1

LEMNUL IN CONSTRUCTII - PATOLOGIE
I. INSECTE Insectele xilofage (printre care capricorni, cari, lyctusi si termite) sunt dusmani de temut ai lemnului de constructie. Acestea isi depun ouale in interiorul lemnului si dau astfel nastere larvelor. Pentru a se hrani ele rod lemnul si sapa galerii. Acestea au o perioada de crestere cuprinsa intre doi si zece ani. Catre finalul acestei perioade larvele se transforma in nimfa ramanad astfel cateva saptamani dupa care se tranforma in insecta propriu-zisa. Partile de lemn contaminate isi pierd rezistenta si pericliteaza soliditatea intregii structuri. Ciupercile lignivore (ex. merula), la randul lor, sunt la fel de periculoase. De la cea mai mica banuiala trebuie actionat fara intarziere pentru ca infestarea se propaga repede si efectele pot fi dezastruoase.In general curatenia, eliminarea umiditatii, ventilarea regulata sunt actiuni de prevenire mai putin costisitoare decat un tratament curativ care poate interveni prea tarziu si care poate insemna si lucrari importante de reparare/restaurare. 1.CAPRICORNUL DE CASA (Hylotrupes bajulus) Descriere generala Este o insecta din ordinul coleopterelor de culoare neagra avand specific antenele foarte lungi. - ataca in general rasinoasele - apreciaza umiditatea si temperaturile cuprinse intre 10º si 28º C - sarpanta este, in general, locul in care poate fi gasita cu precadere Reperare Insecta adulta aparuta ca metamorfoza a larvei si apoi a nimfei prolifereaza in perioada marilor calduri, incepand cu luna iunie pana in septembrie. Sapa galerii in forme ovale de dimensiuni cuprinse intre 4 si 7 mm. Exterminare Se desprind, curãtã si ard pãrtile atacate. Locurile ramase se vor curata de praf si se va injecta in profunzime un produs insecticid adecvat.

2.CARIUL MARE (Xestobium rufovillosum) Descriere generala Este o insecta din ordinul coleopterelor avand un corp paros de culoare negricioasa cu lungimea intre 6 si 11 mm si picioare scurte. - ataca atat lemnul de rasinoase cat si de foioase alterat in prealabil de ciuperci - apreciaza conditiile ridicate de umiditate si temperatura Reperare Insecta adulta apare in aprilie-mai prin canale circulare cu diametrul cuprins intre 2 si 4 mm Reperarea se poate face si dupa "bataile" in lemn specifice pe care le fac primavara masculii in mod regulat pentru a atrage femelele. Exterminare Se creaza circuite de ventilare naturala si/sau se instaleaza aparate de ventilare mecanice pentru a suprima umiditatea. Pentru exterminare se procedeaza similar ca in cazul capricornului. 3.CARIUL MIC (Anobium punctatum) Descriere generala Este o insecta din ordinul coleopterelor de culoare maro-roscat avand lungimea intre 2.5-3 mm. - prefera sa se instaleze in partile componente ale mobilierul de lemn si arborii trecuti de maturitate. - le plac umiditatea si temperaturile de aproximativ 25º C. Reperare Insectele isi iau zborul vara prin gauri sapate circular avand diametre intre 1-3 mm si lasand in urma gramajoare de rumegus. Exterminare

Reperare Sunt destul de greu de depistat dar anumite urme le tradeaza prezenta: firicele de rumegus.LYCTUS (Lyctus brunneus) Descriere generala Este o insecta din ordinul coleopterelor de culoare brun inchis avand lungimea intre 2. carton sau hartie. Procedee standard de exterminare a insectelor se dezgolesc toate zonele lemnului afectate pentru a determina amploarea si tipul atacului. Se adaposteste in interiorul lemnului de foioase.traiesc in colonii si cauta hrana precum celuloza pe care o gasesc din abundenta in lemn. Cand este pornita. Acest tratament complex trebuie sa fie facut consecutiv pe o perioada de sapte pana la zece ani si sa tina cont de ciclul de viata al insectei. Exterminare Se vor lua masuri de eliminarea umezelii si ventilarea spatiului pentru a incerca reducerea fenomenului.5-6 mm. Un al doilea tratament ar trebui sa se faca in mai cand are loc maturarea si depunerea oualor. Spatiul sarpantei se inchide si sigileaza pe cat posibil pentru ca fumul (care poate fi toxic) sa nu scape. pentru a nu afecta vecinii in cazul unor pierderi si la o temperatura de ! 15ºC. Dupa uscare se ceruieste sau vopseste din nou. Spatiul trebuia sa ramana inchis cel putin 12 ore. Un prim tratament trebuie sa aiba loc in aprilie cand apar insectele. eliberata sub presiune sub formã de ceata. excremente. Mobila lacuita trebuie tratata doar la interior. .2 Mobila atacata (este de obicei cea ceruita). se taie lemnul atacat sever si se inlocuieste cu lemn pre-tratat. De obicei pentru constatarea prezentei se foloseste un stetoscop electronic care permite detectarea zgomotelor produse in interiorul lemnului. Sunt atrase de lumina si observabile pe suprtafetele deschise la culoare. In cazul unor pardoseli atacate inconjurate de pereti tencuiti se vor elimina zonele de margine ale pardoselii pe o latime de 50 cm. . se trateaza structurile de lemn cu insecticid pana la saturare (1-2 litri/m2) se trateaza prin periere si spray insecticid ambele parti ale marginilor in cazul unei pardoseli. In zonele temperate se gasesc termite care se adapostesc de obicei in lemnul uscat. 4. Exterminare Eradicarea impune in majoritatea cazurilor lucrari importante de demontaj si tratare cu produse specifice sau sa se apeleze la un specialist biolog. grinzilor sau celorlalte elemente ale structurii. aripile pierdute in urma zborului scurt. O metoda alternativa pentru a depune insecticidul in zonele sensibile la fum este utilizarea unei solutii de Permethrin amesteacat cu apa. se curata si se aspira praful si ramasitele. . Atingand suprafata de acoperis fumul plin de inseticid se raceste si coboara depunandu-se pe fata superioara a elementelor de lemn. se decapeaza se perie si se pensuleaza pe exterior si injecteaza cu ajutorul unei seringi in interior cu produs insecticid adecvat. La suprafata lemnului se pot observa umflaturi formate dintr-o pulbere fina.sunt negre cu lungimi de !10 mm avand aripi pe care le pierd in perioada roirii. Tratamentul se face intr-o zi fara vant.TERMITE Descriere generala In lume exista in jur de 2700 de specii de termite traind in general in regiunile umede si calde. Tratamentul are loc pe structuri de acoperis libere si neinchise. Prin utilizarea sa anuala acest sistem s-a dovedit eficient la exterminarea zonelor contaminate mai ales de cariul mare. o coloana de fum se ridica si depoziteaza insecticidul pe fata inferioara a capriorilor. 5. Reperare Insecta adulta apare atat primvara cat si vara prin galerii avand diametrul de 1-2 mm. Este necesar sa se apeleze la biologi pentru a le starpi. se iau masurile necesare pentru eliminarea umezelii (se identifica si elimina sursele) si se asigura ventilarea spatiului De mai multi ani se foloseste o metoda de impregnare cu insecticide de contact in zonele inaccesibile sau greu accesibile folosind fumul (un material sintetic numit permethrin). Cand spatiul este ulterior deschis se foloseste un aspirator industrial pentru a elimina insecticidul de pe pardoseala.

se identifica si elimina sursele de umiditate (tigle lipsa. Un aspect fundamental in germinarea si dezvoltarea lor este prezenta unei umiditatii >20% si a unei temperaturi cuprinse intre 20º-22º C in medie. Acesta apare in diverse forme: "farfurioare" plate sau suprafete plate crescute pe lemn. in numar de milioane ascunsi in corpul ciupercii. Se vor peria tencuielile si zidaria de piatra pe o raza de cel putin 60 cm fata de zona determinata vizual ca afectata. Reperare Forma corpului este una de farfurioara avand interiorul rosu si marginile albe. in jur materialele de tipul tencuielii sau pietrei trebuie cercetate pentru a determina daca ciuperca nu s-a instalat si acolo. Procedeul standard de exterminare a ciupercilor . In cazul in care elementele de lemn pot fi demontate ele pot fi introduse intr-o baie de solutie de tratament fungicid. Reperare Merula tese un fel de panza de paianjen formata din filamente de culoare gri cu care acopera lemnul (tencuiala sau piatra). Stadiul urmator de dezvoltare este aparitia unei suprafete cu aspect de pâslã cu margini albe. . PUTREGAIUL DE LEMN (Serpula lacrimans) Descriere generala Serpula lacrimans cere conditii specifice pentru dezvoltare dar se poate adapta mediului cu mare usurinta cand acest lucru este necesar transportand umiditatea si hrana prin filamentele instalate. etc). Atunci cand cresterea se face activ apar ample zone de filamente albe care pot sa fie acoperite de roua. REPARATII LA STRUCTURI DE LEMN 1.3 II.spatiului sau zonei afectate i se asigura ventilarea permanenta . Acestea patrund usor in interspatii foarte mici si ea reuseste astfel sa traverseze chiar zidurile. Conditiile favorabile pentru aparitie si dezvoltare sunt: multa umiditate. 1. impiedicarea dezvoltarii acestei ciuperci este greu de realizat. Cu ajutorul filamentelor sale merula transporta apa cu care inmoaie lemnul si apoi il perforeaza inaintand pas cu pas. Zidurile cu grosimi pana la 25 de cm vor fi gaurite din 25 in 25 cm pe ambele parti iar in interior se va injecta fungicid. goluri pe unde patrunde ploaia. III. de unde si denumirea de "lacrimans". Corpul lor reproducator este de obicei partea dupa care se poate identifica prezenta lor. Prezenta corpului ciupercii indica faptul ca un sistem complex de hife (filamente) a fost deja elaborat. O data aparuta. Dezvoltarea ciupercii si distrugerea suportului are loc cu repeziciune. sunt usor dispersati in aer. .se pulverizeaza un produs fungicid adecvat atat pe suprafetele ramase dupa curatare cat si pe o arie mare in jur. straine de suport ca si forma si culoare. Deasemeni. Ciupercile isi obtin hrana din partile moarte sau vii ale plantelor sau animalelor. Apar uneori si filamente de dimensiuni apreciabile cu grosimi de pana la 6 mm cu care transporta apa si se hraneste. CIUPERCI Descriere generala Ciupercile care ataca lemnul sunt numeroase. caldura si lipsa de ventilare. 2. STRUCTURA CA O ENTITATE . rosturi deschise. Una sau doua astfel de seminte sunt suficiente pentru a infesta noi elemente de lemn si a raspandi ciuperca pe suprafete intinse. Pe toate elementele componente ramase se va da cu pensula sau stropi cu solutia adecvata. Mai este numita si ciuperca de pivnita. Chiar si cand este la distanta de lemn ea poate sa ramana in stare latenta mai multi ani urmand sa se instaleze o data ce lemnul a devenit umed. In adancimea portiunilor afectate apar fisuri intre volume de lemn paralelipipedice umed si putred. Lemnul isi schimba culoarea devenind maro deschis. Deasemeni rumegusul si chiar izolatiile termice (vata minerala) trebuie indepartate cu atentie. MERULA ( Coniophora puteana) Descriere generala Este una dintre cele mai periculoase pentru structurile constructiilor. Acestea pot sa patrunda in diverse materiale si nu doar in lemn facand-o sa fie una din cele mai persistente ciuperci. Ramasitele infestate colectate se ard. lipsa de lumina.se dezgolesc toate zonele afectate ale lemnului pentru a determina amploarea atacului.partile pastrate cat si cele noi se vor trata cu o solutie protectoare.lemnul infestat este taiat cu 50 cm mai mult decat zona atacata chiar daca aparent este sanatoasa. Sporii. . . tevi de instalatie sparte sau fisurate. lipsa drenajelor.

Repararea elementelor intinse Pentru aceste elemente este nevoie de un demers diferit dar trebuie sa se aiba in vedere pastrarea sectiunii solicitate. Repararea grinzilor O grinda este un element care este supus flambarii si repararea sa trebuie sa raspunda acestui scop. Exista insa situatii in care devine obligatorie utilizarea metalului. Solutia depinde de gradul de degradare atins de imbinare. de exemplu. urmarind cu grija o apreciere a implicatiilor structurale. Grinzile de lemn . In aceasta perioada atat materialele cat si tehnicile s-au dezvoltat considerabil. 2. nu va reduce rezistenta structurala a unui tirant din lemn. Prin aceasta se pastreaza atat validitatea istorica a constructiei cat si reducerea costurilor interventiei. Este important sa se realizeze o potrivire perfecta la insertie si un contact complet intre elemente in masura in care jonctiunea este portanta. Obiectivul principal al unei reparatii este de reda integritatea structurala a elementelor si a imbinarilor care o conecteaza la structura. In repararea imbinarilor trebuie urmarit acelasi principiu de baza: sa fie facute astfel incat acestea sa suporte solicitarile structurii si sa-si pastreze functia pe care o au in cadrul acesteia. Reparatia poate fi realizata pe o noua portiune atasata celei vechi. Repararea imbinarilor Lipsa de continuitate a unui asamblaj este tot atat de periculoasa pe cat este lipsa unui element in cadrul unei structuri. Important este ca sa se realizeze o imbinare care sa pastreze cat mai mult din sectiunea verticala a grinzii. Portiunea degradata este eliminata si inlocuita cu elemente noi care se prind lateral. Fixarea se poate face deasemenea cu tije de lemn incleiate. Cea mai satisfacatoare reparatie pentru repararea unui tirant de lemn supus intinderii este taierea in intregime a portiunii degradate si introducerea unei noi portiuni de lemn imbinate prin "lamba" si "uluc". Lipsa sau distrugerea unui element al structurii face ca forma structurala ramasa sa aduca incarcari suplimentare celorlalte elemente componente. Se pot folosi deasemenea si elemente de metal.4 Repararea unei structuri de lemn. Cel mai adesea aceste degradari apar la capete. Daca doar o parte din imbinare a avut de suferit atunci vom avea in vedere o reparare a acesteia. In cazul grinzilor de lemn vizibile. O taietura de-a lungul fibrei. Asamblarea cu noile elemente se va face tinand cont de directia fibrei si se vor folosi cleiuri rezistente la apa si temperatura. dar o taietura sau gauri realizate perpendicular pe fibra o vor face. Utilizarea rasinilor epoxidice si întaririlor In ultimii douazeci de ani rasinile epoxidice au jucat un rol minor dar important in reparatile la fata locului. Repararea elementelor comprimate Pentru repararea elementelor comprimate s-ar putea sa fie necesar sa se taie o portiune degradata si sa fie introdusa o noua parte de lemn cu scopul de a reconstitui sectiunea structurala initiala. Se pot utiliza deasemenea tije de lemn pentru a fixa imbinarea. fie o intreaga constructie de lemn sau structura unui acoperis intotdeauna cere o cunoastere si intelegere a structurii ca intreg. UTILIZAREA DE MATERIALE DE SUBSTITUTIE PENTRU REPARATII Utilizarea metalului la grinzile de lemn Ideal ar fi ca grinzile de lemn deteriorate sa fie reparate cu ajutorul aceluiasi material. Metoda cea mai des folosita este cea a unui element de metal realizat din mai multe platbande astfel dispuse incat sa preia eforturile de flambare. iar acestea trebuie astfel dispuse incat sa nu fie supuse la solicitari. Acceptarea acestui principiu si aplicarea sa. metalul trebuie astfel dispus incat sa fie ascuns privirii la terminarea lucrarii. va face ca adesea sa se faca reparatii mai putin extinse decat s-ar putea crede.tiranti au o rezistenta mare la intindere care depinde de continuitatea fibrei lemnului. Prin urmare daca fiecare element al structurii este reparat pentru a deveni capabil sa joace rolul sau structural intreaga structura va deveni o entitate stabila fara a fi nevoie de a aduce elemente suplimentare de intarire din lemn sau materiale diferite cum sunt metalul sau altele. Imbinarea trebuie lipita cu clei rezsitent la apa si la temperatura. Trebuie avuta o grija deosebita la taierea lemnului acest lucru facandu-se pe directia fibrei. De aceea este extrem de important sa se stabileasca cauzele lipsei de portanta a unei structuri inainte de a proceda la repararea ei. Elementul de metal trebuie sa aiba o lungime de cel putin trei ori cat inaltimea grinzii. lemnul. Imbinarile sunt puncte sensibile la atacul ciupercilor si al insectelor fiind zone care pastreaza umiditatea un timp mai indelungat. si nu mai exista nici o indoiala ca utilizarea lor a facut posibila mentinerea unui numar mare de structuri istorice din lemn. Daca imbinarea este total afectata atunci aceasta va trebui inlocuita in intregime copiind-o pe cea de origine. Platbanda este fixata de structura de lemn cu ajutorul unor tije de metal dispuse decalat si avand la capete dopuri de lemn pentru a le face invizibile. Un aspect important este faptul ca metalul trebuie sa fie vopsit sau tratat anticoroziune fiind amplasat ascuns. . Reparatiile cu rasini nu trebuie considerate ca fiind o alternativa ieftina. Directia de asezare in zona taiata a elementului de completare trebuie sa corespunda celui de pe cealalta parte. Lucrarile de reparatie trebuie facute inteligent utilizand mesteri competenti pentru a nu desfigura in final structura si antrena costuri suplimentare. Aceasta jonctiune ar putea sa fie mai buna in cazul folosirii unei imbinari in trepte.

Daca se fac lucrari la ambele capete acestea trebuie sa aiba loc diferentiat astfel incat unul din noduri sa fie liber pentru a permite lemnului sa se dilate sau contracte si sa nu se antreneze degradari suplimentare in structura. Modulul de elasticitate al acestora este similar cu cel al lemnului de stejar si sunt de cel putin trei ori mai rezistente ca acesta. Tije filetate din otel pot fi deasemenea folosite. restul fiind o rasina de poliester nesaturata.5 In general utilizarea majora a acestor rasini s-a facut in situ cu scopul de a completa capetele degradate ale grinzilor sau pentru intarirea grinzilor suport al unui nivel care este supus unor solicitari suplimentare prin schimbarea functiunii initiale. In cazul in care demontajul grinzii nu poate fi realizat si lucrarea urmeaza a fi facuta in situ turnarea rasinii poate face ce imbinarea grinzii cu zidaria sa devina rigida iar calculul inginerului trebuie sa fie facut altfel. Acest sistem ofera o rezistenta mai mare cu pana la 50% la incarcari dar trebuie folosite doar dupa un studiu structural atent si un calcul realizat de un inginer. cantitatea de rasina fluida turnata intr-o singura etapa trebuie limitata. Tijele sunt realizate din 65% fibra de sticla. Se fac o serie de gauri inclinate prin lemnul sanatos pornind din partea de sus a grinzii. Astfel. In cazul unor lucrari de amploare. O firma care este specializata in astfel de lucrari trebuie sa ofere informatii si chiar realizarea unor astfel de calcule de catre propriul lor inginer. Aceste tehnici de intarire pot necesita realizarea unui sant in lungimea grinzii de lemn introducand tije de otel iar acestea fiind apoi ingropate in rasina epoxidica. Tije de intarire sunt dispuse in aceste gauri urmand o turnare de rasina epoxidica pentru a le umple si pentru ca rasina sa patrunda in zona semi-degradata situata intre portiunea de lemn sanatos si zona in lucru. lucrarea urmeaza sa fie facuta in mai multe etape. Se taie capatul degradat si se dispune un cofraj din scanduri care sa se potriveasca cu forma originala. . Reparatia tipica are umatoarele etape: Se sustine grinda in pozitie pe perioada lucrarilor. rasina poate fi turnata. pentru a evita aparitia unor temperaturi prea ridicate. ea luand forma portiunii indepartate. Zona degradata odata curatata.

lung de 2.Capricornul INSECTE XILOFAGE Larva de capricorn cu aspect de vierme mare si alb masoarã între 20 si 25 mm lungime Capricornul adult. Are o culoare roscat închis Cariul mic Numeroase gãuri semnaleazã prezenta unor galerii scobite într-o mobilã de larve de cari mici.5 mm este de culoare maro-roscat . brun închis sau negru mãsoarã între 10 si 20 mm Rãsinoasele atacate de capricorni prezintã galerii ovale cu 4-7 mm sãpate paralel cu fibra lemnului Cariul mare Stricãciuni provocate de cariul mare. Larva sapã galerii circulare de 2-4 mm diametru Cariul mare adult mãsoarã între 6 si 11 mm lungime. Acestea creaza galerii circulare de 1-3 mm diametru Cariul mic.

Nimfa de termitã . lungi de 10 mm au patru aripi pe care le pierd în perioada roirii Lucrãtoarele albe cu o lungime de 4-6 mm sunt oarbe. brun-închis mãsoarã între 2.Lyctus INSECTE XILOFAGE Lyctus brunneus In lemnul de foioase lyctusul sapã galerii circulare Φ 1-2 mm Lyctusul adult.5 si 6 mm Termita Termitele reproducãtoare. Ele construiesc galeriile si asigurã aprovizionarea.

. perioada anului si alte variabile. semiceluloza 25-35%. Cu ajutorul filamentelor sale merula transporta apa cu care înmoaie lemnul si apoi îl perforeaza înaintand pas cu pas. lignina 20-30% si extractive care pot varia între 5-30% in functie de specie.3 -3% minerale. Acestea patrund usor in interspatii foarte mici si ea reuseste astfel sa traverseze chiar zidurile. Putregaiul (Serpula lacrimans) Filamentele ciupercii de putregai pot sa patrunda in diverse materiale si nu doar in lemn facand-o sa fie una din cele mai persistente ciuperci. Merula (Coniophora puteana) Imaginea prezinta o zona de pivnitã invadata de merulã.CIUPERCILE LIGNIVORE Microstructura lemnului moale Lemnul este un material polimeric natural compus din urmatoarele substante: celuloza (40-50%). Chiar si atunci cand este la distanta de lemn ea poate sa ramana in stare latenta timp de mai multi ani urmand sa se instaleze o data ce lemnul a devenit umed. Lemnul poate sa mai contina si un procent de 0.

In aceastã fazã insecticidul este depus pe fata inferioarã a elementelor de lemn. Tratament fungicid preventiv al sarpantei . Tratament cu insecticid adecvat realizat cu ajutorul unui pistol Generatoare de fum 30 de secunde dupã aprindere.TRATAMENTE Tratarea sarpantei cu insecticid aplicat cu ajutorul unui pulverizator cu teavã telescopicã si cioc O sculpturã policromã atacatã de larve de insecte este tratatã cu insecticid si apoi i se aplicã un tratament de intãrire cu rãsini cu vâscozitate micã. Coloane de fum se ridicã cãtre structurã deschisã a acoperisului.

REPARATII ALE STRUCTURII FOLOSIND ACELASI MATERIAL portiune înlocuitã care încorporeazã si suportul portiune de fatã suport glisat detaliu cu tãieturã la jumãtate . .folosit în zona de sprijin pe zid Reparatii tipice utilizate în tâmplãrie zonã degradatã si înlocuitã limita vizibilã a atacului cu ciuperci limita vizibilã a atacului cu ciuperci piesã suport montatã pe cãprior piesã suport montatã pe tirant panã Reparatii structurale: parte din fermã atacatã de ciuperci lemnul afectat se eliminã si noi piese de lemn sunt montate.folosit pentru elemente supuse compresiunii panã detaliu cu tãieturã piezisã si utilizând pene .folosit pentru elemente supuse la flambare detaliu cu tãieturã în formã de foarfecã folosit în compresiune iar legãtura rezistã si la miscari laterale detaliu cu tãieturã la jumãtate . flambare sau compresiune detaliu cu tãieturã piezisã .folosit pentru elemente supuse la întindere.

1 MATERIALE DE SUBSTITUTIE IN REPARATII 2 material degradat îndepãrtat 3 tije din fibrã de sticlã introduse în lemnul sãnãtos zona degradatã de grindã suport de grindã temporar cofrajul suport si turnarea rãsinii epoxidice .restaurare finalizatã Etapele consolidãrii unei grinzi de lemn folosind rãsini epoxidice Lemn degradat înlocuit cu rasinã epoxidicã (rãsina este turnatã în etape) folie de polietilenã zona degradatã .zidãrie reparatã 4 5 .cofraj îndepãrtat .înlocuire completã cu rasinã pãrti de tijã tãiate zonã slabitã consolidatã cu rasinã epoxidicã de slabã vâscozitate tije de legãturã îngropate în rãsinã lemn sãnãtos cofraj din stejar sãnãtos zonã slãbitã si consolidatã zonã de grindã îngropatã fata zidului Sectiune longitudinalã prin grinda reparatã parte nouã din stejar (cofraj pierdut) lemn sãnãtos Exemplu de consolidare al unui capãt de grindã folosind rãsini epoxidice Exemplu de consolidare a unei grinzi de lemn cu ajutorul rãsinilor epoxidice si elementelor metalice element metalic de ranforsare rãsinã epoxidicã element de ranforsare .

METAL Reparatia capãtului unei grinzi de lemn folosind piese metalice Grinda taiatã pe lungimea fibrei pentru a primi piesa metalicã platbandã superioarã zona degradatã a grinzii care a fost îndepãrtatã Platbandã inferioarã piesa metalicã confectionatã platbandã care urmeazã a fi ingropatã insertie din elemente de lemn pentru a masca reparatia Piese laterale noi din lemn fixate prin tije de piesa metalicã tije retrase si închidere cu capace de lemn Detaliu de montaj al piesei metalice Detalii piesã metalicã confectionatã elevatie plan Piesa metalicã este complet îngropatã la finalul reparatiei fata zidului Grinda vazutã din partea sa inferioarã dupã restaurare .MATERIALE DE SUBSTITUTIE IN REPARATII .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful