NOŢIUNI DE BAZĂ ÎN CHIMIE Atom: cea mai mică particulă de substanţă, indivizibilă prin procedee chimice obişnuite, divizibilă

prin procedee fizice. Este alcătuit din nucleu în jurul căruia se rotesc electroni. Număr atomic Z (numărul de ordine): numărul protonilor din nucleu Număr de masă A: suma numărului de protoni şi neutroni din nucleu. Numărul de neutroni se calculează din relaţia ! "#$, unde ! % numărul de neutroni. Element chimic: specia de atomi cu acelaşi număr atomic $. I oto!i: specii de atomi cu acelaşi număr atomic $ (acelaşi număr de protoni) şi cu număr de masă diferit (număr diferit de neutroni). Masa atomică relati"ă: un număr care indică de c&te ori masa unui atom este mai mare dec&t a '(#a parte din masa izotopului În"eli# electronic: alcătuit din straturi, substraturi şi orbitali moleculari pe care se rotesc electronii în jurul nucleului) numărul ma*im de electroni dintr#un strat se calculează cu relaţia ! (n(. Legătura chimică uneşte două sau mai multe elemente chimice. +oate fi: le,ătură covalentă polară şi nepolară, le,ătură ionică, le,ătură metalică, le,ătură coordinativă şi le,ătură de hidro,en. Legătură covalentă nepolară este caracteristică pentru nemetale, se formează pe baza punerii în comun a perechilor de electroni (-(, !(, .(, /(, 0l(, 1r(, 2(, 0-3). E*emplificăm formarea moleculelor de hidro,en şi o*i,en: -4 5 4- - : - % unde perechea de electroni aparţine ambilor atomi şi poate fi înlocuită printr#o liniuţă care reprezintă valenţa atomului dat: -:-%numărul electronilor.

"tomii de o*i,en au c&te doi electroni necuplaţi, de aceea, pentru a avea confi,uraţia unui ,az inert, mai are nevoie de încă doi electroni. 6alenţa atomului de o*i,en este e,ală cu (.
4

.4 5 4.4

.::. sau .::.

. .

Legătura covalentă polară se realizează între două elemente diferite, ce au electrone,ativitate apropiată, unde perechea de electroni este deplasată spre elementul cu electrone,ativitate mai mare (-0l % clorură de hidro,en, -(., -(7, 0. etc.). 8e e*emplu, la formarea le,ăturii în clorura de hidro,en (-0l): -4 5 40l -δ5:0lδ#, după cum observăm, densitatea electronică este deplasată spre atomul de clor, încărc&ndu#l parţial cu sarcină ne,ativă. Legătura ionică se realizează între metale tipice (metale alcaline şi alcalino#păm&ntoase) şi nemetale tipice (halo,enii şi atomul de o*i,en), prin cedare şi adiţionare de electroni.

Legătura donor-acceptoare. 0!#.. =eacţii de substituţie (un element cu electropozitivitate mai mare substituie alt element cu electropozitivitate mai mică): . ce au perechi de electroni liberi (-(. de carbon. !-9. 8rept e*emplu.. doi sau trei electroni pe nivelul ener. Numărul lui Avogadro (!") % numărul de particule ce se conţin într#un mol de substanţă.rupele principale formează le.az inert.radul de o*idare 5'.ătura se formează prin punerea în comun a electronilor de valenţă (electronii de pe nivelul ener.ajare sau absorbţie de căldură) =eacţii reversibile şi ireversibile. 70!#. =eacţii cu transfer de electroni: a. ce intră în componenţa substanţelor iniţiale şi a celor obţinute în urma reacţiei (=eacţii cu transfer de electroni)) =eacţii fără modificarea . de aceea le. deoarece participă la le. !" . iar atomul de sodiu cedează un electron şi are .uraţia unui . 26. poate servi formarea ionului de amoniu: .radului de o*idare a atomilor elementelor. >odificarea .ături at&t electronii ultimului strat.radul de o*idare %'. /# etc. şi ionii sau moleculele neutre. c&ţi atomi se conţin în '( . de combinare)) =eacţii cu de. care au c&te unu. :n mol conţine at&tea particule. c&t şi electronii din straturile interioare. 222. cu orbitali liberi (elementele p şi d). 22. Elementele din sub.etic (electronii se numesc electroni de valenţă).ături prin intermediul electronilor ultimului nivel ener.radului de o*idare) (=eacţii de schimb.etic e*terior şi au nevoie de mulţi electroni pentru a forma confi.<(9 4'<(9 $alen%a (numărul de o*idare) este dată de numărul electronilor cu care atomul participă la formarea le..).!a4 5 40l !a5:0l#. atomul de clor adiţionează un electron încărc&ndu#se cu . =eacţii de combinare (din ( substanţe se obţine o substanţă nouă): b.ăturilor chimice. Clasi&icarea reac%iilor chimice =eacţiile chimice pot fi clasificate convenţional conform următoarelor criterii: 2. de descompunere. caracteristică pentru compuşii complecşi. după cum observăm.etic e*terior). Legătura metalică este caracteristică metalelor. 2. Elementele din sub. !-9 5 -5 → !-35 Molul în sistemul internaţional de unităţi (72) reprezintă măsura cantităţii de substanţă. se formează între atomii de metal.rupele secundare prezintă stări de valenţă diferite.

% A . să se elimine un . @!a(7.ajă un .9 b.0l se de.ajă bio*idul de carbon) !a(0. → 0a(.9(# 5 (-5 → -(.( 222..0l 5 ?5 5 !. !otăm prin 5A sau #∆-.9# E2= 0l# 5 ".).-)( 0a.0l 5 ?!.( =eacţii de schimb: @!a(7.3 5 (>n7.( E2= 0.reu disociabil (apă etc.9 → (?0l 5 9. =eacţiile în urma cărora se de.9# 5 -(. din două săruri solubile se obţine un produs .9# → ".-# 5 -5 -(.!.-# 5 -5 5 !.c. !( 5 .% entalpia reacţiei 0 5 . unul dintre produşii de reacţie trebuie să fie . E28 !a5 5 . =eacţii de schimb (pentru ca reacţiile de schimb să se desfăşoare complet. E2= .( → 0a0. 5 0.ajă căldură se numesc reacţii e*otermice.9(# 5 (-5 5 (0l# → (!a5 5 (0l# 5 -(.( E28 (!a5 5 0. 5 0.9 → ".9 5 (?>n.3 =eacţii fără transfer de electroni: a. =eacţii de combinare: 0a.( 5 A =eacţiile în timpul cărora se absoarbe căldură se numesc reacţii endotermice şi vom nota %A sau 5∆-.9 E28 ?5 5 0l# 5 ".az (mai des în mediul acid se de. =eacţii de descompunere: d.az sau să se formeze un precipitat): reacţii de neutralizare: acid 5 bază → sare 5 -(.9 → !a!.9 5 (-0l → (!a0l 5 -(. 5 0.9 5 -(.5 -!.( → 0.3 5 9-(7. c. ∆.reu solubil ?0l 5 ".5 → ".3 5 9-(. 5 0. 5 -(. (?0l.9# → !a5 5 !. =eacţii de descompunere: 22.3 5 ?(7. unde A % cantitatea de căldură (B).5 5 !. !a.( → (!.

!a(7.az p&nă la reacţie (' mol !( şi 9 moli -() şi ( moli de . # A (-2 'rinci!iul (e Ch)telier* 8acă asupra unui sistem. adică p&nă la consumul deplin al uneia dintre substanţele reactante se numesc reacţii ireversibile.3 5 1a0l( → 1a7.az. =eacţii reversibile şi ireversibile.3 5 =eacţiile chimice care decur.8acă un sistem se află în echilibru chimic.az p&nă la reacţie şi după reacţie. s#a e*ercitat o acţiune din e*terior (modificarea temperaturii. Dn cazul dat vom avea 3 moli de . 26. 8acă un sistem se află în echilibru chimic. Clasele !rinci!ale de com!u#i anor+anici* . invers. >ărirea presiunii va deplasa echilibrul chimic spre produşii de reacţie (spre formarea !-9) şi invers. în sensuri contrare se numesc reacţii reversibile.( . % temperatura: >ărirea temperaturii va deplasa echilibrul chimic în direcţia reacţiei endotermice (#A) şi. care se află în echilibru chimic. mărirea temperaturii deplasează echilibrul chimic spre substanţele reactante şi invers: micşorarea temperaturii deplasează echilibrul chimic spre produşii de reacţie. a presiunii sau a concentraţiilor). /ie dat sistemul !( 5 9-( (!-9 5 A 0um se va deplasa echilibrul chimic la variaţia parametrilor: presiune. % concentraţia: >ărirea concentraţiei produselor iniţiale deplasează echilibrul chimic în direcţia formării produşilor de reacţie. =eacţiile care decur. iar reacţia este e*otermică.az după reacţie. micşorarea temperaturii va deplasa echilibrul chimic în direcţia reacţiei e*otermice (5A).3 5 (!a0l (!a 5 7.3(# 5 1a(5 1a7. p&nă la sf&rşit. >ărirea presiunii va deplasa echilibrul chimic în direcţia unde se află mai puţini moli de .3 5(!a5 5 (0l# 7. micşorarea presiunii va deplasa echilibrul chimic în direcţia unde sunt mai mulţi moli de . !( 5 9-( !( 5 . mărirea temperaturii deplasează echilibrul chimic spre produşii de reacţie şi invers: micşorarea temperaturii deplasează echilibrul chimic spre substanţele reactante.( 5 2( (!-9 5 A (!.az şi. >ărirea concentraţiei produşilor de reacţie va deplasa echilibrul chimic în direcţia produşilor iniţiali. iar reacţia este endotermică.3(# 5 1a(5 5 (0l# 1a7. concentraţie şi temperaturăC % presiunea: 0alculăm numărul de moli de . echilibrul se deplasează în direcţia diminuării acţiunii e*ercitate. invers.

şi dil. se şi cu -(7. Ei ? 0a !a >.ativ. cum sînt: densitatea. +roprietăţile fizice ale metalelor (conductibilitatea electrică şi conductibilitatea termică înaltă. sub.9) -!. Dn seria potenţialelor electrochimice a metalelor capacitatea de reducere creşte de la aur Au spre potasiu K. 7e caracterizează printr#o capacitate sporită de adiţionare a şi se încarcă % ne. "l >n $n 0r /e !i 7n +b (-)( 0u -.ajă -( şi se formează o*izi !u dislocuieşte -( din apă !u dislocuiesc hidro. duritatea. +roprietăţile fizice. acizii.enul temperatură din aer obişnuită Ea temperatură 2nteracţiunea obişnuită se cu apa elimină -( şi se formează hidro*id 0reşte: 7e o*idează lent la temperatură obişnuită sau la încălzire !u se o*idează Ea încălzire se de.enul din acizii diluaţi 2nteracţio# !u re# 2nteracţiunea 8islocuieşte hidro.eneral al reţelelor lor cristaline. >etodele de Electroliza topiturilor aluminotermia. ".rupele 62#622. +t "u 0apacitatea de reducere a metalelor în stare liberă 7e o*idează 2nteracţiunea repede la cu o*i. 5 5 (5 5 (5 95 (5 (5 95 (5 (5 (5 (5 5 (5 (5 5 (5 95 . la în Fapă încălzire re. forjabilitatea şi plasticitatea mare) se e*plică prin caracterul .alăG Dn prin# =ăsp&ndirea Dn compuşi în şi cipal în !umai în compuşi în natură în stare liberă stare liberă =educerea cu cărbune. sînt diferite la diferite metale.enul din acizi diluaţi nează cu acţio# cu acizii (în afară de -!.rupele principale. temperatura de topire.9 con# nează cu centr.Metalele % elementele chimice care au raze atomice mari şi cedează relativ uşor electronii de valenţă. ". "l >n $n 0r /e !i 7n +b (-) 0u -. electroliza soluţiilor apoase ale obţinere sărurilor 0apacitatea de o*idare a Ei ? 0a !a >. o*id de carbon(22).3 dizolvă concentr. +t "u 0reşte ionilor de metale Nemetalele ocupă în sistemul periodic .

fiind dizolvate în apă..9.enul. +b.(:!(:/(:0l( Eichide % 1r( 7olide % +3:7I:2( . +roprietăţile chimice: Aci ii % compuşi formaţi din ioni de hidro. dizolvate în apă: -0l. $n. 7e împart în: a.enaţi. oxizii bazici % combinaţii ale o*i. -1r (denumirea se formează de la numele nemetalului şi elementul hidric). -(7.enului cu nemetalele care. . Acizii neoxigenaţi % combinaţii ale nemetalelor cu hidro. 7n.(). formează acizi. +roprietăţile chimice: b.en şi rest acid.. o*izi bazici c.enaţi şi acizi o*i. o*izi acizi b.eria electrone+ati"ită%iiO. +roprietăţile chimice: c. "cizii se clasifică în acizi neo*i.9. dintre care unul este o*i. 0r(. oxizii am oteri % combinaţii ale metalelor amfotere cu o*i. o*izi amfoteri a.enului cu metalele. 2.enul ("l(. Oxizii acizi % combinaţii ale o*i.enul.+roprietăţi fizice: Haze % -(:.i ii compuşi din două elemente.

?"l(7.3) -!.) acide (!a-0.(.3 etc.-)(). neutre (!a0l.-)(0. c. d.-)(. >. Ele se clasifică în: a.9.en. 7r(.-)0l etc.-.) duble (?(!a-+. 222.ărurile # substanţe formate din ioni de metal şi radicali acizi.) +roprietăţile chimice: !azele constituie combinaţii dintre ioni de metale unite cu una sau mai multe .9) b) acizi slabi (-!. +roprietăţi chimice: +entru bazele alcaline şi alcalino#păm&ntoase: .-.9 etc. ?.-). ce conţine atomi de o*i. "cizii se clasifică în: a) acizi monobazici b) acizi polibazici "cizii se clasifică în: a) acizi tari (-0l) -(7.rupe hidro*il (. ?(7.-) şi alcalino#păm&ntoase (0a(.9. 22.3. 1azele solubile sunt baze alcaline (Ei.en şi rest acid.-)(.3)( etc.3 etc.) bazice (0u((.() -(0. !a(-+.) .0lor → acid clorhidric 0l( -0l Acizii oxigenaţi % combinaţii formate din ioni de hidro. !a. b. restul bazelor sunt insolubile în apă. 1a(.

7ărurile acidului carbonic şi a acidului azotic la încălzire se descompun metale s.( 5 ..enerală 0n-(n5(. 9.( 5 9. 7ărurile metalelor p şi d intră în reacţie cu bazele alcaline şi formează hidro*izi insolubili: 3.reu solubili: 1a0l( 5 !a(7. 0l( etc. în care atomii de carbon sunt hibridizaţi sp9.ătură dublă.în 3"l(!.9 5 '(!.3 5 0u (. =eacţii principale % de substituţie.( metalele care se află după hidro. 0(-(n . -(. 7ărurile intră în reacţie cu metalele mai active în soluţii apoase: 0u7.( 9. -idrocarburile cu această formulă .3 5 /e → /e7. 7ărurile intră în reacţie cu alte săruri şi formează produşi .) . sărurile metalelor cuprinse între "l şi . hibridizarea sp(. =eacţia lui 6iurt % obţinerea alcanilor superiori simetrici Alchene % hidrocarburi nesaturate cu o le. Jerminaţia %an este specifică pentru hidrocarburile saturate.enerală au terminaţia %enă. =eacţiile principale: de adiţie (a -0l.+roprietăţi chimice: '.9)9 → ("l(. '.3 → 1a7.( seria tensiunii electrochimice (".3 5 (!a0l @. 5 (!.!.en Clasele !rinci!ale de com!u#i or+anici Alcani % formula .9 → (".9 5 (-0l → 0a0l( 5 -(. 0lorurarea (. hidrocarburi saturate. 7ărurile intră în reacţie cu acizii: 0a0. 5 0.

Ea adiţia hidracizilor.ăturii duble. 0a(.3 5 -(7. • • • atomii de carbon primari se o*idează p&nă la o*id de carbon (26). fără distru. atomul de hidro. =eacţiile de o*idare a atomilor de carbon hibridizaţi sp(: ?>n.en. care se obţine din carbură de calciu şi apă 0a0( 5 (-(. în mediul neutru. 0n-(n#(.ătură triplă. -idrocarburile cu le.erea moleculei Alchine % hidrocarburi nesaturate cu o le. hibridizat sp(.rupa cetonă (0 <) .-)( 5 0(-( =eacţiile principale % de adiţie . 00.at în atomi de hidro.3 (mediul acid).en se lea.ătură triplă au terminaţia %ină. duce la formarea diolilor. atomii de carbon terţiari se o*idează p&nă la . cu ruperea le.rupa carbo*il.3.% acetilena. atomii de carbon secundari se o*idează p&nă la .ă de atomul de carbon.*idarea cu ?>n. hibridizarea %sp. mai bo.

=eacţii de dimerizare şi trimerizare: -0 0.. -alo. a. =eacţii caracteristice: de substituţie în prezenţa diferitor substanţe.% 0 0vinilacetilena se utilizează la fabricarea cauciucului sintetic Ben enul % 0.enaţi în prezenţa acizilor lui EeKis ("l0l9.se obţin substanţe ce se utilizează pe lar.-) 0(-@.sau 0n-(n5'. terminaţia %ol.-. b. /e0l9): c.rupe de hidro*il (.9 5 -(7. nitrarea benzenului -!.en sunt înlocuiţi cu .3 =eacţia de identificare a benzenului % obţinerea nitrobenzenului..5 -0 0. în producerea polimerilor. # hi/ridi area s!0.Dn procesul de adiţie a -0!) -0l) 0-90.-) "lcoolii alifatici =#.-.dale.. hidrocarbură aromatică. . alchilarea benzenului cu derivaţi halo. compus cu miros de mi.→ -(0 0.enarea benzenului Alcoolii % hidrocarburi saturate în care unul sau mai mulţi atomi de hidro.

=eacţii de esterificare cu acizii carbo*ilici d.en (cu hidro*izii metalelor alcaline reacţia nu are loc). "lcoolii primari la o*idare bl&ndă formează aldehidele respective.-@.→ 0.*idarea alcoolilor p&nă la aldehide sau acizii respectivi.3.-@.-@.-@. c.!a 5 -(.+roprietăţi chimice: a. ..5 (!a → (0.5 !a.*idarea alcoolilor primari cu ?>n.ajă hidro. =eacţii de deshidratare.-@. alcoolii pierd o moleculă de apă şi se transformă în alchene. în mediul acid. +entru fenol sunt caracteristice reacţii ce îl deosebesc de alcoolii alifatici .!a 5 -( /enolul însă intră în reacţie şi cu hidro*idul de sodiu 0. Dn prezenţa acidului sulfuric. alcoolii formează alcoolaţi şi de. +roprietăţi chimice ale fenolului sînt asemănătoare cu cele ale alcoolilor alifatici. duce la formarea acidului carbo*ilic respectiv. (0.. /enolul % 0. . b.. "lcoolii secundari la o*idare formează cetone respective.-. la încălzire. 0u metalele alcaline.

/enolul se identifică cu ajutorul /e0l9. Aldehide #i cetone* unde = % radical al hidrocarburii saturate. 0u apa de brom 2dentificarea alcoolilor a. şi terminaţia %al. "ldehidele saturate au formula . care se adau. 0etonele au aceeaşi formulă . b.enerală 0n-(n. +roprietăţi chimice: . 0u acidul azotic b. cu care formează soluţii de culoare roşie#violetă. c.ă la radicalul hidrocarburii saturate.enerală. iar terminaţia %onă.a. +olialcoolii se identifică cu hidro*id de cupru(22) cu care formează soluţii albastre.

b.linzii de ar. =eacţii de identificare a aldehidelor. . >ulţi polimeri se obţin în baza condensării metanalului cu alţi rea. tiouree etc. -!. =eacţiile de policondensare. iar reducerea cetonelor duce la formarea alcoolilor secundari. "diţia -0! duce la formarea cianhidrinelor d. "cizi carbo*ilici sunt nişte acizi or. Aci ii car/o.3). b.) /ormarea bachelitei % condensarea metanolului cu fenol.enţi chimici (fenol. "ldehidele alifatice se o*idează cu soluţia /elin.9. =educerea aldehidelor duce la formarea alcoolilor primari. a. -(7.anici (-0l.intG.a. =eactivul Jollens o*idează aldehidele p&nă la formarea acizilor respectivi şi a Fo. o*idarea aldehidelor duce la formarea acizilor carbo*ilici corespunzători.ilici- # terminaţia %oic. c. p&nă la acizii corespunzători.anici mai slabi dec&t acizii anor.

2nteracţiunea cu sărurile acidului carbonic: 0a0. în care atomii de hidro. 1azicitatea creşte în şirul: "mine aromatice (0. a. c. "cizii or..? 5 -(..en sunt substituiţi cu unul sau mai mulţi radicali...-@#!-() M !-9 M amine alifatice .( e.anice slabe.)( 5 -(.en: b.Jăria acizilor descreşte în următoarea succesiune: acid formic L acizi aromatici L acizi alifatici nesaturaţi L acizi alifatici. 5 0. = % !-( % reprezintă nişte baze or. 2nteracţiunea cu metalele active cu de.ajare de hidro.→ (-0. 2nteracţiunea cu o*izii metalelor cu formarea sării şi a apei: !a(...→ -0.anici au aceleaşi proprietăţi chimice ca şi acizii anor..9 5 (0-90.. derivaţi ai amoniacului..→ 0a(0-90.5 -0.anici. 5 (-0. 2nteracţiunea cu bazele ?.. d.anici.!a 5 -(. 2nteracţiunea cu alcooli cu formare de esteri Amine* 0ompuşi or.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful