You are on page 1of 13

HEMIPAREZA

I Introducere

Ce este o disabilitate neurologica? Atunci cand se poate recunoaste o disabilitate anatomica sau/si fiziologica a sistemului

nervos. Totusi, nu toate disabilitatile se incadreaza in aceast criteriu. De exemplu, unele cazuri de epilepsie, durere de cap, sindrom de oboseala cronica sau tulburente de somn nu au nici o baza structurala sau fiziologica clara. • Consecinte:

- Deteriorare: orice pierdere sau anormalitate a functiei structurale anatomice, fiziologice sau psihologice; parti sau sisteme ale corpului care nu funcitoneaza - Disabilitate: orice limitare sau lipsa rezultand dintr-un handicap! posibilitatii de a intreprinde o activitate uzuala, normala pentru orice persoana; se refera la a intreprinde o activitate ce presupune sarcini, abilitati si comportament si diferenta executarii unei activitati in comparatie cu modul normal de executare a activitatii respective - Handicap: dezavanta"ul unui individ, care limiteaza sau previne executarea pana la capat a unui rol, care rezulta in urma unei anormalitati de functionare sau dizabilitati. #xemplu pentru pierderea independentei este nevoie o persoana alaturi in permanenta. II Control motor “Prin <<control motor>> intelegem modalitatea in care se regleaza miscarea si se fac ajustarile dinamice posturale.$ T% p. &'(, )azele teoretice si practice ale *inetoterapiei!. Tudor %benghe descrie ' momente principale ale producerii miscarii voluntare si anume: motivatie + ideea + programarea + executia. 1. Sistem Piramidal. Sistem Extrapiramidal. ,Orice activitate motorie voluntara este declansata supraspinal de catre formatiunile piramidale si extrapiramidale care emit impulsuri cu actiune depolarizanta asupra motoneuronilor medulari de unde se va declansa excitatia pentru contractia musculara$ T%, )azele p.&&- !
1

aria premotorie.1.1. influenteaza tonusul muscular. dar este strans integrata in alte nivele ale sistemului motor pentru a adapta si regla acivitatea motorie care este transmisa de catre sistemul piramidal$ T%! ".asigura motricitatea voluntara. este atat facilitator cat si inhibitor insa rolul principal il are in comanda miscarilor ample. ritmica.i!iologie Sistemul piramidal . fara precizie. amplitudinii. . 2ol in reglarea tonusului muscular de postura si a miscarilor complexe reflex-automate. realizeaza sinapse in nevrax si circuite descendente spre cornul anterior medular. pe un fond de excitatie continua. /rigine: aria motorie. stabilitatii al miscarilor.retea neuronala. 3ntervine in %4 prin controlul dimensiunii. puncte si mezencefal. 5u este in mod direct preocupata de producerea miscarii voluntare. #ste un sistem de facilitare pentru motoneuronii medulari. de control si declansare intentionala a activitatii aparatului motor muscular$ T%.#$%& #tapele desfasurarii unei miscari voluntare de la concepere pana la executie: • • • • • 6uarea deciziei de miscare + aferentele senzitivo-senzoriale #laborarea actului motor in cortex pe baza aferentelor senzitivo-senzoriale #xecutarea motorie prin comenzile %4 si %#4 %istemul senzorio-senzitiv trasmite continuu informatii despre modul de desfasurare a miscarii Aparatul efector realizeaza miscarea voluntara in conformitate cu planul elaborat de centrii corticali si subcorticali. baza a miscarilor fine. Coordonarea miscarilor #oluntare (dupa Tudor Sbeng e! "inetologie profilactica terapeutica si de recuperare! p. 1ontroleaza motilitatea involuntara automata si semiautomata. Notiuni generale de anatomo. /rigine: eta"ele corticale si subcorticale 0 formatiunea reticulara. aria motorie suplimentara si secundara. voluntare cu comanda piramidala. sau circuite recurente. Sistemul extrapiramidal . prin circuitele recurente. #ste ca o . 2 . care influenteaza controlul motor.

6ezarea corpului motoneuronului central poate surveni din anumite cauze precum: • • • • • • • • • A<1 ischemic sau hemoragic ! tumori cerebrale traume cranio cerebrale . . :emipareza rezulta in pierderi ale abilitatilor motorii. tumori cerebrale. un rezultat.51 aria cortexului motor!. o manifestare a acestor afectiuni neurologice. :emipareza este. din motive organice sau funcționale. :emipareza survine din lezarea motoneuronului central sindrom de neuron motor central!. boli neurologice. ". + Din fr. aria afectata a cortexului. tulburari in intelegerea si folosirea limba"ului.anifestarile clinice ale hemiparezei sunt in functie de tipul traumatismului. Etiologie.$ D#9! 1. tulburari de memorie de scurta durata sau de atentie. deci. A<1. f. vitezei și amplitudinii mișc7rilor voluntare 8ntr-una din "um7t7țile corpului. de locul originar al traumatismului.= hematom subdural abcese cerebrale 6ezarea axonului motoneuronului central poate fi generata din anumite cauze precum: A<1 ischemic sau hemoragic ! scleroza multipla tumori traumatisme sindromul )ra>n-%e?uard 3 .-mipar-sie dup7 parez'!. Diminuare a forței. sau sa afecteze axonul . :emipareza este reducerea fortei musculare intr-o "umatate a corpului datorita lezarii neuronului motor central. %e manifesta pe o "umatate a corpului. De initie. . etc. traumatisme medulare. etc.III Hemipare!a. 6ezarea poate sa fie prezenta in corpul .51 fascicolul corticospinal!. tulburari de coordonare. In ormatii generale $HE%IP&'()*+ emipareze! s. care poate veni in completare cu alte semne si simptome neurologice. Aceasta lezare poate sa fie din diferite cauze: traumatisme cerebrale.

Din punct de vedere clinic accidentele vasculare cerebrale determin@ tulbur@ri masive ale circulaAiei 8ntr-un teritoriu arterial important cu aspect ischemic. De in/ia 0i clasi icarea accidentelor #asculare cerebrale Acidentul vascular cerebral rezult@ din restricAia sanguin@ c@tre creier Bi cauzeaz@ leziunea neuronilor Bi deficit neurologic. Program 1inetic de recuperare a pacientului cu . intoxicaAii. :emoragiile cerebrale + se caracterizeaz@ prin prezenA@ de focare hemoragice difuze ce infiltreaz@ parenchimul cerebral.3 • Caza spastica 0 tehnici pasivo-active de mobilizare a . &.% si . 3schemia cerebral7 + apare ca urmare a perturb@rii funcAionale Bi/sau anatomice a parenchimului cerebral datorit@ diminu@rii sau 8ntreruperii circulaAiei cerebrale 8ntr-un anumit teritoriu.I. hemoragic sau edemul cerebral hipertensiv encefalopatia hipertensiv@ ! a. )abins*i prezent. /biectivele programului: • Caza flasca 0 posturari ale pacientului 0 tehnici pasive de mobilizare a . 1linic sunt posibile o varietate de deficite: motor. unele medicamente anticuagulante. insolaAii. facies vultuos asimetric prin prezenAa unei paralizii faciale de tip central. ateroscleroza. #xamenul neurologic: prezenAa unei hemiplegii opuse.C. b.emipare!a in &. hipotonie muscular@ de .. st@ri septice. senzitiv Bi de limba". tumori cerebrale. traumatisme. etiologie: hipertensiunea arterial@.C (. boli sanguine.3 0 variante de exercitii de recuperare in apa 4 .% si . anevrismele.

Alternarea periodic7 a poziției membrelor 8n poziția bolnavului pe spate ṣi pe o parte. antebraAul supinat. um7rul va fi complet protras/antedus. la nivelul trunchiului posterior se va plasa o perna/perne. membrul inferior neafectat este 8n flexie la nivelul soldului Bi genunchiului.Postur2rile pacientului cu . pentru a preveni rostogolirea pacientului 8n decubit dorsal. Alternarea pozițiilor pe spate. cotul 8n extensie. membrul inferior afectat este uBor flectat din genunchi Bi extins din sold. capul va fi plasat pe o pern7 8n uBoar7 flexie 8n regiunea cervical7 superioar7. 1 .emipare!2 3n stare lasc2 #xist7 diferite scheme de posturare a membrelor paretice pentru prevenirea apariției contracturilor. degetele 8n extensie fiecare spri"init pe pat sau 8n afara suprafeAei de spri"in marginea patului!. membrulsuperior neafectat este plasat liber cFt mai confortabil. partea s7n7toas7 ṣi partea bolnav7. aceasta 8ncura"Fnd extensia lor. plasat pe o pern7. Decubit lateral pe partea a ectat2 spatele pacientului va fi paralel cu marginea patului. braAul nu mai puAin de -DE flexie. 5 .

cotul extins. Decubit lateral pe partea nea ectat2 spatele va fi paralel cu marginea patului. 8n flexie la nivelul genunchiului Bi Boldului. membrul inferior afectat. capul fiind plasat simetric pe o pern7 dar nu 8n fexie/extensie. um7rul este 8n protracAie/anteducAie complet7. braAul 8n flexie de -D-(DDE. complet spri"init pe o pern7. Decubit dorsal capul va fi aBezat pe o pern7. 4 .& . perna la nivelul trunchiului posterior. palma cu degetele extinse fiind complet spri"inite pe pern7. − membrul inferior neafectat r7mFne 8ntins sau uBor flectat din genunchi. membrul superior neafectat este plasat 8ntr-o poziAie cFt mai confortabil7 fie flectat cu palma sub perna de la nivelul capului sau 8ntins 8n faA7 pe lFng7 trunchi!. 6 .

calcanean sau chiar maleolar. De asemenea exist7 riscurile apariAiei escarelor la nivel sacrat. etc!. plaseaz7 membrul inferior 8n rotaAie extern7 ducFnd la presiune anormal7 la nivelul zonelor cu risc de escare menAionate. − aceast7 poziAie trebuie utilizat7 cFt mai puAin posibil deoarece 8n aceast7 poziAie activitatea reflex7 anormal7 este influenAat7 de c7tre reflexele tonice cervicale Bi cele labirintice. sp7lat dinAi. 7 . care s7 realizeze o poziAionare antidecliv7 a acestuia mFna mai sus decat cotul. antebraAul supinat. cotul mai sus decFt um7rul!. cotul extins.- pentru a elonga muBchii trunchiului de pe partea afectat7. - o pern7 mic7 este aBezat7 sub um7rul afectat. 5 . membrul superior afectat este cu braAul. s7 nu cad7 8n rotaAie extern7 prin folosirea unor perne sau suluri de p7tur7 pe toat7 partea extern7 a acestuia. acesta va fi flectat lateral uBor c7tre partea s7n7toas7. )azinul aflat 8n poziAie de basculare posterior7. - membrul inferior afectat 8n poziAie neutr7. susAinFndu-l la acelaBi nivel cu cel neafectat. Posturarea 3n aṣe!at postura de aBezat alungit! este necesar7 Bi 8n pat pentru a desf7Bura unele activit7Ai AD6 alimentaAie. spri"inite pe o pern7.

acestea fiind 8n flexie. Exercitii pasi#e din cadrul metodei 6abat de 7NP .- pentru a asigura o poziAie vertical7 corect7 este nevoie uneori de perne la nivelul trunchiului posterior sau paturi moderne rabatabile/articulate 8n mai multe segmente. usoara abductie.ana: extensie. adductie inclinare ulnara! G Degete: extensie 8 .emebrele %uperioare Diagonala ( . rotatie interna G Antebrat: pronatie maxima G .% 4ozitie initiala: G Hmar: extensie. − o mas7/suport adaptat va fi plasat anterior 8n faAa pacientului pentru a asigura spri"inul membrelor superioare.

adductie G . cotul in extensie. rotatie externa Decubit lateral pe partea sanatoasa.% 4ozitie initiala: G Hmar: flexie. rotatie interna G Antebrat: pronatie G . adductie.flexie. 9 .ana: flexie. abductie 4ozitie finala: G Degetele: flexie G 4olice: flexie. abductie 4ozitie finala: G Degete in extensie G 4olice in extensie G . adductie inclinare ulnara! G Degete: flexie G 4olice: flexie. mana si degetele sunt intinse. flexie/extensie.ana: flexie. se ridica membrul superior bolnav desupra capului in rotatie externa . rotatie externa Diagonala & .G 4olice: extensie.ana in extensie si abductie inclinare radiala! G Antebrat in supinatie G Hmar: abductie. abductie inclinare radiala! G Antebrat: supinatie G Hmar: adductie.

1ulcat dorsal. activ cu rezistenta.3 4ozitie initiala: G 1oapsa.supinatie G Jenunchiul in flexie G 1oapsa in flexie. mainile spri"inite pe masa. 4asiv. . spatele drept.abductie. cu trecerea greutatii de pe piciorul bolnav pe piciorul sanatos si invers. extensie.emebrele 3nferioare Diagonala ( . cu bratul in flexie la -DD.3 4ozitie initiala: G 1oapsa in flexie. activ liber. supinatie 10 . activ asitat. adductie si rotatie externa Diagonala & .Asezat pe o minge )obath cu picioarele departate.rotatie externa G Jenunchiul in extensie G 4iciorul in flexie . G Jenunchiul in extensie G 4iciorul in extensie si pronatie G Degetele in flexie 4ozitie finala: G Degetele in extensie G 4iciorul in flexie. rotatie interna. Iinetoterapeutul dezechilibreaza din lateral pacientul. adductie. mana in supinatie si cotul flectat se executa extensia cotului.

se executa extinderea articulatiilor genunchilor si articulatiile coxofemurale cu ridicarea sezutei de pe pat. 4asiv. membrul sanatos inferior este flectat.Daca flexia . Decubit lateral pe partea sanatoasa. membrul inferior bolnav se afla in extensie. %e realizeaza extensia articulatie coxofemurale cu flexia genunchiului. cu talpile pe sol. 1ulcat dorsal. cu opriri la diverse niveluri pe traiectul miscarii. activ asitat. 1u rezistenta pe umeri.embrul superior bolnav se afla pe pat cu bratul in rotatie externa si cotul intins. Decubit dorsal cu mebmbrul inferior afectat in flexie cu talpa spri"inita pe pat. activ liber. activ cu rezistenta. apoi flexia articulatiei coxofemurale cu extensia genunchiului. 11 . activ liber.abductie si rotatie interna.. Asezat la marginea patului. activ cu rezistenta. activ asitat.3 si revenire cu tripla extensie..3 este dificila se executa o puternca flexie a membrului inferior sanatos care va facilita flexia membrului inferior afectat.%e executa flexie de brat cu mana in supinatie. se executa tripla flexie a .4asiv.3 departate pentru a mari baza de sustinere.G Degetele in extensie 4ozitia finala: G Degetele in flexie G 4iciorul in extensie si pronatie G Jenunchiul in flexie G 1oapsa in extensie.

3n bazin cu apa mica %tand dorsal la marginea bazinului. Alunecare dorsala. bratele flexate. se efectueaza miscari de picioare ondulatorii speicifice procedeului fluture . se efectueaza vasliri cu ambele brate la nivelul umerilor Alunecare dorsala. mainile spri"inite pe marginea acestuia. Exercitii pentru a!a lasca -In ba!in cu apa adanca Alunecare ventrala. se efectueaza trecere in stand pe calcaie prin rularea talpii pe sol si revenire 12 .Exercitii acti#e de recuperare in apa 1.In ba!in cu apa mica %tand dorsal la marignea bazinului. se efectueaza ridicarea alternativa a picioarelor sus %tand pe varfuri. ". miscari specifice procedeului craul cu piciorul sanatos. bratele lateral. cu o laba pe piciorul bolnav. bratele sus. mana sanatoasa tine o pluta. pluta tinuta sub omoplati. mana de partea opusa se spri"ina pe pluta. Alunecare ventrala cu o centura flotoare. bratul sanatos flexat. bratele sus. se efectueaza miscari de picioare specifice procedeului fluture )ras procedeu complet cu o centura flotoare . apoi ridicarea piciorului bolnav prin apucarea spatiului popliteu cu mana sanatoasa %tand lateral cu partea sanatoasa spre marginea bazinului. se efecueaza. se efectueaza vasliri specifice procedeului bras cu bratul sanatos si miscari specifice procedeului craul cu piciorul sanatos. se efectueaza ridicarea piciorului sanatos sus.3n bazin cu apa adanca Alunecare dorsala. inspir prin extesiune cervicala. mana sanatoasa tine pluta. Exercitii pentru a!a spastica . mana spri"inita pe marginea acestuia. cealalta mana spri"inita pe pluta. se efectuaza rasuciri de trunchi cu lasarea membrelor bolnave relaxate.

Kinetologie profilactica terapeutica si de recuperare.Elemente teoretice si practice. P. )u&or. . M. 0u$ur-1ti% E&itura M-&i$a a. N. 0u$ur-1ti% E&itura M-&i$a a. C u!"Na#o$a% E&itura R'(PRIN). Ri$*ar& +. (1999). Bazele teoretice si practice ale kinetotepaiei. (. 13 . )u&or. (2012).8ibliogra ie Horatiu. P. Hirdokinetoterapia . (. (1987).r--./oo&. Handbook Of Neurological Rehabilitation Second Edition.