You are on page 1of 15

ACIZI. BAZE.

SARURI
Prezentare. Acizii sunt substante care (in stare pura sau in solutie apoasa) au gust acru, descompun piatra de var cu degradare de bioxid de carbon, reactioneaza cu unele metale cum este zincul degajand hydrogen si schimba din violet in rosu culoarea unui colorant izolat din plante (anume din unii licheni) si numit turnesol. Am intalnit in capitolele precedente, cativa acizi, de exemplu: acidul clorhidric, HCl, acidul percloric, HCl !, si acidul sul"uric, H#$ !. %in experienta zilnica ne sunt cunoscuti unii acizi organici, ca de exemplu acidul acetic, CH&C H, din otet si acizii din "ructele acre, de exemplu acidul citric din lamaie. 'azele au gust lesietic, produc in solutie o senzatie grasa la pipait si schimba culoarea turnesolului din rosu in albastru. (rintre baze se numara hidroxizii metalelor alcaline, cum sunt hidroxizii metalelor alcalino)pamantoase, de exemplu hidroxidul de calciu (varul stins), Ca( H)#, hidroxizii altor metale si amoniacul, *H&. Acizii reactioneaza cu bazele, in anumite proportii de"inite. Cand un acid reactioneaza cu o baza, dispar proprietatile sale caracteristice (gustul acru, proprietatea de a colora turnesolul in rosu). %e asemenea dispar proprietatile bazei (gustul lesietic si proprietatea de a colora turnesolul in albastru). %in cauza pierderii acestor proprietati se spune: acidul a "ost neutralizat sau baza a "ost neutralizata. +a neutralizarea unui acid printr)o baza ia nastere o sare. Combinatiile di"eritelor elemente cu oxigenul, oxizii, sunt de doua "eluri. ,nii, cum sunt $ & sau (# -, dau acizi cand se combina cu apa. Acesti oxizi se numesc anhidride de acizi. Alti oxizi dau baze prin combinare cu apa. (rintre acestia se numara oxizii metalelor alcaline, ca oxidul de sodiu, *a# , care da *a H, oxizii metalelor lacalino)pamantoase, ca oxidul de calciu, Ca , care da Ca( H)#, si altii. %ezvoltarea moderna a teoriei chimice a dus la de"initii exacte ale acizilor si bazelor. .ermenul de acid provine din limba latina de la cuvantul acidus care inseamna acru si a "ost introdus in chimie in perioada iatrochimica. /n anul 011& 'oyle a aratat ca acizii inrosesc hartia de turnesol si descompun piatra de var, cand apare o e"ervescenta. $ubstantele cu propietati opuse acizilor, care inalbastresc hartia de turnesol, au "ost numite alcalii2 acest termen provine din limba araba: al 3alium4cenusa de plante. $)a obsevat inca din perioada iatrochimica "aptul ca alcaliile neutralizeaza acizii, rezultand saruri. (rin calcinarea sarurilor s)a constatat ca ,,partea acida5 se volatilizeaza, iar restul ce ramane este baza, un oxid si in anul 066! chimistul "rancez 7uillaume 8rancois 9ouelle (06:&)066:) a introdus termenul de baza, ca "iind substante ce reactioneaza cu acizii si dau saruri. Definitia acizilor si bazelor. Hidroxizii bazici sunt substante ionice. Ca exemple vom considera intai urmatorii doi hidroxizi metalici, care pot "i "ormulati ast"el: *a;H ) Hidroxid de sodiu Ca#;(H ))# Hidroxid de calciu

Componenta comuna acestor doua substante, cea care le con"era lor proprietati asemanatoare, bazice, este ionul hidroxil, H ). Amoniacul este de asemenea bazic, cu toate ca este electroneutru (molecula sa nu are o sarcina electrica). /onul hidroxil si amoniacul au insa,

in comun, o proprietate caracteristica: ambii poseda electroni neparticipanti (amoniacul o pereche, iar hidroxidul trei perechi de electroni neparticipanti): H .. H< :< H Amoniacul == /onul hidroxil H<*:

(e de alta parte, ca trasatura comuna, toti acizi poseda cel putin un atom de hidrogen, pe care il pot ceda unei baze, ca proton (ca ion sau nucleu de hidrogen). %eci: Acizii sunt substante capabile de a ceda un proton (sau mai multi protoni). Bazele sunt substante capabile de a accepta un proton (sau mai multi protoni). $a consideram intai reactia unui acid, acidul clorhidric, cu doua baze, si anume cu doi hidroxizi metalici: .. .. .. ; ) ; ) H < Cl : ; *a H < : *a Cl ; H < < H (0) == == == Acid clorhidric Hidroxid de sodiu Clorura de sodiu Apa .. .. .. #; ) #; ) #H < Cl: ; Ca #H < : Ca #Cl ; # H < < H (#) == == == Acidul Clorhidric Hidroxid de calciu Clorura de calciu Apa .rebuie sa observam, in primul rand, ca protonul cedat de acid se leaga de o pereche de electroni neparticipanti ai bazei. /n al doilea rand, in aceste reactii (si la "el in toate reactiile hidroxizilor metalici cu acizii) se "ormeaza apa. +a cele doua reactii de mai sus participa si ioni metalici (*a; sau Ca#;) si se "ormeaza ioni de clor, Cl ), ast"el ca iau nastere saruri, anume clorura de sodiu, *aCl si clorura de calciu, CaCl#. +a combinarea amoniacului de acid clorhidric, acidul cedeaza de asemenea un proton bazei si se "ormeaza o sare, clorura de amoniu: H .. H < Cl: ; :* < H => H H<*<H ; ; .. :Cl: ) == (&)

Acidul clorhidric

H Amoniac

H /on de amoniu

/on de clorura

/n toate reactiile dintre un acid si o baza, "ormulate mai sus, are loc trans"erul unui proton de la acid la baza. Acesta este procesul chimic esential care are loc in reactia dintre un acid si o baza. (rotonii sunt insa legati covalent atat in acizi, cat si in baze2 ei nu apar liberi in reactia dintre acizi si baze (sau in solutie). $arurile sunt compuse intotdeauna, dupa cum reiese din exemplele de mai sus, din ioni si anume din cationi si anioni, intr)o asemenea proportie incat numarul sarcinilor pozitive sa "ie egal cu numarul sarcinilor negative. Hidracizi si oxiacizi. ,nii acizi au molecula "ormata numai din hidrogen si un element electronegativ, de exemplu HCl, H/, H#$. Acestia se numesc hidracizi. %enumirea unui hidracid se "ormeaza de la numele elementului electronegaitv la care se adauga su"ixul hidric. %e exemplu, acidul H#$ se numeste acid sul"hidric, iar H/ acid iodhidric. *umele sarurilor acestor acizi se al"a adaugand su"ixul ura la numele elementului electronegativ. Ast"el, sarea de potasiu a acidului iodhidric, ?/, se numeste iodura de potasiu. Alti acizi, mai numerosi, contin in molecula si oxigen alaturi de hidrogen si elementul electronegativ. Acestia se numesc oxiacizi. %aca elementul electronegativ din acid (atomul central) se a"la intr)o valenta superioara numele acidului se termina in ic, iar cel al sarurilor corespunzatoare in at. %e exemplu, acidul HCl & se numeste acid cloric, iar sarea lui de sodiu, *aCl &, clorat de sodiu. Atunci cand atomul central se gaseste intr)o valenta in"erioara numele acidului are su"ixul os, iar cel al sarii su"ixul it. Ast"el, acidul HCl # este numit acid cloros, iar sarea lui de sodiu, *aCl #, clorit de sodiu. /n general, oxiacizii pot rezulta din reactia anhidridelor cu apa $ & ; H# H#$ ! .rioxid de sul" Acid sul"uric C # ; H# H#C & 'ioxid de carbon Acid carbonic Acizi mono- si polibazici. Baze mono- si poliacide. ,nii acizii pot ceda bazelor un singur proton si de aceea se numesc acizi monobazici2 altii pot ceda doi, trei sau patru protoni si se numesc acizi bi), tri) sau tetrabazici: HCl H# $ ! H&( ! H!$i ! Acid clorhidric Acid sul"uric Acid "os"oric Acid silicic (monobazic) (bibazic) (tribazic) (tetrabazic) +a acizii polibazici, protonii sunt cedati pe rand. /ntermediar se "ormeaza saruri care mai contin hidrogen acid, numite saruri acide: *a H ; H# $ ! *a;H$ !) ; H# Hidroxid de sodiu Acid sul"uric $ul"at acid de sodiu Apa (sul"at monosodic) ; ) *a H ; *a H$ ! #*a;$ !#) ; H# Hidroxid de sodiu $ul"at acid de sodiu $ul"at de sodiu Apa (sul"at monosodic) (sul"at disodic)

Acidul "os"oric poate "orma in mod similar, trei saruri: "os"at monosodic, *aH #( !, "os"at disoric, *a#H( ! si "os"at trisodic, *a&( !. @xista de asemenea baze care pot primi unul sau mai multi protoni, numite baze monoacide, biacide etc. Reactiile acid-baza in solutie apoasa. Con"orm de"initiei de mai sus, un acid este o substanta capabila de a ceda un proton. %in exemplele mentionate mai rezulta ca un acid nu poate ceda un proton decat unei baze2 o baza accepta un proton de la un acid. Acizii lichizi pot reactiona direct cu bazele solide, "ara dizolvant. %e "oarte multe ori insa reactiile acid)baza se petrec in solutii. %izolvantul cel mai "recvent este apa. Aom considera de aceea mai amanuntit reactiile acid)baza in solutie apoasa. Hidroxizii metalici sunt compusi din ioni, atat in stare solida cat si in stare topita sau in solutie. %e exemplul hidroxidul de sodiu este compus din ioni *a ; si H ) atat de stare solida cristalizata cat si in solutie apoasa. Acizii de tipul discutat mai sus, ca HCl sau H #$ !, sunt, in stare pura, substante neionizate covalente. $e produce ionizare abia la dizolvarea in apa si anume: la dizolvare are loc o reactie intre acid si apa: H H .. .. ; H < Cl: ; : <H : ; :Cl:) (!) == == BC == H H Acid clorhidric Apa /on de hidroniu /on de clorura Acidul clorhidric cedeaza un proton unei molecule de apa: se "ormeaza un ion de hidroniu si un ion de clorura. /n aceasta reactie molecula de apa se comporta deci ca o baza. 9eactia (!) se aseamana mult cu reactia (&) dintre amoniac si acid clorhidric, "ormulata mai inainte. /onul de hidroniu este un ion complex (adica un ion "ormat din mai multi atomi) analog ionului de amoniu. /onul de hidroniu este insa mai putin stabil decat ionul de amoniu, pentru ca apa este o baza mai slaba decat amoniacul. $e pot insa izola, in anumite conditii, saruri de hidroniu cristalizate, de exemplu percloratul de hidroniu, H # ; Cl !), care seamana mult cu percloratul de amoniu, *H!; Cl !), dar este stabil numai la temperatura joasa. $olutia de acid clorhidric in apa nu contine molecule HCl (decat intr)o "oarte mica masura neglijabila pentru consideratiile de "ata). @cuatia chimica (0) scrisa mai inainte este deci valabila numai pentru reactia: acid clorhidric anhidru (acid "ara apa) si hidroxid de sodiu. /n solutie apoasa, "ormularea corecta va "i urmatoarea: Cl) ; H& ; *a; ; H ) Cl) ; H# ; *a; ; H# (-) /on de /on de /on de /on /on de Apa /on de Apa clorura hidroniu sodiu hidroxil clorura sodiu

/n reactia (-) ionii Cl) si *a; apar atat in membrul drept cat si in membrul stang al ecuatiei. @i nu iau e"ectiv parte la reactie si deci pot "i omisi in ecuatie. $ingura reactie care are loc este: H& ; ; H ) H# ; H# /on de /on Apa Apa Hidroniu hidroxil (1)

/onul hidroxil a "ost de"init mai sus ca o baza. /n reactia (1) ionul de hidroniu cedeaza un proton unei baze. Con"orm de"initiei, ionul de hidroniu este deci un acid. Alti acizi, cum sunt acidul sul"uric, acidul azotic, acidul "os"oric si multi altii reactioneaza cu apa la "el ca acidul clorhidric (in ecuatia !). $olutiile acestor acizi contin, prin urmare, ca singura componenta acida, ionul de hidroniu. +a neutralizarea acestor acizi cu hidroxid de sodiu, in solutie apoasa, singura reactie care are loc este reactia (1). Cand se combina amoniacul, in solutie apoasa, cu un acid de "elul celor mentionati mai sus, reactia (principala) care are loc este urmatoarea: H& ; ; *H& /on de Amoniac hidroniu H# ; *H!; Apa /on de amoniu (6)

9ezulta din aceasta reactie ca amoniacul este o baza mai tare decat apa2 el leaga mai puternic protonul decat apa. Amoniacul este un gaz "oarte usor solubuil in apa. /n solutia de amoniac in apa, o mare parte din moleculele *H& sunt dizolvate "izic2 o mica parte reactioneaza cu apa. 9eactia amoniacului cu apa este o reactie reversibila: H# ; *H& Apa Amoniac H ) ; *H!; /on /on de hidroxil amoniu (D)

$olutia de amoniac in apa contine deci ioni hidroxil, dar in concentratie mica, sub 0E, depinzand de concentratia amoniacului (si de temperatura). /n reactia (D), apa se comporta ca un acid (caci cedeaza un proton). Am vazut mai inainte, de exemplu in reactia (!), ca apa poate reactiona si ca o baza. Constatam aslt"el ca unele substante se pot comporta in unele conditii ca acizi, iar altele ca baze. Asemenea substante se numesc am"otere. %aca tratam clorura de amoniu cu hidroxid de sodiu, in solutie apoasa, se "ormeaza amoniac si clorura de sodiu: *H!; ; Cl) ; *a; ; H
)

*H& ; Cl) ; *a; ; H#

(utem simpli"ica aceasta ecuatie, scriind numai reactantii (ionii) care iau parte e"ectiv la reactie. btinem ast"el:

*H!; ; H ) *H& ; H# (F) %educem din aceasta ecuatie ca ionul hidroxil este o baza mai tare decat amoniacul, caci el extrage (aproape in intregime) protonul din ionul de amoniu, "ormand apa si amoniac. alta concluzie importanta, decurgand din cea de mai sus, este urmatoarea: oricarei baze ii corespunde un acid (acidul conjugat bazei), de exemplu:

'aza: slaba H# Cl) *H& H ) tare ; ; ; ;

(roton: H; H; H; H; H& ; HCl *H!; H#

Acizii conjugati: tare (0:) slab

$arcina elctrica a acizilor si bazelor nu este esentiala. @xista acizi neutri (HCl, H #$ !) si acizi cationici (H& ;,*H!;)2 exista baze neutre (*H&) si baze anionice (H )). @xista si acizi anionici (de exemplu ionul de sul"at acid, H$ !), in acest caz baza conjugata este ionul de sul"at, $ #)!). (rin reactia dintre un acid si o baza se "ormeaza o sare si apa2 este o reactie de neutralizare ce are loc cu degajare de caldura. %eoarece reactiile de neutralizare au loc in mediu apos, acidul, baza si sarea rezultata "iind deci ionizate, rezulta ca reactia de neutralizare este reactia de legare a ionilor de hidrogen H; de ionii lidroxilici H), "ormandu)se apa: H; ; ClG ; *a; ; HG H *a; ; ClG ; H# /on de /on de /on de /on /on de /on de Apa Hidrogen clorura sodiu hidroxil sodiu clorura (rin urmare, in reactia de neutralizare intervin numai ionii cere vor "orma molecule nedisociate, respectiv apa. Aceasta apreciere are caracter de generalizare si este sustinuta de determinari ale e"ectului termic in reactiile de neutralizare dintre acizii tari si baze tari, obtinandu)se totdeauna IH4)-6,&1 3JBmol. @"ectul termic in aceste cazuri nu depinde de nature anionilor si cationilor, ci numai de anionii hidroxilici si de ionii de hidrogen. /n cazul neutralizarii acizilor slabi cu baza slabe, e"ectul termic are di"erite valori, in"erioare celei de mai sus. Acizi tari si acizi slabi. Baze tari si baze slabe. 9eactiile acizilor si bazelor neutre (neionice) cu apa sunt reactii reversibile (in paginile precedente aceste reactii au "ost "ormulate ca reactii ireversibile, din motive de simplitate). Aom considera aici doua exemple, reactiile acizilor clorhidric si acetic cu apa: H < Cl ; H# H& ; ; Cl) (00)

CH&C H ; H# H& ; ; CH&C ) (0#) %esi "ormulate in mod analog, cele doua reactii se deosebesc intr)un punct important. @chilibrul (00) este complet deplasat sper dreapta2 echilibrul (0#) este mult deplasat spre stanga. $olutiile de acid clorhidric contin ioni de hidroniu in concentratie mare, cele de acid acetic contin ioni de hidroniu in concentratie mica. @xista mai multe metode pentru a masura concentratia ionilor in general si a ionilor de hidroniu (numiti uneori, dupa o conceptie mai veche Kioni de hidrogen5) in special, intr)o solutie. ,na din aceste metode se bazeaza pe masurarea capacitatii solutiei de a conduce curentul electric (conductibilitatea electrica a solutiei). $e numeste ionizare, proprietatea unei substante de a "orma ioni in solutie. Acidul clorhidric, ionizeaza (practic) in intregime in solutie. Chiar in solutie mai concentrata, ionizarea trece de F-E. /n solutii mai diluate (de exemplu, o solutie de :,::0 moliBl) ionizarea acidului clorhidric trece de FFE. (/n general, diluarea unei solutii "avorizeaza ionizarea.) +a "el se comporta si alti acizi minerali, ca acizii percloric, iodhidric, bromhidric, sul"uric si azotic. Acizii de acest "el se numesc acizi tari. Acidul acetic (si la "el alti acizi organici), in concentratie de :,0 moliBl, este ionizat numai in proportie de 0,&-E din totalul moleculelor prezente2 in concentratie de :,::0 moliBl este ionizat in proportie de 0#E, iar in concentratie de :,:::0 moliBl este ionizat in proportie de &&E (la 0D: C). Acidul acetic este un acid slab. %upa cum se vede, la acizii slabi ionizarea este cu atat mai avansata cu cat concentratia este mai mica. .otusi, la acizii slabi, chiar la concentratie "oarte mica, ionizarea nu este completa. $e cunosc si acizi mai slabi decat acidul acetic (de exemplu hidrogenul sul"urat, H#$) precum si acizi de tarie intermediara intre acizii slabi si acizii tari. (utem de"ini acizii tari ca acizii care cedeaza usor protonul lor2 in acizii tari protonul este deci slab legat. /n acizii slabi protonul este legat mai tare si de aceea el desparte mai greu anionul respectiv. situatie analoga intalnim si la baze, care se impart de asemenea in baze tari, cum sunt hidroxizii metalelor alcaline (? H, *a H), baze de tarie mijlocie (+i H, Ca( H) #) si baze slabe (*H&). 'azele tari sunt ionizate in intregime in ioni hidroxil si cation, in timp ce bazele slabe (de ex. *H&) nu reactioneaza decat in mica masura cu protonul cedat de apa si din cauza aceasta solutia lor contine ionul hidroxil numai in concentratie mica. Acizii tari deplaseaza acizii slabi (pun in libertate acizii slabi) din sarurile lor. %aca, de exemplu, se trateaza acetat de sodiu cu acid clorhidric sau sul"uric, in solutie apoasa, solutia va contine numai acid acetic si clorura sau sul"at de sodiu: CH&C )*a; ; HCl CH&C H ; *a; ; Cl) %e "apt, cum acidul clorhidric este complet ionizat in solutie apoasa, iar acidul acetic este numai "oarte putin ionizat, este mai corect sa se "ormuleza reactia de mai sus ast"el: CH&C ) ; H& ; CH&C H ; H# /n mod similar, bazele tari deplaseaza bazele slabe din sarurile lor, de exemplu: *a;H ) ; *H!;Cl) *a; ; H# ; *H& ; Cl) sau: ) ; H ; *H! H# ; *H&

Cand cei doi acizi sunt aproape de aceeasi tarie, se stabileste un echilibru chimic si reactia nu inainteaza pana la trans"ormarea completa a substantelor. ,n exemplu este reactia dintre clorura de sodiu si acidul sul"uric, care decurge incomplet: *a;Cl) ; H#$ ! *aH$ ! ; HCl Cum insa acidul clorhidric care se "ormeaza este un gaz (reactia se e"ectueaza cu acid sul"uric concentrat in absenta apei), el paraseste amestecul de reactie. (rin aceasta se strica echilibrul. (entru restabilirea echilibrului, o noua portie de clorura de sodiu reactioneaza cu acid sul"uric, dand iarasi acid clorhidric care de asemenea paraseste sistemul. (ana la urma reactia decurge in intregime de la stanga la dreapta. /ncalzind clorura de sodiu cu acid "os"oric se degaja in mod similar acid clorhidric, desi acidul "os"oric este un acid mai slab decat acidul sul"uric sau acidul clorhidric mai volatil. Am vazut mai sus, in cazul ionizarii acidului acetic, ca luand mai multa apa, adica diluand solutia sau micsorand concentratia acidului, se mareste ionizarea acidului. (unctul la care se stabileste un echilibru chimic depinde deci de concentratiile reactantilor. $arurile se deosebesc de acizi si de bazele ca amoniacul prin aceea ca sunt (in marea lor majoritate) complet ionizate in solutie. Chiar sarurile acizilor slabi cu baze tari (ca CH&C )*a;) sau ale bazelor slabe cu acizi tari (ca *H!;Cl)) sunt complet ionizate in solutie. Ionizarea apei. Am vazut mai sus ca apa se comporta "ata de unele substante ca o baza (un acceptor de protoni), "ata de altele ca un acid (donor de protoni). $e poate deci prevedea ca, in apa pura, va avea loc o reactie de trans"er de protoni intre doua molecule de apa, ducand la un echilibru: H# ; H# H& ; H ) (0&) Aceasta reactie are intr)adevar loc, insa numai in proporite "oarte mica. @chilibrul este mult deplasat spre stanga. (rin masurarea conductibilitatii electrice a apei "oarte pure si prin alte metode s)a stabilit ca, in apa "oarte pura, concentratia ionilor de hidroniu, la temperatura camerei (##:), este "oarte mica, anume: 0:)6 moli de ioni de hidroniu se "ormeaza un mol ioni hidroxil. Concentratia ionilor hidroxil, in apa pura, este deci tot 0: )6 moliBl. Concentratiile acestea, desi extrem de mici, sunt importante supa cum vom vedea. +egile echilibrelor chimice arata ca intr)o solutie produsul intre concentratia ionilor de hidroniu si a ionilor hidroxil este o constanta (prin paranteze patrate se indica concentratiile substantelor exprimate in moli la litru): ? 4 LH& ;M LH )M 4 0:)6 x 0:)6 4 0:)0! Constanta ? se numeste produsul ionic al apei. solutie apoasa este acida atunci cand concentratia ionilor de hidroniu, LH& ;M, este mai mare de 0:)6. /n aceasta solutie concentratia ionilor hidroxil, LH )M, scade ast"el incat produsul ionic al apei, ?, sa ramana constant, 0:)0!. /n mod similar, intr)o solutie bazica, in care concentratia ionilor H ) este marita, concentratia ionilor H& ; este miscsorata in proportie corespunzatoare. Intr-o solutie neutra concentratia ionilor de hidroniu [H3O+ este e!ala cu a ionilor hidroxil [HO- " #iecare din ele #iind $%-& moli'l.

$e cunosc di"erite metode pentru masurarea concentratiei ionilor de hidroniu dintr)o solutie apoasa. Cunoasterea concentratiei ionilor de hidroniu prezinta mare importanta pentru di"erite lucrari chimice si biologice. Hidroliza sarurilor. +a neutralizarea unui acid tare (de ex. HCl), a carui solutie apoasa diluata contine ioni de hidroniu, H & ;, in concentratie mare, cu o cantitate echivalenta dintr)o baza tare (de exemplu *a H), carei solutie apoasa diluata contine, in concentratie mare, ioni hidroxil, H ), singura reactie care are loc este: H& ; ; H ) # H# (rin cantitati echivalente de acid si de baza se inteleg cantitati care contin un numar egal de ioni H& ; si respectiv H ). %upa neutralizare, in solutie raman ioni H& ; si H ) numai in concentratiile care corespund punctului neutru al apei, adica "iecare din acesti ioni se gaseste in concentratie de 0:)6 moliBl. $olutia sarii unui acid slab cu o baza tare contine anionul acidului slab. Acesta, potrivit celor spus mai sus, este o baza tare. $e produce deci o reactie a anionului cu apa. Aom considera o solutie de acetat de sodiu in apa, care contine ionul acetat: CH&C ) ; H# CH&C H ; H ) $olutia contine o cantitate mica de ioni hidroxil si este deci slab bazica. /n general: solutiile sarurilor acizilor slabi cu baze tari sunt slab bazice. /nvers: solutiile sarurilor acizilor tari cu baze slabe sunt slab acide. Ca exemplu mentionam solutia clorurii de amoniu, in care are loc reactia paritala (echilibrul este deplasat spre stanga): *H!; ; H# *H& ; H& ; /n solutia sarii unui acid slab cu o baza slaba, atat anionul cat si cationul su"era hidroliza, in modul indicat mai sus. /onii H& ; si H ), care iau nastere in aceste reactii, se combina intre ei dand in cea mai mare parte H# . %e aceea: solutia sarii unui acid slab cu o baza slaba este aproape neutra, dar ea contine acid si baza libere, in cantitati echivalente. Electroliza solutiilor apoase diluate. $arurile, acizii si bazele, in solutie apoasa, su"era electroliza sub in"luenta curentului electric, sunt electroliti. /n orice electroliza, se produc doua tipuri de procese distincte: transportul electricitatii de la un electrod la altul prin ionii din solutie si reactiile ionilor la electrolizi. Apa contine ioni de hidroniu, H& ; si ioni hidroxil, H ). /n cursul electrolizei ionii H& ; calatoresc spre catod, iar ionii H ) spre anod. +a electrozi se produc urmatoarele reactii: +a catod cationul primeste un electron si are loc reactia: H& ; ; e) H ; H# (0!) #H H# +a anod anionul cedeaza un electron si are loc reactia: .. .. ) H < : H < ; e) == == .. .. # H < H# ; : (0-)

==

==

.. # : # == +a catod se degaja deci H#, iar la anod #, in proportie de # moli la 0 mol. /n apa pura, concentratiile de ioni H& ; si H ) sunt "oarte mici si de aceea conductibilitatea electrica este extrem de redusa2 electroliza apei pure nu duce, in timp util, la cantitati apreciabile de hidrogen si oxigen. %e aceea, pentru a obtine hidrogen si oxigen prin electroliza de sodiu. Aceste solutii diluate conduc bine curentul electric deoarece contin concentratii relativ mari de ioni. $olutia diluata de acid sul"uric contine, in majoritatea, ionii H & ; si H$ !), rezultati din reactia: H#$ ! ; H# H& ; ; H$ !) Acesti ioni asigura transportul curentului. +a catod se petrece reactia (0!) si se degaja hidrogen. +a anod nu se descarca ionii H$ !), care au transportat curentul, ci ionii H ) rezultati din ionizarea apei con"orm ecuatiei (0&) si deci se petrece reactia (0-), din care rezulta oxigen, #. (e masura ce ionii H ), din jurul anodului, se consuma, se "ormeaza alti ioni H ) prin ionizarea apei con"orm ecuatiei (0&). 9eactia (0&) "iind reversibila, cand se indeparteaza unul din reactantii din membrul drept al ecuatiei, echilibrul se restabileste prin deplasare de la stanga la dreapta. data cu ionii H ) nou "ormati iau nastere in cantitate echivalenta, si ioni H& ;. Acestia din urma migreaza spre catod unde se decarca con"orm ecuatiei (0!). 8aptul ca la anod se descarca ionii H ) ai apei, si nu ionii H$ !), se explica ast"el: "iecare ion se descarca la electrod (se depune) la un anumit potential de depunere. Acesta este potentialul electric minim care trebuie sa se aplice electrodului ca sa produca o descarcare a ionilor din jurul sau. %aca solutia contine mai multi ioni sarcini de acel semn (cationi in jurul catodului sau anioni in jurul anodului) se depun intai ionii cu potentialul cel mai scazut. /onii H ) necesita un potential mai scazut decat ionii H$ !) si de aceea ei sunt singurii care se descarca. /onii H$ !) raman in solutie asigurand, in continuare, transportul electricitatii. Concentratia acidului sul"uric din solutie ramane constanta. ,n "enomen similar se produce la electroliza unei solutii diluate de hidroxid de sodiu. Acesta contine ioni H ) in concentratie mare si ioni *a;. /onii H ) se descarca la anod in locul lor se descarca ionii H& ; ai apei, care necesita un potential de depunere mai scazut. data cu disparitia ionilor H& ; iau nastere ioni H ) in cantitate echivalenta cu ionii *a; din jurul catodului. Concentratia hidroxidului de sodiu din solutie ramane ast"el constanta. +a electroliza unei solutii de clorura de sodiu, *a ;Cl), se petrece la catod aceeasi reactie ca la electroliza hidroxidului de sodiu. %aca solutia este concentrata la anod se "ormeaza clor gazos, deoarece se descarca ionii Cl ). $imultan se descarca in proportie mica, si ioni H ), con"orm ecuatiei (0-), caci ionii Cl) au un potential de depunere numai putin mai mic decat ionii H ). $e degaja deci, alaturi de clor, si putin oxigen. Cu cat solutia este mai

diluata, se decarca mai putini ioni Cl) si mai multi ioni H ). +a electroliza unei solutii "oarte diluate de *aCl se degaja la anod aproape numai #. eoria transferului de protoni. $e cunosc multe substante cu caracter bazic care nu contin ioni H) precum si substante cu caracter acid care nu contin ionii H ;2 prin urmare, teoria disociatiei electrolitice nu este su"icient de cuprinzatoare2 ea nu poate explica aciditatea, respectiv bazicitatea tuturor substantelor. Aceasta teorie considera ca ionul de hidrogen H; poate exista singur, ceea ce nu este in acord cu realitatea. Acest ion este totdeauna atras de particule chimice cu densitatea electrolitica mare, inclusiv de moleculele de apa: H; ; H# H& ; Aceasta reactie de hidratare este puternic exoterma, iar constanta de echilibru are o valoare "oarte mare2 ast"el la #FDo?: ? 4 H& ; B(H; x H# ) 4 0:#:: rezulta ca achilibrul este deplasat complet spre "ormarea cationului de hidroniu. $)a pus in evidenta ca acizii disociaza si in medii neapoase, ca in etanol anhidru sau in amoniac lichid, cand ionul de hidrogen "ormeaza cu aceste molecule cationii C #H- < H#;, respectiv *H!;. /n aceste medii pot ioniza si bazele. %upa teoria lui *i3olaus Johannes 'ronsted (0D6F)0F!6) si a lui .. N. +oOry, elaborata in mod independent unul de altul (0F#&), un acid este o substanta care poate ceda protoni, iar baza este o substanta care poate primi protoni. /n reactiile acido)bazice are loc totdeauna trans"er de protoni, de unde si numele teoriei. (rin pierderea unui proton, acidul A se trans"orma in baza conjugata '2 prin combinarea bazei ' cu protonul, apare acidul conjugat A: A ' ; H; ca de exemplu: CH& < C H CH& < C ) ; H; Acidul este donor de protoni, iar baza este acceptor de protoni. 'aza si acidul "ormeaza o pereche conjugata acid)baza. %eoarece protonul nu poate exista singur, reactiile de eliberare a protonului de catre un acid (ca cele de mai sus) se petrec in medii de solventi a caror molecule pot lega protonii, jucand deci rol de baza2 cel mai "recvent acest rol il joaca apa: CH& < C H ; H# CH& < C ) ; H& ; in partea dreapta a reactiei a aparut o alta baza (CH& < C )) si un alt acid (H& ;). Nolecula apei joaca si rol de acid, de exemplu: *H& ; H# *H!; ; H) in aceasta reactie, H*& este baza, H# este acid, *H!; este acid, iar H) este baza. /n prezenta ionului acetat, apa de asemenea are rol de acid: CH& < C ) ; H# CH& < C H ; H ) %atorita proprietatilor sale, apa are caracter am"oter sau am"iprotic, ceea ce rezulta si din reactia de autoprotoliza: H# ; H# H& ; ; H) 7eneralizand, rezulta urmatoarea schema: Acid ; 'aza 'aza ; Acid ,n acid nu poate ceda un proton decat unei baze, care se trans"orma in acidul ei conjugat, iar acidul initial se tarns"orma in baza sa conjugata.

ipuri de acizi si de baze. /n con"ormitate cu teoria lui 'ronsted < +oOry, exista trei tipuri de acizi si trei tipuri de baze: 0. Acizii neutri sunt acele molecule care eliberand protonii, trec in baze conjugate anionice. %in aceasta categorie "ac parte: HCl, H#$ !, CH& < C H, H* &, H# si altii: H#$ ! H$ )! ; H; CH& < C H CH& < C ) ; H; #. Acizii cationici sunt cationii care prin eliberare de protoni trec in baze conjugatem care sunt molecule neutre. %in aceasta categorie "ac parte cationii de hidroniu, amoniu, alchiloxoniu: H& ; H# ; H; *H!; *H& ; H; 9 < H# ; 9 < H ; H; &. Acizii anionici sunt toti anionii monovalenti (cu o singura sarcina negativa) care provin din acizii polibazici (acizi care pot elibera mai multi protoni). Acesti acizi anionici au drept baze conjugate, baze dianionice sau polianionice: H$ !) $ !&) ; H; H#( !) H( !#) ; H; H( !#) ( !&) ; H; C ) C ) 9 9 ; H; C H C ) 9ezumand, rezulta ca moleculele neutre, cationi si anioni pot "i acizi, iar baze pot "i toti anionii indi"erent de numarul sarcinilor si moleculele neutre, care poseda electroni neparticipanti si pot lega coordinativ protoni. .oate reactiile care au loc prin trans"er de protoni se numesc reactii protolitice: HCl ; H# H& ; ; Cl) Acizi si baze tip !e"is. /n acelasi timp cu 'ronsted, 7ilbert *eOton +eOis (0D6- < 0F!1) a "ormulat asa numita teorie electronica a acizilor si bazelor, con"orm careia acidul este o molecula sau un ion car epoate accepta o pereche de electroni, iar baza este o molecula sau un ion care poate dona o pereche de electroni sau mai multe. $e intelege ca dupa aceasta teorie baza este nucleo"ila iar acidul este electro"il si in reactiile acido)bazice se "ormeaza legaturi coordinative. /n reactia de mai jos: CH& 8 CH& 8 CH& *: ; ' < 8 CH& < *:' < 8 CH& 8 CH& 8 trimetil < amina este o baza, iar tri"luorura de bor este un acid2 intre azot si bor apare o legatura coordinativa. 9eactia se explica prin lipsa se electroni a atomului de bor, incat molecula neutra '8&, cu un orbital vacant pe atomul de bor, "unctioneaza ca un acid de tip +eOis. .rimetil)amina are rol de baza, azotul avand o pereche de electroni neparticipanti, care pot "i donati, "enomen "avorizat si de e"ectul ;/ al grupelor metil. $e apreciaza ca reactia de mai sus este o reactie de neutralizare. %e asemenea in reactia:

H; ; H# H& ; protonul este un acid, iar apa este o baza2 oxigenul avand doua perechi de electroni liberi, poate accepta un proton. Clorura de aluminiu anhidra este un acid tip +eOis2 ea poate lega un anion datorita lipsei de electroni pe atomul de aluminiu: AlCl & ; Cl) AlCl!). /n procesele catalititce din chimia organica clorura de aluminiu "unctioneaza ca un acid, ca si bromura de aluminiu. $e cunosc cazuri cand un acid +eOis accepta si doua perechi de electroni, ca reactia de "ormare a anionului hexa"luo)silicic, dupa schema: $i8! ; # 8) $i81#) Acid +eOis 'aza +eOis %upa aceasta teorie, proprietatile acide apar si la substante care nu au hidrogen in molecula, iar bazele trebuie sa aiba electroni neparticipanti. Reactii de neutralizare. Asa precum s)a mai spus, reactia dintre un aicd si o baza este o reactie de neutralizare. .inand seama de "aptul ca reactantii sunt disociati, se poate reprezenta neutralizarea dintre acidul cel mai puternic din solutia apoasa si baza cea mai puternica: H& ; ; H) # H# 9eactiile de neutralizare pot avea loc intre: ) un acid tare si o baza tare2 ) un acid tare si o baza slaba2 ) un acid slab si o baza tare si un acid slab si o baza slaba. @xemplu clasic de neutralizare a unui acid tare cu o baza tare il o"era reactia: HCl ; *a H 4 *aCl ; H# . %aca se titreaza un volum de -: ml solutie 0n de acid clorhidric cu o solutie 0n de hidroxid de sodiu, se vor consuma pentru neutralizare exact -: ml solutie *a H. /n acest caz apare punctul de echivalenta, iar solutia in vasul de titrare are pH 4 6. %eterminandu)se pH)ul solutiei in timpul titrarii acidului cu baza si inscriindu)se rezultatele intr)un gra"ic se obtine curba de titrare, care re"lecta variatia pH)ului "unctie de aciditate si de bazicitate. /n cazul reactiei de mai sus, s)au obtinut urmatoarele date: (se indica volumul solutiei de *a H introdus peste volumul de -:ml HCl si valoarea corespunzatoare a pH)ului). ml *a H !F !F,!F,F !F,FpH & &,& !,: !,& ml *a H -: -:,:-:,0 -0,: pH 6 F,6 0:,: 00

(unctul de echivalenta apare la pH 4 6, deci in mediu neutru. Cu ajutorul acestor date, s) a obtinut curba 0,"igura. $e observa ca in jurul punctului de echivalenta, pentru variatii "oarte mici ale volumului de solutie de acid sau baza, pH)ul se schimba "oarte mult. /n apropierea acestui punct, curba apare aproape paralela la ordonata. Aceasta o"era posibilitatea "olosirii mai multor indicatori pentru punerea in evidenta a punctului de echivalenta.

%aca in loc de acid clorhidric, se "oloseste acid acetic 0n, pentru realizarea aceluiasi pH, volumele de hidroxid de sodiu di"era mult "ata de cazul precedent. /n cazul unui acid slab cu o baza tare (curba #) curba de titrare nu mai este simetrica "ata de punctul neutru, iar echivalenta se stabileste in mediu bazic, la pH 4 D,6#. /n acest caz, se vor "olosi pentru titrare indicatori care vireaza la pH bazic, cum este "eno"taleina. Curba de titrare # arata ca inaintea punctului de echivalenta, pH)ul variaza putin pe masura ce progreseaza neutralizarea. (ana la punctul de echivalenta se gaseste in solutie acid acetic si sarea sa, acetatul de sodiu. Acetatul de sodiu hidrolizeaza si creeaza mediul bazic, ceea ce explica aparitia punctului de echivalenta in mediu bazic. %upa punctul de echivalenta pH)ul variaza brusc, ca si in cazul neutralizarii anterioare, iar curbele aproape se suprapun. +a titrarea unui acid tare cu o baza slaba, ca de exemplu: HCl ; *H! H *H !Cl ; H# (cruba &) in regiunea acida curba de titrare se suprapune practic peste curba 0. (unctul de echivalenta "iind in mediu acid, se vor "olosi indicatori care vireaza in mediu acid, ca rosu de metil. %upa punctul de echivalenta curba & se abate de la curba 0, adica pH)ul variaza "oarte putin. +a neutralizarea unui acid slab cu o baza slaba, pH)ul variaza "oarte putin intre ! si D, echivalenta se stabileste la pH 4 6, dar acest punct nu poate "i observat usor di in consecinta reactia nu poate servi la determinari cantitative. Indicatori. /ndicatorii sunt substante organice cu caracter slab acid, sau slab bazic, care au proprietatea de a)si schimba culoarea intr)un anumit domeniu de pH. $chimbarea culorii indicatorului se numeste viraj. Airajul se datoreste unor schimbari structurale ale moleculelor indicatorilor, "iind determinat de prezenta acizilor sau bazelor, motiv pentru care ei se numesc indicatori acido)bazici. /n solutii apoase, indicatorii se comporta analog unui cuplu acid)baza conjugata. $imbolizand "orma acida a indicatorului Hin si "orma bazica /n), se paote scrie reactia protolitica: H/n ; H# H& ; ; /n) /n mediu acid, echilibru se deplaseaza spre stanga, iar in mediu bazic spre dreapta. 8iind o reactie la echilibru, se poate aplica legea actiunii maselor, "iecarui indicator "iindu)/ caracteristica o constanta de echilibru, numita constanta indicatorului (?i). ?i 4 LH& ;MxL/n)MBLH/nM +ogaritmul cu semn schimbat al concentratiei indicatorului se numeste exponentul indicatorului: p?i 4 )lg ?i. 8orma acida H/n si baza conjugata /n) au culori di"erite, usor de sesizat cu ochiul liber. %in expresia constantei indicatorului rezulta: M 4 ?i x LH/nMBL/n)M 4 ?i Lculoarea H/nMBLculoarea /n)M si logaritmand: pH 4 p?i < lg LH/nMBL/n)M 4 p?i ; lg Lculoarea /n)MBLculoarea H/nM $e poate deci a"la pH)ul unei solutii "olosind un indicator cu p? i cunoscut (aceasta caracteristica se poate determina) si evaluand pe cale colorimetrica valoarea raportului LH&
;

culoarea /n)Bculoarea H/n. $e "oloseste in practica un indicator cu p? i apropiat ca ordin de marime de valoarea pH)ului ce urmeaza sa "ie calculat. /ndicatorii "olositi in practica trebuie sa "ie per"ect solubili in apa sau in alcool, sa "ie sensibili la variatii de pH schimbandu)si in mod notabil culoarea. @i se "olosesc in cantitati "oarte mici si au un domeniu de pH in care isi schimba culoarea, numit interval de viraj. Cativa dintre indicatorii mai importanti si intervalul de viraj se prezinta mai jos: Culoarea in mediu /ndicator /ndicator de viraj acid baza (pH) Netilviolet verde violet :<# Netiloranj rosu galben &,0 ) !,! 9osu de metil rosu galben !,# < 1,& Albastru de brom timol galben albastru 1<D 9osu cresol galben rosu 6,# < D,D .urnesol rosu albastru -<D 8eno"taleina incolor roz D,& < 0: .imol"taleina incolor albastru F,& < 0:,7alben de alizarina incolor galben 0:,0 < 0#,0 (entru a determina caracterul acid sau bazic al unei solutii, in practica se "olosesc hartii indicatoare, impregnate cu un singur indicator. 8olosindu)se amestecuri de indicatori cu care se impregneaza hartii speciale, indicatorii ast"el alesi incat hartia sa imbrace anumite colorantii pentru un anumit pH, se obtine hartie indicator universal. Coloratia dobandita de aceasta hartie introdusa intr)o solutie, se compara cu o scara de culori, "iecare nuanta indicand o valoare a pH)ului.