FONTA / OTELUL

Bucuresti 2003-2004
Fonta Fierul topit obtinut in furnalul inalt, enin! in contact cu cocsul !in partea !e "os a furnalului, contine !iferite procente !e carbon !i#ol at $!e obicei 3sau 4%&, inpreuna cu siliciu, 'an(an, fosfor si sulf in cantitati 'ai

2-0. se prepara prin tratarea la cal! a fontei cenusii cu o co'po#itie con enabila) . cu nu'ai 0..n trecut se folosea e/tensi e la fabricarea lanturilor. casanta) Fonta cenusie. ful(ii !e (rafit se unesc in particule (lobulare. are culoarea alba si se nu'este fonta alba) Ea consta in (eneral !in !in co'pusul cementit.2%carbon si 'ai putin !e 0. carbon si alte ele'ente. !in cau#a ariilor sectiunilor tra ersale 'ici. care este 'ai !ura si 'ai putin casanta !ecat cea alba sau cenusie. in care flacara este reflectata !e acoperis in 'aterial pentru a-l incal#i) Fonta topita este a(itata. obtinut in stare lic-i!a)1a"oritatea otelurilor nu contin fosfor. cat si cea cenusie sunt casante. ce'entitul. !eoarece principalul constituent al pri'eia. o substanta ri(i!a. Fe3. !ar folosirea ei este li'itata !in cau#a re#istentei 'ici) O 'are parte !in ea se folosesc la prepararea otelului iar o cantitate 'ai 'ica. obtinuta prin racier inceata.an! fonta se prepara prin racier brusca !in stare lic-i!a.) Aceasta fonta este !eseori turnata in bare) .3+ la *. este casant iar ulti'a este slabita !e ful(ii !e (rafit !istribuiti prin ea si !e ferita !ura continuta) Fonta maleabila.n acest trata'ent.* si *.+% carbon) Otelurile moi sunt oteluri cu putin carbon $'ai putin !e 0. care. slabesc ferita 'ai putin !ecat o fac ful(ii) Fonta este cea 'ai ieftina arietate !e fier. bur(-iurilor si a altor scule) Otelurile . cea a fierului pur. continan! intre 0.'ici) Aceste inpuritati sca! punctual sau !e topire !e la *+3+ o. a fierului for"at) Fierul for"at Fierul for"at este un fier pur..*-0. punctual !e topire al fierului creste si 'asa !e ine 'ai pastoasa) Ea este in!epartata !in furnal si batuta cu ciocane actionate cu abur pentru a in!eparta #(ura) Fierul for"at este un 'etal re#istent si !ur care se poate su!a si for"a usor).+% i'puritati totale) El se prepara prin topirea fontei pe un pat !e o/i! !e fier intr-un cuptor cu re erberatie. o/i!ul !e fier o/i!an! carbonul !i#ol at in o/i! !e carbon iar sulful. (rin#i si altele&) Otelurile 'oi si 'i"locii pot fi for"ate si su!ate) Otelurile cu cu continut mare de carbon $!e la 0.2%carbon.+0& se folosesc la fabricarea briciurilor. se folosesc pentru fabricarea sinelor si a ele'entelor structurale $tra erse. consta !in (raunte cristaline !e fier pur $nu'it ferita) si ful(i !e (rafit) Atat fonta alba. instru'entelor c-irur(icale. la circa *200o.2%&) Ele sunt 'aleabile si !uctile si se folosesc in locul fierului for"at) Ele nu sunt intarite prin calire) Otelurile mijlocii. sar'ei si a altor obiecte !e acest (en) Asta#i este inlocuit in 'are 'asura cu otelul aliat 'oale) Otelul Otelul este un alia" !e fier. fosforul si siliciul trec in #(ura) 0e 'asura ce i'puritatile sunt in!epartate. sulf si siliciu si au intre 0.

!ar fara (uri !e ant la ba#a) La suprafata 'etalului se sufla o/:(en pur printro tea a !e cupru racita cu apa. !e for'a unui ou. carbonul) . . procedeul Bessemer si procedeul cu sulfare de oxigen.o'bustibilul si aerul se preincal#esc prin trecerea printr-un (ratar !e cara'i#i fierbinti intr-o parte a furnalului6 un (ratar si'ilar se (aseste in cealalta parte a cuptorului si este incal#it !e (a#elle fierbinti care scapa !in cuptor) 7in ti'p in ti'p se in ersea#a !irectia flu/ului !e (a#e) . ca fosforul. care for'ea#a o/i#i aci#i. in *4++) . iar can! tot carbonul este o/i!at. 8illia' 9ell:. iar in final.aptuseala ba#ica $ ar.enr: Besse'er. o 'are parte !in otelul pro!us in 5)U)A a fost obtinut printr-un proce!eu nou. cantitatea !e carbon necesara pentru otel este a!au(ata sub for'a !e cocs sau ca un alia" bo(at in carbune. este u'plut cu fonta topita) Aerul este suflat in lic-i! prin (aurile !e ant !e al ba#a. pentru a o/i!a carbonul si fosforul) Tratarea unei sar"e !e +0-2+0 tone are loc in 40-+0 'inute) 0rin acest proce!eu se obtine un otel !e calitate superioara) .arbonul si alte i'puritati !in fierul topit sunt o/i!ate !e -e'atite si !e e/cesul !e aer !in (a#ul !in cuptor) 5e fac serii !e anali#e !in 4 in 4 or. asa cu' se e!e prin sc-i'barea culorii flacarii obtinute prin ar!erea o/i!ului !e carbon si apoi se toarna otelul) 0roce!eul Besse'er nu este costisitor. !eoarece proce!eul poate fi controlat !es prin anali#e) 0roce!eul Besse'er 0roce!eul Besse'er !e frabicare a otelului a fost in entat !e un a'erican. !ar otelul nu e asa !e bun ca cel obtinut prin proce!eul cuptorului cu atra) 0roce!eul cu suflare !e o/:(en 7in *<++ incoace.n fiecare proce!eu se foloseste o captuseala ba#ica sau aci!a in cuptor sau in con erti#or) .on erti#orul. iar ce aci!a.n circa #ece 'inute reactia este aproape co'pleta. 'a(ne#ie sau un a'estec !in a'an!oua& se poate folosi !aca fierul turnat contine ele'ente.'e!ii si cele bo(ate in carbon pot fi intarite sau pot suferi operatia !e re enire) Otelul se fabrica in (eneral !in fier turnat prin procedeul cu cuptor cu vatra $prin care se fabrica 'ai 'ult !e 40% !in otelul obtinut in 5)U)A&. o/i!an! siliciul 'an(anul si alte i'puritati. proce!eul cu suflare !e o/:(en) Fierul se plasea#a intr-un con erti#or ase'anator cu con erti#orul Besse'er. !aca fierul turnat contine ele'ente care for'ea#a ba#e) 0roce!eul cu cuptor cu atra La obtinerea otelului preparat in cuptorul cu atra se foloseste un cuptor cu re erberatie) Fonta se topeste cu pilitura !e otel si putin -e'atite intr-un cuptor incal#it cu (a# sau petrol) . . in *4+2. !e obicei fero'an(an sau spie(eleisen) Otelul topit este turnat apoi in lin(ouri) 5e poate obtine astfel un otel !e calitate unifor'a. si in!epen!ent !e un en(le#.

com Referate. iar otelul intarit continan! 'artensit ra'ane 'ult ti'p !ar atat ti'p cat nu e reincal#it) . albastru pentru arcurile !e ceasornice si ne(ru-albastrui pentru fierastraie) Aceste procese !e intarire si re enire pot fi intelese prin luarea in consi!erare a fa#elor pe care le poate for'a fierul si carbonul) .0roprietatile otelului . el este relati 'oale) 7aca este racit brusc.) 7aca otelul se caleste peste aceasta se obtine o solutie solubila !e carbon in fier :) Acest 'aterial.<% carbon se sc-i'ba prin re enire in perlit.<% carbon $ otel hipereutectoid).) otelul continan! 0. obtinan!u-se un pro!us cu co'binatia !orita !e re#istenta si !uritate) 7eseori re enirea se face astfel incat sa se lase in piesa o 'ar(ine ascutita pentru taiat. incat se poate ne(li"a. !ar ite#a lui !e con ersie in fa#e 'ai stabile este atat !e 'ica la te'peratura ca'erei. spri"inita pe un alt otel 'ai 'oale) =ra!ul !e re enire poate fi esti'at in 'are prin culorile !e interferinta ale unui fil' subtire !e o/i! for'at la suprafata poli#ata a otelului in ti'pul incal#irii6 culoarea (alben-pai corespun!e unei caliri pentru briciuri. rosu-purpuriu pentru cutite !e 'acelarie. (albenintens pentru brice(e. pentru foarfete si !alte. este !ur si casant) El confera !uritate si fra(ilitate otelului calit bo(at in carbon) 1artensitul nu e stabil la te'peratura ca'erei.care este co'pus !in straturi alternati e. ulei sau 'ercur. e/tre' !e subtiri.an! otelul intarit este supus procesului !e re enire printr-o reincal#ire lenta.<% carbon $otel hipoeutectoid& se sc-i'ba prin re enire intr-un 'etal 'icrocristalin constan! !in (raunte !e ferita si !e perlit. !e ine 'ai !ur ca sticla si casant) Acest otel tare poate suferi feno'enul !e re enire printr-o reincal#ire.Carti. nu'it martensit. for'a stabila !e peste <*20. !ar in final re#ulta un a'estec !e (raunte !e fier / si carbura !e fier !ura Fe 3. !e ferita si ce'entit) 0erlitul este re#istent si !ur) Otelul continan! 'ai putin !e 0.an! otelul bo(at in carbon este incal#it la rosu si racit incet.Lucrari de diploma.arbonul este solubil in fierul >.Licenta.referate-lucrari. in ti'p ce in otelul care contine 'ai 'ult !e 0. 'artensitul sufera o transfor'are intr-o fa#a 'ai stabila) 5c-i'barile care au loc sunt co'ple/e. prin cufun!are in apa.Teste . prin re enire apar (raunte !e ce'entit si !e perlit) Powered by http://www.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful