Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________

CUPRINS INTRODUCERE………………………………………………………………...…...……6 CAPITOLUL I…………………………………………………………………...………...7 NOTIUNI DE FITOTERAPIE SI AROMATERAPIE………………...……........ 7 CAPITOLUL II………………………………………………………………………….. 10 PLANTE MEDICINALE ………………………………………………………..10 CAPITOLUL III………………………………….............................................................12 PRINCIPII ACTIVE SI ACTIUNE FARMACODINAMICA……………….......12 Vitamine………………………………………………………….…...….12 Glicozide (heterozide)………………………………………..……..…….12 a. Cardiotonice……………………………………...…….……....12 b. Antracenozide…………………………………….…..…….….13 c. Saponozide……………………………………………...……...13 d. Flavonozide……………………………………………..….….15 e. Antociani………………………………………………...….….16 f. Cumarine si furanocumarine…………………………..…….…16 g. Derivati ai acizilor polifenolicarboxilici………………….…....17 h. Taninuri……………………………………...…….……..….....17 i.Tioglicozide……………………………………...……….……..18 Holozide…………………………………….……………………..……..18 a.Gume……………………………………………….…..……....18 b. Mucilagii…………………………………………….………....19 c. Pectine……………………………………………....…….…...19 d. Celuloza…………………………………….…………..……...20 e. Amidon……………………….…….…….…………......……..20 Uleiuri volatile……………………………………….…………..….……21 Rasini ……………………………………...…………......……………...21 CAPITOLUL IV…………………………………………………………….….…..…....22 Exemple de utilizare a plantelor medicinale si aromatice in terapie..….….…......22 IV.1. Albastrele (Centaurea cyanus)………………………………..…...…..……22 Compozitie chimica Actiune farmacodinamica Indicatii terapeutice si utilizari Alte utilizari Contraindicatii, precautii, reactii adverse si/sau secundare Produse IV.2. Anghinare (Cynara scolymus).………………………………………..……24 Compozitie chimica Actiune farmacodinamica
1

Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Indicatii terapeutice si utilizari Alte utilizari Contraindicatii, precautii, reactii adverse si/sau secundare Produse IV.3. Armurariu (Silybum marianum / Carduus marianus)………………………27 Compozitie chimica Actiune farmacodinamica Indicatii terapeutice si utilizari Alte utilizari Contraindicatii, precautii, reactii adverse si/sau secundare Produse IV.4. Busuioc (Ocimum basilicum)…………………………………..…………..30 Compozitie chimica Actiune farmacodinamica Indicatii terapeutice si utilizari Alte utilizari Contraindicatii, precautii, reactii adverse si/sau secundare Produse IV.5. Cicoare (Cichorium intybus) ……………………………………..………..33 Compozitie chimica Actiune farmacodinamica Indicatii terapeutice si utilizari Alte utilizari Contraindicatii, precautii, reactii adverse si/sau secundare Produse IV.6. Cimbru de cultura (Thymus vulgaris)…………….…………..…………….35 Compozitie chimica Actiune farmacodinamica Indicatii terapeutice si utilizari Alte utilizari Contraindicatii, precautii, reactii adverse si/sau secundare Produse IV.7. Cimbru de gradina (Satureja hortensis)………………………..…………...39 Compozitie chimica Actiune farmacodinamica Indicatii terapeutice si utilizari Alte utilizari Contraindicatii, precautii, reactii adverse si/sau secundare Produse IV.8. Coriandru (Coriandrum sativum)………………………………......………41 Compozitie chimica Actiune farmacodinamica
2

Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Indicatii terapeutice si utilizari Alte utilizari Contraindicatii, precautii, reactii adverse si/sau secundare Produse IV.9. Craite (Tagetes patula, Tagetes erecta) ………………………….…………44 Compozitie chimica Actiune farmacodinamica Indicatii terapeutice si utilizari Alte utilizari Contraindicatii, precautii, reactii adverse si/sau secundare Produse IV.10. Fenicul (Foeniculum vulgare)…………………………………………......47 Compozitie chimica Actiune farmacodinamica Indicatii terapeutice si utilizari Alte utilizari Contraindicatii, precautii, reactii adverse si/sau secundare Produse IV.11. Galbenele (Calendula officinalis L.)…………………………..…...……...49 Compozitie chimica Actiune farmacodinamica Indicatii terapeutice si utilizari Alte utilizari Contraindicatii, precautii, reactii adverse si/sau secundare Produse IV.12. Isop (Hyssopi herba)………………………………………………..……..52 Compozitie chimica Actiune farmacodinamica Indicatii terapeutice si utilizari Alte utilizari Contraindicatii, precautii, reactii adverse si/sau secundare Produse IV.13. Lavanda (Lavandula angustifolia)……………………………….…..……55 Compozitie chimica Actiune farmacodinamica Indicatii terapeutice si utilizari Alte utilizari Contraindicatii, precautii, reactii adverse si/sau secundare Produse IV.14. Marar (Anethum graveolens)……………………………………...............57 Compozitie chimica Actiune farmacodinamica
3

Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Indicatii terapeutice si utilizari Alte utilizari Contraindicatii, precautii, reactii adverse si/sau secundare Produse IV.15. Menta (Mentha piperita)……………………………………..…….……..60 Compozitie chimica Actiune farmacodinamica Indicatii terapeutice si utilizari Alte utilizari Contraindicatii, precautii, reactii adverse si/sau secundare Produse IV.16. Mustar alb (Sinapis alba)…………………………………….……………63 Compozitie chimica . Actiune farmacodinamica Indicatii terapeutice si utilizari Alte utilizari Contraindicatii, precautii, reactii adverse si/sau secundare Produse IV.17. Musetel (Matricaria camomilia)………………...………………………………..65 Compozitie chimica Actiune farmacodinamica Indicatii terapeutice si utilizari Alte utilizari Contraindicatii, precautii, reactii adverse si/sau secundare Produse IV.18. Patlagina (Plantago lanceolata.)……………………...…………………..67 Materia prima Pregatirea produsului in vederea prelucrarii Conditiile tehnice de receptie Valorificare Flux tehnologic IV.19. Roinita (Melissa officinalis L.)……………………………...…………....70 Compozitie chimica Actiune farmacodinamica Indicatii terapeutice si utilizari Alte utilizari Contraindicatii, precautii, reactii adverse si/sau secundare Produse IV.20. Salvie (Salvia officinalis)……………………………………………….....73 Compozitie chimica Actiune farmacodinamica Indicatii terapeutice si utilizari
4

Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Alte utilizari Contraindicatii......……………………………………. Sovarf (Origanum vulgare)…………………………. precautii.23. reactii adverse si/sau secundare Produse Bibliografie………………………………………………………………………83 5 . reactii adverse si/sau secundare Produse IV.……………………77 Compozitie chimica Actiune farmacodinamica Indicatii terapeutice si utilizari Alte utilizari Contraindicatii. precautii. Scorus negru (Aronia prunifolia)………………….. precautii. reactii adverse si/sau secundare Produse IV. Valeriana (Valeriana officinalis)..79 Compozitie chimica Actiune farmacodinamica Indicatii terapeutice si utilizari Alte utilizari Contraindicatii..75 Compozitie chimica Actiune farmacodinamica Indicatii terapeutice si utilizari Alte utilizari Contraindicatii.….22.21.. precautii.…………………. reactii adverse si/sau secundare Produse IV..

Hr.Hr. combinatiile de doua sau mai multe plante erau numite “medicamente”. erau numite “simple”.). unde se efectuau cercetarile si invatau studentii. In Europa de vest existau doua traditii de fitoterapie. S-a aflat despre studiile lor din scrierile lui Hipocrat din secolul al V-lea i. Multe progrese mari au fost facute in cea de-a doua jumatate a secolului al XVIII-lea. Grecii si romanii au perfectionat cateva dintre aceste tehnici si au dezvoltat altele noi proprii. Una era superstitioasa: unele plante faceau parte din leacurile populare deoarece se credea ca seamana cu anumite parti ale corpului uman. Tokyo 1684 si Calcutta in 1787.. Se numea Pen Tsao si continea descrieri ale utilizarilor medicinale a peste 300 de plante. in cosmetica si in imbalsamare. prin activitatea a doi mari oameni de stiinta suedezi. egiptenii antici utilizau plante in medicina. Londra a devenit un centru comercial important pentru plante si condimente. popularitatea fitoterapiei a dus la infiintarea primelor gradini botanice dedicate in principal speciilor de plante medicinale. Plantele cu proprietati medicinale. Primul tratat despre plante cunoscut a fost scris in urma cu aproape 5000 de ani in timpul domniei imparatului chinez Chi’en Nung. botanistul Carl Linnaeus (1707-1778) si chimistul Carl Wilhelm Scheele (1742-1786). Londra 1606. Berlin 1679.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ INTRODUCERE Omul a utilizat dintotdeauna plante pentru vindecare si aproape imediat ce a invatat sa scrie. Dupa aceea raspandirea lor a fost constanta – la Leiden in 1587. Paris 1635. el a consemnat descrieri ale proprietatilor curative ale acestora in “tratate despre plante”. In secolul XIII. si din cartile “De Materia Medica” a lui Dioscoride si “Naturalis Historia” de 37 de volume a lui Pliniu cel Batran (ambele din secolul I d.Hr. De exemplu. In secolele XVI si XVII. in 1545. In 1753 6 . iarba plamanului are frunze in forma de plamani si astfel era folosita pentru tratarea tusei: aceasta este cunoscuta ca “doctrina semnaturilor”. Prin 2000 i. Copenhaga in 1600. plante medicinale originale si cvasi-originale se gaseau de vanzare peste tot. Prima a fost infiintata in Pisa in 1543 si a fost urmata de una din Padova. Cealalta traditie naturista pe baza de experimente stiintifice si la inceput au fost efectuate de calugari in gradinile manastirilor. luate individual.

S-a considerat ca doar un mic numar de substante pure din plante sunt active. s-a crezut ca problema conversabilitatii si standardizarii plantelor sau extractelor din plante a fost rezolvata. iar remediile sunt in primul rand alimentele.Hr. are o vechime de mii de ani (cuvantul fitoterapie deriva de la cuvintele grecesti phyton = planta. Sunt numeroase exemple in care materiile prime vegetale sau substantele obtinute din acestea contin otravuri puternice. experienta si inteligenta a invatat sa-si aleaga din mediul inconjurator cele mai utile plante sau produse obtinute din regnul vegetal in scop profilactic sau curativ: ciuperci. carti oficiale care enumera medicamentele si descriu modul lor de preparare. Scheele a izolat din plante multi acizi organici. marturie stau scrierile vechi ale lui Hipocrates. stricnina. In conceptia hipocratica si paracelsiana se considera ca alimentele sunt remediile noastre. obtinute in laborator. substantele active sau nutritive sunt bine proportionate si mai ales organismul nostru este mai bine adaptat la acestea decat la derivatele ultrapreparate sau la alimentele sau medicamentele semisintetice. Cu 2000 de ani i. in prezent. egiptenii. trebuie inlaturata si prejudecata ca plantele ar fi lipsite de nocivitate. Desi. atropina.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Linnaeus a introdus un nou sistem de nomenclatura pentru plante: aceasta a ajutat la identificarea cu exactitate a plantelor si a deschis calea spre compilatia din Farmacopee. va trebui sa recunoastem ca in plantele medicinale si aromatice. care de atunci sunt utilizati in medicina conventionala. licheni si practic toate partile din plantele superioare. fructe. un timp s-a uitat acest adevar. cosmetica. care prin instinct. morfina. glicozidele digitalice s. imbalsamare. ceilalti compusi 7 . prin observatie.a. O data cu izolarea morfinei in 1805. CAPITOLUL I Notiuni de fitoterapie si aromaterapie Fitoterapia sau stiinta utilizarii plantelor in folosul sanatatii. Fitoterapia s-a nascut o data cu omul. In special alcaloizii. in legume. ca adepti ai unei terapii naturale. Plinius cel Batran. Pe de alta parte. Dioscorides. therapie = stiinta tratarii si vindecarii bolilor).). in seminte. alge. grecii. alcaloizii lisergici. romanii utilizau plantele pentru diverse tratamente. dar si unele glicozide intra in acesta categorie (aconitina.

Daca regnul vegetal poate trai fara om. S-a aratat ca toate substantele fabricate in laborator si straine organismului trebuie acceptate cu multa prudenta de medici si de bolnavi si nu trebuie considerate ca inofensive. care prezinta avantaje terapeutice certe fata de unele asocieri de substante chimice pure. In acest caz. pozitia rationala este pe linia dintre alopatie (terapie bazata pe medicamente de sinteza. fara cercetari complexe foarte aprofundate. in care in produsul fitoterapeutic exista 20 . in special asupra organismului bolnav.proba timpului. In aceasta privinta. indiferent daca sunt naturale sau obtinute in laborator. Fitoterapia si aromaterapia moderna studiaza efectele plantelor la nivel intracelular. Demonstrarea actiunii farmacodinamice si farmacocinetice a produselor fitoterapeutice propriu-zise s-a efectuat abia in ultimii 25 de ani. va fi aplicata ca metoda de tratament la bolnavii alergici la antibiotice si la bolnavii cu afectiuni provocate de tulpini de bacterii 8 . de afectiuni acute grave. cand au inceput sa fie elaborate teste de mare sensibilitate. se apeleaza la substante chimice pure. in nici un caz omul nu poate trai fara el. Pentru majoritatea afectiunilor cronice care necesita tratamente indelungate este recomandabila utilizarea plantelor ca atare sau a unor extracte care sa contina cat mai nealterate complexul de substante active existente in specia sau in speciile de plante asociate. Fitoterapia considera omul in totalitatea sa psihosomatica si de multe ori recomanda asocierea terapiei naturale cu psihoterapia. in doze corespunzatoare actiunii acestora) si homeopatie (terapie si preventie cu doze mici de substante naturale ce stimuleaza capacitatea organismului de a se apara). fitoterapia are un mare avantaj. in special teste biochimice „in vitro” sau teste biologice speciale. S-a neglijat insa un fapt si anume: substantele chimice din plante constituie un complex activ pe baza unor actiuni sinergetice. ea a trecut aceasta decisiva proba a timpului in decursul mileniilor de cand este aplicata de peste 80 % din populatia globului. Apoi urmeaza un examen foarte important . In ceea ce priveste aromaterapia.30 sau chiar mai multe substante active. diferite de cele clasice experimentale pe animale de laborator. la nivelul tesuturilor si organelor.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ nefiind decat un balast. cu scopul de a obtine un produs fitoterapeutic. Nici oamenii si nici celelalte fiinte vii care populeaza pamantul nu pot trai fara plante: de la aliment pana la medicament. unele din ele in cantitati foarte mici. Desigur ca nimeni nu contesta in prezent ca in caz de prim ajutor.

ca toate medicamentele de altfel. Acum se accepta tot mai des ca plantele medicinale pot fi utilizate cu succes in tratarea unor afectiuni. in prezent ocupand locul bine meritat in cadrul terapiilor neconventionale si a modului de pastrare a sanatatii. plantele medicinale parand sa fie inlocuite cu medicamente de sinteza chimica pana s-a constatat multitudinea de efecte adverse care perturba mecanismele adaptative ale organismului. Ele isi au locul bine stabilit de specialisti in arsenalul terapeutic. dar si declin. Sub aspect profilactic. isi aduc aportul pe toate meridianele lumii in prevenirea a numeroase afectiuni provocate de microorganisme sau de paraziti. pe baza prescriptiilor medicului specialist.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ rezistente la antibiotice. pana nu de mult era substantelor de sinteza a inlocuit aproape 80 % din arsenalul terapeutic. trebuie folosite in scopuri profilactice sau curative. fie ca este vorba de cele cu actiune majora sau medie. Daca in antichitate si Evul mediu plantele au fost considerate singurele leacuri pentru tratarea bolilor. succese. De-a lungul istoriei fitoterapia a cunoscut perioade de glorie. numeroase specii de plante aromatice sau legume continand uleiuri volatile. Plantele medicinale si aromatice si in special produsele farmaceutice obtinute din ele. dupa ce toate metodele terapeutice au fost epuizate. 9 . S-a ignorat faptul ca organismele vii nu au fost programate sa accepte alte subtante decat cele pe care natura le produce anume in folosul vietuitoarelor. fie ca este vorba de adjuvante. Plantele nu sunt remedii universale si nici un ultim refugiu la care se apeleaza adesea.

glucide. la tamaduirea bolilor. 10 . uleiuri volatile. atat in stare proaspata cat si sub forma preparata. bauturilor etc. Plante medicinale (folosite in industria farmaceutica pentru extragerea de substante necesare prepararii medicamentelor sau utilizate in medicina populara datorita continutului lor in vitamine. heterozide sterolice. radacini. heterozide triterpenice. tuberculi. Plante aromatice si condimentare (folosite pentru aromatizarea sau condimentarea alimentelor. frunze. Plante tinctoriale (utilizate pentru vopsitul fibrelor textile sau a celor de origine animala. Romania constituie locul de intalnire a florei euroasiatice si mediteraneene. mancarurilor. lipide. heterozide fenolice. Aici cresc peste 3600 de specii de plante superioare. datorita experientei indelungate a poporului roman in folosirea lor. antociani. Plante oleaginoase (utilizate pentru extragerea uleiurilor vegetale sau a substantelor grase din seminte sau fructe) – 24 specii.) – 106 specii. principii amare. datorita uleiurilor volatile continute sau a altor substante ce le confera o aroma sau gust specific) – 48 specii. conservata etc. dintre care peste 700 au devenit medicinale.. derivati ai acizilor polifenolcarboxilici. rezine (rasini). alcaloizi si alte principii active cu proprietati de natura vegetala. pentru colorarea unor alimente sau bauturi datorita pigmentilor continuti cu putere de colorare) – 48 specii.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ CAPITOLUL II Plante medicinale Datorita asezarii sale geografice. a unui relief variat si a climei favorabile dezvoltarii unei bogate vegetatii. In cadrul patrimoniului vegetal din Romania se gasesc numeroase plante spontane si cultivate ce au diferite utilizari si care pot fi grupate in urmatoarele categorii:       Plante alimentare (folosite in alimentatie direct – fructe. Plante tanante (folosite pentru tabacitul pieilor datorita substantelor tanante continute) – 32 specii. flavonozide. cumarine.

 samanta (semen). Produsul vegetal reprezinta organul sau o anumita parte a plantei uscata si prelucrata care poate fi folosit pentru prepararea unor produse farmaceutice sau in industria de medicamente. astfel incat actiunea sa fie cat mai eficienta.  scoarta de pe trunchi sau de pe radacina (cortex). rizom (rhizoma). de la o planta medicinala se poate folosi:  partea aeriana.  organele subterane: radacina (radix). in intregime (herba). Actiunea terapeutica se poate datora:  unei singure substante. bulb (bulbus).Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Materia prima pentru obtinerea medicamentelor o constituie plantele medicinale. de regula organica (principiu activ). cu efect sedativ. 11 .  frunza (folium).  unui complex fitochimic (fitocomplex) format dintr-un principiu dominant si principii secundare (efect sinergetic). Este importanta cunoasterea substantelor biologic active continute in plante pentru a se aprecia valoarea terapeutica si modul de extractie sau izolare a acestor principii. dar si antidepresiv.  floarea (flores). De exemplu: Sunatoarea (Hypericum perforatum) contine hipericina. gemmae). Valeriana (Valeriana officinalis) contine valepotriati si uleiuri volatile cu efect sedativ.  fructul (fructus).  mugurii (turiones. tubercul (tubera). calmant al durerilor.  unui grup de substante cu aceeasi structura de baza. deosebindu-se prin natura radicalilor. eficienta pentru scaderea aciditatii sucului gastric.

pectine. K. chimice si farmacologice specifice. B12. B6. B1.  urzica este bogata in vitamine C. B2. B1. PP.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ CAPITOLUL III Principii active si actiune farmacodinamica Vitamine Vitaminele sunt substante organice complexe. Au actiune favorabila 12 . denumita aglicon. prazul. Organismul uman are realmente nevoie de un aport zilnic din toate cele 13 vitamine absolut necesare. Glicozide (heterozide) Glicozidele sau heterozidele sunt compusi alcatuiti dintr-o componenta glucidica si o componenta neglucidica.D1 . Vitaminele constituie principiile cele mai importante care sunt sintetizate in frunze (in special). zaharuri. dar si alte substante cu valoare terapeutica cum ar fi: tanin. K. a carei structura chimica poate fi foarte diferita. acid pantotenic. B2. acid citric. C. acid malic. degetarul-degetelul. A. B2. Cardiotonice Acest tip de glicozide este raspandit in frunzele plantelor din familiile Apocynaceae (plante tropicale si subtropicale). Liliaceae (ex.D3. indispensabile desfasurarii normale a proceselor vitale. dar inaltul lor grad de a fi asimilate de organism. acid folic. Agliconul confera glicozidelor proprietati fizice. acestea sunt: A. conditionand in cea mai mare masura utilizarea lor ca substante terapeutice. aloe) si Scrophulariaceae (ex.K1 .K2. A. E. faptul ca se absorb impreuna cu celelalte principii active (care vin sa completeze efectul terapeutic urmarit) le confera acestora o importanta deosebita. mucilagii. lumanarica). K . H. PP. Din grupul glicozidelor fac parte: a. D . clorofila. mai contine substante azotoase. De exemplu:  macesul (in fructe) este bogat in vitamine C. Plantele medicinale nu ofera cantitati prea mari din vitamine.

Actiunea lor este purgativa sau laxativa ori laxativ – purgativa. Liquiritiae radix (lemn dulce). scoarta arborelui Mimosa tenuiflora (Wild) Poiret (mimoza). Antracenozide Compusii din aceasta categorie se gasesc in radacinile mai multor plante. Saponinele au actiune expectoranta. Amaryllidaceae (plante cu bulbi din zone calde si temperate. Scrophulariaceae. b. datorita absorbtiei enterale (intestinale). etc. . narcisa). Hederae folium (iedera)). . in special. ex. Senegae radix (radacina sarpelui). Hederae folium. Din acest grup fac parte saponinele: tigonina. hemolizanta (distrugerea globulelor rosii.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ asupra cordului bolnav. Ginseng radix (creste in zone racoroase. gitonina. Saponozidele triterpenice prezinta urmatoarele actiuni: -expectoranta (Primulae rhizoma cum radicibus (ciubotica cucului). in scoarta si frunzele de Rhamnus frangula (crusin). Betulae folium (mesteacanul). actioneaza uneori si ca diuretic. holoturina. Din aceasta categorie fac parte frangulina si senozida. Herniariae herba (feciorica). Saponozide Saponozidele sunt raspandite indeosebi la reprezentantii familiilor Dioscoreaceae (plante tropicale si subtropicale). cele sterolice prezentand riscul inducerii unor hemolize.antiulceroasa (Liquiritiae radix (lemn dulce)). cicatrizanta prin cresterea sintezei de colagen (Centallae herba (origine asiatica). -diuretica (Equiseti herba (coada calului).vasoprotectoare (Hippocastani semen (castan)). 13 . c. digitonina. Crataegi flores cum folium et fructus (paducel).citotrofica. regularizand ritmul si bataile inimii. Calendulae flores (galbenele). . poate fi normala sau patologica) si in unele cazuri depurative (detoxifianta). Actiune farmacodinamica: in terapeutica sunt folosite aproape in exculsivitate produsele vegetale cu saponozide triterpenice. dar. Violae tricoloris herba (trei frati patati)). diminuand pulsul. China)). Liliaceae. Ononidis radix (osul iepurelui).

ciuperci patogene). faringiana. Administrate intravenos saponinele provoaca moartea prin hemoliza. moluscicida (combaterea molustelor). saponozidele au o resorbtie redusa. Proprietatile hemolitice sunt in general atribuite interactiei saponozidelor cu sterolii din membrana eritrocitelor. (origine asiatica. spermicida (anticonceptive. stomacala) si ca urmare creste secretia salivara. 14 . dupa convulsii si dispnee. alantoina. esofagiana. imunomodulatoare (cresterea imunitatii). Sunt apoi excitati receptorii care regleaza secretia bronsica determinand reflex fluidificarea ei si usurarea expectoratiei. saruri minerale). Tot acestea determina o crestere a permeabilitatii capilare si explica partial fenomenul de hemoliza. prin oprirea inimii in sistola si stop respirator. ucid spermatozoizii). saponozidele devin iritante pentru mucoasele tubului digestiv (bucala. . Hipocastani semen si Bupleurum sp. antivirala (Calendulae flores). In ceea ce priveste diureza. In doze mari sunt emetice (provoaca voma) si pot determina fenomene toxice. antihelmintica (combaterea viermilor intestinali). Dupa administrare orala. antimicotica (combat micozele . . . Eleuterococci radix (ginseng siberian).antimicrobiana. Actiunea iritanta asupra epiteliilor se datoreaza proprietatilor tensioactive.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ . Administrate pe cale orala la homeoterme (fiinte ce isi pastreaza o temperatura interna constanta). -citostatica (antitumorala). s-ar putea ca prin iritatia mucoasei intestinale sa determine absorbtia altor principii active cu actiune diuretica (flavone. bupleurum.scaderea absorbtiei intestinale a colesterolului. chai hu) folosit deseori in medicina traditionala chinezeasca).analgezica. insa prin fenomenele iritative pe care le produc favorizeaza absorbtia in organism a unor principii active. Crataegi flores cum flores et fructus).antiinflamatoare si antiedematoasa (Liquiritiae radix.adaptogena (Ginseng radix. .

trandafirul). degetarul). . antimicrobiana. mazare. scazand permeabilitatea capilarelor sanguine si crescandu-le rezistenta (sunt potential venoactive).efect inhibitor asupra tumorilor cutanate. cu acid ascorbic ca atare (vitamina C) sau cu suc de lamaie. hepatoprotectoare. . saponozidele par a avea cea mai mare valoare terapeutica prin cresterea sintezei de colagen solubil. antifungica. Actioneaza prin legarea de proteinele intracelulare. fiind cunoscuti circa 50 derivati flavonici care se gasesc liberi (agliconi) sau sub forma de glicozide. . Rosaceae (ex. preconizandu-se posibilitatea folosirii lor in terapia cu citostatice si raze X. hipoglicemianta. Principala actiune a flavonozidelor este aceea de vitamine P sau factori P (factori de permeabilitate). d. anabolizanta.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Avand in vedere ponderea pe care o ocupa bolile produse de tulburarile de metabolism al colagenului. parul. Flavonozide Compusii din aceasta categorie se gasesc in florile si radacinile unor plante din familiile Scrophulariaceae (ex. Notiunea de factor P este legata de observatii asupra tratamentului unor forme de scorbut. . la pacientii iradiati cu raze X sau tratati cu citostatice. efect protector asupra sistemului reticuloendotelial si a fagocitozei.protectie fata de aberatiile cromozomiale induse experimental de ciclofosfamida si uretan. Au fost descoperite urmatoarele actiuni: . musetelul). marul. Leguminosae (ex. 15 .inhibarea complementului seric (proteine cu rol in imunitate). Compositae (ex.actiunea antiulceroasa si analgezica . nautul).  actiune tonica.imunostimulatoare.

antifungica. malvina. Asteraceae (ex. Antociani Antocianii sunt pigmenti raspanditi in flori. inhiba agregarea plachetara si favorizeaza retractia cheagului. matraguna). analgezica (dafnoretina). lignanii silibina. Rubiaceae (ex. Au fost puse in evidenta la unii compusi actiunea hipoazotemica (scaderea azotului din sange) si antinefritica (biramnozida kaempferolului din Lespedeza capitataFabaceae) (Lespedeza. radacini care isi schimba culoarea in functie de pH . fasolea. antiulceroasa (kaempferolul). In vitro flavonozidele sunt inhibitori enzimatici: inhiba elastaza. hipocolesterolemiante. Furanocumarinele se gasesc in familiile Apiaceae si Rutaceae. au actiune venotona si vasoprotectoare (esculozida). f. Flavonozidele au actiune diuretica. altele pot fi antialergice (izobutirina. care este insotita de o crestere a eliminarii acidului uric. antiinflamatoare (calofilolida. Fabaceae (ex. Unele cumarine diminueaza permeabilitatea capilara si cresc debitul limfatic si venos (melilotozida). telina). hepatoprotectoare (flavanonol. silidianina. histidindecarboxilaza si hialuronidaza (enzime ce intervin in refacerea tesuturilor). taxifolol. prin blocarea ciclooxigenazei si/sau lipoxigenazei. Un numar mic dintre ele sunt dotate cu proprietati antimitotice (inhiba inmultirea necontrolata a celulelor) in vitro. colagenaza. cianina. hispidulina). silicristina). diuretica cu favorizarea eliminarii acidul uric (fraxozida).S. Solanaceae (ex. actioneaza ca antioxidanti si captatori de radicali liberi. gossipina) au actiune antiinflamatoare in vitro datorita influentei asupra metabolismului acidului arahidonic. frunze.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Unele flavonozide (apigenolul. crisolul. albastrelele). scad timpul de sangerare si de coagulare a sangelui. antibiotica (umbeliferona).ul celular. antivirala. rutinul. fructe. antibacteriana. Cumarine si furanocumarine Compusii din clasa cumarinelor sunt raspanditi in plantele superioare mai ales in familiile Apiaceae (ex. Multe au actiune antiinflamatoare si actiune diuretica. lintea). coacazele rosii). antispastice (liquiritigenol). Lamiaceae (ex. antimitotica. busuiocul). etc. 16 . e. nativa din U. Cei mai cunoscuti antociani sunt: peonina.). enzime ce intervin in biosinteza prostaglandinelor proinflamatorii si in coagularea sangelui. Cresc acuitatea vizuala. Sunt considerate factori P alaturi de flavonozide si proantocianidoli (diminueaza permeabilitatea si cresc rezistenta capilarelor).

inhibitoare a formarii celulelor gigante in urma infectarii cu virusul HIV a culturilor de celule (licoarilcumarina din Glycyrrhiza uralensis (licorice)). Ruta graveolens L. h. dar si grupari carboxilice). g. Astfel:  acidul clorogenic. cinarina. antihelmintica. antispastica (visnagina. capabile sa 17 . Unele produse vegetale continand furanocumarine (Angelica sp. (branca ursului). Pastinaca sativa L. Echinaceae radix (echinacee) (echinacozida. Verbasci folium et flores (verbascozida). cinarina si derivati). prin proprietatile antioxidante. dafnoretina).  angorozida A este un citostatic. fotosensibilizatoare (psoralen. uneori chiar de o hiperpigmentare care poate persista mult timp). Heracleum sphondylium L. (ruta)) determina fenomene de fototoxicitate (dermite acute insotite de bule si vezicule. Acizii fenolici au proprietati terapeutice interesante. Acestea apar dupa contactul cu plantele respective si expunerea la soare. anihileaza actiunea radicalilor oxid si peroxid care intervin in procesele infectioase si de imbatranire si activeaza circulatia cerebrala.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ inofilolida. Cichorii radix et herba: cicoare (acid cicoric).  acidul rosmarinic. bergapten. fiind favorizate de umiditate. samidina). ecranante impotriva radiatiilor solare (cumarina si derivatii).  echinacozida este imunostimulatoare. izomerii lor si acidul cicoric sunt substante coleretice si colecistochinetice (stimuleaza secretia biliara). anticoagulanta. Plantaginis majoris folium (patlagina) (plantamajozida). iar acidul litospermic este un antigonadotrop (util in adenomul de prostata). xantotoxina). Taninuri Taninurile sunt compusi vegetali cu o structura chimica complexa (care cuprinde multe grupari hidroxil fenolice. tireotrop (regleaza secretia glandei hipofize) si hipoglicemiant. oestrogena (cumestrol). Derivati ai acizilor polifenolicarboxilici Produsele cu cel mai mare continut in acesti derivati sunt: Cynarae folium: anghinare (acid clorogenic. (angelica). trombolitica (dicumarol). (pastranacul). acid feruin-tartric).

taninurile sunt inhibitori ai peroxidarii lipidelor si ai formarii ionului superoxid. Gume Gumele sunt poliglucide complexe.  pe cale externa (aplicari locale) impermeabilizeaza straturile superficiale ale pielii si mucoaselor. antimicotica. (salcie ) 9 – 13%.  de asemenea. la Salix sp. i. imputrescibile. solutii mucilaginoase si geluri. ramnoza. formand cleiuri. frunzelor si fructelor. antivirala si antiseptica. ca urmare a precipitarii proteinelor bacteriene si fungice. Actiune: administrate intern au actiune antidiareica. un alt grup de glicozide. proteine cu care formeaza precipitate insolubile. Taninurile sunt astringente si au rol hemostatic (opresc sangerarea). Ele au proprietatea de a retine apa. si captator de radicali liberi (actiune antiimbatranire). xiloza si alte monoze. Holozide Dintre cele mai importante holozide pot fi enumerate: a. de exemplu: in scoarta de Quercus sp. la Tilia sp. manoza. (tei) 15 – 20%. (stejar) 10 – 20%. Tioglicozide Tioglicozidele. Taninurile sunt substante prezente la numeroase specii de plante superioare si localizate in sucul vacuolar al celulelor corticale. Se intalnesc la semintele plantelor din familiile Leguminosae (Sophora japonica).  limitand pierderile de lichide si oprind agresiunile exterioare. etc. care prin hidroliza dau galactoza. Proportia in care se gasesc ele variaza in limite foarte mari. Liliaceae si in tuberculii 18 . la acest proces contribuind si efectul antiseptic: au efect vasoconstrictor manifestat asupra vaselor mici. favorizeaza regenerarea tesuturilor in caz de leziuni superficiale sau de arsuri.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ precipite proteinele din pielea cruda. glucoza. superficiale. protejand astfel straturile subiacente si grabind cicatrizarea. prezinta caracteristici de activare locala a circulatiei sangelui. impermeabile (pielea tabacita).

 inhibitorii ai complementului seric (carrageenina din Carrageen si fucoidina din Laminariae stipites). in bulbi si fibre vegetale. cala salbatica).Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ plantelor din familia Araceae (exsalata de apa.  imunostimulatoare (heteroxilan M din Eleuterococci radix. heteropolimerii din Angelica acutiloba (angelica). care se gasesc in structura peretelui celular al plantelor. Actiune: bacteriostatica. mai ales in fructe (aproximativ 30%). 19 . dar se pot acumula si in vacuole. c. Aceste substante au actiune coagulanta. Carrageen (muschi islandez. Tiliae flores (tei). Verbasci flores. fibre alimentare. Gumele au proprietati emoliente. Pectinele reprezinta un grup de polizaharide de origine vegetala care intra in structura peretilor celulari. Pectinele sunt substante hidrofile. in cotiledoanele multor seminte unde au rol de a retine apa.  laxativa. Agar. Pectine Pectinele sunt polizaharide de natura necelulozica. glucide si acizi in diferite concentratii si dau nastere la geluri. Mucilagii Mucilagiile se gasesc in scoartele unor copaci. alaturi de celuloza. Pectinele intra in compozitia membranei celulare. Carthamus tinctorius (sofranel)). hemostatica.  Demulcenta (emolienta) datorita protectiei mucoaselor prin stratul coloidal pe care il formeaza cu apa (Althaeae radix et folium (nalba mare). sub forma de substante de rezerva.  antiinflamatoare (undecaholozida din Althaea radix (nalba)). care prin imbibare cu apa se transforma in mucilagii. Farfurae folium (podbal)). hipocolesterolemianta.gonflandu-se maresc bolul fecal si il fluidifica. In fructele coapte pectinele se combina cu apa. fiind considerate. Acesti compusi se comporta in organismul uman ca glucide neenergetice. preintampinand procesul de deshidratare. devin medii de cultura favorabile dezvoltarii florei intestinale normale si activeaza peristaltismul intestinal (Lini semen (in). Mucilagiile au diverse roluri. b. muschi de piatra)).

putin polimerizati. Amidonul. bulbi si tuberculi. In plante celuloza este asociata cu alte substante: lignina. Determinand o hipersecretie de acizi biliari. scad glicemia si nevoia de insulina. marind viteza de coagulare a sangelui. Acestia formeaza un film (hidrocoloid) protector pentru mucoase si creeaza un pH nefavorabil dezvoltarii florei microbiene patogene implicata in dereglarea tranzitului intestinal. hemiceluloza. lipide. Continutul de celuloza variaza considerabil la diferite tipuri de celule: astfel. din care cauza se recomanda ca adjuvante in tratamentul diabetului. e. in tesutul lemnos este in proportie de 40 – 50%. mobilizeaza colesterolul in sinteza acestora si scad astfel colesterolemia (previn maladiile cardiovasculare).Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Nefiind digerate. pentru ca in celulele endospermului sa ajunga la 1%. sub forma de granule de marimi. lipide. Celuloza este importanta pentru activitatea tubului digestiv. Pectinele intarzie absorbtia alimentelor. pectina. glicozide. d. Celuloza Celuloza este un polizaharid ce constituie principalul component al membranei celulei vegetale. acizi grasi etc. escare) pectinele actioneaza ca bacteriostatice (inhiba hialuronidaza si impiedica astfel difuziunea bacteriilor in tesuturi). se depoziteaza in seminte. diferite rasini. Aplicate pe tesuturi si tegumente dezintegrate (plagi. taninuri etc. Amidonul are rol energetic. structura si aspect caracteristice pentru diferite specii vegetale. Actioneaza asupra trombocitelor. Amidon Amidonul reprezinta rezerva de polizaharide cea mai insemnata din plantele verzi si constituie principala sursa de glucide (oze) pentru alimentatia omului si hrana animalelor. fosfati. 20 . pectinele ajung in colon unde sunt scindate sub actiunea florei bacteriene pana la acizi pectici. rezultat in urma procesului de fotosinteza. iar in stratul suberos al peretilor secundari sa lipseasca. Granulele de amidon contin pe langa polioze constituente ale amidonului si apa.

Aceste substante sunt importante pentru efectul lor antimicrobian si antiseptic. Ele sunt amestecuri de diversi constituenti chimici dotati cu interesante proprietati terapeutice. Se gasesc in citoplasma sub forma unor picaturi fine. hemotrop). volatile. Sunt substante vascoase. hormonale (estrogene. busuiocul. antiparazitare). cimbrul). colecisto-chinetice). Se intalnesc.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Uleiuri volatile Uleiurile volatile sunt produsi ai metabolismului secundar vegetal secretati de celule specializate in acest scop.  un anumit tropism raspuns de orientare la un stimul extern (neurotrop. Actiunea este data de anumiti constituenti chimici sau de asamblul lor. cu o compozitie complexa. antivirale. de exemplu. antitirodiene. insecticide. fiind astfel impermeabili. dar si de proportia lor in amestec:  proprietati antiinfectioase (antiseptice. pungi sau canale secretorii. ori in peri glandulari. care difuzeaza in spatii intercelulare sau se depoziteaza in cavitati si canale rezinifere. stralucitoare. insectifuge si cicatrizante. Rasini Rasinile provin din oxidarea si polimerizarea uleiurilor volatile. repartizati in diferite organe si depozitati in vacuole. in celulele petalelor de Rosa canina (maces). fiind un amestec de terpene si acizi rezinici. 21 . de obicei. aromat. hepatoprotectoare. lavanda. Peretii celulelor in care se gasesc uleiuri volatile sunt. antisuprarenale. cu miros placut. musculotrop. suberizati. sub forma de lichide uleioase. diviziunii celulare si imunitatii. antigonadotrope). antimicotice.  influenta asupra unor functii fiziologice (stomahice. in perii secretori de la plantele familiei Labiatae (ex.vasculotrop.

ALBASTRELE (Centaurea cyanus) Originare din Sudul Europei. prin locuri uscate si pietroase. 22 . In perioada iulie-august se recolteaza florile marginale (Cyani flores) cat timp se mentin albastre. Partea utilizata a plantei: florile. pe intreg teritoriul tarii.1.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ CAPITOLUL IV EXEMPLE DE UTILIZARE A PLANTELOR MEDICINALE SI AROMATICE IN TERAPIE IV. pe marginea drumurilor. iar capitulele florale in intregime (Cyani flores cum receptaculi) in perioada de inflorire (iulie-septembrie). numai pe timp uscat dupa ce se ridica roua. la campie si deal. cresc in culturile de cereale (indeosebi de grau si secara).

indigestii. anorexie. tratarea pleoapelor ridate. boli si infectii intestinale. efect mai puternic pentru boli de piept. lichen de islanda. contra bolilor de rinichi.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Compozitie chimica: antocianozide si protocianozide. tratarea bolilor de rinichi si ficat. Produse  ceai. eczeme. brad. 23 . colici intestinali si stomacale la sugari. boli intestinale. nalba. indigestiilor. constipatia poate fi combatuta cu ajutorul tincturii de albastrele si aloe. tanin. cataracta in faza incipienta. flavone. creste diureza. Contraindicatii. cearcane. impreuna cu: patlagina. hemoroizi. biflavonoide glicozidate. afectiunilor renale. tratarea iritatiilor oculare. Pentru tratarea dispepsiilor. hemoroizi. substante amare: centaurozida (cnicina). precautii. reactii adverse si/sau secundare Posibila sensibilitate la Asteraceae. cistitelor. Alte utilizari Medicina veterinara: Uz intern.  cataplasme: afectiuni oculare. Indicatii terapeutice si utilizari: albastrele sunt utilizate ca remediu natural in tratarea si vindecarea: afectiunilor renale si ale vezicii urinare.  infuzie: afectiuni renale si ale vezicii urinare. tonifierea muschilor lasati (sub forma de comprese). Cosmetica: pentru tonifierea tenului si prevenirea zbarcirii pleoapelor. saruri de potasiu si magneziu. diareelor. dezinfectant renal. Actiune farmacodinamica Tonic. ca diuretic. diaree. mucilagii. dezinfectant al pielii. blefarita.

bronsite. De la anghinare se folosesc frunzele. hemoroizi. dupa maturizare. au gust amar si se recolteaza de 3 . atonie musculara. colici intestinale si stomacale la sugari. ANGHINARE (Cynara Scolymus) Anghinarea este o planta ierboasa de origine mediteraneana.4 ori pe an.  pulbere: atonie musculara. IV. inca din primul an. Fiind sensibila la temperaturi scazute.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________  tinctura din flori proaspete sau uscate: anorexie. In scop terapeutic se utilizeaza frunzele de anghinare (Cynarae folium). de culoare albicioasa.se agita.  decoct: comprese aplicate pentru cearcane. cu margini crestate. disurie (urinat dificil. la rani sau intern se va bea in loc de apa de baut. 24 . eczeme zemuinde.2.  produs terapeutic pe baza de albastrele: calmant. bronsite. in lunile iunie-septembrie. pe timpul iernii trebuie protejata de frig prin acoperire cu frunze sau paie. la noi cultivandu-se mai ales in zonele din sudul tarii. cu dureri). diaree. astringent. In al doilea an. hemoroizi. dispepsie. eczeme purulente. diuretic. In primul an se dezvolta frunze lungi de pana la un metru si late de 30 de centimetri. dintre tulpinile inalte apar si flori mari de culoare violacee si forma globuloasa. apoi se va folosi extern. cu peri desi.

B. heterozide. cupru. 25 . pancreasului. fosfor. de asemeni stimuleaza eliminarea anumitor substante din organism. vitamine A. protejeaza ficatul. vezicii biliare. stimuleaza metabolismul glucidic. scade febra. stimuleaza functia antitoxica a ficatului. actiune stomahica datorita principiilor amare (cinaropicrina). insulina. stimuleaza secretia lactata in perioada de alaptare. stimuleaza functia ficatului.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Compozitie chimica: polifenoli. una din componentele sale duce la scaderea glicozuriei. flavonoide. datorita substantelor amare. favorizeaza diureza si eliminarea toxinelor (ureea si substantele azotate). actiune febrifuga. actiune hipocolesterolemianta. stomacului. are efect colagog (stimuleaza secretia biliara) si modifica compozitia calitativa a bilei. datorita flavonelor. o substanta amara azulenogena. actiune antiinflamatorie prin prezenta triterpenelor si sapogenolul steroidic. Actiune farmacodinamica Cinarina actioneaza ca hepatoprotector. saruri de magneziu. acid clorogenic. substante coleretice si colecistochinetice: cinarina. intestinului subtire. fier.

Alte utilizari Medicina veterinara: . nefrite. afectiuni cronice hepatice.  ceai de anghinare . alergii alimentare. afectiuni datorate supraincarcarii cu reziduuri si toxine a organismului. acnee). dischinezii biliare. la diminuarea senzatiei de greata si la reducerea balonarii.  alergie de contact prin cinaropricina (lactona sesquiterpenica alergizanta).hipercolesterolemie. ateroscleroza. Contraindicatii. reactii adverse si/sau secundare  s-au semnalat fenomene alergice specifice si altor Asteraceae sau Compositae. colagog. hepatita. spasmofilie. stari febrile. adjuvant in tratamentul bolilor intestinal cu fermentare excesiva si meteorism. dermatoze. guta. enterocolite spastice.antiiinfectios hepatic. orice manifestari alergica pe fond hepatic. precautii. spasme musculare. artrite. eczema. enterite. colecistite subacute si cronice.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Indicatii terapeutice si utilizari: ca aperitiv. prin continutul sarurilor de magneziu este eficient in atonii. hipercolesterolemie. este un foarte bun drenor hepatic si biliar. coleretic. migrene digestive. stimulant al digestiei.pentru tratarea urmatoarelor afectiuni: anorexie cu stimularea digestiei si apetitului. insuficienta biliara afectiuni renale. angiocolite. usor digerabil. boli de piele (psoriasis. ciroza hepatica. dermita de contact. sindroame de malabsorbtie. indigestii. Produse  tinctura de anghinare . diabet. edeme cardiorenale. tulburari legate de disfunctii biliare. urticarii.  infuziile din frunze de anghinare pot duce la ameliorarea durerilor din crizele hepatice. 26 . constipatie datorata insuficientei biliare.

frunze de anghinare. silimanina si silandrina). glicina. In scop terapeutic se utilizeaza fructele (Carduui mariani fructus).  produs medicamentos: MagAnghinar. coada soricelului). un puternic purificator al organismului iar 27 . d-l-leucina. ARMURARIU (Silybum marianum/ Carduus marianus) Planta creste sub forma de tufe atingand 2 metri inaltime.  supliment alimentar. radacina de cicoare. aminoacizi (l-cisteina. Planta a fost folosita pentru tratarea diverselor afectiuni cu mai bine de 2000 de ani in urma.care este considerata un armonizator al functiilor biliare.Fumarita . Este de origine mediteraneana si este raspandita in toata Europa si Asia Centrala. busuioc. In Romania se gaseste pe zone necultivate.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________  laxativ .3. lipide. acidul fumaric (acid specific plantei Fumaria officinalis . IV. acidul lglutamic. prefera solurile mai putin nisipoase. Compozitie chimica: similarina (de fapt 4-flavanolol lignani: silibina.amestec de plante si fructe (scoarta de crusin. mai ales terenuri pietroase. tiramina). acidul d-l-2-amino-butiric. fenicul. silidianina. In scop terapeutic se folosesc semintele care se zdrobesc.  comprimate: Anghirol.

Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________

impreuna cu frasinul si angelica este considerat un foarte bun fitogeriatric reantineritor); polihidroxifenil cromone; amidon etc.

Actiune farmacodinamica Hepatoprotectoare, de reconstructie a celulei hepatice, in hepatitele virale tip A, B, C inhiba replicarea virusilor hepatici, reglarea digestiei, cresterea tensiunii arteriale; puternic efect antitoxic, silimarina impiedica patrunderea substantelor toxice la nivelul ficatului si favorizeaza eliminarea acestora (combate efectul nociv al alcoolului asupra ficatului); stimuleaza activitatea vezicii biliare si combate riscul aparitiei calculilor biliari; semintele zdrobite se folosesc sub forma de comprese umede in tratamentul ulcerului varicos si al varicelor, actiune antitumorala (stopeaza evolutia si proliferarea celulelor canceroase la nivelul ficatului, prostatei, cervixului, colonului), stimuleaza lactatia, scade nivelul colesterolului sanguin, scade rezistenta la insulina fiind eficienta in diabetul zaharat de tip II. Indicatii terapeutice si utilizari: hepatite cronice, ciroze, insuficiente hepatice, protejeaza ficatul de efectele nocive ale chimioterapiei, eficient in intoxicatii accidentale cu ciuperci otravitoare: Amanita Phaloides (alfa-amanitina si faloidina), adjuvant in intoxicatii cu diverse substante toxice (medicamente hepatotoxice, plumb, etanol, tetraclorura de carbon), adjuvant in alcoolism (diminueaza efectele nocive ale alcoolului asupra ficatului, detoxifica ficatul), digestie dificila, constipatie, hipotensiune arteriala, adjuvant in caz de cancer (stopeaza evolutia si proliferarea celulelor canceroase hepatice, ale colonului, prostatei, cancerului ovarian, de san, de piele), in tratarea bolilor de piele in general (psoriazis, vitiligo), deficite imune, hiperolesterolemie.

28

Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________

Alte utilizari Medicina veterinara: uz intern: tratarea dispepsiilor, indigestiilor, cistitelor, afectiunilor renale, diareelor. Cosmetica:  pentru tonifierea tenului si prevenirea zbarcirii pleoapelor; efect antiseptic.

Contraindicatii, precautii, reactii adverse si/sau secundare:  este lipsit de efecte secundare putand fi folosit atat pe timpul sarcinii cat si alaptarii;  foarte rar la doze mari s-au semnalat scaune diareice;  hipertensiune arteriala (cu valori mari);  s-au observat – in cazuri rare – usoare efecte laxative;  dermatita de contact, alergie incrucisata (alti membri ai familiei Asteraceae);  in graviditate si lactatie.

Produse:  ceai, pentru afectiuni hepatice, pentru purificarea ficatului si eliminarea grasimilor. Este, conform parerii cercetatorilor americani, varianta cea mai putin inspirata de a folosi armurariul, intrucat flavonoidele din compozitia sa se degradeaza puternic in contact cu apa clocotita. Din acest motiv, formele de administrare preferabile sunt cele pe care le vom prezenta in continuare:

29

Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________

 Pulberea este indicata in principal pentru persoanele cu o constitutie robusta sau chiar obeze, care au foarte mult umed-uleios in structura, ciroza hepatica;  Extractul hidroalcoolic (tinctura): in veruci (negi), papiloame si alte excrescente virusale. Este, probabil, forma de administrare ideala, pentru ca acest preparat se poate pastra mult timp (2 ani), fara a-si pierde calitatile terapeutice;  infuzia combinata: Hepatita virala A, B si C - numeroase studii efectuate in Statele Unite au aratat ca flavonoidele din compozitia semintelor de armurariu favorizeaza regenerarea celulelor hepatice, icter, insuficienta hepatica, otravire cu ciuperci toxice. Cum arata si numele, combina extractia la rece cu cea la cald, ajutand astfel la conservarea principiilor active;  cataplasma: este indicata a se folosi de catre bolnavii de psoriazis. Acelasi procedeu de aplicare a cataplasmelor este recomandata in tratarea cancerului de piele, in care se recomanda aplicarea unei cataplasme la doua zile, pe zona afectata;  maceratul la rece se indica in special persoanelor hiperexcitabile care sunt mai mereu furioase si care gasesc ceva in neregula in orice.

IV.4. BUSUIOC (Ocimum basilicum) Originar din Asia, India, Pakistan, Thailanda. Este o planta aromata sensibila la frig, care iubeste caldura si umiditatea. Denumirea sa vine din limba greaca basileus care inseamna "rege" iar legenda spune ca aceasta planta a crescut in locul in care Imparatii Constantin si Elena au descoperit Sfanta Cruce. El insusi este considerat "regele mirodeniilor''. De-a lungul istoriei busuiocul a fost considerat o planta sfanta si venerata de mai toate civilizatiile lumii. Cercetarile actuale au pus in evidenta proprietatile terapeutice ale plantei pe care oamenii le-au folosit de mii de ani. La noi in tara este
30

Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________

o planta de cultura care se seamana la Dragobete (24 februarie) inmiresmand terasele si gradinile. In scop terapeutic se utilizeaza partile aeriene (Basilici herba).

Compozitie chimica: uleiuri volatile continand: eugenol (care da aroma specifica, substanta care se gaseste si in alte plante aromate), camfen si camfor, anetol (aceeasi substanta din anason), citronelol, pinen (substanta care da aroma uleiului de pin), ocinem, terpineol, linalol (aroma specifica din coriandru), metil clavicol (aroma tarhonului), geraniol (aceasi din geranium), mircen (gasite in foile de dafin), etc.

Actiune farmacodinamica Antispastic emolient, calmant al tusei, calmant, sedativ, antiseptic, antibacterian, decongestiv, dezinfectant, imunomodulator, febrifug, carminativ, antiemetic, antiaterosclerotic, hipoglicemiant (regleaza glicemia si transformarea glucidelor in grasimi), antioxidant (previne ateroscleroza vasculara, hipertensiunea arteriala, accidentele vasculare), antitumorala (datorita principiilor active continute: orientina, vicenina, impiedica degenerarea celulara, protejeaza organismul de actiunea factorilor mutageni: radiatii ultraviolete, noxe poluante), creste rezistenta
31

femeilor gravide (poate provoca varsaturi). oboseala fizica si psihica. imbunatateste circulatia cerebrala. in tulburarile gastro-intestinale. Produse  frunzele proaspete sunt folosite in diverse preparate culinare. Indicatii terapeutice si utilizari: bronsita. Supraveghere medicala stricta. stimularea lactatiei (datorita efectului galactogog. sporeste atentia si puterea de concentrare. anxietate. digestie dificila. vaginite.efect sedativ. dizenterie. boli febrile. tulburari gastro-intestinale.  infuzia . frigiditate (se combina cu branca ursului. afectiuni digestive (meteorism abdominal. faciliteaza o mai buna exprimare a sentimentelor si a individualitatii in general (in combinatie cu sunatoarea). anorexie. reactii adverse si /sau secundare  la persoanele cu sensibilitate alergica deosebita poate produce reactii alergice de intensitate variata. fenicul). A se evita supradozarea.  nu se va administra sub nici o forma copiilor sub 3 ani. imbunatateste capacitatea de control a energiei sexuale. ulcer gastric). tuse convulsiva. Contraindicatii. impotenta. stabilizeaza emotiile. diaree. cistite hemoragice. insomnii). combate ejacularea precoce). tulburari de dinamica sexuala. boli neuro-psihice (migrene. napraznic). viroze respiratorii. cervicite (infectia cu Papiloma virus). nervozitate. astenie. tonifica sistemul nervos si are actiune antidepresiva. prevenirea imbatranirii precoce. balanite. Alte utilizari Medicina veterinara: Uz intern: Infuzie: pentru tratarea unor afectiuni renale. busuiocul stimuleaza 32 . contine aceleasi principii active prezente in anason. colite. afrodisiac (stimuleaza apetitul sexual.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ organismului la stres (in administrarea pe perioada indelungata). precautii.

acid cichoric (acid dicafeiltartric. 33 .5. Compozitie chimica: in partile aeriene: cicorina. fiind asemanatoare la gust. luteol. este antiemetic. calmeaza colicile. IV. uleiuri volatile.  uleiul volatil are proprietati antiseptice. sau creste spontan la marginea drumurilor. ceea ce o face utila in bolile hepatice). flavonozide (glicozide de apigenol. antiseptic intestinal si diuretic. antiinflamatorii si cicatrizante. In scop terapeutic se folosesc radacinile (Cichori radix) recoltate toamna tarziu cat si partile aeriene (Cichori herba) recoltate in timpul infloririi. quercetol) in radacina: inulina. inrudit cu cinarina din frunzele de anghinare. Era cultivata inca din Egiptul Antic si folosita pentru tratarea bolilor hepato-biliare. rezine.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ digestia. taninuri. substante amare triterpenice. bactericide. folosita din cele mai vechi timpuri pentru proprietatile ei tamaduitoare. colina. Cicoarea este inlocuitorul traditional al cafelei. CICOARE (Cichorium intybus) Planta ebacee raspandita prin lanurile de cereale. ajuta la eliminarea gazelor.

constipatie.amestec de plante si fructe (scoarta de crusin. fenicul.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Actiune farmacodinamica Datorita principiilor amare are proprietati diuretice datorita acizilor polifenolcarboxilici (acidul cichori C). grabind evacuarea colonului si imbunatatind digestia. Alte utilizari Medicina veterinara: Uz intern: pentru tratarea anorexiei.pana in prezent nu s-au semnalizat. afectiuni renale. efecte tonifiante generale. busuioc.inlocuitor al cafelei. reactii adverse si/sau secundare . regleaza functia glicogenetica a ficatului. Contraindicatii. diabet zaharat. efect laxativ. precautii. fiind importanta pentru sustinerea activitatii intelectuale intense. 34 . secretiille digestive si ajuta functia ficatului). depurativa (favorizeaza eliminarea toxinelor din organism.  ceai. angiocolita. datorita uleiurilor volatile si rezinelor au actiune diuretica. colagoge (stimuleaza evacuarea vezicii biliare si totodata o fluidifica. Produse  cafea de cicoare . Indicatii terapeutice si utilizari: boli hepatice si biliare. dischinezie biliara. fiind eficienta in caz de diabet zaharat. imbunatateste memoria. stimuleaza functia cerebrala. frunze de anghinare. hepatite. creste atentia. stimuleaza functia pancreasului si normalizeaza glicemia. favorizeaza concentrarea. impiedica formarea pietrelor la fiere.  laxativ . are proprietati eupeptice. oboseala fizica si intelectuala. coada soricelului). radacina de cicoare. constipatii. curata sangele).

menten.75%. triciclen. se prezinta ca un semiarbust inalt de 20 . Alte componente: derivati flavonici (luteolina si glicozide ale luteolinei si apigeninei. eugenol. cultivata azi in toata Europa. α. tetrametoxilate). fenchen. linalol 7. Compozitie chimica: ulei volatil care in functie de chemotip are drept component principal terpinen-4-ol 13. mircen. T. sabinen. alcool fenchilic. β-felandren. α-felandren. farnesol.21%.65%. pinocarvona. acetat de linalil.6. valerianat de linalil terpinen-4-ol. hidrocarburi terpenice (p-cimen. metil eugenol.40 cm. lignificata la baza. acetat de bornil. γ-terpinen 9. p-cimol). la inceputul infloririi (Thymi herba). caren. verbenol. pinocarveol. In scop terapeutic se utilizeaza partea aeriana nelignificata. limonen. acetat de geranil. vulgaris L. erecta. camfen. p-mentan. cariofilen. acetat de neril. geraniol. 1-borneol. nerolidol. cadinen.21%. nerol.8-cineol.15%. αtujona). tri-. octan-1-en-3-ol. 1-terpineol. citronelol.si βpinen. CIMBRU DE CULTURA (Thymus vulgaris) Planta mediteraneana. cu tulpina tetragonala.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ IV. p-cimen 5. compusi oxigenati (1. dihidrocarveol. terpinolen. carvacrol. terpinene. timol. cis-sabien hidrat 7. flavone di-. acizi polifenolcarboxilici 35 .

infectii respiratorii recidivante.uleiul de cimbru. utero). diaree. astm. praziticida. bronsita acuta. pulberea de cimbru. pneumonie. uleiul volatil. antiseptica. gastrite.spalaturi vaginale cu infuzie combinata. ulei volatil de cimbru.actiune antihelmitica. un principiu amar etc. prin flavone polimetoxilate . otite) . extern . uleiul volatil prin flavone si triterpene . stomatite. anorexii. bronhopneumonii. tromboze. alveolite. antispastica. faringita. albirea dintilor) extern . afectiuni digestive (colita. cistite. gripa. afectiuni bucale (candidoza bucala.actiune stomahica.aromatizari si inhalatie. comprese. cardio-. tuse convulsiva. artroze) extern cataplasme fierbinti. stimulanta hepatocitara si activatoare a circulatiei. prin acizii polifenol-carboxilici actiune coleretica si antioxidanta. colon iritabil. raceala (viroza respiratorie). tinctura. colon spastic. pielonefrite. adjuvant in dizenterie.uleiul volatil. Indicatii terapeutice si utilizari Uz intern si/sau extern: afectiuni respiratorii (bronsita cronica. candidoza genitala. adjuvant in uretrita (inclusiv gonococica). praf de cimbru. sinuzite. afectiuni circulatorii (tulburari ale circulatiei cerebrale. cervicite. prin timol si carvacrol . insuficienta renala. uleiul volatil prin compusi fenolici . afectiuni ORL (laringita. aerofagii. tuberculoza renala. actiune tonica (neuro-. rinofaringite. Actiune farmacodinamica: prin constituentii fenolici ai uleiului volatil si tanin: antiinfectioasa. antibacteriana cu spectru larg. prevenirea accidentului vascular cerebral. acid ferulic. astenie.infuzie tinctura de cimbru. carii. antidiabetica. acid cafeic). gingivite. pleurezie. adjuvant in hipertensiune 36 .actiune cicatrizanta. afectiuni renale si genitale (infectii renale si urinare. digestii lente. acid rosmarinic.condiment. placa bacteriana. salpingite. candidoza digestiva) . viermi intestinali. ceruri si triterpene (acid ursolic si oleanolic). antivirala. tuberculoza. tendinite. vaginite. extern . pasta de dinti si apa de gura. anestezic-locala. afectiuni neuropsihice (epuizare nervoasa.infuzie combinata. afrodisiaca.actiune antalogica si revulsiva. candidoza respiratorie) intern . enterite.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ (acid clorogenic. enterocolita. colici biliari. afectiuni locomotorii (reumatism articular si muscular. oboseala generala. prin ulei volatil si principiul amar . amigdalita. antifungica. prostatite) intern . tuse productiva.actiune diuretica. ureterite. uleiul volatil.

extern . Cimbru este adesea folosit pentru a aromatiza anumite mancaruri si muraturi. cimbru si urzici pentru par uscat si fire despicate. acneic. Alte utilizari Cimbrul este o sursa buna de fier si este utilizat pe scara larga in bucatarie. arsuri. 37 . micoze localizate pe unghii (onicomicoze). tinctura. dermite. ce ofera culesuri de nectar si polen. Se foloseste si in medicina veterinara in acelasi scopuri ca si in medicina umana. induse de timol si carvacrol. gripei si pentru pregatirea tenului in vederea unui tratament cosmetic.tinctura de cimbru. acnee. cura de uleiuri cu rozmarin. reactii adverse si/sau secundare Consumul exagerat poate determina fenomene de hepatotoxicitate.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ arteriala. masajul din cadrul aromaterapiei. carvacrol si p-cimen. circulatie periferica deficitara) extern . tinctura: frectie. precautii. ulcere pe piele. dezinfectant: spalaturi locale si comprese cu decoct. Contraindicatii. afectiuni dermice (rani. candela (lampa) odoranta. a racelilor. Uleiul volatil este dermocaustic. micoze localizate la degetele picioarelor (boala piciorului de atlet)) . ca si in spasmele organelor genitale pelviene. psoriazis. inhalatiile sunt foarte potrivite pentru tratarea problemelor respiratorii. bai: surescitare nervoasa si depresii. eczeme. comprese si spalaturi. stomacale si menstruale. intern . ceai de cimbru pentru par lucios.bai fierbinti cu infuzie combinata de cimbru. Uz extern: Perne de plante: in cazul crampelor abdominale. infuzia combinata. component de baza al uleiului regenerant impotriva caderii parului. Cosmetic: ca ulei esential sau lotiune tonica pentru ten gras.uleiului volatil. Se recomanda evitarea contactului cu ochii si mucoasele la manipularea preparatelor cu timol. veruci. Cimbru este specie melifera.

administrata in amigdalite.  solutie orala . antihelmintice.tonic digestiv. sprijina functia pancreatica). limba mielului) au rol protector la nivel tisular. avand si efect terapeutic (ajuta digestia.  comprimate . antiprotozoarice. detoxifiant (elimina deseurile metabolice acumulate in organism).fungicide.  lotiune pentru frectie .  sirop de cimbru .  crema pentru calcaie .  lotiune de corp cu protectie solara/lotiune de corp .  spray – pentru calmarea durerilor de gat.un ajutor pretios in cazul infectiilor respiratorii. tonic nervos.uleiul de cimbru are efect tonic local.protejeaza ficatul de agentii hepatotoxici. laringite. prevenind astfel cu succes imbatranirea cutanata accelerata determinata de soare.  comprimate pentru supt . stimulent al digestiei. stimuleaza functia hepato-biliara.un integrator alimentar ideal in cazul cistitelor.imunostimulator. depurativ. expectorant. 38 . faringite.  tinctura de cimbru . tonic general. cimbru. uretritelor si a nefritelor.  ceai protector hepatic .  supliment alimentar .  suspensie . insotite de tuse iritativa. datorita substantelor antiseptice si a uleiurilor naturale de cimbru si salvia.  comprimate/capsule .pentru tuse si raguseala.antihelmintic.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ A se evita utilizarea in sarcina. celular si molecular (ADN).in inflamatii ale mucoasei gatului si cavitatii bucale. lipocatalitic (stimuleaza arderea grasimilor la nivelul ficatului). Contraindicat in sarcina.reduce proliferarea bacteriana. lavanda. antitusiv.afectiunile inflamatorii acute si cronice ale mucoasei bronsice. alaptare si la copii. Are efect antioxidant prin inhibarea formarii de radicali liberi. Produse  infuzia . coleretic-colagog (stimuleaza secretia si eliminarea bilei).  supliment nutritional .  frunzele proaspete sunt folosite pentru aromatizarea si condimentarea preparatelor culinare. alaptare si hipertensiune arteriala.plantele aromatice (rozmarin.

 baton corector . salvie.stoparea caderii parului.protectie solara naturala. oboselii cronice. uscate dupa recoltare.  dezinfectant casa bio . busuioc.  lotiune tonica pentru ten gras si acneeic.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________  ulei pentru ingrijire si masaj . durerilor musculare. raspandita pe toata suprafata pamantului. reumatismului. cimbru rosu. in urma activitatilor solicitante.  deodorant . in cazul leziunilor sportive. Imbunatateste circulatia si eliminarea materiilor toxice din organism. IV.7. 39 . anuala. mai ales prin imprejurimile manastirilor. CIMBRU DE GRADINA (Satureja hortensis) Planta erbacee. este cunoscut si cultivat din antichitate.foarte eficient impotriva germenilor si a mucegaiurilor.uleiuri volatile 100% pure si naturale de sovarf.  fond de ten bio .bio. In scop terapeutic se utilizeaza partile aeriene nelignificate. arbore de ceai. originala din Europa Meridionala.bio pentru barbati.  dezinfectant baie bio .se foloseste pentru masaj sportiv.  complex capilar polivegetal revitalizant .  apa de gura.

dureri abdominale puternice. analgezic. In general cimbrul de gradina este contraindicat in cazul colonului iritabil. seboree. dischinezii biliare. tonic capilar. 40 . expectorant. diuretic. extern: plagi. reumatism. mucilagii. precautii. calmant al tusei. carminativ. acizi triterpenici (oleanolic si ursolic). linalol. rosmarinic). ulcer gastric si gastrita hiperacida. borneol.  ceai: expectorant. favorizeaza eliminarea gazelor din intestine. colagog. intrerupand ismediat tratamentul daca apar semne ale agravarii bolii. pinen. stimuleaza secretia glandelor salivare si secretia bilei.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Compozitie chmica: uleiuri volatile (carvacol. da reactii adverse extrem de puternice: convulsii. coleretic. Deci bolnavii de ulcer gastric si de gastrita hiperacida vor folosi in doze mici aceasta planta. taninuri. steroli (β-sitosterol). cimbrul de gradina si mai ales uleiul volatil extras din el. substante amare. saruri minerale. varsaturi. timol). stomahic. Contraindicatii. delir. guta. viermi intestinali. vermifug. calmeaza durerile abdominale. Indicatii terapeutice si utilizari: intern: dispepsii. Produse  frunzele proaspete sunt folosite pentru aromatizarea si condimentarea preparatelor culinare. vitamine (B1). reactii adverse si/sau secundare Supradozat. Actiune farmacodinamica Antiseptic intestinal. acizi polifenolcarboxilici (acid cafeic.

borneol. mircen. China. sabinen. alinarea durerilor de cap si a crampelor.40 . in entorse.95% (linalol – majoritar. 41 . IV. cimen. America de Nord. camfora. In scop terapeutic se folosesc semintele (Coriandrum fructus) si frunzele numite "cilantro". luxatii. de unde si numele de "buruiana puturoasa" dar pe masura ce se usuca.0. Iran.tratarea durerilor dupa amputare sau in ulceratii. pinen. limonen. pentru plagi. Romania. semintele capata parfumul si aroma specifica. Infloreste in perioada iulie-august. camfen. adjuvant in tratarea petelor faciale. terpinen. trateaza si infrumuseteaza tenurile grase. Ungaria. Compozitie chimica: ulei volatil 0. CORIANDRU (Coriandrum sativum) Originar din Asia si Orient a fost folosit din cele mai vechi timpuri in scop terapeutic si alimentar la condimentarea mancarurilor facand parte din bucataria tuturor popoarelor lumii.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ precum si pofta de mancare. Rusia.8.  ulei de cimbru: la boli de piele . in stare naturala planta emana un miros greu de suportat. Prefera climatul cald si umed fiind cultivat in prezent in mai multe tari precum India. tuse si febra.  tinctura de cimbru: in combaterea starilor de raceala. geraniol.

carminativ. antiviral. pectine. flavone (selinona). sindroamelor dispeptice (anaciditate. ca sedative nervoase. antiinfectios. analgezic.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ terpinolen). prolina. antispastic. Zn. Co. antibacterian. Alte utilizari Medicina veterinara: 42 . glucide (glucoza. combaterea viermilor intestinali si a durerilor abdominale la copii. cresterea secretiei de lapte. afrodisiac masculin. vitamine (C). lipide 8. alanina. combate flatulenta. linoleic. gastritelor hiperacide.80%. combate colicile si tulbutrarile digestive ale noilor nascuti. acizi grasi (petroselinic. palmitic). zaharoza. Ca. cumarine (umbeliferona). serina. hipoaciditate). stimulent al poftei de mancare. glicina. tonice generale. antiparazitar. rafinoza. izoleucina. Actiune farmacodinamica Galactogog (stimuleaza secretia lactata). acid clorogenic). acid glutamic. K. colicilor abdominale la aldulti. oleic. antianxioasa (in tarile arabe era folosita cu mult timp inainte pentru combaterea insomniei si tulburarilor psihice). aminoacizi (acid asparagic. arginina. ulcerului gastric. urme de amidon). acizi polifenolcarboxilici (acid cafeic. Fructele intra in compozitia ceaiurilor pentru tratarea dischineziei biliare. lizina. Mo. manitol. stimuleaza apetitul si digestia. izocumarine. Cr. steroli (tocoferoli. Ti.35 – 13. Na. leucina. stomahic (favorizeaza digestia gastrica). bronsitei. Mg. Indicatii terapeutice si utilizari Medicina umana: Uz intern: dispepsii digestive (balonari abdominale). Fe. datorita uleiurilor volatile are actiune euforizanta. Cu. Ni. neurotonica. β si γ-sitosterol). histidina). Uz extern: reumatism. gliceride ale acizilor grasi. saruri minerale P. fructoza.

manifestari alergice.pentru reglarea digestiei. poligrafica. combaterea colicilor noilor nascuti. in cantitate mica testand terenul. textila. precum si altor forme de cancer. reactii adverse si/sau secundare Substantele volatile pot genera la anumite persoane sensibile. alimentara.microcarpus ) avand un continut mai mare. 43 . Fructele imature au miros neplacut datorita prezentei aldehidei undecilice. sativum L.  stimularea secretiei glandelor mamare. antiviral (impotriva racelii si gripei). var.  pulberea de coriandru . Consumul sistematic de pulbere de coriandru poate preveni aparitia cancerului de colon. stomac. Continutul in ulei volatil este dependent de conditiile pedoclimatice si de marimea fructelor. avand actiune terapeutica. contin antihistaminice naturale fiind utile impotriva alergiilor de diverse cauze. reglarea nivelului glicemiei. colicilor cu exces de gaze.  uleiul volatil din fructe este utilizat in industria: parfumurilor. motiv pentru care la inceput se administreaza cu prudenta. fructele mai mici (C. ficat. sapunurilor.in boli psihice. precautii.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Uz intern:  tratarea afectiunilor inflamatorii ale tubului digestiv. scaderea colesterolului sanguin.  infuzia . Produse  frunzele proaspete de coriandru pot fi folosite in salate de verdeturi. eliminarea viermilor intestinali. Contraindicatii.

2%) si β44 . camferitrina (caferol-3. ulei volatil. Compozitie chimica Contin majoritar carotenoide. terpinolen (4. 5-metil quercetagetina.1. violaxantina.0%): limonen (6. licopina. piperitenona (10.01 . alfasi beta-caroten. fitoen. quercetagetina. prezenta in cantitatea cea mai mare (0.7%).Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ IV. (Z)-miroxid (7. lutein esteri. izomerii cis si trans ai zeaxantinei. flavone. Sunt plante ornamentale de gradina originare din Mexic si Argentina. Flavonele din compozitie sunt specifice: patuletina.7diramnozid).9.45%). patuletrina. In scop terapeutic se folosesc florile viu colorate in galben. ulei din flori (94.9%). portocaliu sau rosu (Tages flores) culese in zile senine. rubixantinepoxid. oxid piperitenona (7. purtatoare de lumina..5%). piperitona (28. izomerii cis si trans ai luteinei. quercetagetrina. atunci cand principiile active si uleiurile volatile ale plantei sunt optime. flavoxantina. Carotenoidele sunt reprezentate de heleniena.9%). aclimatizate perfect la conditiile din Romania si care infloresc de-a lungul verii din luna mai si pana in octombrie.9%). rubicrom. Tagetes erecta) Plante erbacee iubitoare de soare.CRAITE (Tagetes patula.

Uleiul de craite este anti-infectios. In medicina populara. extracte/ulei volatil: calusuri 45 . scade tensiunea oculara. eicosan.4%). Uleiul volatil are actiune antifungica asupra a doua ciuperci fitopatogene. heneicosan. purgativ (actiuni datorate tagetonei) si pentru stoparea hemoragiei nazale.2%). regleaza tensiunea intraoculara si circulatia sanguina a retinei. terpineol. antibiotice.0%). craitele se folosesc ca vermifug. Uleiul volatil are si proprietati antispastice. Anopheles stephensi si Culex quinquefaciatus. patuletina scade permeabilitatea capilara. dihidrotagetona. Actiune farmocodinamica Extractul de craite contine heleniena. antifungic. vermifuge si insecticide (asupra larvelor de Aedes aegypti. antibiotic. ameliorand acomodarea la vederea nocturna a ochiului normal si viciile de refractie. ocimenon. Extractul de craite s-a dovedit eficient in tratamentul hiperkeratozei plantare. anti-spasmodic. antiinflamatoare si antiulceroase. Ulei din frunze: limonen (7. prin reducerea procesului inflamator. proprietati datorate derivatilor de tiofen).Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ cariofilen (7. care intervine in functia pigmentilor fotosensibili retinieni. Botrytis cinerea si Penicillium digitatum. insecticid si sedativ. miopie. retinita pigmentara. are proprieteti antioxidante si antimutagene datorita xantofilelor si luteinei si ofera protectie contra radiatiilor UVA. antiseptic.2%). Indicatii terapeutice si utilizari Uz extern: helenina: glaucom. la trecerea de la intuneric la lumina si invers. tagetona. terpinolen (11. extract craite: pentru hiperkeratoza plantara. (Z)-β-ocimen. De asemenea. marind biosinteza lor si imbunatatesc viteza de adaptare a ochiului la lumina si intuneric. are actiune antispastica si hipotensiva. Extractul alcoolic obtinut din radacina de craite a demonstrat proprietati hipotensive. sau lipsa de adaptare la lumina nocturna sau diurna. (Z)-miroxid (4.0%). anti-parazitar. piperitenona (5. diuretice. combate oboseala oculara.6%). piperitona (52. manifesta actiune vermifuga si purgativa. cecitate (lipsa capacitatii de a distinge obiectele prin vaz) nocturna (nictalopie) si diurna (hemeralopie). anti-microbian. stimuleaza acuitatea vizuala. indicata persoanelor care lucreaza mult la calculator sau care suprasolicita ochii prin natura profesiei.

46 . Contraindicatii. ci si fitocide si este un excelent remediu atat impotriva insectelor. contur ochi.activitate insecticida si fungicida. antispastica. antioxidanta. candidoze. Produse  infuzie. creme pentru ten matur. extract . Extractul alcoolic din radacina de craite este hipotensiv. se mai poate consuma ceai de craite. Infuzia se mai foloseste pentru viermi intestinali si ca purgativ. antiinflamator si antiulceros. cat si a ciupercilor fitopatogene. eczema. Uz intern: Pentru imbunatatirea vederii. arsuri solare. micoze cutanate. Insecticid: aceasta planta emite mirosuri pe care tantarii nu le agreeaza si vor reusi sa-i tina la distanta. lotiune dupa soare) si ca agent de intretinere a pielii. reactii adverse si/sau secundare. antiseptica. antibiotica si diuretica. Extractele obtinute din flori au proprietati antioxidante. Extractele si uleiurile volatile de Tagetes sunt fototoxice. pitiriazis (dermatoza). Alte utilizari Cosmetica: Intra in compozitia produselor de prevenire a fotoimbatranirii (efect antiaging. datorate continutului de luteina. Contine otravuri naturale pentru insectele daunatoare. deoarece poate produce fotosensibilizare si dermatite de contact. Extractul apos de craite nu are doar calitati insecticide. (Tinea pedis).Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ (bataturi). precautii Uleiul trebuie folosit cu prudenta.

celuloza bruta. cumarine. uscate (Foeniculi fructus) si radacina (Foeniculi radix). oleic si izomeri). glucide. etc.10. alcooli monoterpenici. linolic.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________  ulei volatil .  tinctura . 47 . scade permeabilitatea capilara. aldehide.proprietati antispastice. In scop terapeutic se utilizeaza fructele mature. substante minerale. palmitic. FENICUL (Foeniculum vulgare) Foeniculum vulgare este o specie mediteraneana cultivata astazi in toata lumea. γ-sitosterol. IV. hidrocarburi monotepenice. Anopheles stephensi si Culex quinquefaciatus). fitosteroli (β-sitosterol. vermifuge si insecticide (asupra larvelor de Aedes aegypti. oxizi monoterpenici . colesterol. oculara. actiune antifungica asupra a doua ciuperci fitopatogene. acid clorogenic). proteine. diuretice. antibiotice. hipotensiva. lipide. acizi polifenolcarboxilici (acid cafeic.).90% anetol. Compozitie chimica: Fructe: ulei volatil (50 . compusi triterpenici. Botrytis cinerea si Penicillium digitatum. arahic. tocoferoli.antispastica. amelioreaza viteza de adaptare oculara la schimbarea intensitatii luminii si creste acuitatea vizuala. cetone. furanocumarine.constituentul caracteristic fenchona). peptine. ulei gras (gliceride ale acizilor petroselinic.

precautii Fructe: Este contraindicata administrarea in cazul ulcerului gastric si duodenal. bactericida. sinapic. bergapten). dismenoree. congestii pulmonare). diuretica. camfen). gastralgii. copii si femei gravide. stimulant (in doze mici). hipogalactogeneza (lactatie redusa). spasmofilii). bronsite astmatiforme. Contraindicatii. litiaza renala. palpitatii. antiseptica. afectiuni digestive ((aerofagii. vanilic. flatulenta (balonare). apiol. cafeic. galactogoga (stimuleaza secretia lactata la femeile care alapteaza). benzoic. parazitoze intestinale. vermifuga. somnolenta. acizii cinamic. estrogena (stimuleaza secretia hormonului ovarian). cardiotonic si tonic respirator. halucinatii. Indicatii terapeutice si utilizari Fructe: Colici abdominali. colite spastice.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Radacina: ulei volatil (anetol. afectiuni neurologice (paralizii. In doze mari. carminativa (evacueaza gazele din intestin). reactii adverse si/sau secundare. 48 . fructele sunt toxice pentru sistemul nervos central si pot produce crize epileptiforme. in special renal. dureri precordiale). stupefiant minor. emenagoga (stimuleaza fluxul menstrual). tonica. enterocolitelor cronice si acute. afectiuni cardiace (crize de angina pectorala. ferulic. flatulenta. α si β-pinen. gentisic. menopauza). Herba: este contraindicata administrarea la sugari. analgezica. indigestii. fumaric. Actiune farmacodinamica Fructe si herba: stomahica. premenopauza. anisic. Herba: afectiuni respiratorii (dispnee de origine nervoasa. digomenoree. parazitoze)). cumarine (umbeliferona. citric. dispepsii. psihoactiva. astm. antispastica. afectiuni endocrinologice (anemoree. meteorism (acumulare de gaze in intestin). lombagii. tartric.

stomahic. carminativ. aceasta planta cu flori galben-portocalii are puteri tamaduitoare nebanuite. poteci.afrodisiac. fluidifiant al secretiilor bronhice. sedativ. stimulator respirator. antispastic. stimulator digestiv. 49 . in gradini. stimulator cardiac. antigripal. stomahic. anticolitic. pe langa zidurile caselor. stimulator al secretiei lactate. antigripal. fluidifiant al secretiilor bronhice. stimulator al secretiei lactate. stimulator digestiv. antispastic. In trecut era numita si "floarea ploilor" deoarece atunci cand nu se deschidea era sigur ca vin ploile.  comprimate de supt pentru calmarea gatului. sedativ. anticolitic. creste spontan sau cultivata ca planta decorativa. drumuri sau prin parcuri. In scop terapeutic se folosesc inflorescentele cu sau fara receptacol (Calendulae flores). laxativ.  ulei de fenicul . stimulator respirator.11. stimulator respirator. GALBENELE (Calendula officinalis) Originara din zona mediteraneana. antispastic. laxativ. antiseptic al cavitatii bucale. cand planta este deschisa si emana uleiuri volatile. sedativ. stimulator digestiv.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Produse  ceai de fenicul . stomahic. carminativ. antiseptic al cavitatii bucale. fluidifiant al secretiilor bronhice.afrodisiac. stimulator al secretiei lactate.  sirop de tuse – calmarea tusei. carminativ. raspandita si recunoscuta in toata Europa inca din Evul Mediu. stimulator cardiac.afrodisiac. stimulator general. antiseptic al cavitatii bucale. Florile se culeg atunci cand este soare. stimulator general. antigripal. anticolitic.  tinctura de fenicul . IV. laxativ. calmarea tusei. stimulator general. stimulator cardiac.

gastritelor hiperacide. carotenoizi. acizi polifenolcarboxilici derivati. decongestiva. Candida albicans. flavone). regleaza functia biliara prin principiile amare. actiune hipolipemianta (saponozide). grabeste vindecarea si regenerarea tesuturilor. ulcerelor gastric si duodenal. carminativ. vitamina C. cresterea secretiei de bila a celulelor hepatice. antiseptica. uleiuri eterice. Indicatii terapeutice si utilizari Medicina umana: Uz intern: in tratarea inflamatiilor gastrointestinale. oestrogenica (steroli). colecistitelor. saponozide si alcooli triterpenici. Actiune farmacodinamica: imunostimulatoare (datorita prezentei poliholozidelor omogene). Trichomonas). carotenoide. spermicida (saponozide). rasini. cicatrizanta (saponozide. Stafilococus aureus. substante amare. mucilagii. dischineziei biliare atone si hipotone. regleaza ciclurile menstruale. steroli. coleretica (esteri cafeil-chinici). antiinflamatoare. antimicrobiana (inhiba dezvoltarea E.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Compozitie chimica: flavonoide. colli. contra hemoroizilor (antiinflamator 50 .

Contraindicatii. gargara (afte. stomatite. eczemelor. cresterea secretiei de bila a celulelor hepatice. acneei. eczemelor. dischineziei biliare atone si hipotone.se administreaza atat intern cat si extern. ranilor purulente. Uz extern: pentru tratarea degeraturilor. ulcerelor gastric si duodenal. arsurilor. excrescente). crapaturilor pielii.pentru reglarea ciclului menstrual. Produse  infuzia . reactii adverse Poate determina efecte secundare (Asteraceae).Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ hemoroidal. ulceratiilor. Cosmetica: pentru tratarea tenurilor uscate. Uz extern: tratarea leucoreei (secretiei vaginale). tratarea ulcerului gastroduodenal. blefarite). gastritelor hiperacide. arsurilor. trichomonazei vaginale. cicatrizant intern). igiena oculara (conjunctivite. plagilor purulente.  tinctura . in tratarea bolilor de stomac. papilomatozei (negi. eczemelor. contra hemoroizilor (antiinflamator hemoroidal.pentru tratarea inflamatiilor gastrointestinale. tratarea pleoapelor ridate. cicatrizant intern). conjunctivitelor. bolilor tegumentare. 51 . colecistitelor. Alte utilizari Medicina veterinara: Uz intern: pentru tratarea gastritelor. cojilor de pe pielea capului. degeraturilor. abceselor. cistitelor hemoragice. ulcerelor. ranilor. arsurilor.  decoctul . precautii. furunculozei. in tratarea dismenoreei. fistulelor. plagilor.

rostopasca). Denumirea deriva fie din ebraica. apar din luna iulie pana in septembrie.) Planta aromata de gradina de origine mediteraneana. pustule. cicatrizant (se depoziteaza in recipiente bine inchise.ISOP (Hyssopus officinalis L. antiartritic (galbenele. cancer pulmonar. Se foloseste un amestec de plante impotriva psoriazisului (galbenele. maxim 10 zile.12. de colon (galbenele. "esob" care se refera la o varietate de maghiran. degeraturi).Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ gingivite. "azzof". Folosit de medicina populara pentru tratarea nervilor si curatirea sangelui. traista ciobanului. Caucaz si Orientul Mijlociu. tataneasa. coada soricelului. conduce spre puritate si lumina. 52 . leucemiei. Florile alb-albastre-violacee. In scop fitoterapeutic si dietetic se utilizeaza toate partile aeriene ale plantei (tulpina. Parfumul sau raspandeste o savoare de sfintenie. coji de nuca. stejar.  unguentul de galbenele poate fi utilizat cu succes in diverse boli dermatologice sau pentru intretinerea pielii. comprese externe (vindecarea ulcerelor. datorita uleiurilor volatile care se evapora rapid). faringite). coada calului). gastric. coada soricelului). IV. flori) (Hyssopi herba). barba popii. genereaza o stare de armonie intre minte si trup. cu efect antiartrozic.pentru efectul antiinflamator. spalaturi.  pulbere de planta . care semnifica iarba sfanta. se fac bai de sezut. clisme. abcese. ventrilica. fisuri. escarelor. fie din limba araba. frunze.

70 %.90 % isopinocamfon. 0. 4.07 . 0.30 % pinocamfona. 0. 3. lipide.00 % mirtenil metil eter. acid ursolic. 1.01 % (E)-nerolidol. Uleiul volatil extras din tulpinile de isop a continut 20 componenti dintre care cea mai mare cantitate s-a determinat la urmatorii: 32.60 % germacren D. 0. Dintre substantele determinate ponderea s-a constatat in cazul urmatoarelor substante: pinocamfon 25.70 %). taninuri. metil mirtenat 3. α-pinen 7. 0. β-cariofilen 4.80 %. 13.0.70 %.30 % metil cavicol. triterpene (acid ursolic si oleanolic).70 % sabinen. antocianozide in varietatile cu flori colorate (3-O-p-cumaroil-5-glucozil-delfinidolul). hedicariol (5.10 % trans-sabinen hidrat.29 % ulei volatil in produsul proaspat si 0.90 % β-cariofilen. hesperidozida).10 %. camfor 2. 2.80 % hedicariol.60 % camfor.5 % in cel uscat.01 % terpinolen.40 % β-cariofilen. 1.10 % α-pinen. 0.70 % mirtenol. β-sitosterol. 0.20 % metil mirtenat si 2. 0. camfor (11. β-felandren (3. 2. flavonozide (diosmina. 0.10 % (Z)-β-ocimen.01 % α-cadiol. 2.10 % alcooli sesquiterpenici.40 %).01 % camfen. 2. 3.50 % α-pinen.90 % metil mirtenat.40 % germacren D. 0. In cantitate mai mare s-a determinat: pinocamfen (42. 5.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Compozitia chimica Compozitia chimica a varfurilor inflorite (herba) este: 0. acid oleanolic. β-pinen 6. Uleiul volatil extras din radacinile de isop a continut 20 componenti si a prezentat diferente mici fata de cel obtinut din tulpini. βpinen (12. Frunzele contin: glucide.20 %. 3.80 % β-felandren.80 %. 6.01 % spatulenol.90 % limonen.60 % camfor. 2. 2. 53 . 20. 10.20 % hedicariol.2 . 1.00 % spatulenol. Analiza uleiului volatil extras din florile de isop a evidentiat prezenta a 28 componenti in urmatoarele concentratii: 34. principii amare (marubina).01 % γ-terpinen si 0.70 %). 0.10 % (E)-β-ocimen. βsitosterol.00 % metil cavicol.50 %) si germacren D (2.90 % pinocamfon.20 % α-humulen.80 %). Analiza uleiurilor volatile extrase din frunzele de isop a permis identificarea a 28 componenti. proteine.00 % α-felandren. 2.90 % si cariofilen oxid 2.00 % β-pinen. 0. 0.80 %). 0.20 % cariofillen oxid. chalcone (hisopina).1. 0. compusi flavonici (hesperidina si diosmina) si substante minerale.01 % α-terpinen.

astm bronsic. antiviral asupra virusului herpetic (ulei volatil). reactii adverse si/sau secundare Sarcina Toxicitate: La administrare de 10 . scleroza in placi. anticataral (reduce inflamatiile mucoaselor).30 picaturi ulei volatil. parazitoze intestinale. antiseptic si cicatrizant (ulei volatil. pinocamfen din uleiul volatil). antiinflamatoare. pneumonii. adjuvant in ciroza hepatica. mucolitica. guturai. emfizem. antiastmatica. 54 . precautii.  macerat pentru tratarea: arsurilor la stomac. Indicatii terapeutice si utilizari Rinite. antilitiazic biliar (pinen.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Actiune farmacodinamica Stomahic. Uleiul volatil prezinta actiune: tonica si stimulenta. in functie de varietate (marubina. pentru aromatizarea alimentelor si bauturilor. Contraindicatii. cistite. lipolitica. bronsite.  pulbere impotriva astmului. expectoranta. astm. Uleiul volatil se poate administra in: depresii. bronsitei. antiinfectioasa. fungicid (ulei volatil). rani superficiale. gastritei si gazelor intestinale. bronsite. Uleiul volatil are efect antiseptic si este utilizat in parfumerie. flavonozide. astenii. rinofaringite. timp de cateva zile. pot apare spasme tonico-clonice (neurotoxicitate datorata cetonelor). cicatrizanta. Produse  ceai (infuzie) in tratarea: hipertensiunii arteriale. bronsitei si balonarii. polifenoli). antiastmatic si hipotensiv (marubina). expectorant sau mucolitic. carminativ si antispastic (prin ulei volatil). constituenti ai uleiului volatil).

iar cele proaspete 0.3% ulei esential. sunt firme in Japonia care introduc lavanda in instalatiile de aer conditionat in birouri atat pentru purificarea si parfumarea aerului cat si pentru combaterea oboselii si incordarii nervoase.55 .5% (linolol .1. In traditia populara buchete de flori erau atarnate la icoane ca semn de venerare divina sau sub forma de saculeti asezati printre haine pentru indepatarea moliilor. IV. acetat de linalil 55 . nevrozei astenice si adjuvant in schizofrenie.  intra in compozitia suplimentelor alimentare (tablete) si a siropului contra tusei.5 .13. Compozitie chimica: Florile uscate de levantica contin 1.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ depresiei. In prezent. mult raspandita in zona Mediteraneana precum si in intreaga Europa in zonele subalpine si de deal. fiind apreciata de sute de ani de toate popoarele europene pentru virtutile ei terapeutice.pana la 30%. LAVANDA (Lavandula angustifolia) Planta care creste sub forma unui arbust cu frunze verzi-cenusii poroase si flori albastru-violet intens parfumate isi are originea in zona Alpilor. a stresului.

butirat de linalil).Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ pana la 40%. crize biliare insotite de dureri de cap. insomnie. reumatism. tuse convulsiva. alaptare. calmanta. carminativa si slabe efecte stimulente nervoase. cicatrizanta. migrene si alte dureri de cap. acizi triterpenici. rezine. Contraindicatii. oboseala. dischinezie biliara. stresul. fotosensibilitate. borneol. principii amare. Se utilizeaza intern pentru actiunea carminativa. valerianat de linolol. estomparea fricilor si angoaselor. in suprasolicitare intelectuala. stres. precautii. reactii adverse si/sau secundare Alergii cutanate. coleretica. bronsite. in tulburari digestive. calmand durerile abdominale si activand digestia. Indicatii terapeutice si utilizari Fitoterapia cu preparate din levantica este indicata in: neurastenie. lavanda mareste secretia de bila si ajuta la evacuarea ei. anxietate. normalizeaza functia cardiaca. datorita principiilor sale active amare. stari de iritabilitate nervoasa. combate insomnia. gripa. aritmie cardiaca. sarcina. viermi intestinali. geraniol. adjuvant in ischemia cardiaca aparuta pe fond de stres. substante minerale. emotivitatea si starile de instabilitate emotionala (la adolescenti). depresie. Lavanda este contraindicata la copiii mai mici de 6 ani (datorita riscului de spasm laringian). diuretica. 56 . cumarine. balonare. Actiune farmacodinamica: prezinta actiune antiseptica locala. infectii cu protozoarul Giardia lamblia. combate starile de iritabilitate si surmenaj. flavonoide. cineol. moderand excitabilitatea unor receptori interni. usor antispastica. taninuri. Diabet. ca aromatizant si corectiv. in cefalee si ca stimulent general sub forma de potiuni. alergie la lavanda.

In scop terapeutic se utilizeaza frunzele si semintele.intern: antiseptic.14. Calitatile plantei au fost apreciate din cele mai vechi timpuri de catre egipteni. In limba engleza se numeste “dill” inrudita cu limbile nordice “dilla” care inseamna calmant. era folosita la calmarea crampelor intestinale la copiii. cicatrizant. gripa. iar “graveolens” deriva din limba latina: “gravis“ inseamna greu. produse pentru ingrijirea tenului. chinezi. IV.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Produse     ulei . indicat in raceala. 57 . diuretic. este un condiment nelipsit ce face deliciul bucatariei traditionale romanesti. corpului. greci.extern: analgezic. care-l foloseau pentru reglarea hormonala si inlaturarea efectelor batranetii. intra in compozitia tigarilor antiastmatice. ulei . “olens” inseamna miros. MARAR (Anethum graveolens) Planta aromata dulce-amaruie. calmant.

saruri minerale. datorita continutului in calciu. efect antispastic. clorofila. colici de orice natura. Indicatii terapeutice si utilizari Anorexie (lipsa poftei de mancare). O lingurita de seminte de marar contine mai mult calciu decat o cana de lapte. antiemetic (inlatura senzatia de voma). uleiuri volatile mai mult in fructe. Actiune farmacodinamica Stimuleaza digestia. combate sughitul. cistitele. hemoroizi. B. datorita proprietatilor diuretice impiedica retentia de lichide in organism si actioneaza asupra depunerilor in zonele celulitice. activitatea rinichilor (previne formarea calculilor. secretia de acid clorhidric. depurativ (ajuta la eliminarea toxinelor). diuretic. stimuleaza secretia lactata la mamele care alapteaza. mame care alapteaza pentru stimularea secretiei lactate. prin continutul in vitamina C stimuleaza sistemul imunitar.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Compozitie chimica: vitamine A. indigestie. reda apetitul. aterosleroza. frunzele de marar contin mici cantitati de estrogen. taninuri. 58 . uleiul aromat pe care il contine actioneaza asupra aparatului digestiv si sistemului nervos. carminativ (calmeaza colicile). remedierea tulburarilor datorate menopauzei. impiedica formarea calculilor renali dar si actioneaza la dizolvarea lor. (semintele de marar) previne osteoporoza. sindrom premenstrual. impiedica formarea radicalilor liberi. afectiuni ale cailor urinare eficient in detoxifiere sau curele de slabire. boli de inima. C. flatulenta. stimuleaza secretiile digestive. amenoree (lipsa menstruatiei). hormon feminin. fiind totodata un cardio-protector. colici intestinale. reglarea ciclului menstrual. mucilagi. antioxidant natural. infectiile renale). prin fibrele pe care le contine ajuta la reducerea colesterolului in sange. ajutand la dezvoltarea sanilor si a caracterelor sexuale feminine in mod natural. insomnii. balonare. in disgravidie (greata provocata de sarcina) inlatura senzatia de voma. prin continutul ridicat de potasiu regleaza tensiunea arteriala.

reactii adverse si/sau secundare Frunzele de marar se vor consuma cu moderatie (maximum 5 grame pe zi) in perioada sarcinii. Un tratament intern cu tinctura din seminte de marar concomitent cu masarea sanilor cu ulei din seminte de marar. timp de 20 de zile. le da fermitate. timp de 10 min/zilnic. estrogeni ce regleaza activitatea hormonala.  tinctura din seminte de marar – stimulent hormonal. o cantitate mare de marar consumata de o persoana care nu este obisnuita cu acest tratament putand duce la deranjamente digestive. Administrarea mararului se va face in doze care vor creste gradat. Produse  suc de marar proaspat pentru scaderea in greutate.  comprese cu suc de marar in cosmetica pentru tenurile grase. reda fermitatea sanilor. la care se adauga sucul de la ½ lamaie). Contraindicatii. asigura cresterea in volum a sanilor. Mararul prin continutul in fitohormoni feminini. netezire si catifelare a pielii. seboreice. 59 . afectiunilor pulmonare.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Alte utilizari In cosmetica pentru tenurile grase. catifeleaza pielea. la dureri de cap. precautii. incetineste procesul de imbatranire. Medicina veterinara: Uz intern: infuzie pentru ameliorarea digestiei. (similar 17-estradiolului).  pulberea de seminte de marar este stimulent hormonal foarte puternic determina cresterea tonusului general si a vitalitatii. fiind in schimb indicate in perioada de dupa nastere. seboreice. crampelor abdominale. la inapetenta.  frunze proaspete pentru stimularea secretiei lactate. cu porii dilatati se pot face comprese cu suc de marar (obtinut prin mixare cu putina apa minerala.

6 . magneziu. galactoza. terpinol. sitosterol. limonen. mangan. tocoferoli.63.2%. felandrone. sahinea. saruri minerale (potasiu. 60 . MENTA (Mentha piperita) Originara din zona mediteraneana este raspandita astazi in toata lumea. mircen. cupru. dar si ca planta medicinala din cele mai vechi timpuri. verbascoza). in locuri luminoase si bine irigate. Florile contin mai mult ulei eteric decat frunzele. peroxidaza.15. acizii triterpenici (oleanolic. orgocalciferol. fosfor. violoxantina. lipide. ursolic). cumaric). enzime (catalaza. etc. Compozitie chimica: Frunzele si toate partile plantei contin ulei volatil. D2. acizi polifenolcarboxilici (acid cafeic. amestec de parafine. eripoxantina. zaharoza. molibden). carotenoide (radovantina. vitamine (C. glucoza. taninuri. camfor.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ IV. zinc. PP). crescand spontan sau cultivata in gradini. Se utilizeaza partea aeriana a plantei (Menthae herba) sau frunzele de menta (Menthae folium). bor. cadinen). polifenoloxidaza etc). carotina). glucide (ramnoza. clorogenic. cimen. calciu. ferulic. terpine. Cunoscuta ca planta aromatica utilizata in diverse preparate culinare. Radacinile sunt lipsite de ulei volatil. hidrocarburi terpenice (pinen. Uleiul volatil este format din mentol 52. fenchen. fructoza. flavonoide (hesperitina). stachinoza. rosmarinic. mentona. rafinoza. mentofuran. natriu. fier.

disgravidie (combate greata si voma). astringenta. Flavonozidele au proprietati antivirale si antioxidante. tonica. bronsite. in litiaze biliare. faringite. colagoga. astm. combate flatulenta. entero-colite. lotiunile.  nu se recomanda in ulcerul gastric. oboseala si tulburari de concentrare in special la elevi si studenti suprasolicitati. raceala. in obstructiile cailor biliare si inflamatiile vezicii biliare si in afectiuni hepatice severe. eficienta in colici biliare. precautii.  in graviditate si lactatie: nu se cunosc restrictii. combate spasmele abdominale. 61 . bacteriostatica (eficienta in infectii gastro-intestinale. creste puterea de concentrare. sampoane sau geluri de dus. depurativa. reactii adverse si/sau secundare  nu se consuma seara deoarece este usor excitant. putand duce la spasme ale limbii sau oprirea respiratiei. laringite. gelurile si cremele de corp sau fata. meteorism abdominal. reconfortanta. antidiareica. coleretica. antiseptica. dischinezii biliare. Contraindicatii. expectoranta (ajuta la eliminarea secretiilor bronsice). diuretica. gripa. diaree estivala sau de alte cauze. carminativa (elimina gazele. stimuleaza contractiile uterine. intestinale). antiinflamatorie. contractii musculare. favorizeaza menstruatia. creste tonusul nervos. uleiul volatil si componentii sai au actiune spasmolitica. Alte utilizari Cosmetica: menta este folosita adesea si in unele produse cosmetice precum pasta de dinti. meteorismul abdominal). respiratorii). Nu se recomanda utilizarea preparatelor care contin ulei de menta pe fata copiilor mici si nici in caile nazale. Indicatii terapeutice si utilizari: dispepsii. antispastica (miorelaxanta. usor analgezica. putand da insomnie. sudorifica. antivomitiva. hepatice.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Actiune farmacodinamica Stomahica. decongestiva.

sau sub forma de bai pentru afectiuni reumatismale. combaterea colicilor.  ceai din frunze de menta impotriva diareei.  pasta din frunze de menta impotriva problemelor digestive (indigestie. menta se utilizeaza sub forma de ceai. in caz de dispepsii.  ulei de menta folosit in aromoterapie ajuta in alungarea anxietatii. uleiul aplicat local poate anestezia gingia sau dintele care doare si poate reduce inflamatia.  pudra din frunze de menta impotriva gretei.  macerat din frunze de menta impotriva diareei. antibacterian (streptococul beta.hemolitic. anestezic (menta actioneaza ca anestezic asupra terminatiilor nervoase din stomac). stresului si a problemelor. poate fi folosit pentru curatarea fetei si tratarea acneei si punctelor negre. raceli. gelurile si cremele de corp sau fata. raguseala. comprese sau cataplasme locale in caz de migrene. diaree). antifungic (Candida albicans). pentru curatarea dintilor si a gurii. flatulenta. bronsite. nevralgii.  produse cosmetice precum pasta de dinti. herpesul simplex). provocate de stres. catar rino-sinusal. dificultati de concentrare si atentie. in caz de oboseala. lombago. poate fi folosit si sub forma de inhalatii in infectii de cai respiratorii.  infuzie de menta pentru reglarea digestiei. solutie alcoolica sau ulei de menta. acnee. antiviral (virusul gripal. astm. cresterea diurezei. precum migrenele. laringita. decongestiv. greata. artrite. lotiunile. 62 . antivomitiv.  suc din frunze de menta impotriva respiratiei mirositoare. este un tonic nervin. sampoane sau geluri de dus.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Produse In general.  ceaiul de menta datorita proprietatilor antibacteriene. Pseudomonas).  uleiul de menta se administreaza pe cale interna. urticarie.

romanii o recomandau in caz de epilepsie. Compozitie chimica: ulei volatil (alil-senevol). foi de dafin si alte ierburi aromate dau gustul specific. substante proteice. cucurma. sulfat acid si izotiocianat de p-hidroxibenzil care nu este volatil. inrudit cu mustarul chinezesc. scortisoara. potasiu. linolic. linoleic). mucilagii. magneziu). ienibahar. Folosit ca planta medicinala din cele mai vechi timpuri. piper. Centrala si de Est). acizi organici (oleic. dureri reumatice. minerale (calciu.16. tarhon. ardei iute. este cultivat in toata Europa (de Nord. ca izocianatul de alil). 63 . sinalbozidul (similar cu sinigrozidul din mustarul negru care sub actiunea enzimei mirozinaza in mediu apos se descompune in glucoza. prepararea muraturilor sau obtinerea pastei de mustar la care vinul folosit si mirodeniile asociate. celuloza. hrean. cuisoare. MUSTAR ALB (Sinapis alba) Originar cel mai probabil din zona Mediteraneana. zahar sau miere. Se folosesc semintele la diverse preparate culinare traditionale. depresii.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ IV.

sciatica. migrene. hipocolesterolemianta. afectiuni respiratorii (traheo-bronsita. cu incalzire). lombago. Iritant cutanat si al mucoaselor. raceala. pneumonii. Produse  pasta de mustar este folosita ca si condiment.  frunzele de mustar alb pot fi folosite in salate.  laxativ . flictene (iritatii. iar datorita prezentei mucilagiilor are actiune laxativa. nevralgii. precautii in cazul copiilor la care pielea este mai sensibila pentru a nu produce arsuri. 64 .semintele intregi de mustar alb.  faina de mustar: in scop terapeutic se foloseste sub forma de cataplasme. precautii. facand sa calmeze durerile sau sa decongestioneze tesuturile subiacente. Indicatii terapeutice si utilizari: hipercolesterolemie. Contraindicatii. rubefianta (dilata vasele sanguine. contracturi musculare. gripa. datorita actiunii rubefiante stimuleaza circulatia la locul dureros. pneumonie). fiind indicate in caz de bronsite.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Actiune farmacodinamica Revulsiva. stomahica. basici) si chiar necroza tesuturilor. bolnavi cu varice sau diferite afectiuni cutanate. afectiuni reumatice. Uleiul vegetal obtinut din mustarul alb poate provoca eriteme. reactii adverse si/sau secundare Hipertensiune arteriala. la copii sub 6 ani administrarea aplicatiilor este contraindicata. cefalalgii. producand o iritatie a pielii. afectiuni reumatice.

Originara din sudul si sud-estul Europei. MUSETEL (Matricaria camomilia) Pretudindeni raspandita in lume. zirconiu. colina. "matca/ uter" deoarece in medicina populara a fost folosit pentru tratarea unor afectiuni specifice femeilor ca dezinfectant. carotenoizi). cupru. molibden. cafeic. calmant al durerilor. Perioada de inflorire se intinde din lunile aprilie-mai pana la sfarsitul lui august. C.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ IV. fosfor. minerale (calciu. potasiu). flavonozide (glicozide de apigenina. stearic. acizi fenolici (clorogenic. linoleic. creste in flora spontana pe ogoare. Numele deriva din latina. Compozitie chimica: uleiuri volatile. siringic. luteolina. zinc.17. prefera solurile nisipoase si locurile insorite din zonele de campie. cicatrizant. siliciu. In scop terapeutic se folosesc florile (Chamomillae flores). glucide. vitamine (B1. vanilic). kempferolul si derivati metoxilati). palmitic. fier. poieni. este cea mai veche planta medicinala a tuturor timpurilor. acizi grasi (acid oleic. salicilic. la marginea drumurilor sau in gradini. cerotic). 65 . principii amare sesquiterpenice (proazulene).

trans-beta-farnesen). traheite. normalizeaza metabolismul pielii si stimuleaza epitelizarea. combate guta. combate spasmele. intareste radacina firului de par. dihidrochamazulena. actiunea relaxanta generala. dezinfectanta. conjunctivita. astm bronsic). afectiuni uro-genitale (cistite. prostatite. menstre cu dureri (prin actiunea antispastica. vaginite. Actiune farmacodinamica Antiseptica. cumarine (herniarina. enterocolite. acidului uric). nefritice. antialgica). actiune calmanta. sedativa. anestezica. bisaboleni. guturai. combaterea insomniilor. combate insomnia. stari inflamatorii ale mucoaselor. artritele. antihistaminica (antialergica). farnesol). bronsite. actiune emolienta. aparatului respirator (gripe. spatunelol. colicile abdominale. leucoree). Uleiul volatil este folosit in aromaterapie pentru calmarea durerilor de cap. oxizi sequiterpenici (bisaboloxizi). reumatism. bactericida si bacteriostatica. relaxeaza musculatura neteda.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Uleiul volatil: hidrocarburi sesquiterpenice (chamazulena. carminativa (combate spasmele intestinale si ajuta la eliminarea gazelor). in diaree. anxietatea. sudorifica. depresia cauzata de disfunctii ale menopauzei. Uz extern: stomatita. grabeste vindecarea. enterocolitelor. asupra sistemului nervos. regenerant. 66 . boli renale (favorizeaza eliminara uratilor. combaterea crizelor astmatice. efect cicatrizant. Indicatii terapeutice si utilizari: infectii acute si cronice ale tubului digestiv (gastrite hiperacide. poliine). combate matreata. impiedica formarea pietrelor la rinichi sau fiere. diaree). umbeliferona. alcooli sesquiterpenici (alfabisabolol. tonic capilara. are actiune antispastica. Alte utilizari Medicina veterinara: Uz intern: tratarea gastritelor. ulcer gastric. antiinflamatoare.

precautii. lumina fiind raspandita din zona de ses. caci aceasta o vindeca. In scop terapeutic se folosesc frunzele (Plantaginis folium).calmeaza pielea dupa epilare. IV.  creme. demachiant. campie pana in zona alpina.  a se evita la persoanele cu ten albicios. lotiune tonica. datorita cumarinelor. In medicina populara era folosita pentru tratarea ranilor.  ulei de musetel . 67 . muscaturilor de sarpe sau de insecte sau pusa in incaltari pentru vindecarea bataturilor (basicilor) fiind cunoscuta ca un leac al ranilor vechi si persistente. Polenul din preparatele cu extract de musetel poate cauza reactii alergice la cei sensibili (utilizarea in acest caz trebuie facuta cu precautie).proprietati antiinflamatorii.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Contraindicatii. mai ales la cei cu tulburari de coagulare sanguina. reactii adverse si/sau secundare:  poate creste efectele anticoagulante de aceea nu se administreaza impreuna cu aspirina. temperatura. Se spune ca daca o broasca este muscata de paianjen se grabeste la patlagina.) Planta erbacee usor adaptabila la diverse conditii de sol. Nu se recomanda uleiul volatil sau tinctura in perioada sarcinii. PATLAGINA (Plantago lanceolata.  deo roll-on cu extract de musetel . Produse  produse pe baza de musetel pentru ingrijirea tenului: creme. Nu trebuie administrat impreuna cu medicamente sedative sau alcool.18.  produse destinate ingrijirii parului: sampon. balsamuri pentru maini.  ceai de musetel. umiditate. alergie incrutisata cu alte specii de Asteraceae.

K. produsi de hidroliza). proprietati astringente si antipruriginoase (combate mancarimile) (taninuri. antispastic (polifenoli). fosfor. cupru. regeneranta. laxativa (mucilagii. previne ateroscleroza. enzimelor proteolitice. xiloza). vitaminele A. emolienta. magneziu. Actiune farmacodinamica: demulcent (calmeaza mucoasele) (datorita mucilagului). calciu. actiune hemostatica (vitamina K si tanin). in afectiuni dermice ulcerative. minerale (potasiu. mucilagii (acid poliuronic. iridoide (aucumbina sau aucubozida cu structura furanica). rezine. depurativa. oleanolic). flavonozide. antibiotica. previne cresterea colesterolului. fitochinona. cicatrizanta. taninuri. antidiareica. fluidifianta a secretiilor bronsice. compusi triterpenici (acid ursolic.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Compozitie chimica: uleiuri volatile. aucubozid). steroli (β-sitosterol). carotenoizi. alantoina. culta si traditionala. antiinflamatorie (prin iridoide si steroli). diuretica. laxativ (semintele). zaharuri. 68 . scade tensiune arteriala. C. utila in tratamentul ulcerului (datorita prezentei alantoinei. principii amare. Indicatii terapeutice si utilizari Frunzele plantelor au utilizari terapeutice in medicina umana si veterinara. expectoranta. pentozan. antiinflamatoare. molibden). flavonelor si carotenoidelor). planteoza. purulente.

artritelor. tratarea stomatitelor. conjunctivitelor. Uz extern: . Medicina populara. tenosinovitelor. Uz extern: . ulceratiilor. Contraindicatii. bronsita. bursitelor. Produse  pulberea din frunze .infuzie. produsele cu extracte de Plantago contraindicate la persoanele sensibile. astm bronsic. pentru tratarea inflamatiilor articulatiilor: tendinitelor. Frunzele intra in compozitia pentru ceai in tratarea emfizemului pulmonar. bronsitei. tusei convulsive si spastice. pentru tratarea aterosclerozei. gastrite hiperacide. edemelor declive (boli de picioare). in hemoragii.infuzie/decoct/macerat crud. in catar laringo-traheal. tratarea ranilor purulente. pentru tratarea bronsitelor. diaree. blefaritelor. miozitelor. pentru tratarea afectiunilor vasculare (ulcer varicos). tuse de diverse etiologii.infuzie. diaree. ulcer gastric.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Medicina umana: Uz intern: .intra in compozitia ceaiului bronsitic pentru tratarea 69 . silicozei. reactii adverse si/sau secundare Dermatita de contact. Alte utilizari Medicina veterinara: Uz intern: . pentru tratarea plagilor varicoase. precauti. hipertensiune arteriala. traheitelor. Cosmetica: pentru igiena oculara si tratarea conjunctivitei. laringitelor.infuzie.

tinctura de patlagina . frunze. In scop terapeutic se foloseste partea aeriana (tulpina. cicatrizanta. pectinele extrase din frunze se comercializeaza sub denumirea de Plantaglucid. cicatrizant. frunzele proaspete zdrobite pot fi puse sub forma de cataplasma pe suprafata pielii pe rani infectate sau sangerande. infuzia . bronsitei. apreciata de albine de unde au derivat si multe denumiri ale plantei. silicozei. dar mai ales ca planta medicinala. cu actiune buna in tratamentul ulcerului gastric. 70 . sau sub forma de gargara in afectiuni ale cavitatii bucale (gingivite. expectorant. Vestiti medici ai antichitatii o recomandau pentru diverse afectiuni: Dioscoride pentru purificarea sangelui si muscatura de serpi. Pliniu pentru intarirea vederii. dezinfectanta. medicii arabi pentru intarirea inimii. ulceratii diverse ale pielii. tusei convulsive si spastice. fara vant (vantul determina imprastirea uleiurilor volatile. antiulceros. insorit. la aromarea bauturilor. conjunctivita. stomatite. laringite.) Planta melifera.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________      emfizemului pulmonar. Hildegard van Binger pentru linistirea spiritului. se gaseste in preparate standardizate sau se poate prepara in casa ca orice sirop din planta verde sau uscata. IV. salcam sau fag.pentru efectul antiinflamator. hemostatic. ROINITA (Melissa officinalis L. bogata in nectar. cu flori albe-liliachii. faringite).19. raspandind o mireasma aseamanatoare cu lamaia. emolient. flori) culeasa pe timp frumos. Folosita ca mirodenie pentru gustul proaspat de lamaie. siropul de patlagina este recunoscut ca remediu natural pentru calmarea tusei.in uz extern poate fi folosita sub forma de bai sau comprese pentru tratarea ulcerului varicos. prin actiunea hemostatica. grabeste vindecarea. prefera poienile insorite din padurile de stejar. principii active importante din punct de vedere curativ).

apigenin-7-glucozida. metil cavicol (6.30 %). agliconii si glicozidele flavonice (quercetina.50 %) si β-cariofilen (10.20 %). ramnocitrina.70 %) si de cariofilen oxid (7. acid oleanolic. acid 2-β-hidroxioleanolic. campesterol). acizii polifenolcarboxilici si derivatii (acid cafeic. ramnazina si cinarozida). glucidele (zaharoza. acid 29-hidroxioleanolic. acidul rozmarinic). triterpenele (acid ursolic. sterolii (β-sitosterol. Astfel Melissa provenita din Finlanda contine o proportie mai mare de carvona (15.00 %) si neral (35. germacren D (13. mucilagiile (12 %). 71 . acid 2-αhidroxiursolic). acid clorogenic. acid 19-α-hidroxiursolic.15 % substanta proaspata). rezinele.10 %). cea provenita din Germania are un continut mai mare de citronelal (36. acidul cafeil-cafeic. luteolin-7-glucozida.30 %) si anetol (6. componentii uleiului volatil depind de locul din care a fost recoltata planta. fenolii.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Compozitia chimica: Principalii componenti chimici identificati in organele aeriene sunt: uleiurile volatile (pana la 0.00 %). o alta provenita din aceeasi tara a avut un continut mai mare de cariofilen oxid (12.90 %). acid protocatechic. catechinele. planteoza pectina).70 %). luteolina. kempferol. Melissa provenita din Spania a avut un continut mai mare de geranial (45.6 %). Alti constituenti sunt: taninurile (3 . acid 2-α-hidroxioleanolic.

de cap si urechi generate de nevralgii. Uz extern pentru tratarea plagilor. Dozele de tratament pentru: animale mari (cabaline. antihistaminica si de reducere a presiunii sanguine. Combate migrenele. ameteli. bovine): 15 . Cosmetica . anorexiei. Uleiul volatil care contine citral si citronelol au actiune calmanta asupra sistemului nervos central si antispasmatica si in general uleiul volatil are proprietati digestive.5 . Continutul in polifenoli al extractelor favorizeaza tratarea herpesului. animale mijlocii (ovine. insomniei. Actioneaza impotriva starilor de voma la femeile insarcinate.8 g. maladia Parkinson. regleaza digestia stomacului. porcine): 5 . coleretice. balonari. caprine. antimicrobiana. dizenteriei. anemie. Indicatii terapeutice si utilizari In medicina populara uleiul volatil se recomanda in boli de ficat.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Actiune farmacodinamica Extractele au actiune calmanta.10 . contractiilor din perioada ciclului. boli de plamani. tonice. anemiei. intepaturi de albine. Se utilizeaza de asemenea pentru inhibarea activitatii hormonilor tiroidieni. astm.20 . slabirea memoriei. contra gutei.50 g. 72 . durerile de dinti. vomei.15 g. carminative. Alte utilizari Medicina veterinara Uz intern pentru tratarea colicilor intestinale. se utilizeaza impotriva tusei. gutei si intepaturilor de insecte. indigestie. viespi. raguselii si afectiunilor cailor respiratorii.varfurile inflorite sunt folosite pentru obtinerea de colonii si parfumuri. caini. sedative. tonic si stimulent in productia de lapte. pasari): 2 . animale mici (pisici. starilor diareice.

reumatismului (actiune antiinflamatoare articulara).Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Produse  sub forma de ceai (infuzie) in tratarea: cancerului de tiroida. a salva. exista mai multe mituri despre aceasta planta sacra: o legenda spune ca a fost singura dintre flori care a adapostit-o pe Maica Domnului atunci cand fugea in brate cu pruncul Iisus. in fata aprozilor lui Irod. SALVIE (Salvia officinalis) Planta melifera venita din zona mediteraneana. anorexiei psihice. indispozitiile.  intra in compozitia ceaiurilor laxative si anticolitice.  se utilizeaza sub forma de tinctura in tratarea: problemelor menstruale. iar drept multumire aceasta a investit planta cu puteri nelimitate. calmeaza palpitatiile pe fond nervos.20. In scop terapeutic se folosesc frunzele (Salviae folium) si partile aeriene (Salviae herba) inflorite.  tablete – utilizate in stari de hiperexcitabilitate nervoasa. herpesului de tip I si II. depresiei. recoltate la inceputul infloririi in lunile mai-iunie. colon spastic si enterita). ca durerile de cap. 73 . efect sedativ. boli digestive (colon iritabil. IV. creste cultivata in gradini. probleme ale sistemului nervos (pe termen lung contra bolii Alzheimer). de a salva vieti si a-i trata pe oamenii tuturor timpurilor de orice boala. litiazei biliare. diskineziei biliare. in locuri insorite. Este o planta mistica investita cu puteri magice. Numele latinesc deriva de la cuvantul "salvare" care inseamna a vindeca. tulburarile nervoase. insomniile si alte neurastenii.

atenueaza procesele fermentative din intestin si favorizeaza eliminarea gazelor. vitamine (B1.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Compozitia chimica: uleiuri volatile . 74 . substante estrogene. regleaza menstruatia si ajuta la contracararea efectelor neplacute ale menopauzei. rasini. prezinta efect calmant asupra sistemului nervos. ca adjuvant in tratamentul diabetului zaharat. flavonozide.5 – 5. eupeptic-amar (usureaza digestia). alfa si beta-pinene. cineol. camfor. constipatie sau diaree. galactoree. etc). gingivite. afectiuni digestive (colite de fermentatie. pentru stoparea lactatiei. rezine. stigmasterol). pentru incetinirea proceselor de imbatranire. colagog si in disfunctii ovariene. saruri de potasiu.1. preparatele din frunze de salvie sunt utilizate pentru combaterea transpiratiei excesive in diverse stari. datorita compusilor fitoestrogenici pe care ii contine. enterocolite. stimuleaza secretia biliara si a ficatului. traheite. diaree. in uz extern: rani purulente. in inflamatiile mucoaselor (stomatite. crategolic. acetat de linalil. steroli (β-sitosterol. acid cafeic. preparatele din salvie sunt utile in starile de meteorism abdominal. in dischineziile biliare. stimulent in dispepsii si atonii gastro-intestinale. estrogene. cum ar fi distoniile neuro-vegetative si menopauza. infectioase ale cailor respiratorii (bronsite. acizi organici (acid nicotinic. oleanolic). afectiuni ale cailor biliare. tuiona. boala Alzheimer. in unele dureri abdominale. C). acid fumaric). principii amare diterpenice (picrosalvina). hiperhidroza palmo-plantara (transpiratii excesive). tulburari de memorie. stari de oboseala. amigdalite) si ale pielii sau in acnee. astm bronsic). recomandata contra depresiei si oboselii. prezinta actiune antisudorifica pronuntata (diminueaza transpiratia). are efect usor hipoglicemiant. taninuri catehice. triterpene pentaciclice (acid ursolic. colite de putrefactie). carminative. Actiune farmacodinamica Compozitia chimica complexa si natura principiilor active pe care le contine ii confera salviei proprietati coleretice. surmenaj sau stres.5% (salvinol sau absintol. faringite. borneol. antiseptice si usor astringente. eczeme infectate. Indicatii terapeutice si utilizari: afectiuni inflamatorii.

reactii adverse si/sau secundare  epilepsie.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Contraindicatii. care se maturizeaza in lunile septembrie-octombrie. Este fructul tineretii celulelor. Se utilizeaza fructele (zemoase. de culoare neagra-albastruie. tinctura: afectiuni dermatologice. ceaiului pentru gargara si in tigarile antiastmatice. SCORUS NEGRU (Aronia prunifolia) Este originar din America de Nord. IV.21. al vitalitatii.  poate avea drept reactii secundare scaderea apetitului alimentar. 75 . Produse      ulei: afectiuni dermatologice. acre-dulci. Nu peste mult timp a ajuns si in Europa si din ce in ce mai multi oameni i-au cunoscut efectele binefacatoare. Bauturilor preparate din scoruse li s-au atribuit putere divina. Mai tarziu a fost cultivata in Rusia pe plantatii uriase. a unei stari generale sanatoase. o usoara deshidratare si constipatie. creme antiacneice. de circa 1 cm diametru). Efectele binefacatoare erau cunoscute si de catre populatia bastinasa. hipertensiune arteriala.  nu se administreaza femeilor care alapteaza deoarece are capacitatea de a opri lactatia. ceai. frunzele intra in compozitia ceaiului antiastmatic. precauti.

prevenirea instalarii trombozelor. 76 . Fructele mai contin si vitaminele B1. hemoragii diverse. hipertensiune arteriala. Fe. Mn. are un efect binefacator asupra circulatiei sangelui.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Compozitie chimica: fructele sunt bogate in acizi organici. reactii adverse si/sau secundare Consumul de scoruse va fi limitat pentru bolnavii cu ulcer gastric si duodenal si la cei cu un grad ridicat de coagulare a sangelui. Indicatii terapeutice si utilizari: in ateroscleroza. I. caroten. incetineste procesul de imbatranire a celulelor. K si multivitamina P (500 mg/100 g). Continutul de vitamina C este deosebit de ridicat. B2. B3. scade tensiunea. saruri minerale (Cu. gastrite usoare. Contraindicatii. Actiune farmacodinamica: intareste sistemul imun. Mg). precauti. substante tanante. rutina. zahar. glomerulonefrita. a functionarii inimii. vitamine. antociani. ameliorarea circulatiei periferice. acizi organici. microelemente. Mo.

clorogenic). antociani (peonidol. vin. SOVARF (Origanum vulgare) Planta erbacee aromatica. flavone (apigenol. Compozitie chimica: uleiuri volatile (carvacrol. marmelada. substante minerale. principii amare.22. marvidol). gem. luteol. acizi polifenolcarboxilici si derivati (acid cafeic. dulceata. 77 . sucuri. cu flori rosii-purpurii. timol). in locuri insorite si uscate din regiunile de deal si de munte. creste prin fanete.  scoruse uscate. kempferol si glicozide ale acestora). oleanolic). In scop terapeutic se folosesc partile aeriene ale plantei (Origani herba).Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Produse  suc de scoruse. florile infloresc din lunile iunie pana in august. iar culesul partilor aeriene se face in orele diminetii atunci cand planta contine cele mai multe uleiuri eterice. originara din zona mediteraneana. rosmarinic.  compot. compusi terpenici (acid ursolic. taninuri. IV.

expectorant. traheite. dezinfectanta. spasmolitica. arsuri. stimuleaza secretiile digestive.  uz extern: cataplasme cu infuzie pentru tratamentul abceselor. extern . reactii adverse si/sau secundare Datorita concentratiei crescute de carvacrol si timol este iritant cutanat. iar uleiul volatil nu se poate aplica pe piele. precautii. parodontoza. Contraindicatii. iar sub forma de inhalatii cu abur in astmul bronsic. bronsitelor.pentru tratarea iritabilitatii la caini si pisici. dureri de dinti. dureri de cap. Alte utilizari Medicina veterinara:  uz intern: infuzie . laringite.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Actiune farmacodinamica Antispastic. Indicatii terapeutice si utilizari: afectiuni respiratorii. Produse  ceai: se foloseste in tratarea gastritelor. sedativ asupra sistemului nervos. rani. furunculelor si arsurilor. tusei rebele. gingivite. fluidifica secretiile bronsice. halena (respiratie urat mirositoare). traheite. actiune antiseptica. colicilor gastrointestinale. favorizeaza eliminarea secretiilor bronsice. eczeme. tulburari intestinale. tusei convulsive. tuse 78 . actiune calmanta a tusei prin efect sedativ asupra sistemului nervos central. otita. carminativa. eficient in boli cu aclorhidie gastrica. se recomanda in afectiuni ale cavitatii bucale.  tinctura: stari gripale. traheitelor. crize dureroase reumatice. faringite. in tuse convulsiva. stomahica.  unguent: afectiuni dermatologice. bronsite. bronhodilatator. secretolitica. stomatite.sub forma de gargarisme.

fiind raspandita in toata Europa si Asia. in stufarisuri. limonen. s-a observat ca reduce agresivitatea animalelor. IV. la marginea apelor. Este cunoscuta si folosita in medicina empirica pentru tratarea tulburarilor emotionale.23.2%) continand: hidrocarburi mono. rizomii.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ convulsiva. alcooli mono. in zonele de deal si munte. VALERIANA (Valeriana officinalis) Planta erbacee creste spontan pe soluri umede. β-cariofilen. farmecele.si sesquiterpenici (α79 . se impleteau cununi din florile de valeriana care erau puse deasupra tocului usii pentru a indeparta vrajile. combaterea insomniilor si tratamentul clasic al crizelor epileptice. camfen. stolonii (tulpinile taratoare) si radacinile (Valerianae rhizoma cum ridicibus).5 .si sesquiterpenice (pinen. Compozitie chimica: Ulei volatil (0. blestemele. in lunci si zavoaie. paduri. In traditia mai multor popoare. In scop terapeutic se recolteaza toamna dupa vestejirea partilor aeriene. azulene). duhurile rele.

tahicardie. tulburari intestinale. agitatie. a vomei. acizi polifenolcarboxilici si derivati (acid cafeic. apigenina. tratarea colicilor abdominale la adulti (dureri). rezine. acetilvalerenolic). decongestionant-venoasa. acetat de kessil. nefrite. ledol). palpitatii). hipotermizanta. flavonoide (cvercetol. luteolina. acetoxivalerianic. ulcerului gastric. varice. camferol. Actiune farmacodinamica: actiune sedativa. taninuri. Uz intern: tratarea afectiunilor cardiace (tulburari de ritm cardiac. Alte utilizari Medicina veterinara: Uz intern: tratarea bolilor sistemului nervos central. tranchilizanta. valeranona). anurie (urinare prea frecventa sau redusa). borneol. sindroamelor dispeptice (anaciditate si hipoaciditate). formiat si butirat de bornil.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ terpineol. geraniol. valerenolic. dismenoreei. colici renale. combaterea viermilor intestinali. valerenic. glucide. 80 . Radacina si rizomul plantei se folosesc in amestec cu alte plante pentru tratarea: anginei pectorale. astm bronsic. acizi (izovalerianic. diaree. insomnii. transpiratii excesive. febra. Componentele nevolatile sunt: alcaloizi (derivati ai ciclopentanpiridineiactinidina). glicozide ale iridoidelor. enzime. clorogenic). nevroza cardiaca. aterosclerozei. Indicatii terapeutice si utilizari Se poate utiliza in neurastenie. hemoroizi interni si externi. colicilor hepato-biliare. astenie. gastritelor hiperacide. acetat si valerianat de mirtenil). valenol. iridoide (valepotriati). poliurie. esteri terpenoidici (acetat si izovalerianat de bornil. meteorismului. valerianol. aldehide si cetone (valerenal. flebotonica (imbunatateste fluxul sanguin venos). neurotonica. diosmetina).

nu se administreaza in timpul conducerii autovehiculelor datorita efectelor hipnotice pe care le exercita asupra sistemului nervos. Produse  infuzie. nefrite. cand exista si alte medicamente asociate (in special antidepresive. iar frunzele au 2 . infuzie combinata. poliurie sau anurie. macerat la rece. pentru a nu aparea reactii adverse). tinctura (nu se face o cura mai mare de 6 saptamani.4 perechi de fasii mai groase. Observatii: Se poate si utiliza si specia Valeriana sambucifolia Mjkan. scaderea brusca a tensiunii arteriale. Supradozarea duce la inapetenta.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Contraindicatii. motiv pentru care administrarea de valeriana este bine sa se faca doar la sfatul medicului.pentru calmarea starilor de nervozitate. somnolenta. in cazul administrarii de lunga durata pot sa apara agitatie.pentru efectul sedativ. 81 . reactii adverse si/sau secundare Sarcina si alaptare. puls rapid si foarte slab). coma asfixica. consumata in cursul zilei. calmant.  infuzia din radacina uscata . In faza avansata a intoxicatiei apar fenomenele de ameteala. tahipnee (accelerarea respiratiei). Ei sunt termolabili si degradati de aciditatea gastrica. Majoritatea extractelor nu contin sau au foarte mici cantitati de valtrati. tulburari intestinale. tranchilizante). transpiratii. Toxicitate: valepotriatii sunt citotoxici si mutageni in vitro (neconfirmat in vivo). precautii. poate da somnolenta). deoarece isi pierde proprietatile terapeutice). toxicitatea lor fiind mult mai mare decat a extractelor. care are stoloni aerieni. hipotermie. somnifer (doza pentru dimineata se lasa la macerat de seara. pulbere. midriaza. hipersalivatie. insomnie. tratarea tulburarilor neurovegetative (nu se pastreaza mai mult de 10 zile. interactioneaza cu alte medicamente. tahicardie. tulburari cardiace. potenteaza efectele produselor barbiturice si benzodiazepine. antispastic. colaps (pierderea oricarei forte. iar cea pentru seara se pune la macerat de dimineata.  pulberea .

tei argintiu). paducel. talpa gastii). roinita). valeriana. levantica.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________  tinctura: se foloseste un amestec de plante pentru combaterea insomniei. impotriva tulburarilor gastrice de natura nervoasa (sunatoare. isteriei (valeriana. 82 . hamei. impotriva tulburarilor cardiace (valeriana. flori de tei.

. E. 1987. Cercasov C. XII. rezine. iridoide. vol. 1993. Yaguang. Istudor V. L.. 5. Ed.. 1987. Editia a II a. Farcasanu. Popa C-V. Istudor V. Bucuresti. 3. Halasa si colab. Bucuresti.. Flora RSR. Wrzeciona si colab. 83 . Universitatii din Bucuresti 2009. Fitoterapie. Medicala. Parvu C. J. 4. Editia a X a. Ed. Tehnica. Mica enciclopedia. Compusi naturali cu actiune terapeutica. Enciclopedica. 8. Universul plantelor. C. Bucuresti. 1982. Mihaela Temelie. 6. Farmacognozie. vitamine. Farmacognozie. Medicala. Oprea. 1976.si lipide. Universul plantelor. Ed.Curs de utilizarea plantelor medicinale si aromatice in terapie ______________________________________________________________________________ Bibliografie 1. Fitoterapie. 1997. Szent Gyorgyi-1931. Medicala.. vol I. 2009. Oze. ozide. U. Ed. 2. Bucuresti 1998. 2002. Bucuresti. Plante din flora Romaniei. Parvu C. vol I. 2001. Yaguang. Aetherolaea.. vol II. Fitochmie. 1987. Enciclopedica. Ed. I. Enciclopedia plantelor medicinale cultivate din Romania. Farmacopeea romana. Editia a II a. Fitochimie. 7. Ed. L. principii amare.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful