NOŢIUNI DE BAZĂ ÎN CHIMIE Atom: cea mai mică particulă de substanţă, indivizibilă prin procedee chimice obişnuite, divizibilă

prin procedee fizice. Este alcătuit din nucleu în jurul căruia se rotesc electroni. Număr atomic Z (numărul de ordine): numărul protonilor din nucleu Număr de masă A: suma numărului de protoni şi neutroni din nucleu. Numărul de neutroni se calculează din relaţia ! "#$, unde ! % numărul de neutroni. Element chimic: specia de atomi cu acelaşi număr atomic $. I oto!i: specii de atomi cu acelaşi număr atomic $ (acelaşi număr de protoni) şi cu număr de masă diferit (număr diferit de neutroni). Masa atomică relati"ă: un număr care indică de c&te ori masa unui atom este mai mare dec&t a '(#a parte din masa izotopului În"eli# electronic: alcătuit din straturi, substraturi şi orbitali moleculari pe care se rotesc electronii în jurul nucleului) numărul ma*im de electroni dintr#un strat se calculează cu relaţia ! (n(. Legătura chimică uneşte două sau mai multe elemente chimice. +oate fi: le,ătură covalentă polară şi nepolară, le,ătură ionică, le,ătură metalică, le,ătură coordinativă şi le,ătură de hidro,en. Legătură covalentă nepolară este caracteristică pentru nemetale, se formează pe baza punerii în comun a perechilor de electroni (-(, !(, .(, /(, 0l(, 1r(, 2(, 0-3). E*emplificăm formarea moleculelor de hidro,en şi o*i,en: -4 5 4- - : - % unde perechea de electroni aparţine ambilor atomi şi poate fi înlocuită printr#o liniuţă care reprezintă valenţa atomului dat: -:-%numărul electronilor.

"tomii de o*i,en au c&te doi electroni necuplaţi, de aceea, pentru a avea confi,uraţia unui ,az inert, mai are nevoie de încă doi electroni. 6alenţa atomului de o*i,en este e,ală cu (.
4

.4 5 4.4

.::. sau .::.

. .

Legătura covalentă polară se realizează între două elemente diferite, ce au electrone,ativitate apropiată, unde perechea de electroni este deplasată spre elementul cu electrone,ativitate mai mare (-0l % clorură de hidro,en, -(., -(7, 0. etc.). 8e e*emplu, la formarea le,ăturii în clorura de hidro,en (-0l): -4 5 40l -δ5:0lδ#, după cum observăm, densitatea electronică este deplasată spre atomul de clor, încărc&ndu#l parţial cu sarcină ne,ativă. Legătura ionică se realizează între metale tipice (metale alcaline şi alcalino#păm&ntoase) şi nemetale tipice (halo,enii şi atomul de o*i,en), prin cedare şi adiţionare de electroni.

de descompunere. caracteristică pentru compuşii complecşi. /# etc.ajare sau absorbţie de căldură) =eacţii reversibile şi ireversibile. 8rept e*emplu..etic e*terior şi au nevoie de mulţi electroni pentru a forma confi.ături prin intermediul electronilor ultimului nivel ener. =eacţii de combinare (din ( substanţe se obţine o substanţă nouă): b.. Elementele din sub. deoarece participă la le. doi sau trei electroni pe nivelul ener. de combinare)) =eacţii cu de.rupele principale formează le.az inert.ăturilor chimice.).rupele secundare prezintă stări de valenţă diferite. 0!#. =eacţii de substituţie (un element cu electropozitivitate mai mare substituie alt element cu electropozitivitate mai mică): . 26. Numărul lui Avogadro (!") % numărul de particule ce se conţin într#un mol de substanţă. care au c&te unu.radul de o*idare %'. după cum observăm.ătura se formează prin punerea în comun a electronilor de valenţă (electronii de pe nivelul ener. de carbon.!a4 5 40l !a5:0l#. ce au perechi de electroni liberi (-(. =eacţii cu transfer de electroni: a. se formează între atomii de metal. c&ţi atomi se conţin în '( . 22. iar atomul de sodiu cedează un electron şi are .radul de o*idare 5'.. cu orbitali liberi (elementele p şi d). c&t şi electronii din straturile interioare.radului de o*idare) (=eacţii de schimb. Legătura donor-acceptoare. şi ionii sau moleculele neutre.etic (electronii se numesc electroni de valenţă). :n mol conţine at&tea particule. !" . 70!#. Elementele din sub.ături at&t electronii ultimului strat. >odificarea .etic e*terior). !-9 5 -5 → !-35 Molul în sistemul internaţional de unităţi (72) reprezintă măsura cantităţii de substanţă. 222. atomul de clor adiţionează un electron încărc&ndu#se cu . Legătura metalică este caracteristică metalelor. !-9. ce intră în componenţa substanţelor iniţiale şi a celor obţinute în urma reacţiei (=eacţii cu transfer de electroni)) =eacţii fără modificarea . 2. Clasi&icarea reac%iilor chimice =eacţiile chimice pot fi clasificate convenţional conform următoarelor criterii: 2.<(9 4'<(9 $alen%a (numărul de o*idare) este dată de numărul electronilor cu care atomul participă la formarea le. poate servi formarea ionului de amoniu: .uraţia unui . de aceea le.radului de o*idare a atomilor elementelor.

9(# 5 (-5 5 (0l# → (!a5 5 (0l# 5 -(.ajă căldură se numesc reacţii e*otermice.0l 5 ?5 5 !. E2= .9 → (?0l 5 9..reu solubil ?0l 5 ".9(# 5 (-5 → -(. =eacţii de descompunere: 22. @!a(7.c.3 5 ?(7. c.az (mai des în mediul acid se de.5 -!. unde A % cantitatea de căldură (B). 5 0.reu disociabil (apă etc.3 5 9-(7. !a. să se elimine un .9 → ".( E2= 0.az sau să se formeze un precipitat): reacţii de neutralizare: acid 5 bază → sare 5 -(. !otăm prin 5A sau #∆-.-# 5 -5 5 !.ajă bio*idul de carbon) !a(0. 5 -(.( 5 A =eacţiile în timpul cărora se absoarbe căldură se numesc reacţii endotermice şi vom nota %A sau 5∆-. !( 5 .9# E2= 0l# 5 ".9 5 (?>n.3 5 9-(. =eacţii de combinare: 0a.9 5 (-0l → (!a0l 5 -(. (?0l.9# → ".9 → !a!.( → (!.( → 0.5 5 !. unul dintre produşii de reacţie trebuie să fie .!. =eacţii de descompunere: d.5 → ".ajă un .% entalpia reacţiei 0 5 . 5 0. 5 0.9# → !a5 5 !.-# 5 -5 -(.-)( 0a.3 5 (>n7. 5 0. din două săruri solubile se obţine un produs . → 0a(.9 E28 ?5 5 0l# 5 ".9 b. % A .( → 0a0.9 5 -(. =eacţii de schimb (pentru ca reacţiile de schimb să se desfăşoare complet.9# 5 -(.( E28 (!a5 5 0.0l 5 ?!.( 222. E28 !a5 5 .). ∆.( =eacţii de schimb: @!a(7.3 =eacţii fără transfer de electroni: a.0l se de. =eacţiile în urma cărora se de.

3(# 5 1a(5 5 (0l# 1a7. /ie dat sistemul !( 5 9-( (!-9 5 A 0um se va deplasa echilibrul chimic la variaţia parametrilor: presiune. >ărirea concentraţiei produşilor de reacţie va deplasa echilibrul chimic în direcţia produşilor iniţiali.az p&nă la reacţie (' mol !( şi 9 moli -() şi ( moli de . # A (-2 'rinci!iul (e Ch)telier* 8acă asupra unui sistem. a presiunii sau a concentraţiilor).( 5 2( (!-9 5 A (!. adică p&nă la consumul deplin al uneia dintre substanţele reactante se numesc reacţii ireversibile.3 5 =eacţiile chimice care decur. invers. iar reacţia este e*otermică.3 5(!a5 5 (0l# 7. micşorarea presiunii va deplasa echilibrul chimic în direcţia unde sunt mai mulţi moli de . concentraţie şi temperaturăC % presiunea: 0alculăm numărul de moli de . !a(7.3 5 1a0l( → 1a7. în sensuri contrare se numesc reacţii reversibile. =eacţiile care decur. % temperatura: >ărirea temperaturii va deplasa echilibrul chimic în direcţia reacţiei endotermice (#A) şi.3(# 5 1a(5 1a7.( . =eacţii reversibile şi ireversibile. % concentraţia: >ărirea concentraţiei produselor iniţiale deplasează echilibrul chimic în direcţia formării produşilor de reacţie. mărirea temperaturii deplasează echilibrul chimic spre substanţele reactante şi invers: micşorarea temperaturii deplasează echilibrul chimic spre produşii de reacţie.3 5 (!a0l (!a 5 7. Clasele !rinci!ale de com!u#i anor+anici* . >ărirea presiunii va deplasa echilibrul chimic în direcţia unde se află mai puţini moli de . care se află în echilibru chimic. s#a e*ercitat o acţiune din e*terior (modificarea temperaturii. !( 5 9-( !( 5 . 26. iar reacţia este endotermică. echilibrul se deplasează în direcţia diminuării acţiunii e*ercitate. Dn cazul dat vom avea 3 moli de .az şi. >ărirea presiunii va deplasa echilibrul chimic spre produşii de reacţie (spre formarea !-9) şi invers. invers. mărirea temperaturii deplasează echilibrul chimic spre produşii de reacţie şi invers: micşorarea temperaturii deplasează echilibrul chimic spre substanţele reactante.8acă un sistem se află în echilibru chimic. p&nă la sf&rşit.az p&nă la reacţie şi după reacţie. 8acă un sistem se află în echilibru chimic. micşorarea temperaturii va deplasa echilibrul chimic în direcţia reacţiei e*otermice (5A).az după reacţie.az.

Dn seria potenţialelor electrochimice a metalelor capacitatea de reducere creşte de la aur Au spre potasiu K.enul temperatură din aer obişnuită Ea temperatură 2nteracţiunea obişnuită se cu apa elimină -( şi se formează hidro*id 0reşte: 7e o*idează lent la temperatură obişnuită sau la încălzire !u se o*idează Ea încălzire se de. sînt diferite la diferite metale. şi dil.ativ. Ei ? 0a !a >. acizii. temperatura de topire. +roprietăţile fizice ale metalelor (conductibilitatea electrică şi conductibilitatea termică înaltă. sub. 7e caracterizează printr#o capacitate sporită de adiţionare a şi se încarcă % ne.ajă -( şi se formează o*izi !u dislocuieşte -( din apă !u dislocuiesc hidro.rupele 62#622. electroliza soluţiilor apoase ale obţinere sărurilor 0apacitatea de o*idare a Ei ? 0a !a >. >etodele de Electroliza topiturilor aluminotermia. ".9) -!.rupele principale.eneral al reţelelor lor cristaline.Metalele % elementele chimice care au raze atomice mari şi cedează relativ uşor electronii de valenţă. forjabilitatea şi plasticitatea mare) se e*plică prin caracterul . o*id de carbon(22). +t "u 0reşte ionilor de metale Nemetalele ocupă în sistemul periodic . se şi cu -(7.enul din acizii diluaţi 2nteracţio# !u re# 2nteracţiunea 8islocuieşte hidro. "l >n $n 0r /e !i 7n +b (-) 0u -.enul din acizi diluaţi nează cu acţio# cu acizii (în afară de -!. +t "u 0apacitatea de reducere a metalelor în stare liberă 7e o*idează 2nteracţiunea repede la cu o*i.9 con# nează cu centr. "l >n $n 0r /e !i 7n +b (-)( 0u -. ". cum sînt: densitatea. 5 5 (5 5 (5 95 (5 (5 95 (5 (5 (5 (5 5 (5 (5 5 (5 95 . la în Fapă încălzire re.3 dizolvă concentr.alăG Dn prin# =ăsp&ndirea Dn compuşi în şi cipal în !umai în compuşi în natură în stare liberă stare liberă =educerea cu cărbune. duritatea. +roprietăţile fizice.

+roprietăţile chimice: b.+roprietăţi fizice: Haze % -(:.enaţi. "cizii se clasifică în acizi neo*i. -(7. 7n.9. fiind dizolvate în apă. Acizii neoxigenaţi % combinaţii ale nemetalelor cu hidro. 2.(). formează acizi.enul.(:!(:/(:0l( Eichide % 1r( 7olide % +3:7I:2( . oxizii am oteri % combinaţii ale metalelor amfotere cu o*i.enului cu nemetalele care. dizolvate în apă: -0l..en şi rest acid.enul. $n. . o*izi bazici c.9.enul ("l(. -1r (denumirea se formează de la numele nemetalului şi elementul hidric).i ii compuşi din două elemente. +roprietăţile chimice: Aci ii % compuşi formaţi din ioni de hidro. dintre care unul este o*i. o*izi acizi b.enaţi şi acizi o*i. oxizii bazici % combinaţii ale o*i.enului cu metalele.. +b. o*izi amfoteri a. 0r(.eria electrone+ati"ită%iiO. +roprietăţile chimice: c. Oxizii acizi % combinaţii ale o*i. 7e împart în: a.

) bazice (0u((.9) b) acizi slabi (-!.-)(. ce conţine atomi de o*i.-)0l etc.) acide (!a-0.9. ?. "cizii se clasifică în: a) acizi monobazici b) acizi polibazici "cizii se clasifică în: a) acizi tari (-0l) -(7.) .3) -!. d. restul bazelor sunt insolubile în apă.en.-). >.ărurile # substanţe formate din ioni de metal şi radicali acizi.0lor → acid clorhidric 0l( -0l Acizii oxigenaţi % combinaţii formate din ioni de hidro. !a(-+.3 etc.() -(0. 7r(. c. Ele se clasifică în: a. 1a(.3.rupe hidro*il (.-. b.(.-)(.-)(). +roprietăţi chimice: +entru bazele alcaline şi alcalino#păm&ntoase: . ?(7.9 etc. ?"l(7.-. !a.9.3)( etc.) duble (?(!a-+.3 etc. 22.) +roprietăţile chimice: !azele constituie combinaţii dintre ioni de metale unite cu una sau mai multe .en şi rest acid. 1azele solubile sunt baze alcaline (Ei.-)(0.-) şi alcalino#păm&ntoase (0a(. 222. neutre (!a0l.

( 9. 0l( etc.( 5 9. -idrocarburile cu această formulă . 7ărurile metalelor p şi d intră în reacţie cu bazele alcaline şi formează hidro*izi insolubili: 3. Jerminaţia %an este specifică pentru hidrocarburile saturate. 7ărurile intră în reacţie cu alte săruri şi formează produşi . 0(-(n . '.( metalele care se află după hidro.( 5 . 5 0. 9. în care atomii de carbon sunt hibridizaţi sp9. hibridizarea sp(.) . 0lorurarea (. =eacţia lui 6iurt % obţinerea alcanilor superiori simetrici Alchene % hidrocarburi nesaturate cu o le.!. hidrocarburi saturate. 7ărurile intră în reacţie cu metalele mai active în soluţii apoase: 0u7. 7ărurile acidului carbonic şi a acidului azotic la încălzire se descompun metale s.( seria tensiunii electrochimice (".3 → 1a7.enerală au terminaţia %enă.în 3"l(!.3 5 /e → /e7. =eacţiile principale: de adiţie (a -0l. sărurile metalelor cuprinse între "l şi . 7ărurile intră în reacţie cu acizii: 0a0.9 5 (-0l → 0a0l( 5 -(. =eacţii principale % de substituţie.enerală 0n-(n5(.3 5 0u (.3 5 (!a0l @. -(.9)9 → ("l(. 5 (!.9 → ("..9 5 '(!.en Clasele !rinci!ale de com!u#i or+anici Alcani % formula .+roprietăţi chimice: '.ătură dublă.reu solubili: 1a0l( 5 !a(7.

erea moleculei Alchine % hidrocarburi nesaturate cu o le.rupa cetonă (0 <) .rupa carbo*il.ăturii duble. 0a(. în mediul neutru.3 5 -(7. =eacţiile de o*idare a atomilor de carbon hibridizaţi sp(: ?>n. atomii de carbon terţiari se o*idează p&nă la .Ea adiţia hidracizilor. atomul de hidro. mai bo.% acetilena. -idrocarburile cu le.3.3 (mediul acid). hibridizat sp(.en se lea. hibridizarea %sp. atomii de carbon secundari se o*idează p&nă la . fără distru.ătură triplă. • • • atomii de carbon primari se o*idează p&nă la o*id de carbon (26).ă de atomul de carbon.at în atomi de hidro. care se obţine din carbură de calciu şi apă 0a0( 5 (-(.*idarea cu ?>n. duce la formarea diolilor.ătură triplă au terminaţia %ină.en. 0n-(n#(.-)( 5 0(-( =eacţiile principale % de adiţie . 00. cu ruperea le.

în producerea polimerilor.dale..9 5 -(7.se obţin substanţe ce se utilizează pe lar. hidrocarbură aromatică. -alo. =eacţii de dimerizare şi trimerizare: -0 0.-. b.5 -0 0. /e0l9): c. =eacţii caracteristice: de substituţie în prezenţa diferitor substanţe.. nitrarea benzenului -!.sau 0n-(n5'.enaţi în prezenţa acizilor lui EeKis ("l0l9. a.enarea benzenului Alcoolii % hidrocarburi saturate în care unul sau mai mulţi atomi de hidro.→ -(0 0. terminaţia %ol. .-) 0(-@. alchilarea benzenului cu derivaţi halo. compus cu miros de mi..-.3 =eacţia de identificare a benzenului % obţinerea nitrobenzenului.Dn procesul de adiţie a -0!) -0l) 0-90.% 0 0vinilacetilena se utilizează la fabricarea cauciucului sintetic Ben enul % 0.en sunt înlocuiţi cu .rupe de hidro*il (.-) "lcoolii alifatici =#. # hi/ridi area s!0.

en (cu hidro*izii metalelor alcaline reacţia nu are loc). (0..!a 5 -( /enolul însă intră în reacţie şi cu hidro*idul de sodiu 0.-@. "lcoolii primari la o*idare bl&ndă formează aldehidele respective. +entru fenol sunt caracteristice reacţii ce îl deosebesc de alcoolii alifatici .-@.-@. b.-.*idarea alcoolilor primari cu ?>n. Dn prezenţa acidului sulfuric. =eacţii de esterificare cu acizii carbo*ilici d. +roprietăţi chimice ale fenolului sînt asemănătoare cu cele ale alcoolilor alifatici. 0u metalele alcaline.*idarea alcoolilor p&nă la aldehide sau acizii respectivi.. alcoolii pierd o moleculă de apă şi se transformă în alchene.+roprietăţi chimice: a. alcoolii formează alcoolaţi şi de. /enolul % 0. "lcoolii secundari la o*idare formează cetone respective.→ 0.5 (!a → (0. c. în mediul acid.. =eacţii de deshidratare.-@.5 !a. la încălzire.!a 5 -(. .-@. duce la formarea acidului carbo*ilic respectiv. .3.ajă hidro.

enerală 0n-(n. Aldehide #i cetone* unde = % radical al hidrocarburii saturate. cu care formează soluţii de culoare roşie#violetă. 0etonele au aceeaşi formulă . "ldehidele saturate au formula . iar terminaţia %onă.enerală. c. +roprietăţi chimice: . care se adau. b. şi terminaţia %al.a. +olialcoolii se identifică cu hidro*id de cupru(22) cu care formează soluţii albastre.ă la radicalul hidrocarburii saturate. /enolul se identifică cu ajutorul /e0l9. 0u apa de brom 2dentificarea alcoolilor a. 0u acidul azotic b.

=eacţii de identificare a aldehidelor.) /ormarea bachelitei % condensarea metanolului cu fenol. =educerea aldehidelor duce la formarea alcoolilor primari. a. -!. "ldehidele alifatice se o*idează cu soluţia /elin. "diţia -0! duce la formarea cianhidrinelor d. p&nă la acizii corespunzători. b.a. Aci ii car/o.intG. b.ilici- # terminaţia %oic. iar reducerea cetonelor duce la formarea alcoolilor secundari.enţi chimici (fenol.anici (-0l.9.linzii de ar.anici mai slabi dec&t acizii anor. . tiouree etc. >ulţi polimeri se obţin în baza condensării metanalului cu alţi rea.3). =eactivul Jollens o*idează aldehidele p&nă la formarea acizilor respectivi şi a Fo. o*idarea aldehidelor duce la formarea acizilor carbo*ilici corespunzători. -(7. =eacţiile de policondensare. c. "cizi carbo*ilici sunt nişte acizi or.

Jăria acizilor descreşte în următoarea succesiune: acid formic L acizi aromatici L acizi alifatici nesaturaţi L acizi alifatici.ajare de hidro.!a 5 -(.. "cizii or. 2nteracţiunea cu alcooli cu formare de esteri Amine* 0ompuşi or.5 -0.→ 0a(0-90.( e..-@#!-() M !-9 M amine alifatice .→ (-0. = % !-( % reprezintă nişte baze or..anice slabe.anici... a..→ -0. 1azicitatea creşte în şirul: "mine aromatice (0.en: b. 2nteracţiunea cu sărurile acidului carbonic: 0a0.)( 5 -(.en sunt substituiţi cu unul sau mai mulţi radicali..anici.? 5 -(. 5 (-0.anici au aceleaşi proprietăţi chimice ca şi acizii anor. c. 2nteracţiunea cu metalele active cu de.. derivaţi ai amoniacului. 2nteracţiunea cu bazele ?.. d.. 5 0.9 5 (0-90. 2nteracţiunea cu o*izii metalelor cu formarea sării şi a apei: !a(. în care atomii de hidro.