You are on page 1of 11

CAROL AL II-LEA DE HOHENZOLLERN-SIGMARINGEN

S-a născut la 3 octombrie 1893 la Sinaia şi a decedat la 3 aprilie 1953 la Estoril, Portugalia. A avut o viaţă extrem de interesantă şi controversată, admiratorii considerându-l un mare om de stat, iar contestatarii, un afemeiat, un afacerist fără scrupule, un dezertor care ar fi trebuit executat, conform regulilor militare, de numele căruia se leaga cele mai suspecte afaceri cu statul şi care este acuzat, in acelaşi timp, de dispariţia României Mari în vara anului 1940. Cele mai multe controverse se leagă de viaţa amoroasă, deoarece chiar şi azi mai apar persoane care susţin că sunt odrasele lui Carol al II- lea, dar şi de boala de care suferea, priapismul, determinată de căsătoriile consangvine care se practicau în interiorul caselor regale şi care a fost moştenită de la mama sa, Regina Maria, nepoata de fiu a reginei Victoria a Angliei, supranumită şi soacra Europei şi nepoata de fiica a Ţarului rus Alexandru al II-lea.1 Despre prima experienţă sexuală a odraslei regeşti aminteşte cu mult haz, în Memoriile sale, Constantin Argetoianu, informaţii pe care le avea de la Alexandru Davilla. Acesta i -a povestit cum, Regele Carol I l-a rugat să-i găsească o damă de consumaţie pentru prinţ ( care avea doar 16 ani); după noaptea petrecută de cei doi, femeia i-a spus lui Davilla ,, m-a omorât, coane Alecule!”2 De altfel, despre bărbăţia lui Carol apăruse un adevărat folclor urban, fapt atestat si d scriitoare britanică, Olivia Manning care a trăit la Bucureştiprin 1940 : “Întoarse o monedă de un leu pe partea imprimată cu un cocean de porumb şi spuse: - Un portret al Măritei şi Glorioasei sale Majestăţi, regele Carol al II lea! Dumneata, draga mea, s-ar putea să nu recunoşti asemănarea, dar sunt multe alte doamne pentru care nu ar fi o problemă”3. Constantin Argetoianu (om serios, senator, ministrul de interne, ministru de justiţie, ministru de finanţe, prim ministru) spune în memoriile sale că din acest punct de vedere Carol al II lea era “un fenomen al naturii”. Dimensiunea lui Carol al II lea a traumatizat-o profund pe soţia sa principesa Elena: “Intimile principesei Elena lăsau să se înţeleagă că motivul principal al fobiei acesteia pentru regalul ei soţ era brutalitatea cu care o supunea, zi şi noapte, în pat sau la repezeală pe un colţ de canapea, îndatoririlor ei conjugale”4. Atunci când vorbim despre Carol al II-lea, toţi ne gândim la idila cu Ioana Zizi Lambrino şi la cea cu Elena Magda Lupescu. Înainte de Zizi, Carol a mai avut o idilă cu Elena Filitti, sau Păsărica cum o alinta prinţul; de familie bună, aceasta a fost exilată atunci când, la urechile părinţilor acestuia au ajuns zvonuri despre idila dintre Prinţ şi Păsărica.

2 3

Constantin Argetoianu, Pentru cei de mâine. Memorii, vol. VII, Bucureşti, Editura Machiavelli, 1996, p. 234-235. Pe surse istorice, 11 mai 2011. 4 Constantin Argetoianu, op. cit., p. 243.

Zizi Lambrino. în casa omului de stat Marghiloman. de origine greco-bizantină. 11 mai 2011. cu privirea vioaie. În 1913. Zizi a fost trimisă. suavă şi oacheşă. fine. Vezi Memoriile Ioanei Lambrino 7 Monitorul de Neamţ. Perioada studiilor lui Carol la Potsdam le-a întrerupt intimitatea. Zizi pomeneşte. cu prinţul. mai abitir decît un gondolier veneţian. cu un şef de gară pe nume leonescu şi care ar fi primit o sumă de bani impresionantă pentru păstrarea secretului. Cu toate că se întîlneşte zilnic. într un pension din Franţa. îşi plimba doamna gîndurilor trăgînd la rame cu ardoare. Constantin Lambrino. prieten cu principele Carol. pentru o bună educaţie. Carol se făcuse un tînăr tare atrăgător. Lulu. de unde a revenit în Bucureşti. se arată şofer priceput şi expert în mecanică. În perioada 1914-1916. Alintată încă din copilărie cu numele de „Zizi“. iar Zizi 16 ani. 5 6 Pe surse istorice. îi găseşte acestuia o droaie de cusururi. Marie M artini. cu care ar fi avut un fiu. fiindcă purta cizme mari ofiţereşti. cei doi s-au aflat tot timpul împreună. Înalt. A studiat. Tatăl ei. Ioana a declarat că avea cinci ani cînd l-a întîlnit prima oară pe Carol.Se pare că Prinţul a mai avut şi altă idilă cu o elevă de pension. era un prost dansator. cu trăsături. Atât fratele ei. legătura lor sentimentală sedimentîndu-se odată cu scurgerea ireversibilă a fiecărei secunde. în amintirile ei.. Alexandru Marghiloman.. pe un lac din capitală. dar principele coresponda susţinut cu fratele lui Zizi. slab jucător de tenis şi călăreţ nepriceput. aceasta era micuţă. cu o figură nobilă. Într -un manuscris de natură autobiografică. rudă cu generalul Alexandru Lambrino. care scîrţîiau la fiecare pas. principele avea 19 ani. despre un grup de tineri care vîsleau în fiecare zi. În schimb. cu părul blond auriu. subţire. nesinchisindu -se de protocolul principiar. În primul rînd. Carol.“7. Pe vremea aceea. se pare că făcea parte dintr-o familie aristocrată. era căsătorită cu un Iordache Lambrino. rudă apropiată cu tatal lui Zizi).5 Despre Ioana Maria Valentina Lambrino se ştie că s-a născut în anul 1896 în localitatea Roman. Silviu şi care ar fi fost căsătorită. în casa celui mai „ parizian dintre germanofili“. Zoe . s-a destăinuit. liderul Partidului Conservator. a fost un apropiat al prim-ministrului Alexandru Marghiloman.cu mult succes şi real talent belcanto şi pictura. . „Prinţul mi-a făcut o impresie profundă. origine pusă sub semnul întrebării de unii istorici. cât şi membrii familiei Lambrino erau obişnuiţi ai casei regale Hohezollern de Singmaringen. cei doi s -au simţit puternic atraşi unul de altul. 17 octombrie 2005. Lulu. Cît despre Zizi. apoi. În acea seară. în anul 1910. Zizi. Familia acesteia se trăgea din principii Brîncoveanu şi era înrudită prin alianţă cu principele Alexandru Ioan Cuza (o soră a Elenei Cuza. în scrierile sale6. Pentru mine asta însemna culmea eleganţei“. „unde Carol. Zizi l-a cunoscut pe viitorul iubit şi soţ.

acesta îşi manifestase în dese rânduri scepticismul cu privire la viitorul instituţiei monarhice din România: „Ştiu bine că în 20 de ani România. acesta s-a căsătorit la Odessa cu Ioana Lambrino. o ducea în excursie cu maşina. într-o modestă locuinţă aparţinînd familiei Lambrino. 10 Ibidem. curtenitor. Înaintarea germană. a silit-o să se refugieze în Iaşi. Iarna a fost deosebit de grea în 1916. De frica războiului. 26. 1927. in continuare Criza dinastică. pe Carol. atunci de ce să fiu împiedicat să îmi trăiesc viaţa aşa cum vreau”!9 La 27 august 1918. Pe 31 august. Editura Enciclopedică. el nu s -a arătat dispus să renunţe la căsătorie. După ce a primit telegrama. Dragostea este atât de oarbă. . Ferdinand l-a trimis pe colonelul Ernest Baliff la Odessa cu misiunea de a-l convinge pe tânărul principe să se întoarcă în ţară şi cu o scrisoare din partea lui Alexandru Marghiloman. 229-230 11 Ioan Scurtu. Acesta. la care au luat parte Constantin Hârjeu. la iubitul ei Carol. p. unde aveau prieteni şi ceva proprietăţi rămase după moartea tatălui său. 1996. 12 Alexandru Marghiloman. când a primit ordinul să se retragă din faţa trupelor de ocupaţie.12 Generalul a relatat că la 29 octombrie 1916. pp. IV. vol. încât acesta dezertează de pe front pentru a se căsători cu aleasa inimii. Arthur Văitoianu şi Eremia Grigorescu. jucau cărţi şi îşi jurau credinţă veşnică8. des. va fi republicană. 137. Alexandru Marghiloman. precum şi despre faptul că renunţă la calitatea sa de moştenitor. regele a convocat un „consiliu al generalilor”. Criza dinastică din România. Prin acest fapt. cit. Carol îl anunţă pe tatăl său despre căsătorie printr-o telegramă. Constantin Coandă. Deşi Carol a acceptat să se întoarcă în ţară. Ioana (Zizi) s -a angajat infirmieră ca să îngrijească răniţii de pe front. Note politice. astfel că inamicul ajunsese la doar 20 de kilometri de locul unde afla principele moştenitor. În faţa acestor fapte. însă cu mintea era în altă parte. De altfel. Bucureşti. principele moştenitor a părăsit. preşedintele Consiliului de miniştri. Ca refugiată. Pentru a discuta problema părăsirii unităţii militare. p. regele Ferdinand a decis să se consulte cu oamenii politici pentru a adopta o decizie în această privinţă.încîntătoare. Aceştia s-au pronunţat că „numai Majestatea sa poate decide asupra interpretărilor ce se pot face pentru 8 9 Ibidem. însă Zizi avea consolarea de a-l vedea.. unitatea militară de la Târgu -Neamţ pe care o conducea onorific. Poziţia lui Ionel Brătianu a fost că principele „nu era încă matur” şi trebuia să i se dea timp „pentru a se coace la minte”. Bucureşti. pag. ca toate celelalte ţări. op. Carol a rămas să petreacă până la ora 2 noaptea..22. deghizat în uniformă de ofiţer rus.. în care era ameninţat cu posibilele repercursiuni ale actelor sale10. la Tecuci. principele Carol încălcase două principii fundamentale: acela de a nu se căsători cu persoane care nu aparţin unei familii domnitoare şi acela de a nu dezerta dintr -o unitate militară. Zizi şi mama se retrag în Moldova. Alexandru Averescu a declarat regelui că tânărul principe nu avea „nici o calitate pentru domnie”.11 În schimb..

Ibidem. Carol a promis o „revenire solemnă” asupra deciziei luate la 1 august 1919 17.. 1995. unde nu va putea să părăsească incinta lăcaşului de cult. După îndelungi insistenţe. că nu vom întreprinde nici o acţiune contrară acestui angajament. Zizi . Căsătoria lui Carol cu Elena s-a oficializat pe 10 martie 192120 . IV-V. dând publicităţii scrisoarea prin care Carol se recunoştea părintele copilului şi soţul ei. observând. 552. acesta se arăta dezamăgit de fapta iubitei sale. I (1904-1939). 18 Ioan Scurtu. p. Bucureşti. in continuare Monarhia. Într-o discuţie din 5 ianuarie 1920 cu Nicolae Iorga şi Alexandru Vaida-Voevod. însă aceasta a refuzat ţinând să devină „Zizi de Hohenzollern”15. Carol este trimis într-o „excursie de studii” prin lume. Casa Regală şi guvernul au făcut puternice presiuni pentru a o determina pe Zizi Lambrino să renunţe la mariaj în schimbul unei anumite sume de bani.. în acelaşi timp. Însemnări zilnice. prin grija reginei Maria. 39. După încheierea călătoriei pentru studii. la Carol al II-lea.14 În acest timp. În cele din urmă. Zizi Lambrino este obligată să părăsească ţara împreună cu fiul său în schimbul unei substanţiale pensii viagere19.. Monarhia în România. Cuvânt introductiv. cit. Printr -un document.. Între datorie şi pasiune. A doua zi. pp. finanţată din bani publici. 101. 21 Marcel-Dumitru Ciucă. Marie Martini. Editura Silex. Editura Danubius. Cu câteva zile înainte a fost „rezolvată” şi problema relaţiilor dintre Carol şi vechea sa amantă. 34. pag. Carol a acceptat pe 29 octombrie să declare în scris că nu se opune anulării actului de căsătorie încheiat la Odessa.. după puternice presiuni. O viaţă de om.Dar nu a fost aşa. op. principele îi cere lui Ferdinand să considere „ca nulă şi neavenită scrisoarea pe care am trimis -o Majestăţii voastre la 1 august” şi „în conformitate cu spiritul Constituţiei şi al legilor noastre de familie. Bucureşti. 16 Ibidem. Aşa cum a fost.. Odată căsătorit. Mircea Grigore pe care Carol îl recunoaşte printr-o scrisoare din 1 august 1919 (încă înainte de naşterea acestuia)16 . la 8 ianuarie 1920. Totodată. reuşea” să producă o ruptură cu acesta. mă devotez serviciului ţării şi al Majestăţii voastre” 18. pe 20 februarie 1920. pag. cu care Carol continua să se întâlnească şi după ce acesta se angajase să accepte anularea căsătorie. iar la 25 octombrie acelaşi an s-a născut principele Mihai. cea mai mare tăcere asupra serviciilor îndeplinite”21. 15 Constantin Argetoianu. 1991 . 1972. p. . se afla principesa Elena a Greciei care era în căutarea unui soţ. 256. Marie şi soţul ei se angajau să păstreze „pentru totdeauna o atitudine corectă şi plină de deferenţă faţă de toţi membrii familiei regale.încălcări de regulamente militare de către un membru al familiei regale”. Carol nu a venit imediat în ţară. vol. o evreică care îi va det ermina destinul amoros şi politic şi despre care 13 14 Ibidem. Ferdinand a hotărât să îl trimită pe Carol la mănăstirea Horaiţa din judeţul Neamţ. Bucureşti. ci a rămas în Elveţia. Recurgând la şantaj. 20 Ioan Scurtu. iar regele a hotărât amnistierea fiului său. 19 Ibidem.. Situaţia este destul de complicată. născuse . deoarece Zizi. Aici. pentru a încerca să o uite pe fosta sa iubită.13 După aceste consfătuiri. Editura Minerva. un băiat. Criza dinastică…. am putea crede că odrasla regală se va fi potolit.. deoarece în viaţa prinţului intra o altă femeie. 17 Nicolae iorga.

principele a refuzat simulând un accident de cal şi împuşcându-se în picior. 1996. Cine era această femeie? Elena Magda Lupescu era soţia unui căpitan de la Vânători de Munte pe nume Tempeanu. să-i servească o pitorească trivialitate” 27. iar de aici au plecat împreună la Veneţia. 26 Regele Carol al II-lea. Monarhia…. cât şi de Miron Cristea. 267.23 Aceasta era caracterizată atât de Argeotoianu. pag. ca fiind „o femeie de moravuri uşoare” 24. 24 Elie Miron Cristea. Asupra momentului întâlnirii dintre cei doi există încă informaţii contradictorii.p. 25 Prinţul Nicolae de Hohenzollern. 43. indecentă. 1987. Documente. cit. stăpânind toate vicleşugurile în alcov. dar acesta a cerut divorţul în momentul când a aflat de legătura soţiei sale cu principele moştenitor 22.29 22 23 Constantin Argetoianu. 27. Pe 12 decembrie 1925. . Editura Jurnalul Literar. ştiind să reîmprospăteze până la epuizare dorinţa partenerului. în timp ce principele Nicolae o menţionează drept „o amantă de profesie”25. Însemnări zilnice (nota din 14 februarie 1943). 29 Ioan Scurtu. Însemnări personale în Antonie Plămădeală. 372. Contribuţii istorice privind perioada 1918 -1919. O femeie vulgară. 1991. După ce a asistat la funeralii. Ibidem. În memoriile sale. familia regală considerându-l un episod vremelnic din viaţa principelui aşa cum mai fusese multe astfel de episoade. Iniţial.. Carol fixează data întâlnirii cu Elena Lupescu pe 14 februarie 1925 26. dar şi suferinţe nenumărate). Carol a plecat la Paris. amintiri şi comentarii editate de Gheorghe Buzatu. 27 Pamfil Şeicaru. Elena Lupescu mărturisea că s-au întâlnit prima dată când erau încă nişte copii. pentru a reprezenta Casa Regală din România la funeraliile reginei Alexandra a Marii Britanii. Bucureşti. p. pag. Vulpea Roşcată. Totuşi. Editura Moldova. pag. 28 Ibidem. repetatele eşecuri în tentativa de face „ordine la curte” şi de a se impune ca factor de decizie în România au provocat o stare de tensiune la Palat. ştiind să-şi domine oboseala şi care în loc de un leşinat sentimentalism.se spune că a fost singura femeie capabilă să-i aline suferinţa sexuală (priapismul îi provocare neplăceri . Mai mult. dar n-a reuşit să schimbe decizia luată. tânărul principe a adresat tatălui său o scrisoare prin care îl anunţa pentru a treia oară că renunţă la prerogativele sale de moştenitor al Coroanei. Sibiu. Pentru a-l mai despărţi măcar câtva timp de amanta sa. unde a întâlnit-o pe Elena Lupescu28. Cert este că nimeni nu dăduse importanţă acestei aventuri. În însemnările sale zilnice. în timp ce Constantin Argetoianu relatează că cei doi s-au cunoscut la Sinaia în timpul războiului. relaţia dintre Carol şi Elena Lupescu a evoluat în asemenea măsură încât principele moştenitor nu mai ţinea cont că era căsătorit şi avea un copil. În umbra coroanei României. op. 98. Pamfil Şeicaru o descria pe Elena Lupescu astfel: „aducea o vastă experienţă în legăturile cu bărbaţii. de pe urma cărora să fi căpătat o mare tehnică. Ferdinand şi Maria au decis să -l trimită pe fiul lor la Londra. Iaşi.

Cum Ferdinand a declarat categoric că principele Carol este „o creangă putredă în dinastie. Regenţa se compunea din trei persoane: principele Nicolae. în cazul că acesta ar ajunge pe tron înainte de vârsta majoratului 34. care e deja prea mult că s-a repetat 32.. Oamenii politici şi partidele au fost supuşi unei noi clasificări şi socotiţi apţi sau inapţi pentru guvernare după cum puteau fi sau nu bănuiţi că ar favoriza o eventuală revenire a prinţului” 35. condus de preocupări personale şi egoism politic. eliberându-i-se un paşaport diplomatic. 24. unde primea regulat importante sume de bani şi alte mijloace materiale din partea Casei Regale. aş mai păstra poate iluzii şi speranţe [. dar la acea vreme el nu avea decât patru ani. preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Adunarea Naţională Constituantă a adoptat legile prin care se accepta renunţarea lui Carol.. care avea nesfârşită răbadare 36. . 67. Bucureşti. Editura Humanitas. 28 decembrie 1925”. se modifica Statutul Casei Regale. Generalul i-a arătat lui Carol că 30 31 Idem.] Grija ce port acestei Coroane nu-mi îngăduie să mai las posibilitatea de reînoire a unei asemenea crize. La 11 februarie 1926. 34 Ioan Scurtu. Brătianu rămânea stăpânul. în urma căreia să se păşească fără întârziere la măsurile legale pentru recunoaşterea principelui Mihai ca principe moştenitor al României” . Ibidem. În vara anului 1926. ci unul singur: Ion Brătianu. neputând să-şi exercite prerogativele de suveran atât timp cât era minor. p. cit. În aceste condiţii. toţi liderii politici prezenţi la Sinaia s-au supus voinţei suveranului. 1990. În ziua de 4 ianuarie 1926. Ion I. Nicolae Iorga declara: Acum nu mai erau doi stăpâni în România. op. singurul şi absolutul stăpân al unei ţări. Ziarul „Adevărul” consemna: „Ceea ce a făcut domnul Ionel Brătianu.625. p. pe 28 decembrie.. p. pentru a-l determina pe Carol să se răzgândească30....34. regele Ferdinand a hotărât ca fostul principe să primească numele de Carol Caraiman. 35 Constantin Argetoianu. p. constituie cea mai gravă lovitură adusă principiului monarhic”. ministrul Casei Regale. principele Mihai era proclamat moştenitorul tronului şi se constituia o Regenţă care să exercite prerogativele suveranului.” În continuare.. Regele a luat cuvântul: „Dacă un asemenea act din partea lui ar fi fost fără precedent. 32 Ibidem. Totodată. 33 Armand Călinescu. cit. Dinastia de Argeş biruise cu totul pe cea de Sigmaringen. Mihai era fiul lui Carol cu principesa Elena..Profund nemulţumit de atitudinea fiului său. p. p. regele a cerut participanţilor să ia „cunoştinţă de renunţarea principelui Carol.. Însemnări politice. regele Ferdinand urma să facă o vizită în Franţa. 36 Nicolae Iorga. op. pe care trebuie să o tai spre a salva Coroana” 33.. 22. Ferdinand convoacă la Sinaia un Consiliu de Coroană pe 30 decembrie 192531. Hiott se întoarce la Bucureşti cu o nouă scrisoare de renunţare a lui Carol către tatăl său . Criza dinastică. patriarhul Miron Cristea şi Gheorghe Buzdugan. C. iar generalul Condeescu a fost trimis la Paris pentru a pregăti întâlnirea suveranului cu fiul său. în care a adugat: „Milano. Decizia principelui a fost irevocabilă. astfel că trebuia să se adopte o măsură ce să prevadă posibilitatea preluării tronului de către micul principe. astfel că. 54.. Carol s-a stabilit la Paris cu Elena Lupescu. Constantin Argetoianu remarca: „Criza dinastică a devenit peste noapte pivotul politicii româneşti. Criza dinastică. Ferdinand a decis să-l trimită în Italia pe Constantin Hiott.

După ce a fost tratat de mai mulţi doctori de renume.37 Pe timpul tuturor acestor agitaţii dinastice şi crize politice nimeni nu a acordat o atenţie deosebită faptului că sănătatea regelui Ferdinand. 332. Carol a întrebat: „Domnule Maniu. p. Vila a devenit centrul Camarilei. 42 Pamfil Şeicaru.. p. Patriarhul Miron Cristea si juristul Gheorghe Buzdugan. folosindu-se de slăbiciunile acestora. acesta petrecându-şi ultimele clipe din viaţă la Sinaia. 1991. 76. pp. Treptat. Discuţia nu a dat nici un rezultat. zile negre. Criza dinastică. racul. Maniu nu a avut replică şi a plecat de la Sinaia. Zile albe. Ţărănesc şi Naţional –Ţărănesc. Deşi s-a angajat că o să renunţe la Elena Lupescu.regele ar fi dispus să-l ierte dacă se despărţea de Elena Lupescu şi îşi relua căsnicia cu principesa Elena. pe care tatăl său nu a dorit să le accepte. 79. iar bucureştenii au denumit-o „La curve”. 234 -235. Bucureşti.. odată cu venirea Elenei Lupescu s-a constituit camarila regală. şi aşa destul de precară. în final. Madrid. Totuşi. În dimineaţa zilei de 20 iulie 1927. Carol a negat categoric că aceasta s-ar afla în Sinaia. 1995. . este normal ca pentru o spălătoreasă să se certe regele României cu primul său ministru?” 42 . aceasta revenea în ţară şi se instala cât mai aproape de rege. dar în faţa stăruinţelor lui Maniu l-a chemat pe administratorul castelului pentru a-i spune dacă exista o asemenea persoană acolo. 339. datorită intereselor diverse alecelor ce o formau . Agonia lui Ferdinand s-a prelungit. În fapt. Elena Lupescu a stat la Sinaia. care a devenit centrul intrigilor politice din România. 41 Ioan Scurtu. a fost emis un comunicat oficial care anunţa moartea regelui Ferdinand I la orele 02:15 38.Deşi era convins că Elena Lupescu se afla la Castelul Peleş. la 8 iunie 1930 era încoronat va rege40. Bucureşti. Editura Enciclopedică. 172. fiul nevârsnic al lui Carol.)39 Fără a intra în detalii despre ce a urmat . Carol punând condiţii întoarcerii. Îndată ce a aflat. 40 Ibidem. Moartea lui Ferdinand I la 20 iulie 1927. importanţi lideri politici au notat că în urma întâlnirii în sufletul regelui se produsese un reviriment ce tindea spre o conciliere cu fiul său. se ştie că Regenţa a funcţionat precum .Istoria Partidelor Naţional. În primele luni de la venirea ei în România. Iuliu Maniu. 1963. Elena Lupescu şi Camarila.. atât din ţară. impunând ideea că de evreica amantă depinde venirea unora sau a altora la guvern – ceea ce era adevărat. ajunge rege al României sub o regenţa formată din principele Nicolae. cât şi din străinătate. Carol al II-lea reuşea să se întoarcă în ţară şi. în ansamblu.. primul ministru Iuliu Maniu s-a deplasat la Sinaia. şi-au extins influenţa. ştiuca şi broasca”. 43 Nichifor Crainic. la scurtă vreme după încoronarea sa . toată lumea îi spunea “Duduia”. Memorii. p. departe de ochii lumii. 37 38 Ioan Scurtu. Elenei Lupescu. care a devenit un important pol de putere politică43. s-a stabilit că suveranul României suferea de cancer de colon. 39 Ibidem. întreţinând disensiunile dintre fruntaşii partidelor. Editura Carpaţi. Casa Editorială Gândirea. Acesta a cercetat în faţa celor doi lista cu personalul angajat şi a găsit o spălătoreasă cu numele Elena Lupescu din comuna Baia (judeţul Suceava). Mihai. Satisfăcut de „descoperirea” făcută de administrator. dar ceva mai târziu s-a mutat într-o somptuoasă vilă din Aleea Vulpache. se înrăutăţea de la o zi la alta. Istoria României în date. pentru a-i atrage atenţia regelui că nu respectă „obligamentul” de a se despărţi definitiv de Elena Lupescu41. p. ajungând să controleze evoluţia vieţii politice.

menţinând penisul în erecţie). ca şi alte rude apropiate. Ibidem. în care penisul erect nu se întoarce la starea flască.000 de franci. chiar în automobilul său. mai ales cele care erau în stare să îl facă de râsul lumii. aventurieri şi oameni de afaceri dubioşi). Să fi avut această pasiune vreo legătură cu boala cumplită de care suferea monarhul şi despre care se spunea că doar Elena Lupescu îi putea aduce alinarea? Se pare că fondul relaţiei acestui cuplu era cel dintre un bolnav şi sora lui medicală. Această erecţie anormală.000 de franci după care “s-a retras câteva momente cu d-na Lupescu. în termen de patru ore. Pe 9 martie 1928 agenţii de Siguranţă trimiteau la Bucureşti un raport în care spuneau că la cazinoul din Cannes. Însă datorită faptului că monarhia şi viaţa politică românească au fost afectate de viaţa privată a acestui rege foarte mulţi contemporani au fost extrem de interesaţi de comportamentul regelui în pat. Carol al II-lea. Nu că restul lumii nu ar fi ştiut ce poamă era Carol al II lea: în perioada exilului său în Franţa a fost urmărit îndeaproape de serviciile secrete britanice. Carol al II lea şi Camarila regală. Pe lângă această exprimare camuflată. Tratamentul cunoscut era extrem de dureros şi consta în înfigerea unor ace de seringă în penis şi în extragerea artificială a sângelui. franceze. Până la urmă trebuiau cunoscute obiceiurile şefului statului. Bucureşti 2010. p. Inclusiv serviciile de informaţii. decât în rai fără ea”. Iar agenţii de Siguranţă ştiau că “concurenţa” făcuse rost de informaţii complete cu privire la viaţa intimă a lui Carol al II lea45. sau Siguranţa. iar Carol al II lea a câştigat 25. 63. Editura Semne. nu are nici o legătură cu stimularea sexuală şi nici nu dispare după ejaculare. în ciuda absenţei stimulării atât fizice. La o primă vedere este o chestiune intimă. mai bine în iad cu femeia iubită. cât şi psihologice. Elena Lupescu şi intimii lor (în majoritate cartofori. Belgienii. Nici după ce a ajuns rege Carol al II lea nu a scăpat de supravegherea agenţilor de Siguranţă. Puiu Dumitrescu a pierdut 10. persistentă şi dureroasă a penisului este involuntară. 44 45 Petre Ţurlea. . În perioada exilului său în Franţa Carol al II lea şi Elena Lupescu au fost urmăriţi pas cu pas de agenţii Poliţiei de Siguranţă. despre care nu ar trebui să ştim foarte multe lucruri. aveau o dereglare genetică provenită din încrucişările seculare ale familiei nobile din care proveneau. apoi s-au reîntors foarte obosiţi”44. Au fost detaşaţi zeci de agenţi de la Bucureşti care ştiau tot despre Carol. olandezii şi spaniolii se interesau şi ei de obiceiurile viitorului monarh al României. mama lui regina Maria.De ce această pasiune pentru Elena Lupescu? Se pare că regele era adeptul celor spuse de Mark Twain: . Cauza este o insuficientă drenare a sângelui care umple corpii cavernoşi. Carol al II lea suferea de “priapism” (este o afecţiune medicală dureroasă. italiene şi sovietice.. agenţii Siguranţei au dovedit şi simţ al umorului: o porecliseră Roaiba pe Elena Lupescu.

Constantin Argetoianu. Este de presupus că tehnica sexuală a evreicii i -a atras atenţia lui Carol. fotografiile sale nud fiind mai târziu recuperate din străinătate cu sume importante. Informaţiile lui Armand Călinescu sunt confirmate de Constantin Argetoianu (ministeru de Interne între 1931-1932): “Regele aborda câte o prostituată. În 1925. îi da drumul cu un bilet de 500 sau 1. Prinţul Carol a fost încoronat în 1930 c a Regele Carol al II-lea al României. înlăturând din drumul regelui libera concurenţă şi presărând străzile din jurul Palatului cu clientele lui. botezată în religia catolică). astfel.. Evreica Magda “Elena” Lupescu era cunoscută ca o femeie de moravuri uşoare. 48 Istoria României în date. Gavrilă organizase şi acest serviciu. cu clientelă de nivelul clasei medii. Elena Lupescu pozase pentru un astfel de album. Pe 17 decembrie 1932 altă însemnare: “Puiu Iancovescu îmi spune că într-o noapte era pe Sărindar. Acestea au aflat şi se adună prin Brezoianu aşteptând”. op. Gavrilă Marinescu şi-a asigurat încrederea Regelui şi permanenţa la Prefectura Poliţiei. fostă dansatoare la Viena.. cit. paţachina era ridicată de agenţii Poliţiei şi dusă la Gavrilă Marinescu care îi mai da 5000 lei şi o ameninţa cu moartea dacă spune ceva. de care a divorţat după scurt timp. Magda “Elena” Lupescu l-a urmat în exil. Armand Călinescu (pe atunci secretar de stat la Ministerul de Interne. ulterior colaborator apropiat al lui Carol al II lea şi prim ministru) nota în jurnalul său la 24 iunie 1932 “Cristescu (directorul Siguranţei. . Cu timpul. cit. când Regele. 1977. În 1922 a devenit amanta prinţului Carol. găsindu-şi. La ieşirea din Palat. Prin discreţia şi dibăcia cu care îndeplinea acest serviciu. Odată ce evreica s-a infiltrat în inima lui Carol. Unul dintre clienţii lui Posmantir. Gheorghe. o parteneră potrivită pentru excesele sale maladive. Elena Lupescu se cuplează cu cineastul Tudor Posmantir. Elena Lupescu a fost căsătorită cu un locotenent de vânători de munte. care trecea cu automobilul a oprit pentru a acosta o femeie de stradă”46. ulterior botezat creştin ortodox) şi a Elizei Falk (nascută evreică. 366. p. Dar cine era Elena Lupescu? Magda “Elena” Lupescu (n.000 de lei. p. viitor director al Serviciului Secret de Informaţii în timpul guvernării mareşalului Antonescu) îmi spune că uneori Regele c ulege femei de pe stradă. o aducea la Palat şi după o şedinţămai scurtă sau mai lungă. După abdicarea Regelui Carol al II-lea în septembrie 194048. 1896 Iaşi – d.Revenind la urmărirea lui Carol al II lea la Bucureşti. a făcut toate eforturile ca să înţeleagă caracterul iubitului ei şi să se comporte după placul lui. pe cheiul Dâmboviţei şi ia femei de cea mai joasă speţă“. În timpul primului război mondial. era chiar prinţul Carol. A priceput curând că sub faţada virilităţii sale. 77. op. evreu din Brăila. 67. În 1923 au fugit împreună din România. cu toate abuzurile pe care le-a săvârşit”47. . în anii ’20. pe care îl însoţise într -o călătorie în jurul lumii şi căruia îi plasa în mod curent femei. Acelaşi Armand Călinescu nota pe 5 decembrie 1932: “Siguranţa îmi aduce informaţii că Regele iese tot mai frecvent noaptea şi că merge la piaţa Sf. Carol II era 46 47 Armand Călinescu. pag. Estoril) a fost fiica lui Nicolae (Nahum) Grünberg (născut evreu. care conducea o mică afacere cu filme porno şi albume de pl asament.

în care au prosperat economic şi în care au crezut că sunt de neatins…. alintat şi copleşit cu afecţiune. Carol al II-lea. îi spunea lui Constantin Argetoianu că regele. Generalul Gavrilă Marinescu. Cert este că Elena Lupescu ştia să-l manipuleze pe rege49. Intre datorie şi pasiune. dar şi însoţit de gloanţele tineretuluipentru cari tocmai voiam să clădesc o ţară frumoasă şi fericită. pag. Elena Lupescu şi Ernest Urdăreanu “făceau figuri în trei” şi că nu doar regele era infidel şi se culca cu diverse prostituate. trădarea şi nerecunoştinţa elementelor politice. imatur. al II-lea. vol. pentru care am muncit cu drag şi fără odihnă. gonit numai de laşitatea. . Pe timpul celor zece ani de domnie. Carol şi Elena Lupescu au avut parte de o viaţă bună. un intim al camarilei regale. În dimineaţa zilei de 6 septembrie 1940. care avea nevoie să fie consolat. p.. nehotărât.”50 Dar asta este deja o altă poveste…… 49 50 Constantin Argetoianu.cumplit de vulnerabil: un bărbat slab. dar gloanţele erau străine.. Cu toate acestea Elenei Lupescu nu-i ajungea “mădularul” iubitului regal. Am părăsit Ţara Mea. . Mihai. cit. Şi viaţa economică a României era la fel de mult influenţată de Elena Lupescu şi Camarilă prin jongleriile cu comenzile de Stat. 263. dar şi Elena Lupescu îşi înşela regalul amant ori de câte ori avea ocazia. 80. Degetele cari au tras trăgaciul erau ale lor. care-i puteau îmbogăţi pe cei apropiaţi şi defavoriza pe adversari sau chiar eliminarea celor indezirabili. op. Carol era obligat să abdice în favoarea fiului său.