Redactor

MĂRIA

STANCIU

CUVÎNT ÎNAINTE

Coperta

de

SIMONA DUMITRESCTJ "ai uşor dec!t a o duce p!nă la

,,A declanşa o revoluţie e te !ntotdeauna capăt#$

IS%N&

'()*++*,,,-*,

.USTAVE /E %ON Evident că e te o a0 urditate ă conceapă cineva o de"ocraţie 1ără de"o $ A e i"a2ina şi "ai cu ea"ă a e !ncerca punerea !n operă a unor 2uvernări care ă i2nore "a ele au 3 !ncă şi "ai rău 3 ă e opună voinţei "a elor e te o ano"alie ancţionată ever de i torie$ De o0icei e con ideră că ace t adevăr 2eneral nu nu"ai că e te ad"i , ci că e te şi !nţele 1ără di1icultate de toată lu"ea$ Cu toate ace tea, lucrurile nu !nt deloc c4iar at!t de i"ple$ 5uţini !nt cei !ncredinţaţi că un a e"enea acord 6de principiu# nu are valoare 7!n pri"ul r!nd una practică89 dec!t !n "ă ura !n care cei intere aţi cuno c, 1ie şi "ăcar !n linii "ari, tipolo2ia, caracteri ticile p i4olo2ice şi dina"ica ocială a 1eno"enului denu"it 6"a e#$ :aptele arată ca ni"eni nu e poate di pen a 3 nici "ăcar "ulţi"ile !n eşi 3 de o cunoaştere ştiinţi1ică a p i4olo2iei "ulţi"ii, 1ără a e ri ca co"iterea de erori dureroa e, ade ea de*a dreptul tra;2ice$ Or, toc"ai ace tei cerinţe de pri" ordin !i ră punde lucrarea 5 <c4olo2ie de 1oule a lui .u tave /e %on 7-=+- 3 -')-9, pro1e or de p i4olo2ie al Univer ităţii din 5ari ,$ 1ondatorul p i4o ociolo2ie8, dar şi 1oarte apreciat de c4i>ă;tor de dru"uri In alte do"enii ale ştiinţei$ Aşa e şi e?plică de ce, !n ţările cu o viaţă de"ocratică autentică, acea tăi lucrare, de "ult devenită cla ica, a 1o t şi e te una din cărţile de căpăt!i ale "ultor oa"eni politici, oa"eni de tat, le2i latori, "a2i traţi, criitori, artişti, >iarişti, poliţişti, !ndeo e0i co"andanţi de unităţi cu "i iuni !n direcţia "en;ţinerii ordinii pu0liceln ca>ul unor "işcări de "a e etc@$ Si2"und :reud, recuno c!ndu*i indi cuta0ila ţinută ştiinţi1ică,, o pre>intă pe lar2 !n a a Ma enp <c4olo2ie und Ic4*Anal< e& 75 i4olo2ia "a elor şi anali>a eului9A, iar unii politolo2i o cla i1ică printre capodoperele 2enului$ 5oate că nu e te, A /ucrare !n cri ă !n pro2ra"ul de apariţii al Editurii Btiinţi1ice$$ lip it de i"portanţă ă "enţionă" 1aptul că unul dintre preşedinţii Statelor Unite ale A"ericii, T4eodore Roo evelt 7laureat al 5re"iului No0el pentru pace9, a ţinut ă pă ;tre>e la Ca a Al0ă, alături de %i0lie, 5 <c4olo2ie de 1oule ■de .u tave, /e %on$ !n acea tă ţară, de alt1el, cartea la Ccare ne re1eri" continuă ă 1ie i te"atic reeditată, unele din cele "ai recente ediţii dat!nd 3 potrivit in1or"aţiilor Cde care di pune" 3 din anii -'D,, -'D', -'('$ .u tave /e %on, de pre care Eladi"ir Streinu cria 3 !n pre1aţa la 5 ic4olo2ia popoarelor, traducere a c!torva ca;pitole elective din volu"ul Fier et De"ain 7Editura E"i*ne cu, colecţia %i0lioteca 6Ori>ontul#, %ucureşti, 1$a$9 3 că e te 6una din cele "ai "ari şi "ai no0ile inteli2enţe ale lu"ii civili>ate#, a 1o t "ai apoi con iderat pe drept cu*v!nt un pro1et al eşuării ociali "ului şi co"uni "ului 7a e vedea A$ #Gidener, .u tave /e %on$ T4e Man and Fi GorH , /i0ert< 5re , Indianapoii , -'(', p$ ),9$ In ale ale 5 <;c4olo2ie du ociali "e şi /a p <c4olo2ie de revolution , cri e şi tipărite !naintea i>0!n>ii revoluţiei

0olşevice din -'-(, o*"ul de ştiinţă 1rance> de"on tra că ociali "ul a"eninţă ă parali>e>e "arile ur e de pro2re ale u"anităţii, a 1i?iind iniţiativele individuale şi de c4i>!nd popoarelor per pectiva ervitutii, "i>eriei şi dictaturii$ O1eri" cititorilor pri"a ver iune ro"Inea că a cărţii 5 <c4olo2ie de 1oule 7după ediţia a +,*a, :eli? Alean, 5ari , -')(9, !ntr*un "o"ent de 1ier0ere revoluţionară, c!nd la ordinea >ilei la noi !n ţară e a1lă pro0le"a tructurării şi con olidării unei de"ocraţii via0ile, 0a>ată pe plurali "$ O 1ace" cu convin2erea că traducerea şi di1u>area ace tei cărţi e te o i"perioa ă nece itate !n planul in truirii politice, dar şi un act de cultură pur şi i"plu, de care de "ult ne "iră" că ne*a" putut lip i$ Dr$ /EONARD .AVRI/TU 5RE:AŢĂ An a"0lul de caracteri tici co"une i"pu e de "ediu şi ereditate tuturor indivi>ilor unui popor con tituie u1letul acelui popor$ :iind de ori2ine ance trală, ace te caracteri tici !nt e?tre" de ta0ile$ Dar atunci c!nd, ca ur"are a unor di1erite in1luenţe, un anu"it nu"ăr de oa"eni e 2ă e c pentru "o"ent laolaltă, o0 ervaţia arată că la caracteri ticile lor ance trale e adau2ă o erie de caracteri tici noi, c!teodată 1oarte di1erite de acelea ale ra ei$ An a"0lul ace tora con; tituie un u1let colectiv plin de 1orţă, dar "o"entan$ Mulţi"ile au !ndeplinit !ntotdeauna !n i torie un rol i"portant, niciodată totuşi at!t de !n e"nat ca a tă>i$ Acţiunea inconştientă a "ulţi"ilor, u0 tituită activităţii conştiente a indivi>ilor, repre>intă una din tră ăturile di ;tinctive ale epocii actuale$ - Ni"ic nu a 1o t c4i"0at !n acea tă lucrare, a cărei pri"ă ediţie# a 1o t pu0licată !n anul -='J$ Ideile e?pu e aici şi care, pe atunci păreaK parado?ale, au devenit a tă>i cla ice$ 5 i4olo2ia "ulţi"ilor a 1o t tradu ăL !n nu"eroa e li"0i& en2le>ă, 2er"ană, paniolă, ru ă,L uede>ă ce4ă polo ne>ă, turcă, ara0ă, Mapone>ă etc$ Traducerea !n li"0a ara0ă e datorea>ă "ini trului e2iptean al Mu tiţiei, :at4< 5ac4a$ Ver iunea Mapone>ă a 1o t precedată de un lun2 tudiu a upra lucrărilor autorului, e"nat de 0aronul Motono, pe atunci a"0a ador la 5eter 0ur2, devenit apoi "ini tru al a1acerilor e?terne al Japoniei$ INTRODUCERE ERA MU/ŢIMI/OR Evoluţia epocii actuale$ Marile c4i"0ări !n civi;li>aţie !nt con ecinţa c4i"0ărilor intervenite !n 2!ndirea popoarelor$ Credinţa "odernă !n puterea "ulţi"ilor$ Ea tran 1or"ă politica tradiţională a tatelor$ Cu" are loc a cen iunea cla elor popu;lare şi cu" e e?ercită puterea lor$ Ur"ări nece; are ale puterii "ulţi"ilor$ Ele nu pot ă e?ercite dec!t un rol de tructiv$ 5rin ele e de ăv!rşeşte di oluţia civili>aţiilor care şi*au trăit traiul$ I2no;ranţa 2enerală cu privire la p i4olo2ia "ulţi"ilor$ I"portanţa tudierii "ulţi"ilor pentru le2i latori şi oa"enii de tat$ Marile pertur0aţii care preced c4i"0ările de civili>aţie par, la o pri"ă privire, deter"inate de tran 1or"ări politice con idera0ile& inva>ii au ră turnări de dina tii$ Dar un tudiu atent al ace tor eveni"ente de coperă cel "ai ade; ea, drept cau>ă reală, !ndărătul cau>elor aparente, o "odi;1icare pro1undă !n ideile popoarelor$ Ră turnările i torice verita0ile nu !nt acelea ce ne ui"e c prin a"ploarea şi violenţa lor$ Sin2urele c4i"0ări i"portante, de unde decur2e re!nnoirea civili>aţiilor, au loc !n opinii, concepţii şi credinţe$ Eveni"entele "e"ora0ile !nt e1ectele vi>i0ile ale unor c4i"0ări invi>i0ile intervenite !n enti"entele oa"enilor$ Dacă ele e "ani1e tă arareori, e te pentru că 1ondul eredi;tar al enti"entelor unei ra e con tituie ele"entul cel "ai ta0il al ace teia$ Epoca actuală repre>intă unul din "o"entele critice !n care 2!ndirea u"ană e te pe cale de tran 1or"are$

Doi 1actori 1unda"entali e a1lă la 0a>a ace tei tran 1or;"ări$ 5ri"ul e te di tru2erea credinţelor reli2ioa e, politice şi ociale din care derivă toate ele"entele civili>aţiei noa tre$ ' Al doilea, crearea de condiţii de e?i tenţă şi de 2!ndire cu totul noi, 2enerate de de coperirile ştiinţelor "oderne şi de indu trie$ Ideile trecutului, deşi >druncinate, 1iind !ncă 1oarte pu;ternice, iar acelea care tre0uie ă le ia locul ne1iind dec!t !n cur de 1or"are, epoca "odernă e te o perioadă de tran;>iţie şi de anar4ie$ Intr*o a e"enea perioadă, prin 1orţa !"preMurărilor ca" 4aotică, nu e te uşor de pu de !ndată ce e va putea !nt!"pla !ntr*o >i$ 5e te"elia căror idei 1unda"entale e vor edi1ica ocietăţile care vor uccede ocietăţii noa treN Nu cunoaşte" !ncă$ Dar !ncă de pe acu" e poate prevedea că, !n or2ani>area lor, vor avea ă ţină ea"a de o putere nouă, uverana epocii "oderne& puterea "ulţi"ilor$ 5e rui;nele at!tor idei, ocotite drept adevărate odinioară, iar a tă>i "oarte, ale at!tor puteri r!nd pe r!nd 1ăr!"ate de revoluţii, acea ta e te in2ura ce *a !nălţat şi care pare că !n cur!nd tre0uie ă le a0 oar0ă pe celelalte$ 5e c!nd vec4ile noa tre credinţe e clatină şi di par, pe c!nd vec4ile coloane ale ocietăţii e pră0uşe c unele după altele, acţiunea "ulţi;"ilor e te unica 1orţă pe care ni"ic nu o a"eninţă şi al cărei pre ti2iu creşte necontenit$ Era In care intră" va 1i cu adevărat ERA MU/ŢIMI/OR$ !n ur"ă cu a0ia un ecol, politica tradiţională a tatelor şi rivalităţile dintre principi con tituiau principalii 1actori ai eveni"entelor$ Opinia "ulţi"ilor, cel "ai ade ea, nu conta$ A>i c!ntăre c prea puţin tradiţiile politice, tendin;ţele individuale ale uveranilor, rivalităţile lor$ Vocea "ul;ţi"ilor a devenit preponderentă$ Ea e te aceea care le dic;tea>ă re2ilor conduita$ Nu !n con iliile princiare, ci !n ad!ncul u1letului "ulţi"ilor e pre2ăte c de tinele naţiunilor$ Intrarea cla elor populare !n viaţa politică, tran 1or"a;rea lor treptată !n cla e conducătoare e te o caracteri tică din cele "ai proe"inente ale epocii noa tre de tran>iţie$ In realitate, intrarea acea ta nu a 1o t "arcată de u1ra2iul univer al, at!t de puţin in1luent vre"e !ndelun2ată şi av!nd o at!t de 1acilă orientare la !nceput$ Naşterea puterii "ulţi;"ilor a avut loc "ai !nt!i prin propa2area anu"itor idei, !ncetul cu !ncetul i"plantate !n pirite, apoi prin a ocierea pro2re ivă a unor indivi>i, care a deter"inat punerea !n practică a unor concepţii p!nă atunci teoretice$ A ocierea acea ta a per"i "ulţi"ilor ă*şi 1or"e>e idei, dacă nu a0 olut Mu te, cel puţin 1oarte apropiate de intere ele lor, devenind a t1el conştiente de 1orţa lor$ Ele !nte"eia>ă in* dicate !n 1aţa cărora toate puterile capitulea>ă, 0ur e ale "uncii care, !n po1ida le2ilor econo"ice, tind ă i"pună condiţiile "uncii şi alari>ării$ Ele tri"it !n adunările 2uver;na"entale repre>entanţi lip iţi de orice iniţiativă, reduşi cel "ai ade ea la a nu 1i dec!t purtătorii de cuv!nt ai co"ite;telor care i*au ale $ A tă>i revendicările "ulţi"ilor devin din ce !n ce "ai nete, tin>!nd ă di tru2ă !n !ntre2i"e ocietatea actuală, aduc!nd*o la tarea co"uni "ului pri"itiv care a 1o t tarea nor"ală a tuturor 2rupărilor u"ane !nainte de >orii civili;>aţiei$ /i"itarea orelor de "uncă, e?proprierea "inelor, a căilor 1erate, a u>inelor şi a pă"!ntului, reparti>area e2ală a produ elor, eli"inarea cla elor uprapu e !n 1avoarea cla; elor populare etc, ace tea !nt revendicările$ 5uţin apte pentru raţiona"ent, "ulţi"ile e arată !n c4i"0 1oarte apte pentru acţiune$ Or2ani>area actuală 1ace ca 1orţa lor ă 1ie i"en ă$ Do2"ele pe care le vede" lu!nd naştere vor do0!ndi cur!nd puterea vec4ilor do2"a, adică 1orţa tiranică şi uverană care ă le pună !a adăpo t de di cuţie$ Dreptul divin al "ulţi"ilor !nlocuieşte dreptul divin al re2ilor$ Scriitorii 1avori>aţi de 0ur24e>ia noa tră şi care repre;>intă cel "ai 0ine ideile ale ca" !n2u te, vederile ale ca" "ioape, ceptici "ul ei ca" u"ar, e2oi "ul ei uneori e?ce; iv, !şi pierd capul !naintea noii puteri pe care o văd cre *c!nd şi, pre a co"0ate de>ordinea din pirite, adre ea>ă apeluri di perate 1orţelor "orale

ale 0i ericii, pe care le*au di preţuit at!ta odinioară$ Ei vor0e c de 1ali"entul ştiinţei şi ne rec4ea"ă ă luă" a"inte la adevărurile revelate$ Dar aceşti noi convertiţi uită că dacă pe d!nşii 2raţia divină i*a !nduioşat cu adevărat, ea nu ar putea ă ai0ă aceeaşi putere a upra unor u1lete care e preocupă prea puţin de viaţa de dincolo$ Mulţi"ile nu*i "ai vor a>i pe >eii rene2aţi ieri de vec4ii lor tăp!ni care, a t1el, au contri0uit la di tru2erea ace tora$ :luviile nu "ai urcă pre i>voarele lor$ Btiinţa n*a dat nici un 1ali"ent şi nu e te cu ni"ic a"e ;tecată !n actuala anar4ie a piritelor, după cu" nu are ni"ic de*a 1ace cu noua putere care creşte !n "iMlocul ace ;tei anar4ii$ Ea ne*a 1ă2ăduit adevărul au, cel puţin, cunoaş;terea relaţiilor acce i0ile inteli2enţei noa tre@ nu ne*a 1ă2ă;duit niciodată nici pacea, nici 1ericirea$ Av!nd o indi1erenţă uverană 1aţa de enti"entele noa tre, nu ne a cultă la"en;taţiile şi ni"ic nu ne*ar putea readuce ilu>iile pe care ea le*a alun2at$

-, -Si"pto"e univer ale de"on trea>ă la toate naţiunile porirea rapidă a puterii "ulţi"ilor$ Orice ne*ar aduce, va tre0ui ă uportă"$ Recri"inările repre>intă vor0e 2oale$ A cen iunea "ulţi"ilor va "arca, poate, una din ulti"ele etape ale civili>aţiilor Occidentului, o re!ntoarcere către acele perioade de anar4ie con1u>ă ce precede ivirea de ocie;tăţi noi$ Cu", !n ă, *o !"piediciN Di tru2erea civili>aţiilor !"0ătrInite a con tituit p!nă acu" rolul cel "ai de luşit al "ulţi"ilor$ I toria ne !nvaţă că !n "o"entul !n care 1orţele "orale, ar"ătura unei ocie;tăţi, nu "ai au e1ect, di oluţia 1inală e te du ă la !ndeplinire de ace te 2loate inconştiente şi 0rutale, pe drept cali1icate ca 0ar0are$ Civili>aţiile au 1o t create şi călău>ite p!nă !n pre>ent de o "ică ari tocraţie intelectuală, niciodată de către "ulţi"i$ Ace tea din ur"ă nu au dec!t puterea di tru2erii$ Do"inarea lor repre>intă totdeauna o 1a>ă de de>ordine$ O civili>aţie i"plică re2uli 1i?e, o di ciplină, trecerea de la in tinctiv la raţional, previ>iunea viitorului, un 2rad ridi;cat de cultură, condiţii care !nt cu totul inacce i0ile "ulţi;"ilor a0andonate lor !n eşi$ 5rin puterea lor e?clu iv di ;tructivă, ele acţionea>ă ca "icro0ii care inten i1ică di olu;ţia corpurilor de0ilitate au a cadavrelor$ C!nd edi1iciul unei civili>aţii e te ro de carii, "ulţi"ile !i aduc pră0uşirea$ Toc"ai atunci e "ani1e tă rolul lor$ 5entru "o"ent, 1orţa oar0ă a nu"ărului devine in2ura 1ilo o1ie a i toriei$ Va 1i la 1el pentru civili>aţia noa trăN Ne pute" te"e că da, dar nu o şti" !ncă$ Să ne re e"nă" a uporta do"nia "ulţi"ilor, deoarece "!ini neprevă>ute au dăr!"at ucce iv toate 0arierele care le puteau !n1r!na$ Ace te "ulţi"i, de care a" !nceput ă vor0i" at!t de "ult, nu le cunoaşte" aproape deloc$ 5 i4olo2ii pro1e ionişti, trăind departe de ele, le*au i2norat !ntotdeauna, neocup!n*du* e de ele dec!t prin pri "a cri"elor pe care ele le pot co"ite$ :ără !ndoială că e?i tă "ulţi"i cri"inale, dar e?i tă de a e"enea "ulţi"i virtuoa e, "ulţi"i eroice şi c!te altele !ncă$ Cri"ele "ulţi"ilor nu con tituie dec!t un ca> particu;lar al p i4olo2iei lor şi nu ne*ar 1ace ă cunoaşte" "ai 0ine con tituţia lor "entală dec!t a" cunoaşte*o pe aceea a unui individ !n ca>ul !n care i*a" de crie nu"ai viciile$ Totuşi, la drept vor0ind, tăp!nii lu"ii, !nte"eietorii de reli2ii au de i"perii, apo tolii tuturor credinţelor, oa"enii de tat e"inenţi şi, !ntr*o 1eră "ai "ode tă, i"plii şe1i ai "icilor colectivităţi u"ane au 1o t !ntotdeauna !n "od

De alt1el. va tre0ui el ă*.tatea lor$ Mentalitatea acea ta nu a căpat unui p i4olo2 ca Napoleon@ dar le2i latorii. Studiul no tru re1eritor la u1letul "ulţi"ilor nu va putea 1i altceva dec!t o curtă inte>ă. av!nd de pre u1letul "ulţi"ilor o cunoaştere in tinctivă.riilor au a upra altor venituri.ţiilor raţiunii pure$ Multe alte aplicaţii *ar putea 1ace !n "aterie de p i4o. i2nor!nd u1letul "ulţi"ilor. ar 1i total neinteli2i0ile$ C4iar dacă nu ar pre>enta intere dec!t din un24iul purei curio>ităţi. 1ără a depăşi c!teva centi"e.Mun că oa"enii nu e călău>e c niciodată potrivit pre crip.deauna acceptat de "ulţi"e$ :iind prelevat >ilnic. 1ie el şi e?or0itant. o u"ă totală relativ ridicată şi. dar uneori o i2nora co"plet pe aceea a "ulţi"ilor ca ra ă di1e.4olo2 la curent cu in tinctele ereditare ale ra ei ar 1i putut prevedea cu uşurinţă ace t 1apt$ -O -) ar i>0uti *o !nţelea2ă$ E?perienţa !ncă nu i*a !nvăţat !ndea.cu un i"po>it proporţional a upra ala. ade ea 1oarte i2ură$ Cuno c!ndu*.inconştient p i4olo2i. de e?e"plu.ceva dec!t ă Malonă" un teren !ncă 1oarte puţin e?ploratO$ a Rarii autori care *au ocupat de tudierea p i4olo2ică a "ulţi. cel "ai puţin !"povărător !n aparenţă$ In 1elul ace ta un i"po>it indirect. 1ie el şi de >ece ori "ai puţin !"povărător dec!t celălalt. ace t i"po>it nu*i tin24ereşte o0işnuinţele şi le i"pre ionea>ă puţin$ Inlocuiţi*. drept con ecinţă.tate teoretică nu ar reuşi ă le conducă$ /e pot educe doar i"pre iile ce iau naştere !n u1letul lor !n "od provocat$ Dacă un le2i lator vrea.lui de tat care vrea nu ă le 2uverne>e 3 ace t lucru deve. ionantă$ Ea nu ar 1i trecut neo0 ervată dec!t dacă ar 1i 1o t pu ă de*o parte 0ănuţ cu 0ănuţ@ dar ace t procedeu econo"ic repre>intă o do>ă de prevedere de care "ulţi"ile !nt incapa0ile$ E?e"plul precedent pune 1oarte clar !n lu"ină "entali. cu" punea" "ai u . dacă e te cel "ai 0ine "a cat. nu . ră>0oaie care i*au pre2ătit căderea$ Cunoaşterea p i4olo2iei "ulţi"ilor con tituie re ur a o"u.0ine. cel "ai 0un. practic. tudierea p i4olo2iei "ulţi"ilor !ncă ar "erita ă 1ie !ncercată$ E te la 1el de intere ant ă de ci1re>i "o0i*lurile actelor oa"enilor ca şi de ci1rarea unui "ineral au a unei plante$ . plăti0il printr*un in2ur văr ă"!nt. 1ără acea ta.lo2ie a "ulţi"ilor$ Cunoaşterea a aruncă o lu"ină vie a upra a nu"eroa e 1enc"ene i torice şi econo"ice care. pe ea"a produ elor de con u". !ntr*adevăr.tări vor ad!nci şi "ai "ult do"eniul$ Nu 1ace" acu" alt. şi veţi con tata că provoacă prote te unani"e$ Invi>i0ilelor centi"e >ilnice li e u0 tituie. !ndeo e0i !n Spania şi Ru ia."ilor le*au e?a"inat. un i"plu re>u"at al cercetărilor pe care le*a" 1ăcut$ Să nu*i pretinde" "ai "ult dec!t c!teva un24iuri de vedere u2e tive$ Alte cerce.rită-$ I2noranţa acea ta -*a 1ăcut ă !ntreprindă. au pu cu uşurinţă tăp!nire pe d!n ul$ Napoleon pă. doar din punct de vedere cri"inal$ Deoarece nu a" . nici cei "ai u0tili dintre con ilierii ăi nu au !nţele ace t lucru$ Talle<rand !i cria că 6Spania va !nt!"pina oldaţii ăi ca pe nişte eli0eratori#$ Ea i*a !nt!"pinat ca pe 1iarele ăl0atice$ Un p i. 1oarte i"pre.nind !n >ilele noa tre de tul de di1icil 3.alea2ă pe cel "ai Mu t din punct de vedere teoreticN Nicidecu"$ I"po>itul cel "ai nedrept va putea 1i.trundea de "inune p i4olo2ia "ulţi"ilor de 1rance>i. ci cel puţin ă nu 1ie co"pleta"ente 2uvernat de ele$ 5 i4olo2ia "ulţi"ilor arată "ă ura redu ă !n care le2ile şi in tituţiile in1luenţea>ă natura lor i"pul ivă şi c!t de incapa0ile !nt ele ă ai0ă vreo opinie oarecare. ă ta0ilea că un nou i"po>it. !n a1ara acelora ce le !nt u2erate$ Re2ulile derivate din pura ec4i. va 1i !ntot.

EA 5SIFO/O. di1erite de acelea ale 1iecărui individ ce intră !n co"ponenţa ei$ 5er onalitatea conştientă di pare. c!teva con ecinţe ale le2ilor care 2uvernea>ă p i4olo2ia "ulţi"ilor$ De alt1el.ICĂ A UNITĂŢII /OR MENTA/E Ceea ce con tituie o "ulţi"e din punct de vedere p i4olo2ic$ O "are a2lo"erare de indivi>i nu e te u1icientă pre a 1or"a o "ulţi"e$ Caracteri ticile peciale ale "ulţi"ilor p i4olo2ice$ Orientarea 1i?ă a ideilor şi enti"entelor la indivi>ii care le co"."entelor şi 2indurilor !n acelaşi en . dacă pre1eraţi. a 2ă it recent o re"arca0ilă aplicaţie a le2ilor pe care le*a" e?pu . o "ulţi"e p i4olo2ică$ Ea 1or"ea>ă o in2ură 1iinţă şi e upune le2ii unităţii "entale a "ulţi"ilor$ :aptul că "ulţi indivi>i e 2ă e c accidental unul l!n2ă altul nu le con1eră caracteri ticile unei "ulţi"i or2ani>ate$ O "ie de indivi>i reuniţi din !nt!"plare !ntr*o piaţă pu0lică.evaert. el e?plică 1oarte 0ine de ce ace te i"pre ii e tetice nu la ă nici o ur"ă$ Cartea !nt!i SU:/ETU/ MU/ŢIMI/OR Capitolul I CARACTERISTICI/E . precu" şi cri"inală$ In en ul o0işnuit al ter"enului. pro1e ie au e?. cu totul contrare acelora ale celor doi autori citaţi "ai u $ Se vor 2ă i !n di1eritele "ele lucrări şi !ndeo e0i !n /a p <c4olo2ie du ociali "e.tivitatea devine atunci ceea ce.ciale ale ace teia. indi2enă au trăină. directorul Con ervatorului re2al din %ru?elle . e?pre ia "ulţi"e are o cu totul altă e"ni1icaţie$ !n anu"ite !"preMurări date. pri"ele tră ături ale "ulţi"ii pe cale de a e or2ani>a.>itoriu. -J 1ără nici un cop 0ine deter"inat. de dată recentă au vec4e.derea inteli2enţei şi tran 1or"area co"pletă a enti"entelor$ Senti"entele tran 1or"ate pot 1i "ai 0une au rnai rele dec!t acelea ale indivi>ilor din care e te co"pu ă "ulţi"ea$ Mulţi"ea e te la 1el de le ne eroică. "ulţi"ea repre>intă o reuniune de indivi>i oarecare. !n a0 enţa unei e?pre ii "ai 0une. nu i"plică . e te nece ară in1luenţa anu"itor e?citanţi. şi nu"ai !n ace te !"preMurări. voi tri"ite pe cititor la tudiile do"nului Tarde şi la opu culul do"nului Si24ele& Mulţi"ile cri"inale$ Acea tă din ur"ă lucrare nu conţine nici "ăcar o in2ură idee ori2inală.evaert de"on trea>ă ad"ira0il de ce 6o operă ră"a ă ne!nţelea ă de către "u>icieni e"eriţi care cite c partitura !n olitudinea ca0inetului lor va 1i uneori !nţelea ă dintr*o dată de către un auditoriu trăin de orice cultură te4nica#$ De a e"enea. i"plă au co"plicată.pun şi pierderea per onalităţii lor$ Di pariţia vieţii cere0rale şi predo"inarea vieţii "edulare$ Decă. indi1erent de naţionalitate. cărora va tre0ui ă le deter"ină" natura$ E to"parea per onalităţii conştiente şi orientarea enti. 1iind o co"pilaţie de 1apte de "are preţ pentru p i4olo2i$ Conclu>iile "ele re1eritoare la cri"ina. dar care pre>intă tră ături 1oarte di tincte$ Colec.con acrat ace tui u0iect dec!t un curt capitol.ENERA/E A/E MU/Ţ-F-/OR$ /E. enti"entele şi ideile tuturor !nt orientate !n una şi aceeaşi direcţie$ Se 1or"ea>ă un u1let colectiv. cali1icată 1oarte Mu t de către d!n ul drept 6artă a "ulţi"ilor#$ 6Toc"ai cele două lucrări ale du"neavoa tră 3 "i*a cri ace t e"inent pro1e or. oricare ar 1i !nt!"plările care !i adună la un loc$ Din punct de vedere p i4olo2ic.litatea şi "oralitatea "ulţi"ilor !nt. !ntr*o lucrare a upra "u>icii. do alt"interi. nu con tituie nicidecu" o "ulţi"e p i4olo2ică$ 5entru a do0!ndi caracteri ticile pe. o voi nu"i o "ulţi"e or2ani>ată au. o a2lo"erare de oa"eni po edă caracteri tici noi. tri"iţ!ndu*"i "e"oriul ău 3 "i*au dat oluţia unei pro0le"e ocotite de "ine "ai !nainte drept in olu0ilă& ui"itoarea aptitudine a oricărei "ulţi"i de a i"ţi o operă "u>icală. 1ără !ndoială tran. cu condiţia ca ea ă*i 1ie pre>entată !ntr*o e?ecuţie 1ru"oa ă şi de către interpreţi conduşi de un diriMor entu>ia t#$ D$ . ele pot 1i utili>ate pe te"e dintre cele "ai diver e$ Do"nul A$ .

pre>intă 1aţă de "ulţi"ile o"o2ene. 2!ndea şi acţiona 1iecare din ei i>olat$ Anu"ite idei. dar deter"ina0ile$ Ace tor caracteri tici 2enerale li e adau2ă caracteri tici particulare. di"potrivă. pe c!nd ute de indivi>i reuniţi accidental nu vor putea *o con tituie$ 5e de altă parte. ei şi*au re2ă it caracterul lor nor"al$ Napoleon şi*a recrutat dintre ei luMitorii cei "ai docili$ Neav!nd aici po i0ilitatea de a tudia toate etapele 1or. or2ani>area a variind nu nu"ai după ra ă şi co"po>iţia colectivităţilor. !ncep!nd prin a deter"ina caracteri . care deter"ină orientarea !ntr*o direcţie unică a tuturor enti"entelor şi 2!ndurilor$ Nu"ai atunci e "ani. dar nu !n viaţa reală$ Nu. devine uneori "ulţi"e u0 acţiunea cutărei au cutărei in1luenţe$ De !ndată ce "ulţi"ea p i4olo2ică *a 1or"at.plul 1apt că ei *au tran 1or"at !n "ulţi"e !i !n>e trea>ă cu un 1el de u1let colectiv$ Ace t u1let !i 1ace ă i"tă.ticile 2enerale ale indivi>ilor unei 1a"ilii. i1icare$ Studierea ace tei cla i1icări ne va arăta că o "ul. caracteri tici co"une şi.ţi"e etero2enă. ă 2!ndea că şi ă acţione>e !ntr*un 1el cu totul di1erit de acela !n care i"ţea. de alt1el. anu"ite enti"ente nu apar şi nu e tran . pe l!n2ă ace tea. oric!t de a e"ănătoare au de di1erite ar putea 1i "odul lor de viaţă."ai uni1or"itatea "ediilor creea>ă uni1or"itatea aparentă -D a caracterelor$ A" arătat !n altă parte că toate tructurile "entale conţin virtual"ente caracteri tici care e pot revela u0 in1luenţa unei 0ruşte c4i"0ări urvenite !n "ediu$ A t1el. va 1i u1icient atunci pantru ca purtarea lor ă !"0race de !ndată 1or"a peci1ică actelor "ulţi"ii$ /a anu"ite ore ale i toriei. un !ntre2 popor. ca te şi cla e ociale9. ă do0!ndea că tră ăturile unei "ulţi"i p i4olo2ice$ O !nt!"plare oarecare reunindu*i. aşadar. nu e !nt!lne c dec!t la colectivităţi$ Vo" tudia "ai !nt!i caracteri ticile peciale. u0 in1luenţa anu"itor e"oţii violente. particularităţi care ne per"it ă le di1erenţie"$ !nainte de a ne ocupa de diver ele cate2orii de "ulţi"i.1or"ă !n acte dec!t la indivi>ii incluşi !n "ulţi"e$ Mulţi. ci şi după natura şi inten itatea e?citanţilor pe care !i uportă$ Aceeaşi di1icultate e e"nalea>ă. !n !"preMurări o0işnuite. co"pu e din ele"ente "ai "ult au "ai puţin a e"ănătoare 7 ecte. udate pe "o"ent.lo2ică e te ur"ătorul& oricare ar 1i indivi>ii care o co"pun. caracterul au inteli2enţa lor."ente etero2ene. pe 1ondul invaria0il şi do"inant al ra ei.lele unui corp viu 1or"ea>ă prin reunirea lor o 1iinţă nouă. apoi caracteri ticile particulare care di1erenţia>ă 2enurile şi peciile pe care le cuprinde acea tă 1a"ilie$ Su1letul "ulţi"ilor nu e te le ne de de cri . printre cei "ai 1eroci convenţionaliA e 2ă eau şi 0ur24e>i ino1en ivi care. dar nu ceea ce ele !nt !ntotdeauna$ Nu"ai !n acea tă 1a>ă avan ată de or2ani>are. e?act aşa cu" celu. peciale."ării de "ulţi"i. 1ără a e?i ta o a2lo"erare vi>i0ilă. alcătuită din ele"ente pe triţe. ocupaţiile lor. ă e?a"ină" "ai !nt!i caracteri ticile co"une tuturor$ Vo" opera ca naturali tul. co"pu ă din ele. u cepti0ile de o cla. le vo" e?a"ina "ai ale !n 1a>a co"ple. şi !n tudierea p i4olo2ică a unei 1iinţe oarecare$ Indivi>ii e "ani1e tă cu un caracter con tant in ro"ane. 0unăoară un "are eveni"ent naţional. varia0ile după ele"entele din care e co"pune "ulţi"ea şi care !i pot "odi1ica tructura "entală$ Mulţi"ile p i4olo2ice !nt. ea do0!n*deşte caracteri tici 2enerale provi>orii.tei lor or2ani>ări$ Vo" vedea !n 1elul ace ta ceea ce ele pot ă devină. pre a le relie1a 0ine i"portanţa$ :aptul cel "ai i>0itor pe care !l pre>intă o "ulţi"e p i4o. o e"idu>ină de oa"eni pot ă con tituie o "ulţi"e p i4olo2ică.!ntotdeauna pre>enţa i"ultană a "ai "ultor indivi>i !n acelaşi punct$ Mii de indivi>i i>olaţi pot la un "o"ent dat. i".1e tă ceea ce a" nu"it "ai u le2ea p i4olo2ică a unităţii "entale a "ulţi"ilor$ Nu"eroa e caracteri tici p i4olo2ice ale "ulţi"ilor !nt co"une cu acelea ale indivi>ilor i>olaţi@ altele. care "ani1e tă caracteri tici ."ea p i4olo2ică e te o 1iinţă provi>orie. ar 1i 1o t paşnici notari au "a2i traţi virtuoşi$ De !ndată ce 1urtuna a trecut. e uprapun anu"ite caracteri tici noi.

raturi#& 2irondină 7care a a0olit "onar4ia şi a votat conda"narea la "oarte a re2elui9. dotat cu pro. o0 ervatorul cel "ai penetrant nu reuşeşte ă de copere dec!t un 1oarte "ic nu"ăr din "o0i*lurile inconştiente care !l călău>e c$ Actele noa tre conştiente derivă dintr*un u0 trat inconştient 1or"at !ndeo e0i din in1luenţe ereditare$ Ace t u0 trat cuprinde nenu"ăratele re>iduuri ance trale care con tituie u1letul ra ei$ !n patele cau>elor "ărturi ite ale actelor noa tre e 2ă e c cau>e ecrete."enea deo e0iri !nt "ai puţin le ne de de coperit$ Ca ă aMun2e" ă le !ntrevede". toc"ai ace te calităţi 2enerale ale caracterului. politică. care ne capă$ Toţi indivi>ii aparţin!nd unei ra e e a ea"ănă "ai ale prin ele"entele inconştiente ce co"pun u1letul ra ei$ Ei di1eră prin ele"entele conştiente.prietăţi di1erite de acelea ale corpurilor care au ervit la con tituirea lor$ 5ute" con tata cu uşurinţă c!t de "ult di1eră individul a1lat !n "ulţi"e de individul i>olat@ dar cau>ele unei a e.riţi !n ceea ce priveşte inteli2enţa au in tincte. re2i.li tul cel "ai u0til. rod al educaţiei şi "ai cu ea"ă al unei eredităţi e?cepţionale$ Oa"enii cei "ai di1e.tuia nu 1or"ea>ă nicidecu" o u"ă au o "edie. antipatii etc. ci "ediocritatea$ Aşa cu" e repetă at!t de ade ea.>ilor o0işnuiţi$ !ntre un "ate"atician cele0ru şi ci>"arul ău poate e?i ta un a0i u0 raport intelectual. e 2ă e c pu e !n co"un$ Aptitudinile intelectuale ale oa"enilor şi. !n pre>enţa altora. Convenţiunea a cuno cut di1erite 6colo. nu lu"ea luată !n . !nt acelea care. "orală. e eclip ea>ă !n u1letul colectiv$ Etero. do"in!nd calităţile inconştiente$ Acea tă punere !n co"un a calităţilor o0işnuite ne e?plică de ce "ulţi"ile nu ar putea ă ăv!rşea că acte care cer o inteli2enţă ridicată$ Deci>iile de intere 2eneral luate de o reuniune de oa"eni di tinşi. pot doar ă a ocie>e calităţile "edio. dar din punctul de vedere al caracterului şi credinţelor deo e0irea e te ade ea nulă au 1oarte ne!n e"nată$ Or.cre pe care le po edă toată lu"ea$ !nălţi"ile acu"ulea>ă nu inteli2enţa. adunare con tituantă 1rance>ă rare. a 1ondat pri"a Repu0lică şi a 2uvernat :ranţa de la O.epte"0rie -('O la OD octo"0rie@ -('J$ !n toată acea tă perioadă. ci are loc co"0inarea şi crearea de caracteri tici noi$ Ca !n c4i"ie$ Anu"ite ele"ente. do"inat deDanton şi Ro0e pierre9 şi t4er"idoriană$ 7Nota trad$9$ -( Contrar unei opinii. -= individualitatea lor. pe care le i2noră"$ MaMoritatea acţiunilor noa tre >ilnice !nt e1ectul "o0ilurilor a cun e. "onta2nardă 72uvern e?cepţional. nu !nt en i0il uperioare deci>iilor pe care le*au luat o reuniune de i"0ecili$ Ei. pa iuni şi enti"ente uneori identice$ !n tot ceea ce e te enti"ent& reli2ie. puterea 1iind Oeni ra*li>ată !n "!inile unui Co"itet de alvare pu0lică. pe care ne "iră" că o !nt!lni" !ntr*o criere a unui 1ilo o1 at!t de pătrun>ător ca Fer0ert Spen*cer. e co"0ină pre a 1or"a un corp nou.2enţei un rol preponderent !l Moacă 1eno"enele inconştiente$ Viaţa conştientă a piritului nu repre>intă dec!t o e?tre" de "ică parte !n co"paraţie cu viaţa a inconştientă$ Ana. !n a2re2atul care con tituie o "ulţi"e ele"entele ace . a1ecţiune."ali ai unei ra e le po edă apro?i"ativ !n acelaşi 2rad.1oarte di1erite de acelea pe care le po edă 1iecare dintre celule$ A Me"0ri ai Convenţiunii. !n ti"pul "arii revoluţii. dar de pecialităţi di1erite. de 1apt. !n tarea de "ulţi"e.2enul e !neacă !n o"o2en. !n con ecinţă. oa"enii cei "ai e"inenţi nu depăşe c dec!t 1oarte rar nivelul indivi. ci şi !n 1uncţionarea inteli. de pildă 0a>ele şi aci>ii. tre0uie ă ne rea"inti" "ai !nt!i de ur"ătoarea o0 ervaţie a p i4olo2iei "oderne& că nu nu"ai !n viaţa or2anică.>ate de inconştient şi pe care "aMoritatea indivi>ilor nor. a uccedat Adunării le2i lative.

orice enti"ent. ăv!r*şind actele cele "ai contrare caracterului şi o0işnuinţelor ale$ Or. creare de caracteri tici noi$ !n ce "od e ta0ile c ace te caracteri ticiN Să cercetă"$ Apariţia caracteri ticilor peciale ale "ulţi"ilor e te deter"inată de diver e cau>e$ 5ri"a e te aceea că individul inclu !n "ulţi"e do0!ndeşte. pier>!ndu*şi per onalitatea a conştientă. "ulţi"ea 1iind anoni"ă şi. a" avea pur şi i"plu "edia i nu. ca şi la 4ipnoti>at. !n acelaşi ti"p. pe c!nd anu"ite 1acultăţi !nt di tru e. orientarea pe calea u2e tiei şi conta2iunea enti"entelor şi ideilor !n acelaşi en . ivă$ In1luenţa unei u2e tii !l va lan a cu o ire>i ti0ilă i"petuo>itate pre co"iterea anu"itor acte$ I"petuo>itate !ncă şi "ai ire>i ti0ilă !n "ulţi"i dec!t la u0iectul 4ipno. căci u2e tia. pe care 4ipnoti>atorul le diri. dacă 6!ntrea2a lu"e# repre>intă "ulţi"ile$ Dar dacă indivi>ii !n tare de "ulţi"e *ar li"ita la 1u>ionarea calităţilor o0işnuite. 1iind aceeaşi pentru toţi indivi>ii. !ncă necuno cută 3 !ntr*o tare particulară care e apropie "ult de tarea de 1a cinaţie a 4ipnoti>atului a1lat !n "!inile 4ipnoti>atorului ău$ Viaţa creierului 1iind para. di pare !n !ntre2i"e$ O a doua cau>ă. pe care le vo" tudia nu"aidec!t$ !ntr*o "ulţi"e.!ntre2ul ei are "ai "ult pirit dec!t Voltaire$ Cu i2uranţă că Voltaire are "ai "ult pirit dec!t !ntrea2a lu"e.ti>at. o0 ervaţii atente par ă pro0e>e că individul. cu aMutorul unei u2e tii di1erite$ Un cuv!nt ni"erit. tarea individului care 1ace parte dintr*o "ulţi"e$ El nu "ai e te conştient de actele ale$ /a el.Mea>ă după 0unul ău plac$ 5er onalitatea conştientă di pare. intervine şi ea pentru a deter"ina la "ulţi"i "ani1e tarea caracteri tici. cade cur!nd 3 ca ur"are a e1luviilor ce e de2aMă. de care o"ul nu devine c!tuşi de puţin capa0il dec!t atunci c!nd 1ace parte dintr*o "ulţi"e$ O a treia cau>ă. iar curentul le duce cu el$ Ele ar putea cel "ult ă !ncerce o diver iune. care !n. ace tea !nt principalele caracteri tici ale individu.1undat de c!tva ti"p !ntr*o "ulţi"e a2itată. tendinţa de a tran 1or"a i"ediat !n acte ideile u2erate. !n 1avoarea celui colectiv$ Ave" aici de*a 1ace cu o aptitudine contrară naturii ale. orice act e te conta2io . de departe cea "ai i"portantă. un enti"ent de putere invinci0ilă care !i per"ite ă cede>e unor in tincte pe care. ace ta devine clavul tuturor activităţilor ale inconştiente. prin i"plul 1apt al nu"ărului cre cut de oa"eni din care 1ace parte. conta2io !n aşa "ă ură !ne!t individul !şi acri1ică 1oarte uşor intere ul per onal. o i"a2ine evocată la "o"entul potrivit au deturnat uneori "ulţi"ile de la actele cele "ai !n2eroa e$ Aşadar.include" !n 1eno"enele de ordin 4ipno. ci un auto"at pe care voinţa a e te incapa0ilă ă*. cu. conta2iunea "entală. cu apro?i"aţie. in2ur. enti"entul re pon a0ilităţii. ceea ce ne 1ace ă*. "enţionată "ai u . a cultă de toate u2e tiile operatorului care -*a 1ăcut *o piardă.li>ată la u0iectul 4ipnoti>at. ire pon a0ilă.totdeauna !i reţine pe indivi>i. orientarea lor$ Conta2iunea e te un 1eno"en uşor de con tatat. a cărei conta2iune. deterP "ină la indivi>ii !n tare de "ulţi"e caracteri tici peciale uneori 1oarte opu e acelora ale individului i>olat$ Vreau ă "ă re1er la u2e ti0ilitate. devenind reciprocă$ Unităţile unei "ulţi"i care ar po eda o per onalitate de tul de puternică pre a re>i ta u2e tiei !nt !n nu"ăr prea "ic. ori dintr*o cu totul altă cau>ă. prin ur"are. altele pot 1i adu e la un 2rad de e?altare e?ce. e inten i1ică. dar nee?plicat !ncă.lor peciale şi. voinţa şi di cernă"!ntul !nt a0olite$ Senti"entele şi 2!n*durile !nt !n ca>ul ace ta orientate !n en ul deter"inat de către 4ipnoti>ator$ Acea ta e te. cu" a" pu . şi le*ar 1i repri"at o0li2atoriu$ El va ceda ace tora cu at!t "ai 0ucuro cu c!t. nu e te de alt1el dec!t un e1ect$ Spre a !nţele2e ace t 1eno"en tre0uie ă ave" pre>ente Mn "inte anu"ite de coperiri recente ale 1i>iolo2iei$ Bti" -' a tă>i că un individ poate 1i adu !ntr*o a e"enea tare !nc!t."ai diriMe>e$ . di pariţia per onalităţii conştiente.lui !n tarea de "ulţi"e$ El nu "ai e te el !n uşi.tic.

ca !n vre"ea crucia.nunţarea la toate privile2iile.0rii Convenţiunii erau 0ur24e>i cu o0iceiuri paşnice$ Reu. din punctul de vedere al enti"entelor şi al actelor pe care ace te enti"ente le provoacă. entu>ia "ele şi eroi "ele 1iinţelor pri"itive$ Se apropie de ace tea şi prin uşurinţa cu ca. 1erocitatea şi. ă lupte pentru eli0erarea din "!inile necredincioşilor a "or"!ntului lui Fri to . ea poate 1i. de i"a2ini. pe c!nd !n "ulţi"e e te un in tinctiv.deauna in1erioară din punct de vedere intelectual 1aţă de o"ul i>olat$ Dar. ă tri"ită la 24ilotină oa"eni vădit nevinovaţi@ după cu". prin ur"are. ei au renunţat la inviola0ilitatea lor. "ai "ulte trepte pe cara civili>aţiei$ I>olat.ţi"ilor$ Mulţi"ea e te Mucăria tuturor in ti2ărilor din e?terior şi re1lectă variaţiile ne!ncetate ale ace tora$ I"pul urile pe care ea le u1eră !nt de . o"ul co0oară. pe care v!ntul le pul0eră după capriciul ău Aşa e 1ace că vede" Muri d!nd verdicte pe care 1iecare Mur luat !n parte le*ar de>apro0a.tul de i"perioa e pentru ca intere ul per onal ă 1ie eclip at$ Ni"ic nu e te pre"editat !n actele "ulţi"ilor$ . poltronul un erou$ Re. pot 1i entu>ia "ate pentru 2lorie şi onoare. precu" şi condu la acte care le>ea>ă intere ele ale cele "ai evidente$ Individul In tarea de "ulţi"e e te un 2răunte de ni ip !n "iMlocul altor 2răunţe de ni ip. Capitolul II SENTIMENTE/E Bl MORA/ITATEA MU/ŢIMI/OR lor. !"po. aşadar un 0ar0ar$ El are pontaneitatea.ţin unor 1or"e in1erioare de evoluţie& ăl0aticul şi copilul$ E te o analo2ie pe care o e"nale> doar !n treacăt$ De"on.re e la ă i"pre ionat de cuvinte. deci"!ndu* e ei !nşişi$ Nu nu"ai prin acte di1eră individul !n tare de "ulţi"e de Eul ău nor"al$ Mai !nainte c4iar de a*şi 1i pierdut orice independenţă. analele lu"ii ar !nre2i tra prea puţine eveni"ente$ A Autorul are !n vedere 0ătălia de la Fond c4oote. u0 in1luenţa c!torva capi. !n "od ucce iv.lenţa. unde 1rance>ii au o0ţinut o trălucită victorie. !n 1ai"oa a noapte de + au2u t -(='. ideile şi enti"entele ale *au tran 1or"at !n aşa "ă ură !nc!t avarul a devenit 1oarte darnic. !n ă. "ai 0ună au "ai rea$ Totul depinde de "odul !n care e te u2e tionată$ /ucrul ace ta l*au u0e . tot ade ea.delor. ca !n -('). inutilă pentru per oanele care !nt la curent cu p i4olo2ia pri"itivilor şi i*ar convin2e cu 2reu pe acelea care nu o cuno c$ A0orde> acu". pot 1i o0 ervate şi la 1iinţe care apar. contrar intere elor lor. !n >ilele de D3= epte"0rie -('). au. cu i2uranţă că nu ar 1i 1o t niciodată acceptată de nici unul din "e"0rii ăi luaţi i>olat$ Conclu>ia o0 ervaţiilor precedente& "ulţi"ea e te !ntot. cepticul un credul. ade ea "ulţi"ile !nt cri"inale. poate că era un o" cultivat. evident. puţin ca" incon. pot 1i antrenate aproape 1ără di1icultate şi 1ără ar"e. diver ele caracteri tici uşor de o0 ervat la "aMoritatea "ulţi"ilor$ -$ I"pul ivitatea. o"ul one t un cri"inal. vio. "e". de a e"enea. ca şi altele !ncă. de alt.1el. dar cu a t1el de eroi "e e 1ace i toria$ Dacă nu *ar pune la activul popoarelor dec!t "arile acţiuni 2!ndite la rece. trarea a ar depăşi cadrul ace tei lucrări$ Ea ar 1i. ele !nt eroice$ S!nt cu uşurinţă deter"inate ă e la e uci e pentru triu"1ul unui cre> au al unei idei.niţi !n "ulţi"e. votată de no0ili"e !ntr*un "o"ent de entu>ia ". ei nu au e>itat. pentru apărarea pă"!ntului patrieiA$ Eroi "e.ştiente.5rin i"plul 1apt că 1ace parte dintr*o "ulţi"e. după !"preMurări.ti"at autorii care nu au tudiat "ulţi"ile dec!t din punct de vedere cri"inal$ De i2ur. ver atilitatea şi irita0ilitatea "ul.triva unei ar"ate an2lo*au tro*olande>e co"andată de ducele de EorH$ 7Nota trad$9$ O. adunări parla"entare care adoptă le2i şi "ă uri pe care le*ar conda"na !n particular 1iecare din "e"0rii co"ponenţi$ /uaţi unul c!te unul.

de a raţiona. autoritari "ul şi con ervatori "ul "ulţi"ilor$ Motivaţia ace tor enti. aşa după cu" a" pu *o tudiind caracteri .deauna e?ce ive$ +$ Intoleranţa. ver aţilitatea şi irita0ilitatea "ulţi"ilor Mulţi"ea. cu" !nt i"pul ivitatea.rilor şi pro2re ului$ J$ Moralitatea "ulţi"ilor$ Mora.In1luenţa ra ei$ O$ Su2e ti0ilitatea şi credulitatea "ulţi"ilor$ Supunerea lor 1aţă de u2e .ticile ei 1unda"entale.litatea "ulţi"ilor.nientele de a ceda ace tora.ţia. iv al individului i>olat$ Rolul "orali>ator al "ulţi"ilor$ După ce a" arătat. care con tituie cel "ai ade ea "o0ilul e?clu. clava i"pul urilor pri"ite$ Indivi. el nu cedea>ă$ Din punct de vedere 1i>iolo2ic pute" de1ini ace t 1eno"en pun!nd că individul i>olat po edă aptitudinea de a*şi do"ina re1le. irita0ilitatea. 2eneroa e au crude. a 2ă it le ne o ută OO O) de "ii de oa"eni 2ata ă e la e ucişi pentru cau>a lui$ Ni"ic. eroice au laşe. potrivit cu natura provocărilor. dar cu nu "ai puţină uşurinţă "artir$ Din pieptul ei au cur torentele de !n2e cerute pentru triu"1ul "ultor convin2eri$ E inutil ă "er2e" p!nă !n vre"urile eroice pre a vedea de ce !nt capa0ile "ulţi"ile$ !ntr*o ră coală ele nu*şi t!r2uie c niciodată viaţa şi !nt puţini ani de c!nd un 2eneral.tate puternică$ In tinctele revoluţionare "o"en.tii$ I"a2inile evocate !n piritul lor !nt luate drept realităţi$ Ace te i"a2ini !nt a e"ănătoare pentru toţi indivi>ii care co"pun o "ulţi"e$ Diver e e?e"ple de ilu>ii cărora le cad pradă toţi indivi>ii dintr*o "ulţi"e$ I"po i0ilitatea de a acorda vreun credit "ărturiei "ulţi"ii$ Unani"itatea a nu"eroşi "artori e te una din cele "ai rele pro0e ce poate 1i invocată pentru ta0ilirea unui 1apt$ Scă>uta valoare a cărţilor de i torie$ )$ E?a2erarea şi i"pli "ul enti"entelor "ulţi"ii$ Mulţi"ile nu cuno c nici !ndoiala.?ele. devenit deodată popular. dar cu" raţiunea a !i arată inconve. "ulţi"ile !nt e?tre" de ver atile$ /e vede" trec!nd !ntr*o clipă de la 1erocitatea cea "ai !n2eroa ă la 2enero>itatea au la eroi "ul cel "ai a0 olut$ Mulţi"ea e te cu uşurinţă călău. incapacitatea."ente$ Servili tatea "ulţi"ilor 1aţă de o autori. a0 enţa Mudecăţii şi piritului critic. poa. ele pot parcur2e ucce iv !ntrea2a 2a"ă a enti"entelor celor "ai . deci. nu ar putea a 1ie pre"editat la "ulţi"i$ Su0 in1luenţa in ti2ărilor de "o"ent. porni" acu" la tudierea lor in detaliu$ Unele caracteri tici peciale ale "ulţi"ilor.re ul.tane ale "ulţi"ilor nu le !"piedică ă 1ie e?tre" de con ervatoare$ S!nt din in tinct o tile c4i"0ă.te 1i "ult "ai că>ută au "ult "ai !naltă dec!t aceea a indivi>ilor care le co"pun$ E?plicaţie şi e?e"ple$ Mulţi"ile au rareori drept călău>ă inte. pe c!nd "ulţi"ea e te lip ită de acea ta$ Diver ele i"pul uri de care a cultă "ulţi"ile vor putea 1i. aşadar. care !nt principalele caracteri tici ale "ulţi"ilor. potrivit u2e tiilor pri"ite.rioa e !nc!t !n uşi in tinctul con ervării va păli !n 1aţa lor$ E?citanţii u cepti0ili ă u2e tione>e "ulţi"ile 1iind variaţi. iar ace tea din ur"ă a cult!nd !ntotdeauna de ei.dul i>olat poate 1i upu aceloraşi provocări ca şi o"ul a1lat !n tarea de r"ilţi"e. dar ele nu !nt diriMate de către creier. "ulţi"ea re1lectă ne!ncetatele variaţii ale ace tora$ E te. nici certitudinea şi "er2 "ereu către e?tre"e$ Senti"entele lor !nt tot. e te condu ă aproape !n e?clu ivitate de către inconştient$ Actele ale e a1lă "ult "ai "ult u0 in1luenţa "ăduvii pinării dec!t u0 aceea a creierului$ Acţiunile ăv!rşite pot 1i per1ecte !n ceea ce priveşte e?ecu. individul acţio*n!nd potrivit 4a>ardului in ti2ării$ Jucărie a tuturor ti"u*lenţilor e?teriori. !ntr*un "od 1oarte 2eneral. !n ă ele vor 1i !ntotdeauna at!t de i"pe. e?a2erarea enti"ente* -$ I"pul ivitatea.

anunţarea prin tele2ra1 a unui ne!n. eşecul "ult "ai 2rav al unei e?pediţii en2le>e la Q4artou"AA nu a produ !n An2lia dec!t o la0ă i"pre ie şi nici un "ini tru nu a 1o t c4i"0at$ Mulţi"ile !nt pretu.tiei$ 5ri"a u2e tie 1or"ulată e i"pune i"ediat tuturor creierelor prin conta2iune şi e ta0ileşte de !ndată orien. e te 1rapantă$ :aptele recente ale i toriei noa tre aruncă o lu"ină vie a upra ace tui a pect$ !n -=(. ca ur"are a unui atac din partea c4ine>ilor@ interpretat cu e?a2erare !n:ranţa. le !"prăştie !n toate părţile. care a du la ră>0oiul 1ranco*2er"an din -=(. de"ocraţiile nu ar putea ă u0>i te$ !n plu . dar cele "ai 1e"inine dintre toate !nt "ulţi"ile latine$ Cine e priMină pe ele poate urca 1oarte repede şi 1oarte u . ea nu ad"ite o0 tacol !ntre dorinţă şi reali>area dorinţei. nu vor lucrul ace ta ti"p prea !ndelun2at$ Ele !nt la 1el de incapa0ile de o voinţă de durată.tarea$ /a cei u2e tionaţi. 1ără !ndoială. dar cu "ari variaţii !n ceea ce priveşte 2radul$ Deo e0irea !ntre o "ulţi"e latină şi una an2lo* a?onă. ca ur"are a a unor acţiuni .0lice a că>ut !n "!inile lor$ Dacă nece ităţile vieţii de toate >ilele nu ar con titui un 1el de re2ulator invi>i0il al eveni.litatea lor. de raporturile e?i .>ie de 1urie.. precu" şi !n toate enti"entele populare pe care le vo" tudia intervin totdeauna caracteri ticile 1unda"en. el ia cunoştinţă de puterea pe care i*o con1eră nu"ărul şi va ceda i"ediat pri"ei u2e tii de o"or au de Ma1$ O0 taco.şi la căderea lui Napoleon al III*lea$ 7Nota trad$9$ C!ţiva ani "ai t!r>iu. ă Me1uia că un "a2a>in&* nu*i trece deloc prin "inte ă 1acă !ncercarea$ :ăc!nd parte dintr*o "ulţi"e.tente !ntre actul u2erat şi "otivele raţionaleAAAA care pot 1i opu e reali>ării ale$ A Ocupată de trupele 1rance>e !n 1e0ruarie -==J. pu0licarea unei i"ple tele2ra"e care relata o pre upu ă in ultă a 1o t u1icientă pre a deter"ina o e?plo. "ulţi"ea e 2ă eşte cel "ai ade ea !ntr*o tare de e?pectativă 1avora0ilă u2e . "ulţi"ea e te 2ata de acţiune cu aceeaşi uşurinţă$ Totul va depinde de natura e?citantului şi nu. dar "er2!nd "ereu de*a lun2ul prăpa *tiei tarpeeneAAA şi cu certitudinea că !ntr*o >i va 1i aruncat !n ea$ O$ Su2e ti0ilitatea şi credulitatea "ulţi"ilor A" pu că una din caracteri ticile 2enerale ale "ulţi."ilor e te u2e ti0ilitatea e?ce ivă.lul neprevă>ut va 1i do0or!t cu 1rene>ie$ Dacă or2ani "ul u"an ar per"ite perpetuitatea 1uriei."entelor.tindeni 1e"inine. "ai ale atunci c!nd o parte din puterile pu. on din Indoc4ina a 1o t evacuată la puţin ti"p după aceea. *ar putea pune că tarea nor"ală a "ulţi"ii contrariate e te 1uria$ !n irita0ilitatea "ulţi"ilor. apoi le la ă ă recadă$ Studierea anu"itor "ulţi"i revoluţionare ne va 1urni>a c!teva e?e". !n i"pul ivitatea şi ver ati. ca la individul i>olat. cu at!t "ai puţin cu c!t nu"ărul !i dă enti"entul unei puteri ire>i ti0ile$ 5entru individul a1lat !n tarea de "ulţi"e noţiunea de i"po i0ilitate di pare$ O"ul i>olat i"te prea 0ine că nu ar putea de unul in2ur ă incendie>e un palat. eşecul a du la căderea 2uvernului Jule :err<$ 7Nota trad$9 AA De>a trul din -==+ al trupelor coloniale 0ritanice. de unde a ieşit i"ediat un ră>0oi !n2ro>itorA$ A Re1erire la incidentul diplo"atic 7aşa*nu"ita 6 depeşă de la E" #9 re2i>at de %i "arcH. care a du la ră turnarea in tantanee a 2uvernuluiA$ !n acelaşi ti"p. 3 -=(.tale ale nea"ului$ Ace tea con tituie olul invaria0il !n care 2er"inea>ă enti"entele noa tre$ Mulţi"ile !nt irita0ile şi i"pul ive. "ulţi"ile care vor ceva cu 1rene>ie. cu" !nt de 2!ndire$ Mulţi"ea nu e te nu"ai i"pul ivă şi ne tatornică$ Ca şi ăl0aticul. de e?e"plu.contrare$ S!nt a e"ănătoare 1run>elor pe care ura2anul le ridică. localitatea /an2. e"nat eşec la /an2 on a provocat o nouă e?plo>ie.ple de varia0ilitate a enti"entelor lor$ Acea tă ne tatornicie a "ulţi"ilor le 1ace 1oarte 2reu de 2uvernat. ideea 1i?ă tinde ă e tran 1or"e !n act$ :ie că e te vor0a de un palat de incendiat au de ăv!rşirea unei opere de devota"ent. arăt!nd totodată c!t de conta2ioa ă e te u2e tia !n orice a2lo"erare u"ană@ ceea ce e?plică orientarea rapidă a enti"entelor !ntr*un en deter"inat$ Oric!t de neutră a" pre upune*o.

!nainte de a apărea pe >idurile Ieru ali"ului pentru toţi cruciaţii.nea de"on trea>ă incoerenţa unor a e"enea i"a2ini. 1ără nici o le2ătură lo2ică cu pri"a$ Concepe" 1ără 2reutate tarea acea ta dacă ne 2!ndi" la 0i>arele ucce iuni de idei la$ care ne conduce uneori evocarea unui 1apt oarecare$ Raţiu. upun!ndu* e tuturor u2e tiilor. că a ediatorilor le era a0 olut i"po i0ili ă >ărea că licărirea acelei lu"inări la c!teva le24e di tanţă$ OD Ace ta e te "ecani "ul 4alucinaţiilor colective. lip ită de pirit critic.reuşite ale lui Mo4a""ed A4"ed 7al*Ma4di9. !n ă. ar tre0ui ă reluă" anali>a unui "are nu"ăr de 1apte i torice. e te cert că S1$ . "ulţi"ea con1undă cu eveni"entul$ Incapa0ilă ă di tin2ă u0iectivul de o0iectiv. iar i"a2i. at!t de 1recvente in i torie şi care par ă ai0ă toate tră ăturile cla ice ale autenticităţii."ent de 1i2urat$ Mulţi"ea 2!ndeşte prin i"a2ini. capul ră . deşi cel "ai ade ea nu are dec!t o le2ătură !ndepărtată cu 1aptul o0 ervat$ De1or"ările la care o "ulţi"e upune un eveni"ent oarecare la care e te "artoră ar tre0ui.lut nevero i"ile$ O lu"inare aprin ă la etaMul de u al unei ca e era de !ndată ocotită drept un e"nal pentru a ediatori$ Două ecunde de re1lecţie ar 1i dovedit.coalei antie2iptene şi anti0ritanice i>0ucnite !n Sudan !n anul -==-$ 7Nota trad$9 AAA 5antă a0ruptă a Capitoliului 7colină la Ro"a."ărate şi de en uri diver e. e pare. dar "ulţi"ea nu o vede@ iar ceea ce i"a2inaţia a de1or"antă adau2ă la eveni"ent.4eor24e nu a 1o t vă>ut dec!t de unul dintre d!nşii$ 5e calea u2e tiei. rătăcind "ereu !n "ar2inile inconştientu. ea ad"ite drept reale i"a2inile evocate !n piritul ei. "iracolul e"nalat a 1o t i"ediat acceptat de toată lu"ea$ .el "ai i"plu eveni"ent vă>ut de "ulţi"e devine un eveni.lui.5er oanele care au a i tat Ia a ediul 5ari ului au con tatat nu"e.1luenţe raţionale. unde erau aruncaţi unii conda"naţi la "oarte$ 7Nota trad$9 AAAA ala o""e de rai onK !n te?tul ori2inal$ 7Nota trad$9 OJ O+ De a e"enea.ple luate la !nt!"plare din toate care *ar putea . ci şi al de1or"ărilor uluitoare pe care le u1eră eveni"entele !n i"a2inaţia indivi>ilor tr!nşi laolaltă$ . iar c!teva volu"e nu ar 1i u1iciente pentru acea ta$ Totuşi. pe care e ridica te"plul lui Jupiter9. "ulţi"ea e arată de o credulitate e?ce ivă$ Nevero i"ilul nu e?i tă pentru d!n a şi e cuvine ă ne a"inti" "ereu de lucrul ace ta pre a !nţele2e uşurinţa cu care e plă "uie c şi e propa2ă le2endele şi poveştile cele "ai e?trava2ante-$ Crearea de le2ende care circulă cu at!ta uşurinţă !n r!ndurile "ulţi"ilor nu e te nu"ai re>ultatul unei co"plete credulităţi. ani"ată de violenţa enti"entelor proprii 1iinţelor ce nu pot 1ace apel la in.nea evocată evocă ea !n ăşi o erie de alte i"a2ini. deoarece ave" de*a 1ace cu 1eno. ă 1ie nenu. din toate ace tea$ Ca ur"are a conta2iunii. de1or"ările !nt de aceeaşi natură şi au acelaşi en pentru toţi indivi>ii din colectivitate$ 5ri"a de1or"are percepută de către unul din ei 1or"ea>ă nucleul u2e tiei conta2ioa e. totuşi. dat 1iind 1aptul că oa"enii care o co"pun !nt de te"pera"ente e?tre" de variate$ Ni"ic. at!t incultul c!t şi avantul devin la 1el de incapa0ili de o0 ervaţie$ Te>a poate părea parado?ală$ Ca *o de"on tră"."ene con tatate de "ii de per oane$ Calitatea "entală a indivi>ilor din care e co"pune "ulţi"ea nu contra>ice ace t principiu$ E te un lucru 1ără i"portanţă$ Din "o"entul in care 1ac parte din "ulţi"e. cu" nu vre" ă*.roa e 1apte privind acea tă credulitate a "ulţi"ilor pentru lucruri a0 o. !i voi da nu"aidec!t c!teva e?e".lă ă" pe cititor u0 i"pre ia unor a erţiuni 1ără pro0e.

u2e tie acceptată prin conta2iune de Rătre toţi cei care a i tau. de către o du>ină de O= . puterea 4ipnoti>atorului 1aţă de 4ipnoti>at$ Dar atunci c!nd o vede" e?ercit!ndu* e a upra unor pirite uperioare.turale.nentul de "arină Julien :eli?. po>itive. !n 1aţa unei evidenţe at!t de palpa0ile.lităţii lor$ :acultatea de o0 ervaţie şi piritul critic pe care le po edă 1iecare din ei e evaporă$ Un p i4olo2 in2enio . dacă e acceptă ca 1iind e?acte de crierile lor. ci e?tre"a lip ă de con i tenţă a rapoar.2aţiei do"nului Dave<. pu e !n preala0il !n 2ardă. >ăreşte o plută plină de oa"eni.tat !n lar2ul "ării."ul 4alucinaţiei colective. o1iţeri şi "ateloţi. d$ Gallace 3 d$ Dave< a e?ecutat !n 1aţa lor 3 după ce i*a lă at ă e?a"ine>e o0iectele şi ă pună i2ilii unde doreau 3 toate 1eno"enele cla ice ale piriti "ului& "ateriali>area piritelor. nu e te "inu. ca ă ară !n aMutorul nau1ra2iaţilor$ !n ti"p ce e apropiau. e te de !nţele cu c!tă uşurinţă e ilu>ionea>ă "ulţi"ile o0işnuite$ E?e"plele analoa2e !nt nenu"ărate$ Acu" c!ţiva ani. deoarece a 1o t electat din 4alucinaţiile colective care au 0!ntuit o "ulţi"e !n care e 2ă eau indivi>i de toate oiurile. "artorii Lpot ă 1acă i tori iri detaliate.nea de 1ar ă !n ine. ne 1urni>ea>ă un e?e". aşa cu" l*a" e?plicat$ De o parte "ulţi"ea. !ntin>!nd "!inile. pe cuite !n Sena$ Aceşti copii au 1o t recuno cuţi din pri"ul "o. !n "odul cel "ai cate2oric. dar al căror re>ultat e te că. !n tare de e?pectativăA@ de alta. 4alucinaţia a di părut$ E?e"plul ace ta de>văluie cu toată claritatea "ecani .telor redactate de "artori neiniţiaţi$ Deci. >iarele reproduceau i toria a două 1etiţe !necate. co"unicat !n Annale de Science p <c4i*Tue şi care "erită a 1i relatat aici$ Convoc!nd o reuniune de o0 ervatori di tinşi 3 !ntre care şi unul din avanţii de 1runte ai An2liei.plu 1oarte ciudat. navi2a pentru a re2ă i corveta le %erceau. el le*a de>văluit apoi că ele erau re>ultatul unor şiretlicuri 1oarte i"ple$ 6Cel "ai ui"itor lucru al inve ti. o1iţeri au "ateloţi$ A Sietat dLattention e?pectanten !n te?tul ori2inal$ 7Nota trad$9 O( Nu e te nevoie ca o "ulţi"e ă 1ie nu"eroa ă pentru ce 1acultatea a de a vedea corect ă 1ie di tru ă. iar 1aptele reale ă 1ie !nlocuite de 4alucinaţii 1ără le2ătură cu acela 1apte$ Reunirea c!torva indivi>i con tituie o "ulţi"e şi. re"orcată de a"0arcaţii pe care 1!l1!iau e"nale de de perare$ A"iralul De 1o e ceru ă 1ie ec4ipată o a"0arcaţie. care ă 1ie co"plet eronate. 1ie ei c4iar di tinşi avanţi. "ul e de 1urtună de pe coa ta din vecinătate.ranţi c!t şi in truiţi$ E te relatat incidental de către locote. u2e tia ■operată de o"ul de ve24e care a e"nalat un va de>orien.ve< erau at!t de i"ple !nc!t e te de "irare că a avut !n. au>eau >2o"otul urd şi con1u> al unui "are nu"ăr de voci#$ AMunşi !n apropierea pretin ei plute."ent. !n cartea a re1eritoare la curenţii "arini$ :re2ata la %elle*5oule. pune el. p!nă una alta.rile pre punctul indicat şi toată lu"ea.ri ticile "ulţi"ilor !n le2ătură cu u0iectele din a1ara pecia. "ateloţii şi o1iţerii care !i conduceau vedeau 6"a e de oa"eni a2it!ndu* e. d$ Dave<.dră>neala ă le 1olo ea că@ dar el avea o putere at!t de "are a upra "ulţi"ii !nc!t putea ă o convin2ă că vedea ceea ce nu vedea#$ E te. ei capătă atunci toate caracte. crie autorul relatării. de care 1u e e de părţită de o 1urtună violentă$ Era !n plină >i !n orită$ Deodată o"ul de ve24e e"nalea>ă o a"0arcaţiune de>orientată$ Ec4ipaMul !şi !ndreaptă privi.cita$ Ur"ătorul 1apt e te unul din cele "ai tipice. 1eno"enele pe care le de criu !nt ine?plica0ile prin şiretlic$ Metodele nă cocite de d$ Da. crierea pe tă0liţe de arde>ie etc$ O0ţin!nd după aceea de la aceşti pectatori iluştri raporturi cri e ce a1ir"au că 1eno"enele o0 ervate nu au putut ă 1ie provocate dec!t prin "iMloace uprana. i2no. *au a1lat pur şi i"plu !n 1aţa c!torva cren2i de ar0ori pline ■de 1run>e.

!n 2ene. victi"ă a unei ilu>ii. a vă>ut o cicatrice pe 1runte$ R E te 3 a >i ea 3 c4iar ăr"anul "eu 0ăiat. de către 1e"ei şi copii.ralul en2le> Gol ele<A a dovedit că p!nă !n pre>ent cele "ai 2rave erori au 1o t co"i e cu privire la cele "ai i"portante 1apte privind 0ătălia de la Gaterloo.2iunea prin a1ir"area ace tei ilu>ii iniţiale$ Dacă pri"ul o0 ervator e te 1oarte i"pre iona0il. u cepti0il ă evoce pentru d!n ul ideea unei alte per oane$ Evocată. !nvăţătorul şi "a"a e !nşe. !n pre>enţa "ărtu. vecinii. dec!t o 1oarte la0ă a e"ănare cu "icile !necate$ Ca !n "ulte din e?e"plele precedente. punctul de plecare al u2e tiei e te !ntotdeauna ilu>ia produ ă la un individ prin inter"ediul re"ini cenţelor "ai "ult au "ai puţin va2i. pe calea conta2iunii.recunoaşte ă pre>inte 3 dincolo de orice a e"ănare reală 3 vreo particularitate. nu ar tre0ui niciodată invocate$ Ma2i . nu "ai e te o0iectul ca atare. ă e ştie de către cine a 1o t ea co"andată$ Într*o carte recentă. ornor!t la %ordeau? şi. ă conc4ide" că o0 ervaţiile colective !nt cele "ai eronate dintre toate şi repre>intă cel "ai ade ea i"pla ilu>ie a unui individ care. e te i"po i0il. !ndeo e0i.recuno cură pe 54ili0ert C4avandret !n copil.narea unui acu>at dec!t ca ea ă 1ie deci ă. ea a cercetat lucrurile.terea eronată de cadavre de copii de către propria lor "a"ă.traţii repetă. ca pe un loc co"un. cu"natul. a1ir"aţia pri"ului "artor. o cicatrice au un detaliu ve ti"entar. va 1i u1icient ca leşul pe care el crede a* . ci i"a2inea evocată !n piritul ău$ Aşa e e?plică recunoaş. adu la 5ari #O$ Să re"arcă" 1aptul că recunoaşterile !nt 1ăcute. apoi conta."entul !n care era pe cale ă e procede>e la !n4u"are. a pu & R Iată*. cu" *a 1ăcut de at!tea ori. !nt!"plarea 1ăcu ă e de copere că pre upu ele victi"e erau per1ect vii şi că nu aveau. pe care le*a" citat. 1ără şovăire. identitatea copilului era ta.lau$ Ba e ăptă"!ni "ai t!r>iu. . e copilul "eu8K A 1o t adu ă !n apropierea cadavrului. a 1o t deaMun ca ă*i u2e tione>e pe toţi ceilalţi$ !n ca>urile i"ilare. cu toate ace tea.loare pot avea !n Mu tiţie a e"enea "ărturii$ A1ir"aţiile copiilor. 1ără a*"ai pune la ocoteală pe !nvăţător. pentru care indiciul era o "edalie$ O'* Ei 0ine. 2ene.riilor de la 1aţa locului cele "ai contradictorii. adică toc"ai de către 1iinţele cele "ai i"pre iona0ile$ Ace te recunoaşteri arată ce va."artori$ !n 1aţa unor a1ir"aţii at!t de concordante nu a ră"a nici o !ndoială !n cu2etul Mudecătorului de in trucţie$ Ace ta a per"i redactarea actului de dece $ Dar !n "o. ideea acea ta devine atunci nucleul unui 1el de cri tali>ări care invadea>ă c!"pul !nţele2erii şi parali>ea>ă orice 1acultate critică$ Ceea ce o0 ervatorul vede atunci.pe "icul 54ili0eitK$ Mai "ulţi locuitori de pe trada "enţionată -. că la acea tă v!r tă nu e "inte$ O cultură p i4olo2ică "ai puţin u"ară i* ar !nvăţa că la v!r ta acea ta e "inte aproape !ntotdeauna$ :ără !ndoială. o 1e"eie a tri2at& RA48 Du"ne>eule. cu toate ace tea. de alt1el. i*a u2e tionat pe ceilalţi$ Nenu"ărate 1apte dovede c co"pleta ne!ncredere pe care tre0uie *o ave" 1aţă de "ărturia "ulţi"ilor$ Mii de oa"eni C au a i tat la cele0ra şarMă de cavalerie de la 0ătălia de la Sedan şi. dar nu e te "ai puţin "inciună$ Mai 0ine ar 1i ă e tra2ă la orţi conda". "inciuna copiilor e te inocentă. cu" e te ca>ul ur"ător. prin "e a2erie.0ilită$ Era un copil din %ordeau?. 1apte ate tate.ral. vec4i deMa. potrivit "ărturiei depu e de un copil$ Ca ă reveni" la o0 ervaţiile 1ăcute de către "ulţi"i. pierdut !n luna iulie$ Mi l*or 1i 1urat şi l*au o"or!t8 K :e"eia era portărea ă pe trada :our şi e nu"ea C4a*vandret$ A 1o t adu cu"natul ei care. unde vede" "ani1e *t!ndu* e toc"ai cele două 2enuri de u2e tie cărora le*a" anali>at "ecani "ul$ 6Copilul 1u recuno cut de către un alt copil 3 care e !nşela$ Se derula atunci eria de recunoaşteri ine?acte$ Bi *a vă>ut un lucru de*a dreptul e?traordinar$ A doua >i după ce un şcolar -*a recuno cut.

eneralii 7in1or"aţi.caţii date după con u"area eveni"entelorA$ Dacă trecutul nu ne* ar 1i lă at "oştenire opere literare. după pu a poeţilor. 1oarte di1erit de relatarea adoptată$ Din cele precedente decur2e clar că tre0uie ă ocoti" cărţile de i torie drept lucrări de pură i"a2inaţie$ S!nt relatări 1ante>i te de 1apte rău o0 ervate. care nu au nici o tră ătură co"ună$ Nici "ăcar nu e te nevoie ca ecolele ă 1i trecut pe te eroi pentru ca le2enda lor ă 1ie tran 1or"ată de i"a2inaţia "ulţi"ilor$ Tran 1or"area are uneori loc !n c!ţiva ani$ A" vă>ut !n >ilele noa tre le2enda unuia din cei "ai "ari eroi ai i toriei "odi1ic!ndu* e de "ai "ulte ori !n "ai puţin de cinci>eci de ani$ Su0 %ur0oni.nele. cu" *a de 1ăşurat ea e?actN Mă !ndoie c 1oarte "ult$ Bti" care a 1o t !nvin2ătorii şi care !nvinşii. cu" ne !ndoi" noi uneori de aceea a lui . nu a" cunoaşte ni"ic real$ Cu.vate de nu"ărul cel "ai "are de per oane$ A pune că un 1apt a 1o t con tatat i"ultan de către "ii de "artori. !n oţite de e?pli. viaţa lor e?actă ne intere ea>ă puţin$ :iinţele care au i"pre ionat "ulţi"ile au 1o t eroi le2endari şi nu eroi reali$ Din ne1ericire. nu$ In 1ond. cu certitudine.noaşte" un in2ur cuv!nt adevărat de pre viaţa "arilor oa"eni care au Mucat roluri e enţiale pe cena lu"ii. le2endele nu au ele !n ele nici o con i . 1ilantrop şi li0eral. cu" !nt Fercule. arti tice şi de ar4itectură. Ii u au Ma4o"edN :oarte pro0a.pant şi "artor.0il. "onu"ente.de ute de "artori)$ O Eclair din Oaprilie -='J$ A Sir Jo ep4 . tre0uie ă* i pă tre>e a"intirea ti"p !ndelun2at la u"0ra coli0ei$ Trei>eci de ani după aceea. care tri2ă& 6Vă !nşelaţi a0 oluta"ente8#@ şi !i u0 tituie o nouă redactare$ Bi nu ră"!ne aproape ni"ic din raportul iniţial$ Do". partici. u>urpator al puterii şi al li0ertăţii. ca şi !ntre %udd4a adorat !n C4ina şi acela venerat !n India. prietenul celor u"ili care. cele care au 1o t o0 er. poate că e vor !ndoi de e?i tenţa eroului. prin ute de "ărturii9 !şi tran "it raporturile o1iciale@ o1iţerii !n ărcinaţi ă ve4icule>e ordi.tenţă$ I"a2inaţia "ulţi"ilor le tran 1or"ă ne!ncetat după vre"uri şi !ndeo e0i după nea"$ E te "are di tanţă !ntre Ie4ova cel !n2ero al %i0liei şi Du"ne>eu al iu0irii cu" -.arnet Gol ele<. de alt1el. care a acri1icat trei "ilioane de oa"eni nu"ai pentru a"0iţia a$ /e2enda e tran 1or"ă şi u0 oc4ii noştri$ După ce c!teva >eci de ecole vor 1i trecut Rapre coup K !n te?tul ori2inal$ 7Nota trad$9 ). %udd4a. )pe te ea.nul dLFarcourt relatea>ă 1aptul ace ta ca pe o dovadă privind i"po i0i. co"andant şe1 al ar"atei 0ritanice !n anii -='J* -'. "odi1ică ace te docu"ente şi redactea>ă proiectul de1initiv@ şe1ul de tat "aMor !l conte tă şi !l re1ace cu noi o teneli$ E te pre>entat "areşalului. 1ie şi cu privire la o in2ură 0ătălie. !n pre>enţa ace tor poveşti contradictorii. !n 2eneral. ceea ce valo.-$ 7Nota ţrad$9 Bti" noi. Napoleon deveni un 1el de per onaM idilic. relatea>ă de pre 0ătălia de la Sol1erino e poate aplica tuturor 0ătăliilor& 6. eroul 0laMin devenea un de pot !n2ero . 1ireşte. "ai 0ine o0 ervat$ Toate ace te e?e"ple de"on trea>ă.rea>ă "ărturia "ulţi"ilor$ Tratatele de lo2ică !ncadrea>ă unani"itatea a nu"eroşi "artori !n cate2oria dove>ilor cele "ai pro0ante de e?actitate cu privire la un 1apt$ Dar ceea ce noi şti" de pre p i4olo2ia "ulţi"ilor arată c!t de "ult e ilu>ionea>ă ele !n acea tă privinţă$ Eveni"entele cele "ai !ndoielnice !nt. e te a pune că 1aptul real e te. repet.vedea S1!nta Tere>a. avanţii viitorului.litatea !n care ne 2ă i" de a ta0ili adevărul a upra eveni"entului cel "ai palpa0il. dar pro0a0il ni"ic "ai "iilt$ Ceea ce d$ DLFarcourt.

!ndeo e0i !n "ulţi"ile etero2ene. dar i"en e$ E?a2erarea. i"0eci. de incertitudine$ Ca şi 1e"eile. Mudeca ar tre0ui ă e tran 1or"e !n "ulţi"e+$ Dacă a"K putea de>volta u0iectul. iar noţiunea unei puteri "o"entane con idera0ile e te datorată nu"ărului de participanţi. pe care o"ul i>olat şi re pon a0il e )O vede o0li2at ă şi le !n1r!ne>e din tea"a de pedeap ă$ A t1el e e?plică uşurinţa cu care "ulţi"ile e dedau la cele "ai$ rele e?ce e$ A0il u2e tionate. "ai 0ine ini.cerca vreodată ă de"on tre>i ceva cu aMutorul raţiona"en. pa a2ere. un curaM. enti"entele "ani1e tate de către o "ul. ea 1ără le2ătură cu 0unul i"ţ şi lo2ica$ Arta de a vor0iL "ulţi"ilor e te de ordin in1erior.ricire.tivi. vă>!nd lucrurile !n "are şi necu*no c!nd tran>iţiile$ !n "ulţi"e. inacce i0ili la nuanţe. ive.0ilităţii$ Certitudinea i"punităţii.tie au de de>apro0are care. i2norantul şi invidio ul !nt eli0eraţi de enti"entul nulităţii şi neputinţei lor. !nt procedee de ar2u"entare 1a"iliare oratorilor reu. devine nu"aidec!t o ură 1eroce la individul !n tarea de "ulţi"e$ Violenţa enti"entelor "ulţi"ilor e te şi ea e?a2erată. are loc ade ea. individul !n tarea de "ulţi"e e apropie de oa"enii pri"i.ţiaţi dec!t cei de a>i !n p i4olo2ia "ulţi"ilor. cu privire la enti"entele rele."itor pie e de teatru$ Directorii de teatre. oratorul care vrea ă o educă tre0uie ă a0u>e>e de a1ir"aţii tari$ E?a2erarea.tului. apro0area al cărei o0iect devine enti"entul. ca şi din at!tea altele. 1ără a !n. c!nd le acceptă. la lectură. propa2!ndu* e e?tre" de rapid pe calea u2e tiei şi conta2iunii. din Snt!"plare. căci pentru a le*. relicvă atavică a in tinc. "ulţi"ea cere*eroului pie ei virtuţi. dar re2ulile ale !nt cel "ai ade. ele "er2 i"ediat la e?tre"e$ Enunţul unei u piciuni e tran 1or"ă de !ndată !n evidenţă indi cuta0ilă$ Un !nceput de antipa. nicidecu" inteli2enţa$ 5rin. şi nu vor "ai vedea !n ea dec!t vreun "it olar au o de>voltare a le2endei lui Fercule$ :ără !ndoială că ei e vor con ola uşor cu privire la acea tă incertitudine. la individul i>olat. !n ca>ul "ulţi"ilor. 5our la couronne.ţi"e pre>intă du0lul caracter de a 1i 1oarte i"ple şi 1oarte e?a2erate$ Din ace t punct de vedere. a1ir"area. e?a2erarea unui enti"ent e te 1orti1icată prin 1aptul că.0uie ă 1ie "ereu a"pli1icate$ /a teatru. ei !nşişi !n 2eneral nu !nt i2uri de reuşită. pe care le !nlocuieşte ideea unei 1orţe 0rutale.$ re1u>ată ti"p de >ece .telor o"ului pri"itiv. vor şti că i toria nu poate eterni>a dec!t "ituri$ )$ E?a2erarea şi i"pli "ul enti"entelor "ulţi"ii %une au rele. ar 1i uşor de arătat şi in1luenţa preponderentă a ra ei$ 5ie a care entu>ia "ea>ă "ulţi"ea !ntr*o ţară ră"!ne uneori 1ără nici un ucce !n altă ţară au nu o0ţine dec!t un ucce de ti"ă şi convenţie. ar ră"!ne puţin pronunţat. deoarece ea nu pune !n Moc re orturile capa0ile ă pună !n "işcare noul ei pu0lic$ Inutil ă adău2ă" că e?a2erarea "ulţi"ilor are loc doar !n ceea ce priveşte enti"entele. !i poreşte con idera0il 1orţa$ Si"plicitatea şi e?a2erarea enti"entelor "ulţi"ii le 1ereşte de !ndoială.niunilor populare$ Mulţi"ea recla"ă aceeaşi e?a2erare a enti"entelor şi din partea eroilor ei$ Calităţile şi virtuţile lor aparente tre.%udd0a. căci. din ne1e. o "oralitate care niciodată$ nu !nt practicate !n viaţă$ S*a vor0it pe drept cuv!nt de optica pecială a teatrului$$ E?i tă una.lul. A Acea ta ne 1ace ă !nţele2e" de ce unele pie e re1u>ate de toţ! directorii de teatru o0ţin e?traordinare ucce e c!nd. ele !nt Mucate$ Se cunoaşte ucce ul pie ei lui :$ CoppDe. datorită a0 enţei re pon a. "ulţi"ile devin capa0ile de eroi " şi$ devota"ent$ Ele !nt c4iar "ai capa0ile de ace tea dec!t individul i>olat$ Vo" avea nu"aidec!t oca>ia ă reveni" a upra ace tui a pect tudiind "oralitatea "ulţi"ilor$ Mulţi"ea ne1iind i"pre ionată dec!t de enti"ente e?ce. 1ără !ndoială. repetarea. 1ac po i0ile pentru colectivitate enti"ente şi acte i"po i0ile pentru individul i>olat$ !n "ulţi"i. nu e prea e?plică ucce ul anu. cu at!t "ai puternică cu c!t "ulţi"ea e te "ai nu"eroa ă. dar cere aptitudini cu totul peciale$ Uneori.

după repetate re1u>uri. dar ace te caracteri tici e pre>intă !n 2rade 1oarte di1erite@ apare şi !n ca>ul ace ta noţiunea 1unda. cu uşurinţă con iderată drept o 1or"ă de lă0iciune$ Si"patia lor nu *a !ndreptat niciodată către tăp!nitorii !n2ăduitori. ar 1i de ne!nţele $ )) in2urul 1apt că individul 1ace parte din "ulţi"e. cea "ai ne!n e"nată contradicţie din partea unui ■orator e te i"ediat pri"ită cu urlete de 1urie şi violente invective. ele re pin2 au acceptă !n 0loc opiniile.tatea a le i"pune. "ulţi"ea.titoare a a2enţilor autorităţii."entală de ra ă. autoritari "ul şi con ervatori "ul "ulţi"ilor Mulţi"ile necuno c!nd dec!t enti"entele i"ple şi e?. ideile şi cre. pe c!nd "ulţi"ea nu le uportă niciodată$ In reuniunile pu0lice. con ider!ndu*le 1ie adevăruri a0 olute.vi>i co"petenţi şi e?tre" de intere aţi ă nu co"ită a t1el de 2ro olane erori. autori.0ile dec!t la independenţa colectivă a ectei lor şi caracteri . ade ea contra>icătorul ar 1i c4iar linşat$ Autoritari "ul şi intoleranţa !nt 2enerale la toate cate.deauna tructura unui Ce>ar$ 5anaşul ău le educe. !ncep!nd cu cei ai Inc4i>iţiei.tre"e. pot ă co0oare 1oarte Mo $ +$ Intoleranţa. a e"enea a0eraţii de Mudecată din partea unor indi. a cult!nd !ntotdeauna de enti"entele ale e?. "ulţi"ea e te pe at!t de autoritară pe c!t de intolerantă$ Individul poate accepta contradicţia şi di cuţia. !n !oc ă 1i 1o t 2enerate pe calea raţiona"entului$ :iecare ştie c!t de intolerante !nt credinţele reli2ioa e şi ce autoritate de potică e?ercită ele a upra piritelor$ Neav!nd nici o !ndoială a upra a ceea ce ea crede a 1i adevăr au eroare şi av!nd. iar a0ia a le 1ace 1rică$ . nivelul ău intelectual. iaco0inii de toate v!r tele.ani de directorii celor "ai "ari teatre.nul enti"entelor "ulţi"ile pot urca 1oarte u au. ur"ate !ndată de acte de violenţă şi e?pul>are c!nd oratorul in i tă c!tuşi de puţin$ :ără pre>enţa neliniş. di"po. pe care ele le uportă tot at!t de le ne pe c!t le practică$ Ele re pectă 1orţa şi !nt prea puţin i"pre ionate de 0unătate.tre"e. noţiunea clară a 1orţei ale.dinţele care le !nt u2erate.2oriile de "ulţi"i.. cu" a" şi arătat. 1ie erori nu "ai puţin a0 olute$ !ntotdeauna e !nt!"plă aşa cu credinţele deter"inate pe calea u2e tiei. adică i"po i0ilitatea directorilor de teatru de a e u0 titui "ental "ulţi"ilor. trece alternativ de la anar4ie la ervitute şi de la ervitute la anar4ie$ De alt1el ar 1i ă nu cunoaşte" p i4olo2ia "ulţi"ilor dacă a" crede !n predo"inarea la ele a in tinctelor revoluţionare$ Doar violenţele lor ne . "ontată pe c4eltuiala unui a2ent de c4i"0. !n po1ida nu"elui autorului ei$ /a "arraine de C4arle<.ata "ereu ă e ridice !"potriva unei autorităţi la0e. "ulţi"ea e !nclină cu ervilitate !n 1aţa unei autorităţi puternice$ Dacă "ani1e tarea autorităţii e te inter"itentă. at!t de puternic la an2!o* a?oni$ Mulţi"ile latine nu !nt en i. di preţuiţi şi nu te"uţi$ Tipul de erou dra2 "ulţi"ilor va avea !ntot. ci către tiranii care le*au do"inat cu vi2oare$ Oricu".tica ace tei independenţe e te nevoia de a a ervi i"ediat şi violent credinţei lor pe toţi di idenţii$ /a popoarele latine. intr!nd !n cate2oria celor la0i. do"inatoare a enti"entelor şi 2!ndurilor oa"enilor$ Autoritari "ul şi intoleranţa !nt de>voltate "ai ale la "ulţi"ile latine$ Bi !nt de>voltate !n a e"enea 2rad !nc!t di tru2 enti"entul de independenţă individuală. nu"ai pe pla. e te pentru că ace ta şi*a pierdut 1orţa. ace tora le !nalţă ele cele "ai i"punătoare tatui$ Dacă ele calcă !n picioare cu plăcere pe de potul ră turnat. pe de altă parte. cade con idera0il$ A con tatat*o şi do"nul Tarde c!nd a e1ectuat cercetările ale a upra cri"elor co"i e de "ulţi"i$ Aşadar.trivă. nu *au putut niciodată ridica la o altă concepţie de pre li0ertate$ Autoritari "ul şi intoleranţa con tituie pentru "ulţi"i enti"ente 1oarte li"pe>i. a o0ţinut două ute de repre>entări !n :ranţa şi pe te o "ie !n An2lia$ :ără e?plicaţia dată "ai u .

tere dec!t atunci c!nd "arile de coperiri ale ştiinţei şi indu . de>intere ul. o oroare inconştientă pentru noută. !n epoca inventării vaporului şi a dru"ului de 1ier. upre"aţia "ulţi"ilor nu a luat naş. enti"ente reli2ioa e şi patriotice$ I toria a0undă de e?e"ple analoa2e celor de pe ti"pul cruciadelor şi voluntarilor din L')A$ Nu"ai colectivităţile* !nt capa0ile de "ari devota"ente şi de acte de "are de>in. nevoia de ec4itate. de 1apt.0il individul i>olat$ !ndeo e0i a upra individului !n tarea de "ulţi"e e acţionea>ă atunci c!nd e invocă enti"ente de 2lorie.ti0ile de "oralitate$ Dar dacă !n ace t ter"en include" apa. de incendii şi de tot 1elul de cri"e. tant al anu"itor convenţii ociale şi de repre iune per"a.tere $ C!te "ulţi"i nu *au lă at "a acrate pentru credinţe şi idei pe care a0ia dacă le !nţele2eau8 Mulţi"ile . "ulţi"ile !nt uneori $ u cepti0ile de o "oralitate 1oarte !naltă$ Rarii p i4olo2i care au tudiat "a ele nu au 1ăcut*o Cdec!t din punctul de vedere al actelor lor cri"inale@ şi dată 1iind 1recvenţa ace tor acte. i"pu.riţia "o"entană a anu"itor calităţi.ta la 1!şierea unui ne1ericit cer0 de către c!inii lor$ Dacă "ulţi"ea e te capa0ilă de o"oruri. ei au atri0uit "ulţi"ilor un nivel "oral 1oarte că>ut$ :ără !ndoială.nitatea e te a i2urată.veşte nu"ai lucrurile de upra1aţă$ Ele au. devota"entul. in1luenţei eredităţilor eculare. elor$ Ele vor cu tot dinadin ul ă c4i"0e nu"ele in titu."ile !nt prea i"pul ive şi prea ne tatornice pre a 1i u cep. "ulţi"ile 1ac ade ea dovadă de o "orali. in tincte con ervatoare ireducti0ile şi.>area ace tor invenţii ar 1i 1o t i"po i0ilă au ar 1i avut loc doar cu preţul unor revoluţii repetate$ Din 1ericire pentru pro2re ul civili>aţiei. e te a0 olut evident că "ulţi. pe c!nd a0 or0. pentru ca ele ă nu revină "ereu la ele$ Ver atilitatea lor ne!ncetată pri. ea e te şi de acte de acri1iciu şi de de>intere "ult "ai elevate dec!t acelea de care e te capa. di"potrivă. ne "ăr2ini" ă ni le ati 1ace" 1aţă ■de ani"ale$ 5a iunea pentru v!nătoare şi 1erocitatea "ul. acri1iciul de ine. un re pect 1etişi t pentru tradiţie. pentru 1ilo o1. cu" !nt a0ne2aţia.ţile capa0ile ă le "odi1ice condiţiile lor reale de e?i tenţă$ Dacă actuala putere a de"ocraţiilor ar 1i e?i tat !n epoca !n care au 1o t inventate "e eriile din do"eniul "ecanicii. pre a nu e arăta e?tre" de con ervatoare$ A0andonate lor !n ele.ilu>ionea>ă a upra ace tui a pect$ E?plo>iile de revoltă şi de di tru2ere !nt totdeauna 1oarte e1e"ere$ Mulţi"ile !nt prea re2late de inconştient şi prea upu e. !i dă toată li0ertatea de a le "ani1e ta$ Neput!nd de o0icei ă e?ercită" ace te in tincte di tructive a upra e"enilor noştri. dă dovada unei cru>i"i 1oarte laşe@ dar e te o cru>i"e 1oarte !nrudită. le vede" cur!nd ătule de de>ordinile lor şi diriM!n*du* e din in tinct către a ervire$ Cei "ai "!ndri şi "ai re1ractari iaco0ini l*au acla"at ener2ic pe %onaparte c!nd ace ta a upri"at toate li0ertăţile. reali. de onoare.triei erau deMa 1ăcute$ J$ Moralitatea "ulţi"ilor Dacă ataşă" ter"enului "oralitate en ul de re pect con. o victi"ă lip ită ■de apărare. !n con ecinţă. pute" pune că.ţi"ilor derivă din aceeaşi ur ă$ Mulţi"ea care ucide ca !n Moacă. prin lovituri date din toate părţile. 1ăc!ndu*şi dur i"ţită "!na a de 1ier$ I toria revoluţiilor populare e te aproape de ne!nţele 1ără cunoaşterea in tinctelor pro1und con ervatoare ale "a. prin ur"are. ca toţi pri"itivii.nentă a i"pul urilor e2oi te.vidul i>olat ar 1i periculo ă şi le ati 1acă.ţia a !ntr*o "ulţi"e ire pon a0ilă unde.ţiilor lor şi ade ea 1ac c4iar revoluţii violente ca ă o0ţină ace te c4i"0ări@ dar 1ondul ace tor in tituţii e te prea "ult e?pre ia nevoilor ereditare ale ra ei. cu aceea a v!năto*rilor care e tr!n2 cu >ecile ca ă ai0ă plăcerea de a a i .tate că>ută@ dar de ceN 5ur şi i"plu pentru că in tinctele ■de 1erocitate de tructivă !nt re>iduurile epocilor pri"itive Ccare dor" !n pro1un>i"ea 1iecăruia dintre noi$ 5entru indi.

iar ace te i"a2ini e ucced 1ără nici o le2ătură lo2ică$ Mulţi"ile !nt şocate !ndeo e0i de latura "iraculoa ă a lucrurilor$ Miraculo ul şi le2endarul !nt adevăra. pro?enetul. "işun!nd ca 1urnicile.2inaţia "ulţi"ilor$ 5uterea de i"a2inaţie a "ulţi. do0!nde c uneori principii& de "oralitate 1oarte tricte$ Taine 1ace re"arcat 1aptul că "a acratorii din Septe"0rie.ţiona"entele "ulţi"ilor$ Mulţi"ile nu pot 1i in1luen. prin in2urul 1apt ca e 2ă e c reuniţi !ntr*o "ulţi"e. re e"narea. ori şi "ănă tiri.ţate de raţiona"ente$ Raţiona"entele "ulţi"ilor !nt totdeauna de ordinul cel "ai că>ut$ Ideile pe care "ulţi"ea le a ocia>ă. pe c!nd el con tituie "o0ilul aproape e?clu iv al individului i>olat$ Cu i2uranţă nu intere ul per onal a 1o t acela care a călău. ele lor i"ediate.lară a 1o t !ntotdeauna 0a>a puterii oa"enilor de tat$ Cu" e pre>intă 1aptele !n tare ă 1rape>e i"a2inaţia "ulţi"ilor$ -$ Ideile "u!ţi"ilor Studiind !ntr*o lucrare precedentă rolul ideilor !n evolu.dea au !n 1aţa unui cuv!nt leMer.E te vor0a de eveni"entele din O 3 J epte"0rie -('O.veneau ă depună pe "a a co"itetelor porto1elele şi 0iMuteriile 2ă ite a upra victi"e. iar o"enirea nu ar avea i torie$ Capitolul III IDEI/E.tele uporturi ale civili>aţiilor$ I"a2inaţia popu. o0iecte at!t de uşor de u tra $ Mulţi"ea "i>era0ilă care a invadat cu urlete. e arată uneori plină de virtuţii "incinoa e$ C4e1liul de pro1e ie. devota"entul a0 olut pentruun ideal 4i"eric au real !nt virtuţi "orale.INAŢIA -$ Ideile "ulţi"ilor$ Ideile 1unda"entale şi ideile acce orii$ Cu" pot ă u0>i te i"ultan idei contra. "ulţi"ile dedate ade ea la in tincte Mo nice. cel "ai ade ea de ne!nţe. cu toate ace tea 1oarte anodine pe l!n2ă conver aţiile lor o0işnuite$ A A e vedea nota de la p$ -= 7Nota trad$9 . poate că nici o civili>aţie nu *ar 1i de>vol.dictorii$ Tran 1or"ările pe care tre0uie ă le u1ere ideile uperioare ca ă devină acce i0ile "ulţi"i.care 1aU 2revă o 1ac "ai de2ra0ă pentru a a culta un cuv!nt de ordine dec!t pentru a o0ţine un por de alariu$ Intere ul per onal e te rareori un "o0il puternic pentru "ulţi"i. palatul Tui*lerie in ti"pul Revoluţiei de la -=+= nu a pu "!na pe nici unul din o0iectele care !i lua oc4ii şi din care 1ie şi nu"ai unul in2ur !n e"na p!ine pentru >ile !ndelun2ate.$ Morali>area acea ta a individului de către "ulţi"e nu@ e te. dar nu are i"portanţă$ Dacă "ulţi"ile ar 1i raţionat ade ea şi şi*ar 1i con ultat intere. alcătuită 1ie şi din ele"ente in1erioare.tat cu" ace te idei e aşa>ă !n u1letul "ulţi"ilor@ cu .renţa analo2iei au a ucce iunii lo2ice$ )$ I"a.ţia popoarelorA. a" dovedit că 1iecare civili>aţie derivă dintr*un "ic nu"ăr de idei 1unda"entale. rareori !nnoite$ A" ară. "ulţi"ea cere eroului pie ei virtuţi e?a2erate şi o a i tenţă. !n !nc4i. nu au dec!t apa. o re2ulă con tantă. c!nd deţi. candala2iul@ >e1le"i t "ur"ură ade ea !n 1aţa unei cene ca" 1ără per.tat pe upra1aţa planetei noa tre. de i2ur. de către revoluţionarii 1rance>i$ 7Nota trad$9 Aşadar.."ilor$ Ele 2tnde c prin i"a2ini. dau de a e"enea dovadă de acte de "oralitate ridicată$ Dacă de>intere ul. c4iar şi !n !"preMurări "ult "ai critice dec!t cele pe care le*a" citat$ /a teatru. e poate pune că "ulţi"ile po edă uneori ace te virtuţi !ntr*un 2rad pe care 1ilo o1ii cei "ai !nţelepţi rareori l*au atin $ De i2ur că ele le practică !n "od inconştient. dar ea e o0 ervă ade ea.>it "ulţi"ile !n at!tea ră>0oaie.lor.le pentru inteli2enţa lor şi unde ele *au lă at "a acrate tot at!t de uşor ca cioc!rliile 4ipnoti>ate de o2linda v!nă*torului$ 5!nă şi cei "ai "ari netre0nici.nuţii con ideraţi drept trădători ai naţiunii au 1o t "a acraţi. RAŢIONAMENTE/E Bl MU/ŢIMI/OR IMA.lor$ Rolul ocial al ideilor e te independent de partea de adevăr pe care ele o pot conţine$ O$ Ra. cu" a" şi pu *o.

aşa !nt a tă>i ideile de"ocratice şi ociale$ Ideile 1unda"entale ar putea 1i repre>entate de "a a apelor unui 1luviu care !şi de1ăşoară lent cur ul ău@ ideile pa a2ere prin "icile valuri. !n Cacelaşi ti"p. "ulţi"ea va cădea u0 in1luenţa uneia din ideile Cdiver e !n"a2a>inate !n "intea a şi. !n con ecinţă. !n aşa 1el că acelaşi individ pre>enta contradicţiile cele "ai 1la2rante$ Contradicţii "ai "ult aparente dec!t reale. "arile idei 1unda"entale pe care le*au trăit părinţii noştri par din ce !n ce "ai ne i2ure şi. de e?e"plu$ !n cealaltă cla ă vo" reparti>a ideile 1unda"entale cărora "ediul. de a e"enea.tului lor 3 de e?e"plu. are. 1ără a le altera nicidecu". 1ără le2ătură cu cele d!nt!i$ 5otrivit cu !nt!"plările "o"entului.1und >druncinate$ Actual"ente e 1or"ea>ă "ulte din acele idei de tran>iţie. p!nă la nivelul "ulţi"ilor$ Ace te "odi1icări depind !ndeo e0i de ra a căreia aparţin . şi care o0ţinu eră cu toţii diplo"e$ 5e 1ondul lor i"ua0il de idei reli2ioa e au ociale ereditare e uprapu e e.tice 3 e apropie de pri"itivi$ 5er onal a" o0 ervat lu* +.riţia. cu corte2iul lor pecial de di cur uri. !nt "ai vi>i0ile dec!t cur ul 1luviului !n uşi$ In >ilele noa tre.vid au pentru o doctrină. opinia le dau o "are ta0ilitate& aşa erau odinioară ideile reli2ioa e.derenta$ Oricare ar 1i ideile u2erate "ulţi"ilor. care a2ită upra1aţa a şi care. nu a ocia>ă !ntre ele ace te idei*i"a2ini@ ele e pot u0 titui una alteia ca ticlele lanternei "a2ice pe care operatorul le coate din cutia unde ele e 2ă eau uprapu e$ Aşadar. de care vor0ea" "ai !nainte@ dar puţine dintre ele par ă capete !n "od nece ar o in1luenţă prepon. ele nu pot deveni Cdo"inante dec!t cu condiţia de a !"0răca o 1or"ă 1oarte i"plă şi de a 1i repre>entate !n piritul lor u0 a pectul Rnor i"a2ini$ Nici o le2ătură lo2ică. educaţi !n univer ităţile noa tre europene. pentru că nu"ai ideile ereditare !nt de tul de puternice la individul i>olat ca ă devină verita0ile "o0iluri de conduită$ Nu"ai atunci c!nd. pre a deveni populare ele tre0uie ă u1ere ade ea cele "ai i"portante c4i"0ări$ C!nd e te vor0a de idei 1ilo>o1ice au ştiinţi1ice "ai !nalte. ci "ă voi "ăr2ini ă pun c!teva cuvinte de pre ideile acce i0ile "ulţi"ilor şi u0 ce 1or"ă le concep ace tea$ /e pute" divi>a !n două cla e$ !ntr*una din cla e vo" reparti>a ideile accidentale şi pa a2ere plă "uite u0 in.0răcat o 1or"ă 1oarte i"plă. ci la toţi cei care printr*o latură oarecare a piri. cu toate că i"portanţa lor p i4o. nu voi reveni acu" a upra lui. cu totul contradictorii$ E inutil ă in i tă" aici a upra ace tor 1eno"ene. "ereu c4i"0ătoare. unele au altele !şi 1ăceau apa. cu toate că nu au o reală i"portanţă. nu nu"ai la 1ăpturile pri"itive. prin inter1erări.cită di1icultate pătrund ele aici şi puterea pe care o au după A /oi p <c4olo2iTue de Vevolution de peuple $ 7Nota trad$9 )' ce au pătrun $ A" arătat. actele ace tuia pot 1i."entului. eredita.1luenţa "o"entului& ad"iraţia e?a2erată pentru un indi. de e?e"plu. de analo2ie au de ucce iune. o"ul e 2ă eşte !ntre i"pul uri de ereditate di1erită. pentru a co0or! din pătură !n pătură ocială. că "arile pertur. un trat de idei accidentale. !n "ulţi"i pute" vedea ucced!ndu* e ideile cele "ai contradictorii$ /ă !ndu* e antrenată de !nt!"plările "o. in tituţiile care e priMină pe ele au 1o t pro. "e"0rii unei ecte reli2ioa e 1ana. crul ace ta la indienii cultivaţi.0aţii i torice derivă cel "ai ade ea din c4i"0ările u1erite ■de ace te idei 1unda"entale$ Deoarece a" tratat u1icient ace t u0iect. de la un "o"ent la altul."ite actele cele "ai di crepante$ Co"pleta a lip ă de pirit Ccritic nu*i per"ite ă di tin2ă contradicţiile$ De alt1el ace ta nu e te un 1eno"en peci1ic "ulţi"ilor$ li !nt!lni" la "ulţi indivi>i i>olaţi.lo2ică e te capitală$ Con ider că !nt nece ari cel puţin >ece ani de călătorii şi o0 ervaţii pre a e aMun2e la !nţele2erea lor$ Ideile ne1iind acce i0ile "ulţi"ilor dec!t după ce au !". pute" con tata pro1un>i"ea "odi1icărilor care le !nt nece.tea. va co.

iiUr in1luenţa lor 1iind 1oarte puternică !ncă. ea e te de . ei !nt o0li2aţi.ţiona"entele elevate. 0a>ate pe a ociaţii@ dar ideile a ocia. ea do0!ndeşte o putere ire>i . de i.duce e1ectul. nu e?i tă de 1apt. ele cont!nd "ultă vre"e şi de acu" !nainte printre 1actorii cei "ai e enţiali ai conduitei tatelor$ C4iar dacă ideea a u1erit "odi1icări care o 1ac acce i.en24i *4an şi Ta"erlan$ Niciodată nu a apărut at!t de clar ce poate produce de>lăn. e?act !n aceiaşi ter"eni$ El e a1lă.puiată de aproape tot ceea ce o 1ăcea ă 1ie elevată şi pli.2ur. o idee a 1!rşit prin a e !ncru ta !n u1letul "ulţi"ilor. rolul lor a 1o t şi va 1i i"en . 1oarte !ndelun2ată$ +In plu . ideile de"ocra."ulţi"ile re pective@ ele !nt !n ă !ntot. !n ceea ce priveşte ideile.0ilă "ulţi"ilor. ă 2uverne>e după principii !n al căror adevăr au !nce. !n adevăr. de alt"interi. tra2e conclu>ia că ticla. din +O punct de vedere lo2ic.tice ale ulti"ului ecol. 1oarte !nalte$ Din punct de vedere 1ilo o1ic le pute" con idera erori de tul de terpe$ Cu toate ace tea. pătrunde !n inconştient şi devine enti"ent$ Acea tă tran 1or"are e te.te de către "ulţi"i nu au !ntre ele dec!t le2ături aparente. din punct de vedere ocial. e topeşte !n 2ură. un ti"p nu "ai puţin con idera0il le e te nece ar ca ă ia ă de acolo$ Aşa că "ulţi"ile !nt totdeauna. 1ără i"portanţă$ S!nt de luat !n ea"ă doar e1ectele pe care ea le produce$ Ideile creştine ale evului "ediu.ver e procedee ce vor 1i tudiate !n altă parte. nu tre0uie ă crede" că o idee !şi poate pro. corp .ti0ilă şi declanşea>ă o !ntrea2ă erie de con ecinţe$ Ideile 1ilo o1ice care au du la Revoluţia 1rance>ă au cerut "ult ti"p pre a e i"planta !n u1letul popular$ E te cuno cută 1orţa lor ire>i ti0ilă atunci c!nd ele *au ro tuit acolo$ Ela.deauna !"puţinătoare şi i"pli1icatoare$ !n con ecinţă. corp tran parent. 1ie şi la piritele cultivate. ideile ociale de a tă>i nu !nt.nă de 2randoare$ Valoarea ierar4ică a unei idei e te. !n 2eneral. prin procedee di1erite. ea nu are e1ect dec!t atunci c!nd. u0 in1luenţa ideilor anterioare devenite enti"ente@ or. de a e"ănare au de ucce iune$ Ele e !nlănţuie !n "aniera acelora ale unui e c4i"o care. prin di. o ierar4ie de idei. nu"ai ace tea acţionea>ă a upra "o0ilu*rilor pro1unde ale actelor şi di cur urilor noa tre$ C!nd. !n Int!r>ieLre cu "ai "ulte 2eneraţii 1aţă de avanţi şi 1ilo o1i$ Toţi oa"enii de tat ştiu a tă>i ce conţin eronat ideile 1unda"entale citate. adică idei "ai "ult au "ai puţin elevate$ Doar prin 1aptul că o idee aMun2e la "ulţi"i şi le poate "işca. pre reali>area de drepturi a0 tracte şi de li0ertăţi ideale a 1ăcut ă e clatine toate tronurile şi a ră colit pro1und lu"ea occidentală$ Ti"p de două>eci de ani popoarele *au arun. ştiind din e?perienţă că 24eaţa.nul unui !ntre2 popor pre cucerirea e2alităţii ociale. ca şi ra. de un ordin at!t de in1erior !ne!t nu"ai prin analo2ie le pute" cali1ica drept raţiona"ente$ Raţiona"entele in1erioare ale "ulţi"ilor !nt. pentru că i *a de"on trat Mu teţea$ Ne dă" ea"a de lucrul ace ta vă>!nd c!t de puţină in1luenţă are a upra "aMorităţii oa"enilor de"on traţia cea "ai clară$ Evidenţa eclatantă va putea 1i recuno cută de către un auditoriu in truit@ dar ace ta va 1i repede readu de inconştientul ău la concepţiile ale pri"itive$ Revedeţi*I pe te c!teva >ile şi el vă va Lervi din nou vec4ile lui ar2u"ente.tat ă creadă$ O$ Raţiona"entele "ulţi"ilor Nu e poate pune !ntr*un "ed a0 olut că "ulţi"ile nu !nt in1luenţate de raţiona"ente$ Dar ar2u"entele pe care ele le 1olo e c şi acelea care acţionea>ă a upra lor apar.ţuirea de idei capa0ile ă c4i"0e orientarea enti"entelor$ Dacă ideilor le tre0uie ti"p Îndelun2at pr5 a e ta0ili !n cu2etul "ulţi"ilor.cat unele a upra altora şi Europa a cuno cut 4ecato"0e co"para0ile cu acelea ale lui .

a cărui raţiune u pendată pe "o"ent la ă ă erupă !n pirit i"a2ini de o inten itate e?tre"ă.0eşte "ai "ult i"a2inaţia populară dec!t o pie ă de teatru$ Întrea2a ală trăieşte !n acelaşi ti"p aceleaşi e"oţii. e te pentru că pectatorul cel "ai inconştient nu poate i2nora 1aptul că e te victi"a ilu>iilor. nu e la ă i"pre ionate dec!t de i"a2ini$ Nu"ai ace tea le !n păi"!n*tă au le educ. indivi>ii care nu e ridică dea upra "ulţi"ilor$ :acilitatea cu care anu"ite opinii de. e te u cep.rilor particulare.cu" !n ituaţia celui care doar"e.dinea de a di cerne adevărul de eroare.ritul lor de către un per onaM.roa e ar 1i total de ne!nţele pentru "ulţi"i şi de aceea ne e te per"i ă pune" că ele nu raţionea>ă au raţionea>ă 1al . devenind "o0iluri de acţiune$ De aceea repre>entaţiile teatrale care dau i"a2inea !n 1or"a cea "ai netă au !ntotdeauna o enor"ă in1luenţă a u."entele u2erate de i"a2ini !nt de tul de puternice ca ă tindă ă e tran 1or"e !n acte$ S*a pove tit ade ea i to. un accident. adică de aptitu. !ntoc"ai ca aceea a 1iinţelor la care nu intervine raţiona"entul.lul predo"ină aici a upra realului$ Mulţi"ile neput!nd 2!ndi dec!t prin i"a2ini.Mo do0!ndeşte curaMul ace tuia@ au !n "aniera "uncito. ne!iind in1luenţate de un raţiona"ent i"peca0il$ Ui. ace tea !nt caracteri ticile lo2icii colec. enti.tele uporturi ale unei civili>aţii* Aparenţa a Mucat totdeauna !n i torie un rol "ult "ai i"portant dec!t realitatea$ Irea. totuşi. !n realitate. că a r! au a pl!n !n 1aţa unor aventuri i"a2inare$ . care nu au !ntre ele dec!t raporturi aparente."ile$ Miraculo ul şi le2endarul !nt. cele "ai 1rapante$ Iată de ce toc"ai laturile "iraculoa e şi le2endare ale eveni"entelor 1rapea>ă !ntotdeauna cel "ai "ult "ulţi. iar dacă ace tea din ur"ă nu e tran 1or"ă i"ediat !n acte.pra "ulţi"ilor$ 5linea şi pectacolele con tituiau odinioară pentru ple0ea ro"ană idealul de 1ericire$ Idealul ace ta *a c4i"0at prea puţin de*a lun2ul vre"urilor$ Ni"ic nu i>.naţi de cri"ele ale . ştie ă evoce i"a2ini care o cucere c$ Dacă reuşeşte.ria acelui teatru popular dra"atic o0li2at ă ia "ă ur de protecţie la ieşirea actorului care !l repre>enta pe trădător.cată preci ă$ Judecăţile pe care ea le acceptă nu !nt dec!t Mudecăţi i"pu e şi niciodată Mudecăţi di cutate$ S!nt nu"e. !n co"unicare tr!n ă cu "ulţi"ea. tre0uie şi ea ă e topea că !n 2ură@ au !n "aniera acelora ale unui ăl.roşi.ti0ilă de i"pre ionarea pro1undă$ I"a2inile evocate !n pi. lucrurile cele "ai nevero i"ile !nt.de a e"enea tran parent. dar care e ri ipe c repede !n contact cu re1lecţia$ Ne1iind capa0ile nici de re1lecţie. din ace t punct de vedere. precu" şi 2enerali>area i"ediată a ca>u.tă pe propriile lor raţiona"ente$ +) )$ I"a2inaţia "ulţi"ilor I"a2inaţia repre>entativă a "ulţi"ilor. şi nu ca ă 1ie citite de 1ilo o1i$ Oratorul.0atic care !şi !nc4ipuie că$"!nc!nd ini"a unui duş"an cura. "ulţi"ile * nu cuno c nevero i"ilul@ or."eşte uneori la lectură şu0re>enia anu"itor di cur uri care au e?ercitat o in1luenţă enor"ă a upra auditorilor lor@ d ar e uită 1aptul că ele au 1o t 1ăcute ă antrene>e colectivităţi. copul ău a 1o t atin @ iar un volu" de predici nu valorea>ă c!t cele c!teva 1ra>e ce au reuşit ă educă cu2etele pe care oratorul tre0uia ă le c!şti2e pentru cau>a a$ E te inutil ă adău2ă" că in capa citatea "ulţi"ilor de a raţiona Mu t le privea>ă de orice pirit critic.vin 2enerale ţine !ndeo e0i de i"po i0ilitatea din partea "aMorităţii oa"enilor de a*şi 1 ornia o opinie per onală 0a>a. !n 2eneral. nici de raţiona"ent. e?ploatat de către un patron.!teodată. au aproape vivacitatea 1aptelor reale$ Mulţi"ile !nt oare.tive$ Toc"ai a ociaţii de ace t ordin pre>intă !ntotdeauna "ulţi"ilor oratorii care ştiu ă le "anevre>e$ Nu"ai a t1el de a ociaţii le pot in1luenţa$ Un lanţ de raţiona"ente ri2u. adevăra. de a 1or"ula o Mude. pre a*.1eri de violenţele pectatorilor indi2.rului care.>ia că toţi patronii !nt e?ploatatori$ A ocierea de lucruri di1erite. aMun2e la conclu. un eveni"ent.

de2aMate de inter. din lip ă de ştiri. unul din indiciile cele "ai re"arca0ile ale tării "entale a "ulţi.col.lor puternice produ e a upra i"a2inaţiei "ulţi"ilor$ /a 1el.pretarea acce orie au neav!nd alt aco"pania"ent dec!t c!teva 1apte urprin>ătoare& o "are victorie.2inaţia "ulţi"ilor$ Or. aş re ta0ili te"plul lui Solo"on#$ 5oate că niciodată. de per oane !n c!teva ăptă"!ni. !n >ilele noa tre."ilor şi !ndeo e0i !n privinţa uşurinţei cu care e te u2e tionată$ Irealul are !n oc4ii lor aproape tot at!ta i"por. ca ur"are a unui eveni"ent vi>i. "arii oa"eni de tat din toate ti"purile şi din toate ţările. o in2ură cata tro1ă o va >2udui pro. J .>inţi lucrurile !n 0loc şi 1ără a le arăta niciodată 2ene>a$ O ută de cri"e "ărunte au o ută de "ici accidente nu vor i>0i nicidecu" i"a2inaţia "ulţi"ilor@ pe c!nd o in2ură cri"ă de proporţii. i*a" c!şti2at pe preoţi !n Italia$ Dacă aş 2uverna un popor de evrei. prin i"a2ini vi>i0ile.i"a2inare$ E te aici. că *a cu1undat !n lar2.1und. a lovit pro1und. de la Ale?andru şi Ce>ar. ar 1i 1ăcut ă piară doar J.laşi an. *au pierdut o "ie de "ari 0a ti"ente$ De ace te pierderi ucce ive. la 5ari . iar 1ăc!ndu*"ă ultra"ontanA. ar 1i produ a upra i"a2inaţiei "ulţi"ii o i"pre ie ad!ncă$ 5o i0ila pierdere a unui tran atlantic ce e pre upunea. a i la"i "ului. un "are "ira. 0unăoară pră0uşirea Turnului Ei11el.tanţă ca realul$ Mulţi"ile au o tendinţă vădită de a nu le di1erenţia$ 5uterea cuceritorilor şi 1orţa tatelor e !nte"eia>ă pe i"a2inaţia populară$ Acţion!nd a upra lor.. !nt con ecinţele directe au !ndepărtate ale i"pre ii. c4iar dacă ar avea re>ultate "ai puţin uci2ătoare dec!t cele o ută de "ici accidente luate la un loc$ Marea A Ultra"ontan V de dincolo de Alpi.nite ă in1luenţe>e inteli2enţa şi raţiunea ar 1i incapa0ile ă atin2ă ace t cop$ Antoniu nu a avut nevoie de o retorică avantă ca ă ră coale poporul !"potriva a a inilor lui Ce>ar$ I*a citit te ta"entul ău şi i*a arătat cadavrul$ Tot ceea ce i>0eşte i"a2inaţia "ulţi"ilor e pre>intă u0 1or"a unei i"a2ini i"pre ionante şi nete. o "are cri"ă. i"a.cuparea a con tantă era aceea de a o 1rapa$ El "edita la acea ta !n victoriile ale.0il. i"a2inaţia antre. crearea 0udi . Re1or"a."ului. !ntr*o piaţă pu0lică. a" ter"inat ră>0oiul de la Vendee@ 1ăc!ndu*"ă "u ul"an. ti"p de opt >ile. ci e?clu iv prin datele ăptă*"!nale ale tati ticii$ Dar un accident care. inclu iv de poţii cei "ai ar0itrari. nici un o" "are nu a !nţele "ai 0ine cu" tre0uie i"pre ionată i"a2inaţia "ulţi"ilor$ 5reo. a creştini "ului. o "are peranţă$ I"portant e te ă pre. inva>ia a"eninţătoare a ociali .lară$ Acea tă verita0ilă 4ecato"0ă nu e e?pri"a. !ntr*adevăr. "*a" ta0ilit !n E2ipt. Revolu.ţia şi.. au ocotit i"a2inaţia populară drept u ţinătoarea puterii lor$ Ei nu au !ncercat niciodată ă 2uverne>e !"potriva ei$ 6:ăc!ndu*"ă catolic 3 punea Napoleon !n Con iliul de Stat3. cred. adept al upre"aţiei papale$ 7NotaLtrad$9 ++ +J epide"ie de 2ripă care a 1ăcut ă piară. a i>0it puţin i"a2inaţia popu.. !n tot ce 1ăcea$ 5!nă şi pe patul ău de "oarte e "ai 2!ndea la a ta$ Cu" ă i"pre ione>i i"a2inaţia "ulţi"ilorN Vo" vedea nu"aidec!t$ Să pune" de pe acu" că de"on traţiile "e. !n di cur uri."ului. !n raport cu :ranţa@ adică un catolic intran i2ent.. . !n ace... !n predici. tati ticile o1iciale arată că.nea>ă "ulţi"ile$ Toate "arile 1apte i torice. !n aceeaşi >i. !n loc de ace te J . de per oane.

precu" şi !n condi.dinţaţi că po edă ecretul 1ericirii tere tre au pe acela al 1ericirii eterne$ Ace te două tră ături e re2ă e c la toţi oa"enii adunaţi !n 2rup. antipatia e tran 1or"ă !n ură$ Ace te indicii 2enerale ne per"it deMa ă pre i"ţi" natura convin2erilor lor$ E?a"in!nd !ndeaproape convin2erile "ulţi"ilor. unui idol de piatră. a0ia apărută."ult "ai i"portante ca di tru2eri de vieţi o"eneşti şi "ăr1uri. toate u0or. dacă pot pune aşa. atit !n epocile !n care credinţa era e?acer0ată.rarea unei 1iinţe pre upu uperioare. c!t 1elul !n care ele !nt pre>entate$ Ace te 1apte tre.no c doar enti"ente violente şi e?tre"e$ /a "ulţi"e i". e te a cunoaşte arta de a le 2uverna$ Capitolul IV :ORMERE/I."entelor şi acţiunilor noa tre$ Intoleranţa şi 1anati "ul con tituie acce oriile o0işnuite ale unui enti"ent reli2io $ Ele !nt inevita0ile la cei !ncre.donările voinţei.lul care le*a 1o t u2erat$ A" vă>ut. tin>!nd de !ndată ă e tran 1or"e !n acte$ A" arătat că "ulţi"ile u2e tionate !n "od core pun>ător !nt 2ata ă e acri1ice pentru idea. el ră"!ne totdeauna de e enţă reli2ioa ă$ De a e"enea.lară. atunci c!nd !i pune !n "işcare o convin2ere oarecare$ Iaco0inii Terorii erau la 1el de 1unciar*rnente reli2ioşi ca şi catolicii Inc4i>iţiei.doare deriva din aceeaşi ur ă$ Convin2erile "ulţi"ilor !"0racă caracteri ticile upu. Teroarea şi toate eveni"entele analoa2e !nt con ecinţa enti"en.IOASE 5E CARE /E ÎM%RACĂ TOATE CONVIN. ale intoleranţei ăl0atice. nici contra.dent de adorarea unei divinităţi$ Caracteri ticile ale$ 5uterea convin2erilor care !"0racă 1or"a reli2ioa ă$ Diver e e?e"ple$ Weii populari nu au di părut niciodată$ :or"e noi u0 care ei rena c$ :or"ele reli2ioa e ale atei "ului$ I"portanţa ace .dicţie şi că u2e tiile ce acţionea>ă a upra lor invadea>ă !n !ntre2i"e c!"pul lor de !nţele2ere.patia devine repede adoraţie şi. ca acelea din ulti"ul ecol. upunerea oar0ă la co"anda"entele ale. ci şi atunci c!nd pune" toate re ur ele piritului. con tată" că ele pre>intă totdeauna o 1or"ă pecială. pe care n*o pot deter"ina "ai 0ine dec!t d!ndu*i nu"ele de enti"ent reli2io $ Senti"entul ace ta are caracteri tici 1oarte i"ple& ado. "ulţi"ile nu e preocupă de1el$ Aşadar. toată ardoarea 1anati "ului !n erviciul unei cau>e au al unei 1iinţe devenite copul şi călău>a enti. nu 1aptele ca atare 1rapea>ă i"a2inaţia popu.0uie ca prin conden are.tor noţiuni din punct de vedere i toric$ Re1or"a.nerii oar0e.ERI/E MU/ŢIMI/OR Ce e te enti"entul reli2io $ Ace ta e te indepen.telor reli2ioa e ale "ulţi"ilor şi nu ale voinţei indivi>ilor i>olaţi$ A" vă>ut că "ulţi"ile nu raţionea>ă. unui erou au unei idei politice. ne uport!nd nici di cuţie. aici e i"plică upranaturalul şi "iraculo ul$ Mulţi"ile !nve te c cu aceeaşi putere "i terioa ă 1or"ula politică au pe şe1ul victorio care le 1anati>ea>ă "o"entan$ S!nte" reli2ioşi nu nu"ai c!nd adoră" o divinitate. tendinţa de a*i con idera drept duş"ani pe toţi cei ce re1u>ă ă le ad"ită$ :ie că un a e"enea enti"ent e aplică unui Du"ne>eu invi>i0il. iar cruda lor ar.tul$ A cunoaşte arta de a i"pre iona i"a2inaţia "ulţi"ilor. că ele cu. tea"a de puterea care i e atri0uie. Noaptea S1!ntului %artolo"eu.2andă violentă care !nt peci1ice enti"entului reli2io @ deci e poate pune că toate credinţele lor reli2ioa e au . ă producă o i"a2ine i"pre ionantă care ă u"ple şi ă o0 ede>e piri. ale nevoii de propa. că ele ad"it au re pin2 !n 0loc ideile. dorinţa de a le ră p!n*di.ţiile "arilor ră>"eriţe politice. !n 1!rşit. nepu* tinţa de a*i pune !n di cuţie do2"ele.

!n 1or"ele ale e?terioare. a cărei i torie ne*o relatea>ă pro1undul Do toiev Hi$ .ţie$ Atei "ul. care le*au do"i. ci prin ad"iraţia reli2ioa ă pe care o in pira$ 6Ar 1i 1ără e2al !n i toria lu"ii.Minul "ulţi"ii.alia ro"ană. . erau pri"ele per onalităţi din ţara lor$$$ E te i"po i0il ca toate ace tea ă 1ie atri0uite 1ricii şi ervili "ului$ Nu puteau 1i ervile popoare !ntre2i. %oulan2er a e>itat ă dea cur unui "arş a upra palatului El< ee şi. per oni1ic!nd 2ran.alia. a reunit pe toţi opo>anţii re2i"ului$ Cu toate că !n ale2erile parţiale din anul -==' a !ntrunit nu"eroa e u1ra2ii. aleşi de către reuniunea cetăţilor 2ale>e. !n apropiere de /<on. pune el pe 0ună dreptate.tăţile. dedicat lui Au2u tu $$$ 5reoţii te"plului. şi nu ti"p de trei ecole$ Nu cei de la curte !l adorau pe !"părat. nare. ci Ro"a$ Nu nu"ai Ro"a. care avea drept divinităţi pe !"păraţii !nşişi$ C!ţiva ani !nainte de era creştină.re. ani"ată de 2eneralul .eor2e %oulan2er 7-=)( 3 -='-9. o reli2ie nouă.doarea ro"ană. !ntrea2a . dar au tatui au portrete. ar deveni 2ra0nic un cult$ Evoluţia "icii ecte po>itivi te ne o1eră o dovadă curioa ă$ Ea ea"ănă cu cea ni4ili tă. ci . de1initiv i>2o. dacă ar 1i po i0il ă e deter"ine acceptarea a de către "ulţi"i. iar cultul care li e aduce nu di1eră "ult de acela de altădată$ Nu reuşi" ă !nţele2e" !ntruc!tva 1ilo o1ia i toriei dec!t după ce a"$ pătrun 0ine ace t a pect 1unda"ental al p i4olo2iei "ulţi"ilor& pentru ele tre0uie ă 1ii >eu au ă nu 1ii ni"ic$ Nu ave" aici uper tiţii din alte ti"puri. dacă tră ăturile lui de caracter i*ar 1i putut u ţine le2enda8 De 1apt e te o cu totul inutilă 0analitate ă repeţi că "ulţi"ilor le tre0uie o reli2ie$ Credinţele politice. de la un capăt la celălalt al I"periului. 0ucur!ndu* e nu nu"ai de pri. repre>entată de şai>eci de cetăţi.ti " reli2io care !i 1ac pe oa"eni ă*şi 2ă ea că 1ericirea !n adorare şi !i !"pin2 ă*şi acri1ice viaţa pentru idolul lor$ Aşa a 1o t !n toate epocile$ In 1ru"oa a a carte de pre . adver arii ăi "ane*vr!nd cu ucce . toate relele.nat at!ta vre"e@ dar nici o epocă nu le*a vă>ut !năiţind at!tea tatui şi altare ca !n ulti"ul ecol$ Mişcarea popu. :u tei de Coulan2e re"arcă pe drept cuv!nt că I"periul ro"an nu *a "enţinut nicidecu" prin 1orţă. ar avea !ntrea2a ardoare intolerantă a unui enti"ent reli2io şi.nite de raţiune$ In lupta a veşnică !"potriva raţiunii. ci şi de al ar"atei şi poliţiei. enti"entul niciodată nu a 1o t !nvin $ Mulţi"ile nu "ai vor ă audă cuvintele divinitate şi reli2ie. divine au ociale nu prind la ele dec!t ou condiţia ă !"0race !ntot* A Mişcare politică 1rance>ă din anii -==J 3 -=='. ca un re2i" dete tat de populaţii ă 1i durat cinci ecole$$$ Nu ne*a" e?plica cu" trei>eci de le2iuni ale I"periului ar 1i putut con tr!n2e la a cultare o ută de "ilioane de oa"eni#$ += Dacă a cultau. Spania. era !n "od unani" adorat ca o divinitate$ Î"păratul avea altare p!nă şi !n cele "ai "ici t!r2uri ale I"periului$ 6!n vre"ea aceea *a vă>ut ivindu* e !n u1lete. inclu iv la 5ari .ni "ului nu au e?ercitat niciodată o do"inare "ai a0 olută a upra u1letelor$ :ondatorii de credinţe reli2ioa e au politice nu le*au 1ondat dec!t ştiind ă i"pună "ulţi"ilor enti"ente de 1ana.alie.o 1or"ă reli2ioa ă$ Eroul pe care "ulţi"ea !l acla"ă e te pentru ea cu adevărat un >eu$ Napoleon a 1o t >eu ti"p de cinci pre>ece ani şi nici o divinitate nu a avut adoratori "ai de ăv!rşiţi ca d!n ul$ Nici o divinitate nu i*a tri"i "ai uşor pe oa"eni la "oarte$ Weii pă2!ni "ului şi ai creşti.lară cuno cută u0 nu"ele de 0oulan2i "eA a de"on trat cu cită uşurinţă in tinctele reli2ioa e ale "ulţi"ilor !nt 2ata ă rena că$ Nu e?i tă 4an de ţară care ă nu ai0ă por. şi "ii de oa"eni şi*ar 1i dat viaţa pentru d!n ul$ Ce loc n*ar 1i cucerit el !n i torie.cia şi A ia#$ A>i "aMoritatea "arilor cuceritori de u1lete nu "ai au altare. el *a vă>ut o0li2at la e?il$ 7Nota trad$9 +' deauna 1or"a reli2ioa ă care le pune la adăpu c de di cu. a ridicat !n co"un un te"plu.tretul eroului$ I e atri0uia puterea de a repara toate nedrep. e te pentru că !"păratul.

nevoia a de propa2andă. Inc4i>iţia. ca apoi ă reaprindă cu pioşenie lu"inările$ O0iectul credinţei ale reli2ioa e e tran 1or"a e. Taine n*a vă>ut cituşi de puţin !n eroii "arii epopei dec!t o 4oardă de ăl0a. a tin lu"inările şi.0ea că au ă !nt!r>ie puţin "o"entul i>0ucnirii lor$ Nu re2ii au deter"inat "a acrele de S1!ntul %artolo"eu.0ili credincioşiAA$ Dacă ar 1olo i alte "etode.ţele Revoluţiei.şe>e$ I toricii care arată că "a acrele din >iua S1intului %artolo"euA ar 1i opera unui re2e.ce iv in tituirea credinţelor.a" dat ea"a de 1or"a reli2ioa ă pe care totdeauna 1irşe c prin a o !"0răca convin2erile "ulţi"ilor$ O "ulţi"e de 1eno"ene ociale recla"ă "ai de2ra0ă tudierea de către un p i4olo2 dec!t de către un naturali t$ Marele no tru i . dar e poate pune oare că şi enti"entele ale reli2ioa e e c4i nara eră cu adevăratN Repet./ă"urit !ntr*o 0ună >i de lu"inile raţiunii.0oaiele reli2ioa e. cele0rul criitor nu a ştiut !ntotdeauna ă aMun2ă la cau>e$ Dat 1iind că 1aptele l*au !n2ro>it prin latura lor ln2eroa ă. aşa că 2ene>a reală a eveni"entelor ade ea i*a căpatA$ El a o0 ervat per1ect 1aptele. ăv!rşite u0 puterea u2e tiei de enti"en. ră>0oaiele reli2ioa e. i2noră at!t p i4olo2ia "ulţi"ilor c!t şi pe aceea a re2ilor$ A t1el de "ani1e tări nu pot ieşi dec!t din u1letul popul ar$ 5uterea cea "ai a0 o. Cartea a ll*a O5INII/E Bi CREDINŢE/E MU/ŢIMI/OR Capitolul Y :ACTORII ÎNDE5ĂRTAŢI Ai CREDINŢE/OR Bl O5INII/OR MU/ŢIMI/ORL :actorii pre2ătitori ai credinţelor "ulţi"ilor$ Naş. !nt 1eno"ene de ordin identic. declaraţiile de ră>0oi 1ăcute tuturor re2ilor e e?plică nu"ai dacă vede" că *a ta0ilit o nouă credinţă reli2ioa ă !n u*!letul "ulţi"ilor$ Re1or"a.lută a "onar4ului cel "ai de p otic nu 1ace dec!t ă 2ră.tăţilor şi 1inţilor care !"podo0eau altarul "icii ale capele. 1ără a pierde nici o clipă. după ce au 1o t nece are. a tot ce e opune in tituirii noii credinţe$ Metodele Inc4i>iţiei şi ale Terorii !nt acelea ale unor verita. ei nu ar 1i credincioşi$ A Autorul e re1eră la "onu"entala lucrare a lui Fippol<te Taine /e Ori2ine de la :rance conte"poraine$ 7Nota trad$9 AA Rde vrai convaincu K !n te?tul ori2inal$ 7Nota trad$9 Ră turnări i"ilare cu acelea pe care toc"ai le*a" citat nu int po i0ile dec!t atunci c!nd i>voră c din u1letul "ul. de prote tanţi au că>ut victi"ă unor intri2i de curte 7!n Moc era şi 2elo>ia re2inei*"a"ă Ca*t4erine de Medici 9.toric Taine nu a e?a"inat Revoluţia dec!t ca naturali t.tului ra ei$ I"portanţa ocială a tradiţiilor$ 5rin ce. dar.ţi"ilor$ Cei "ai cr!nceni de poţi tot nu ar putea ă le declan.tele reli2ioa e care conduc !n "od nece ar la e?tirparea. Danton au Saint*Ju t nu au 1ăcut Teroarea$ !n patele unor a e"enea eveni"ente re2ă i" totdeauna u1letul "ulţi"ilor$ A Act de pre care e ştie că a 1o t ordonat de re2ele C4arle al IX*lea la O+ au2u t -J(O. din cau>ă că nu a pătrun p i4olo2ia "ulţi"ilor.. după cu" nici Ro0e pierre. antipatrioţi$ 7Nota trad$9 J. c!nd pe te ) . anar4ică şi 1eroce. el a part icoanele divini. noaptea S1!ntului %artolo"eu. apoi di tru2erea lor$ . !n ă pe 1undalul at"o 1erei create !n r!ndul po..porului !"potriva re1or"iştilor con ideraţi co"plotişti. pradă 1ără !ncetare in tinctelor lor$ Violen. Teroarea. a !nlocuit icoanele di tru e prin lucrările c!torva 1ilo o1i atei.tici epileptici. prin 1oc şi a0ie. "a acrele ale. ele devin dăunătoare$ Mulţi"ile !nt pă trătoarele cele "ai tenace ale ideilor tradiţionale$ )$ Ti"pul$ El pre2ăteşte uc. nici ră>.terea credinţelor "ulţi"ilor e te con ecinţa unei ela0orări anterioare$ Studierea diverşilor 1actori ai ace tor credinţe$ -$ Ra a$ In1luenţa predo"inantă pe care o e?ercită ea$ Ra a repre>intă u2e tiile ance trale$ O$ Tradiţiile$ Ace tea !nt inte>a u1le. nu !nţele2e" 0ine anu"ite eveni"ente i torice 3 şi anu"e pe cele "ai i"portante 3 dec!t după ce ne.

Ordinea poate ieşi din 4ao datorită lui$ +$ In titu;ţiile politice şi ociale$ Ideea eronată a rolului lor$ In1luenţa lor e te e?tre" de la0ă$ Ele !nt e1ecte, nu cau>e$ 5opoarele nu ar 1i !n tare ă*şi alea2ă in tituţiile care li e par cele "ai 0une$ In titu;ţiile !nt etic4ete care, u0 un acelaşi titlu, adăpo ;te c lucrurile cele "ai di1erite$ Cu" e pot ela0ora con tituţiile$ Nece itatea pentru anu"ite popoare a unor in tituţii teoreticeş/o rele, cu" e te centra;li>area$ J$ In trucţia şi educaţia$ Eroarea ideilor actuale privind in1luenţa in truirii a upra "ulţi"i;lor$ Indici tati tici$ Rolul de"orali>ator al educa;ţiei latine$ In1luenţa pe care ar putea *o e?ercite in truirea$ E?e"ple 1urni>ate de di1erite popoare$ A" tudiat ceva "ai !nainte con tituţia "entală a "ul;ţi"ilor$ Cunoaşte" 1elul lor de a i"ţi@ de a 2!ndi, de a raţiona$ Să e?a"ină" acu" "odul !n care e na c şi e in tituie opiniile şi credinţele lor$ :actorii care deter"ină ace te opinii şi credinţe !nt de două ordine& 1actori !ndepărtaţi şi 1actori i"ediaţi$ :actorii !ndepărtaţi 1ac "ulţi"ile capa0ile ă adopte anu"ite convin2eri şi inapte ă e la e pătrun e de altele$ Ele pre2ăte c terenul pe care vede" 2er"in!nd deodată JO

idei noi, a căror 1orţă şi e1ecte ui"e c, dar care nu au ni"ic pontan dec!t aparenţa$ E?plo>ia şi punerea !n prac;tică a anu"itor idei de către "ulţi"i pre>intă uneori un caracter pe urpri>ă 1ul2erătoare$ Nu ave" aici dec!t un e1ect uper1icial, !n patele căruia tre0uie ă căută" cel "ai ade ea un lun2 travaliu anterior$ :actorii i"ediaţi !nt cei care, uprapun!ndu* e pe ace t lun2 travaliu, 1ără care nu ar putea acţiona, provoacă per; ua iunea activă la "ulţi"i, adică 1ac ă ia 1or"ă ideea şi o declanşea>ă, cu toate con ecinţele ce decur2 din ea$ Su0 i"pul ul ace tor 1actori i"ediaţi e ive c deci>iile care ştirK ne c 0ru c colectivităţile@ datorită lor i>0ucneşte o ră coală au e declară o 2revă@ datorită lor, "a e enor"e !l aduc pe un o" la putere au ră toarnă un 2uvern$ !n toate "arile eveni"ente ale i toriei e con tată acţiu;nea ucce ivă a ace tor două ordine de 1actori$ Revoluţia 1rance>ă, ca ă nu dă" dec!t unul din cele "ai i"pre io;nante e?e"ple, a avut printre 1actorii ăi !ndepărtaţi criti*cile criitorilor, a0u>urile vec4iului re2i"$ Su1letul "ulţi;"ilor, a t1el pre2ătit, * a ră>vrătit apoi uşor, ca ur"are a 1actorilor i"ediaţi, cu" !nt di cur urile oratorilor au re>i ;tenţele curţii le2ate de propunerea unor re1or"e in i2ni;1iante$ 5rintre 1actorii !ndepărtaţi !nt unii cu caracter 2eneral, J pe care !l re2ă i" la 0a>a tuturor credinţelor şi opiniilor "ulţi"ilor@ aceştia !nt& ra a, tradiţiile, ti"pul, in tituţiile, educaţia$ !i vo" tudia pe r!nd, arăt!ndu*le rolul$ -$ Ra a :actorul ra ă e te unul de pri" ran2, deoarece 1ie şi nu"ai el in2ur e te "ult "ai i"portant dec!t toţi ceilalţi la un, loc$ /*a" tudiat u1icient !ntr*o carte precedentă, ca ă "ai 1ie acu" util ă reveni" pe lar2 a upra lui$ A" ară;tat acolo ce e te o ra ă i torică şi cu", de !ndată ce caracte;ri ticile ale *au 1or"at, atunci credinţele, in tituţiile şi artele, !ntr*un cuv!nt toate ele"entele civili>aţiei devin e?pre ia e?terioară a u1letului ra ei$ 5uterea ra ei e te de J) aşa natură Incit nici un ele"ent nu ar putea ă treacă de la un popor la altul 1ără ă u1ere tran 1or"ările cele "ai pro1unde-$ Mediul, !"preMurările, eveni"entele repre>intă u2e tiile ociale ale "o"entului$ Ele pot e?ercita o acţiune i"por;tantă, dar totdeauna vre"elnică, dacă e te

contrară u2e ;tiilor ra ei, adică !ntre2ii erii de tră"oşi$ Vo" avea prileMul, !n c!teva capitole ale pre>entei lu;crări, ă reveni" la in1luenţa ra ei şi ă arătă" că acea tă in1luenţă e te at!t de "are !nc!t do"ină caracteri ticile peciale ale u1letului "ulţi"ilor$ Toc"ai de acea "ulţi"ea diver elor ţări pre>intă !n ceea ce priveşte credinţele lor şi co"porta"entul deo e0iri 1oarte pronunţate şi nu pot 1i in1luenţate in acelaşi "od$ O$ Tradiţiile Tradiţiile repre>intă ideile, tre0uinţele, enti"entele*din trecut$ Ele con tituie inte>a ra ei şi apa ă cu toată 2reu;tatea lor a upra noa tră$ Btiinţele 0iolo2ice *au tran 1or"at de c!nd e"0riolo2ia ■a arătat in1luenţa i"en ă a trecutului !n evoluţia vieţuitoa;relor @ e va !nt!"pla la 1el şi cu ştiinţele i torice atunci c!nd acea tă noţiune va 1i "ai ră p!ndită$ Ea nu e te !ncă !ndea;Mun de cuno cută şi "ulţi oa"eni de tat au ră"a la ideile teoreticienilor din ecolul trecut, i"a2in!ndu*şi că o ocie;tate poate rupe cu trecutul ău şi că poate 1i recon truită pie ă cu pie ă, lu!ndu* e drept călău>ă lu"inile raţiunii$ Un popor e te un or2ani " creat de trecut$ .a orice or2ani ", el nu e poate "odi1ica dec!t prin lente acu"ulări ereditare$ Adevăraţii conducători de popoare !nt tradiţiile ace ;tora@ şi, aşa cu" a" repetat*o de at!tea ori, popoarele nu*şi c4i"0ă uşor dec!t 1or"ele e?terioare$ :ără tradiţii, adică 1ără u1let naţional, nici o civili>aţie nu e te po i0ilă$ - Acea tă propo>iţie 1iind cu totul nouă !ncă, iar i toria ră"!n!nd a0 olut de ne!nţele 1ără ea, a" con acrat c!teva capitole din lucrarea "ea 7/e loi p <c4olo2iTue de Vevolution de peuple 9, de"on trării ■ ale$ Cititorul va vedea aici că, !n po1ida unor aparenţe !nşelătoare, nici li"0a, nici reli2ia, nici artele, nici 3 !ntr*un cuv!nt 3 alt ele"ent al civili>aţiei nu poate trece intact de la un popor la altul$ !n 1apt, cele două "ari ocupaţii ale o"ului, de c!nd e?i tă el, au 1o t crearea unei reţele de tradiţii, apoi di tru;2erea ace tora atunci c!nd e1ectele lor 0ine1ăcătoare *au u>at$ :ără tradiţii ta0ile nu e?i tă civili>aţie@ 1ără lenta eli"inare a ace tor tradiţii nu e?i tă pro2re $ Di1icultatea con tă !n a 2ă i Mu tul ec4ili0ru !ntre ta0ilitate şi vIri a0ili;tate$ Di1icultatea acea ta e te i"en ă$ C!nd un popor la ă o0iceiurile ale ă e 1i?e>e prea olid, de*a lun2ul a nu"e;roa e 2eneraţii, el nu "ai poate evolua şi devine, ca C4ina, incapa0ilă de per1ecţionare$ !n eşi revoluţiile violente devin neputincioa e, căci e !nt!"pla atunci 1ie ca 1ra2"entele 1ăr!"ate ale lanţului ă e ude>e din nou şi trecutul ă*şi reia cur ul 1ără c4i"0ări, 1ie ca 1ra2"entele di per ate ă 2enere>e anar4ia şi, !n curt ti"p, decadenţa$ !n con ecinţă, arcina 1unda"entală a unui popor tre0uie ă 1ie aceea de a pă tra in tituţiile trecutului, "odi1ic!ndu*le puţin c!te puţin$ Sarcină 2rea$ Ro"anii !n ti"purile vec4i, en2le>ii in cele "oderne !nt aproape in2urii care au reali>at* o$ Con ervatorii cei "ai tenaci ai ideilor tradiţionale şi care e opun cu "a?i"ă o0 tinaţie c4i"0ării lor !nt toc"ai "ulţi"ile, şi !ndeo e0i cate2oriile de "ulţi"i care con tituie ca tele$ A" şi in i tat a upra ace tui pirit con ervator şi a" arătat că "ulţi revoltaţi nu aMun2 dec!t la c4i"0ări de cuvinte$ /a 1inele ecolului trecut, !n 1aţa 0i ericilor di ;tru e, a preoţilor e?pul>aţi au 24ilotinaţi, a per ecuţiei univer; ale a cultului catolic, e putea crede că vec4ile idei reli2ioa e şi*au pierdut toată puterea@ cu toate ace tea, după c!ţiva ani re*cla"atiile univer ale au condu la rein tituirea cultului a0olitO$ Nici un e?e"plu nu de"on trea>ă "ai 0ine puterea tradiţiilor a upra u1letului "ulţi"ilor$ Nu te"plele adă;po te c idolii cei "ai reduta0ili, şi nici palatele pe tiranii cei "ai de potici$ Ace tea !nt di tru e cu uşurinţă$ Stăp!*nitorii invi>i0ili care do"ne c !n u1letele noa tre capă oricărui e1ort de di tru2ere şi nu cedea>ă dec!t la lenta u>ură ce are loc de*a lun2ul ecolelor$ a Raportul vec4iului "e"0ru al Convenţiunii, :ourcro<, citat de Taine, e te 1oarte clar din ace t punct de vedere& 6Ceea ce vede" pretutindeni !n le2ătură cu

ăr0ătorirea du"inicii şi !n le2ătură cu 1recventarea 0i ericilor dovedeşte că "a a 1rance>ilor vrea ă e revină la vec4ile u>anţe şi nu "ai e te ca>ul ă e re>i te ace tei !nclinaţii naţionale$$$ Marea "a ă a oa"enilor are nevoie de reli2ie, de cult şi do preoţi$ E te o eroare a cltorva 1ilo o1i "oderni, !n care eu !n u"i a" 1o t antrenat, aceea de a crede !n po i0ilitatea unei in truiri de tul de ră p!ndite pre a di tru2e preMudecăţile reli2ioa e& ele !nt, pentru "arele nu"ăr de nenorociţi, o ur ă de con olare$$$ Deci tre0uie i1l i lă ă" "a ei poporului preoţii ăi, altarele ale, cultul ău#$

J+ @Z I )$ Ti"pul !n pro0le"ele ociale, ca şi !n pro0le"ele 0iolo2ice, unul dintre cei "ai ener2ici 1actori e te ti"pul$ El repre>intă adevăratul creator şi "arele di tru2ător$ El e te acela care a clădit "unţii cu 2răunţii lor de ni ip şi care a ridicat p!nă la de"nitatea u"ană o0 cura celulă a erelor 2eolo2ice$ 5entru a tran 1or"a un 1eno"en oarecare e te de aMun ă 1ace" ă intervină ecolele$ S*a pu pe drept că o 1ur;nică ce ar avea ti"pul nece ar ar putea şter2e de pe planetă "a ivul Mont %lanc$ O 1iinţă care ar avea puterea "a2ică ă varie>e ti"pul după voia*i ar avea puterea pe care cre;dincioşii o atri0uie >eilor lor$ Noi !n ă nu ave" aici a ne ocupa dec!t de in1luenţa ti";pului !n 2ene>a opiniilor "ulţi"ilor$ Acţiunea a e te i"en ă $şi din ace t punct de vedere$ El ţine u0 dependenţa a "arile 1orţe, cu" !nt ra a, care nu e pot 1or"a 1ără el$ El 1ace ă evolue>e şi ă "oară toate credinţele$ 5rin el !şi do0!nde c ele puterea şi tot prin el şi*o pierd$ Ti"pul pre2ăteşte opiniile şi credinţele "ulţi"ilor, adi;că terenul !n care ele vor 2er"ina$ Ur"ea>ă de aici că anu;"ite idei reali>a0ile !ntr*o epocă nu !nt reali>a0ile !n alta$ Ti"pul acu"ulea>ă i"en ul re>iduu de credinţe şi 2!nduri pe care iau naştere ideile unei epoci$ Ele nu !ncolţe c la !nt!"plare şi la noroc$ Rădăcinile lor e a1undă !n lun2ul trecut$ Dacă ele !n1lore c, ti"pul e te acela care le*a pre2ă;tit apariţia, şi totdeauna tre0uie ă ne !ntoarce" !ndărăt ca ă concepe" 2ene>a$ S!nt 1iice ale trecutului şi "a"e ale viitorului, "ereu clave ale ti"pului$ Aşadar, ace ta din ur"ă e te adevăratul no tru tăp!n şi e te u1icient ă*- lă ă" ă acţione>e ca ă vede" toate lucrurile tran 1or"!ndu* e$ A tă>i ne nelinişti" 1oarte tare de a piraţiile a"eninţătoare ale "ulţi"ilor, de di tru2erile şi de ră turnările pe care ele le preve te c$ Ti"pul !şi va lua in2ur arcina de a re ta0ili ec4ili0rul$ 6Nici un re2i" 3 crie cu Mu teţe d$ /avi e 3 nu e va clădi !ntr*o in2ură >i$ Or2ani>aţiile politice şi ociale !nt opere care cer ecole@ 1eudalitatea a e?i tat in1or"ă şi 4aotică ti"p de ecole, !nainte de a*şi 2ă i re2ulile@ de a e"enea, "onar4ia a0 o;lută a trăit ti"p de ecole "ai !nainte de a*şi 2ă i "iMloace re2ula"entare de 2uvernare şi ea a avut "ari neca>uri !n ace te perioade de aşteptare#$ +$ In tituţiile politice şi ociale Ideea că in tituţiile pot re"edia de1ectele ocietăţii, că pro2re ul popoarelor re>ultă din per1ecţionarea con titu;ţiilor şi 2uvernelor şi că c4i"0ările ociale e operea>ă prin decrete, ideea acea ta, >ic, e te 1oarte ră p!ndită !ncă$ Revo;luţia 1rance>ă a avut*o drept punct de plecare, iar teoriile ociale actuale o iau drept punct de priMin$ E?perienţe e?tre" de 1recvente nu au reuşit ă >drun;cine acea tă reduta0ilă 4i"eră$ :ilo o1i şi i torici au !ncer;cat !n >adar ă de"on tre>e a0 urditatea ace teia$ Cu toate ace tea, nu le*a 1o t 2reu ă arate că in tituţiile !nt 1iicele ideilor, enti"entelor şi "oravurilor@ şi că nu re1ace" ideile,

enti"entele şi "oravurile re1ăc!nd codurile de le2i$ Un popor nu*şi ale2e in tituţiile după 0unul ău plac, aşa cu" nu*şi ale2e culoarea oc4ilor au a părului$ In tituţiile şi 2uvernă*!n!ntul repre>intă produ ul ra ei$ Departe de a 1i creatoa;rele unei epoci, ele !nt creaţiile epocii$ 5opoarele nu !nt 2uvernate potrivit capriciilor lor de "o"ent, ci aşa după cu" o cere caracterul lor$ Se cer uneori ecole pre a e 1or"a un re2i" politic, după cu" e cer ecole pre a*c4i"0a$ In tituţiile nu au nici o virtute intrin ecă@ ele nu !nt nici 0une, nici rele !n ele !n ele$ %une la un "o"ent dat, pot 1i dete ta0ile pentru un altul$ Aşadar, un popor nu are nicidecu" puterea de a*şi c4i";0a real"ente in tituţiile$ De i2ur că poate, cu preţul unor revoluţii violente, ă le "odi1ice nu"ele, dar 1ondul nu e "odi1ică$ Nu"ele !nt etic4ete 2oale de care i toricul, preo;cupat de valoarea reală a lucrurilor, nu are a ţine ea"a$ Aşa e e?plică, de pildă, 1aptul că cea "ai de"ocratică Iară din lu"e e te An2lia), upu ă totuşi unui re2i" "o;nar4ic, pe c!nd repu0licile 4i pano*a"ericane, or!nduite de con tituţii repu0licane, u1eră cele "ai apă ătoare de po*ti "e$ Caracterul poporului şi nu 2uvernă"intele deter"ină E te ceea ce recuno c, c4iar şi !n Statele Unite, repu0licanii cei "ai avan aţi$ Wiarul a"erican :oru" e?pri"a acea tă opinie, cate2o;rică !n ter"eni pe care !i reproduc aici după Revie[ o1 Revie[ din dece"0rie -='+& 6Nu tre0uie ă uită" niciodată, 1ie că !nte" cei "ai 1ervenţi ina"ici ai ari tocraţiei, că An2lia e te a tă>i cea "ai de"ocratică ţară$din univer , ţara unde drepturile individului !nt cele "ai re pectate, ţara unde indivi>ii au cea "ai "are li0ertate#$

$JD J( de tinele lor$ A" !ncercat ă ta0ile c ace t adevăr !ntr*un volu" precedent, priMinindu*"ă pe e?e"ple cate2oriceA$ E te deci o arcină puerilă, un inutil e?erciţiu de retor ă*ţi pier>i ti"pul cu 1a0ricarea de con tituţii$ Nece itatea şi ti"pul !şi iau a upra lor arcina de a le ela0ora, atunci c!nd !nt lă aţi ă acţione>e aceşti doi 1actori$ Marele i toric Macau!e< arată, !ntr*un pa aM pe care ar tre0ui ă*- !nveţe pe dero t politicienii din toate ţările latine, că an2lo* a?onii au !nţele lucrul ace ta$ După ce a e?plicat 0ine1acerile* le2ilor care par, din punctul de vedere al raţiunii pure, un 4ao de a0 urdităţi şi de contradicţii, co"pară du>inile de con tituţii decedate !n convul iunile popoarelor latine ale Europei şi A"ericii cu con tituţia An2liei, u0liniind că acea ta din ur"ă nu a 1o t c4i"0ată dec!t 1oarte lent, pe părţi, u0 in1luenţa nece ităţilor i"ediate şi niciodată ca ur"are a unor raţiona"ente peculative$ 6Să nu ne preo;cupe c!tuşi de puţin i"etria şi ă ne preocupe "ai "ult utilitatea@ ă nu !ndepărtă" niciodată o ano"alie doar pentru că e te o ano"alie@ ă nu "ovă" niciodată dacă nu e i"te nevoia, iar dacă e i"te, ă inovă" e?act !n "ă ura nece ară acoperirii nevoii re pective@ ă nu in titui" nici;odată o propunere "ai lar2ă dec!t ca>ul particular pe care vre" ă*! re"edie"@ ace tea !nt re2ulile care, de pe vre;"ea lui loanAA şi p!nă !n vre"ea re2inei Victoria au călău;>it !n 2enere deli0erările celor OJ, de parla"ente ale noa tre#$ Ar tre0ui ă luă" una c!te una le2ile, in tituţiile 1iecărui popor, arăt!nd !n ce "ă ură !nt e?pre ia nevoilor ra ei şi că, prin acea tă pri "ă, nu ar tre0ui c4i"0ate 0rutal$ Se poate di>erta 1ilo o1ic, de e?e"plu, de pre avantaMele şi inconvenientele centrali>ării@ dar c!nd vede" un popor co"pu din ra e di1erite 1ăc!nd e1orturi de "ilenii pre a aMun2e la acea tă centrali>are, c!nd con tată" că o "are revoluţie care a avut drept cop di tru2erea tuturor in ti;tuţiilor trecutului, pentru ca apoi ă 1ie o0li2ată nu nu"ai ă re pecte acea tă centrali>are, ci ă o şi e?a2ere>e, atunci pute" conc4ide că e te vor0a de o nece itate i"perioa ă, de !n ăşi o condiţie de e?i tenţă şi ă depl!n2e" la0a putere de !nţele2ere a oa"enilor politici care e

triu"1ătoare au !n1r!nte. din cele de "ai u . re2e al An2liei !n perioada --'' 3 -O-D.ta"ente arti1iciale de tinate ă a"e tece vec4ile provincii a 1o t. !nt!"plător. o de24i>are vre"elnică$ De i2ur. e te a uita cu totul i toria noa tră$ J= J' Dar a upra ace tui punct. !ntr*un en . conclu>ia că nu !n in ti. aşa*nu"ita Ma2na C4arta /i0ertatu"$ 7Nota trad$9 reuşită ar 1i e"nalul unei anar4ii pro1unde+. de i2ur. ea ar duce 1ără !nt!r>iere la cele "ai !n2eroa e di cordii$ A nu recunoaşte lucrul ace ta. e0i Fer0ert Spencer. opinia lor ar triu"1a. opera a cea "ai utilă$ Dacă de centrali>area de care vor0e c at!ta a tă>i piritele neprevă>ătoare ar putea 1i creată. şi !ncă vor "ai 1i 1ăcute. a erţiunea acea ta a 1!rşit prin a deveni una din do2"ele cele "ai de ne>druncinat ale de"ocraţiei$ De 1apt ar 1i 2reu ă a0ordă" acu" acea tă do2"ă. poate deveni "ai "ult pri"eMdioa ă dec!t utilă$ Stati ticienii au con1ir"at ace te vederi pun!n*du*ne că cri"inalitatea creşte o dată cu 2enerali>area in trui. !n penulti"ul an al do"niei ale. că ea nu* i c4i"0ă in tinctele şi pa iunile eredi. nu au avut di1icultăţi prea "ari ca ă arate că in truirea nu*.1ace pe o" nici "ai "oral.2!nde c la di tru. de alt1el. care ne*ar readuce. că in tituţiile acţionea>ă a upra u1letului "ulţi"ilor pentru că ele !nt cele care 2enerea>ă a e"enea ră>vrătiri$ Noi !n ă şti" că. aşa cu" odinioară era 2reu ă te atin2i de acelea ale 0i ericii$ + Dacă apropie" pro1undele di en iuni reli2ioa e şi politice care de 0ină diver ele re2iuni ale :ranţei şi care !nt !ndeo e0i o pro0le"ă de ra ă.tate. de tendinţele eparati te "ani1e tate !n perioada Revoluţiei şi conturate din nou pre 1!rşitul ră>0oiului 1ranco*2er"an. acea tă A /LFo""e et Ie Societe $ /eur ori2ine et leur 4i toire 7To"e Ier@ Developpe"ent p4< iTue et intellectuel de lL4o""e$ 3 To"e II& Developpe"ent de ociete 9$ 7Nota trad$9 AA loan 1ără de Ţară. au cel puţin o dată cu 2enerali>area unei anu"ite in . pro peră "iraculo cu in tituţiile de"ocratice. la o nouă centrali>are. ră>. ca şi a upra a "ulte altele.. ideile de"ocratice e 2ă e c !n pro1und de>acord cu datele p i4olo2iei şi ale e?perienţei$ C!ţiva 1ilo o1i e"inenţi. Ccu" !nt repu0licile 4i pano*a"ericane. vede" că ra ele di1erite care u0>i tă pe olul no tru !nt cu totul departe de a 1i 1u>ionat$ Centrali>area ener2ică a Revoluţiei şi crearea de depar. !ndeo.toare dec!t cea vec4e$ Să tra2e". dec!t cucerirea de ilu>ii$ J$ In truirea şi educaţia 5rintre ideile do"inante de pri" ran2 ale ti"pului no . căruia 1eudalii i* au i"pu . nici "ai 1ericit. revoluţii violente au 1o t 1ăcute. aşadar. rău canali>ată.tuţii tre0uie ă căută" "iMlocul de a acţiona pro1und a u.0oaie !n2eroa e. "ai !"povără.2erea ei$ Dacă.tare şi că. e recrutea>ă ade ea dintre laureaţii şcolilor$ Un . ele nu au prin ele !n ele nici o virtute$ Ur"ărindu* e cucerirea lor nu e ur"ăreşte. anar4iştii. !n reali. ca Statele Unite. pre a e i"pune in tituţii cărora li e atri0uie puterea upranaturală de a crea 1ericirea$ Deci *ar putea pune. ve2etea>ă !n cea "ai la"enta0ilă anar4ie. !n po1ida unor in tituţii i"ilare$ Ace te in tituţii !nt tot at!t de trăine 2randorii unora c!t şi decăderii celorlalte$ 5opoarele ră"!n 2uvernate de către caracterul care le e te propriu şi orice in tituţie care nu e te tr!n "ulată pe ace t caracter nu repre>intă dec!t o 4aină de !"pru"ut.tru e a1lă şi ur"ătoarea& in truirea are drept re>ultat cert per1ecţionarea oa"enilor şi c4iar e2alitatea lor$ 5rin i"pla repetare.pra u1letului "ulţi"ilor$ Anu"ite ţări.rii. iar altele.truiri @ că cei "ai răi duş"ani ai ocietăţii.

şi 5 <c4olo2ie de Veducation. "ereu !l vor0eşte de rău. ă ştii pe dina1ară o 2ra"atică D A e vedea 5 <c4olo2ie du ociali "e. ceptică şi credulă totodată. t!nărul nu 1ace dec!t ă in2ur2ite>e conţinutul cărţilor.ţiativa$ In truirea con tă. -+e edition$ au un co"pendiu. ţăranul nu "ai vrea ă 1ie ţăran. 1ără a*şi e?er a vreodată Mudecata proprie şi ini. care.. "a a 1or"ida0ilă a po e o. cri"inalitatea a cre cut de la OO( la -.uillot. !n anul -JD-$ 7Nota trad$9 . ni"eni nu a u ţinut vreodată că in trui.. pentru d!n ul.tri"ită ca repre>entant !n colonii. că cri"inalitatea pro2re ea>ă !n principal !n r!ndul tinerilor pentru care şcoala 2ratuită şi o0li2atorie a !nlocuit ucenicia 1ăcută la patron$ :ără !ndoială. de anal1a0eţi şi că.turi.. di preţuind o2oarele şi atelierele. de a e"enea. pe c!nd po turi o1iciale din cele "ai "ode te !nt olicitate de "ii de candidaţi$ Nu"ai departa"entul Senei nu"ără O.. ori cla i1icările >oolo2ice@ dar ea pre>intă pericolul "ult "ai erio de a in pira celui care a pri"it*o un de>2u t e?ce iv 1aţă de condiţiile !n care *a nă cut şi dorinţa ne tăp!nită de a evada din ace te condiţii$ Muncitorul nu "ai vrea ă 1ie "uncitor.rea 0ine !ndru"ată nu ar putea da re>ultate practice 1oarte utile. e adre ea>ă A Nu"e purtat de "ai "ulţi re2i 1rance>i. luptele Neu trieiAA şi Au tra ieiAAA.. că ediicaţia noa tră actuală tran 1or"ă !n duş"ani ai ocie. !n J. pre1eră" ă*i !nvăţă" 2enealo2ia 1iilor lui ClotaireA. lă !ndu*i prin 1orţa !"preMurărilor pe ceilalţi 1ără luM0ă$ E nevoit deci ă e re e"ne>e a*i 4răni pe cei dinţii şi de a*i avea drept ina"ici pe ceilalţi$ Din v!r1ul şi p!nă la 0a>a pira"idei ociale. ur"aşi ai lui Clovi !n ecolele VI* VIII$ 7Nota trad$9 AA Unul din tatele :ranţei "erovin2iene. de locuitori la JJO. itl L 3 cria un 1o t "ini tru ai in trucţiunii pu0lic*o.deauna 2uvernul de propriile ei 2reşeli şi incapa0ilă ă !ntre. o creştere de -)) la ută$ El şi cola0oratorii ăi au notat. de cri"inali.prindă ceva 1ără intervenţia autorităţii$ Statul. !n po1ida o0 ervaţiilor unor pirite e"inente. 1aţă de ."a2i trat di tin . i"pre2nată de o !ncredere uper tiţioa ă !n tatul*providenţă pe care..ta0ilele lor erori$ Eu !n u"i a" arătat. 0ur24e>ia noa tră 1rivolă. !n di1erite lucrăriJ. ne*a" putea "ăr2ini ă*i depl!n2e" pe ne1ericiţii copii pe care.. !n a recita şi a a culta$ 6Să !nveţi lecţii. "ai ale de trei>eci de ani !ncoace. ne dă" ilinţa ă !nvăţă" c!t "ai "ult po i0il şi. ă repeţi 0ine. totuşi. 1ăcea o0 ervaţia că actual"ente e?i tă ) . !nvinovăţind !ntot... d$ Adolp4e . . şcoala nu*i pre2ăteşte dec!t pentru 1uncţii pu0lice !n care reuşita nu cere nici o clipire de iniţia.tivă. !nre2i tr!nd. care 1a0rică cu aMutorul "anualelor pe toţi aceşti po e ori de diplo"ă. dacă nu pentru a ridica "oralitatea. d$ Jul7 Si"on 3 o educaţie no ti"ă !n care orice e1ort e te UD act de credinţă 1aţă de in1aili0ilitatea da călului şi care nu 1ace dec!t ă ne "icşore>e şi ă ne 1acă neputincioşi#$ Dacă educaţia acea ta nu ar 1i dec!t inutilă. ea creea>ă ace te ar"ate de proletari ne"ulţu"iţi de oarta lor şi "ereu 2ata de revoltă@ u . . şi*au 0a>at i te"ul de in truire pe principii 1oarte de1ectuoa e şi. cel puţin pentru a de>volta capacităţile pro1e ionale$ Din ne1ericire.tăţii un "are nu"ăr dintre cei care au pri"it*o şi recrutea>ă di cipoli pentru cele "ai rele 1or"e de ociali "$ 5ri"ul pericol al ace tei educaţii 3 cu deplină Mu teţe cali1icată drept latină 3 e te acela de a e !nte"eia pe o eroare p i4olo2ică 1unda"entală& pri"eMdia de a* şi i"a2ina că recitarea de "anuale de>voltă inteli2enţa$ In con ecinţă. nu poate 1olo i dec!t un "ic nu"ăr dintre d!nşii. popoa. de la şcoala pri"ară la doctorat au concur urile pentru titlul de a2re2at. 1or"at i"ediat dupM "oartea lui Clotaire I. !n Mo ul cării ociale. de ani.. cu alte cuvinte. iar ulti"ul dintre 0ur24e>i nu vede pentru 1iii ăi altă carieră po i0ilă dec!t 1uncţiile cu lea1ă de la tat$ In loc ă*i pre2ătea că pe oa"eni pentru viaţă. per i tă !n la"en. (e edit$. de in titutori şi in titutoare 1ără po .rilor de diplo"e a edia>ă a tă>i luM0ele$ Un ne2u tor poate 1oarte 2reu 2ă i un a2ent pe care ă*.rele latine. !n locul at!tor lucruri nece are. ă i"iţi la per1ecţie.

%a0u. a "uncii.AAA Nu"ită şi 6re2atul de E t#. econo"ie. nu pentru a educa. e or2ani>ea>ă !n el pre a*i u2era "ai devre"e au "ai t!r.>iu cutare co"0inaţie nouă. elor noa tre "anuale. unde. e?perienţa. ci pur şi i"plu pre a*i in trui pe indi2eni *a 1or"at o cla ă pecială de ştiutori de carte. urec4ii. la tri0unal.rea enor"ă a nivelului lor de "oralitate$ A" in i tat pe lar2 a upra ace tui a pect !n cartea "ea /e civili ation de Vinde$ Toţi autorii care au vi>itat "area penin ulă au con tatat acelaşi lucru$ In truirea pro1e ională poate de>volta inteli2enţa !ntr*o "ă ură care capă cu totul in truirii cla ice$ Taine a arătat lucrul ace ta 1oarte 0ine !n r!ndurile care ur"ea>ă& 6Ideile nu e 1or"ea>ă dec!t !n "ediul lor natural ş. !n pre>enţa clienţilor. dar din care e te a0 olut de pri o ă !n"a2a>ine>i !n cap lun2i 1ra2"ente$ D :eno"enul nu e te. din care voi reproduce "ai departe pa aMe e enţiale.ţiile ucce ului !n viaţa şi nu din cărţi e !nvaţă ele$ Cărţile !nt dicţionare de con ultat cu 1olo . care. !n pa2ini re"arca0ile. !n ateliere.1ea>ă clar re>ultatele celor două "etode$ 5oate că a" putea ă acceptă" toate inconvenientele educaţiei noa tre cla ice dacă ea nu ar 1ace dec!t decla aţi şi ne"ulţu"iţi. "ai puţin ro"ani>at.nea curent$ Doar e?perienţa. av!nd !n cele din lir"1l c!şti2 de cau>ă$ De aici *a ridicat dina tia carolin2iană$ 7Nota trad 4 i tatului ca ă le a i2ure e?i tenţa$ Nu"ărul aleşilor 1iind redu . oricare ar 1i şe1ii şi copul ur"ărit$ Ac4i>iţia de cunoştinţe inutili. ca !n An2lia. pe şantier. a 1o t aceea pri"ită odinioară de părinţii noştri şi pe care au ştiut *o pă tre>e popoarele care do"ină a>i lu"ea prin voinţa. e te prea t!r>iu pre a "ai !n1runta un a e"e. atunci c!nd nu pot cuceri o po>iţie. ţară condu ă şi ea de o olidă ierar4ie de "anda. pentru care in2ura pro0ă e te recitarea i"pertur0a0ilă din 2roa e "anuale$ Ar. iniţiativa. caracterul !nt condi.>a0ile e te un "iMloc i2ur de a tran 1or"a o"ul !n revoltat#$ Evident. a tă>i !n tare de delă are$ Acea tă in truire pro1e ională. dacă ac4i>iţia uper1icială a at!tor cunoş. !şi va lua arcina de a ne de>vălui 2reşeala$ Nu"ai ea va şti ă dovedea că nece itatea !nlocuirii odioa. Taine a arătat li"pede că educaţia noa tră de altădată era ca" ceea ce e te a tă>i educaţia en2le>ă au a"ericană şi. cea din ur"ă educatoare a popoarelor. a lucrului 0ine au rău 1ăcut.. la vederea uneltelor. acela al ne"ulţu"iţilor e te !n "od nece ar i"en $ Aceştia din ur"ă !nt 2ata pentru toate revoluţiile.nor"al@ ceea ce 1ace ă e de>volte 2er"enul lor !nt ne"r "ăratele i"pre ii en i0ile pe care t!nărul le receptea>ă >i de >i !n atelier. cutare i"pli1icare.rini şi unde "andarinatul e o0ţine tot prin concur . după ce en2le>ii au de c4i şcoli. de toate ace te ele"ente a i"ila0ile şi indi pen a0ile . ervă" şi !n C4ina. care. !n !ntreprinderile din colonii. a 1o t "ult ti"p rivalul Neu triei. a Malnicelor noa tre concur uri prin*tr*o in truire pro1e ională capa0ilă ă readucă tineretul pe o2oare. "!inilor şi c4iar "iro ului. "aterialelor şi opera. a "uncitorilor.tinţe şi recitarea per1ectă a atitor "anuale ar ridica nivelul inteli2enţei$ Dar o0ţine ea real"ente ace t re>ultatN Vai. peci1ic popoarelor latine@ !l o0. co ti itor au lucrativ& iată "icile percepţii peci1ice ale oc4ilor. iniţiativa şi piritul lor !ntre. de alt1el. nu8 Judecata.prin>ător. per1ecţionare au invenţie$ De toate ace te contacte preţi. cel dint!i e1ect al in truirii a 1o t căde.lelă !ntre i te"ul latin şi i te"ul an2lo* a?on."ata ştiutorilor de carte 1ără luM0ă e te con iderată a tă>i !n C4ina o verita0ilă cala"itate naţională$ /a 1el !n India. ace t tătuleţ 1ranc.oa e. pri"ite involuntar şi ela0orate !n taină.ţiilor. !n pital. devin duş"anii ireconcilia0ili ai puterii en2le>e$ /a toţi aceşti %a0u6 prevă>uţi au nu cu luM0e. !n "ină. at!t de cerută a tă>i de toate piritele lu"inate. !n 0iroul notarului. 1ăc!nd o pre2nantă para. el relie.

de e?e"plu. ei au 1o t acea . lunecă ne!ncetat !n a1ara piritului lor şi noi ac4i>iţii nu "ai 1ac$ Vi2oarea lor "entală a cedat@ eva 1ecundă a ecat@ apare o"ul 1ăcut şi ade ea ace ta e te un o" 1!rşit$ Ace ta. unde. ă 1ie. ci din lucrurile !n eşi$ In2inerul. pe un caun au !n 1aţa unui ta0lou. la ne 1!rşit !n acelaşi cerc. aşe>at. la o"ul le2ii. e 1olo eşte proce. *a prelun2it şi *a . !nainte de a intra. de. ci şi un "otor$ !n :ranţa.portă inteli2enţa a. elevul.ta. ca" ca Ia noi un ecretar de 0irou de avocatură au un ucenic !ntr*ale picturii !n atelierul ău$ In preala0il. 2radaţi. !n contra t cu acela care 1ace ă depindă !ntrea2a carieră a unui individ de un concur de*c!teva ore. !n acea >i.deul inver .tanţi au c4iar deci ivi& ţineţi cont "ai !nt!i de Mu"ătate au două trei"i din cei care e pre>intă la e?a"en. !n "anu1actură. nu nu"ai un an2renaM.cratic şi util ocietăţii. departe de e?perienţa directă şi per onală care i* ar 1i dat noţiunea e?actă şi vie a lucrurilor.rile. au au 1o t cu apro?i"aţie. pentru copii. a putut ur"a vreun cur 2eneral şi u"ar. dintre ad"işi. po e ori de 0revete şi diplo"e. anii cei "ai e1icaci. 1or"!ndu* e !ntr*un atelier şi niciodată !ntr*o şcoală.2iul. adole cenţi şi tineret.t!nărul 1rance> e te lip it toc"ai !n anii v!r tei rodnice& şapte au opt ani el e te ec4e trat !ntr*o şcoală. !şi 1ace ucenicia şi ta. de "unca pe. vreau ■ ă pun ur"enaţii$ /i *a pretin prea "ult cer!ndu*li* e ca !n cutare >i. ti"p de două ore şi pentru un 2rup de ştiinţe. repertorii vii ale !ntre2ii cunoaşteri u"ane@ !ntr*adevăr. pre2ătirea teoretică şi şcolară !n 0ănci. cu 1iecare 2eneraţie. e?act !n "ă ura pe care o co"portă 1acultăţile elevului şi !n direcţia i"pu ă de viitoarea a ocupaţie. prea nu"eroa e şi Ccopleşitoare.. ni"ic "ai "ult$ Randa"ent "ediocru@ cu i2uranţă. că ătorit. unde a prevalat procedeul inver şi unde. totalul 1orţelor pierdute e te enor"#$ Bi "arele 1ilo o1 aMun2e la ur"ătoarea conclu>ie !n ceea ce priveşte nepotrivirea cre cIndă a educaţiei noa tre latine cu viaţa& 6/a trei etaMe ale in truirii. u ţinut la v!r ta de -= au O. o lună "ai t!r>iu. ea la !nde"!na a e a1lă c!teva cur uri te4nice pe care le va putea 1recventa !n orele li0ere. cantonea>ă !n o1iciul ău re tr!n @ !şi !ndeplineşte luM0a corect. la ar4itect. randa"entul o0ţinut e te e2al au uperior#$ DO D) \lu trul i toric ne arată apoi care e te deo e0irea !ntre i te"ul no tru şi acela al an2lo* a?onilor$ /a ei !nvăţă. ci şi un !ntreprin>ător pontan. "ai "ulţi ani din viaţa. el e te nu doar un e?ecutant util.tura nu provine din cărţi. "ai i"por.vine tot "ai c4ine>e c. "uncitor au contra"ai tru !n ca> că e te incapa0il ă "ear2ă "ai departe. cu aMutorul cărţilor.cială la care vrea ă e adapte>e !ncă din pre>ent$ In 1elul ace ta. capacitatea practică creşte şi e de>voltă de la ine. cel "ai ade. nu "ai !nt@ nu ar "ai putea C u ţine un nou e?a"en@ ac4i>iţiile lor. dacă are u0 tanţa şi 1ondul de ri2oare. re e"nat ă e !nv!r*tea că !n cerc. ca odinioară !n :ranţa de dinainte de -(='. !n An2lia şi Statele Unite t!nărul aMun2e repede ă dea tot ceea ce poate da$ De la v!r ta de OJ de ani şi c4iar "ai cur!nd. !nca ările nu ec4ili0rea>ă c4eltuielile$ In An2lia şi !n A"erica. pre a coordona treptat e?perienţele cotidiene pe care le 1ace$ Su0 un a e"enea re2i". de ani$ 6In pital. vreau ă pun re1u>aţii@ apoi. in2iner dacă aptitu. !n "ină. ti"p de două ore@ dar. pre a avea 2ata cadrul depo>itării o0 ervaţiilor pe care ur"ea>ă a le 1ace de !ndată$ Cu toate ace tea. a oa"enilor şi di1eritelor "oduri de a lucra cu toate ace tea$ $$$Cel puţin nouă din >ece şi*au pierdut ti"pul şi e1ortu. !ncă o Mu"ătate au două trei"i. 1iecare poate aMun2e e?act la 2radul pe care !l co". pri"it de 1oarte t!năr.dinile ale i*o per"it$ De alt"interi e te un procedeu de"o.

tatele lun2ii ale e?perienţe$ Educaţia e te in2urul no tru "iMloc de a acţiona puţin a upra u1letului unui popor$ E te pro1und !ntri tă.>iţie "ai i"portantă dec!t toate celelalte. evident la "odul 2eneral. /e re2i"e "oderne. prea 0ru c şi prea total@ decepţiile au 1o t prea "ari şi a"ărăciunile prea 2rele#($ Ne*a" !ndepărtat. de ocietatea a"0iantă la care tre0uie ă*. "iMloacele de a i"pre iona u1letul "ulţi"ilor$ A" şi vă>ut ceea ce i>0eşte*i"a2inaţia "ulţi"ilor. prin ur"enare. puterea şi conta2iunea u2e tiilor.lea2ă ce reduta0il ele"ent de decadenţă con tituie !nvăţă*"!ntul no . el !l !nMo eşte şi !l perverteşte$ Capitolul I :ACTORI8 IMEDIAŢI AI O5INIIS/OR MU/ŢIMI/OR 5ri"a parte a lucrării noa tre a tratat de pre enti"ente.tora ne*ar putea da.0rul "oral şi "ental e alterea>ă !n acea tă !ncercare şi e?i tă ri cul de a nu e "ai putea re ta0ili@ de>ilu>ia a şi venit. prin internat.ţie de lu"ea reală !n care t!nărul va intra. pre a e apăra şi a e ţine !n picioare. de 2rad. dei.cali1ica. do0or!t pentru "ultă vre"e. 1ăc!ndu* e a0 trac. pre>entate "ai ale u0 1or"ă de i"a2ini$ Dar u2e tiile po i0ile 1iind de ori2ine 1oarte di1erită.adaptă" au ă*.cial şi !ndopare "ecanică.upra!ncărcat !n vederea e?a"e. ec4ipat. e?er at. !n cele de "ai u . el tre0uie. de diplo"ă. intrarea a !n lu"e şi pri"ii paşi pe terenul acţiunii practice nu !nt.tate a 0unului i"ţ. prin aplicarea unui re2i" antinatural şi anti ocial. uneori e tropiat pe totdeauna$ E te o !ncercare a pră şi pri"eMdioa ă@ ec4ili.lei ţări$ Educaţia 2eneraţiei actuale Mu ti1ică previ>iunile cele "ai u"0re$ In parte.re e"nă" anticipat. 1ără a e ţine ea"a de viitor. !n preala0il. cuvintele şi 1or"ulele$ 5uterea "a2ică a cuvintelor şi 1or"ulelor$ 5uterea cuvintelor e te le2ată de i"a2inile pe care le evocă.tru actual$ !n loc ă !nalţe tineretul.. dec!t. călit$ Acea tă ec4ipare indi pen a0ilă. 2ata ă ur"e>e toate u2e . de p i4olo2ia "ul. tre0uie ă şti" cu" a 1o t pre2ătit terenul$ !nvăţătura dată tineretului dintr*o ţară per"ite ă e prevadă !ntruc!tva de tinele ace. cu aMutorul in truirii şi educaţiei e a"eliorea>ă au e alterea>ă u1letul "ulţi"ilor$ Era deci nece ar ă arătă" cu" i te"ul actual -*a 1a onat şi cu" "a a indi1erenţilor şi a neutrilor a devenit pro2re iv o i"en ă ar"ată de ne"ulţu"iţi. cel "ai ade ea. -='+$ Ace te pa2ini !nt aproape ulti"ele pe care le*a cri Taine$ Ele re>u"ă !n c4ip ad"ira0il re>ul. de v!r ta adultă şi de ocupaţiile vi2uroa e D+ cărora 0ăr0atul va tre0ui ă le 1acă 1aţă. e?clu iv !n copui ace ta şi cu aMutorul celor "ai rele "iMloace. de con1lictul u"an !n care.dent de en ul lor real$ Ace te i"a2ini varia>ă de la epocă la epocă. t$ II.nului de a0 olvire. indepen. credinţele care 2er"inea>ă a>i şi care vor apărea "!ine. 1actorii capa0ili ă acţione>e a upra u1letului "ulţi"ilor pot 1i de tul de di1e. antrena"ent arti1i. acea tă ac4i.tiile utopiştilor şi retorilor$ Bcoala 1or"ea>ă a tă>i ne"ul. de la ra ă la ra ă$ .ţi"ilorN Cu certitudine nu$ Spre a !nţele2e ideile. raţiona"ente proprii colectivităţilor@ cunoaşterea ace . o uită de căderi dureroa e@ t!nărul ră"!ne cu "oartea !n u1let. ivă a uceniciei practice. a voinţei şi nervilor şcolile noa tre nu o dau@ cu totul pe de*a*ndoa elea.ţu"iţi şi anar4işti şi pre2ăteşte pentru popoarele latine ti"purile decadenţei$ L Taine. prin !nt!r>ierea e?ce. departe de a*. !nar"at.riţi$ E te deci nece ar ă*i e?a"ină" eparat$ Mulţi"ile !nt apro?i"ativ ca 1in?ul din 1a0ula antică& tre0uie ă ştii ă re>olvi pro0le"ele pe care ţi le pune p i4olo2ia lor au ă te re e"ne>i ă 1ii devorat de ele$ -$ I"a2inile.tor 1aptul căL aproape ni"eni !n :ranţa nu a putut aMun2e ă !nţe. ele !l de cali1ică !n ceea ce priveşte condiţia a viitoare şi de1initivă$ In con ecinţă. acea tă olidi.

de la popor la popor. are şi poate di tru2e ilu>ii devenite periculoa e$ E?perienţa nu acţionea>ă dec!t cu condiţia de a ii 1recvent repetată$ Ce co tă e?perienţele nece.telor$ E?e"ple de variaţii con idera0ile ale en u.ţia de a 2!ndi$ Cu un "ic toc de 1or"ule şi de locuri co"une !nvăţate !n tinereţe. u0 identitatea 1or"ulelor$ De anu"ite cuvinte e ataşea>ă vre"elnic anu"ite i"a2ini& cuv!ntul nu e te dec!t 0utonul ■de apel care le 1ace ă apară$ Nu toate cuvintele şi nu toate i"a2inile po edă pute. ociali ". o putere "a2ică e ataşea>ă de cur.tea produceau o i"pre ie neplăcută a upra "ulţi.dea !ntr*un viitor capitol cu" tre0uie "anipulaţi aceşti.U>ura cuvin. e c4i"0ă i"a."ente şi anu"itor idei$ Ne ră"!ne acu" ă e?a"ină" 1ac.di pen a pe acela care le !ntre0uinţea>ă de o0li2a.iau odinioară "a2iei adepţii ace teia$ Ele provoacă !n u1letul 2loatelor cele "ai 1or"ida0ile 1urtuni şi pot. ter"enii de"o. atunci c!nd cuvintele cu care erau de e"nate ace . re"arcă" că cuvintele din care ea e co"pune e "odi1ică de tul de lent !n decur ul ti"pului@ 1ără !ncetare."ilor$ Variaţia en ului cuvintelor după ra ă$ Sen. e u>ea>ă şi nu "ai tre>e c ni"ic !n pirit$ Ele devin atunci unete 2oale.>e>e$ Cu toate ace tea.ta0ile a cun e !n patele ta0ernacolelor şi de care evlavioşii nu e apropie dec!t tre"ur!nd$ I"a2inile evocate de cuvinte 1iind independente de en ul lor.rea de a evoca i"a2ini@ e?i tă unele care. irea Mudicioa ă a cuvintelor şi 1or"ulelor$ Manipulate cu artă. dar c4iar va2ul care le e to"pea>ă poreşte puterea D( lor "i terioa ă$ /e pute" co"para cu acele divinităţi redu. are convin2erii "ulţi"ilor$ +$ Raţiunea$ Nulitatea in1luenţei ale a upra "ulţi"ilor$ Mulţi"ile nu pot 1i do"inate dec!t dacă e acţionea>ă a upra enti"entelor lor$ Rolul lo2icii !n i torie$ Cau>ele ecrete ale eveni"entelor nevero i"ile$ A" cercetat "ai u 1actorii !ndepărtaţi şi pre2ătitori care !n>e trea>ă u1letul popoarelor cu o receptivitate pe. e te cu putinţă ă le evocă" prin 1olo. de !ndată. li0ertate etc. ul di1erit al cuv!ntului de"ocraţie !n Europa şi !n A"erica$ O$ Ilu>iile$ I"portanţa lor$ /e re2ă i" la 0a>a tuturor civili>aţiilor$ Nece itatea ocială a ilu>iilor$ Mulţi"ile le pre1eră totdeauna adevăru.tui !n u1letul "ulţi"ilor adevăruri devenite nece. e2alitate.torii u cepti0ili de a e?ercita o acţiune i"ediată$ Vo" ve.craţie. a căror utilitate principală e te de a*. varia>ă de la epocă la epocă. al căror en e te at!t de va2 !nc!t nici 2roa e volu"e nu reuşe c ă*. a" vă>ut că ele !nt.2inile pe care cuvintele le evocă au en ul le2at de ele$ De .pune" de i"a2ini.lui unor cuvinte din cele "ai u>uale$ Utilitatea politică a 0ote>ării cu nu"e noi a lucrurilor vec4i. după ce le*au Cevocat. 1eţele devin re pectuoa e şi 1runţile e !nclină$ Mulţi le ocot 1orţe ale naturii.rilor$ )$ E?perienţa$ Nu"ai e?perienţa poate in ti. ca şi cu" ele ar conţine oluţia tuturor pro.cială. puteri upranaturale$ Ele evocă !n u1lete i"a2ini 2randioa e şi va2i. ă le cal"e>e$ S*ar putea ridica o pira"idă "ai !naltă dec!t aceea a 0ătr!nului Qeop doar cu o e"intele victi"elor*puterii cuvintelor şi 1or"ulelor$ 5uterea cuvintelor e te le2ată de i"a2inile pe care le evocă şi e te cu totul independentă de e"ni1icaţia lor reală$ Acelea al căror en e te cel "ai rău de1init po edă uneori e1ectul cel "ai "are$ Aşa !nt. 1actori pentru a*şi produce e1ectele$ DD -$ i"a2inile. de e?e"plu.tele lor ila0e. cuvintele şi 1or"ulele Studiind i"a2inaţia "ulţi"ilor.preci. de a e"enea. 1ăc!nd po i0ilă la "ulţi"i naşterea anu"itor enti. ele au !ntr* adevăr puterea "i terioa ă pe care o atri0u. i"pre ionate "ai ale de i"a2ini$ Dacă nu totdeauna di .0le"elor$ Ele inteti>ea>ă a piraţii inconştiente variate şi peranţa reali>ării lor$ Raţiunea şi ar2u"entele nu ar reuşi ă lupte !"potriva anu"itor cuvinte şi 1or"ule$ /e pronunţă" cu recule2ere !naintea "ulţi"ilor@ şi. ave" tot ceea ce ne tre0uie pre a traver a viaţa 1ără o0o itoarea nece itate de a re1lecta$ Dacă ave" !n vedere o li"0ă deter"inată. !n ă.

atunci c!nd "ulţi"ile. !ntr*o epocă !n care li0er. pe care Ce>ar le*a !nvin at!t de uşor.tatea de a 2!ndi nici "ăcar nu era de 0ănuit şi c!nd nu era nele2iuire "ai "are şi de alt1el "ai rară dec!t ă pui !n di cuţie >eii.aceea. deoarece le2ea 1eudală !l le2a pe va al de eniorul ău şi nu de pă"!nt.1el pro1und de la o epocă la alta$ Nu pute" aMun2e ă le !nţele2e" cu" erau ele odinioară dec!t după un !ndelun2at e1ort$ Cu" *a pu pe 0ună dreptate. de anu"ite cuvinte. de către principii 1rance>i. e te total i"po i0ilă$ Ce 1ace" noi. e te nece ară "ultă lectură ca ă reuşi" ă !nţele2e" ce !n e"nau !n oc4ii tră.re. de 1elul "arelui Conde. le2ile şi o0iceiurile cetăţii N Cuv!ntul patrie. crede" oare că acelaşi cuv!nt 3 patrie 3 era conceput cu" e te a tă>i. !ntr*o altă lucrare. autor al lucrărilor De la de"ocraţie en A"eriTue şi Uancien re2i"e et la revolution$ 7Nota trad$9 D= . care e c4i"0ă de la epocă la epocă şi de la popor la popor$ Dacă vre" ă acţionă" cu aMutorul lor a upra "ulţi"ilor. a" aMun la conclu>ia că tra. tre0uie ă şti" ce en au pentru ele la un "o"ent dat.ciei. nu ar 1i putut e?i ta nici o clipă 1ără acea ta$ Cuv!ntul li0ertate ce ar putea ă e"ni1ice a e"ănător cu ceea ce !nţele2e" noi a tă>i. a unor c4i"0ări de credinţe. acolo era adevărata patrie$ Nu"eroa e !nt cuvintele al căror en *a c4i"0at a t. 0a>ate pe clavaM. li"0i şi reli2ii di1erite. noţiunilor şi i"a2inilor a0 olut di1erite pe care viaţa vec4e le*a 2enerat !n u1letul unor ra e upu e la condiţii de e?i . pentru că şi*a 2ă it "ereu aliaţi printre ele N Ro"a !n ăşi a dotat . ci nu"ai cale de două ecole !ndărăt.ţiile 2recilor şi acelea pe care le de e"nă" !n >ilele noa tre cu cuvintele core pondenteN Ce era atunci o repu0lică dacă nu o in tituţie e enţial"ente ari tocratică 1or"ată dintr*o reuniune de "ici de poţi care do"inau o "ulţi"e de clavi "enţinuţi !n cea "ai a0 olută upunere N Ace te ari tocraţii co"unale. 0ine!nţele 1ără a e atin2e de lucruri !n ele !n ele$ Ace tea din ur"ă !nt prea le2ate de con tituţia ereditară ca ă 1ie tran 1or"ate$ Judicio ul TocTuevilleA a 1ăcut re"arcat 1aptul că trea0a Con ula* A Scriitor politic 1rance> 7-=. de ra e.tea politică şi reli2ioa ă$ C4iar dacă nu ne !ntoarce" at!t de departe. !n u1letul unui atenian au al unui partan e"ni1ica cultul Atenei au al Spartei şi nicidecu" pe acela al . pri"a datorie a verita0ilului o" de tat e te ă c4i"0e cuvintele.torii. alcătuită din cetăţi rivale şi "ereu !n tare de ră>0oi$ Ce en avea acelaşi cuv!nt la vec4ii 2ali divi>aţi !n tri0uri rivale.# care e aliau cu trăinătatea !"potriva uveranului lorN Bi acelaşi cuv!nt nu avea el oare un en di1erit de en ul "o.dern pentru e"i2ranţii care !şi !nc4ipuiau că a cultă de le2ile onoarei co"0ăt!nd :ranţa. pe c!nd de 1apt a cultau de punctul lor de vedere.ducerea e?actă a unei li"0i. d!ndu*i unita.J*-=J'9. ca ur"are a unor ră turnări politice. pe 2reci şi ro"ani nu 1ăceau dec!t ă dea unor cuvinte vec4i un en pe care ace tea nu l*au avut niciodată$ Ce a e"ănare putea ă e?i te !ntre in titu. "ai cu ea"ă dacă e te vor0a de popoare "oarte. 1!rşe c prin a "ani1e ta o antipatie pro1undă pentru i"a2inileL evocate*. iar acolo unde co. şi nu acela pe care l*au avut odinioară au pe care !l au pentru indivi>ii de con tituţie "entală di1e."anda uveranul. au c4iar şi atunci c!nd căută" ă !nţele2e" o carte cri ă !n propria noa tră li"0ă acu" c!teva ecoleN 5ur şi i"plu u0 titui" i"a2inile şi ideile pe care viaţa "odernă le*a u citat !n inteli2enţa noa tră. u0 tituind un ter"en 1rance> unui ter"en lati.0unilor noştri cuvinte ca re2e şi 1a"ilie re2ală$ Ce ă "ai pune" atunci de ter"enii "ai co"plecşi N Cuvintele nu au deci dec!t e"ni1icaţii "o0ile şi tran>i.alia cu o patrie.ne c.rită$ Cuvintele trăie c ca şi ideile$ In con ecinţă.tenţă 1ără analo2ie cu ale noa tre$ Oa"enii Revoluţiei care !şi i"a2inau că*i copia>ă. !n realitate. 2rec au an crit.

nu"it şi . cuvinte 1oarte populare pe atunci. aceleaşi cu.craţie şi ociali ". 1ără e?cepţie. !n ă de ra e ■di1erite. cu preţul unor convul iuni !n păi. 4ecato"0e u"ane i"ilare ca acelea din vec4iul Me?ic#$ Arta 2uvernanţilor.uineii. aMutoa. deci nu aş putea in i ta a upra c4e . de e?e"plu. tatui şi altare$ Ilu>iile reli2ioa e odinioară. de la un popor la altul.ol1ul . la popoare la 1el de civili>ate. nici c4iar in truirea$ Aşadar. au en u. nu i e la ă ni"ic de diriMat.li>aţiilor care au !n1lorit ucce iv pe planeta noa tră$ !n nu"ele lor au 1o t clădite te"plele din Caldeea şi din E2ipt.0rice$ /a el 1ac !n "od con tant apel toate partidele. de e"na i"po>itul a upra ării. !n una şi aceeaşi ocietate. en uri a0 olut contrare-$ O$ Ilu>iile Din >orii civili>aţiilor. at!t de 1recvent utili>ate a tă>i$ A Do la ter"enul ara0 Qa0ala.. a ar"atei şi a relaţiilor diplo"atice. !n . acelaşi cuv!nt are. cuvintele de"o. "onu"entele reli2ioa e ale evului "ediu şi !n nu"ele lor a 1o t >druncinată din te"elii !ntrea2a Europă acu" un ecol$ Nu e?i tă nici una din concepţiile noa tre arti tice.tate lucrurile cele "ai odioa e$ Taine o0 ervă cu Mu teţe că ■toc"ai invoc!nd li0ertatea şi 1raternitatea.rele au devenit contri0uţii indirecte şi ta?ă reunite. dar nu vor0e c aceeaşi li"0ă$ !n e?e"plele precedente a" 1ăcut ă intervină ti"pul ca 1actor principal al c4i"0ării en ului cuvintelor$ Dacă a" 1i 1ăcut ă intervină şi ra a. cuv!ntul de"ocraţie e"ni1ică "ai ale e to"parea voinţei şi iniţiativei individului !n 1aţa voinţei şi iniţiativei tatului$ Ace ta din ur"ă e te !n ărcinat din ce !n ce "ai "ult ă cond?ică. di"potrivă. 1ie că e te vor0a de radicali.ti " de"n de Da4o"e<AAA. au cel puţin neutre. cuvinte identice core pund 1oarte ade ea la idei Re?tre" de di1erite$ Ace te deo e0iri nu pot 1i !nţele e 1ără nu"eroa e călătorii. căruia. deci !n Înlocuirea cuvintelor care evocau apariţia !n i"a2inaţie a ■unor c4ipuri upărătoare cu altele a căror noutate !"pie. ă "onopoli>e>e şi ă 1a. ca şi aceea a avocaţilor. ar recădea repede !n . ace te cuvinte core pund unor idei şi i"a. iarăşi. li"it!ndu*"ă ă o0 erv că toc"ai cuvintele cele "ai u>itate !nt acelea care. atunci a"$ 1i vă>ut că !n una şi aceeaşi epocă. ocialişti au "onar*4i ti$ /a an2lo* a?oni şi !ndeo e0i la a"ericani.dica a e"enea evocări$ I"po>itul direct C a devenit contri*C0uţie 1unciară. dar el pare conda"nat ă le re ta0ilea că "ereu$ :ără ele nu ar 1i putut ieşi din 0ar0aria pri"itivă şi !ărU ele. popoarele au avut de u1erit !ntotdeauna in1luenţa ilu>iilor$ Toc"ai creatorilor de ilu>ii le*au ridicat ele cele "ai "ulte te"ple. acelaşi cu* v!nt !n ea"nă. de>voltarea inten ă a voinţei individului.tiunii. la ace te două popoare.D' tului şi I"periului a con tat !ndeo e0i !n !nveş"!ntarea in noi cuvinte a "aMorităţii in tituţiilor din trecut. ă centrali>e>e. a lucrurilor dete tate de "ulţi"i u0 vec4ile lor denu"iri$ 5uterea cuvintelor e te at!t de "are !nc!t e te u1icient ă ale2i 0ine ter"enii pre a 1ace ă 1ie accep.rile cele "ai di1erite$ Aşa !nt. ta?a ipentru "e erie şi corporaţieAA *a nu"it patentă etc$ Una din 1uncţiile cele "ai i"portante ale oa"enilor de tat con tă deci !n 0ote>area cu cuvinte populare. di creţia tatului. care e percepea !nainte de "area Revoluţie$ 7Notatrad$9 AA Rla ta?e de "altri e et Murande K !n te?tul ori2inal$ 7Nota trad$9 AAA Vec4ea denu"ire a %eninului de a tă>i. ilu>iile 1ilo o1ice şi ociale a>ir re2ă i" ace te 1or"ida0ile uverane !n 1runtea tuturor civi."Intătoare.2ini co"plet opu e !n u1letele latine şi !n cele an2lo* a?one$ /a latini. un tri0unal a e"ănător cu acela al Inc4i>iţiei. Ron tă !n principal !n ştiinţa "anevrării cuvintelor$ Artă ■di1icilă pentru că. iaco0inii au putut 6in tala un de po. politice au ociale care ă nu poarte puternica lor a"prentă$$ Uneori o"ul le ră toarnă.ol1ul %enin$ 7Nota trad$9 In realitate. !n 1r$ 2a0elle.vinte au cel "ai ade ea en uri di1erite !n di1eritele pături C ociale$ In aparenţă ele 1olo e c aceleaşi cuvinte. 2a0elaA a devenit i"po>it pe are. !n a1ara poliţiei. tat ituat pe coa ta ele Ve t a A1ricii.

!n "u>ee şi 0i0lioteci.neşte ă pro"ită de tul şi că ea nu ştie ă "intă !ndeaMun #$ :ilo o1ii din ecolul trecut *au con acrat cu 1ervoare ■di tru2erii ilu>iilor reli2ioa e. politice şi ociale cu care ti"p Cde "ulte ecole au trăit părinţii noştri$ Di tru2!ndu*le.ţile pre a cute>a ă pro"ită cu neruşinare o"ului 1ericirea$ Ilu>ia ocială do"neşte actual"ente a upra tuturor ruinelor trecutului. a tre0uit ă 1ie "a acraţi "ai "ulte "ilioane de oa"eni şi ă 1ie răvăşită !ntrea2a Europă ti"p de două>eci de ani$ 5entru a e dove.cate ca ele"ente de de"on traţie nu aMută$ Sin2ura lor utili. ce ar ră"!ne din "arile vi uri ale oa"enilor N crie un autor care re>u"ă doctrinele noa tre$ A le da oa"enilor partea de pe.0ile pentru cei la0i şi necuno c!nd "ila$ Cu toate pro2re ele ale.rienţele 1ăcute de o 2eneraţie !nt !n 2eneral inutile pentru (O cea ur"ătoare. pe dalele din pieţele 0i ericilor. ele nu par ă 1i 1o t u1icient de convin2ătoare$ 5ri"a a co tat totuşi trei "ilioane de oa"eni şi .di e?peri"ental că Ce>arii le co tă cu"p pe popoarele care !i acla"ă. ca in ecta care e !ndreaptă pre lu"ină. !n po1ida clarităţii lor. pre1erind ă >ei1ice eroarea. după indicaţiile raţiunii pure. 1ără !ndoială@ dar ace te 1iice ale vi urilor noa tre au incitat popoarele ă cree>e tot ceea ce 1ace plendoarea artelor şi "ăreţia civili>aţiilor$ ? !n /e loi p <c4olo2iTue de lLeoolution de peuple a" in i tat !ndelun2 a upra deo e0irii care epară idealul de"ocratic latin de idealul de"ocratic an2lo* a?on$ (6Dacă *ar di tru2e. au 1o t nece are două ruinătoare e?perienţe ti"p de cinci>eci de ani şi. 1ilo o1ia !ncă nu a putut o1eri popoarelor nici un ideal capa0il ă le 1a cine>e$ Ilu>iile 1iindu*le indi pen a0ile.aceeaşi 0ar0arie$ S!nt u"0re@ 2oale.tate e te de a dovedi p!nă la ce punct e?perienţele tre0uie repetate de la o v!r tă la alta pentru a e?ercita oarecare in1luenţă şi a reuşi ă >druncine o eroare olid i"plantată$ Secolul no tru. ca şi acela care -*a precedat. ine?ora.ţionate 1ără !ndoială de către i toricii din viitor ca o eră a e?perienţelor neo0işnuite$ In nici o epocă nu *au !ncercat at!tea$ Cea "ai 2i2antică a 1o t Revoluţia 1rance>ă$ Spre a e de coperi că o ocietate nu e poate re1ace co"ponentă cu co"ponentă. e te pentru că el con tituie in2ura ilu>ie Rare "ai e te vie$ De"on traţiile ştiinţi1ice nu !"piedică nicidecu" "er ul ău pro2re iv$ 5rincipala a 1orţă e te aceea de a 1i apărat de pirite care i2noră !ndeaMun realită. vor 1i "en. ea tre0uie reali.ranţă şi de ilu>ii 1ără care ei nu pot ă e?i te. a tuturor operelor şi "onu"entelor de artă in pirate de reli2ii. acea ta e te raţiunea de a 1i a >eilor. ci eroarea$ Iar dacă ociali "ul vede a tă>i cre *R!nd puterea a. şi dacă *ar trece la năruirea. iar viitorul !i aparţine$ Mulţi"ile nu au 1o t niciodată !n etate de adevăr$ Ele !ntorc patele evidenţelor care nu le !nt pe plac. dacă eroarea le educe$ Cine ştie ă le ilu>ione>e e te cu uşurinţă tăp!nul lor@ cine !ncearcă ă le de>ilu>ione>e e te !ntot. 1apt pentru care eveni"entele i torice invo.deauna victi"a lor$ )$ E?perienţa E?perienţa con tituie oarecu" in2urul procedeu e1icace pre a 1i?a un adevăr !n u1letul "ulţi"ilor şi de a di tru2e ilu>iile devenite prea periculoa e$ Totuşi. către retorii care le ilu>ionea>ă$ Marele 1actor al evoluţiei popoarelor nu a 1o t niciodată $adevărul. a eroilor şi a poeţilor$ Btiinţa a părut ă*şi a u"e c!tva ti"p acea tă "i iune$ Dar ceea ce ■a co"pro"i *o !n ini"ile avide de ideal e te că ea nu !ndră>.>ată pe o cară 1oarte lar2ă şi 1oarte ade ea repetată$ E?pe. ei au ecătuit i>voarele peranţei şi re e"nării$ In patele 4i"erelor uci e au 2ă it 1orţele oar0e ale naturii. ele e !ndreaptă din in tinct.

anu"ite i"a2ini u2e tive@ tre0uie ă ştii ca. a 1o t nece ar !n2ro>itorul ră>0oi care ne*a co tat at!t de cu"p$ 5entru a e recunoaşte că protecţio*ni "ul ruinea>ă !n cele din ur"ă popoarele care !l acceptă. !n toate li0răriile$ Spre "area "ea tupe.rilor ăi.nurile 1orti1icaţiilor. prin ur"are. dacă nu ar 1i nece ar ă arătă" valoarea ne2ativă a in1luenţei ale$ A" şi arătat că "ulţi"ile nu !nt in1luenţa0ile cu aMu. pe care o "ulţi"e 1urioa ă pretindea a* . pun!nd că "areşalul acu>at era toc"ai unul din con tructorii acelor 1orti1icaţii. . !n a1ara unei ar"ate active apro?i"ativ e2ale ca nu"ăr cu a noa tră. pierde prin !n uşi ace t 1apt orice in1luenţă$ Spiritele lo2ice. iar lip a ) 5ri"ele "ele o0 ervaţii privind arta de a i"pre iona "ulţi. şi va 1i o Mu tiţie ne"iloa ă$ /ă aţi 2uvernul de apărare naţionalăL ă ter"ine anc4eta voa tră$ Aştept!nd. pe "are. ca apoi ă !ncerci ă le "odi1ici. "ulţi"ea a plecat şi.1i prin lu!nd pla.tit. orator cele0ru. preL a le vinde pru acilor$ Un "e"0ru al 2uver.arda noa tră naţională de atunci 1iind co"pu ă din prăvăliaşi paşnici. !n Ca"era deputaţilor. !l vo" 0ă2a la !nc4i oare pe acu>at#$ Cal"ată i"ediat de acea tă ati 1acţie aparentă.lile lo2icii datea>ă de pe ti"pul a ediului 5ari ului. după un 1ert de oră. unde e 2ă ea atunci 2uvernul..ţi"ii care cerea e?ecutarea i"ediată a pri>onierului$ Mă aştepta" ca oratorul ă de"on tre>e a0 urditatea acu>aţiei. "ai ale ă ştii ă 24iceşti !n 1iecare clipă ] enti. !n ca>ul ace ta. ia nevoie. ione>e 1ac apel la enti"entele lor şi niciodată la raţiunea lor$ /e2ile lo2icii raţionale nu au nici un e1ect a upra lor)$ 5entru a convin2e "ulţi"ile tre0uie "ai !nt!i ă*ţi dai 0ine ea"a de enti"entele de care !nt ele ani"ate. tot ceea ce purta un nu"e analo2 tre>ea aceleaşi i"a2ini şi era oco. la 1el de ino1en iv$ Eroarea "ulţi"ilor era !"păr.tăşită atunci. ă 1aci paşi !ndărăt. de către conducătorii lor$ !ntr*un di cur pronunţat !n >iua de )dece"0rie -=D(. de alt1el. aşa cu" e !nt!"plă at!t de ade ea cu opiniile 2enerale.tul "ulţi"ilor ne*arn putea di pen a ă "enţionă" raţiu. vor 1i nece are e?perienţe de>a truoa e$ A e"enea e?e"ple ar putea 1i "ultiplicate la in1init$ O Opinia *a 1or"at. ă te pre.şalul V$$$. oratorii care ] ştiu ă le i"pre. nu po eda dec!t o 2ardă naţională a e"ănătoare cu aceea pe care o avea" şi noi şi.1aci că le !"părtăşeşti. un 1el de 2ardă naţio.nală ino1en ivăO.o inva>ie. a doua o de>"e"0rare şi nece itatea de ar"ate per"anente$ Încercarea unei a treia a dat 2reş acu" c!ţiva ani şi de i2ur că va da 2reş şi !n viitor$ 5entru a e 1ace ad"i că i"en a ar"ată 2er"ană nu era. prin a ociaţii 2ro iere de lucruri deo e0ite.1acţie 3 era" 1oarte t!năr pe atunci 3 di cur ul a 1o t cu totul altul$ 6Ju tiţia va 1i aplicată. nu e pot opri ă nu recur2ă la ace t "od de per ua iune atunci c!nd e adre ea>ă "ulţi"ilor. 1ără i"portanţă$ A erţiuni tot at!t de r?acte ca şi cele0rele previ>iuni ale aceluiaşi o" de tat cu privire la şan ele "ult prea că>ute ale căilor 1erate de a e de>volta !n viitor$ () +$ Raţiunea In enu"erarea 1actorilor capa0ili ă i"pre ione>e u1le. cu aMutorul unor a ociaţii rudi"entare. al căror plan e vindea. din >iua !n care l*a" vă>ut du la /uvru."ile şi la0ele re ur e pe care le o1eră din ace t punct de vedere re2u. cu" e arăta !nainte de -=(. o0işnuite cu lanţuri de raţiona"ente ri2uroa e. !naint!nd pre pri>onier.$5$$$. a ociaţii al căror "ecani " l*a" e?pu !n pa2ini precedente$ .torul raţiona"entelor şi că nu !nţele2 dec!t a ociaţiile de idei 2ro iere$ !n con ecinţă. provoc!nd. "areşalul a putut pleca aca ă$ El ar 1i 1o t ne2reşit c4ilodit dacă avocatul ău ar 1i !nşirat "ulţi"ii 1urioa e . a ieşit ca ă adre e>e o cuv!ntare "ul.nea. certaţi cu di ciplina şi care nu puteau 1i luaţi !n erio . tri2a oratorul.nului."entele pe care le 2enere>i$ Tre0uinţa acea ta de a*ţi varia li"0aMul după e1ectul produ !n "o"entul !n care vor0eşti. d$ T4ier Lrepeta că 5ru ia. prin ur"are. 1ace dinainte neputincio orice di cur tudiat şi pre2ătit$ Oratorul care !şi ur"ea>ă 2!ndirea a şi nu pe aceea a audito.

care p!nă a>i au 1o t "arile re orturi ale tuturor civili>aţiilor$ Capitolul IU CONDUCĂTORII MU/ŢIMI/OR BI MIJ/OACE/E /OR DE CONVIN. ca c!teva 0ande de ara0i ieşiţi din de erturile lor ă poată cuceri cea "ai "are parte a ve. un Du"ne>eu atotputernic."ere erau pro0a0il nece are$ :iecare ra ă poartă !n con ti. pe ăl0atici au pe copii. dar ă nu*i cere" ă intervină prea "ult !n 2uvernarea oa"enilor$ Nu cu raţiu.c4ii lu"i 2reco*ro"ane şi ă !nte"eie>e un i"periu "ai "are dec!t acela al lui Ale?andru@ tot nevero i"il ca.tuţia a "entală le2ile de tinelor ale şi poate că a cultă de ace te le2i datorită unui inelucta0il in tinct. raţiunea u"ană nu a reuşit ă antrene>e u"anitatea pe 1ă2aşele civili>aţiei cu ardoarea şi cute>anţa cu care au pu *o !n "işcare 4i"erele ale$ :iice ale inconştientului care ne conduce. uper tiţiile reli2ioa e contrare celei "ai ele. c!t de tenace au 1o t.ERE -$ Conducătorii "ulţi"ilor$ Nevoia in tinctivă a tuturor 1iinţelor !n tarea de "ulţi"e de a a culta de un conducător$ 5 i4olo2ia conducătorilor$ Doar ei pot ă cree>e credinţa şi ă or2ani>e>e "ulţi"ile$ De poti "ul inevita0il al conducătorilor$ Cla i1i. ti"p de "ulte ecole.tele pri"itive. conta2iunea$ Rolul 1iecăruia din . i"ilare acelora care o0li2ă 24inda ă e tran 1or"e !n teMar au co"eta ă*şi ur"e>e or0ita$ 5uţinul pe care noi !l pute" pre i"ţi cu privire la ace te 1orţe tre0uie căutat !n "er ul 2eneral al evoluţiei unui popor şi nu !n 1aptele i>olate de unde evoluţia acea ta pare uneori ă e i te$ Dacă nu a" lua !n con iderare dec!t 1apte i>olate. de e?e"plu.raţiona"entele lo2ice pe care tinereţe) "ea nee?peri"entată "ă 2ă e c convin2ătoare$ (+ 1ăcea ă le de e1ect a ar2u"entelor lor !i urprinde !ntotdeauna$ 6Con e. in nu"ele căruia au 1o t 1ondate cele "ai i"portante civili>aţii@ neve. *au creat enti"ente cu" !nt onoarea. credinţa reli2ioa ă. i toria ar părea re2i>ată de !nt!"plări a0 urde$ Era nevero.ro i"il.carea conducătorilor$ Rolul voinţei$ O$ MiMloacele de acţiune ale conducătorilor$ A1ir"aţia.nea. de a e"enea. 1ăc!nd ă e na că o c!t de "ică !ndoială a upra actelor cri"inale ale diavolului au a upra nece ităţii de a*i arde pe vrăMitori$ Tre0uie re2retat că raţiunea nu e te călău>a "ulţi"ilorN Nu !ndră>ni" ă o pune"$ Ne2reşit. repetiţia. ace te 4i. adică pe a ociaţii de identitate. un i"plu locotenent de artilerie ă i>0utea că ă do"nea că pe te o "ulţi"e de popoare şi re2i$ Să lă ă" deci raţiunea 1ilo o1ilor.2anice. !n. dra2o tea de 2lorie şi de patrie. c4iar şi !n i"pul urile ale !n aparenţă cele "ai neraţionale$ Uneori e pare că popoarele !nt upu e unor 1orţe ecrete.alileea ă poată deveni. dacă acea ta ar 1i capa0ilă ă ur"ărea că a ociaţiile de identitate#$ :ără !ndoială@ dar "ulţi"ea nu e te "ai aptă dec!t "a a anor2anică ă le ur"ărea că şi nici ă le !nţelea2ă$ !ncercaţi ă convin2eţi prin raţiona"ent piri."entare lo2ici$ Ti"p de aproape două "ii de ani cele "ai lu"inoa e 2enii au 1o t !n2enunc4eate u0 le2ile lor şi a tre0uit ă aMun2e" !n epoca "odernă pentru ca veracitatea lor ă 1i putut 1i doar conte tată$ Evul "ediu şi Renaşterea au avut "ulţi oa"eni lu"inaţi@ nu au avut !n ă "ăcar unul in2ur al cărui raţiona"ent ă 1i de"on trat laturile in1antile ale ace tor uper tiţii.tr*o Europă 1oarte vec4e şi 1oarte ierar4i>ată. (J !n două "ii de ani. a0ne2aţia. şi vă veţi da ea"a de la0a valoare pe care o are ace t "od de ar2u"entare$ Nu e te nevoie ă ne co0or!" p!nă la 1ăpturile pri"itive pentru a con tata co"pleta neputinţă a raţiona"entelor atunci c!nd ele au de luptat !"potriva enti"entelor$ 5ur şi i"plu ă ne rea"inti".cinţele "ate"atice u>uale 0a>ate pe ilo2i ". 3 crie un lo2ician 3 !nt nece are$$$ Nece itatea ar 1orţa c4iar şi a enti"entul unei "a e anor. i"il ca un i2norant dul24er din . iar ade ea !n po1ida ei.

credinţa a 1o t totdeauna una din cele "ai con ide* A 5redicator 1rance> 7-. ace ta e te "ai ale rolul "ari. e !nţele2e. convin2erile puternice care !i carac.tie$ Mulţi"ea a cultă totdeauna de o"ul !n>e trat cu o voinţă puternică$ Indivi>ii reuniţi !n "ulţi"e.aceşti diverşi 1ac. 3 ---J9 a cărui elocinţă a du la ridi. de a e"enea. oa"enii Revoluţiei. totul e te acri1icat$ C4iar in tinctul de con ervare e anulea>ă la ei. !ntr*o idee.vin2ă prin 1latarea in tinctelor Mo nice$ In1luenţa pe care ei o e?ercită !n 1elul ace ta ră"!ne totdeauna e1e"eră$ Marii convinşi care ră cole c u1letul "ulţi"ilor. !n aşa "ă ură !nc!t in2ura reco"pen ă pe care ei o cer ade ea e te "artiraMul$ Inten. 4ipnoti>at de ideile ale 4i"e.rice şi 1olo ind procedeele Inc4i>iţiei pentru a le propa2a$ Conducătorii nu !nt.ra0il$ Voinţa a e te nucleul !n Murul căruia e 1or"ea>ă şi e identi1ică opiniile$ Mulţi"ea e te o tur"ă care nu *ar putea lip i de un tăp!n$ (( Conducătorul a 1o t "ai !nt!i.du 1a cinaţie dec!t după ce ei !nşişi au 1o t "ai !nt!i u0.2iului$ 5re ti2iul do0!ndit şi pre ti2iul per onal$ Diver e e?e"ple$ Cu" e tin2e pre ti2iul$ Con tituţia "entală a "ulţi"ilor ne e te acu" cuno . 2loata e pla ea>ă din in tinct u0 autoritatea unui şe1. clarvi>iunea duc!nd !n 2enere la !ndoială şi la inacţiune$ Conducătorii de "ulţi"i e recrutea>ă "ai ale dintre nevrotici. cel "ai ade ea.ta -*a cotropit !n aşa "ă ură !nc!t totul di pare !n a1ară de ea şi orice opinie contrară !i pare a 1i eroare şi uper. un condu 4ipnoti>at de ideea căreia el i*a devenit apoi apo tol$ Acea .carea unei cruciade populare. tiţie$ Aşa era Ro0e pierre.nirea.tori$ Cu" poate urca conta2iunea de la păturile in1erioare la păturile uperioare ale unei ocietăţi$ O opinie populară devine de !ndată o opinie 2ene. acei 5ierre lLEr*"iteA. 1ie că e te vor0a de o tur"ă de ani"ale au de o "ulţi"e de oa. c!t şi va tele i"perii !ntin e de la o . nu au pro. e te a*i !n>eci 1orţa$ Marile eveni"ente ale i toriei au 1o t ade ea reali>ate de credincioşi o0 curi care nu aveau altceva dec!t credinţă$ Nu cu cărturari şi 1ilo o1i. cel "ai ade ea.rală$ )$ 5re ti2iul$ De1iniţia şi cla i1icarea pre ti. dar nu toţi au. de credinţă !ntr*o operă. dintre an?ioşi. ei e !ndreaptă din in tinct pre acela care are una$ 5opoarele nu au du niciodată lip ă de conducători. pier>!ndu*şi orice voinţă.teri>ea>ă pe apo toli$ Aceştia !nt ade ea retori u0tili. Savonarola. ci oa"eni de acţiune$ Ei !nt puţin clarvă>ători şi nici nu ar putea 1i. politică au ocială. 1a"ilie.J.Mu2aţi de o credinţă$ Ei au putut atunci ă cree>e !n u1lete acea putere 1or"ida0ilă nu"ită credinţă. care !l 1ace pe o" clavul a0 olut al vi ului ău$ Să 1ăurea că credinţa. dintre e"ialienaţii ce e a1lă !n pra2ul ne0uniei$ Oric!t de a0 urdă ar 1i ideea pe care ei o apără au copul pe care !l ur"ăre c. !ntr*o per oană. /ut4er. itatea credinţei con1eră vor0elor lor o "are putere de u2e .cută şi şti". şi nu cu ceptici !ndeo* e0i au 1o t edi1icate reli2iile care au 2uvernat lu"ea. 1ie că e te vor0a de credinţă reli2ioa ă. raţiona"entul lor lă0eşte !n 1aţa convin2erii care !i ani"ă$ Di preţul şi per ecuţiile nu 1ac dec!t ă !i !ntărite şi "ai "ult$ Intere per onal.tul lor$ Ne ră"!ne de cercetat cu" tre0uie aplicate ace te "o0iluri şi prin ce pot 1i ele pu e util !n operă$ -$ Conducătorii "ulţi"ilor De !ndată ce *au reunit un nu"ăr de 1iinţe vii. care nu ur"ăre c dec!t intere ele lor per onale şi caută ă con. adică a unui conducător$ !n "ulţi"ile u"ane. ce "o0iluri i"pre ionea>ă u1le."eni.lor conducători$ Dintre toate 1orţele de care di pune o"e. oa"eni de 2!n*dire. !n paralel cu pri"a cruciadă$ 7Nota trad$9 (= ra0ile şi pe 0ună dreptate Evan24elia li atri0uie puterea de a "uta "unţii$ A*l !n>e tra pe o" cu o credinţă. conducătorul Moacă un rol con ide.

e?ercită. /e ep $ Inteli2enţi au "ăr2iniţi. de pu0licaţiile periodice care 1a0rică opiniile pentru cititorii lor şi le procură 1ra>e de*a 2ata. dar de "o"ent@ alţii. eroii ani"aţi de o a t1el de ener. di pen !ndu*i dv. cade ne!ntIr. !n c4i"0 ea e te "o"entană şi nu upravieţuieşte c!tuşi de puţin e?citatului care a 2enerat*o$ Reintraţi !n curentul vieţii o0işnuite. Ma4o"et. puţin i"portă. Ne< şi MuratA. apărat totuşi de o ar"ată di ciplinată$ !n ă dacă ener2ia unor a e"enea conducători e te puter.duşi 1ără !ncetare. puterile pu0lice. .tate lip ită de coe>iune şi de re>i tenţă$ !n ti"pul unei 2re. aceşti noi tăp!nitori o0ţin din partea "a elor o docilitate "ult "ai co"pletă dec!t ar o0ţine*o vreun 2uvern$ Dacă. co0o*r!nd de Ia puternicul "!nuitor de oa"eni la lucrătorul care. aventurier 1ără ta. după ce au ştiut ă*i conducă at!t de 0ine pe alţii$ Aceşti conducători nu*şi pot e?ercita 1uncţia dec!t cu condiţia de a 1i ei !nşişi con. 1ără ă ai0ă totuşi nici un "iMloc de a*şi u ţine autoritatea$ Ei 1i?ea>ă pro2ra"ul de lucru.2ie 1ac ade ea dovada unei ui"itoare lă0iciuni. de !ndată ce o"ul nu "ai e te i>olat.>ă$ Ace ta poate 1i !nlocuit. de a ur"a o linie de conduită 0ine tra ată$ Cea de*a doua cate2orie de conducători. ru"e2!nd 1ără !ncetare c!teva 1or"ule pe care nu le !nţele2e c!tuşi de puţin. la nevoie. au o voinţă puternică şi !n acelaşi ti"p dura0ilă$ 5ri"ii e arată violenţi. conducătorul di pare şi nu e te i"ediat !nlocuit.lent. !n a1ara pecialităţii lor.rilor şi peranţelor$ !n 1iecare 1eră ocială. după pă. pro. neav!nd. ca toţi cei citaţi "ai !nainte$ Ei par incapa0ili ă 2!ndea că şi ă e conducă !n !"preMurările cele "ai i"ple. !n >ilele noa tre.ari0aldi. curaMoşi.lui$ S*a re"arcat c!t de uşor e 1ac ei a cultaţi de păturile "uncitoreşti cele "ai tur0ulente.ducătorilor de "ulţi"i$ Unii !nt oa"eni ener2ici.>iat u0 in1luenţa unui conducător$ MaMoritatea indivi>i.e"i 1eră la alta$ Dar atare e?e"ple e aplică "arilor conducători. de e?e"plu. "ult "ai "ari. a 1o t de aMun ă 1ie are taţi cei doi capi care o diriMau. !n "ă ura !n care ace tea din ur"ă e la ă pu e !n di cuţie au lă0ite$ Datorită tiraniei lor. !nt incapa0ili ă e conducă$ Conducătorul le erveşte de călău. cute>ători$ Ei !nt !ndeo e0i utili !n diriMarea unei !ncăierări.nică.nilor cu voinţă dura0ilă.2re iv. pentru ca 2reva ă !ncete>e i"ediat$ Nu nevoia de li0ertate. dar cu totul in u1i. "ulţi"ea redevine o colectivi. !i 1a cinea>ă !ncetul cu !ncetul pe ca"a. !n antrenarea "a elor !n acte te"erare. re1lecţie$ Autoritatea conducătorilor e te e?tre" de de potică şi c4iar nu reuşeşte ă e i"pună dec!t datorită de poti "u. pe vre"ea pri"ului I"periu$ Tot aşa a 1o t. care 1ace ca totul ă e plece !n 1aţa a$ Nu ne dă" ea"a !ntotdeauna de ceea ce poate 1ace o voinţă puternică şi tenace$ Nu*i re>i tă ni"ic& nici natura. decid 2revele.lor. de la cea "ai !naltă la cea "ai Moa ă.ri to1or Colu"0.rerea lui. "ai ale cei !n2lo0aţi !n "a ele populare. nici >eii. o in1luenţă "ult "ai "are$ Se includ !n acea tă cate2orie adevăraţii 1ondatori de reli2ii au autorii unor "ari !ntreprinderi& S1!ntul 5avel. aceea a oa"e.ra>ii ăi. ca ur"are a unui accident oarecare. dar a căror aplicare. proporţia alariilor. cu voinţă tare. dar ener2ic. reuşind cu o "!nă de oa"eni ă pună "!na pe vec4iul re2at Neapole. 1ăc!ndu*le ă !nceapă şi ă !ncete>e la ora pe care o ta0ile c$ Conducătorii de "ulţi"i caută ă !nlocuia că a>i. !ntr* un 4an o0 cur. nici . tran 1or"!nd !n eroi pe cei a0ia recrutaţi$ Aşa au 1o t.ve a lucrătorilor de o"ni0u>e de la 5ari . ci aceea de (' ervitute do"ină !ntotdeauna u1letul "ulţi"ilor$ Setea lor de upunere le 1ace ă a culte din in tinct de acela care e declară tăp!nitorul lor$ Se poate ta0ili o divi>iune de tul de netă !n cla a con. nici o ideea clară şi re>ona0ilă. !n po1ida 1or"elor "ai puţin trălucite. . iar aceştia !nt de tul de rari pentru ca i toria ă le !nre2i tre>e uşor nu"ărul$ Ei 1or"ea>ă v!r1ul unei erii continue. lu"ea va 1i !ntotdeauna a lor$ Voinţa per i tentă pe care o po edă ei e te o 1acultate e?tre" de rară şi de puternică. tre0uie ă duc#ă la i2ura reali>are a tuturor vi u.cient. de a i"ţi "ereu dea upra lor un o" au o idee.

e pre>ice eclip a#$ O carte care ar i tori i viaţa tuturor ace tor "ari con.tată şi.rea>ă "otivele acţiunilor noa tre$ După c!tva ti"p.1ără ră2a>. !n aceiaşi ter"eni$ Napoleon punea că nu e?i tă dec!t o in2ură 1i2ură erioa ă de retorică. a"intea de E2ipt şi de :ranţa.oa e opere.ţiile. tot i"po i0ilul pe care a tre0uit ă*. iar !n 1aţa 0ătr!neţii totul e tin2e.li>aţiei şi i toriei$ O$ MiMloacele de acţiune ale conducătorilor C!nd e pune pro0le"a ă antrene>i o "ulţi"e c!t ai clipi. !nţele2e" 0ine in1luenţa repetiţiei a upra "ulţi"ilor$ !ntr*a*Cdevar. cu at!t ea are "ai "ult credit$ Cărţile reli2ioa e şi codurile din toate epo. Mert1irea pentru apărarea unei 0aricade 3. indu . lucrurile repetate 1!rşe c prin a e !ncru ta !n >o.dinţa !n piritul "ulţi"ilor 3 teoriile ociale "oderne. de de>a tru.>entă" !n detaliu i toria di1icultăţilor depăşite !n ti"pul reali>ării canalului Sue>$ Un "artor ocular.0uie ă acţione>i a upra ei prin u2e tii rapide$ !n ace t ca> e te nece ar ca "ulţi"ea ă 1ie deMa pre2ătită prin anu"ite !"preMurări. "ai lip ită de pro0e şi de de"on traţie. conta2iunea$ Acţiunea ace tora e te de tul de lentă. 1!rşi" prin a crede !n ea$ Aşa e e?plică 1orţa uluitoare a recla"ei$ După ce a" citit de o ută de ori că ciocolata cea "ai 0ună e te cioco. nenorocirile.cile au procedat !ntotdeauna prin i"pla a1ir"aţie$ Oa"enii de tat c4e"aţi ă apere o cau>ă politică oarecare.nele cele "ai pro1unde ale inconştientului.terul "arinei şi de in2ineri. 1ireşte. unde e ela0o. toţi oa"eni erioşi.şi pro*"iţ!ndu*i*. "etodele conducătorilor !nt di1erite$ Ei au recur !n principal la ur"ătoarele trei procedee& a1ir"aţia. dr$ Ca>ali . !n "od ştiinţi1ic.ci ă. atac!ndu*. repe. de2aMată de orice raţiona"ent şi de orice pro0ă con tituie un "iMloc i2ur de a 1ace ă pătrundă Co idee !n piritul "ulţi"ilor$ Cu cit a1ir"aţia e te "ai con. de con ulul :ranţei care e opunea "ai "ult dec!t oricine pri"elor lucrări. repetiţia. de e?e"plu 3.1acă po i0il. nici a0ate din cale@ a"intea de An2lia care !l co"0ătea. tăp!ni pe ştiinţă. de at!ţia "ari uverani$ Mai t!r>iu A Mareşali ai lui Napoleon %onaparte 7Nota trad$9 el a eşuat !ntr*o !ntreprindere identică& dar !"0ătr!ni e. coaliţiile !"potriva lui. re1u>!ndu*le apa dulce@ a"intea de "ini .lata X. dar care niciodată nu l*au putut de curaMa. lucrul a1ir"at aMun2e ă e 1i?e>e In pirite !n aşa 1el !nc!t ă 1ie acceptat ca adevăr de"on trat$ Vă>!nd ce putere e?ercită ea a upra piritelor lu"inate. uit!nd care e te autorul a erţiunii repetate. pentru cutare >i şi cutare oră. reali>!nd un lucru inutil !ncercat. ar 1i u1icient ă pre. de trei "ilenii !ncoace. deter"in!nd*o ă co"ită un act oarecare 3 Me1uirea unui palat. pe c!t po i0il. convinşi cu toţii. p!nă şi voinţa$ Spre a de"on tra puterea voinţei. pe epi oade.rienţă.triaşii care 1ac recla"ă produ elor lor prin anunţuri cuno c 0ine valoarea a1ir"aţiei$ Acea ta nu*şi do0!ndeşte totuşi real"ente in1luenţa dec!t cu condiţia de a 1i con tant repe. 1ăc!ndu*i pe lucrători ă "oară de ete.tiţia$ 5rin repetare. iar acela care vrea *o antrene>e ă po ede calităţi pe care le voi tudia "ai departe u0 nu"ele de pre ti2iu$ C!nd e te vor0a de a 1ace ă pătrundă lent idei şi cre. aşa cu" a 1ăcut*o ne"uritorul ei autor$ 6El !nşira >i de >i. cu e?pe. care e>itau.ducători ar cuprinde puţine nu"e@ dar ace te nu"e *au a1lat !n capul eveni"entelor celor "ai i"portante ale civi. dar e1ectele !nt dura0ile$ =- Si"pla a1ir"aţie. eşecurile. decep.aşa cu". calcul!ndu*i*.oa"enii$ E?e"plu cel "ai recent ne e te o1erit de ilu trul in2iner care a eparat două lu"i. ne . epopeea canalului$ Arăta tot ceea ce a tre0uit ă !nvin2ă. cu toţii o tili. a re>u"at !n c!teva r!nduri pre2nante inte>a ace tei 2randi. toate opo>iţiile. tre.

0rale. cu tot avantaMul civili.ta. nu e te !n realitate dec!t un i"plu e1ect a^ conta2iunii$ Dat 1iind că a" arătat !n altă parte rolul eiT "ă voi "ăr2ini ă reproduc aici ceea ce punea" "ai de. pornită de la 5ari .dinţele au !n "ulţi"e o putere de conta2iune tot atlt de puternică cu" au "icro0ii$ :eno"enul e o0 ervă şi la ani"ale.. ca ne0unia. iar % !ntruc4iparea !n ăşi a one tităţii.lor e?plică declanşarea 0ru că a panicii$ Tul0urările cere. e propa2ă de a e"enea prin conta2iune$ Se cunoaşte c!t de 1recventă e te alienarea la "edicii alie*nişti$ Se citea>ă p!nă şi ca>uri de ne0unie. cu condiţia. u0 in. tran "i e de la o" la ani"ale$ Conta2iunea nu recla"ă pre>enţa i"ultană a indivi>ilor !ntr*un in2ur loc@ ea poate avea loc la di tanţă. cu" !nt 1ilo o1ii. idei de>voltate după aceea de alţi autori& 6A e"ănător ani"alelor. de e?e"plu. o"ul e te i"itativ de la natură$ I"itaţia con tituie o tre0uinţă pentru d!n ul.laşi en şi le con1eră caracteri ticile peciale ale "ulţi"i.lor.>aţiei lor.i"a2ină" că a" au>it pun!ndu* e 1recvent lucrul ace ta şi ave" apoi certitudinea că aşa e te$ /ă !n*du*ne convinşi de "ii de "ărturii că pra1ul E a vindecat *cele "ai "ari per onalităţi de "aladiile cele "ai 2rave. Opi*nion el cro<ance . aţie cu un individ oarecare pre a cunoaşte i"ediat lectu. !nclt 2!ndirea şi tilul au un aer de 1a"ilie care 1ace ă 1ie i"ediat recuno .1o0ia.cut ti"pul căruia aparţin$ E te u1icientă o clipă de conver. cu" e !nt!"plă !n ca>ul anu"itor !ntreprinderi *co"erciale care cu"pără toate co"petiţiile. unde cele două cali1icative ă 1ie inver ate$ A1ir"aţia şi repetiţia !nt in2urele de tul de puternice pre a e putea co"0ate reciproc$ C!nd o a1ir"aţie a 1o t !ndeaMun de repetată !n "od unani".nului. e 1or"ea>ă atunci ceea ce nu"i" curent de opinie şi intervine puternicul "ecani " al conta2iunii$ Ideile. e?ercită o in1luenţă in i2ni1iantă a upra popoa. enti"entele."ult de pre acea ta. pe care "a a inconştientă o i"ită$ Ace te individualităţi nu tre0uie totuşi ă e !nde. avanţii şi literaţii.rile ale. de !ndată ce ele e a1lă !n "ulţi"e$ Ticul unui cal du !ntr*un 2raMd e te cur!nd i"itat de ceilalţi cai a1laţi !n acelaşi 2raMd$ Spai"a.>e c "ulţi"ile$ !n 1iecare epocă un "ic nu"ăr de individua. "ani1e tări literare au pur şi i"plu de ve ti"entaţieN Cu aMutorul "odelelor. . ca i"itaţia ă nu 1ie di1icilă@ din tre0uinţa acea ta ia naştere "oda şi in1luenţa ei$ C!ţi !ndră>ne c ă e u tra2ă i"perativului ei. e"oţiile.părte>e "ult de ideile receptate$ A le i"ita ar deveni !n ca>ul ace ta prea di1icil şi in1luenţa lor ar 1i nulă$ Toc"ai de aceea oa"enii cu adevărat uperiori epocii lor nu aur !n 2eneral. p!nă şi pe cei care ar părea că ar tre* . e?plo>ia revoluţionară din -=+=.nele ociale.1luenţa anu"itor eveni"ente care orientea>ă piritele !n ace. 0ine!nţele cu condiţia de a nu citi prea de >iarul de opinie contrară. nu cu acela al ar2u"entelor e călău. aMun2e" ă 1i" convinşi de lucrul ace . Revolution 1rancai e$ =) 0ui ă ai0ă cele "ai "ari şan e de a e u tra2e 1eno"e.lităţi !şi i"pri"ă acţiunea lor. căreia i e atri0uie at!ta in1luenţă !n 1eno"e. idei. 0ine!nţele . !ndeo e0i atunci c!nd aceştia !nt pre2ătiţi prin 1actorii# !ndepărtaţi pe care i*a" tudiat "ai u $ Aşa. 1!rşi" prin a 1i tentaţi ă*!ncercă" !n >iua !n care !nte" atinşi de o u1erinţă i"ilară$ Citind !n repetate r!nduri !n >iar că A e te un ticălo 1ără perec4e. 1ie că e te vor0a de opinii. "işcarea de>ordonată a c!torva oi e !ntinde de !ndată la !ntrea2a tur"ă$ Conta2iunea e"oţii. de e?e"plu a2ora.A e vedea ulti"ele "ele lucrări& 5 <c4olo2ie politiTue.relor din Orient$ Du0la acţiune a trecutului şi i"itarea reciprocă 1!rşeşte*prin a 1ace at!t de a e"ănători pe toţi oa"enii dintr*o ţară şi din aceeaşi epocă. *a !ntin 0ru c !ntr*o 0ună parte a Europei şi a clătinat "ai "ulte "onar4ii-$ I"itaţia. nici o in1luenţă a upra ei$ Di tanţa e te prea "are$ Din acelaşi "otiv europenii. cre.

cu privire la reli2ia creştină. după ce *a e?er at !n păturile populare. *a i"pu "ai cu ea"ă prin 1orţa ire>i ti0ilă pe care o e?pri"ă ter"enul pre ti2iu$ !nţele2e" !ntre2ul en al ace tui ter"en. divinităţile "on truoa e ale te"plelor u0. !ntre altele. c!ţiva ani "ai t!r>iu. decedaţi de "ult şi de care. dar el$ e aplică !n "oduri prea diver e ca ă 1ie uşor de de1init$ 5re ti2iul poate i"plica anu"ite enti"ente. conta2iunea trece apoi la păturile uperioare ale ocietăţii$ !n 1elul ace ta. doctrinele ociali te !ncep ă*i c!şti2e pe cei care. nu ave" de ce ă ne te"e". e te pentru că do0!nde c acea putere "i terioa ă nu"ită pre ti2iu$ Tot ce a do"inat !n lu"e. dar o călău>eşte de 1apt de 1oarte departe$ :ilo o1ii creatori de idei !nt de "ult ţăr!nă atunci c!nd. de e?e"plu. ci şi anu"ite "oduri de a i"ţi$ Ea e te aceea care 1ace ca !ntr*o epocă ă 1ie di pre. ideea urcă iarăşi. p$ --D$ A Scriitor 1rance>. !ntr*un O .ocupaţiile o0işnuite şi "ediul din care provine#O$ Conta2iunea e te at!t de puternică !nc!t i"pune oa"eni. anu"ite 1icţiuni pe care nu le ad"iră". e 0ucură totuşi de un pre ti.tăţi de pre ti2iu& pre ti2iul do0!ndit şi pre ti2iul per onal$$ 5re ti2iul do0!ndit e te acela pe care -.2iu con idera0il$ 5e de altă parte.raţia şi tea"a. !n >ilele noa tre. Ce>ar. ne par totuşi !nve tite de un "are pre ti2iu$ !n realitate. pre ti2iul e te un 1el de 1a cinaţie pe care o e?ercită a upra piritului no tru un individ. ti"p de "ai 0ine de un ecol#$ Într*un "od analo2 cu acela pe care l*a" "enţionat.terane din India. ca apoi *o ră p!ndea că din ce !n ce "ai de1or"ată !n "ulţi"i$ Devenită adevăr popular. repetiţie şi conta2iune$ Credinţele "ulţi"ilor din toate epocile nu *au 1or"at c!tuşi de puţin alt1el$ RenanA co"pară pe 0ună dreptate pe pri"ii 1ondatori ai creştini . repetiţie şi con. de e?e"plu.>eşte lu"ea. idei au oa"eni. cu" !nt ad"i."ului 6cu "uncitorii ocialişti care !şi ră p!nde c ideile din circiu"ă !n circiu"ă#@ şi Voltaire 1ăcu e o0 ervaţia.rilor elevate ale unei naţiuni$ In de1initiv inteli2enţa călău. şi care. averea. la ur a a şi a t1el acţionea>ă a upra pătu. Tan4au ar.lor nu nu"ai anu"ite opinii.ţuită cutare operă. oric!t de vi>i0ilă ar putea 1i a0 urditatea opiniei triu"1ătoare$ Reacţia pături. !n şapte volu"e.ta2iune au o "are putere. o de1or"ea>ă şi creea>ă o ectă care o de1or"ea>ă din nou. "ai r"ilt au "ai puţin. al volu"elor Vie de Je u 7-=D)9 şi Fi toire de ori2ine du c4ri tiani "e. prin ur"are.lor ociale in1erioare a upra păturilor uperioare e te cu atit "ai 0i>ară cu c!t credinţele "ulţi"ii derivă totdeauna.. vor 1i pri"ele lor victi"e$ C4iar şi intere ul per onal e pierde !n 1aţa "ecani "ului conta2iunii$ Toc. o 1ace ă 1ie ad"irată de cei care o deni. inclu*>!nd şiLcartea citată anterior$ 7Nota trad$9 1el oarecare. reputaţia$ 5oate 1i independent de pre ti2iul . prin "ecani "ul pe care l*a" de cri . re2ii şi 1e"eile nu ar 1i tăp!nit niciodată 1ără el$ 5ute" reduce la două 1or"e principale diver ele varie. t$ II. prin a1ir"aţie. /L4o""e et Ie ociete . %ud*d4a. autor. Ma4o"ed.2iunii şi 1oarte puţin prin acela al raţiona"entului$ Concep. dar el poate e?i ta 1oarte 0ine şi 1ără ele$ Ale?andru. 2!ndirea lor triu"1ă !n 1ine$ )$ 5re ti2iul Dacă opiniile propa2ate prin a1ir"aţie. totuşi.2ra eră cel "ai "ult$ Opiniile şi credinţele e propa2ă prin "ecani "ul conta.ţiile actuale ale "uncitorilor e ta0ile c la circiu"ă."ea cea "ai de Mo . care uneori 1or"ea>ă c4iar 0a>a a. dar pro0a0il de acelaşi ordin cu u2e tia u1erită de un u0iect 1a cinat$ 5re ti2iul e te cel "ai puternic re ort al oricărei do"inaţii$ Weii. din vreo idee uperioară ră"a ă ade ea lip ită de in1luenţă !n "ediul unde a luat naştere$ Ideea acea ta uperioară o acaparea>ă conducători u0Mu2aţi de ea."ai de aceea orice opinie devenită populară 1!rşeşte prin a e i"pune păturilor ociale elevate.con1eră nu"ele. o operă au o doctrină$ Acea tă 1a cinaţie parali>ea>ă toate 1acultăţile noa tre critice şi ne u"ple u1letul de ui"ire şi re pect$ Senti"entele 2enerate !n a e"enea ca>uri !nt ine?plica0ile. că 6a !"0răţişat*o doar ărăci. -==-.u tave /e %on.

toţi a cult!nd de d!n ul aşa cu" 1iara ăl0atică a cultă de !"0l!n>itorul pe care at!t de uşor ar putea ă*I devore>e$ Marii conducători de oa"eni. el e te aureolat de pre ti2iu. i"pun!ndu* e Îndeo e0i cu aMutorul ace . 1iecare 1!r*şeşte prin a repeta ce a !nvăţat la şcoală$ E?i tă anu"ite nu"e şi lucruri de care ni"eni nu ar !ndră>ni ă e atin2ă$ 5entru cititorul "odern opera lui Fo"er de2aMă un i"en Cşi inconte ta0il enti"ent de plicti eală@ dar cine ar cute>a ■ *o pună N 5art4enon*ul.te de a deveni ilu tre şi nici nu ar 1i devenit ilu tre 1ără acea ta$ Napoleon. .pra "ulţi"ilor e re2ă eşte !n toate ţările. o 2ă eşti. un "a2i .dual. ceva indivi. di"potrivă. la >enitul 2loriei ale. ati 1ac. eroii şi do2"ele e i"pun. inclu iv a upra e2alilor lor."entul de independenţă per onală e te 1oarte de>voltat$ !n le2ătură cu acea ta reproduc un pa aM curio din cartea unui călător.teia$ Weii. ace ta con tituie o 1acultate independentă de orice titlu. a ro0elor şi perucilor$ :ără ace tea ei !şi pierdeau o "are parte din autoritatea lor$ Sociali tul cel "ai ne!"0l!n>it e te e"oţionat la vede. onal$ Ace ta din ur"ă con tituie. pentru Mudecători. 2loria. iar indivi>ii cel "ai ade ea au nevoie de opinii de*a 2ata$ Succe ul ace tor ) In1luenta acea ta a titlurilor. %udd4a.rea unui prinţ au a unui "arc4i> şi a e"enea titluri aMun2 pre a e croca cu" vrei pe un co"erciant)$ 5re ti2iul la care "*a" re1erit e te e?ercitat de per oane@ alături de ace ta !l pute" itua pe acela e?ercitat de opinii.tluri. dacă e poate pune aşa. ca %i0lia. aşa după cu" paniolul are dan ul.ţie. !n pre>enţa lui. de orice autoritate$ Nu"ărul "ic de per oane care !l au e?ercită o 1a cinaţie de*a dreptul 4ipnotică a upra celor care !i !ncon.Moară. i toria literaturii şi artei !ndeo e0i. oric!t de nulă ar putea 1i valoarea a per onală$ Un "ilitar !n uni1or"ă. are o anu"ită avere. Napoleon au avut !ntr*un !nalt 2rad acea tă 1or"ă de pre ti2iu. de opere literare au arti tice etc$ Ade ea nu e te vor0a ■dec!t de repetiţie acu"ulată$ I toria. Jeanne dLArc. a uni1or"elor. 2er"anul "u>ica şi 1rance>ul Revoluţia$ 5a iunea lor pentru cai şi pentru S4aHe peare e te "ai puţin e?ce ivă. oriunde te*ai duce. c4iar şi acolo unde enti. nu e di cută& de !ndată ce !nt o0iect de di cuţie.căţi pe care ni"eni nu !ncearcă ă le controle>e. parali*>!ndu*ne Mudecăţile$ Mulţi"ile !ntotdeauna. e te o ruină de tul de lip ită de intere @ dar el are un a e"enea pre ti.2iu !nc!t nu "ai e te vă>ut dec!t cu !ntre2 corte2iul ău de a"intiri i torice$ Caracteri tica pre ti2iului e te aceea de a ne !"piedica ă vede" lucrurile aşa cu" !nt ele. coe?i tent uneori cu reputaţia. au !ntărit de ace tea. ei !l iu0e c dinainte şi. a pan2licilor a u.per. li u . averea. 1iind pur şi i"plu repetarea aceloraşi Mude. di par$ 5er onaMele citate aveau putere 1a cinatoare cu "ult !nain.ţia şi or2oliul le2ate de aceştia "ai puţin 1unda"entale$ Cartea Ca"erei lor>ilor are un tiraM con idera0il şi.trat !n ro0ă au totdeauna pre ti2iu$ 5a cal a notat 1oarte Mu t nece itatea. e te !"popoţonat cu unele ti. re1eritor la pre ti2iul anu"itor per oane !n An2lia& 6Cu oca>ia diver elor !nt!l*niri a" re"arcat entu>ia "ul deo e0it pe care !l trăie c en2le>ii cei "ai re>ona0ili la contactul au la vederea unui "e"0ru al Ca"erei lor>ilor$ Cu condiţia ca tarea a ocială ă*i u ţină ran2ul. Ma4o"ed. !n "!na tuturor#$ opinii e te independent de partea de adevăr au de eroare pe care ele o conţin@ ucce ul lor re>idă e?clu iv !n pre ti2iul lor$ Să a0ordă" acu" pre ti2iul per onal$ Av!nd o natură 1oarte di1erită de pre ti2iul arti1icial au do0!ndit. uportă totul din parte*i cu !nc!ntare$ !i ve>i roşind de plăcere la apropierea a. !n tarea a actuală. iar dacă le vor0eşte 0ucuria le aprinde şi "ai tare o0raMii şi oc4ii le trăluce c de o licărire 1ără ■ ea"ăn$ Ei au lordul !n !n2e. dar per1ect u cepti0il ă e?i te !ntr*un "od independent$ =+ 5re ti2iul do0!ndit au arti1icial e te "ult "ai ră p!n*dit$ 5rin i"plul 1apt că un individ ocupă o anu"ită po>i.

din acea vre"e !nt pline de 1apte e"ni1icative privind ace t a pect.eneralii divi>iei. lupt!nd contra tuturor 1orţelor or2ani. prin i"plul 1apt al puterii ale. pe c!nd urcau !"preună cările palatului Tuilerie & 6Dra2ul "eu. care e pre2ăteau ă*i 1acă o pri"ire neprietenoa ă t!nărului intru pe care i*. ţi*a revenit "intea la capN# /a ace te cuvinte. după "e"oriile conte"poranilor.cin2e a0ia.leon *a apropiat apoi de el şi i*a pu & 6Ei. şi ioţi *au upu 1ără di cuţie$ + :oarte conştient de pre ti2iul ău. ă co"ande ar"ata din Italia. ei a ni"e.vedere. !n plin Con iliu de tat. Napoleon -*a 0rutali>at 2ro olan pe %eu2not 7"ini tru de 1inanţe.nare@ a recuno cut. %au2not. 2eneral necuno cut. Napo. o intere antă relatare a ace tei !ntrevederi& 6. -*a e2alat pe acela al unei divinităţi$ . !nt i2ur de a ta.e?ercita. vor0ind de pre devota"entul lui MaretA Sşi al ău& 6Dacă Î"păratul ne*ar pune la a"!ndoi că e te ■!n intere ul politicii lui ă di tru2ă 5ari ul. trat!ndu*.e?pedia e Directoratul$ Din pri"ul "inut. !ntre care Au2ereau. 6 e"n de e?altantă 1avoare. diavolul ace ta de o" e?ercită a upră*"i o 1a cinaţie pe care nu "i*o pot $e?plica$ S!nt !n aşa 4al 1a cinat !nc!t eu. cu Ma ena. un pre ti2iu i"en @ dar de pre . 1ără a"eninţări. devenit conte pe ti"pul I"periului. !i punea !ntr*o >i "areşalului dLOrnano. dinainte ne upu & un 1avorit al lui %arra . 2e t 1a"iliar al tăp!*nului care e u"ani>ea>ă#$ A e"enea e?e"ple dau o noţiune clară d pre 2radul de !nMo ire pe care !l poate provoca pre ti2iul. 1ără 1ra>e. c!nd "ă apropii de d!n ul !nt 2ata ă tre"ur ca un copil şi "*ar 1ace ă trec şi prin urec4ile acului ca ă "ă arunc !n 1oc#$ Napoleon e?ercita aceeaşi 1a cinaţie a upra tuturor celor . !ncă de la !nceputul carierei$ Atunci c!nd. 1ăc!n*du*ne ă !nţele2e" i"en ul di preţ al "arelui de pot pentru . care nu "ă te" nici de Du"ne>eu şi nici de diavolul. de la pri"a privire a viitorului "are o". pentru devotaţii ăi. a 1o t tri"i . !şi acoperă capul. un 2eneral de tradă. !şi !n.$9.eneralul Vanda""e. ridic!nd "!na. !nalt ca un ta"0ur "aMor. pun!ndu*şi la adăpo t 1a"ilia$ Ei 0ine. "!ndru de tatura a !naltă şi de 0ravura lui. eu. 1ără ca ni"eni & ă nu ia ă şi ă cape din oraş. Au2ereau e inMurio . că ace t "ic 0$$$ de 2eneral i*a 1ăcut 1rică@ nu putea pricepe deloc a cendentul de care *a i"ţit >dro0it de la pri"a aruncătură de oc4i#$ =( =D Devenit "are o". ei erau !"0l!n>iţi$ Taine dă. !n parte.$ av!nd reputaţia de "ate"atician şi de vi ător$ S!nt intro. !ntr*o >i.rit !n "iMlocul unor 2enerali duri.ti2iul ace ta el era dotat. pre ti2iul ău a cre cut o dată cu C2loria a şi. un 1el de ol*dăţoi eroic şi 2ro olan. le dă ordine. prin 1avoriti ". o e c la cartierul 2eneral 1oarte rău di puşi 1aţă de "icul parvenit ce li e e?pedia e de la 5ari $ După de crierile 1ăcute. /$. in2urul care 2!ndeşte.trăda.duşi. -*a apucat pe uriaş de urec4e. trat!ndu*le c4iar "ai puţin 0ine dec!t pe r!ndaşii de cai pe "arile per onalităţi care !l !nconMurau şi printre care 1i2urau c!ţiva cele0ri "e"0ri ai Convenţiunii. de la pri"a !ntre.care e apropiau de d!n ul+$ Davout punea.po*irea că. at!t de te"uţi !n Europa$ I tori irile . un 2eneral al perioadei Vende"i*aire. iar %onaparte e 1ace aşteptat$ !n 1ine apare. !şi e?plică di po>iţiile.ca pe un valet incult$ O0ţin!nd e1ectul dorit. dar nu *ar putea opri ă co"pro"ită $ace t ecret. !ncă şi "ai 0rutal şi ener2ic dec!t Au2ereau.>ate ale unei "ari ţări pe care a" 1i putut ă o crede" de>2u tată de tirania lui$ El nu a avut dec!t ă le arunce So privire 2eneralilor care Mura eră ă pună "!na pe el. "ilitar revoluţionar. un ur . !n -=-J. 1ără 2e turi. *a !nclinat şi cel "ic de tatură. !"păratul ştia ă şi*. de r1rică de a nu*. apoi !i concedia>ă$ Au2ereau ră"ă e e "ut@ a0ia a1ară şi*a venit !n 1ire şi şi*a pro1erat !nMurăturile lui ordi. "i*aş lă a !n oraş neva ta şi copiii#$ Ui"itoarea putere a 1a cinaţiei e?plică acea "iraculoa ă !ntoarcere din in ula El0a@ i"ediata cucerire a :ranţei de Rcătre un o" i>olat. i"0ecilule. Maret ar pă tra ecretul.

re1lecţii de o 1oarte Mudicioa ă p i4olo2ie.. dar şi 1a cinaţiei pe care a e?ercitat*o a upra !ntre2ului ău anturaM$ 5entru a !nvin2e opo>iţia unani"ă.. !n "iMlocul "ulţi"ilor indi1erente$ Sin.larul care !ncearcă ă*şi ui"ea că vecinii cu o 4aină nouă au cu o decoraţie$ 5rintre ter"enii ulti"i ai ace tei erii *ar pla a toate*1or"ele pre ti2iului !n diver ele ele"ente ale unei civili>aţii& ştiinţe. care a "odi. arte. de la un capăt la altul. de $>ile#$ 7Nota trad$9 6Napoleon 3 crie 2eneralul en2le> Gol ele< 3 a de0ar. şi atunci a" vedea că el con ti. c!t de re"arca0il a 1o t a cendentul pe care el !l e?ercita şi a upra aliaţilor.lilor !n -=. 1iind ecretar de tat !n cele 6-.cat !n :ranţa aproape in2ur. ideea au lucrul care po edă pre ti2iu !nt i"ediat i"itate pe calea conta2iunii şi i"pun unei !ntre2i 2eneraţii anu"ite "oduri de a i"ţi şi de a*şi e?pri"a 2!ndurile$ I"itaţia e te. el nu "ai credea !n o0 tacole şi a vrut ă repete opera Sue>ului !n 5ana"a.oa"enii *din anturaMul ău$ A Fu2ue %ernard Maret 7-(D) 3 -=)'9. !n cin tea lui au unat clopotele$ Invin*2!nd totul. 1ără văr are de !n2e. provocaţi inva>ii după inva>ii. nu "ai ave" dreptul ă . ecretar de tat al con u. de D Un >iar trăin. care a 1o t cea din ur"ă a a. ca prin 1ar"ec. el a 1o t co0or!t de către "a2i traţii din ţara a la ran2ul celor "ai a0Mecţi cri"inali$ Sicriul ău a 1o t purtat i>olat. nu avea dec!t ă e arate la 1aţa locului. ă ro tea că două*trei cuvinte şi.2urii care au adu o"a2iu "e"oriei ale au 1o t uveranii din trăinătateJ$ Dar di1eritele e?e"ple pe care le*a" citat "ai u repre. pe care po teritatea şi*.tuie ele"entul 1unda"ental al per ua iunii$ :iinţa.nicii deveneau prieteni$ Mai ale en2le>ii co"0ăteau cu !nverşunare proiectul ău@ vi>ita a !n An2lia a 1o t de aMun ca ă*i ralie>e toate u1ra2iile$ C!nd. totul vă e te per"i dacă aveţi u1icient pre ti2iu şi talen. pe*care. a trecut prin Sout4a"pton. "a acraţi cu "ilioanele. pe te"a de tinului lui /e ep . a 1ăcut.colea că. din ace t "otiv. şi c!t de puţin a lip it ca ei ă nu 1ie >dro0iţi de d!n ul8# 5re ti2iul i*a upravieţuit şi a continuat ă crea că$ 5re ti2iul ace ta a 1ăcut ă 1ie un !"părat un o0 cur nepot al ău$ Vă>!nd cu" a tă>i le2enda a renaşte. al ace tei ca"panii.. "ai t!r>iu "ini tru de e?terne$ A pre2ătit !ntoarcerea iui Napoleon din in ula El0a.1icat 1aţa planetei şi relaţiile co"erciale ale popoarelor. pe care l*a" şi po"enit.e. o0li2!ndu*i ă*i ur"ărea că iniţiativa. onal. le reproduc aici& 6După conda"narea lui :er.ţional. a "arilor doctrine şi a "arilor i"perii$ .va rea"inti "ereu. ne e te dat de i toria o"ului cele0ru. cu aceleaşi "iMloace@ dar credinţa care "ută "unţii din loc nu*i "ută dec!t cu condiţia de a nu 1i prea !nalţi$ Munţii re>i tară şi catra tro1a ce a ur"at a di tru "inunata aureolă a 2loriei eroului$ Viaţa a ne !nvaţă cu" poate creşte şi di părea pre ti2iul$ După ce a e2alat !n "ăreţie cele "ai cele0re*per onalităţi i torice.tor a cendentul per onal al unui o"N Dar. 1ără !ndoială. !n c!teva ăptă"!ni. dar era util ca ă 1ace" !nţelea ă 2ene>a "arilor reli2ii. pe 2loria "ilitară şi teroarea reli2ioa ă@ el poate avea ori2ini "ai "ode te şi totuşi ă 1ie con idera0il$ Secolul no tru ne 1urni>ea>ă "ai "ulte e?e"ple$ Unul din ele.ne>a acea ta ar ră"!ne de ne!nţele 1ără puterea e?ercitată de pre ti2iu a upra "ulţi"ii$ Dar pre ti2iul nu e 0a>ea>ă doar pe a cendentul per.>intă 1or"e e?tre"e$ 5entru a !nte"eia !n detaliile ale p i4olo2ia pre ti2iului ar tre0ui ă*i e?a"ină" eria !nce*p!nd cu 1ondatorii de reli2ii şi de i"perii şi p!nă la particu. "ai t!r>iu. Neue :reie 5re e. care era re2atul ău şi. ca 1u2ar din "ica in ulă El0a. din Viena. potriv. a reuşit ă ră . oa"eni şi lucruri."enţine$ A" invocat aici un e?e"plu de pre ti2iu a0 olut e?cep. de părţind două continente$ A reuşit !n !ntreprinderea a datorită i"en ei ale voinţe. !ntrea2a or2ani>are a puterii :ranţei u0 re2ele ei le2iti"& *a a1ir"at vreodată "ai ului.tul nece ar pre a*.dinand de /a ep . !nţele2e" c!t de puternică e te !ncă u"0ra acea ta$ Maltrataţi oa"enii. literatură etc.

avea un i"en pre ti2iu$ O depla are de c!te*va voturi -*a du i"ediat la pierderea pre ti2iului şi "ulţi. el nu "ai e te dec!t un e croc vul2ar$$$ E te aici un ră>0oi al cla elor ocietăţii. e te 4uiduit de ea a doua >i. ideea care e i"pune !ncetea>ă. prin c4iar ace t 1apt. dacă un "ae tru e"inent nu ar 1i re!nviat acea tă 1or"ă arti tică. dacă oarta -*a lovit$ Reacţia va 1i c4iar cu at!t "ai vie cu c!t pre ti2iul 1u e e "ai "are$ !n ca>ul ace ta "ulţi"ea !l ocoate pe eroul că>ut ca pe un e2al şi e ră>.eniul nu poate 1i prudent. reproduc!nd culorile e to".pe :erdi. care 1ăcea ă 1ie tri"işi la 24ilotină cole2ii ăi şi un "are nu"ăr dintre conte"porani.nile i*au adu o"a2iile lor@ a tă>i.ca e !n aMun victi"elor lui$ Cu "!nie 1ăr!"ă !ntotdeauna credincioşii tatuile vec4ilor lor >ei$ Datorită in ucce ului. nu au tolerat niciodată di cuţia$ Spre a e 1ace ad"irat de către "ulţi"i.veni !n 2ene>a pre ti2iului& unul din cei "ai i"portanţi a 1o t totdeauna ucce ul$ O"ul care reuşeşte. 1ără a*şi "enaMa propria per.ne "ai "iră" de tri tul 1!rşit al lui Cri to1or Colu"0$ Dacă :erdinand /e ep e te un e croc.priaL lor inceritate. dar !ntr*un "od "ai lent$ Ace t procedeu e te totuşi unul cu e1ect 1oarte i2ur$ 5re ti2iul pu !n di cuţie deMa nu "ai e te pre ti2iu$ Weii şi oa"enii care au ştiut ă*şi pă tre>e !ndelun2at pre ti2iul. o ne"ulţu"ire a 0irocraţilor şi luM0aşilor care e ră>0ună prin codul penal !"potriva celor care ar voi ă e ridice dea upra celorlalţi$$$ /e2i latorii "oderni e 2ă e c !n !ncurcătură !n 1aţa "arilor idei ale 2enului u"an@ pu0licul pricepe şi "ai puţin !ncă !n ace t do"eniu şi !i e te uşor unui avocat 2eneral ă aducă dove>i că Stanle< e te un a a in şi /e ep un e croc#$ '. preşedintele Curţii de apel *a 1ăcut ne"uritor. pre ti2iul e te pierdut !ntr*o cli.pate şi atitudinile ri2ide ale unor pri"itivi. nu văd !n natură "ai "ult violet dec!t era acu" cinci>eci de ani. principii şi naţiu. pe c!nd.ă !"0race ca>aca de ocnaş.. nu e !ndoie c ■c!tuşi de puţin de unde vine in piraţia lor@ ei cred !n pro. pe un 0ătr!n a cărui viaţă a 1o t 2loria conte"poranilor ăi$ Să nu ni e "ai vor0ea că de acu" !nainte de Mu tiţie in1le?i0ilă acolo unde do"neşte ura 0irocratică !"potriva "arilor opere cute>ă.plul unui novator cele0ru. ci !nt u2e tionaţi de i"pre ia per onală şi pecială a unui pictor care a ştiut ă do0!ndea că un "are pre ti2iu$ A e"enea e?e"ple ar putea 1i uşor invocate pen.0ună pe 1aptul de a e 1i !nclinat !naintea unei uperiorităţi pe care ea n*o "ai recunoaşte$ Ro0e pierre. oană$ .toare$ Naţiunile au nevoie de aceşti oa"eni !ndră>neţi care cred !n ei !nşişi şi do0oară toate o0 tacolele. atunci orice no0ilă ilu>ie e te o cri"ă$ Antic4itatea ar 1i !ncununat "e"oria lui /e ep cu o aureolă de 2lorie şi l*ar 1i pu ă 0ea din cupa cu nectar !n Oli"p. tre0uie totdeauna ă le ţii la di tanţă$ Capitolul IV /IMITE/E VARIA%i/ÎTĂŢIÎ CREDINŢE/OR Bl O5INII/E MU/ŢIMI/OR .nand /e ep .tru 1iecare ele"ent al civili>aţiei$ Din cele de "ai u vede" că nu"eroşi 1actori pot inter. de a "ai 1i o0iect de conte tare$ 5re ti2iul di pare !ntotdeauna o dată cu ucce ul$ Eroul pe care "ulţi"ea !l acla"a !n aMun. a" continua ă vede" in ea doar laturile naive şi in1erioare$ Acei care. deoa. !şi inundă p!n>ele cu u"0re violete.pită$ El e poate vi>a şi prin di cuţie. cel "ai ade ea inconştientă şi toc"ai lucrul ace ta o 1ace co"pletă$ 5ictorii "oderni. pentru că el a c4i"0at 1aţa păna!ntului.rece !ntotdeauna popoarele vor !ntre0a de nu"ele o"ului care nu *a te"ut ă*şi !nMo ea că ecolul 1ăc!ndu*. după e?e". cu prudenţa el nu ar putea nici.odată ă lăr2ea că cercul activităţii u"ane$ $$$:erdinand /e ep a cuno cut 0eţia triu"1ului şi a"ărăciunea decepţiilor& Sue> şi 5ana"a$ Aici ini"a e revoltă !"potriva "oralei ucce ului$ C!nd /e ep a reuşit ă le2e două "ări. alt1el. că a eşuat !n lupta cu t!ncile Munţilor Cordilieri."ea -*a ur"at la 24ilotină cu tot at!tea i"precaţii c!te arun. ăv!rşind opere care per1ecţionea>ă creaţia$ Cond$a"n!ndu*.

tudiindu* e credinţele şi opiniile unui popor.ri ticile "orale$ Alături de ele"entele p i4olo2ice ireducti.plet puterea. de e?e"plu acelea care dau naştere ro"anti "ului. pe care e 2re1ea>ă opinii la 1el de "işcătoare ca ni ipul care acoperă t!nca$ Credinţele şi opiniile "ulţi"ilor 1or"ea>ă a t1el două cla e di tincte$ 5e de o parte. !n 1!rşit. ideile de"o. ele e c4i"0ă ca "icile valuri ce e i că şi pier ne!ncetat pe upra.!nd. acelea ale Re1or"ei$ Aşa !nt. c4i"0ătoare$ De aceea.0ile ale ra ei e !nt!lne c ele"ente la0ile. e ■con tată totdeauna un 1ond e?tre" de ta0il. opinia$ :ăr!*"iţarea actuală a opiniilor !"piedică tirania lor$ -$ Credinţele 1i?e E?i tă un paraleli " tr!n !ntre caracteri ticile anato.rale.rea totală a credinţelor deMa aproape a0andonate. !n >ilele noa tre. naturali "ului etc$ Tot at!t de uper1iciale ca "oda. tot ceea ce e 0a>a pe ea e pră0uşeşte$ !ncă ') 'O nu i*a 1o t dat unui popor ă*şi c4i"0e credinţele.cepţia 1eudală.reutatea de a le de>rădăcina$ 5rin ce con tituie* intoleranţa o virtute pentru popoare$ A0 urditatea 1ilo o1ică a unei credinţe 2enerale nu poate preMu. principiul naţionalităţilor.tre opiniile ă 1ie din ce !n ce "ai la0ile$ Cu" e 1ace că opiniile "ulţi"ilor tind pre indi1erenţă a upra "aMorităţii u0iectelor$ Neputinţa 2uver. ca odinioară.ţie$ Di pariţia actuală a credinţelor 2enerale şi di1u>area 1oarte lar2ă a pre ei 1ac ca !n >ilele noa . ireducti0ile. pentru o0 ervatorul "ai puţin atent. con.cratice şi ociale$ 5e de altă parte."ente. opiniile de "o"ent şi c4i"0ătoare. după cu" e te de a e"enea 2reu ă di>olvi acea tă Ccredinţă atunci c!nd ea *a 1or"at$ Nu poate 1i c4i"0ată dec!t cu preţul unor revoluţii violente şi nu"ai c!nd cre.1aţa unui lac cu ape adinei$ Marile idei 2enerale !nt !n nu"ăr re tr!n $ :or"area şi di pariţia lor con tituie pentru 1iecare ra ă i torică puncte Ccul"inante ale i toriei ale$ Ele !nt adevărata o atură a ■civili>aţiilor$ O opinie pa a2eră e 1i?ea>ă cu uşurinţă !n u1letul "ulţi"ilor. caracteri ticile 1unda"entale$ Acelaşi 1eno"en e o0 ervă !n ceea ce priveşte caracte. şi*a pierdut co". pe care 1iecare epocă le vede apăr!nd şi "urind& aşa !nt teoriile care călău>e c artele şi literatura !n unele "o. !n realitate. derivate cel "ai ade ea din concepţiile 2ene. care e perpetuea>ă ecole de*a r!ndul şi pe care e priMină o !ntrea2ă civili>aţie$ De ace t 1el au 1o t. odinioară. in tituţiile care derivă din ea !şi pă trea>ă puterea şi nu di par dec!t treptat$ . dar pe care Mu2ul o0iceiului le !"piedică ă 1ie co"plet pără ite$ Revoluţiile care !ncep !nt.dinţă 2enerală ne1iind altceva dec!t o 1icţiune.teri ticile anato"ice 2ă i" anu"ite ele"ente invaria0ile au at!t de puţin varia0ile !nc!t e te nece ară durata erelor 2eo. !nt!lni" altele 1oarte "o0ile pe care "e.nelor de a "ai diriMa.dicia propa2area a$ O$ Opiniile la0ile ale "ulţi"ilor$ E?tre"a la0ilitate a opiniilor care nu derivă din credinţe 2enerale$ Aparentele variaţii ale ideilor şi credinţelor !n "ai puţin de un ecol$ /i"itele reale ale ace tor variaţii$ Ele"ente vi>ate de varia. nu ar putea ă dăinuie dec!t cu condiţia de a căpa de e?a"en$ Dar c4iar şi atunci c!nd o credinţă e te puternic >drun.-$ Credinţele 1i?e$ Invaria0ilitatea anu"itor cre."ice ale 1iinţelor şi caracteri ticile lor p i4olo2ice$ In carac.lo2ice pentru a le c4i"0a$ Alături de ace te caracteri tici 1i?e. arta cre cătorului şi a 4orticultorului le "odi1ică uneori !n aşa "ă ură !nc!t di i"ulea>ă.dinţe 2enerale$ Ele !nt călău>ele unei civili>aţii$ .diul. 1ără a 1i de !ndată conda"nat .dinţa şi*a pierdut aproape !n !ntre2i"e in1luenţa a upra u1letelor celor "ulţi$ Revoluţiile luMe c atunci la re pin2e. ideile creştine. "arile credinţe per"anente.cinată. credinţe care !şi dau 1!rşitul$ Wiua !n care o "are credinţă e te ortită pieirii e te aceea !n care valoarea ei !ncepe ă 1ie di cutată$ Orice cre. dar e te 1oarte 2reu ă ancore>i de ea o credinţă dura0ilă.

nu"aidec!t$ Datorită credinţelor 2enerale."ită coe>iune şi au putut ieşi din anar4ie$ Deci nu 1ără "otiv şi*au apărat popoarele totdeauna cu intran i2enţă convin2erile$ :oarte critica0ilă din punct de*vedere 1ilo o1ic. civili>aţia europeană a evului "ediu. de cinci ecole !ncoaceK drept adevăruri indi cuta0ile le2ende reli2ioa e tot at!t de 0ar0are-. dar. de pre care e vor0eşte !n %i. "ari di1icultăţi e opun in tituirii unei credinţe 2enerale. un . !nţele2!nd din in tinct că di pariţia lor "ar. Ma4o"ed. prin 1orţa !"preMurărilor. li u . acce orii. "ilioane de oa"eni au că>ut pe cI"purile de 0ătălie şi !ncă vor "ai cădea$ Aşa cu" a" pu . /ut4er au e?ercitat a upra u1letelor un de poti " "ult "ai pro1und$ O con piraţie va do0or! un tiran. . dar ele poartă totdeauna a"prenta credinţei din care au ieşit$ Civili>aţia e2ipteană.alileu.%ar0are din punct de vedere 1ilo o1ic$ 5ractic. di tru2ătorii civili>aţiei ro"ane.cită inconştient a upra u1letelor. din cau>a nea cultării uneia din creaturile ale. le2i latorii ă le aplice. ea devine in piratoarea in tituţiilor ale.en24i *4an.tului no tru$ De !ndată ce o do2"ă nouă *a i"plantat !n u1letul "ulţi"ilor. artiştii. 1iind in2urele care pot ă in pire !ncrederea şi ă u cite enti"entul datoriei$ 5opoarele au i"ţit totdeauna 1olo ul do0!ndirii de cre. o dată in tituită.dinţe 2enerale. 1ilo o1ii. ca acelea cu pri. per"iţ!ndu*ne ă le recunoaşte". intran i2enţa repre>intă !n viaţa naţiunilor o virtute$ Toc"ai pentru a !nte"eia şi "enţine credinţe 2enerale a ridicat evul "ediu at!tea ru2uri şi at!ţia inven.ă*şi tran 1or"e ele"entele civili. pe care nu le vor cunoaşte niciodată$ A 5retin ă divinitate cananeeană.>aţiei ale$ El le tran 1or"ă p!nă c!nd e aMun2e la adoptarea unei noi credinţe 2enerale@ iar p!nă atunci trăieşte. oa"enii din 1iecare epocă *au !nconMurat de o reţea de tradiţii.tui de tin$ Nu e?i tă verita0ilă tiranie dec!t aceea ce e e?er. Napoleon au 1o t. 0ar0arii. dar ce . nu au 0ănuit . %udd4a.turile nece are ale civili>aţiilor@ ele i"pri"ă o orientare ideilor. de opinii şi de o0iceiuri de u0 al căror Mu2 nu ar putea ă cape şi care !i 1ac "ai "ult au "ai puţin a e"ănători unul cu celălalt$ Nici piri. Moi e.tatori şi novatori au "urit de de perare. c!nd reuşeau ă evite upliciile$ Toc"ai pentru a apăra a e"enea credinţe lu"ea a 1o t de at!tea ori ră colită. de a e"enea. nu a 1o t o0 ervată ecole şi ecole de*a r!ndul$ Cele "ai "ari 2enii. literaţii e preocupă ă le tran pună !n diver e 1or"e$ Din credinţa 1unda"entală pot ă apară idei de "o"ent.lor şi conduitei$ In1luenţa a a upra u1letelor e te atunci a0 olută$ Oa"enii de acţiunea intenţionea>ă ă le reali>e>e. !n anar4ie$ Credinţele 2enerale !nt upor. un /ei0ni>.vire la Molo4A$ !n păi"!ntătoarea a0 urditate a le2endei unui Du"ne>eu care e ră>0ună pe 1iul ău prin ori0ile uplicii. pentru că acea ta e te in2ura ce nu poate 1i co"0ătută$ Ti0eriu. puterea a e te invinci0ilă pentru "ultă vre"e@ şi oricare ar 1i 1al itatea a 1ilo o1ică. v Ro"a a tre0uit ă piară şi ea6 Nu"ai atunci c!nd au do0!ndit unele credinţe co"une. ele au creat o*civili>aţie cu totul nouă şi ti"p de "ulte ecole i*au 1ăcut pe oa"eni ă !ntrevadă acele paradi uri de vi şi peranţă. au atin o anu. tirani reduta0ili. din ad!ncul "or"intelor lor.c4ea>ă pentru ele ora decadenţei$ Cultul 1anatic al Ro"ei a 1o t credinţa care i*a 1ăcut pe ro"ani tăp!nii lu"ii$ C!nd credinţa acea ta a pierit. ea e i"pune celor "ai lu"inate pirite$ Oare popoarele Europei nu au ocotit. civili>aţia "u ul"ană a ara0ilor derivă dintr*un "ic nu"ăr de credinţe reli2ioa e care şi*au pu a"prenta pe cele "ai ne!n e"nate ele"ente ale ace tor civili>aţii. 1ără !ndoială. dacă le e?a"ină" !ndeaproape. a arte.0lie şi căreia tre0uia ă i e aducă Mert1e o"eneşti$ 7Nota trad$9 '+ nici "ăcar o clipă că adevărul unor a e"enea le2ende ar 1i putut 1i pu !n di cuţie$ Ni"ic nu de"on trea>ă "ai 0ine !ripnoti>area produ ă de credinţele 2enerale şi. dar. ni"ic nu "arc4ea>ă "ai 0ine u"ilitoarele li"ite ale piri. un Ne[ton.tul cel "ai independent nu e 2!ndeşte ă e u tra2ă ace .

cele "ai i"portante dintre ele nedepăşind viaţa unei 2eneraţii$ A" şi re"arcat 1aptul că c4i"0ările care urvin !n ace te opi.cire pro"i de reli2ie netre0uind a 1i reali>at dec!t !ntr*o viaţă viitoare.nii !nt uneori "ult "ai uper1iciale dec!t reale. idei. reli2ioa ă. 2oliciunea pro"i iunilor va apărea de la pri"ele tentative de reali>are şi noua credinţă !şi va pierde !n ace. u0 denu"iri analoa2e. !n po1ida a enti"entului aparent al "ulţi"ilor şi !n po1ida unor procedee de di tru. pare *o dovedea că$ 'D Să e?a"ină".ne di tructivă. *ar putea crede că "ulţi"ile !şi c4i"0ă credinţele politice au reli2ioa e 1recvent şi după voinţă$ !ntr*adevăr. au un ideal a0 olut identic şi că idealul ace ta ţine pur şi i"plu de tructura "entală a ra ei noa tre. !n 1ilo o1ie.nitorul lui Napoleon@ Ru ia. o acţiu. ea nu va putea e?ercita "ai apoi un rol creator$ O$ Opiniile la0ile ale "ulţi"ilor Dea upra credinţelor ta0ile.tat le2ile. apoi la dei ". purt!nd totdeauna a"prenta calităţilor ra ei$ /u!nd !n con iderare. deveni "l revoluţionare. !nvin ă a 1o t "area noa tră Revoluţie$ Sin2urii tirani reali ai u"a.2ere tot at!t de ne"iloa e ca acelea ale Inc4i>iţiei. de ani care au ur"at8 65er1idul Al0ion# de la !nceputul ecolului al XlX*lea a devenit aliatul :ranţei u0 "oşte. !n cei (.onvenţiunii. a" arătat că partidele care !n aparenţă !nt cele "ai contrare& "onar*4işti. deoarece. ca apoi ă poarte cu pietate lu"inări !n proce. a0 urditatea 1ilo o1ică a anu"itor credinţe 2ene.$ de la catolici " la atei ". de e?e"plu. radicali.laşi ti"p orice pre ti2iu$ Deci puterea a nu va pori dec!t p!nă !n >iua reali>ării$ Iată de ce dacă noua reli2ie e?ercită !n pri"ul r!nd. ar. devenind u"ili luM0aşi ai lui Napoleon. apoi i"periali te. !ntrea2a i torie politică. durata unei 2eneraţii$ Vede" !n acett interval de ti"p "ulţi"ile. literară.tită pe te noapte prietenă$ In literatură. iunile de pe vre"ea lui /udovic al XEIII*lea$ Bi ce c4i"0ări ui"itoare !n opiniile "ulţi"ilor. ca după aceea ăK e !ntoarcă la 1or"ele cele "ai e?a2erate de catolici "$ Bi nu nu"ai "ulţi"ile. !n artă. nu au devenit ro"ani pentru că e 2ă eau u0 in1luenţa unei puternice u2e tii i torice$ Rolul 1ilo o1ului e te acela de a cerceta ceea ce dăinuie din credinţele vec4i u0 c4i"0ările aparente.ciune a credinţelor ociali te actuale nu le va !"piedica ă prindă rădăcini !n u1letul "ulţi"ilor$ Adevărata in1erio. adică ). de două ori !n ră>0oi cu noiL şi care a aplaudat at!ta ulti"ele noa tre eşecuri. in tituţiile politice din ţara noa tră. de e?e"plu. i*au adop.ţele 2enerale şi de u1letul ra ei$ :ără ace t criteriu. e 2ă eşte un trat de opinii.ti tică.poate ea ă 1acă !"potriva unei credinţe 0ine 1i?ate N In lupta violentă contra catolici "ului.rale nu a 1o t niciodată un o0 tacol !n calea triu"1ului lor$ %a c4iar ace t triu"1 nu pare po i0il dec!t cu condiţia ca ele ă includă vreo a0 urditate "i terioa ă$ Evidenta lă0i. e te oco. de ani.ritate a credinţelor ociali te 1aţă de toate credinţele reli* 2ioa e ţine pur şi i"plu de ur"ătorul 1apt& idealul de 1eri.24e>ii Revoluţiei. la !nceput "onar4ice. ci şi cei care le conduceau au u1eriA tran 1or"ări a e"ănătoare$ S*au vă>ut "e"0ri "arcanţi ai . 2!nduri care na c şi "or 1ără !ncetare$ Durata unora e te 1oarte e1e"eră. oric!t de i"pre2naţi de literatura latină şi care. ele evoluea>ă !n acelaşi interval de ti"p. adaptările !nşelătoare nu c4i"0ă 1ondul lucrurilor$ %ur. o curtă perioadă. apoi din nou "onar4ice$ !n$ "aterie de reli2ie. -('. -=O. ca toate acelea care au precedat*o. 2ă i" la alte naţiuni un ideal contrar$ Nu"ele dat opiniilor. di tin2!nd !n valul "işcător al opiniilor "işcările deter"inate de credin. ucce iunea opiniilor e "ani1e tă !ncă şi . duş"ani Muraţi ai re2ilor şi nevr!nd ă ştie*ni"ic de >ei au tăp!nitori. a căror putere a" arătat*o. cu oc4ii ţintă a upra repu0licii ro"ane. 1a ciile şi to2ele.nităţii au 1o t totdeauna u"0rele "orţilor au ilu>iile pe care ea şi le*a creat$ Repet. ni"eni nu poate conte ta acea tă reali>are$ Idealul de 1ericire ociali t tre0uind !n ă ă 1ie reali>at pe pă"!nt. i"perialişti. ocialişti etc..

ei de a* şi pierde cititorii$ Vec4ile or2ane ole"ne şi in1luen.torul acla"aţi ieri. !nt pro1und di preţuiţi a doua >i$ Dar ce con tată". dacă anali>ă" ace te c4i"0ări. dacă e.pună alianţe.dene au de recla"e 1inanciare$ Care ar 1i a tă>i >iarul de . au di părut au au devenit 1oi de "1or* "aţie !ncadrate de cronici a"u>ante. care 1ace ă treacă 1ără !ncetare u0 oc4ii cetăţenilor opiniile cele "ai contrare$ Su2e tiile 2enerate de 1iecare din ele !nt de !ndată ni"icite de u2e tiile opu e$ Deci nici o opinie nu reuşeşte ă e ră p!ndea că. nă c!ndu* e şi pierind uneori la 1el de repede ca dunele de ni ip 1or"ate de v!nt la "ar2i*Kea "ării$ In >ilele noa tre u"a opiniilor la0ile ale "ulţi"ilor e te "ai "are ca niciodată@ iar acea ta are trei raţiuni di1erite$ 5ri"a e te că vec4ile credinţe. papi.deauna opinii de "o"ent. naturali ". ca i 2uvernanţii. de cancanuri "on. dar nu"ai pentru că repre>intă e?clu iv o2linda opiniilor populare şi a ne!ncetatelor lor variaţiuni$ Devenită i"pla a2enţie de in.1or"aţii. upun!ndu* e "ecani "ului interviului.tate. puterea a e te con idera0ila. la0ili. toate 1und ortite unei e?i tenţeL e1e"ere$ Ele "or "ai !nainte de a e ti putut propa2a !ndeaMun ca ă devină 2enerale$ Din ace te cau>e diver e re>ultă un 1eno"en 1oarte nou !n i toria lu"ii. ea renunţă ă i"pună vreo idee vreo doctrina$ Ea ur"ăreşte toate c4i"0ările 2!ndirii pu0lice iar nece i.te de altădată. vă>!nd*o că*şi ia drept călău>a i"pul. cu" a" vă>ut !n ceea ce priveşte alianţa cu Ru ia. nu ar putea ă ai0ă ta0ili. "i tici " etc$ na c şi*"or unul după altul$ Arti tul şi crii. !n aparenţă at!t de pro1undeN Toate cele contrare credinţelor 2enerale şi enti"entelor ra ei nu au dec!t o durată e1e"eră.şi !"păraţi. pre1eră.tul de 0o2at ca ă per"ită redactorilor . con tă !n di1u>area recenta a pre ei.tăţile concurentei o o0li2ă la acea ta. la c4ere"ul celor "ai "ărunte c4i"0ări de "ediu$ :or"ate cu aMutorul u2e tiei şi conta2iunii. ă pălea că !n 1aţa puterii "ulţi. iar ace t odinioară nu e te prea !ndepărtat. ea a tre0uit. re2. cărora 2eneraţia precedenta n a culta cu pioşenie oracolele. !n 1!rşit. nu "ai acţionea>ă ca altădată a upra opiniilor pa a2ere. altădată directoare de opinie. iar 1luviul deturnat !şi reia curind cur ul$ Opiniile oare n[ e ataşea>ă la nici o credinţă 2enerală. pre a* i e?pune 2!ndirea lor. pe te"a unui u0iect dat. !nt la c4ere"ul tuturor !nt!"plărilor au. urile "ulţi"ilor care i2noră raţiunea şi care e la ă diriMate doar de enti"ent N Cit de pre pre ă. 1ără trecut şi 1ără viitor$ 'N A doua raţiune con tă !n puterea cre c!ndă a "ulţi"ilor care !şi 2ă eşte din ce !n ce "ai puţin contrapondere. !n >ilele noa tre. ei nu caută decit *o ur"e>e$ Tea"a lor de opinie "er2e uneori p!na la teroare i văduve te de orice ta0ilitate conduita lor$ L OpiniaL "ulţi"ilor tinde deci ă devină din ce !n ce "ai "ult re2ulatorul upre" al politicii$ Ea reuşeşte a>i a i". cu totul caracteri tic epocii actuale& "a re1er la neputinţa 2uvernelor de a diriMa opinia$ _ Odinioară. departe de a o diriMa. Mudecăţii "ulţi"ilor$ S*a putut pune odinioară că politica nu e te o trea0a de enti"ent$ A" putea oare a pune" a tă>i acelaşi lucru. pre a le da o anu"ită orientare$ E to"parea credinţelor 2enerale la ă loc unei pu>derii de opinii parti. la nici un enti"ent al ra ei şi care. acţiunea 2uvernanţilor. prin ur"are."ilor$ De i2ur. u0 a"eninţarea pedep."ai rapid$ Ro"anti ". pier>!ndu*şi pro2re iv in1luenţa.tateaLe?tre"ă a ideilor lor put!ndu* e "ani1e ta li0er$_ A treia raţiune. ele !nt tot. ieşită aproape e?clu iv dintr*o "işcare populara$ E te lin i"pto" ciudat ă vede".culare. iar >iarele nu 1ac dec!t ă re1lecte opinia e?i tentă$ Ut de pre oa"enii de tat. in1luenţa c!torva criitori şi a unui "ic nu"ăr de >iare con tituiau adevărate re2ulatoare de opinie$ A tă>i criitorii şi*au pierdut orice in1luenţă.

cutare proiect le2i lativ. ca acelea ale lui Ce>ar.ţială a pre ei şi a 2uvernanţilor$ Ce e1ect va produce cutare eveni"ent. tre0uiau pronunţate cu evlavie. dar nu ervi$ In 1elul ace ta >iarele au conştiinţa inutilităţii orică. iată ce vor ă ştie@ a ta nu e te uşor. "uncitorul cu o uşoară poială de in truire au devenit prea ceptici$ Evoluţia care a avut loc !n ace t en . de e?e"plu$ Micul 0ur24e>. apo tolii. opiniile aveau !ncă o orientare 2enerală@ ele derivau din adoptarea vreunei credinţe 1unda"entale$ Sin2urul 1apt de a 1i "onar4i t !ţi dădea !n c4ip 1atal. e te 1rapantă$ !n epoca precedentă. ca şi indi1e. atit !n i torie c!t şi !n ştiinţe.renţa cre c!ndă a "ulţi"ilor. !ntre>ăreşte !ntotdeauna pe peculatorN Critica nu are nici "ăcar puterea de a lan a o carte au o pie ă de teatru$ Ea poate dăuna.ăi opinii per onale şi ce autoritate ar o0ţine ele !n 1aţa unor cititori care cer doar ă 1ie ţinuţi la curent cu eveni"entele au a"u>aţi şi care. li"itindu* e ă dea titlul cărţii.!ncoace. !ntr*un cuv!nt. Au2u t şi Napoleon nu pu. orice opinie !şi pierde pre ti2iul@ a cuţişurile ei e u>ea>ă repede şi apar prea pu. !n oţit de două*trei r!nduri de recla"ă şi !n două>eci de ani pro0a0il că acelaşi lucru e va petrece şi cu critica teatrală$ A uprave24ea opinia a devenit a tă>i preocuparea e en. ea ă dure>e "ult$ Dacă ceva ar putea !nt!r>ia puţin ora pră0u. totuşi. pe c!nd repu0licanul cu veneraţie$ Anu"ite nu"e.ORII DE MU/ŢIMI . iar un repu0lican ştia nu "ai puţin i2ur că de cinde$ Monar. totodată.părtată.şirii. !n 1aţa di cuţiei şi anali>ei. nu recru.teau 1i articulate 1ără invective$ 5!nă şi !n Sor0ona noa tră prevala ace t "od naiv de a concepe i toria$ '= '' A tă>i. iar altele.rei opinii per onale. au avut ca re>ultat 1inal o 1ăr!"iţare co"pletă a tuturor convin2erilor. anu"ite idei 0ine conturate. di oluţia credinţelor 2enerale.4i tul tre0uia ă vor0ea că de Revoluţie cu oroare.tea>ă c!tuşi de puţin apărători real"ente convinşi dec!t !n păturile inculte& lucrători din "ine şi din u>ine. !ndărătul 1iecărei reco"andări. precu" şi a indivi>ilor pentru ceea ce nu priveşte clar intere ele lor i"ediate$ C4e tiunile de doctrină. căci ni"ic nu e te "ai la0il şi "ai c4i"0ător dec!t cu2etul "ulţi"ilor$ /e vede" !nt!"pin!nd cu anate"e ceea ce acla"a eră !n aMun$ A0 enţa acea ta totală de direcţie a opiniei şi. cu" erau uneori Felio2a0al şi Ti0eriu@ Cdar ele au şi capricii 1urioa e$ O civili>aţie 2ata ă !neapă in "!inile lor e te prea "ult la c4ere"ul 4a>ardului. conducătorii. au upri"at !n 2eneral critica literară. ca acelea ale lui Ro0e pierre şi Marat. acea ta ar 1i toc"ai e?tre"a la0ilitate a opiniilor şi indi1erenţa cre c!ndă a "ulţi"ilor 1aţă de toate epedi"ţ lK 2enerale$ Cartea a Jll*a C/ASI:ICAREA BI DESCRIEREA DI:ERITE/OR CATE. cu" !nt cele re1eritoare la ociali ". de trei>eci de an. iar 1aptul de a 1i repu0lican con1erea idei cu totul contrare$ Un "onar4i t ştia i2ur că o"ul nu de cinde din "ai"uţă.dat din ce !n ce "ai "ult de indi1erenţă$ Să nu e?a2eră" !n depl!n2erea ace tei leiri 2enerale a `piniilor$ Nu *ar putea conte ta că ace ta e te un i"pto" de decadenţă !n viaţa unui popor$ Vi>ionarii. au de i2ur o cu totul altă 1orţă dec!t ne2atorii. cei care nutre c o convin2ere. eriticii şi indi1erenţii@ dar ă nu uită" că. !n ituaţia puterii actuale a "ulţi"ilor.ţine idei capa0ile ă ne pa ione>e$ O"ul "odern e te inva. nu prea !nde. dacă o in2ură opinie putea do0!ndi de tul pre ti2iu pentru a e i"pune. cutare di cur . ea ar 1i de !ndată "a cată Cde o putere at!t de tiranică !nc!t totul ar tre0ui ă e plece nu"aidec!t !n 1aţa ei$ Epoca li0erei di cuţii ar 1i atunci Înc4i ă pentru "ultă vre"e$ Mulţi"ile repre>intă e?e"ple paşnice c!teodată.

Detalii privind diver ele cate2orii de "ulţi"i e pot 2ă i !n ulti"ele "ele lucrări 7/aa p <c4olo2ie politiTue.Capitolul I C/ASI:ICAREA MU/ŢIMI/OR Cla i1icarea "ulţi"ilor$ -$ Mulţi"ile etero2ene$ Cura e di1erenţia>ă ele$ In1luenţa ra ei$ Su1letul "ulţi. au invadat I"periul Ro"an$ Dea upra ace tor "ulţi"i lip ite de coe>iune apar acele "ulţi"i care. !n ă !ntotdeauna inclu e !n acelea ale ra ei$ Di1eritele cate2orii de "ulţi"i o0 erva0ile la 1iecare popor pot 1i divi>ate !n 1elul ur"ător& -. panioli etc$ 5ro1undele diver2enţe create de con tituţia "entală ere. adunările parla. rare de alt1el. ca tele şi cla ele$ A" arătat !n acea tă lucrare caracteri ticile 2enerale co. dar de ra e di1erite& ruşi. după di."ii e te cu at!t "ai la0 cu c!t u1letul ra ei e te "ai puternic$ Su1letul ra ei repre>intă tarea dA civili>aţie. caracteri tici co"une şi au 1!rşit prin a 1or"a o ra ă$ Ele vor pre>enta oca>ional caracteri ticile peciale ale "ulţi. arăt!nd că e te cel "ai puternic !n ceea ce priveşte deter"inarea acţiunilor u"ane$ In1luenţa a e "ani1e tă şi !n caracteri ticile "ulţi."ilor$ O "ulţi"e co"pu ă din indivi>i oarecare. ca ta acerdotală. ecte reli2ioa e etc$9 +$ Ca te 7ca ta "ilitară. !n proporţii aproape e2ale . dar 1iind cu toţii en2le>i au c4ine>i.ENE )$ Secte 7 ecte politice. cla a ţărănea că etc$9 Să arătă". /e opinion et Ie cro<ance ."a a a0 olut in1erioară ni e pre>intă atunci e!nd e te co". indi1erent de pro1e ie au de nivelul de inteli2enţă$ A" dovedit !n pre>enta lucrare că p i4olo2ia oa"enilor a1laţi !n "ulţi"e di1eră e enţial"ente de p i4olo2ia lor indi."une "ulţi"ilor$ Ne ră"!ne ă tudie" caracteri ticile par.ver ele cate2orii de colectivităţi$ Să e?pune" "ai !nt!i o curtă cla i1icare a "ulţi"ilor$ 5unctul no tru de plecare va 1i "ulţi"ea i"plă$ :or. caracteri ticile di1erenţiale ale diver elor cate2orii de "ulţi"i-$ -$ Mulţi"ile etero2ene Ace te colectivităţi !nt acelea ale căror caracteri tici le*a" tudiat !n pa2inile precedente$ Ele e co"pun din indivi>i oarecare.A$ MU/ŢIMI ETERO.pu ă din indivi>i care aparţin unor ra e di1erite$ Sin2urulK ei liant e a1lă atunci !n voinţa.viduală şi că inteli2enţa nu !i u tra2e de la acea tă di1eren. a unui şe1$ Ca tipuri de a e"enea "ulţi"i pu."ilor. e va deo e0i pro1und de alta co"pu ă de a e"enea din indivi>i oarecare. !n c!teva cuvinte.ticulare uprapu e ace tor caracteri tici 2enerale. au do0!ndit. reune c !n una şi aceeaşi "ulţi"e.te" "enţiona pe 0ar0arii de di1erite ori2ini care. /a revolution 1rancai e et la p <c4olo2ie de revolution 9$ indivi>i de naţionalităţi di1erite. de e?e"plu9 O$ Neanoni"e 7curţile cu Muri.ţiere$ A" vă>ut că !n colectivităţi inteli2enţa nu Moacă nici un rol$ Nu"ai enti"entele inconştiente pot acţiona !n ace t ca>$ Un 1actor 1unda"ental.2ene$ Sectele. 1rance>i. ne per"ite ă divi>ă" de tul de clar di1eritele "ulţi"i etero2ene$ A" revenit de "ai "ulte ori a upra rolului ace tui 1actor. "ai "ult au "ai puţini re pectată.ditară !n "odul de a i"ţi şi de a 2!ndi al oa"enilor i>0uc. ra a. iar u1letul "ulţi"ii tarea de 0ar0arie$ O$ Mulţi"ile o"o2ene$ Divi>iunea "ulţi"ilor o"o. ti"p ăU "ai "ulte ecole. ca ta "uncitorea că etc$9 )$ Cla e 7cla a 0ur24e>ă.ENE -$ Anoni"e 7"ulţi"ile din tradă. "entare etc$9 %$ MU/ŢIMI OMO. u0 acţiunea anu"itor 1actori. oric!t de identice ar 1i !n aparenţă .ne c de !ndată ce anu"ite circu" tanţe.

iniei prin co"unitatea ocupaţiilor pro1e ionale.) "u cuprinde dec!t indivi>i de aceeaşi pro1e iune şi.lor "ulţi"ilor$ Di1erite e?e"ple$ 5 i4olo2ia epte"*1criştilorA$ Raţiona"entele lor. va 1ace inva. neav!nd !ntre ei dec!t in2ura le2ătură a credinţelor$ Aşa !nt ectele reli2ioa e şi politice. prin ur"are. din "edii ade ea etero. dar pentru acelaşi "otiv ca actul unui ti2ru care devorea>ă un 4indu . ca ta -. după ce "ai !nt!i -*a lă at ă 1ie ciop!rţit de puii ăi. adunări deli0erante şi Muraţi."inală din punct de vedere le2al. din "edii uneori 1oarte di1erite. i2nora tatul şi nu e adre ea>ă dec!t iniţiativei particulare$ O "ulţi"e 1rance>ă ţine !nainte de toate la e2alitate. nul la cele dint!i şi de>voltat la celelalte. cla a a2ricolă etc$ Ne tudiind !n acea tă lucrare dec!t "ulţi"ile etero2ene. după o anu"ită perioadă de ia ti2are.2ene şi !nt le2aţi doar prin co"unitatea credinţelor. pentru a*şi reali>a e?i2enţele. con iderate !n ele !n ele. pare di1icil ă le cali1ici In vreun ca> drept cri"inale$ 5ă tre> totuşi ace t cali1icativ eronat. deoa. en i0ilitatea.tului$ Ea e te !ntotdeauna centrali>atoare şi "ai "ult au "ai puţin ce>ari tă$ O "ulţi"e en2le>ă au a"ericană. u1letul ra ei do"ină !n !ntre2i"e u1letul "ul. de e?e"plu$ Senti"entul re pon a0ilităţii. dă actelor lor orientări ade ea di1erite$ o"o2ene Mulţi"ile o"o2ene cuprind& -$ ectele@ O$ ca tele@ ). de educaţie şi din "edii aproape identice$ Aşa !nt Cca tele "ilitară şi acerdotală$ Cla a e co"pune din indivi>i de ori2ini di1erite.ria0il apel. de educaţie. cla ele_ Secta "arc4ea>ă pri"ul 2rad !n or2ani>area "ulţi"ilor o"o2ene$ Ele includ indivi>i de educaţie. "ă voi ocupa doar de c!teva cate2orii ale ace tei varietăţi Rde "ulţi"i ale e ca tipuri$ Capitolul II MU/ŢIMI/E WISE CRIMINA/E Mulţi"ile >i e cri"inale$ O "ulţi"e poate 1i cri. ca "e"0rii ■unei ca te. anu"ite acte ale "ulţi"ilor !nt cri"inale.citatea şi "oralitatea lor$ Mulţi"ile redue!ndu* e. de e?e"plu$ Ca ta repre>intă cel "ai !nalt 2rad de or2ani>are de care e te u cepti0ilă "ulţi"ea$ 5e c!nd ecta e te 1or"ată din indivi>i de pro1e iuni.O -. di". pu e !n "işcare de u2e tii. ca "e"0rii unei ecte.ţi"ii$ Ra a e te u0 tratul vi2uro care li"itea>ă o cilaţiile ale$ Caracteri ticile in1erioare ale "ulţi"ilor !nt cu atlt "ai puţin accentuate cu cit u1letul ra ei e te "ai puternic$ Starea de "ulţi"e şi do"inarea "ulţi"ilor con tituie 0ar0aria au !ntoarcerea la 0ar0arie$ Toc"ai do0!ndind un u1let olid tructurat ra a e u tra2e din ce !n ce "ai "ult puterii necu2etate a "ulţi"ilor şi ie e din 0ar0arie$ O$ In a1ara ra ei. iar o "ulţi"e en2le>ă la li0ertate$ Ace te ra e di1erite 2enerea>ă aproape tot at!tea pecii de "ulţi"i c!te naţiuni e?i tă$ Aşadar.intere ele care !i adună laolaltă$ Tentativele 1ăcute de ocialişti de a 1u>iona !n "ari con2re e repre>entanţi ai populaţiei "uncitoreşti din 1iecare ţară au du totdeauna la di cordii 1urioa e$ O "ulţi"e latină. la intervenţia ta.nară au de con ervatoare a" pre upune*o.rece el a 1o t con acrat de cercetările p i4olo2ice$ De i2ur. oric!t de revoluţio. dar nu din punct de vedere p i4olo2ic$ Co"pleta inconştienţă a acte. ci prin anu"ite intere e. in2ura cla i1icare i"portantă care poate ii 1ăcută !n ceea ce priveşte "ulţi"ile etero2ene e te aceea de a le epara !n "ulţi"i anoni"e. pre a e a"u>a$ .potrivă. 1ero. reuniţi nu prin co"unitatea credinţelor. de pro1e ii. la tarea de i"ple auto"ate inconştiente. anu"ite o0iceiuri Cde viaţă şi o educaţie a e"ănătoare$ Aşa !nt cla a t"r24e>ă.

ea putea proceda le2al la "a acru.nare cu ceea ce au 1ăcut "ulţi"ile !n >iua de S1!ntul %arto* lo"eu$ Iau detaliile din i tori irea lui Taine. e e la %a tilia ă vadă ce e !nt!"plă acolo. 0ucătar 1ără luM0ă. ă e taie 2!tul.ţie. in ta0ilitate. d!nd cur li0er in tinctelor de 1erocitate cărora le*a" anali>at !n altă parte 2ene>a şi pe care colec. ă 1ie "a acraţi la 2ră"adă."ată de "ulţi"e. un 2ură*ca că ce e du. *a deci "ai !nt!i ca no0ilii. o1iţerii.ţionari. "ani1e tarea anu"itor 1or"e de "oralitate etc$ Re2ă i" toate ace te caracteri tici la una din "ulţi"ile care au lă at una din cele "ai tri te a"intiri ale i toriei noa tre& epte"0riştii$ De alt1el. ca şi 0ucătarul citat "ai u . ervitorii re2elui. pri"ea lovituri din toate părţile$ Se propunea ă 1ie p!n>urat. preoţii. ea pre>intă "ultă a e"ă. per1ect convinşi că !nde. ă 1ie le2at de coada unui cal$ W0ăt!ndu* e.tarea de o u2e tie cu at!t "ai puternică cu c!t era colectivă. precu" şi din di1eriţi "e eriaşi& ci>"ari. credulitate.tivităţile au puterea ă le de>volte !ntr*un 2rad !nalt$ In re t. !n a1ară de un "ic nu"ăr de netre0nici de pro1e. convin2ere 1irea că. ocoti că.pline c o !ndatorire patriotică$ Ei !ndeplineau o du0lă 1unc. acţiunea e te patriotică şi c4iar cre>u că "erită o "edalie di tru2!nd un "on tru$ Cu o a0ie ce i *a dat. ca" nea cuţită.torul. !n nici un ca>. deoarece avea de partea a apro0area unani"ă a concetăţenilor ăi$ Un a e"enea act poate 1i cali1icat drept cri"inal din punct de vedere le2al. nu tăia. 1unc. ştia ă taie carnea. cu" pare pro0a0il.natorului$ 6Ace ta. iar u2e tia r a a 1o t i"ediat acla.ţi"ilor$ Dat 1iind nu"ărul con idera0il al acu>aţilor. care le*a e?tra din "e"oriile vre"ii aceleia$ Nu e cunoaşte cu e?actitate cine a dat ordinul au u2e tia de a 2oli !nc4i orile. ei au !nceput prin a 1or"a un 1el de tri0unal şi i"ediat şi*au 1ăcut apariţia piritul i"pli t şi ec4itatea nu "ai puţin i"pli tă a "ul.nată cu "a acrul$ Ar"ata "a acratorilor cuprindea apro?i"ativ trei ute de per oane şi con tituia tipul per1ect al unei "ulţi"i ete. ie. el a lovit din 2reşeală cu piciorul pe unul din cei de 1aţă$ A Autorii e?ecuţiilor u"are de deţinuţi politici din perioada O 3 D epte"0rie -('O. ele nu . "a acr!ndu*i pe pri>onieri$ Că a 1o t Danton.Cri"ele "ulţi"ilor re>ultă !n 2eneral dintr*o u2e tie puternică. acea ta 1iind părerea 2enerală.J Cineva a propu atunci. convin2erea la uci2aş că a co"i un act de "are "erit. a co din 0u>unar un cuţitaş cu "inerul ne2ru şi cu". e?a2erarea enti. a du cu 0ine la capăt operaţia#$ Se vede aici clar "ecani "ul anali>at anterior& a cul. iar indivi>ii care au luat parte la acea ta !nt apoi convinşi că au a cultat de 2la ul unei datorii$ Nici.derau cri"inali$ 5ătrunşi de i"portanţa rolului lor. au cu totul altcineva. lăcătuşi. puţin intere ea>ă@ in2urul 1apt intere ant pentru noi e te acela al u2e tiei puternice receptate de "ulţi"ea !n ărci. !nconMurat de o "ulţi"e e?tre" de aţ!ţată. de Mudecători şi de călăi şi."entelor 0une au rele. 2uverna.ro2ene. adică toţi indivi>ii a căror pro1e ie era in2ura pro0ă de culpa0ilitate !n oc4ii 0unului patriot. nu e con i. co"i ionari etc$ Su0 in1luenţa u2e tiei pri"ite ei erau. a lovit !n 2ru"a>ul 2uvernatorului@ dar cu" a0ia. ca individul lovit ă*i taie capul 2uver. >idari. ea e co"punea "ai ale din prăvăliaşi.decu" nu ace ta e te ca>ul cri"inalului ordinar$ I toria cri"elor ăv!rşite de "ulţi"i pune !n evidenţă cele pu e "ai u $ Se poate cita ca e?e"plu tipic o"or!rea 2uvernatorului %a tiliei. oldate cu pe te lLlOO de victi"e$ 7Nota trad$9 -. 1ără a 1i nevoie de o deci>ie pecială$ Ceilalţi au 1o t Mudecaţi după !n1ăţişare şi reputaţie$ Conştiinţa rudi. d$ de /auna<$ După căderea 1ortăreţei. !n calitatea a de 0ucătar."entară a "ulţi"ii 1iind a t1el ati 1ăcută. dar nu din punct de vedere p i4olo2ic$ Caracteri ticile 2enerale ale "ulţi"ilor >i e cri"inale !nt e?act acelea pe care le*a" con tatat la toate "ulţi"ile& u2e ti0ilitate. peruc4ieri.

dente de co"po>iţia curţii cu Muri$ Modul !n earR !nt i"pre ionaţi Murii$ Sla0ul e1ect al raţiona"en.D departe."ele a treacă !ncet !ntre două şiruri de a a ini. pre a prelun2i upliciul$ /a !nc4i oarea :orce victi"ele. după uciderea a vreo .nuau. care ă nu lovea că decit cu do ul ă0iei. toată lu"ea. va2a0on>i.tului$ Metode de per ua iune ale avocaţilor eele*0ri$ Natura cri"elor 1aţă de care Muraţii !nt indul. ca. ca apoi ă e !ntoarcă şi ă*i o"oare pe alţii$ In ti"pul "a acrului n*a !ncetat ă do"nea că o ve elie a"a0ilă$ Dan au şi c!ntau !n Murul cadavrelor. erau cio*p!rţite ti"p de o Mu"ătate de oră. cu" ar 1i o en i0ilitate la 1el de e?tre"ă ca 1erocitatea$ 6Ei au i"patia e?pan ivă şi en i0ilitatea pro"ptă a lucrătorului pari>ian$ /a "ănă tire. de alt"interi. deţi.2enţi au everi$ Utilitatea in tituţiei MuriloM1 şi pericolul pb care l*ar pre>enta !nlocuirea a de eătre "a2i traţi$ Neput!nd tudia aici toate cate2oriile de Muraţi. ar da 1oe 5ari ului@ tre0uie că a şi >i *o. după ce toată lu"ea a vă>ut 0ine totul. nu văd 0ine ce e !nt!"plă. co"plet de>0răcate.vinşi !n adincul ini"ii lor că au 0ine"eritat de la patrie.provi>at9.!"piedică 3 aşa cu" e te re2ula !n tarea de "ulţi"e 3 "ani1e tarea conco"itentă a altor enti"ente. 2ardieni şi uci2aşi. prin ur"are.ne o1eră "ulte 1apte analoa2e$ In1luenţa cre c!ndă a "ulţi"ilor şi capitulările ucce ive ale puterii pu0lice !n 1aţa lor ne vor 1urni>a.ce" puţină curăţenie#$ De"on traţia pare evidentă şi toţi !nt "a acraţi !n 0loc. de care ar 1i 0ine ă e de0ara e>e$ De alt1el cu i2uranţă că printre ei 1i2urea>ă şi duş"ani ai poporului. l*au !"0răţişat cu entu>ia ". ei !nşişi ar 1i putut deveni duşA "anii naţiunii şi tre0uiau. voia cu tot dinadin ul ă*. toate ace te operaţii erau ter"inate şi "a acratorii e putură 2!ndi la repau $ Con.ţilor$ Stati tica arată că deci>iile lor !nt indepen. cu i2uranţă. caracteri tice u1letului lor$ A t1el. ă "ani1e te o ec4itate pecială$ Un uci2aş pl!n2!ndu* e. 1ericite ă*i vadă o"or!ţi pe ari tocraţi$ Conti. contrare. inclu iv cinci>eci de copii !ntre -O ţi -( ani care. unul a 1ăcut o0 ervaţia 3 şi i"ediat u2e tia lui a 1o t acceptată 3 că alte !nc4i ori. o anu"e doa"nă Delarue.. pla ate ca" -. că doa"nele. ei veniră ă ceară o reco"pen ă de la autorităţi@ cei "ai >eloşi cerură c4iar o "edalie$ I toria co"unei din -=(.teriile victi"elor$ In actele "ulţi"ilor e re2ă e c totdeauna 1or"e rudi. ă li e dea lovitura de 2raţie prin pintecarea p!ntecelui$ Ma acratorii !nt de alt1el 1oarte crupuloşi şi "ani1e tă o "oralitate căreia i* a" "ai e"nalat deMa e?i tenţa !n inul "ulţi"ilor$ Ei pun pe "a a co"itetelor 0anii şi 0iMu. cuprin>!nd 0ătr!ni cerşetori."entare de raţiona"ent. ` vei e?a"ina nu"ai pe cea "ai i"portantă.cipanţi au plăcerea ă lovea că !n ari tocraţi. upri"aţi$ După o ăptă"!nă de lucru. "a acratorii !ncuviinţară Mu teţea ace tei o0 ervaţii şi au dDci ca victi.( -. de duş"ani ai naţiunii. ţin !n realitate la răcoare 2uri de pri o .J. văduva unui corupător& 6Ea tre0uie ă "oară de ciudă că e la 0a că@ dacă ar putea. l*au aplaudat cu e?ce de >el#. puneau la di po>iţie 0ănci 6pentru doa"ne#. predo"inarea enti"entelor . 0unăoară.e?ter"ine pe te"nicerul ne2liMent şi c4iar ar 1i 1ăcut*o 1ără ru2ă"inţile deţinuţilor !nşişi$ C!nd un pri>onier 1u ac4itat 7de către tri0unalul i". !n con ecinţă.2enă neanoni"ă$ Re2ă i" aici u2e ti0ilitatea. un 1ederat. ca apoi. aceea a curţii eu Muri$ Ei con tituie un e?celent e?e"plu de "ulţi"e etero. şi că nu"ai c!ţiva parti. "ulte*altele$ Capitolul III JURAŢII Bl CURTEA CCJ JURl Juraţii !n Mu tiţie$ Caracteri ticile 2enerale ale Mura.nuţi tineri. i2ur că da8 Ia ă "ai 1a. la a0aţie. a1l!nd că deţinuţii 1u e eră lă aţi 1ără apă de 0ăut două>eci şi patru de ore.

a Muraţilor. 6ele nu !nt nici "ai 0une. in1luenţa conducătorilor etc$ Studiindu*le. !nt 1oarte i"pre ionaţi de pre ti2iu. Muraţii !nt 1oarte puternic i"pre ionaţi de enti"ente şi 1oarte la0 de raţiona"ente$ 6Ei nu re>i tă. şi nu e?plicaţiile. ră>0unarea uneia dintre ele e te "ai utilă dec!t dăunătoare. renu"ele. u>a i te"atic de dreptul ău de recu>are a tuturor indivi>ilor inteli2enţi care 1ăceau parte din Muriu$ Or. 1uncţionari.dictele nu *au c4i"0at.Meu?. raportat de acelaşi autor. piritul Muraţilor nu *a c4i"0at& verdictele lor au ră"a aceleaşi#$ Să reţine" din ace t pa aM conclu>iile. "ici patroni şi a"ploiaţi$ Or. d$ %erard de . crie un avocat.tea ace tei a erţiuni$ Iată ce pune pe acea tă te"ă un 1o t preşedinte al curţii cu Muri. după plac. !n A"inti. ca ă o0ţină 0unăvoinţa Muriului#$ Ne!nduplecaţi 1aţă de cri"ele care par ă*i poată le>a şi pe ei 3 şi care !nt. au renunţat co"pleta"ente la acea ta a tă>i. care !nt 1oarte Mu te. 1oarte de"ocratici !n ceea ce priveşte co"ponenţa lor. ori. !n realitate.laMeu?. Mudecăţi en i0il di1erite de acelea ale unei adunări de >idari$ !n di1erite epoci. !n con ecinţă. ver. vo" avea aca>ia ă o0 ervă" intere ante peci"ene de erori pe Rare le pot co"ite per oanele neiniţiate !n p i4olo2ia eoleetivi*tăţilor$ Juraţii ne 1urni>ea>ă !n pri"ul r!nd o dovadă re1eritoare la la0a i"portanţă. a i tenţa dată de un avocat ilu tru.traţia ale2ea cu 2riMă per oanele c4e"ate ă co"pună Muriul recrut!ndu*le din cla ele lu"inate& pro1e ori. cu toate pro1e iunile. iar oa"enii de cea "ai "are 0unăvoinţă !nt!lnindu* e !n ituaţiile cele "ai u"ile. au tre0uit ă recunoa că e?actita. inteli2enţa nu Moacă niei un rol@ şi că o reuniune de avanţi au de artişti nu e"ite. /ac4aud. care ad"it au eli"ină. că a e"enea cri"e !nt puţin periculoa e pentru ocietate şi că !ntr*o ţară unde le2ea nu proteMea>ă 1etele a0andonate. tati tica arată că deci>iile lor !nt identice$ Ma2i traţii !nşişi. de i2ur. la 5ari cel puţin.rile ale& 6A tă>i ale2erile Muriului !nt. !n rolul de Mudecător. at!t de o tili totuşi ace tei in tituţii. deoarece p i4olo2ia "ulţi. din in tinct. care au lă0iciuni 1oarte "ari$ Să nu ne "ire a e"enea lă0iciune. după cu" re"arcă d$ de . . iar preşedintele de . şi. ca toate "ulţi"ile. potrivit preocupărilor politice şi electorale inerente ituaţiei lor$$$ MaMoritatea aleşilor e co"pune din co"ercianţi "ai puţin de va>ă dec!t e ale2eau altădată şi din 1uncţionari din anu"ite do"enii ale ad"ini traţiei$$$ Toate opiniile di>olv!ndu* e. oricare ar 1i co"po>iţia Muriului. pune d$ de .laMeu? o0 ervă cu Mu teţe că. !n ceea ce priveşte deci>iile.laMeu?. "ulţi av!nd ardoarea neo1iţilor. nici "ai rele#$ /a 1el ca toate "ulţi"ile. anu"e că unul din cei "ai iluştri avocaţi ai curţii cu Muri. !n "iinile con ilierilor "unicipali. pare a 1i cel "ai ade ea la 1el de necuno cută de către avocaţi c!t şi de "a2i traţi$ Dovada o 2ă e c !n ur"ătorul 1apt. di"potrivă.inconştiente. cele "ai de te"ut pentru ocietate 3 Muraţii e arată. cu privire la u0iecte 2enerale."ilor şi. ei e dovede c 1oarte ari tocratici !n a1ecţiuni& 6Nu"ele. a nivelului "ental al di1eritelor ele"ente care co"pun o "ulţi"e$ 5er onal a" putut vedea că.2inea. inti"id!ndu*i dinainte pe viitorii educători-$ Juraţii. -. la vederea unei 1e"ei care !i dă copilului ă u2ă au !n 1aţa unui corte2iu de or1ani#$ 6E deaMun ca o 1e"eie ă 1ie a2rea0ilă.' literaţi etc$ A tă>i Muriul e te 1or"at "ai ale de ne2u to*raşi. averea. pre "area "irare a pe.la. !ntr*o adunare deli0erantă c4e"ată ă*şi e?pri"e opinia a upra unei c4e tiuni care nu Rvea un caracter a0 olut te4nic. e?perienţa 3 şi nu"ai e?perienţa 3 a 1!rşit prin a coate !n evidenţă totala inutilitate a recu>ărilor$ Mini terul şi avocaţii. ad"ini .torii$ Ei i"t 1oarte 0ine. 1oarte indul2enţi 1aţă de cri"ele >i e pa ionale$ Ei !nt rareori everi 1aţă de Iii in1anticidul ăv!rşit de 1etele*"a"e şi !ncă şi "ai puţin everi 1aţă de 1etele a0andonate care !şi vitriolea>ă educă. la0a aptitudine pentru raţio*KA"ent.cialiştilor.

loa e şi celelalte cri"e nu e te nicidecu" lip ită de Mu teţe$ Scopul le2ilor penale tre0uie ă 1ie. au co"0ătut puternic.ta e te partea delicată a c4e tiunii. acolo !n 1aţă. că !n "o"entul pronunţării verdictului erau u1icienţi unul au doi oa"eni ener2ici care ă antrene>e re tul Muriului#$ Toc"ai aceştia doi au trei tre0uie convinşi prMn u2e tii a0ile$ !n pri"ul r!nd lor tre0uie ă le placi$ O"ul din "ulţi"e căruia !i placi e te de acu" aproape 2ata convin şi cu totul di pu ă con i. al 1iecărui cuv!nt şi tra2e conclu>iile ce e i"pun$ In pri"ul r!nd intere ea>ă ă*i deo e0eşti pe "e"0rii c!şti2aţi din capul locului pentru cau>ă$ Apărătorul "ai 1ace o !ntor ătură de 1ra>ă ca ă şi*i a i2ure. evident. in2ura pro. nu aţi putea 1ace ă 1ie tra ă perdeaua. cel de*al şaptelea Murat$ Era de>nădăMduitor8 Deodată. cu toate ace tea.lucrurile pline de di tincţie şi lucrurile care iau oc4ii !nt un atu con idera0il !n "!na acu>aţilor#$ A acţiona a upra enti"entelor Muraţilor. că punerea !n aplicare a uriei pri"e pedep e atra2e aproape in1aili0il recidiva$ Judecătorii care la ă !n li0ertate un vinovat !şi !nc4ipuie că ocietatea nu a 1o t ră>0unată$ Mai de2ra0ă dec!t ă n*o ră>0une.ă e c. a raţiona 1oarte puţin au a nu 1ace apel dec!t la 1or"e rudi"entare de raţiona"ent 3 ca toate "ulţi"ile 3 tre0uie ă 1ie preocu. !n provincie. pentru că do"nul Murat. ră>0unare9 e te !ncă de o u>anţă >ilnică$ 5ro0a ace tei tendinţe a "a2i traţilor o ave" !n re1u>ul "ultora dintre d!nşii de a aplica e?ce. el o0 erva cu atenţie Muriul$ Mo"entul e te 1avora0il$ Cu 1ler şi din e?perienţă. !"potriva erorilor cu adevărat de . adre !ndu* e preşe. un "ic nu"ăr de indivi>i !i conduc pe ceilalţi$ 6A" trăit e?perienţa. cel de*al şaptelea.dintelui curţii cu Muri& RDo"nule preşedinte. !n ă recalci. !ntre cri"ele ocial"ente pericu. !ntruc!t tre0uie ca !n 1iecare clipă ă*ţi "odi1ici ter"enii 1olo iţi. in tituţia Muraţilor. pune avocatul pe care l*a" citat "ai u .0rii unui Muriu. proteMarea ocietăţii !"potriva cri"inalilor şi nu ră>0unarea ei$ Or. di"potrivă. cele0ru prin ucce ele ale la curtea cu Muri.tul de 1recvente ale unei ca te lip ite de controlO$ Unii voiau Murii recrutate nu"ai din r!ndul cla elor lu"inate@ dar a" şi dovedit că p!nă şi !n ca>ul ace ta deci>iile ar 1i identice eu acelea pronunţate actual"ente$ . codurile noa tre şi "ai cu ea"ă piritul "a2i traţilor noştri !nt !ncă total i"pre2nate de piritul de ră>0unare al vec4iului drept pri"itiv$ Ter"enul de vindictă 7vindicta. iar apoi trece la "e"0rii care. !n "iMlocul unei de"on. nici un "a2i trat nu poate ă i2nore 1aptul. ci doar pe capii care vor deter"ina opinia 2enerală$ Ca !n toate "ulţi"ile. dintre cei "ai di tinşi. a "ulţu"it$ Era c!şti2at pentru cau>a apărării#$ Mai "ulţi criitori. el reuşea ă*i c!şti2e pe aceştia$ O dată.el de*al şaptelea Murat a roşit. !ntr*o lucrare intere antă de pre d$ /ac4aud.plinea că pedeap a dec!t !n ca> de recidivă$ Or. ei pre1eră ă cree>e un recidivi t periculo $ --Ace te c!teva r!nduri re>u"ă 1oarte Mudicio copul artei oratorice.dere ca e?celente orice raţiuni e pre>intă$ .tecţie. ur"ătoarea anee*dotă& $ 6Se ştie că pe !ntre2 parcur ul pledoariilor ale la curtea cu Muri. avocatul citeşte pe 1eţe e1ectul 1iecărei 1ra>e. potrivit cu i"pre ia produ ă$ Oratorul nu are nevoie ă*i convertea că pe toţi "e". a anali>at 0ine acea tă "etodă& 65led!nd.lenta le2e a lui %ăran2er.tranţi$ In 2eneral.parea oricărui 0un avocat$ Un avocat en2le>. !n a1ară de enti"entul Mu tiţiei#$ . par rău di puşi şi e ileşte ă 24icea că de ce !nt ne1avora0ili acu>atului$ Acea . !n ulti"a vre"e. /ac4aud e opreşte şi. totuşi. e te or0it de oareK$ . traţii pa ionate. 2ă i unul pe care !n >adar !l 0o"0arda cu ar2u"entaţia a cea "ai tenace vre"e de trei 1erturi de oră& era pri"ul din 0anca a doua. arăt!ndu*ne !n acelaşi ti"p inutilitatea di cur u. /ac4aud nu pierdea din vedere doi au trei Muraţi pe care el !i cunoaştea au !i i"ţea in1luenţi.rilor 1ăcute dinainte. 1oarte 0ine 1ăcută din in tinct de către Muraţi. dovedit de tati tică. care per"ite conda"natului ă nu*şi !nde. >ice el. căci pot e?i ta in1inite "otive de a avea c4e1 ă conda"ni un o".Să 1ace" !n treacăt o0 ervaţia că acea tă divi>iune.

litate nu ar putea *o !nlocuia că$ Ea in2ură poate te"pera de"ocratice nu au putut ă*i cucerea că ace t drept de 4a0ea corpu A ie care An2lia e te at!t de "!ndră$ Noi i*a" i>2onit pe tirani@ dar !n 1iecare cetate un "a2i trat di pune după 0unul ău plac de onoarea şi de li0ertatea cetăţenilor$ Un "ărunt Mudecător de in trucţie. u0 prete?t de in trucţie.ia că cu Mudecători$ Dar cu" pot ei uita că erorile reproşate Muraţilor !nt totdeauna "ai !nt!i co"i e de Mudecători. cu toate ace tea. Muraţii a cultă. !n principiu. din pirit deL ca tă. capă de ri2oarea le2ii. nici cu>e$ Mandatul de are tare e te a0 olut ec4i Talent cu o letlre de cac4etAA. i2ilat. pe c!nd a tă>i e te !n "!inile unei !ntre2i cla e de net1i ţeni. tinct că 1ata edu ă e te "ult "ai puţin culpa0ilă dec!t educătorul care."inată la in1anticid prin a0andonarea de către educătorul ei şi de către "i>erie@ !n ca>ul ace ta Muriul i"te din in. ocotind că.0ilitatea conda"natului. de 1ranci. tre0uie ă 1ie oar0ă şi ă nu cunoa că ca>uri particulare$ Inacce i0ilă "ilei. . e"i de re2ele :ranţei. cu deo e0irea că acea ta din ur"ă. ar 1i 1o t tri"i la ocnă 1ără e?plo>ia indi2nării pu0lice. cu" a 1o t conda"narea acelui doctor X$$$. cate2oric. ar dori ă*i upri"e şi ă*i !nlocu. pe 0a>n cArori "ulţi inde>ira0ili erau !ncarceraţi a0u>iv$ 7Nota trad$9 i ine?ora0ilităţile le2ii care. !n unele cAltlri. pro. e2ală pentru toţi. li aştepte !n li0ertate Mudecata. şi că ea "erită indul2enţa curţii de Mudecată$ Cuno c!nd p i4olo2ia ca telor şi pe aceea a altor cate.2orii de "ulţi"i. totuşi. ea nu cunoaşte dec!t te?te.traţii N Să pă tră". cetăţeni care e 0ucură de cea "ai "are con ideraţie$ El !i poate ţine acolo şa e luni au c4iar un an. procla"ată de toţi concetăţenii ăi. nu era la !nde"!na dec!t a "ariloi per onalităţi. nu văd nici un ca> !n care cel acu>at pe nedrept de o cri"ă ă nu pre1ere ă ai0ă de*a 1ace cu Mura. attl de Mu t reproşată vec4ii "onar4ii. care. truită de "a2i traţi cuno cători ai tuturor u0tilităţilor$ Care !nt atunci adevăraţii autori ai erorii& Muraţii au "a2i . acu>atul şi*ar pierde in2ura şan ă de a 1i recuno cut ca nevinovatN Erorile Muraţilor au 1o t !ntotdeauna "ai !nt!i erori ale "a2i traţilor$ Nu"ai pe aceştia din ur"ă tre0uie deci ă*i 1ace" ră pun>ători c!nd vede" erori Mudiciare deo e0it de "on truoa e. 1ăcea evident caracterul 2ro olan al erorii. !n loc de Muraţi.Ma2i tratura repre>intă. curtea cu Muri$ Ea con tituie poate in2ura cate2orie de "ulţi"e pe care nici o individua. 1ireşte. a1acerea a 1o t in. in2ura ad"ini traţie ale cărei acte nu !nt upu e vreunui control$ Toate revoluţiile :ranţei --O pentru că acu>atul de1erit curţii cu Muri a 1o t ocotit vino.curorul Repu0licii şi ca"era de punere u0 acu>aţie$ Bi atunci nu e vede că dacă ar 1i de1initiv Mudecat de către "a2i traţi. pe 0a>a denunţării unei 1ete e"iidioate care !l acu>a pe "edic de a*i 1i provocat avortul contra u"ei de ). pe 0a>a unei i"ple upo>iţii de culpa0ilitate de care nu tre0uie ă dea ocoteală ni"ănui. care i*a adu i"ediat 2raţierea din partea şe1ului tatului$ Onora. !n c4i"0ul ac4itării unei cauţiuni 7Nota trad$9 AA Ordin cri .vat de "ai "ulţi "a2i traţi& Mudecătorul de in trucţie.a1acerile analoa2e. are puterea revoltătoare de a tri"ite !n !nc4i oare. la ur"a ur"elor. !ntr*adevăr.ţii "ai de2ra0ă dec!t cu "a2i traţii$ Cu pri"ii ar avea "ai "ulte . ei *au ilit ă !"piedice e"narea 2raţierii$ In toate. !n2rădiţi de detalii te4nice din care nu pot pricepe ni"ic. care e te departe de a trece drept cea "ai lu"inată şi "i independentă$ A /e2e en2le>ă care dă dreptul acu>atului. Mudecătorul cu duritatea a pro1e ională şi !n 1elul ace ta ar lovi cu aceeaşi pedeap ă pe păr2ătorul a a in ca şi pe ăr"ana 1ată deter. inte"eindu* e pe erorile co"i e de Muraţi. anc4etat de un Mude. 1apt recuno cut de "a2i traţii !nşişi@ dar.Alţii.cător de in trucţie cu adevărat 1oarte "ăr2init. de "ini terul pu0lic. iarLapoi ă*i eli0ere>e 1ără ale datora Rici de pă2u0ire. a0ia ieşit din Bcoala de drept.

şan e ă 1ie recuno cut nevinovat."eraţi anterior& a1ir"aţia.2iu.>dro0eşti ta0ilind. tre0uie ă*ţi dai o teneala ă*. pe c!nd cu ceilalţi 1oarte puţine$ Să ne te"e" de puterea "ulţi"ilor. de a putea. !n loc ă ră pundă i"plu la a1ir"aţiiaK calo"niatorului prin alte a1ir"aţii la 1el de calo"nioa e@ alt1el nu va avea nici o şan ă ă triu"1e$ 5ro2ra"ul cri al candidatului nu tre0uie ă 1ie p:ea cate2oric. p i4olo2ia lor$ 5ri"a calitate pe care tre0uie *o ai0ă un candidat e te pre ti2iul$ 5re ti2iul per onal nu poate 1i !nlocuit dec!t de acela dat de avere$ Talentul. ale2ătorul nu e preocupă nicidecu". cuprin>!nd !ndeo e0i "unoi* --J tori şi ţărani. ale2 at!t de rar pe unul de*ai lor pentru a*i repre>enta. e te capitală$ Dacă ale2ătorii. iar pentru viitor nu an2aMea>ă la ni"ic$ !ntr*adevăr.2ătorul şi căruia el are a t1el ilu>ia de a*i deveni pentru C clipă tăp!n$ Dar a avea pre ti2iu nu e te u1icient ca ă*ţi a i2uri ucce ul !n ale2eri$ Electorul ţine ă*şi vadă 1latate po1teiK şi vanităţile@ candidatul tre0uie ă*copleşea că cu lin2u.ro2ene @ cu" !n ă ele nu acţionea>ă dec!t a upra unui punct deter"inat. a0 enţa de pirit critic. credulitatea şi i"pli "ul$ De coperi".opună@ nici pro2ra"ul ău ver0al nu tre0uie ă 1ie prea e?ce iv$ 5ot 1i 1ă2ăduite 1ără tea"ă re1or"ele cele "ai con idera0ile$ Ace te e?a2erări produc pe "o"ent un "arK e1ect. prin repetiţie şi conta2iune. "ai t!r>iu.didaţi din r!ndurileL lor$ 5uterea cuvintelor şi a 1or"ulelor a upra ale2ătorului$ A pectul 2eneral al de>0aterilor electorale$ Cu" e 1or"ea>ă opiniile ale2ătorului$ 5uterea co"itetelor$ Ele repre>intă 1or"a cea "ai reduta0ilă a tiraniei$ Co"itetele Revoluţiei$ !n po1ida la0ei ale valori p i4olo2ice. dar !ncă şi "ai "ult de aceea a anu"itor ca te$ Unele e pot lă a convin e. de a e"enea. ă nu e>ite ă*i 1acă cele "ai 1anta ticK pro"i iuni$ !n 1aţa "uncitorilor e cuvine ă*i in ulţi şi ă*i de1ăi"e>i pe c!t poţi pe patronii ace tora$ C!t de prK candidatul rival. e te pentru că per onalităţile ridicate din r!a*durile lor nu au pentru d!nşii nici un pre ti2iu$ Ei nu u . adică acele colectivităţi c4e"ate ă*i alea2ă pe titularii anu"itor 1uncţii. con tituie "ulţi"i ete. irita0ilitatea. repetiţia. !n deci>iile lor in1luenţa conducătorilor şi rolul 1actorilor enu. un patron puternic !n dependenţa căruia e a1lă >ilnie ale. de e?e"plu ca ă contracare>e un o" e"inent. u1ra2iul univer al nu poate 1i !nlocuit$ De ce voturile ar 1i identice c4iar dacă *ar re tr!n2e dreptul de vot la o cla ă li"itată de cetăţeni$ Ce !n ea"nă u1ra2iul univer al !n toate ţările$ Mulţi"ile electorale. erva la ele dec!t unele din caracteri ticile de cri e anterior$ Acelea pe care le "ani1e tă !ndeo e0i !nt la0a aptitudine pentru raţiona"ent.şeli e?trava2ante.ţin candidatura vreunui e2al de*al lor dec!t din "otivK acce orii. pe c!nd altele ră"!n "ereu in1le?i0ile$ Capitolul IV MU/ŢIMI/E E/ECTORA/E Caracteri ticile 2enerale ale "ulţi"ilor electorale*Cu" !nt ele convin e$ Calităţile pe care tre0uie ă le po ede candidatul$ Nece itatea pre ti2iului$ De ce "uncitorii şi ţăranii !şi ale2 at!t de rar can. ă vadă dacă ale ul şi*a !ndeplinit pro1e iunea de credinţă acla"ată şi pentru care e pre upune că a 1o t ale $ Recunoaşte" aici toţi 1actorii de per ua iune de erişi "ai u $ !i vo" re2ă i !n . nu pute" o0. deoarece adver arii ăi ar putea "ai t!r>iu ă i*. ă e i"pună 1ără di cuţie. el va !ncerca ă e Mu ti1icK prin ar2u"ente. pre ti2iul şi conta2iunea$ Să cercetă" 1elul !n care ele !nt edu e$ Se vor deduce li"pede procedeele care reuşe c cel "ai 0ine. prin ur"are. ale2erea !ntre diverşi candidaţi. că el e te ulti"ul dintre ticăloşi şi că ni"eni nu i2noră 1aptul că a boraiR "ai "ulte cri"e$ %ine!nţele că e te de pri o ă e eautK vreo aparenţă de pro0ă$ Dacă adver arul e te un la0 euno *cător al p i4olo2iei "a elor. c4iar 2eniul nu !nt ele"ente de ucce $ Nece itatea pentru candidat de a 1i !nve tit de pre ti.

pri"a a 2riMă era ă di tru2ă tele2ra1ul şi căile 1erate. cu en co"ple?. 1ără ca vreunul dintre votanţi ă 1i putut pune ceea ce 1u e e rotat$ Dar 1or"ula acea ta !nc!nta pe toată lu"ea. a căror puternică in1luenţă a" şi de"on trat*o$ Oratorul earK ştie ă le "anipule>e conduce "a ele după placul ău$ E?. pentru a tăia toate cCo"unicaţiile cu vecinii ăi şi cu Madridul$ Nu e?i ta t!r2*. 0iroul e te de 0ine de rău in talat !n "iMlocul tu"ultului şi tri0una e te la di po>iţia tovarăşului X$ Ora. e te pentru că un participant cu caracter di1icil anunţă că va pune candidatului una din acele !ntre0ări inco"ode pare totdeauna !nve ele c auditoriul$ Sati 1acţia opo>anţilor nu durea>ă in ă prea "ult. pe care le*a" e?tra din cotidiene& --( 6Un or2ani>ator ru2!ndu*i pe participanţi ă nu"ea că un preşedinte. niciodată de idei$ Dacă e ta0ileşte pentru o clipă liniştea. corte urile au procla"at !n unani"itate repu0lica 1ederală. in tituţii a e"ă. !n ala ca"erei de co"erţ."ai$ Cuv!ntul de ordine era R Cal" şi linişte K$ Tovarăşul . upri"!nd !n acelaşi ti"p ar"ata şi Mandar"eria$ !n curt. era un delir.nătoare cu acelea din Statele Unite au de centrali>area ad"ini trativă@ alţii vi>au ni"icirea oricărei autorităţi. ad"ira0ilul "uncitor. !n provinciile "eridionale. o "are reu. in urecţia propa*2!ndu* e din oraş !n oraş şi din at !n at$ De !ndată ce o _co"ună !şi 1ăcea al ău pronancia"ento. pentru a le 1ace plăcere. e tratea>ă reciproc cu ter"eni ca delatori. S ti"p *a vă>ut. incendiar şi "a a*@crator şi pretutindeni e cele0rau !n2eroa e aturnalii#$ &■ C!t de pre in1luenţa pe care raţiona"entele ar putea ă o e?ercite a upra piritului ale2ătorilor.torul e?ecută !n 2oana "are o şarMă contra ocialiştilor. de invective.2eau prin acea ta e"anciparea provinciilor. elec.e1ectul cuvintelor şi 1or"ulelor.pre ii ca& in1a"ul capital. uneori de 24ionti.tate dintre ute de altele i"ilare. !n con ecinţă. unde le2ile ă le 1acă ei. 1urtuna e de>lănţuie$ Anar4iştii ar pe ce. tre0uie ă "i 1i citit niciodată darea de ea"ă a unei reuniuni electorale ca ă %U 1ii lă"urit a upra ace tei c4e tiuni$ Acolo e 1ace c4i"0 de a1ir"aţii. căci vocea preopinentului e te cur!nd acope. trada :au0ur2*du*Te"ple. epitete cărora tovarăşul X le ră punde prin e?po>eul unei teorii după care ocialiştii !nt 6idioţi# au 61ar ori#$ 6$$$ 5artidul alle"ani tA a or2ani>at.$ !i tratea>ă pe ocialişti drept R cretini K şi R "i ti1icatori K$ /a ace te . ieri eară. v!nduţi etc$ $$$un cetăţean ie e din !ncăierare cu un oc4i !nvineţit$ In 1ine. o 0eţie$ Se inau2ura e pe pă"!nt do"niaL virtuţii şi a 1ericirii$ Un repu0lican căruia ina"icul ău !i re1u>a titlul de 1ederal e i"ţea o1en at ca de o inMurie de "oarte$ 5e tradă e alutau >ic!nd& Salud < repu0lica 1ederal8 După care e intonau i"nuri 1intei indi cipline şi autono"iei oldatului$ Ce e te aceea 6repu0lică 1ederală# N Unii !nţele. a*propiata de c4idere a "arii re>olvări a pro0le"elor ociale$ Socialiştii din %arcelona şi din Andalu>ia predicau uvera. ociali>area 0o2ăţiilor etc$ produc totdeauna aee*laşi e1ect. o0ţine un ucce in1aili0il$ S!n2eroa a revoluţiK paniolă din -=() a 1o t 1ăcută cu unul din ace te euvintK "a2ice.nă ca ă ia cu a alt 0iroul$ Socialiştii !l apără cu ener2ie@ e !ncaieră. cu toate că niţeluş u>at$ Dar candidatul RarK poate de coperi o 1or"ulă nouă.niune pre2ătitoare pentru ăr0ătoarea "uncitorilor de la . care !l !ntrerup tri2!nd& 6Cretinule8 0anditule8 canalie8# etc. pe care 1iecare o poate interpreta potrivit cu peranţa a$ Un criitor conte"poran !i relatea>ă 2ene>a !n ter"eni care "erită a"intiţi& & 6Radicalii au de coperit că o repu0lică unitară e te o "onar4ie de24i>ată şi. adapta0ilă la a piraţiile cele "ai diver e.li "ul 1ăcu e loc unui cantonali " 0rutal.care ă nu !nţelea2ă ă*şi 1acă 0ucătăria a aparte$ :edera. 0ine 2olită de orice en preci şi. a0Mecţii e?ploatatori.nitatea a0 olută a co"unelor. !nţele2!nd ă dea Spaniei >ece "ii de "unicipii independente.rită de urletele adver arilor$ 5ot 1i con iderate ca tipice pentru reuniunile pu0lice ur"ătoarele dări de ea"ă.

ploatat "etodic Convenţiunea$ Ro0e pierre a 1o t tăp!n a0 olut al!t ti"p c!t a putut vor0i !n nu"ele lor$ Wiua !n care !n păi"!ntătorul dictator *a de părţit de ele. venală. din cele precedente.pa2ator al ideilor "ar?i te !n partidul "uncitore c ociali t 1rance>$ cNota trad$9 --= Te !ntre0i cu". Mo nică.Co"itetele. crie& 6Btiţi ce e te un co"itet electoralN 5ur şi i"plu c4eia in tituţiilor noa tre.cuvinte. repre* . l*aş pă tra aşa cu" e te. e 1luiera@ di cuţii violente e an2aMau !ntre diverşi auditori@ 0a toane erau !nv!rtite dea upra cape. autor al cărţii Collectivi "e et revolution şi pro. nu"ai candida. ta0lele intră !n cenă etc$ etc#$ Să nu ne i"a2ină" că ace t 2en de di pute ar 1i apana. cea "ai opre ivă a tiraniei$ Conducătorii care diriMea>ă co"itetele. oratori şi auditori e !nMură şi trec la păruială@ caunele. opu 2rupului 6colectivi t# diriMat de Jule . e poate 1or"a opinia unui ale2ătorN Dar a pune o a t1el de !ntre0are ar 1i ă ne ilu>ionă" !n "od ciudat a upra 2radului de li0er. a"eninţător@ podeaua era lovită !n cadenţă@ !ntreru. av!nd căderea ă vor0ea că şi ă acţione>e !n nu"ele unei colectivităţi. pune %arra ."ilor. "ai !nt!i. "o"entul căderii ale$ . 1ie ea co"pu ă din oa"eni cultivaţi. vindicativă şi declară că el vrea *o di tru2ă etc$ etc#$ A 5artid ociali t revoluţionar creat !n anul -='. din c4e tiuni de a"or propriu. 0ăncile. cărora le dau de 0ăut pe credit$ Unul dintre cei "ai vaMnici apărători ai de"ocra. de către Jean Alle"ane 7-=+) 3 -')J9. au deci"at şi au e?. drept Ce?e"plu. nici "ai rea$ Nu voi tra2e. !n a e"enea condiţii.ţiei.Mul unei cla e deter"inate de ale2ători şi că re>ultă din itua. prea vi>i0ile ca ă le conte tă"$ Nu *ar putea tă2ădui 1aptul că civili>aţiile !nt opera unei "ici "inorităţi de pirite uperioare care con tituie v!r1ul pira"idei. ori din toate părţile !n acelaşi ti"p@ e aplauda. din "otive practice care decur2 toc"ai din tudiul no tru a upra p i4olo2iei "ulţi. principala pie ă a "aşinii politice$ :ranţa e te a>i 2uvernată de către ace te co"itete#-$ Dar nu e te prea 2reu ă le in1luenţe>i. ale cărei etaMe. a "arcat. un e?tra dintr*o dare de ea"ă a unei reuniuni co"pu ă e?clu iv din tudenţi& 6Tu"ultul nu 1ăcea dec!t ă crea că pe "ă ură ce ti"pul trecea@ nu cred că a 1o t orator care ă poată pune două 1ra>e 1ără ă 1ie !ntrerupt$ In 1iece clipă tri2ăte porneau dintr*un loc au din altul. nici o conclu>ie a upra u1ra2iului univer al$ Dacă ar tre0ui ă decid a upra oar*tei ale. de2aMaţi de orice re pon a0ilitate şi*şi pot per"ite orice$ Tiranul cel "ai ăl0atic n*ar 1i !ndră>nit niciodată ă vi e>e pre cripţiile ordonate de co"itetele revoluţionare$ Ele. niciodată opinii lo2ice$ Ace te opinii c!t şi voturile ale2ătorilor ră"!n !n "!inile co"itetelor electorale. "otive pe care le voi e?pune după ce. di puta ia le ne aceleaşi 1or"e$ A" arătat că oa"enii !n tarea de "ulţi"e tind pre e2ali>area "entală şi pro0a o 2ă i" !n orice "o"ent$ Iată.ţia lor ocială$ In orice adunare anoni"ă. 1or"a cea "ai i"per onală şi. 1oarte in1luenţi !n r!ndul "uncitorilor. !nt.tul ă 1ie c!t de c!t accepta0il şi ă ai0ă u1iciente re ur e$ După "ărturiile donatorilor. !n con ecinţă. ai căror conducători !nt cel "ai ade ea c!ţiva ne2u tori de vinuri. 1ireşte.ue de 7-=+J 3 -'OO9. de 1apt. oricare ar 1i nu"ele lor 3 clu0uri. d$ Sc4erer.perile erau ur"ate de urlete& RA1ară8 /a tri0ună8K M$C$ !"parte cu dărnicie la adre a a ociaţiei epitete ca odioa ă şi laşă.tate de care e 0ucură o colectivitate$ Mulţi"ile au opinii i"pu e. lăr2indu* e pe "ă ură ce de creşte valoarea "entală. "on truoa ă.telor. indicate etc$ *con tituie unul din reduta0ilele pericole ale puterii "ulţi"ilor$ Ele repre>intă. au 1o t de aMun trei "ilioane pentru a e o0ţine ale2erea de "ai "ulte ori a 2eneralului %oulan2er$ Acea ta e te p i4olo2ia "ulţi"ilor electorale$ Ea e te identică cu aceea a celorlalte "ulţi"i$ Nici "ai 0ună. voi a"inti inconvenientele ale$ Inconvenientele u1ra2iului univer al !nt.

repet. care repre>intă pur şi i"plu cantitatea$ :ără !ndoială că. u1ra2iul a patru>eci de acade"icieni nu e te "ai 0un dec!t acela a patru>eci de aca2ii$ Nu cred că nici unul din voturile at!t de apropiate de u1ra2iul univer al. tr!n 3 re tr!n la capacităţi. dreptatea& 6In epocile de e2alitate. indi1erent de co"po.tele lor şi după piritul lor de partid$ Nici una din di1icul. aparent. pre>idată de Rdiavolul În uşi$ 7Nota trad$9 JO. privind in1eriori* A Adunare nocturnă a vrăMitorilor şi vrăMitoarelor. dacă catadic i" ă ne a"inti" de pu. !n ceea ce priveşte c4e tiunile 2enerale. "edic au avocat nu*. prin ur"are. !n care ei ă 1ie de acord N In 1aţa pro0le"elor ociale. !n plu . oa"eni to0ă de carte ar co"pune ei in2uri corpul electoral. tot at!t de po i0il de apărat ca şi do2"ele reli2ioa e ale $evului "ediu.ver al are a tă>i puterea pe care odinioară o aveau do2"ele $creştine$ Oratori şi criitori vor0e c de pre acea ta cu re .li>aţii nu poate de i2ur depinde de u1ra2iul ele"entelor in1erioare. . !ncărcate de "ulte necuno cute şi do"inate de lo2ica "i tică au lo2ica a1ectivă. pentru un individ.deauna şi.>iţia lor$ !n "ulţi"e. !şi pierd practic orice putere. oa"enii inu au nici o !ncredere unii !n alţii. "ult "ai cu"p$ Dar ace te o0iecţii. oare. u1ra2iile "ulţi"ilor !nt ade ea de*a dreptul pri"eMdioa e$ Ele ne*au şi adu c!teva inva>ii@ iar $o dată cu triu"1ul ociali "ului. aşa cu" nu e di cută cu ciclonul$ Do2"a u1ra2iului uni. *ar 1i 2!ndit el ă conte te e?i tenţa diavo. ar 1i du la re>ultate di1erite cu votanţi recrutaţi e?clu iv dintre avanţi şi literaţi$ :aptul. de e?e"plu. că pu !n 1aţa puterii uverane a ideilor reli.ardă pe ru2.!n>e trea>ă. 1ante>iile uveranităţii populare ne vor co ta.2iul univer al ca 1aţă de toate do2"ele reli2ioa e$ Sin2ur *ti"pul 4otărăşte a upra lor$ A !ncerca ă >druncini do2"a acea ta ar 1i cu at!t "ai de pri o cu c!t de partea a e 2ă eşte. toţi 1iind la 1el de lu"inaţi.tăţile . de a 1i ar4itect. de a şti 2reaca au "ate"aticile. protecţioni "ul.din cau>a "otivelor e"nalate "ai u . veterinar. pune pe drept TocTueville. toate i2norantele e e2ali>ea>ă$ Dacă. el ar 1i !ncercat ă le co"0atăN Că>ut !n "!inile unui Mudecător care vrea ă*. au că a 1oee*ventat a0atulA. aeu*>!ndu*că a !nc4eiat un pact cu diavolul.2ioa e do"inante. din punct de vedere 1ilo o1ie.ciale$ Toţi econo"iştii noştri !nt oa"eni in truiţi. cu" a 1o t acela care a du la re ta0ilirea I"periului. prin ur"are a conducătorilor "ulţi"ii$ Nu *ar putea i"a2ina de po ti " "ai crud$ --' bintă traturile pro1unde ale unei naţiuni$ Măreţia unei civi. la 1el de inataca0ilă pe c!t au 1o t odinioară ide@le noa tre reli2ioa e$ Să pre upune" un li0er cu2etător "o. e?celente pe planul teoriei.lului au a a0atului N Cu credinţele "ulţi"ilor nu e di eută. oa"enii e e2ali>ea>ă !ntot. voturile lor nu ar 1i "ai 0une dec!t cele de a tă>i$ Ei *ar călău>i !ndeo e0i după enti"en. pro1e ori şi acade"icieni !n "aMoritatea lor@ e?i tă !n ă o in2ură pro0le"ă 2enerală.pectul şi cu adulările pe care nici /udovic al XlV* lea nu le*a cuno cut$ Tre0uie deci ă ne co"portă" 1aţă de u1ra. printr*o putere "a2ică. din cau>a i"ilitudinii _or@ !n ă c4iar acea tă i"ilitudine le dă o !ncredere aproape neli"itată !n Mudecata pu0licului@ pentru că nu li e pare vero i"il ca. dar are a tă>i o putere a0 olută$ E te. !n plin ev "ediu$ Credeţi. adevărul ă nu L1ie de partea celor "ulţi#$ E te acu" nece ar ă pre upune" că un u1ra2iu re. dacă vre" 3 ar a"eliora votul "ulţi"ilorN Nu pot ad"ite ace t lucru nici "ăcar o clipă. tatea "entală a tuturor colectivităţilor.Do"nia "ulţi"ilor e te do"nia co"itetelor. prin ur"are.terea invinci0ilă a ideilor tran 1or"ate !n do2"e$ Do2"a &Suveranităţii "ulţi"ilor e te. pe plan a1ectiv. de e?e"pluA. cu certitudine.dern tran portat. cu clarvi>iuni pe.

dar duce la ri ipă 1inanciară şi la re tricţia pro2re ivă a tuturor li0ertăţilor$ Con.vinşi şi "ăr2iniţi$ Neputinţa pentru oratorul lip it de pre ti2iu de a*şi 1ace ad"i e ar2u"entele$ E?a. 5ortu2alia şi Spania. e?a2erarea enti"entelor. ele ea"ănă "ult prin caracteri ticile lor$ In1luenţa ra ei e 1ace i"ţită şi aici. lă !ndu*le 2uvernelor de re>olvat di1icultăţi identice$ -OO Re2i"ul parla"entar inteti>ea>ă. !n po1ida recrutării lor. derivate din noţiunea de ra ă.0ile$ De ce predo"ină indeci>ia$ Rolul conducăto. 1ie ele 0une au rele$ Auto"ati "ele la care aMun2 adunările parla.ri ticile "ulţi"ilor$ In1luenţa pecialiştilor !n pro.noa tre actuale nu ar di părea. varia0ilă după epoci şi popoare. idealul tutu. !n ur"a căruia C4arle /oui Napoleon a devenit !"părat al 1rance>ilor. Italia. 0!ntuind !ntr*o ţară repu0licană au !n una "onar4ică. in1luenţa prepon. irita0ilitatea.clu>ia lucrării de 1aţă$ Adunările parla"entare repre>intă "ulţi"i etero2ene ne.re."ele ociale cele "ai co"ple?e prin principiile a0 tracte cele "ai . o tendinţă invaria0ilă de a re>olva pro0le. !n en ul atenuării au accen.2erarea !n adunări a enti"entelor. analo2ii. pe care le vo" arăta nu"aidecit$ Si"pli "ul opiniilor e te una dintre caracteri ticile lor 0ine "arcate$ !nt!lni" la toate partidele.teri tici$ Adunările parla"entare din >onele cele "ai di1e.rilor$ Cau>a pre ti2iului lor$ Ei !nt adevăraţii tă*p!ni ai unei adunări. "ulţi"ile parla"entare pre>intă c!teva deo e0iri.rite ale lu"ii. că "ai "ulţi oa"eni reuniţi !nt "ult "ai capa0ili dec!t un "ic nu"ăr de oa"eni ă ia o deci>ie !nţeleaptă şi independentă a upra unei pro0le"e date$ Vo" re2ă i !n adunările parla"entare caracteri ticile 2enerale ale "ulţi"ilor& i"pli "ul ideilor.derentă a conducătorilor$ Dar. u0 nu"ele de Napoleon al III*lea$ 7Nota trad$9 Capitolul V ADUNĂRI/E 5AR/AMENTARE Mulţi"ile parla"entare pre>intă "aMoritatea carac. !n %el2ia. eronată din punct de vedere p i4olo2ic. aceş. dar nu pentru a !"piedica "ani1e tarea ace tor carac.recia.anoni"e. că in tituţiile şi 2uvernele Moacă un rol 1oarte la0 !n viaţa popoarelor$ Ace tea !nt condu e "ai cu ea"ă de u1letul ra ei lor. din ."entare !n anu"ite "o"ente$ Bedinţele Conven*ţiunii$ Bedinţele !n care o adunare pierde caracte. practicat !n :ranţa. u1ra2iul "ulţi"ilor e te pretutindeni a e"ănător şi tăl"ăceşte ade ea a piraţiile şi tre0uinţele inconştiente ale ra ei$ Media aleşilor repre>intă pentru 1iecare naţiune u1letul "ediu al ra ei ale$ De la o 2eneraţie la alta !l re2ă i" aproape identic$ Reveni" a t1el. !ncă o dată.teri ticilor proprii "ulţi"ilor etero2ene neanoni"e$ Si"pli "ul opiniilor$ LSu2e ti0ilitatea şi li"itele ace teia$ Opiniile 1i?e ireducti0ile şi opiniile in ta. dată 1iind co"po>iţia lor pecială. dar 2eneral ad"i ă. !n . 0a cu certitudine că a" avea una !n plu & !"povărătoarea tiranie a ca telor$ Re tr!n au 2eneral. ale cărei voturi ec4ivalea>ă a t1el cu ale unei "inorităţi$ 5uterea a0 olută pe care o e?ercită conducătorii$ Ele"entele artei lor oratorice$ Cuvintele şi i"a2inile$ Nece itatea p i4o.lo2ică pentru conducători de a 1i !n 2eneral con. !n principal la popoarele latine. !n 5ortu2alia au !n Spania. după cu" reveni" şi a upra ideii. a upra ace tei noţiuni 1unP da"entale de ra ă.ror popoarelor civili>ate "oderne$ El traduce ideea. !n ceea ce priveşte voturile şi de>0aterile. u2e ti0ilitatea. adică de re>iduurile ance trale a căror u"ă e te ace t u1let$ Ra a şi an2renaMul nece ităţilor cotidiene. din :ranţa şi din A"erica pre>intă.tia !nt "i terioşii tăp!nitori care ne re2i>ea>ă de tinele$ A E te vor0a de ple0i citul din O dece"0rie -=JO. de alt1el.cia. pe care a" a0ordat*o 1recvent.0le"ele te4nice$ AvantaMeleL şi pericolele re2i"ulu parla"entar !n toate ţările$ El e te adaptat necei ităţilor "oderne.tuării.

ter"idorieni etc$ 3 erau ani"aţi de acelaşi pirit$ Mulţi"ile parla"entare !nt 1oarte u2e ti0ile şi. de ani de c!nd ocup un caun la Ge t* "ini ter. de alt1el 3 2irondini. acţionea>ă 1oarte puţin prin ra. dar. dar nici unul nu "i*a c4i"0at Totul#$ r* . ireducti0ile.i"ple.deauna ă contra0alan e>e in1luenţa conducătorilor$ I Cu toate ace tea. a cărui u2e tie latentă reuşeşte tot. deoarece. dă un e?e"plu 1oarte curio & LFi I :ără !ndoială că acea tă re1lecţie a unui 0ătr!n parla"entar $en2le> e aplică ace tor opinii 1i?ate anterior şi devenite ireducti0ile din raţiuni electorale& 6De J.pre "arii oa"eni ai adunării din -=+=. după un interval de un 1ert de oră. vor0ind de . u0 nu"ele de şe1i de 2rupuri.0ru are opinii 1i?e. dar nu c4iar la 1el ca !ntr*o "ulţi"e ordinară$ :iecare partid are conducătorii ăi. !n "od 1atal. adău2ind la o le2e un articol care o di tru2e& inter>ic!ndu*le. parla"entele repre>intă "ai ale opiniile e?tre"e$ Tipul per1ect al i"pli "ului adunărilor a 1o t reali>at de iaco0inii "arii noa tre Revoluţii$ !ntru totul do2"atici şi lo2ici.vine nula$ 5re ti2iul conducătorilor e te individual şi nu ţine nici de nu"e şi nici de cele0ritate$ D$ Jule Si"on. "onta2nar>i. ca !n. !n de1initiv conducătorii !nt adevă. u2e tia e"ană de la conducători aureolaţi de pre ti2iu@ dar."ente@ şi *a putut pune 1oarte Mu t că ei au tră0ătut Revoluţia 1ără ă o vadă$ Cu c!teva do2"e. ei e ocupau cu aplicarea de principii 1i?e. devine e>itant$ Aşa e 1ace că ade ea !l vede"."ai indeci>ia e te aceea care do"ină. de pildăr indu triaşilor dreptul de a*şi ale2e şi concedia "uncitorii. vot!nd contrariu. care ade ea e?ercită o in1luenţă e2ală$ Deputatul e a1lă deci !ntre u2e tii contrare şi. pe care nici o ar2u"entaţie nu le*ar putea >druncina$ Nici talentul unui De"o tene nu ar reuşi ă "odi1ice votul unui deputat cu privire la pro.raţii tăp!ni !n de>0aterile !n care "e"0rii unei adunări niM au opinii anterioare 0ine ta0ilite$ Nece itatea conducătorilor e te evidentă. ca apoi ă anule>e acea tă "ă ură printr*un a"enda"ent$ Ace ta e te "otivul pentru care.>aţie ra1inată la o 1a>ă cu totul depăşită a evoluţiei ociale$ MiMloacele de reali>are a ace tui vi erau şi ele i"pre2nate de un i"pli " a0 olut$ De 1apt ei e li"itau la di tru2erea violentă a o0 tacolelor care !i tin24ereau$ Toţi. u2e ti0ilitatea are li"ite 1oarte nete. toc. principiile varia>ă de la partid la partid. in1luenţa lor de.0le"e cu" !nt acelea ale protecţioni "ului au privile2iu -O) lui povarna2iilor. unde el a deţinut un loc.totdeauna. !n ace te adunări. c4e tiunile 2enerale 1iind cele "ai nu"eroa e. 1iecare "e". ei tind !ntotdeauna ă e?a2ere>e valoarea ace tor principii şi ă le !"pin2ă p!nă la ulti"ele lor con ecinţe$ De a e"enea.ţiona"ente şi "ult prin pre ti2iul pe care !l au$ Dacă o !"preMurare oarecare le răpeşte pre ti2iul. !i re2ă i" !n toate ţările$ Ei !nt verita0ilii uverani ai adunărilor$ Oa"enii !n tarea de "ul. repetă". a" a cultat "ii de di cur uri@ puţine "i*au c4i"0at opinia. pe care e te i"portant ă le "arcă"$ A upra tuturor c4e tiunilor de intere local. readuc!nd o civili. prin i"plul 1apt că indivi>ii !nt !n tarea de "ulţi"e. cu capul plin de 2eneralităţi va2i.ţi"e nu *ar putea lip i de tăp!n şi de aceea voturile unei adunări parla"entare nu repre>intă !n 2eneral declt opiniile unei "ici "inorităţi$ Conducătorii. o ca"eră "ani1e tă opinii 1oarte 1i?e şi altele 1oarte indeci e$ In 1ond. !n 1iecare le2i latură.nie di pare şi u2e tiile conducătorilor pot acţiona. c!t şi prin le2i 2enerale aplica0ile !n toate ca>urile$ :ireşte. ta0ilirea unui i"po>it etc$ 3 1i?itatea de opi. ei !şi !nc4ipuiau că vor re1ace ocietatea pe de*a*ntre2ul. care repre>intă cerinţe ale ale2ătorilor in1luenţi$ Su2e tia anterioară a ace tor ale2ători e te de tul de preponderentă ca ă le anule>e pe toate celelalte şi ă "enţină o 1i?itate a0 olută a opiniei-$ !n ceea ce priveşte c4e tiunile 2enerale 3 ră turnarea [nui 2uvern. indeci>ie !ntreţinută de tea"a de ale2ător. 1ără a e !n2riMi de eveni.

a"intiţi !n cita.torului şi nu 1ace ă intervină !n conduita ei nici un enti. ace t ale şi puternic pirit. nu *a 0ucurat de nici o popularitate$ Adunările politice !nt locul de pe pă"!nt unde clipi. e te cel "ai ponderat din toate$ :ilo o1ul en2le> MIine pune& 65ute" citi !n per"anenţă relatări cu privire la de>0aterile din Ca"era co"unelor. in aşa 1el !nc!t ă evoce i"a2ini . nu conta deloc$ El şi*a avut "o"entul de popularitate !nainte de de c4iderea Adu. unde orice di cuţie con tă !n !n1runtarea unor 2eneralităţi de tul de palide şi a unor per onalităţi de tul de violente$ .enul ace ta de elocinţă e !nt!lneşte !n toate adunările. to.enul ace ta de 1or"ule 2enerale e?ercită un e1ect prodi. !ncadrate !n raţiona. ă cunoa că !ndeo e0i 1a cinanta in1luenţă a cuvintelor. e te !n a1ară de orice e?a2erare$ Noi a" şi in i tat de "ai "ulte ori a upra puterii peciale a cuvintelor şi 1or"ulelor ale e. 1ie patriei.tuşi. dar e te unul din cei "ai "ari criitori şi cel "ai "are orator al :ranţeiK$ Ed2ar duinet. de erviciile adu e de aceştia. a 1or"ulelor şi i"a2inilor$ Are nevoie de o elocinţă pecială. inclu iv in parla"entul en2le>.nării@ !n adunare. !n ce*i priveşte pe conducători. cit şi de erviciile adu e nu patriei. !n a1ară de pre ti2iu.-O+ 6Cu două luni !nainte de a 1i atotputernic. care. cel puţin !n "od inconştient. erau ră turnaţi "iniştri$ Un criitor a "arcat !n ur"ătoarele r!nduri i"portanţa in1luenţei ale& 6/ui M$C$ !i datoră" !n principal 1aptul că a" cu"părat TonHinul cu un preţ de trei ori "ai "are dec!t cel real.dat ca el$ R Nu*"i plac ideile lui 3 "i*a pu Vaula0elle re1erindu* e la :eli? 5<at 3.2ineşte ă*i adopte erorile$ MiMloacele de per ua iune ale conducătorilor. a tre0uit ti"ulentul intere ului ur2ent.tul de "ai u ."ente 1oarte u"are$ ."ent de intere au de recunoştinţă$ Conducătorul În>e trat de un pre ti2iu u1icient po edă o putere aproape a0 olută$ E te cuno cută in1luenţa i"en ă pe care un deputat cele0ru a e?ercitat*o ani !ndelun2aţi. ca ur"are a anu"itor eveni"ente 1inanciare$ /a un i"plu e"n al lui. nu era deloc pe -O K atunci ceea ce a devenit in >ilele noa tre$ Un conducător anticipea>ă rareori opinia pu0lică şi cel "ai ade ea e "ăr.2ur.2io a upra i"a2inaţiei unei de"ocraţii pure$ Totdeauna va 1i le ne ă 1aci acceptate o "ulţi"e de a erţiuni 2enerale pre>entate !n ter"eni i"pre ionanţi. ci partidelor$ 5entru a e aduce o"a2ii lui /a"artine !n -=+= şi lui T4ier !n -=(-. ne*a co tat "ult@ dar o 0ună pariu din pre ti2iul ău ţinea de 1aptul că el e con1or"a opiniei pu0lice care. de a 1i pierdut ituaţia prepon. conducătorul tre0uie a 1i pătrun .rea de 2eniu e 1ace cel "ai puţin i"ţită$ Aici nu e ţine cont declt de o elocinţă potrivită cu ti"pul şi locul. ca şi 1aptul că nu a" pu !n Mada2a car dec!t un picior ne i. datorită pre ti2iului ău. 1ie partidelor$ Mulţi"ea e te in1luenţată de pre ti2iul conducă. !n "aterie de coloniali ". ine?ora0il$ 5ericolul o dată trecut. /oui Napoleon nu era ni"ic$ Victor Fu2o a venit la tri0ună$ N*a avut ucce $ A 1o t a cultat cu" era a cultat :eli? 5<at@ nu a 1o t !n ă aplau. con t!nd din a1ir"aţii ener2ice şi din i"a2ini i"pre ionante. pierdut apoi u0it. !nt 1actorii pe care i*a" şi enu"erat de "ai "ulte ori$ 5entru a*i "anipula cu pricepere. p i4olo2ia "ulţi. de a 1i 1o t 1ru traţi de un !ntre2 i"periu pe cur ul in1erior al 1luviului Ni2er. cu toate că ele nu au 1o t niciodată veri1icate şi poate că nu !nt u cepti0ile de nici o veri1icare#$ I"portanţa 6ter"enilor i"pre ionanţi#.derentă pe care o ave" !n E2ipt$ Teoriile lui M$C$ ne au co tat "ai "ulte teritorii dec!t de>a trele lui Napoleon 8# N*ar tre0ui ă*i pretinde" prea "ult conducătorului la care ne re1eri"$ Evident. participanţii *au vindecat !n acelaşi ti"p şi de recunoştinţă şi de 1rică#$ A" reprodu ace t citat pentru 1aptele pe care le conţine şi nu pentru e?plicaţiile pe care le propune$ Ace tea ţin de ` p i4olo2ie "ediocră$ O "ulţi"e şi*ar pierde cu totul earae*terul de "ulţi"e dacă ar ţine ea"a. ă ştie cu" ă le vor0ea că."ilor.

!n erviciul unui u1let "ai "ult pueril dec!t plat şi care pare a e "ăr2ini. tea"ă care !i 1ăcea totdeauna ă*i cede>e$ -OD Conducătorii au intere ul ă e lan e>e !n cele "ai nevero. oare. aplauda cu 1urie. ei vor putea ă dialo24e>e şi !şi vor apărea unul altuia drept cele două a pecte co"ple"entare ale uneia şi aceleiaşi ordini ociale#$ I"a2inea a t1el evocată e te tran parentă. Ro0e pierre. inteli2enţa !l 1ace indul2ent şi atenuea>ă 1oarte "ult inten itatea şi violenţa convin2erilor nece are Apo tolilor$ Marii conducători din toate epocile. coate din ervietă un do ar pe care !l . !n 2eneral. nici o !ntor ătură de 1ra>ă. la acel R Faide o dată !ncoace8 K al şcolarilor$ Nici o idee.pinde aproape nu"ai de pre ti2iul oratorului şi nicidecu" de ar2u"entele pe care el le pre>intă$ Oratorul de0utant. iar !n perioadele critice ea nu 1ace dec!t ă e accentue>e$ /ectura di cur urilor "arilor oratori ai Revoluţiei e te e?tre" de intere antă din ace t punct de vedere$ Ei e credeau o0li2aţi ă e !ntrerupă continuu pre a ti2"ati>a cri"a şi a e?alta virtutea@ apoi i>0ucneau !n i"precaţii !"potriva tiranilor şi Murau ă trăia că li0eri au ă "oară$ A i tenţa e ridica !n picioare. d$ De cu*0e . dar nu"ai de raţiona"ente. 1ără ă !nt!"pine "ari prote te. ade ea tupe1iau prin incoerenţa lor$ /a lectură. că 0anc4erii şi preoţii toc"eau lan atori de >vonuri şi că ad"ini tratorii "arilor co"panii 1inanciare "erită aceleaşi pedep e ca şi anar4iştii$ A e"enea "iMloace au totdeauna in1luenţă a upra "ulţi"ilor$ A1ir"aţia nu ri că ă 1ie nici.2erii pe tăp!nul care le tre0uie$ -O( !ntr*o adunare parla"entară. apoi. 1rapantă. !n atac au !n apărare. ucce ul unui di cur de.rului lip it de pre ti2iu& 6De !ndată ce a luat loc la tri0ună. lucrul ace ta !i e te "ai dăunător dec!t util$ De"on tr!ndu*i co"ple?itatea lucrurilor. !n principal cei ai Revoluţiei. căci nu 1ac ei parte. cu" punea". 0a ti"entul care i*ar putea duce acolo. nu 2ă i" !n ele nici o e?plicaţie plau>i0ilă a rolului i"en al puterni. ci o plicti eală !n "iMlocul 1urtunii$ C!nd ter"ini acea tă lectură "o4or!tă ăi c4e1 ă coţi acel u18 al a"a0ilului Ca"ille De "oulin #$ E te uluitor ă te 2!ndeşti la puterea pe care o con1eră unui o" !nconMurat de pre ti2iu o convin2ere puternică unită cu o e?tre"ă !n2u ti"e de pirit$ Totuşi ace te condiţii !nt nece are ca ă i2nori o0 tacolele şi ă ştii ă*ţi i"pui voinţa$ Mulţi"ile recuno c din in tinct !n aceşti 1anatici ai convin.cului dictator& 6/ocuri co"une şi redundanţa elocvenţei peda2o2ice şi a culturii latine. cu toate ace tea. care vine cu un di cur plin de raţio. per"iţ!ndu*i ă le e?plice şi ă le !nţelea2ă. a u. a tra at !n r!ndurile care ur"ea>ă i"a2inea le2i lato.tul a a in. o "are in1luenţă$ Di cur urile celui "ai cele0ru dintre d!nşii. e reaşe>a !n caune$ Conducătorul poate 1i c!teodată inteli2ent şi in truit@ dar.pra tuturor adunărilor. nici o ironie. luată din di cur ul unui conducător de adunări.na"ente 1ără cu ur. au 1o t e?tre" de "ăr2iniţi şi au e?ercitat. cal"ată.1oarte vii$ :ra>a care ur"ea>ă. şi toţi adver arii oratorului e i"t a"eninţaţi de ea$ Ei văd deodată ţara toridă. "ai "ult au "ai puţin a"eninţaţi de cuţitul 24ilotinei !n va2ile di cur uri ale lui Ro0e pierre. nici decla"aţia prea a"eninţătoare$ Ni"ic nu inti"idea>ă "ai "ult pe auditori$ Ei e te" că prote t!nd ar putea trece drept trădători au co"plici$ Elocinţă acea ta pecială a do"nit. din cate2oria de tul de va2 li"itată a politicienilor a"eninţaţi N Ei trăie c atunci tea"a urdă pe care tre0uie *o 1i i"ţit "e"0rii . con tituie un e?celent e?e"plu& 6In >iua !n care aceeaşi navă va duce pre pă"!ntul 1ier0inte al ur24iunului pe politicianul vero şi pe anar4i . nu are nici "ăcar şan a de a 1i a cultat$ Un 1o t deputat.onvenţiunii. i"ile e?a2erări$ Oratorul ale cărui 1ra>e le*a" citat "ai !nainte a putut ă a1ir"e.odată prea 1urioa ă.

nările parla"entare u1icient de in ti2ate şi de 4ipnoti>ate pre>intă aceleaşi caracteri tici$ Ele devin o tur"ă in ta0ilă. votea>ă cele "ai rele decrete ale 2uvernului revoluţionar.rea lui ă nu provoace upărătorul. cu toate ace . reia 1irul di cur ului. ridic!nd vocea$ E şi "ai puţin a cultat$ !şi 1orţea>ă tonul. prin reale2eri pontane şi "ultiple. dreapta. a cole2ilor ăi. e urprin de "işcarea din ală. şi -*a plecat din nou#$ Ta0loul poate ă pară u"0ru$ E te. !ntrea2a Convenţiune şi*a plecat capul@ la = t4er"idor.tea.re elor lor$ Era un acri1iciu enor" pentru no0ili"e ă re.pul tuturor 1urtunoa elor şedinţe ale Convenţiunii$ 6Ei apro0au şi decretau 3 pune Taine 3 lucruri de care aveau oroare. !n unani"itate şi cu tri2ăte de ad"iraţie şi de entu>ia ". te"!ndu* e ca tăce. e opreşte$$ !ncuraMat de preşedinte. inarea unor nevinovaţi. de a e"enea. lă !ndu* e pradă u2e tiilor opu e inte. e te a0 olut tipic u0 ace t a pect& 6Deci. a a.nunţe la privile2iile ale şi. nu nu"ai ne24io0ii şi "inteli. e?act$ Adu. Convenţiunea.venţiunii ă renunţe la inviola0ilitatea lor şi. pune el. "arele pro"otor şi conducător al Revoluţiei$ !n unani"itate şi cu cele "ai puternice aplau>e. tri2ăt R!nc4eierea8K. i2ur pe ine$ El !şi 1ace ilu>ia că i"plantea>ă !n cu2etul auditorilor convin2erea care !l ani"ă$ C!ntăreşte şi rec!n*tăreşte ar2u"entele. pentru Cout4on şi pentru Ro0e pierre. !n con ecinţă.etalea>ă "etodic !n 1aţa a şi !ncepe. o"or!rea prietenilor lor$ !n unani. niţeluş a2a at de >2o"otul de voci ce aMun2e p!nă la d!n ul$ Cu" de nu e 1ace linişteN De ce acea tă neatenţie 2eneralăN Undş le >0oară 2!ndurile celor care vor0e c !ntre eiN Ce "otiv at!i de ur2ent !i 1ace ă le >0oare 2indurile aiureaN O nelinişte !i adu"0reşte 1runtea$ !şi !ncruntă pr!ncenele. totuşi. şe1ul 1ire c al Convenţiunii. !n >iua de OO prairialAAA. e 0urduşit de ci1re şi de pro0e@ e !ncre. orice re>i tenţă va 1i >adarnică$ !ncepe convin de drep. 2e ticulea>ă& >2o"otul poreşte şi "ai "ult !n Muru*i$ El !n uşi nu e "ai !nţele2e.tatea a şi. enti"entele lor pre>intă particularitatea de a 1i !ntotdeauna e?tre"e$ /e pute" vedea ded!ndu* e la acte de eroi " şi la cele "ai rele e?ce e$ Individul !ncetea>ă de a "ai 1i el !n uşi şi va vota "ă urile cele "ai contrare intere elor ale per onale$ @ I toria Revoluţiei arată !n ce "ă ură pot adunările ă devină inconştiente. cu "ărturii de i"patie păti"aşă pentru Collot dLFer0oi . re!ncepe şi "ai di4ai$ Vacar"ul devine in uporta0il#$ Adunările parla"entare aMun e la un anu"it 2rad de e?citaţie e identi1ică cu "ulţi"ile etero2ene o0işnuite şi.rea" cu o >i au două "ai !nainte& doar cri>a ni le dicta#$ Ni"ic "ai adevărat$ Aceleaşi 1eno"ene de inconştienţă e "ani1e tară !n ti". totuşi. "enţine !n 1uncţie 2uvernul uci2aş pe care la 5laineA !l dete ta pentru că era 4o"icid şi pe care la Monta2neAA !l dete ta pentru că !i deci"a e u ţinătorii$ 5laine şi Monta2ne. %illaud*Varenne . care cu i2uranţă nu aşteaptă dec!t ă e !ncline !n 1aţa adevărului$ Vor0eşte şi. ea a 1ăcut lucrul ace ta 1ără ă e>ite$ Era o a"eninţare de "oarte.dinţat că are dreptate$ !n 1aţa evidenţei pe care o e?pune el. !ntr*o noapte cele0ră a Con tituantei. nici o con ideraţie nu*i putea opri ă cede>e u2e tiilor care !i 4ipnoti>au$ Ur"ătorul pa aM din "e"oriile unuia dintre ei.>iile ce ni e reproşea>ă. a cult!nd de toate i"pul urile$ Ur"ătoarea de criere a adu. pentru "e"0rii Con. deodată. t!n2a reunită cu dreapta tri"it la eşa1od pe Danton. !n pri"ul 1ert de oră care a ur"at di cur ului lui Ro0e pierre. e opreşte din nou. "!ine le era re>ervat lor$ AMunşi !n ă la acel 2rad de auto"ati " co"plet pe care l*a" de cri . "aMoritatea şi "inoritatea 1!rşe c prin a con i"ţi ă aMute la propria lor inucidere."itate şi cu cele "ai vii aplau>e. cel "ai ade ea nu le do. ei au 1ăcut*o şi nu au e>itat ă e deci"e>e reciproc. ci cri"e. -O= ştiind 0ine că eşa1odul pre care vedeau că !nt conduşi a tă>i cole2ii lor. per"anentă. reunită cu t!n2a. datorată unui parla"entar al cărui cre> de* .nării d n -=+=. apoi.

ci inver $ !n po1ida di1icultăţilor 1uncţionării lor. şi care. a i2ur!nd& de e?e"plu.tonierilor. "ereu prea u au prea Mo . de alt1el.teatrul !n care !şi ţinea adunările con tituanta revoluţionară. din punct de vedere politic. nu vor !ndră>ni ă ai0ă aerul că di preţuie c intere ele ace tora din ur"ă re pin2!nd "ă ura . !n liniştea unui ca0i. cri e "ani1e tă con tant !n adunările parla"entare$ Ele nu !nt "ulţi"i dec!t !n anu"ite "o"ente$ Indivi>ii care Ie co"pun reuşe c ă*şi pă tre>e individualitatea !ntr*un "are nu"ăr de ca>uri. idealul unei 2uvernări.rinţelor şi a neprevederilor "ulţi"ilor electorale$ C!nd un "e"0ru al unei adunări parla"entare propune vreo "ă ură care dă ati 1acţie aparentă ideilor de"ocratice. cute>ători. ei re1lectă toate culorile şi iau toate 1or"ele$ Ce 0a>ă$ de 2uvernare a" putea pera ă ne pune" !n ei N# Din 1ericire. e ituau !ntre 2irondini şi "onta2nar>i$ 7Nota trad$9 AA Ter"enul. pen ii tuturor "uncitorilor. !i de e". nici o !nţele2ere a di ciplinei& acte de teroare şi ilu>ii 1ără "ar2ini& ţăranul şi copilul e !nt!lne c !n ace t punct$ Cal"ul lor rivali>ea>ă cu i"pacienţa lor$ Săl0ăticia !i e !n2e"ănea>ă cu docilitatea$ E te e"nul unui caracter nede ăv!rşit şi al a0 enţei de educaţie$ Ni"ic nu*i ui"eşte şi totul !i deconcertea>ă$ Morţi de 1rică. porirea le1ii can. !ntr*un cuv!nt pentru tot ceea ce con tituie v!r1ul unei civili>aţii$ Ele nu pre>intă. Marat. ceilalţi deputaţi.A Ter"en care !n ro"Ineşte !n ea"nă c!"pie. iar le2ea votată e te !n realitate opera unui individ şi nu aceea a unei adunări$ :ireşte. cel Lpuţin dentru 1ilo o1i.na !n Convenţiune pe deputaţii de pe 0ăncile cele "ai !nalte din a"1i. Saint*Ju t$ 7Nota trad$9 AAA Wi care a inau2urat Teroarea$ 7Nota trad$9 -O' "ocratic nu poate 1i u pectat. i" aici toate enti"entele e?a2erate pe oare le*a" de cri !n le2ătură cu "ulţi"ile.produc aici după Revue litteraire. e te a0 olut tipica$ Re2ă. adunările paria*"entare repre>intă cea "ai 0ună "etodă pe care popoarele au 2ă it*o p!nă a>i pentru a e 2uverna şi !ndeo e0i pre a =` u tra2e cit "ai "ult po i0il Mu2ului tiraniilor per onale$ Ele !nt$ cu certitudine. anu"e ri ipa 1inanciară o0li2atorie şi o re tr!n2ere pro2re. u piciunile i.tare. dec!t două pericole erioa e.tea unei u"0re$ Nu cuno c deloc e1ectele şi raporturile lucrurilor$ /a 1el de pro"pţi !n de curaMare c!t şi !n e?al. care !n ro"Ineşte e traduce prin "unte. avanţi. artişti. şi pe care o re. d$ Spuller. deputaţi dintre care cei "ai cuno cuţi erau Danton.crederea oar0ă şi peranţele neli"itate au condu partidul repu0lican la pierderea a$ Naivitatea şi candoarea a nu aveau e2al dec!t !n ne!ncrederea univer ală$ Nici un en al le2alităţii.nea>ă a upra lor. eroici. panicar>i. niciodată ţi*n!nd dreapta "ă ură$ Mai 1lui>i dec!t apa. a in titutorilor etc. ace te le2i !nt cele "ai 0une$ Ele nu devin de>a truoa e dec!t atunci c!nd o erie de a"enda"ente rău 2lndite le 1ac colective$ Opera unei "ulţi"i e te pretutindeni şi totdeauna in1erioară aceleia a unui individ i>olat$ Nu"ai pecialiştii alvea>ă adunările de "ă uri prea e?ce ive şi lip ite de e?perienţă$ Ei devin in ace t ca> conducători de "o"ent$ Nu adunarea acţio. Ro0e pierre. !n cadrul Convenţiunii in tituite de Revoluţia 1rance>ă !i de e"na pe deputaţii care. !n. r!nd pe riad. perioşi. nu toate caracteri ticile pe care le*a" de. de tea"aV de electori. precu" şi acea tă in ta0ilitate e?ce ivă care per"ite trecerea de la o clipă la alta prin 2a"a enti"entelor celor "ai contrare& $$De>0inările. criitori. invidiile. ei e vor arunca !n 1lăcări şi vor lua*o la 1u2ă dinain.neiYL. 2!nditori. ivă a li0ertăţilor individuale$ 5ri"ul din ace te pericole e te con ecinţa 1orţată a ce. şe . 1apt pentru care o adunare poate ela0ora le2i te4nice e?celente$ E te adevărat că ace te le2i tat pre2ătite de către un peciali t.

cu toate ace tea. U "ilioane etc$ Doar pentru anul -='J *au votat con trucţii de cil 1erate !n valoare de '. aure tr!n Cşi "ai "ult li0ertatea a. conduce !n "od ne$ce ar la creşterea nu"ărului. i e adau2ă alta nu "ai puţin i"perativă& o0li2aţia de a apro0a toate c4eltuielile de intere pur local$ Un deputat nu *ar putea opune la ace tea.. ă $devină adevăraţii tăp!ni ai ţărilor .propu ă$$ Totuşi ei ştiu ca ea va 2reva din 2reu 0u2etul şi va nece itaK crearea de noi i"po>ite$ A e>ita ă vote>e le e te !n ă pe te*putinţă$ In ca>ul !n care con ecinţele creşterii c4eltuielilor* !nt !ndepărtate şi 1ără re>ultate prea upărătoare pentru ei ur"ările unui vot ne2ativ ar putea. !ntr*o lucrare "ai vec4e. de locuitori9. "ai ale acelea privind căile 1erate$ 5entru a le2a /an*2a<e 7oraş de ) .tive.rind partea care !i era luată pre a 1i c4eltuită după 0unul Splac al a2enţilor pu0lici#$ $ Acea tă reducere pro2re ivă a li0ertăţilor e "ani1e tă in toate ţările u0 o 1or"ă pecială. !n 2enere toate de ordin re trictiv. cu" !i era voia$ In acelaşi ti"p. "icşor!nd acea parte din pro1i*tturile ale pe care o putea c4eltui după placul ini"ii şi po.tinuat cu !ncordare ă 1ie re tr!n e li0ertăţile individuale. deoarece pu0licul a accep. puterii şi in1luenţei 1uncţio.. Econo"i te 1ăcea un 0ilanţ curio a ceea ce poate co ta !ntr*un an ace te c4eltuieli de intere *pur electoral.tat ucce iv. in două 1eluri& !n 1iecare an au 1o t ta0ilite re2le"entări @tot "ai nu"eroa e. e te !n aparenţă "ai puţin e i>a0il. Spania. . nu le vede de luşit con ecinţele şi pe care e i"te o0li2at ă le vote>e$ 5ericolul ace ta pare ă 1ie inevita0il. "ilioane. "ilioane potrivit acade"icianulai# /ero<*%eaulieu$ 5ro2re ia continuă a unor a e"enea c4eltuieli are o0li2atoriu ca de>nodă"!nt 1ali"entul$ Multe ţări europene 3 5ortu. căi 1erate lip ite de orice intere 2eneral$ Nu !nt "ai puţin i"portante şi alte c4eltuieli dictate I" a e"enea de nece ităţi electorale$ /e2ea privind pen ionarea "iiMici***torilor va co ta !n cur!nd un "ini"u" anual de -DJ de "ilioane potent*vit "ini terului 1inanţelor şi de =. deoarece c4iar An2lia. dar. totdeauna re trictive. unde 1ără !ndoială e o0 ervă tipul cel "ai per1ect Sde re2i" parla"entar şi unde parla"entul e te cel "ai independent de ale2ătorul ău$ nu a reuşit ă e u tra2ă ace tuia$ Fer0ert Spencer. deoarece şi ace tea repre>intă cerinţe ale*ale2ătorilor şi nici un deputat nu poate o0ţine ceea ce are*nevoie pentru circu" cripţia a dec!t cu condiţia de a ceda cerinţelor analoa2e ale cole2ilor ăi O$ O In nu"ărul ău din D aprilie -='J. pe care Fer0ert Spen*■cer "i a arătat*o& crearea de nenu"ărate "ă uri le2i la. au con. care i"pun o con tr!n2ere cetăţeanului acolo unde actele ale erau "ai !nainte co"plet li0ere. di"potrivă. 1ără "ari prote te.narilor !n ărcinaţi ă le aplice$ Ei tind. le2i laţia a ur"at cur ul pe care l*a" arătat$ Mă urile dictatoriale "ultiplic!ndu* e rapid. i*lindu*. "ai cu ea"ă pe plan local. cu piritul lor i"pli t. 1oarte real$ El re>ultă din nenu"ăratele le2i. ( "ilioane$ 5entru a le2a 5rade cu t!r2uşorul Olette 7(+( locuitori9. cocoţat pe un "unte. el e e?pri"ă in 1elul ur"ător in privinţa parla"entului en2le>& 6D" acea vre"e..recia. * votat con truirea unei linii 1erate care va co ta -J "ilioane$ 5entru a e le2a %eau"ont 7) J. Turcia 3 au aMun aici #şi altele le vor ur"a *1aptul tre0uie !n ă ă ne preocupe erio . locuitori9. de locuitori9 cu Ca tel* Sarra>in. reducerea la patru cinci"i in ceea ce*priveşte plata cupoanelor de către diver e ţări$ Ace te 1ali"ente in2e* -)Al doilea pericol "enţionat "ai u . in 1elul ace ta. c!nd vor tre0ui ă e pre>inte !a$ 1aţa ale2ătorului$ Ace tei pri"e cau>e a e?a2erării c4eltuielilor.ă ăv!rşea că acte pe care "ai !nainte le putea ăvlrşi au nu.. a arătat că creşterea li0ertăţii aparente tre0uia ă 1ie ur"ată ■de di"inuarea li0ertăţii reale$ Relu!nd aceeaşi te>ă !n cartea a Individul contra tatului. cărora parla"entele. ă apară clar !n >iua ur"ătoare. cu 5u<..2alia. re tricţia 1orţată a ■li0ertăţilor de către adunările parla"entare. ( "ilioane*5entru a le2a atul Ou 7JO) locuitori9 cu atul Sei? 7O. ta?e pu0lice ■din ce !n ce "ai 2rele.

pe 1ondul ne!ncetatelor c4i"*iMriL1le 2uverne. de alt1el. "ultiplic!nd le2ile. eroi *"ele.0ări. o pu>derie de oa"eni.ţii$ Cu re>u"area lor vo" !nc4eia lucrarea de 1aţă$ A Concepţia de>voltată de 1ilo o1ul 2er"an O [ald Spen2ler !n principala a carte. ea i toria repet!ndu*şi cur ul$ S!nt le ne de "arcat. de li"0i şi credinţe de a e"enea di1e. care *a dovedit o prorocire "incinoa ă$ 7Nota trad$9 -)) Ce con tată". dintre toate de po*ti "ele.2i" 1ără valoare$ Ea con tituie unul din i"pto"el` precur oare ale acelei 1a>e de decadenţă căreia nici o civili. inva>iilor şi cuceri.0oaiele. are drept re>ultat 1atal re tr!n2erea pro2re ivă a 1erei !n care cetăţenii e pot "işca* li0er$ Victi"e ale ace tei ilu>ii că. auto"ate pa ive.0il !n ele$ S!nt 0ar0ari$ Apoi ti"pul !şi de ăv!rşeşte opera$ Identitatea "ediilor. rolul 2uver. oa"enii aceştia nu au ca le2ătură co"ună dec!t le2ea & e"irecuno cută a unui şe1$ In a2lo"erările lor con1u>e e 7re2ă e c !n cel "ai !nalt 2rad caracteri ticile p i4olo2ice ale "ulţi"ilor$ Ele au coe>iunea "o"entană a ace tora. pe care particularii le*au pierdut$ Ei tre0uie ă !ntreprindă totul. reuniţi de 4a>ardul "i2rărilor.civili>ate$ 5uterea lor e te cu at!t "ai "are cu c!t. tre0uie ă ne re e"nă" ă trăi" >i de >i 1ără a ne !n2riMi prea "ult *de viitorul care ne capă$ -)O i"per onalitate şi de perpetuitate$ Or. i"pul urile şi violenţele lor$ Ni"ic ta. ă proteMe>e tot ce tre0uie proteMat$ Statul devine !n ace t ca> atotputernic$ Dar e?perienţa ne !nvaţă că puterea unor a e"enea divinităţi nu a 1o t niciodată nici prea dura0ilă_ nici prea puternică$ Re tr!n2erea pro2re ivă a tuturor li0ertăţilor la unele popoare.rilor$ De !n2e di1erit.nanţilor e vede ilit ă porea că şi "ai "ult$ Aceştia tre. 1a>ele ace tor evolu. 1iind in2ura care e 0ucură de ire pon a0ilitate. Declinul Occidentului. nu e te vreunul "ai !"povărător dec!t acela care* e pre>intă u0 acea tă triplă 1or"ă$ Ela0orarea ne!ncetată de le2i şi de re2le"entări re tric. de ori2ini cariate. pier>!ndu*şi !ntrea2a pontaneitate şi ener2ie$ Ace tea nu* !nt dec!t u"0re ilu>orii. lip ite de voinţă..litatea şi li0ertatea lnt "ai 0ine a i2urate. iar !n epoca de>a2re2ării univer ale !n care a" intrat. "ulte din civili>aţiile noa tre "oderne au aMun !n perioada e?tre"ei !"0ătr!niri care precedă decadenţaA$ Anu"ite evoluţii par 1atale pentru toate popoarele. repetarea . luptele econo"ice ne pre2ăte c.0uie ă ai0ă prin 1orţa !"preMurărilor pirit de iniţiativă. dacă con ideră" !n liniile lor "ari 2ene>a şi "ăreţia. ele 1!rşe c cur!nd prin a le căutaK. lă0iciunile. deoarece vede" at!t de ade. re orturile pe care o"ul nu le "ai a1lă !n el !n uşi el e te atunci o0li2at ă le caute !n altă parte$ !n 1aţa nepă ării şi neputinţei cre c!nde a cetăţenilor.rite. !n linii "ari.>aţie nu i*a putut căpa p!nă !n pre>ent$ Dacă le Mudecă" prin pri "a !nvăţă"intelor trecutului şi a i"pto"elor care i>0ucne c din toate părţile. pare ă 1ie re>ultatul !"0ătr!nirii lor. ă diriMe>e totul. de re>i tenţă şi de 1orţă$ !n ă.tive care !ncor etea>ă !n 1or"alităţile cele "ai 0i>antine cele "ai "ărunte acte ale vieţii. "ulte alte cata tro1e. popoarele acceptă !n 1iecare >i piedici tot "ai t!nMenitoare$ Dar nu le acceptă 1ără a avea de u1erit$ O0işnuite ă uporte toate Mu2urile. ca şi decadenţa civili>aţiilor care le*au precedat pe a noa trăN !n >orii civili>aţiei. de ■"oaşe per"it deci ec4ili0rarea in tantanee a 0u2etelor avariate$ Ră>. ociali "ul. deA !ntreprindere şi de conducere. e2a. ca ta ad"ini trativă capă ace tor c4i". !n po1ida unei corupţii care le dă ilu>ia că le "ai au. ca şi al unui re.

$ Ceea ce 1or"a un popor. cărora el le era in piratorul. ra a 1!rşeşte prin a*şi pierde şi u1letul$ Ea nu "ai e te dec!t o pu>derie de indivi>i i>olaţi şi redevine ceea ce a 1o t !a punctul de plecare& o "ulţi"e$ Ea pre>intă toate caracte. 1orţă şi "ăreţie. !ntruc!t pă trea>ă 1aţada e?terioară crea. !n ă. va 1i u1icient ca ă*i !n>e tre>e pe toţi indivi>ii ra ei pe cale de 1or"are cu LO per1ectă unitate de enti"ente şi cu2et$ A0ia atunci poate Iua naştere o civili>aţie nouă. c4i"0ătoare ale "ulţi"ilor e va 2ă i acel u0 trat olid. de !ndată ce vi ul şi*a pierdut 1orţa. clar. cu in tituţiile ale. o unitate.lităţii. !ndărătul caracteri ticilor in ta0ile. politice au ociale.Maţi !n actele lor cele "ai ne!n e"nate. după !ndelun2ate e1orturi. un 0loc. !n oţit de lă. dar !n acelaşi ti"p e2oi "ul colectiv al ra ei e te !nlocuit de e2oi "ul individual. 1ără con i tenţă şi 1ără viitor$ Civili>aţia nu "ai are nici o ta0ilitate şi e te la voia !ntI"plării$ 5le*4ea do"neşte.nea>ă !ncetul cu !ncetul$ A2lo"erarea de unităţi di1erite !ncepe ă 1u>ione>e şi ă 1or"e>e o ra ă. :ără !ndoială. !ncep ă e clatine$ O dată cu pierderea pro2re ivă a idealului ău.0irea idealului care u ţinea u1letul ra ei$ 5e "ă ură ce ace t ideal păleşte. iar tatul !şi e?er. cu credin. pe care ni"ic nu*.0irea caracterului şi de reducerea aptitudinilor de acţiune. care li"itea>ă cu tricteţe o cilaţiile unui popor şi !i re2lea>ă$ S4a>ardul$ După ce. apoi declinul şi "oartea. ti"pul şi*a e?ercitat acţiunea a creatoare.ţele şi artele ale$ I"pul ionată de vi ul ei. pe care eredi."ai u ţine şi care e va nărui la pri"a viMelie$ Trecerea de la 0ar0arie Ia civili>aţie.raţii. ea va 1i !ncă "ulţi"e !n anu"ite "o"ente. prin ur"ărirea unui vi . unitatea şi 1orţa ei$ Individul e poate de>volta pe planul per ona.tă de un trecut !ndelun2at. divi>aţi prin intere ele lor. adică un a2re2at Ccare are caracteri tici şi enti"ente co"une. ne"aiştiind ă e 2uverne>e. prin a pi. toate edi1iciile reli2ioa e. tradiţiile şi in ti. ■el !ncepe acea operă di tructivă căreia nu*i1 capă nici >eii.ţin !n "od arti1icial.!ncrucişărilor. nici oa"enii$ AMun ă la un anu"it nivel de putere şi co"ple. 1iind conda".tuţiile. civili>aţia !ncetea>ă ă "ai crea că.avriliu J 5re1aţă ( INTRODUCERE$ Era "ulţi"ilor ' Evoluţia epocii actuale$ Marile c4i"0ări !n civili>aţie tat con ecinţa c4i"0ărilor intervenite !n 2!ndirea popoarelor$ Credinţa "odernă !n puterea "ulţi"ilor$ Ea tran 1or"ă politica tradiţională a tatelor$ Cu" are loc a cen iunea cla elor populare şi cu" e e?ercită puterea lor$ Ur"ări nece are ale puterii "ulţi"ilor$ Ele nu pot ă e?ercite dec!t un rol de tructiv$ 5rin ele e de ăv!rşeşte di oluţia civi. iar poporul ace ta va putea ă ia ă din 0ar0arie$ El nu va ieşi !n !ntre2i"e. nece ităţile unei vieţi co"une acţio. dec!t atunci c!nd. totuşi. pentru !ncă un ti"p. !şi va 1i do0!ndit un ideal$ :ie ace ta cultul Ro"ei. al inteli2enţei.tatea le va 1i?a treptat$ Mulţi"ea devine un popor. ra a va cuceri r1nd pe r!nd tot ceea ce !i dă trălucire.ri ticile tran>itorii.cită in1luenţa a a0 or0antă$ O dată cu pierderea de1initivă a vec4iului ideal. 0ar0aria avan ea>ă$ Civili>aţia poate ă "ai pară trălucitoare.nată ă decadă rapid$ Cur!nd va una cea ul !"0ătrInirii$ Cea ul ace ta de neevitat e te totdeauna "arcat de lă. puterea Atenei au triu"1ul lui AII a4. dar !n realitate e te un edi1iciu "ăcinat. ace ta e te ciclul vieţii unui popor$ -)+ TA%/A DE MATERII Cuv!nl !nainte de dr$ /eonard . u1letul ra ei. !n ace t ca>.?itate. după lupte !nverşunate şi nenu"ărate reluări.li>aţiilor care şi*au trăit traiul$ I2noranţa . oa"enii cer ă 1ie diri. 1!rşeşte prin a deveni o a2lo"erare de indivi>i 1ără coe>iune şi care "en. ra a pierde tot "ai "ult ceea ce 1ăcea ă 1ie coe>iunea.

tat !n actele "ulţi"ilor$ In1luenţa ra ei$ O$ Su2e ti0ilita*tea şi credulitatea "ulţi"ilor$ Supunerea lor 1aţă de u2e .lor pentru le2i latori şi oa"enii de tat Cartea !ntli !1riU:/ETU/ MU/ŢIMI/OR CA5ITO/U/ -$ Caracteri ticile 2enerale ale "ulţi"ilor$ /e2ea p i4olo2ică a unităţii lor "entale -J CeeaL ce con tituie o "ulţi"e din punct de vedere p i4o. 1or"ările pe care tre0uie ă le u1ere ideile uperioare ca ă devină acce i0ile "ulţi"ilor$ Rolul ocial al ideilor e te independent de partea de adevăr pe care ele o pot conţine$ O$ Raţiona"entele "ulţi"ilor$ Mulţi"ile nu pot 1i in1luen.pli "ul enti"entelor "ulţi"ii$ Mulţi"ile nu cuno c nici !ndoiala. ţate de raţiona"ente$ Raţiona"entele "ulţi"ilor !nt tot.2enerală cu pri. nici certitudinea şi "er2 "ereu către e?tre"e$ Senti"entele lor !nt totdeauna e?ce ive$ +$ Intoleranţa$.telor la indivi>ii care le co"pun şi pierderea per onalităţii lor$ Di pariţia vieţii cere0rale şi predo"inarea vieţii "e. care con tituie cel "ai ade ea "o0ilul e?clu iv al indivi.vi>ii care co"pun o "ulţi"e$ Diver e e?e"ple de ilu>ii cărora le cad pradă toţi indivi>ii dintr*o "ulţi"e$ I"po.vire@ la p i4olo2ia "ulţi"ilor$ I"portanţa tudierii "ulţi"i. poate 1i "ult "ai că>ută au "ult "ai !naltă dec!t aceea a indivi>ilor care le co"pun$ E?plicaţie şi e?e"ple$ Mulţi"ile au rareori drept călău>ă intere ul. precu" şi cri"inală$ CA5ITO/U/ II$ Senti"entele şi "oralitatea "ulţi"ilor LOO i$ I"pul ivitatea. 2inaţia populară a 1o t !ntotdeauna 0a>a puterii oa"enilor de tat$ Cu" e pre>intă 1aptele !n tare ă 1rape>e i"a2i. autoritari "ul şi con ervatori "ul "ulţi"ilor$ Motivaţia ace tor enti"ente$ Servilitatea "ulţi"ilor 1aţă de o au. iar ace te i"a2ini e ucced 1ără nici o le2ătură lo2ică$ Mulţi"ile !nt şocate !ndeo e0i de latura "iraculoa ă a lucrurilor$ Miraculo ul şi le2endarul !nt adevăratele uporturi ale civili>aţiilor$ I"a.ţi"ilor p i4olo2ice$ Orientarea 1i?ă a ideilor şi enti"en.tii$ I"a2inile evocate !n piritul lor !nt luate drept reali.dului i>olat$ Rolul "orali>ator al "ulţi"ilor$ CCA5ITO/U/ III$ Ideile.toare$ S!nt din in tinct o tile c4i"0ărilor şi pro2re ului$ J$ Moralitatea "ulţi"ilor$ Moralitatea "ulţi"ilor.lo2ic$ O "are a2lo"erare de indivi>i nu e te u1icientă pre a 1or"a o "ulţi"e$ Caracteri ticile peciale ale "ul. raţiona"ontele şi i"a2inaţia "ul. i0ilitatea de a acorda vreun credit "ărturiei "ulţi"ii$ Unani"itatea a nu"eroşi "artori e te una din cele "ai rele pro0e ce poate 1i invocată pentru ta0ilirea unui 1apt$ Scă>uta valoare a cărţilor de i torie$ )$ E?a2erarea şi i". ver atilitatea şi irita0ilitatea "ulţi"ilor$ Mulţi"ea e te Mucăria tuturor in ti2ărilor din e?terior şi re1lectă variaţiile ne!ncetate ale ace tora$ I"pul urile pe care ea le u1eră !nt de tul de i"perioa e pentru ca -)( intere ul per onal ă 1ie eclip at$ Ni"ic nu e te pre"edi. ţi"ilor $L -$ Ideile "ulţi"ilor$ Ideile 1unda"entale şi ideile acce orii$ Cu" pot ă u0>i te i"ultan idei contradictorii$ Tran .toritate puternică$ In tinctele revoluţionare "o"entane ale "ulţi"ilor nu le !"piedică ă 1ie e?tre" de con erva. naţia "ulţi"ilor$ . deauna de ordinul cel "ai că>ut$ Ideile pe care "ulţi"ea$ le a ocia>ă nu au dec!t aparenţa analo2iei au a ucce iunii lo2ice$ )$ I"a2inaţia "ulţi"ilor$ 5uterea de i"a2inaţie a "ulţi"ilor$ Ele 2!nde c prin i"a2ini.tăţi$ Ace te i"a2ini !nt a e"ănătoare pentru toţi indi.dulare$ DecădereaL inteli2enţei şi tran 1or"area co"pletă a enti"entelor$ Senti"entele tran 1or"ate pot 1i "ai 0une au "ai rele dec!t acelea ale indivi>ilor din care e te co"pu ă "ulţi"ea$ Mulţi"ea e te la 1el de le ne eroică. potrivit u2e tiilor pri"ite.

cuvintele şi 1or"ulele$ 5uterea "a2ică a cu.te>a u1letului ra ei$ I"portanţa ocială a tradiţiilor$ 5rin ce. Ce e te enti"entul reli2io $ Ace ta e te independent de adorarea unei divinităţi$ Caracteri ticile ale$ 5uterea con.rilor$ )$ E?perienţa$ Nu"ai e?perienţa poate in titui !n u1letul "ulţi"ilor adevăruri devenite nece are şi poate di tru2e ilu>ii devenite periculoa e$ E?perienţa nu acţio.nale$ )$ Ti"pul$ El pre2ăteşte ucce iv in tituirea credin.vin2erilor care !"0racă 1or"a reli2ioa ă$ Diver e e?e"ple$ Weii populari nu au di părut niciodată$ :or"e noi u0 care ei rena c$ :or"ele reli2ioa e ale atei "ului$ I"por. independent de en ul lor real$ Ace te i"a2ini varia>ă de la epocă la epocă.cială a ilu>iilor$ Mulţi"ile le pre1eră totdeauna adevăru.vintelor şi 1or"ulelor$ 5uterea cuvintelor e te le2ată de i"a2inile pe care le evocă.$ In1luenţa predo"inantă pe care o e?ercită ea$ Ra a repre. atunci c!nd cuvintele cu care erau de e"nate ace tea produceau o i"pre ie neplăcută a upra "ulţi"ilor$ Variaţia en ului cuvintelor după ra ă$ Sen ul di1erit al cuv!ntului de"o."entele analoa2e !nt con ecinţa enti"entelor reli2ioa e ale "ulţi"ilor şi nu ale voinţei indivi>ilor i>olaţi$ Cartea a II*a O5INII/E BI CREDINŢE/E MU/ŢIMI/OR *CA5ITO/U/ I$ :actorii !ndepărtaţi ai credinţelor şi opiniilor "ulţi"ilor :actorii pre2ătitori ai credinţelor "ulţi"ilor$ Naşterea credin.ţelor "ulţi"ilor e te con ecinţa unei ela0orări anterioare$ Studierea diverşilor 1actori ai ace tor credinţe$ -$ Ra a. )' +( Noaptea S1!ntului %artolo"eu. apoi di tru2erea lor$ Ordinea poate ieşi din 4ao datorită lui$ +$ In tituţiile politice şi ociale$ Ideea eronată rolului lor$ In1luenţa lor e te e?tre" de la0ă$ Ele ini e1ecte.nea>ă dec!t cu condiţia de a 1i 1recvent repetată$ Ce co tă e?perienţele nece are convin2erii "ulţi"ilor$ +$ Raţiunea$ Nulitatea in1luenţei ale a upra "ulţi"ilor$ Mulţi"ile nu pot )O DD -)= .>intă u2e tiile ance trale$ O$ Tradiţiile$ Ace tea !nt in. după ce au 1o t nece are. adăpo te c lucrurile cele "ai di1erite$ Cu" e pot ela0ora con tituţiile$ Nece itatea pentru anu"ite popoare a unor in tituţii teoreţiceşte rele. nu cau>e$ 5opoarele nu ar !i in tare ă*şi alea2ă in tituţiile care li e par cele "ai 0une$ In tituţiile !nt etic4ete care.ţelor. ele devin dăunătoare$ Mulţi."ilor$ Indici tati tici$ R$olul de"orali>ator al educaţiei latine$ In1luenţa pe care ar putea *o e?ercite in truirea$ E?e"ple 1urni>ate de di1erite popoare$ CA5ITO/U/ YY$L:actorii i"ediaţi ai opiniilor "ulţi"ilor$$$$ T$ I"a2inile.CA5ITO/U/ IV$ :or"a reli2ioa o pe caro le !"0racă toate convin2erile "ulţi"ilor ."ile !nt pă trătoarele cele "ai tenace ale ideilor tradiţio.craţie !n Europa şi !n A"erica$ O$ Ilu>iile$ I"portanţa lor$ /e re2ă i" la 0a>a tuturor civili>aţiilor$ Nece itatea o. de la ra ă la ra ă$ U>ura cuvintelor$ E?e"ple de variaţii con idera0ile ale en ului unor cuvinte din cele "ai u>uale$ Utilitatea politică a 0ote>ării cu nu"e noi a lucrurilor vec4i. u0 un acelaşi titlu. eu" e te centrali>area$ J$ In trucţia şi educaţia$ Eroarea ideilor actuale privind in1luenţa in truirii a upra "ulţi. Teroarea şi toate eveni.tanţa ace tor noţiuni din punct de vedere i toric$ Re1or"a.

)' +( Noaptea S1!ntului %artolo"eu.-)' intere ul per onal ă 1ie eclip at$ Ni"ic nu e te pre"edi. 1or"ările pe care tre0uie ă le u1ere ideile uperioare ca ă devină acce i0ile "ulţi"ilor$ Rolul ocial al ideilor e te independent de partea de adevăr pe care ele o pot conţine$ O$ Raţiona"entele "ulţi"ilor$ Mulţi"ile nu pot 1i in1luen. 2inaţia populară a 1o t !ntotdeauna 0a>a puterii oa"enilor de tat$ Cu" e pre>intă 1aptele !n tare ă 1rape>e i"a2i. raţiona"entele şi i"a2inaţia "ul. care con tituie cel "ai ade ea "o0ilul e?clu iv al indivi.ţelor "ulţi"ilor .tăţi$ Ace te i"a2ini !nt a e"ănătoare pentru toţi indi. i0ilitatea de a acorda vreun credit "ărturiei "ulţi"ii$ Unani"itatea a nu"eroşi "artori e te una din cele "ai rele pro0e ce poate 1i invocată pentru ta0ilirea unui 1apt$ Scă>uta valoare a cărţilor de i torie$ )$ E?a2erarea şi i". naţia "ulţi"ilor$ CA5ITO/U/ IV$ :or"e reli2ioa e pe care le !"0racă toate convin2erile "ulţi"ilor .vi>ii care co"pun o "ulţi"e$ Diver e e?e"ple de ilu>ii cărora le cad pradă toţi indivi>ii dintr*o "ulţi"e$ I"po.toritate puternică$ In tinctele revoluţionare L"o"entane ale "ulţi"ilor nu le !"piedică ă 1ie e?tre" de con erva.tanţa ace tor noţiuni din punct de vedere i toric$ Re1or"a.tat !n actele "ulţi"ilor$ In1luenţa ra ei$ O$ Su2e ti0ilita*tea şi credulitatea "ulţi"ilor$ Supunerea lor 1aţă de u2e . ţi"ilor $L -$ Ideile "ulţi"ilor$ Ideile 1unda"entale şi ideile acce orii$ Cu" pot ă u0>i te i"ultan idei contradictorii$ Tran . potrivit u2e tiilor pri"ite.tii$ I"a2inile evocate !n piritul lor !nt luate drept reali.pli "ul enti"entelor "ulţi"ii$ Mulţi"ile nu cuno c nici !ndoiala.dului i>olat$ Rolul "orali>ator al "ulţi"ilor$ LCA5ITO/U/ III$ Ideile. nici certitudinea şi "er2 "ereu către e?tre"e$ Senti"entele lor !nt totdeauna e?ce ive$ +$ Intoleranţa. ţate de raţiona"ente$ Raţiona"entele "ulţi"ilor !nt tot."entele analoa2e !nt con ecinţa enti"entelor reli2ioa e ale "ulţi"ilor şi nu ale voinţei indivi>ilor i>olaţi$ Cartea a II*a O5INII/E BI CREDINŢE/E MU/ŢIMI/OR *CA5ITO/U/ I$ :actorii !ndepărtaţi ai credinţelor şi opiniilor "ulţi"ilor :actorii pre2ătitori ai credinţelor "ulţi"ilor$ Naşterea credin.toare$ SSnt din in tinct o tile c4i"0ărilor şi pro2re ului$ J$ Moralitatea "ulţi"ilor$ Moralitatea "ulţi"ilor.vin2erilor care !"0racă 1or"a reli2ioa ă$ Diver e e?e"ple$ Weii populari nu au di părut niciodată$ :or"e noi u0 care ei rena c$ :or"ele reli2ioa e ale atei "ului$ I"por. Ce e te enti"entul reli2io $ Ace ta e te independent de adorarea unei divinităţi$ Caracteri ticile ale$ 5uterea con. deauna de ordinul cel "ai că>ut$ Ideile pe care "ulţi"ea$ le a ocia>ă nu au dec!t aparenţa analo2iei au a ucce iunii lo2ice$ )$ I"a2inaţia "ulţi"ilor$ 5uterea de i"a2inaţie a "ulţi"ilor$ Ele 2!nde c prin i"a2ini. poate 1i "ult "ai că>ută au "ult "ai !naltă dec!t aceea a indivi>ilor care le co"pun$ E?plicaţie şi e?e"ple$ Mulţi"ile au rareori drept călău>ă intere ul. autoritari "ul şi con ervatori "ul "ulţi"ilor$ Motivaţia ace tor enti"ente$ Servilitatea "ulţi"ilor 1aţă de o au. Teroarea şi toate eveni. iar ace te i"a2ini e ucced 1ără nici o le2ătură lo2ică$ Mulţi"ile !nt şocate !ndeo e0i de latura "iraculoa ă a lucrurilor$ Miraculo ul şi le2endarul !nt adevăratele uporturi ale civili>aţiilor$ I"a.

pli "ul enti"entelor "ulţi"ii$ Mulţi"ile nu cuno c nici !ndoiala. care con tituie cel "ai ade ea "o0ilul e?clu iv al indivi. atunci c!nd cuvintele cu care erau de e"nate ace tea produceau .tii$ I"a2inile evocaţe!n piritul lor !nt luateLdrept reali. i"pre ie neplăcută a upra "ulţi"ilor$ Variaţia en ului cuvintelor după ra ă$ Sen ul di1erit al cuv!ntului de"o. nu cau>e$ 5opoarele nu ar 1i in tare ă*şi alea2ă in tituţiile care li e par cele "ai 0une$ In tituţiile !nt etic4ete care. apoi di tru2erea lor$ Ordinea poate ieşi din 4ao datorită lui$ +$ In tituţiile politice şi ociale$ Ideea eronată$ a rolului lor$ In1luenţa lor e te e?tre" de la0ă$ Ele int e1ecte."ilor$ Indici tati tici$ Rolul de"orali>ator al educaţiei latine$ In1luenţa pe care ar putea *o e?ercite in truirea$ E?e"ple 1urni>ate de di1erite popoare$ CA5ITO/U/ YY$L:actorii i"ediaţi ai opiniilor "ulţi"ilor$$$$ L)$L$ I"a2inile.toare$ S!nt din in tinct o tile c4i"0ărilor şi pro2re ului$ J$ Moralitatea "ulţi"ilor$ Moralitatea "ulţi"ilor.dului i>olat$ Rolul "orali>ator al "ulţi"ilor$ ."ile int pă trătoarele cele "ai tenace ale ideilor tradiţio. potrivit u2e tiilor pri"ite. i0ilitatea de a acorda vreun credit "ărturiei "ulţi"ii$ Unani"itatea a nu"eroşi "artori e te una din cele "ai rele pro0e ce poate 1i invocată pentru ta0ilirea unui 1apt$ Scă>uta valoare a cărţilor de i torie$ )$ E?a2erarea şi i". o$ In trucţia şi educaţia$ Eroarea ideilor actuale privind in1luenţa in truirii a upra "ulţi.rilor$ )$ E?perienţa$ Nu"ai e?perienţa poate in titui !n u1letul "ulţi"ilor adevăruri devenite nece are şi poate di tru2e ilu>ii devenite periculoa e$ E?perienţa nu acţio.toritate puternică$ In tinctele revoluţionare "o"entane ale "ulţi"ilor nu le !"piedică ă 1ie e?tre" de con erva. de la ra ă la ra ă$ U>ura cuvintelor$ E?e"ple de variaţii con idera0ile ale en ului unor cuvinte din cele "ai u>uale$ Utilitatea politică a 0ote>ării cu nu"e noi a lucrurilor vec4i. autoritari "ul şi con ervatori "ul "ulţi"ilor$ Motivaţia ace tor enti"ente$ Servilitatea "ulţi"ilor 1aţă de o au.ţelor. u0 un acelaşi titlu. cuvintele şi 1or"ulele$ 5uterea "a2ică a cu.nale$ )$ Ti"pul$ El pre2ăteşte ucce iv in tituirea credin. independent de en ul lor real$ Ace te i"a2ini varia>ă de la epocă la epocă. poate 1i "ult "ai că>ută au "ult "ai !naltă dec!t aceea a indivi>ilor care le co"pun$ E?plicaţie şi e?e"ple$ Mulţi"ile au rareori drept călău>ă intere ul.nea>ă dec!t cu condiţia de a 1i 1recvent repetată$ Ce co tă e?perienţele nece are convin2erii "ulţi"ilor$ +$ Raţiunea$ Nulitatea in1luenţei ale a upra "ulţi"ilor$ Mulţi"ile nu pot -)= -)' intere ul per onal ă 1ie eclip at$ Ni"ic nu e te pre"edi.vintelor şi 1or"ulelor$ 5uterea cuvintelor e te le2ată de i"a2inile pe care le evocă.te>a u1letului ra ei$ I"portanţa ocială a tradiţiilor$ 5rin ce. ele devin dăunătoare$ Mulţi. după ce au 1o t nece are.cială a$ ilu>iilor$ Mulţi"ile le pre1eră totdeauna adevăru.vi>ii care co"pun o "ulţi"e$ Diver e e?e"ple de ilu>ii cărora le cad pradă toţi indivi>ii dintr*o "ulţi"e$ I"po. adăpo te c lucrurile cele "ai di1erite$ Cu" e pot ela0ora con tituţiile$ Nece itatea pentru anu"ite popoare a unor in tituţii teoreticeşte rele$ cu" e te centrali>area. nici certitudinea şi "er2 "ereu către e?tre"e$ Senti"entele lor !nt totdeauna e?ce ive$ +$ Intoleranţa.tat !n actele "ulţi"ilor$ In1luenţa ra ei$ O$ Su2e ti0ilita*t a şi credulitatea "ulţi"ilor$ Supunerea lor 1aţă de u2e .tăţi$ Ace te i"a2ini !nt a e"ănătoare pentru toţi indi.craţie !n Europa şi !n A"erica$ O$ Ilu>iile$ I"portanţa$lor$ /e $ re2ă i" la 0a>a tuturor civili>aţiilor$ Nece itatea o.e te con ecinţa unei ela0orări anterioare$ Studierea diverşilor 1actori ai ace tor credinţe$ -$ Ra a$ In1luenţa predo"inantă pe care o e?ercită ea$ Ra a repre.>intă u2e tiile ance trale$ O$ Tradiţiile$ Ace tea !nt in.

apoi di tru2erea lor$ Ordinea poate ieşi din 4ao datorită lui$ +$ In tituţiile politice şi ociale$ Ideea eronată a rolului lor$ In1luenţa lor e te e?tre" de la0ă$ Ele ine e1ecte. raţiona"entele şi i"a2inaţia "ul. )' +( Noaptea S1!ntului %artolonieu. cuvintele şi 1or"ulele$ 5uterea "a2ică a cu.>intă u2e tiile ance trale$ O$ Tradiţiile$ Ace tea !nt in*te>I u1letului ra ei$ I"portanţa ocială a tradiţiilor$ 5rin ce. 1or"ările pe care tre0uie ă le u1ere ideile uperioare ca ă devină acce i0ile "ulţi"ilor$ Rolul ocial al ideilor e te independent de partea de adevăr pe care ele o pot conţine$ O$ Raţiona"entele "ulţi"ilor$ Mulţi"ile nu pot 1i in1luen. ele devin dăunătoare$ Mulţi. deauna de ordinul cel "ai că>ut$ Ideile pe care "ulţi"ea$ le a ocia>ă nu au dec!t aparenţa analo2iei au a ucce iunii lo2ice$ )$ I"a2inaţia "ulţi"ilor$ 5uterea de i"a2inaţie a "ulţi"ilor$ Ele 2!nde c prin i"a2ini. ţate de raţiona"ente$ Raţiona"entele "ulţi"ilor !nt tot.ţelor. ţi"ilor $L -$ Ideile "ulţi"ilor$ Ideile 1unda"entale şi ideile acce orii$ Cu" pot ă u0>i te i"ultan idei contradictorii$ Tran . naţia "ulţi"ilor$ CA5ITO/U/ IV$ :or"e reli2ioa o pe oare le !"0racă toate convin2erile "ulţi"ilor Ce e te enti"entul reli2io $ Ace ta e te independent de adorarea unei divinităţi$ Caracteri ticile ale$ 5uterea con."entele analoa2e !nt con ecinţa enti"entelor reli2ioa e ale "ulţi"ilor şi nu ale voinţei indivi>ilor i>olaţi$ Cartea a IIPa O5INII/E BI CREDINŢE/E MU/ŢIMI/OR CCA5ITO/U/ I$ :actorii !ndepărtaţi ai credinţelor şi opiniilor "ulţi"ilor $L :actorii pre2ătitori ai credinţelor "ulţi"ilor$ Naşterea credin. 2inaţia populară a 1o t !ntotdeauna 0a>a puterii oa"enilor de tat$ Cu" e pre>intă 1aptele !n tare ă 1rape>e i"a2i. de la ra ă la$ ra ă$ U>ura cuvintelor$ E?e"ple de variaţii con idera0ile ale en ului unor cuvinte din . nu cau>e$ 5opoarele nu ar 1i !n tare ă*şi alea2ă in tituţiile care li e par cele "ai 0une$ In tituţiile !nt etic4ete care. independent de en ul lor real$ Ace te i"a2ini varia>ă de la epocă la epocă.vin2erilor care !"0racă 1or"a reli2ioa ă$ Diver e e?e"ple$ Weii populari nu au di părut niciodată$ :or"e noi u0 care ei rena c$ :or"ele reli2ioa e ale atei "ului$ I"por. eu" e te centrali>area$ J$ In trucţia şi educaţia$ Eroarea ideilor actuale privind in1luenţa in truirii a upra "ulţi.ţelor "ulţi"ilor e te con ecinţa unei ela0orări anterioare$ Studierea diverşilor 1actori ai ace tor credinţe$ -$ Ra a$ In1luenţa predo"inantă pe care o e?ercită ea$ Ra a repre. u0 un acelaşi titlu."ilor$ Indici tati tici$ Rolul de"orali>ator al educaţiei latine$ In1luenţa pe care ar putea *o e?ercite in truirea$ E?e"ple 1urni>ate de di1erite popoare$ CA5ITO/U/ YY$L:actorii i"ediaţi ai opiniilor "ulţi"ilor$$$$ -L$ I"a2inile.nale$ )$ Ti"pul$ El pre2ăteşte ucce iv in tituirea credin. iar ace te i"a2ini e ucced 1ără nici o le2ătură lo2ică$ Mulţi"ile !nt şocate !ndeo e0i de latura "iraculoa ă a lucrurilor$ Miraculo ul şi le2endarul !nt adevăratele uporturi ale civili>aţiilor$ I"a. după ce au 1o t nece are."ile !nt pă trătoarele cele "ai tenace ale ideilor tradiţio.CCA5ITO/U/ III$ Ideile. adăpo te c lucrurile cele "ai di1erite$ Cu" e pot ela0ora con tituţiile$ Nece itatea$ pentru anu"ite popoare a unor in tituţii teoreticeşte rele. Teroarea şi toate eveni.tanţa ace tor noţiuni din punct de vedere i toric$ Re1or"a.vintelor şi 1or"ulelor$ 5uterea cuvintelor e te le2ată de i"a2inile pe care le evocă.

ca tele şi cla ele$ CA5ITO/U/ II$ Mulţi"ile >i e cri"inale -.dinţelor !n "ai puţin de un ecol$ /i"itele reale ale ace tor variaţii$ Ele"ente vi>ate de variaţie$ Di pariţia actuală a credinţelor 2enerale şi di1u>area 1oarte lar2ă a pre ei 1ac ca !n >ilele noa tre opiniile ă 1ie din ce !n ce "ai la0ile$ Cu" e 1ace că opiniile "ulţi"ilor tind pre indi1erenţă a upra "aMorităţii u0iectelor$ Neputinţa 2uvernelor de a "ai diriMa. ca odinioară. conta2iunea$ Rolul 1iecăruia din aceşti diverşi 1actori$ Cu" poate urca conta2iunea de la păturile in1erioare la păr turile uperioare ale unei ocietăţi$ O opinie populară devine $ de !ndată o opinie 2enerală$ )$ 5re ti2iul$ De1iniţia şi cla i* .rilor$ )$ E?perienţa$ Nu"ai e?perienţa poate in titui !n Su1letul "ulţi"ilor adevăruri devenite nece are şi poate di tru2e ilu>ii devenite periculoa e$ E?perienţa nu acţio.lor$ /e re2ă i" la 0a>a tuturor civili>aţiilor$ Nece itatea o. iar u1letul "ul. opinia.nal$ Diver e e?e"ple$ Cu" e tin2e pre ti2iul$ CA5ITO/U/ IV$ /i"itele variaMlităţii credinţelor şi opi.ţia.1erenţia>ă ele$ In1luenţa ra ei$ Su1letul "ulţi"ii e te cu at!t "ai la0 cu c!t u1letul ra ei e te "ai puternic$ Su1le.tul ra ei repre>intă tarea de civili>aţie. repeti.J Mulţi"ile >i e cri"inale$ O "ulţi"e poate 1i cri"inală diri punct de vedere le2al.Cla i1icarea "ulţi"ilor$ -$ Mulţi"ile etero2ene$ Cu" e di. :ăr!"iţarea actuală a opiniilor !"piedică tirania lor$ Cartea a IlI*a ■C C/ASI:ICAREA BI DESCRIEREA DI:ERITE/OR CATE.cială a ilu>iilor$ Mulţi"ile le pre1eră totdeauna adevăru. . ■ MiMloacele de acţiune ale conducătorilor$ A1ir"aţia.rale$ Ele !nt călău>ele unei civili>aţii$ . 1icarea pre ti2iului$ 5re ti2iul do0!ndit şi pre ti2iul per o.ţi"ii tarea de 0ar0arie$ O$ Mulţi"ile o"o2ene$ Divi>iunea "ulţi"ilor o"o2ene$ Sectele. niilor "ulţi"ilor $L 'O -$ Credinţele 1i?e$ Invaria0ilitatea anu"itor credinţe 2ene.cele "ai u>uale$ Utilitatea politică a 0ote>ării cu nu"e noi a lucrurilor vec4i.$$.reutatea de a le de>rădăcina$ 5rin ce con tituie intoleranţa o virtute pentru popoare$ A0 urditatea 1ilo o1ică a unei credinţe 2enerale nu poate preMudicia propa2area a$ O$ Opiniile la0ile ale "ulţi"ilor$ E?tre"a la0ilitate a opiniilor care nu derivă din credinţe 2enerale$ Aparentele variaţii ale ideilor şi cre. atunci c!nd cuvintele cu care erau de e"nate ace tea produceau o i"pre ie neplăcută a upra "ulţi"ilor$ Variaţia en ului cuvintelor după ra ă$ Sen ul di1erit al cuv!ntului de"o*ciLaţie !n Europa şi !n A"erica$ O$ Ilu>iile$ I"portanţa.ORII DE MU/ŢIMI CA5ITO/U/ I$ Cla i1icarea "ulţi"ilor L. -.nea>ă dec!t cu condiţia de a 1i 1recvent repetată$ Ce co tă e?perienţele nece are convin2erii "ulţi"ilor$ +$ Raţiunea$ Nulitatea in1luenţei ale a upra "ulţi"ilor$ Mulţi"ile nu pot JO -)= -)' 1i do"inate dec!t dacă e acţionea>ă a upra enti"entelor lor$ Rolul lo2icii !n i torie$ Cau>ele ecrete ale eveni"en.ducătorilor$ Cla i1icarea conducătorilor$ Rolul voinţei$ O.telor nevero i"ile$ CA5ITO/U/ III$ Conducătorii "ulţi"ilor şi "iMloacele lor de convin2ere $L (( -$ Conducătorii "ulţi"ilor$ Nevoia in tinctivă a tuturor 1iinţelor !n tarea de "ulţi"e de a a culta de un conducător$ 5 i4olo2ia conducătorilor$ Doar ei pot ă cree>e credinţa şi ă or2ani>e>e "ulţi"ile$ De poti "ul inevita0il al con.

tare !n anu"ite "o"ente$ Bedinţele Convenţiunii$ Bedin. en i0ilitatea.>iţia curţii cu Muri$ Modul !n care !nt i"pre ionaţi Muraţii$ Sla0ul e1ect al raţiona"entului$ Metode de per ua iune ale avocaţilor cele0ri$ Natura cri"elor 1aţă de care Muraţii !nt indul2enţi au everi$ Utilitatea in tituţiei Murilor şi peri. 1erocitatea şi "oralitatea lor$L .telor şi a 1or"ulelor a upra ale2ătorului$ A pectul 2eneral al de>0aterilor electorale$ Cu" e 1or"ea>ă opiniile ale2ă.A5ITO/U/ III$ Juraţii şi curtea cu Muri Juraţii !n Mu tiţie$ Caracteri ticile 2enerale ale Muraţilor$ Stati tica arată că deci>iile lor !nt independente de co"po.văraţii tăp!ni ai unei adunări.ticilor proprii "ulţi"ilor etero2ene neanoni"e$ Si"pli "ul opiniilor$ Su2e ti0ilitatea şi li"itele ace teia$ Opiniile 1i?e ireducti0ile şi opiniile in ta0ile$ De ce predo"ină indeci>ia$ Rolul conducătorilor$ Cau>a pre ti2iului lor$ Ei !nt ade.ţele !n care o adunare pierde caracteri ticile "ulţi"ilor$ In1luenţa pecialiştilor !n pro0le"ele te4nice$ AvantaMele şi pericolele re2i"ului parla"entar !n toate ţările$ El e te adaptat nece ităţilor "oderne.tele$ E?a2erarea !n adunări a enti"entelor. 1ie ele 0une au rele$ Auto"ati "ele la care aMun2 adunările parla"en.cători de a 1i !n 2eneral convinşi şi "ăr2iniţi$ Neputinţa pentru oratorul lip it de pre ti2iu de a* şi 1ace ad"i e ar2u"en. dar duce la ri ipă 1inanciară şi la re tricţia pro2re ivă a tuturor li0ertăţilor$ Conclu>ia lucrării de 1aţă$ -.dar nu din punct de vedere p i4o* 4olo2ic$ Co"pleta inconştienţă a actelor "ulţi"ilor$ Di1e.' --J -OO -+. . ale cărei voturi ec4ivalea>ă a t1el cu ale unei "inorităţi$ 5uterea a0 olută pe care o e?ercită conducătorii$ Ele"entele artei lor oratorice$ Cu.torului$ 5uterea co"itetelor$ Ele repre>intă 1or"a cea "ai reduta0ilă a tiraniei$ Co"itetele Revoluţiei$ !n po1ida la0ei ale valori p i4olo2ice.colul pe care l*ar pre>enta !nlocuirea a de către "a2i traţi$ CA5ITO/U/ IV$ Mulţi"ile electorale Caracteri ticile 2enerale ale "ulţi"ilor electorale$ Cu" !nt ele convin e$ Calităţile pe care tre0uie ă le po ede candidatul$ Nece itatea pre ti2iului$ De ce "uncitorii şi ţăranii !şi ale2 at!t de rar candidaţi din r!ndurile lor$ 5uterea cuvin.vintele şi i"a2inile$ Nece itatea p i4olo2ică pentru condu.rite e?e"ple$ 5 i4olo2ia epte"0riştilor$ Raţiona"entele lor. u1ra2iul univer al nu poate 1i !nlocuit$ De ce voturile ar 1i identice c4iar dacă *ar re* tr!n2e dreptul de vot la o cla ă li"itată de cetăţeni$ Ce !n ea"nă u1ra2iul univer al !n toate ţările$ CA5ITO/U/ V$ Adunările parla"entare Mulţi"ile parla"entare pre>intă "aMoritatea caracteri .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful