcţiile gerun%iale de la $nce utul ro o%iţiei d. a o%iţia de%voltată de restul ro o%iţiei "1/. În fra%a : " :u e nebun cine e nebun, ci e nebun cine se une cu nebunul." 9'olclor), $ntre ro o%iţiile regente se stabile,te un ra ort de coordonare : a. co ulativă b. adversativă #2c. dis+unctivă d. conclusivă "10. 7 corect construită fra%a : a. 7 bine ca să fii atent la re%olvarea testului. b. )i!a dis lăcut ideea ca să merg la etrecere cu ei. c. ;roblema e ca fiecare dintre voi să artici e la cros. d. Ltie ca să scrie. "11. În versurile : U5e fa t eram Cenu,ăreasa,R eram cea care oartă viaţa ,i cântă,R eram a roa e de ământ ,i frântăR de marea mea utere ca un ram." 9). 3sanos), verbul Ua fi" 9 re%ent $n te(t sau sub$nţeles) are valoare : a. redicativă, com letivă ,i au(iliară b. redicativă ,i co ulativă c. redicativă ,i au(iliară d. co ulativă ,i au(iliară #22. :u conţin diftongi toate cuvintele din seria : a. mesteacăn, coafor, oache,, lingual b. lornion, $nfiera, +aguar, $ngăima c. gheaţă, leandru, aghiotant, foileton d. iguană, im iegat, inaugura, fiică #21. .unt accentuate e ultima silabă toate cuvintele din seria : a.barbar, bariton, bolnav, barem b. caracter, ginga,, facsimil, ins ector c. ibidem, infam, infim, onei d. rabin, radar, regi%or, rucsac #22. <ru ul de litere "ge" are valoarea unui singur sunet $n cuvintele : a. ager, ger, <eta, gelatină b. geantă, geam, geamantan, co,cogeamite c. genunchi, gentuţă, trage, ingenios d. ninge, hoge, degerat, degete #2". Cuvintele "abilitate" ,i "agilitate" sunt : a. sinonime b. aronime c. omonime d. antonime #2#. 7ste neologism cuvântul : a. limbă b. fiinţă c. a de ă,i d. is ravnic

#2&. Cuvântul "buged" nu $nseamnă : a. balanţă a veniturilor ,i cheltuielilor b. buhăit c. uhav d. umflat #2-. :u e(istă nici o structură cacofonică $n enunţul : a. .!a $ntrebat de destinaţia banilor donaţi acestei asociaţii. b. =u avut un noroc e(traordinar că au câ,tigat rima man,ă. c. :u a ,tiut că cartea nu fusese citită. d. ;entru că elevul Costache nu a $nvăţat, a rămas corigent. #2/. Cuvintele " osesie" ,i " osesiune" sunt : a. dublete le(icale diferenţiate semantic b. aronime c. forme ale aceluia,i cuvânt, dar una e gre,ită #1d. omonime #20. Cuvântul "acerb" $nseamnă : a. insolent b. $nver,unat c. indolent d. aborigen #21. Cuvântul "bombastic" nu $nseamnă : a. retenţios b. afectat c. ardent d. convenţional #12. Conţine numai antonime ale cuvântului "dre t" seria : a. necinstit, as ru, coerct b. $ndoit, curbat, răsfirat c. rigid, ţea ăn, băţos d. strâmb, nedre t, stâng #11. Cuvântul "animo%itate" nu $nseamnă : a. %â%anie b. discordie c. conflict d. vivacitate #12. Cuvintele "amabilitate" ,i " solicitudine" sunt : a. antonime b. aronime c. sinonime d. omonime #1". >ocuţiunea ad+ectivală "cu +udecată" este sinonimă cu : a. cu ca ul $n nori b. tobă de carte c. cu scaun la ca d. de va%ă #1#. Cuvântul " a evoca" $nseamnă : a. a im lora o forţă $n cli ele grele b. a $nvia amintiri c. a aduce numele unui argument $n s ri+inul unei idei c. a invita #1&. .inonimul neologic al cuvântului "atrofiat" este : a. chircit b. i ernicit c. degenerat d. ir iriu #1-. 7(istă numai cuvinte care conţin diftongi $n seria : a. eu, corăbiilor, mea b. corăbii, ie,ite, s rânceană c. socoteală, oricărei, mereu d. lăcrămioară, ălărioară, ,er oaică #1/. 7ste construit corect din unctul de vedere al regulilor acordului următorul enunţ : a. Cadrele didactice, rofesori ,i $nvăţători, au fost nemulţumiţi de hotărârea ministerului. b. Iricare dintre liderii no,tri de sindicat ot fi contestaţi. c. =ici i%olarea geografică ,$ olitică a dus la i%olarea lingvistică . d. Găiatul ori fata vor merge să ridice achetul. #10. Ke(tul : "5u ă fiecare ga% rar $nce e un nou strat electronic, care se ocu ă succesiv cu electroni.", a arţine stilului : a. beletristic

b. ,tiinţific c. ublicistic #2d. administrativ #11. .unt formate rin com unere toate cuvintele din seria : a. arhicunoscut, fiinţă, cumsecade b. bunăvoinţă, ers icace., elementar c. fiecare, fiindcă, a binevoi d. re,colar, sublocotenent, albatros #22. .unt olisemantice toate cuvintele din seria : a. a%ot, a cunoa,te, semn b. bun, a trece, calitate c. re%istenţă, am er, fiabilitate d. ambreia+, carburator, +iglor #21. 7( resia "a băga 9 e cineva) de viu $n mormânt", este sinonimă cu : a. a băga 9 e cineva) $n răcori b. a o băga e mânecă c. a face 9cuiva) %ile fri te d. a lua 9cuiva) ca ul #22. Cuvântul "devoţiune" nu este sinonim cu : a. ietate b. cucernicie c. abnegaţie d. evlavie #2". Cuvântul "mane+" $nseamnă : a. loc s ecial amena+at unde se $nvaţă călăria b. activitatea de conducere a unei firme c. sală $n care au loc ,edinţele d. activitatea unei gos odine #2#. Cuvântul " unic" $nseamnă : a. asibil de edea să b. cartagine% c. roblematic d. ru,inos #2&. .unt adverbe rovenite rin derivare, din alte ărţi de vorbire, toate cuvintele din seria : a. omenesc, românesc, frăţesc b. omene,te, române,te, frăţe,te c. bini,or, de ărti,or, re e+or d. altfel, niciodată, totdeauna #2-. :u e(istă gre,eală $n enunţul : a. .unt de acord $ntrutotul cu ceea ce s ui. b. 5in totdeauna oamenii au avut visuri măreţe. c. 7(crocul s!a dat dre t +uristconsult la o $ntre rindere. d. =m dăruit flori dragii mele rietene. #2/. .unt de origine latină cuvintele din seria : a. a ă, casă, soacră, frunte b. bete,ug, rămă,ag, ora, c. rieten, dragoste, lug d. ghiveci, magiun, ca%ma #20. "7femere" este sinonim cu : a. efervescent b. ve,nic c. vremelnic d. etern #21. "3m etuos" este antonimul cuvântului : a. de%lănţuit b. calm c. năvalnic d. mândru #"2. "'ad" este antonimul cuvântului : a. ridat b. insi id c. inodor d. a etisant #"1. .ensul iniţial al cuvântului "mitocan" este : a. rost b. mahalagiu c. locuitor al unui mitoc d. locuitor de la eriferia ora,ului #"2. =tingerea re utaţiei unei ersoane rin acte +ignitoare se nume,te : a. in+ustiţie b. in+usteţe c. in+urie d. invectivă #"". =ntonimul cuvântului "su ra reciere" este : a. bagateli%are b. elogiu c. omagiu d. discreditare #"#"#. "7mulaţie" este sinonim cu : a. glorificare b. com etiţie c. a oteo%ă d. e( atriere #"&. În enunţul: ".ubiectul ales se circumscrie erimetrului tematicii $ndrăgită de romanticii $nse,i."e(istă : a. o gre,ală b. două gre,eli c. trei gre,eli d. mai multe gre,eli

#"-. Cuvintele " ensie" ,i " ensiune": "fracţie: ,i "fracţiune" sunt : a. variante ale aceluia,i cuvânt b. dublete le(icale diferenţiate semantic c. una din forme este $nvechită d. una din forme se folose,te numai $n vorbirea o ulară #"/. Cuvântul "ine(igibil" $nseamnă : a. care nu oate fi ales b. care nu oate fi $nţeles c. care nu oate fi retins d. care nu oate fi coru t #"0. Conţine numai neologisme seria : a. che%a,, cinovnic, i,lic b. merindare, me,te,ugar, duhan c. bar%ă, vie%ure, brân%ă d. destin, fidel, a decide #"1. 7ste incorectă construcţia : a. reuniune familială b. deci%ie arbitrară c. savant eminent d. erce torul co iilor ##2. :u e(istă nici o gre,eală $n enunţul : a. 7(hibiţiile făcute entru a scă a de fisc l!au coborât mult $n ochii colegilor. b. Kinerii no,tri necesită mulţi bani ca să se distre%e. c. Krebuie ca să vii e la mine. d. În co ilărie, co ilul a fost frustat de iubirea a lor săi. ##1. :u fac arte din masa vocabularului cuvintele : a. literar, hi erbolă, com araţie b. frate, soacră, noră c. a%ot, o(igen, hidrogen d. caimacan, ostelnic, isar ##2. 7(istă gre,eli $n enunţul : a. Jn locotenent ne!a vorbit des re delincvenţa +uvenilă. b. 5e,i n!avea o dicţiune bună, disertaţia lui des re dre turile omului a avut succes. c. Xinând seama de situaţia con+ucturală ivită, de%idenţii manifestă $n faţa <uvernului. d. 5etenţiunea acestui infractor va dura $ncă trei ani. ##". Cum e corect Q a. mamei!soacre b. mamii soacre c. mamei!soacră d. lui mama!soacră ###. :u e(istă nici o gre,eală $n enunţul : a. :u mi!ar lăcea să ignore%e ericolul unui infarct. b. ;reţurile $nce să crească din ce $n ce mai mult. c. .unt $n im osibilitatea de a mai utea să economisesc un milion de lei. d. Co iii au ornat bradul cu multe odoabe. ####&. = arţin stilului ublicistic toate e( resiile din seria : a. a bate a a $n iuă6 a!,i lua inima $n dinţi b. trimis s ecial6 sonda+ de o inie c. coloană vertebrală6 lichid cefalorahidian d. ad litteram6 curriculum vitae ##-. .unt sinonime totale : a. dalac!antra(6 ă u,oi! orumb b. bun! reţios6 tărie!fermitate c. co că!cuibar de a e6 iubire!foc d. viguros!energic6 emoţie!afect ##/. .unt accentuate corect toate cuvintele din seria : a. rBdar, corect?r, asfA(ie, but@lie b. radBr, cor@ctor, Bsfi(ie, butelAe c. rBdar, corect?r, asfA(ie, butelAe d. radBr, cor@ctor, asfi(Ae, but@lie, ti Ac ##0. .unt des ărţite corect $n silabe toate cuvintele din seria : a. ca!nion6 cer!no!%iom6 ma!ghiar6 ma!chi!a+

b. ca!ni!on6 cer!no!%iom6 ma!ghiar6 ma!chi!a+ c. ca!ni!on6 cer!no!%i!om6 ma!ghi!ar6 ma!chia+ d. ca!nion6 cer!no!%i!om6 ma!ghiar6 ma!chia+ ##1. .unt scrise corect toate cuvintele din seria : a.statuYuo, loess, lobi, u%%le b. statu!Yuo, scienceifiction, leassing, lobb* c. statucvo, cheDing!gumm, leasing, lobb* d. hamburger, ha *!end, iţa, chem ing #&2. .unt scrise corect toate substantivele ro rii din seria : a. Huss?, )ir?n, .tefBn, ;@ru, Hâ,n?v b. Huss?, )Aron, .t@fan, ;erC, Hâ,nov c. HCsso, )Aron, .t@fan, ;erC, Hâ,nov d. HCsso, )Aron, .t@fan, ;@ru, Hâ,n?v #&1. În fra%ele : 1. >!am chemat ,i a venit6 2. >!am chemat dar nu a venit6 ". >!am chemat, deci a venit6 #. >!ai chemat ori nu l!ai chemat Q6 &. Iri l!ai chemat, ori nu l!ai chemat, virgula $ntre ro o%iţii : a. este obligatorie $n toate situaţiile b. este inter%isă $n toate situaţiile c. obligatorie $n fra%ele 2, " si & ,i inter%isă $n 1 ,i # d. obligatorie $n 1, 2 ,i " ,i facultativă $n # ,i &

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful