PE:f\irku CULrtJRA:""CULTE-~-'w,~ SI PATRIMONIUL CULTURAL NATIONAL BOTOSANI .

,

.

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ

FlO RUM CUL,TlURAL,
Buletin informativ
Anul II, nr. 1
Martie 2002

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

Botosani ,

BULETIN INFORMA TIV EDITAT DE DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU CULTURĂ, CULTE ŞI PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL
BOTOŞANI

Zilele Eminescu 2002
În zilele de 14-15 ianuarie 2002, urmînd
tradiţia ediţie,

(Emil Brumaru a publicat

următoarele cărţi:

Zilelor Eminescu, ajunse la a XXXill-a

Versuri, 1970; Detectivul Arthur, 1970; Julien Ospitalierul, 1974; Cîntece naive, 1976; Adio, Robinson Crusoe, 1978; Dulapul
îndrăgostit,

a avut loc la Botoşani decernarea Premiude Poezie "Mihai Eminescu" pe
ediţie,
viaţă

lui

Naţional

anul 2001. Ajuns la a XI-a se
acordă

acest premiu pentru Opera

1980; Ruina unui samovar, 1983; Dintr-o
scorbură

unui poet român în
Naţional

de morcov, 1998. Decernarea a avut

Omnia, iar Premiul

pentru debut edito-

loc în ziua de 15 ianuarie 2002 în sala mare a Teatrului "Mihai Eminescu" din cadrul unui spectacol de
gală,

rial, purtînd tot numele lui Eminescu, a ajuns la
ediţia

Botoşani,
prezenţa

în

a N-a.-

Iniţiat

în 1991, Premiul

Naţional

în

unui

de Poezie ,,Mihai Eminescu" este acordat de
Primăria

numeros public spectator. Premiul a fost înmînat de primarul municipiului
Botoşani,

Municipiului

Botoşani şi,

în urma unor

nominalizări făcute

de-a lungul anului precedent
şi

Eugen Simion Egner, Mircea Martin din partea juriului
şi

prin sondaje în diferite medii culturale sociale, un juriu cinci
naţional

poeta

Constanţa

Buzea, laureata edi-

alege laureatul din cei validînd astfel valoarea

ţiei precedente. În cadrul aceluiaşi spectacol a

poeţi nominalizaţi,

premiul pentru debut. În urma fost decernat şi nominalizărilor cară,

naţională

a acestui premiu. Pentru anul 2001 au Ilie Constan-

(Cristian Pohrib, Adrian G. SeGoţiu şi Răzvan

fost

nominalizaţi următorii poeţi :

Adrian Sângeorzan, Mihai
alcătuit

tin, Gabriela Melinescu, Emil Brumaru, Cristian Simionescu
şi

Tupa), juriul,

din Mircea Martin, Ioan
şi

Mircea

Din~scu.

Juriul, format

Holban, Dan Cristea, Mirca A. Diaconu Cistelecan, a torilor
poeţi:
hotărît

Al.

din: Nicolae Manolescu, Mircea Martin, Daniel Dimitriu, Ion Pop şi Co'rnel Ungureanu, a decis acordarea premiului poetului Emil Brumaru.

acordarea premiului

urmă­

Cristian Pohrib, pentru cartea Du-

rerea de-a

privi în

oglindă,

Editura revistei

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

10rllm tllUural
"Convorbiri literare",
Fetiş,

Anul Il, nr. 1, martie 2002

2001

şi

Răzvan

Asociaţia

judeţeană

a

numismaţilor

ŞI

Tupa, pentru cartea
Manifestările

editura Semne, 2001.

filateliştilor Botoşani.

A doua zi, pe 15 ianuarie,
Ipoteşti

au inclus şi alte momente dedicate

la Memorialul "Mihai Eminescu" din

s-

aniversării

poetului Mihai Eminescu. Astfel, în
Şcolar

au desfăşurat mai multe acţiuni culturale, de carte, recitaluri, vizitarea muzeului, Au fost
prezenţi

lansări

ziua de 14 ianuarie, la Grupul scriitorii
invitaţi

Vorona,

discuţii.

au participat la inaugurarea

la

Botoşani:

Mircea Martin, Lucian Valeriu Marius

unui bust Eminescu, realizat de Aristotel Vasiliu, bust instalat în holul liceului. De asemenea, tot la Vorona, a avut loc o
literară oferită
şezătoare

Constanţa

Buzea, Cassian

Emil Maria

Brumaru, Spiridon,
Spătaru,

Vasiliu,

Stancu, Daniel Corbu, Indira

de scriitorii

invitaţi.

Seara, la
Botoşani,

Chelaru, Dan Bogdan Hanu, Nichita Danilov, George Vulturescu, Adrian Alui Gheorghe, Radu Florescu, Nicolae Sava, Mircea A. Diaconu, Cezar
Ivănescu,

Galeriile de

artă "Ştefan

Luchian" din
grafică

a avut loc retrospectiva de Dracsin
şi

Constantin

prezentarea cărţii Poezii şi desene de

Vasilian
Răzvan

Doboş,

Constantin Dracsin, carte apărută la Editura Axa din
Botoşani,

Carolina I1inca, Cristian Pohrib,
alţii.

Tupa şi

în îngrijirea lui Gellu Dorian. La
Judeţeană

Biblioteca
Botoşani şi

"Mihai

Eminescu"

Cu

această

ocazie a fost
poeţi

editată şi prezentată

a avut loc decernarea premiilor anuale
expoziţii

antologia Zece Premiului

români
de

(laureaţi

ai

verni sarea unei
Judeţean, şi

de carte, iar la de filatelie, de

Naţional

Poezie

"Mihai de

Muzeul

expoziţia

Eminescu" 1991-2000), antologie Gellu Dorian.

îngrijită

numismatică

cartofilie,

organizată

Patrimoniu arheologic
Botoşanii

- "un Eldorado al arheologiei român eşti" (1)
Paul
Şadurschi
grămadă

Printr-un concurs de

împrejurări,

în anii

subsol, muzeul de atunci era o

de

1971 - 1974 mă aflam proaspăt numit în funcţia de director al Muzeului
Judeţean

piese, unele dintre ele valoroase, sortite unei distrugeri sigure, în timp. Având ca antecedente
încercări

de Istorie.

Muzeul avea colecţii valoroase de arheologie, o
bogată colecţie etnografică şi

de realizare în

şcoli,

a unor

colecţii

doar câteva lucrări
clădire

muzeale local

şi promiţându-mi-se că

voi primi un
să alcătuiesc

originale de cu 4-5

artă plastică.

Instalat într-o

corespunzător,

mi s-a cerut

odăi,

unele dintre acestea situate la
2

un plan tematic pentru o nouă expoziţie de bază,

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

Jorum tultural
fiind avertizat

Anul Il, nr. 1, martie 2002
adevărat şi adevărat activişti

se cerea un muzeu

op'usese

recunoaşterii existenţei lanţului

vreunei

cetăţi

nu unul de "hârburi". Pentru muzeul se aflau teancuri de fotografii ale unor
fruntaşi,

geto-dacice în afara

carpatic: artieolul în ,,steaua"
şi

"Dacii din Moldova"

apărut

membri colective prin

ai
şi

primelor
GAS~uri

Gospodării

semnat Constantin Daicoviciu însemna o mare victorie .. Îşi încheiase cercetările la ,,Medeleni"Cucorăni,

agricole

care

se de

distinseseră

raportări

false de

producţii

Silvia Teodor, iar Dan Teodor
cercetările

cereale, lapte,

ouă,

carne. Unele dintre aceste
inscripţionări

. continua
Herţii,

prin

săpătură,

la Fundu -

poze purtau pe spate

de tipul:

acolo unde, mistuit de curiozitate,

"Tineret bovin din GAS Mileanca".
Pe baza 'unui morman de
alcătuiam fişe,

încercase, înainte de război, să dezlege misterele eu

" redu te i" Pau 1 Verona, om de
proprietar. La Miorcani, Sântana de
Mureş, săpa

ştiinţă

şi

un plan tematic pentru acel «muzeu
şanse

virtual» care avea puţine

de realizare.

în necropola de tip
ieşean

apropiasem, prin 1972, de unii dintre arheologii care aveau convingerea
şantiere că

arheologul
Ioniţă,

de

obârşie

în

judeţ bogăţie

şi

căpătasem

botoşăneană,

Ion

iar

lângă

oraş,

la

o mare

de valori ale
judeţul

Hudum, un întreg colectiv, din care făceau parte Nicolae Zaharia, cu profesori la
soţia

trecutului se aflau la tot pasul în Aici
făcuseră

nostru.
savanţii

sa Emilia, ambii
şi

foşti

descoperiri importante

Botoşani,

Victor Spinei

Rodica

Grigore
sfârşitul

Ştefănescu şi

Ioan Simionescu, pe la

Popovici. La Ripiceni, continua cercetările prin
săpătură,

secolului al XIX -lea şi începutul celui XX-lea, apoi Vasile Hortensia
puţin

doctorul

Alexandru . Păunescu,
căror

de

al

Pârvan, C.S. Dumitrescu,
încheiaseră

dezvelind complexe arheologice de a valoare
ştiinţifică

NicoIăescu-Plopşor,

abia acum ne

dăm

seama,
mamuţi îşi

N.N.Moroşanu, săpăturile

iar de

timp se

când vedem pe "Dyscovery" turme de
păscând.

de la

"Ţuguieta"

-

Truşeşti,

conduse

Ceva mai târziu, Vasile Chirica cazmaua la Mitoc.

de profesorul dr. docent Mircea Petrescu Dîmboviţa, după

înfigea

fascinau

cele întreprinse de profesorul

rezultatele remarcabile ale acestor Unii din ei, aveau calificare, cu

cercetători.

Ion Nestor, elev al lui Vasile Pârvan, la
Corlăteni.

să ajungă specialişti

cu

înaltă

Abia se de la

încheiaseră

săpăturile

la ca

titluri

ştiinţifice această

şi

ranguri
făcea să fişe,

cetatea

getieă

Stânceşti determinată

universitare. Contactul cu
crească

lume

atare, în urma unor

cercetări

de

suprafaţă

în

permanenţă

mormanul de

iar

întreprinse de arheologii Anton Niţu şi Nicolae , Zaharia. Săpăturile de la Stânceşti conduse de Adrian Florescu au fost recunoscute
până

încrederea mea în ceea ce reprezintă valoarea
adevărată

a

instituţiei

muzeale

se

ca

consolideze.

importante de chiar cel care

atunci se
3

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

30rll," tllltllrai
Reuşisem să

Anul Il, nr. J, martie 2002

întocmesc un plan tematic

"capaciteze",

să-i convingă

despre

adevăratul

doar pentru partea de istorie veche, eschivândumă

muzeu. De aceea le-am spus că proiectul de plan

sub pretextul lipsei de

spaţiu să

atac noi

tematic pentru noul muzeu ar trebui
viză,

să aibă

o

capitole. Unele din exponatele originale propuse pentru muzeul "virtual" îmi cu un an înainte de Muzeul abia înfiinţat la
Bucureşti fuseseră

o aprobare din partea unui for

ştiinţific

"suflate"

recunoscut, cum ar fi Institutul de arheologie de la
Iaşi.

Naţional

de Istorie, de

Directorul de atunci al acestui al acestui

în Palatul

Poştelor

institut (prof. dr. docent Mircea Petrescu Dîmboviţa)

pe Calea Victoriei, prin Decret prezidenţial. Aşa s-a întâmplat cu acea
numită captură scitică Stânceşti", ştanţate,

era perceput în lumea activiştilor ca deosebit de
autoritară.

din aur,

o

persoană

Severitatea al timp

"tezaurul de la

cu o mare
tablă

acestui

profesor

universitar,
şi

director
acelaşi

cantitate de monede

din

de

Institutului de arheologie

în

argint, din vremea lui Petru primele emisiuni monetare

şi Ştefan Muşat,

director al Muzeului de Istorie a Moldovei, era
arhicunoscută. considerată

din

Moldova,

Ca atare, propunerea mea a fost
şi

descoperite la Corlăteni, etc. Mentalitatea cu privire la
muzeu începea
Direcţiei

un fel de autocondamnare

s-a

adevăratul

aprobat pe loc. Cu prilejul unor examene, ce-i drept dificile,
făcuse

se schimbe. La nivelul
aşa-numitele

şi

a unor vizite pe care acesta le arheologice din judeţ, unde

Muzeelor erau criticate

pe

şantierele

"muzee de mucava", potemkiniste. Dar la
judeţe,

se aflau arheologi de sub conducerea sa, eu îmi
făcusem
ştiau că

"culturnicii" mergeau în virtutea unei

o altă imagine despre profesor. directorul de institut de
alături

Şefii

nu

inerţii anacronice, pe făgaşul cunoscut. Într-o
bună

cercetări

zi am fost am fost chemat la Comitetul de partid
şi

împinse.se

de mine la rabla de microbuz

judeţean

mi s-a comunicat,
vizită

în

pe care o avea pe atunci muzeul, când urcând dealul
Herţii, Cerviceştilor,

scurt timp va avea loc în judeţ o
mai iubit fiu al neamului"
şi că

a "celui

în drum spre Fundu -

eu va trebui
Ştefan

i s-a oprit motorul. Cu planul de amenajare a muzeului,

procur de unde
Mare" care

ştiu

"buzduganullui

cel

să-i

fie oferit în timpul vizitei.
delegaţie,

ordonat într-un dosar cu

şină,

propunând vitrine,

Pentru aceasta primeam

bani pentru

podium-uri diferite, texte de prezentare pe
încăperile clădirii

cheltuielile de deplasare, împuterniciri . Refuzul meu i-a iritat încât am plecat de la acea
.
.

promise, m-am prezentat întrIaşi. Fără dificultăţi,

una din zile la

am fost
şi

întâlnire,

terfelit,

fără

delegaţie,

complet

primit de directorul Institutului de arheologie
după

dezorientat. Se impunea autoritate

ce-mi

ascultă păsul,

referindu-se la planul

le prezint

şefilor

mei o
să-i

tematic îmi zice: Lasă-l aici, să-l vadă şi ceilalţi
arheologi
4
şi

ştiinţifică

recunoscută

care

vino peste o

săptămână,

să-l

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

J"rllm tllltllral
discutăm!.

Anul Il, nr. 1, martie 2002

Am

rămas

cumva mirat întrucât
judeţul ,

arheologia
într-o
piesă

românească"! Discuţia

a continuat

cunoştea puţin

personal, destul de bine
apăru se

de

atmosferă plăcută, distinsă,

vizând fiecare

timp îi

pe atunci celebrul volum

în parte, · modul de etalare, s-au racut

"Aşezări

diri Moldova de lq paleolitic la secolul

propuneri pentru completarea unor lacune, s-au sugerat piese de mobilier şi
modalităţi

al XVIII-lea" pe care-l scosese în colaborare cu
soţii dată

originale

Zaharia în

şi

în care se aplicau pentru prima
noastră

de prezentare a materialelor, cum ar fi macheta
fortificaţiei

ţara

principiile geografiei
săpăturile

de

pământ

de la Fundu -

Herţii,

istorice. Condusese personal
"Ţuguieta

de pe

etc.(va urma)

-

Truşeşti",

unde cercetase exhaustiv,

după

modelul Hăbăşeşti, o aşezare cucuteniană,

cu fazele A şi B.
Am

revenit

după

o

săptămână

cu

oarecare

frică

dar profesorul m-a primit amabil,
şi

cu întregul colectiv de cercetători

primele sale ·
,,Mă

cuvinte mi-au risipit orice temeri: băiatule, Botoşanii

sunt un Eldorado pentru

Descoperiri arheologice la Mănăstirea Sf. Nicolae Domnesc
"Popăuţi" Botoşani

Protos. Luca Diaconu
După

cum

bine

se

ştie,

biserica

dat fiind faptul

de la ultima restaurare (1897-

] 906), nu s-a mai racut nimic important în
acestă privinţă.

O

nouă

restaurare, absolut
documentaţii,

necesară,

implica întocmirea unei
şi

mai ales

pentru faptul

de la restauratorul

Băicoianu

nu s-a păstrat nimic scris, pentru a şti
intervenţie nefastă

în ce a constat acea

pentru

monument, iar această documentaţie a: trebuit să
Foto I
Mănăstirii
înceapă

cu cercetarea arheologică,
până

neîntreprinsă

Sfântul Nicolae Domnesc

Popăuţi

a

în mod serios de nimeni 2000. Prin
5
lucrările

în toamna anului
arheologică,

ajuns într-o stare de conservare

inacceptabilă,

de cercetare

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

lorum (uHural
începute de arheolog dr. Maria Voica s-a identificat interiorul
şi
existenţa Puşcaşu, ŞI

Anul Il, nr. J, martie 2002

a unor elemente importante referitoare la
şi

unei necropole în
şi

structura, pavimentul bisericii
domneşti.

la casele

exteriorul bisericii, incluzând

un

nivel mai vechi decât actuala ctitorie voievodală

1. Necropola.
În
(1496),
alcătuită

interiorul

prestigioase

biserici
două

Din cele

şapte

morminte de copii de aici,
şase

necropola

descoperită

recent este

au avut cripte, iar din totalul de

cripte, greci,

din mai multe morminte care se în pronaos pe trei nivele de

patru nu pot fi decât ale

mitropoliţilor

desfăşoară

foşti egumeni ai acestei mănăstiri în perioada .

înhumare: primul, cel mai în adâncime, este dat de patru morminte din pronaos absida
nordică
şi

1750-1815

şi

din care numai una a fost
poziţia

zidită

unul din

pentru o înhumare în acestea au fost
înhumări

pe scaun.

Două

din

a naosului, care fac parte

găsite

intacte, nederanjate de
şi

împreună

din cimitirul existent înainte de

mai noi sau de profanatori,
uşii

ambele

amplasate sub pragul vorba de o
criptă

sudice de intrare: este

de 2,70 m lungime, a unui

mitropolit (foto nr. 1), identificat doar prin importante urme vestimentare - textile neferoase - fără a i se fi descoperit numele cea mai
importantă criptă, fetiţe, şi şi

de

cea alcătuită din cinci
fiică criptă

lespezi, a unei
decedată

probabil

de domn, în care au

la aproximativ 10 ani,

fost
Foto 2

găsite

podoabe de aur :12 nasturi (bumbi),
veşmânt

cercei fundarea bisericii, asupra
cărora

şi

19 monede cusute pe
faţă şi

(foto

vom reveni; al

nr.2), în

datate în perioada 1517-1526 (

doilea nivel de înmormântare este marcat de cinci morminte cu cripte boltite din unul cu
piatră şi criptă realizată cărămidă,

Ludovic al Ungariei). În exteriorul bisericii, prin sondajele arheologice executate, s-a localizat cripta

din cinci lespezi de zidite, iar al mai târzii sau

alte morminte

fără lăcaşuri

mitropolitului lnochentie Burghele lliupoleos (1815-1840), (foto nr. 3), ultimul ierarhproistos al acestei
mănăstiri, şir

treile nivel este dat de

înmormântări

ale unor simp li slujitori ai bisericii:
preoţi

călugări

figura cea mai

importantă Iaşi şi

sluj itori.
6

din întregul

de

stareţi,

moldovean din

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

JorNM tNUNral
fragment din piatra
obişnuita cărămidă,
călugărilor

Anul II, nr. 1, martie 2002
funerară,

osemintele

şi

care se

aşeza

sub capul

la înmormântare, cu

inscripţia

"+
Mitropolit

1840

ghenar.

13

lnochentie Sf.
săvârşit

lliupoliei -

proestos
Botoşani

M(ă)n(ăsti)r(l) Popouţii

-

în

vârstă

de 72 ani" Tot în

exteriorullăcaşului

s-a putut constata

existenţa

a numeroase alte

cripte ale unor demnitari locali, înmormântaţi în acest cimitir de prim interes
Foto 3
p~ntru târgoveţii

din

Botoşani şi

care a ajuns de

se

extinclă

pe o

numit de

către

Veniamin Costachi iubitul meu

suprafaţă

importantă,

multe

hectare.

frate întru Hristos.
Această criptă,

Interesant este de
mărime neobişnuită

şi

faptul

'că ' in

acest cimitir au

fost descoperite un număr ne10bişnuit de mare de morminte cu copii (va urma)
decedaţi

(2,90/1,55 m), a fost parţial distrusă şi profa~ată
şi totuşi,

la vârsta

inocenţei.

s-au mai

găsit şi

câteva monede mai vechi·, un

contemporane

înhumării

Un complex cu schelete de cai din epoca bronzului descoperit într-un tumulla Ripiceni (jud. Botoşani)
dr. Florentin Burtănescu
În toamna anului
cercetării
Botoşani),

1997, în

timpul

la doi cai. Trebuie precizat că această groapă se situa în. afara limitelor movilei primare a tumulului - turnul care a fost ridicat în mai multe etape de decât aceasta Groapa nr. 1 era
superioară marcată
construcţie

unui turnul (T. I) la Ripiceni Gud. punctul "La Trei Movile" , a fost

descoperit un complex arheologic mai deosebit, care va face obiectul notei de despre o
groapă, numerotată
faţă.

-, fiind deci mai nouă

Este vorba

pe teren cu cifra 1,
~SE

în partea

descoperită

în manta, la 10,5 m

de reper

de o

pată

de

pământ

puternic ars, de

(centrul actual al movilei), la o adâncime de

culoare cărămizie, amestecat cu cărbuni, de
formă

1,05 de

suprafaţă

tumulului

şi

3 m, prin în care au

aproape

ovală

(2,95 x 1,60-1,70 m),

raportare la punctul de reper,

groapă

orientată

SE-NV. La adâncimea de 0,45-0,50 m

fost descoperite resturi osteologice provenite de

s-a dat de fundul camerei, care avea un contur

.7

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

Jorum tNUural
trapezoidal, de
lăţime însă

Anul Il, nr. 1, martie 2002

mai

mică şi

cu

mandibule,

însă şi porţiuni

din vertebre, coaste,

laturile scurte arc uite (2,95 x 1,10=1,30 m). Întrucât în zona respectivă a movilei, pământul era foarte afânat credem că iniţial groapa a avut
şi

occipitale. maxilare superioare. Deasupra gropii, la 5-10 cm, spre centrul ei, au fost descoperite fragmentele unui vas a
reconstituită (ceaşcă?),
brun-cărămiziu

două

pietre

şi

în partea

superioară

o

f01p1ă trapezoidală,

cărui formă

nu a putut fi cu slip cu de

prăbuşirea

în decursul timpului a pereţilor lungi

din

pastă neagră,

ai camerei determinând conturul oval al acestei
părţi

pe

suprafaţa

exterioară,

a complexului din momentul descoperirii. Umplutura gropii era
formată

degresant din cioburi pisate calcar, ce
poartă

şi

rare

bucăţi

din

un decor incizat, cu triunghiuri

pământ bătătorit, cărbuni şi pământ

cu urme putemice de
aşchii

arsură,

haşurate. · În vasul ce prezintă pe suprafaţa
exterioară

câteva

din silex.
şi

Cărbuni şi

urme de

arsură

(funingine), s-a aflat

ars au fost sesizate

pe fundul camerei,
neorânduială,

un os de animal. Un mic fragment de la acest recipient a fost descoperit pe fundul gropii, printre oasele celor doi cai. Judecând tehnica de fabricare
şi după după

unde s-au aflat, aparent în provenite,
aşa

oase

cum

arată

analiza osteolog1că, de

la doi cai. Acestea nu prezentau semne de ardere; doar pe unele vertebre
şi porţiuni păstrate

decor, vasul Bronzului

de la

descoperit se poate atribui

sfârşitului

pe un maxilar superior s-au sesiz.at

mijlociu sau, eventual, Bronzului târziu (primei sale
părţi?).

urme de culoare violacee, ceea ce ne îndeamnă

Este posibil deci ca

şi

groapa cu

credem

resturile au fost depuse din
groapă,

după

resturile de cai

dateze din

aceeaşi perioadă.

stingerea rugului

dar într-un

Groapa 1 se poate interpreta fie ca o înmormântare rituală a unor animale preţuite în cadrul
comunităţii,

moment când focul încă mai mocnea. În plus,
situaţia

din momentul descoperirii ne înainte de a fi

determină

fie este vorba despre o

să afirmăm că, groapă,

aşezate/aruncate

în

ofrandă, în' care caz, complexul respectiv ar

corpurile celor

două

animale au fost

trebui legat de un mormânt anume. În porţiunea de
movilă cercetată,

ciopârţite . Datorită acidităţii

ridicate a solului,

în afara Gr. 1 s-au mai

care a "măcinat" oasele de dimensiuni mai mici. nu se poate spune toate
părţile dacă în groapă două

descoperit două morminte. din care unul (M 2), de tip Jamnaja, în veche
bărbat
movilă

au fost depuse

relaţie

probabil cu cea mai
celălalt

celor

animale sau, cum ni se

a tumulului, iar

(M 1), de

pare mai plauzibil, a fost realizată o selecţie. În acest sens, trebuie precizat
s~au că

(30-35 ani), chircit pe stânga Cu bustul în

pe fundul gropii posterioare
şi

jos, orientat ENE-VSV, înzestrat cu un vasborcan depus în dreptul capului, de atribuit, judecând
sfârşitului
după

aflat

toate

membrele

anterioare ale celor. doi cai, aflate în cea mai mare 'parte în conexiune anatomică, ambele
8

caracteristicile ceramicii, fie

Bronzului mijlociu (etapei finale a

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

JornM enltnral
culturii ceramicii cu multe brâie, cf. periodizării lui E. Sava), fie Bronzului târziu (culturilor Sabatinovka sau Srubnaja) . complexul cu cai este o
Dacă într-adevăr, ofrandă şi dacă

Anul Il, nr. 1, martie 2002

Glinnoe (M 43/T. 1), în camera funerară a unei
înmormântări catacombă

din Bronzul timpuriu

(TOSCEV 1998, 53, fig. 2/11-12). Pentru culturile "tumulare" din Bronzul mijlociu târziu (cultura ceramicii cu
şi

fragmentele de vas descoperite deasupra sa i-au
aparţinut,

multe brâie,
menţionate

atunci el nu poate fi legat decât de M

Sabatinovka) sunt de asemenea

1, situat de altfel în apropiere; la 6 m spre vest de Gr. 1. profil,
Adăugirea

numeroase descoperiri de oase de animale în camere funerare,
însoţind

de

pământ observată iniţială

în

resturi osteologice

depusă
şi

peste movila
legătură,

a tumulului,

umane, sau uneori chiar morminte de animale (DERGACEV 1986, 131, 185; SAVA 1992, 143), însă din păcate de puţine ori sunt precizate speciile
cărora

ar putea fi
două

ea în

conjectural, cu cele

complexe. Oricum, Gr. 1 din T. 1 de la Ripiceni nu

le-au

aparţinut.

Nu este lipsit de

îşi

găseşte

deocamdată

analogii

printre

importanţă

poate, faptul

mai spre est, dintre
şi

descoperirile epocii bronzului tăcute în movilele din Moldova. La est de Prut în schimb, oase de cai (mai frecvent cranii, copite uneori chiar schelete întregi multe rânduri chiar din
înmormântări şi

triburile Bronzului mijlociu Srubnaja au acordat o
deosebită

târziu, cele cu totul

importanţă

membre), în mai

sacrificii lor de animale, existând chiar
ofrandă"

însoţesc

tumuli "de

speciali, în care s-au

găsit

tumulare, începând Ele au fost în

oase de animale depuse în gropi sau pe
aşternuturi vegetale (ROMASKO, 1993,80-81,

epoca

eneolitică.

descoperite fie pe nivelul antic de

călcare

85). Unele caracteristici de decorul în triunghiuri

confecţionare şi

apropierea mormintelor primare, fie s-au aflat deasupra
acoperişuri lor

haşurate

de

pe

lor

sau

chiar în
revistă

fragmentele de vas descoperite deasupra Gr. 1 ne-au determinat complexul nostru culturii Komarew. Bukowna (în
să căutăm
şi

umplutura gropilor (pentru o trecere în

a

analogii pentru

celor mai vechi complexe de acest tip, (v. ALEKSEEVA / SMAGLU 1985, 16-17).
Înmormântări de cai întregi cunoaştem doar de

mai spre nord, în aria în T. V de la o

Şi, într-adevăr,

Podolia)

s-a

deşcoperit

la Basianovka (T 4: SMAGLU / CERNJAKOV 1970, 75), pe nivelul antic de
legătură călcare,

înmormântare a doi cai, cu paralele la Ripiceni,
atribuită acestei culturi (SVESNIKOV 1967,

în
şi

cu morminte eneolitice sau Jamnaja

50).

BIBLIOGRAFIE ALEKSEEVA I SMAGLIJ 1985 Pricemomor'ja. în:

=

IL Alekseeva, N.M . Smaglij, Pogrebenija s povozkami rarmej pory bronzovogo veka Severo-Zapadnogo

pamjatniki drevnej istorii Severo-Zapadnogo Prieemomor'ja, Kiev, 1985, 15-22.

DERGACEV 1986 = V. A. Dergaeev, MoLdavija i sosednie teritorii v epochu bronzy, KiSinev; 1986.

9

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

Jot"lff tllltlltai
ROMA~KO 1993 =V.A, RQ~Q. SV ]gljfisea i tmvenniki 11(1 poselen/jach Srflbnoj kul 'tury (jkraillY, PAP (1993), 79-89.

Anul Il, nr. 1, m(Jrţie 2002

SA VA 1\192 =a ,N. Ş avll. Kyl'tura f/l(IogoWll jkovoj keramlki DnestroY$ko-Prutsko/Jo SVESNII<OV 1967 =1. S~~nikov, KlIltllm Komarowskq, AP, 1211 . 1967, 39-107.

mţidl4recla, !<i &nev,

1992.

SMAQL!1 / CERNJAKOV 1970 =N.M. ~magUj, I,T. Cer!1j~ov, K!!rgallY stepnoj casti meWl4rec'j(ll)unaja i Dnestra (1964-1966); MASP, 6, 1970, 5, 115. TOSCIW 1998 =G.N. To~v, Cull!~ra oatqr:OI/lbl!lo; şi ţOlJ(aotele ejfl1 parteq de vest q qreallllui, ThraoQ-Daciq\, XIX, 1-2, 1998, 51-69,

ABREVIERI

AP
MAS!?

- Archeologia Polski, Warszawa. -,Matepaly po archeologii Severnogo Prlgernornor'ja (Kiev, OdeSsa). - Problemy !lfcheologii Podneprov' ja, Dnepropetrpvsk. , Thraco-DaciClj.
Instituţlltl

PAP
Thraco-D~ig!

Român de TraQolp~e, Bucureşti.

o amforă romanii din aşezarea dacilor liberi de la Ipoteşti
dr. Octavian-Liviu Şovan
În vederea reconstituirii cât mai exacte a Casei memoriale Mihai Eminescu de la Ipoteşti, în
primăvara

format din dr. Ion
Arh~ologie Mu~eul

10niţă
şi

de la Institutul
Şovan

d~

din

Iaşi

Oct. Liviu

de la era

anuluj 1976 se efectua, sub lui P.
Şadu r~c hi,

judeţean

Botoşani.

Urgenţa

conducerea

\In

sondaj

determinată

de proiectele de amenajare a

arheologic, pentru dezvelirea temeliei vechii oase a Eminovicilor. Cu descoperit resturile unei
suprafaţă
această

Complexului memorial. În cursul celor două campanii de
săpături

ocazie s-au dacice de

locuinţe

au fost efectuate patru

secţiuni şi

mai de

datând din sec. fi-ro d. Chr., inclusiv
am foră romană,

multe casete, însumând o

suprafaţă totală

fragmente dintr-o

aproape 400 mp, în care s-au descoperit
mat~riale
daci că

sporadice din epipaleolitic, o
şi reş turi

aşezare

din sec. fi-III
XIX~XX,

de locuire din din curtea

secolele

provenind

căminarului.

Din total sau resturi

aşezarea dacică

au fost dezvelite gropi cu era

parţial

cinci

locuinţe şi două

menajere . Una dintre

locuinţe

îngropată

"în sol, fiind de tip semibordei, de
(3x4 m)
şi

formă rectangulară

adâncimea medie
călcare.

de 0,50 m de la nivelul antic de În 1979, au fost începute săpăturile de salvare ale acestei
aşezări,

Celelelte patru erau nuiele
şi

locuinţe

de

suprafaţă,

din

care au continuat
către

şi

lut. Inventarul
ceramică

aşezării

era format în

în toamna anului 1980, de

un colectiv
10

special din

(vase lucrate cu mâna, din

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

Jorllm tllllllrai
care nu lipsesc
ceştile

Anul//, nr. 1, martie 2002

tronconice
şi

şi

borcanele,
şi

apropiere, prin descoperirea altor punctul La
Cucorăni,

aşezări,

în

decorate uneori cu brâuri vase lucrate la roată din castroane,
câteodată

butoni în relief

luncă

(300 m sud de

Ipoteşti)
şi

sau la

pastă fină cenuşie, şi căni,

oale,

în punctele Vatra satului

Medeleni.
fără

fructiere cu

ornamentate tehnica aminti

Nu putem încheia aceste rânduri
şi

a

motive realizate în

de descoperirile din sec. XIX, lor fiind din casa familiei

lustrului).
mobilă

Menţionăm şi

un fragment din partea din
rocă

provenienţa

a unei o

râşniţe (catillus),.1ucrată

Eminovici. Între materialele recoltate semnalăm monede (între ele un exemplar din prima emisiune cahle
şi
românească

locală şi

fusaiolă

din lut ars. Un loc important
şi menţionăm

îl

ocupă

ceramica de import

de la 1867), resturi de Destul de

amfora romană descoperită în 1976, care a putut fi
restaurată.

vase de este

factură românească.
însă şi

numeroasă înaltă

ceramica provenind din apusul Europei (celebra
şi

Amfora, din
pastă

de 0,50 m, a fost

lucrată

ateliere din centrul
ceramică

şi

dură,

nisipoasă,

de culoare rozsecundară şi

de Birmingham

vase de îmbuteliat
şi

gălbuie,

cu urme de ardere

avea
bază,

apa

minerală

etc). Amintim

de faptul

pe

buza

inelară,

gâtui scurt, evazat spre
şi torţi

traseul uneia dintre secţiuni, a fost descoperită şi o
pivniţă,

fundul inelar cilindric

ovoidale, cu

din

aceeaşi perioadă,

sub actuala

nervură mediană exterioară

(foto 1). Ea aparţine

construcţie folosită

pentru spectacole în aer

unui tip cu analogii în complexele de locuire de la Barboşi-Galaţi 1 Cucorăni,2 ca şi în zona nord - pontică, la llurat secolul m d. Chr.
Lucrată
5
3

liber. Evident
că, dată

fiind

importanţa

şi Tiritake. fiind datată cu

4

descoperirii, ca şi contextul în care a fost făcută, este
necesară

monede de la Claudius II Gothicus (268-270) în

continuarea valorificarea

săpături lor

arheologice
orientală

şi

ştiinţifică,

prin
şi

în ateliere din zona
descoperită

a

publicarea în revistele de specialitate, ca. restaurarea
şi

Imperiului,
probează,

amfora
alături

la

Ipoteşti

expunerea

materialelor

de

altele,
judeţului

numeroase,
Botoşani,

descoperite în Complexul memorial de la
Ipoteşti.

descoperite pe teritoriul
legăturile

comerciale intense cu lumea romană.

În ceea ce priveşte apartenenţa culturală
şi etnică,

toate elementele de care dispunem
aşezării semnalată

permit

atribuirea dacice,

de

la

Ipoteşti şi

populaţiei

de altfel

în

II

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

70rulft cultural
2.Silvia Teodor, Săpăturile de la
Cucorăni,

Anul II, nr. J, martie 2002

I.Silviu Sanie, Civilizaţia romană la est de Carpaţi şi romanitatea pe teritoriul Moldovei (sec. III î.e.n ·III e.n.), laşi, 1981, p. 83, pl. 68. în Arheologia Moldovei, VIII, p. 139, 151, fig. 41,43,58.

3. V. F. Gaidukevici, MIA, 85,1958, p. 36, fig. 20. 4.ldem, MIA, 25. 5. S. Sanie, op. cit. p. 83, 136. 6.s. Teodor, op. cit.

PATRIMONIU MOBIL
Colectia de manuscrise de la Directia Judeteană a Arhivelor , , , Statului Botoşani
prof. Stela Giosan
Colecţia Judeţene formată

de manuscrise a

Direcţiei

conţinutului,

dar

şi

datorită însemnărilor

pe

a Arhivelor Statului

Botoşani

este

acestea care

completează

sfera de documentare.
slujbă,

din 82 u.a. care
şi

datează

din secolele
română,

Acestea cuprind: 6 manuscrise . cărţi de 5 manuscrise care se
referă

XVII-XX

sunt scrise în limbile Prin

la

vieţile sfinţilor, bisericeşti

5
şi

franceză, germană şi rusă. abordează prezintă

conţinut,

acestea

codice miscelanee, 15 cond ici
mănăstireşti,

o mare varietate de probleme care
cercetătorii

3 pomelnice

şi

14 manuscrise
necesară
remarcă

interes pentru

din mai

diferite. Dintre acestea, am considerat prezentarea a doar câteva, care se printr-o serie de elemente de
excepţie.

multe domenii de activitate: istorie, filozofie, filologie,
artă plastică, muzică şi

nu în ultimul De la

rând, medicina, în special cea bun început facem prt.,cizarea
respectivă,

naturistă.

1. Evanghelia
mănăstirii Neamţ,

scrisă

de ieromonahul
datată

că, deşi colecţia

lrinarh,

la

22

în raport cu cele similare, existente

decembrie 1827, este un manuscris în limba
română,

la' alte direcţii, nu este prea mare, considerăm că aceasta
merită

dar care pare

fi fost scris peste un
iniţial,

o

pr~zentare

mai

detaliată,

text slavon care a fost decolorat

lucru ce

datorită informaţiilor

documentare complexe pe

ni se pare demn de remarcat pentru cei
interesaţi,

care le

oferă cercetării

mai ales

dacă

avem în vedere
şi

(după

În cele ce urmează, ne vom opri în mod deosebit asupra manuscriselor religioase, care ni s-au
părut

însemnarea autorului)

faptul

este un
cărui

manuscris voluminos (421 file), pentru a scriere autorul a avut nevoie de un an
12
şi

interesante nu numai

datorită

câteva

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

30rum cultural
luni; S-au început a

Anul II, nr. 1, martie 2002

scrie acest lucru la anul

ce pe prima filă are aplicată pecetea Botoşanilor
datată

1826 mart 20 şi s-au încheiat la anul 1827 dec. 22 de mine smeritul ieromonah Irinarh la Sfânta mănăstire Neamţu. 1 2. Arhieraticon (Liturghia Sf. Ion
Gură

1834. Ultimele
două

manuscrise religioase din ' Sinaxarul pe 12 luni
şi rară

categoria cărţilor de (1841)
şi

slujbă,

Triodul (1840) sunt incomplete

de Aur), este un alt manuscris religios

însemnări

privind autorii sau locul în care au
5

datat 12 februarie 1852, despre care însemnarea de la sfârşitul lui
glăsuieşte:

fost scrise.
interesaţi

Alte 5 manuscrise oferă celor despre
vieţile sfinţilor,

aceasta este făcută

informaţii

de părinţii din

munţii

Athonului (Athos - n.n.) şi

sfaturile date de culegeri de

aceştia

din pustnicii sau
sfinţi, aşa

s-au adus aice de ieroarhimandritul Epifanie Andronescu, de la
judeţul Botoşani?
mănăstirea

rugăciuni

pentru

cum este de la

Vorona din

cea scrisă de schimonahul Vasilie

stareţul,

schitul Poiana Mărului din Ţara Românească pe
şi

3. Octoihul pe opt glasuri Polieleu Catavasier,este
un manuscris
alcătuit

manuscrisul cu

numărul

de inventar 34, care,
două

la

Negreşti (Neamţ) şi

este datat 12 martie 1784,
două însemnări scrisă

..

prin însemnarea de pe primele
informaţii
cărticică

file

oferă

privind

circulaţia

sa:

această

necompactat, cu 112 file, cu

a Aftanasiei Monachiei au fost, iar dat-o monahului Paisiei spre

deosebit de interesante, din care una limba
română: şi

în

acum

am

am scris eu Ion Botezatul în Domnul nostru când am
Negreşti

pomenirea mea ... 6 • Se cunoaşte că Paisie a fost
stareţ

zilele prea
învăţat

înălţatului

la

mănăstirile şcolile

Secu

şi Neamţ şi

cel ce a
şi

la glasuri în sat, în în

cu dascălul

ctitorit

de caligrafi de la Cemica
"

Niculăiţă,
latină;

Ţin. Neamţului, şi

alta în limba

Căldăruşani .

..:..... .
cQ~ţinut

Per me scriptus est hic liber Ioanem
Negreşti

Un alt manuscris deosebit prin

Botezat ex Transilvania in pago

in

ni s-a părut cel inventariat cu nr. 49 şi intitulat:
Mărturii

anno 1784 et finitus 8 die martie proxima ... 3 ,
iar o
altă mână şi

doveditoare de la dreptul Sit de la
şi

a

adăugat

ulterior, catavasii

şi

prooroci de la Isus Navi

de la

înţeleptul că

polieleu . ·4 SCrzpSI.

a semnat Ego loannes Szillagy

Solomon asupra celor ce cred şifilosoficesc
pământul

se

învârteaşte

iar soarele şi luna stau

4. Manuscrisul datat la 1792 mai 21, are
17 file
şi

pe loc, copiat la Mănăstirea Vorona în 1852 şi a
aparţinut

cuprinde slujba Sf. Ioan cel nou de la
şi

tot acesteia, conform însemnării de pe

Suceava autorul:

are o însemnare care ne

desluşeşte

ultima

filă:

Epifanie ierodiacon pisar sau

rog

să primească

biserica de la .

logofăt al mănăstirii Vorona, 1852. 7
Aşa

mine, nevrednicul Athanos preot. Se pare
aparţinut

a

cum afirm am, multe din aceste
după

unei biserici din Botoşani, din moment
13

manuscrise sunt scrise

ce au fosat traduse,

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

JorNHt tNUNral

Anul li, nr. J, martie 2002
şi

cum este cazul celui cu titlul Cuvinte
învăţături grecească

şi preţul său foarte ridicat sau care

descriu
soţul

folositoare la s-au
tălmăcit

călugări....

din cea
8

unele evenimente istorice: Mehmet cu

la a

noastră limbă

Pahomie care fusese anul 6803 luat-au

creştin şi

s-au

răzvrătit,

în

moldovenească de Ioan Beldiman la anul J815,

Ţarigradu1

în zilele lui

a cărui

scară

(cupri ns) este

unnată şi

de un frumos

Constantin,fratele lui Ioan Paleologul, luându-l sultam Mehmet în cursul anilor de la zidirea lumii (6961) iar de la hristos 1453 în luna mai 22 zile într-o
marţi dimineaţă: şi

eseu dedicat talentului, dar eventualelor scriere de
greşeli făcute

cu o justificare a la traducere sau

către

autor.

au

ţinut

Din cele 5 codice miscelanee, care cuprind diferite istorioare datate de autorii lor între anii 1753-1834
şcoli
şi

creştinii Ţarigradul ani 1135. 9

O categorie

distinctă

a manuscriselor
şi

care provin de la vestite

religioase o constituie condicile bisericilor
mănăstirilor,

de caligrafi - menţionată des fiind cea de la - fiind aproape în totalitate

care

cuprind

izvodurile

de

Şerbeşti (Neamţ)

cheltuiele ale acestora. O categorie aparte o constituie protocoalele (în limba bisericilor din care cuprind
Rogojeşti şi Mihăileni
şi

ilustrate cu imagini elocvente privind conţinutul sau cu frumoase
şi

gennană)

bogate ornamente, toate în

pe Siret,

culori vegetale, ne vom opri asupra unuia, inventariat la nr. 66. Este un hronograf voluminos (241 file), scris în limba litere chirilice, legat în piele cu
română

circularele primite de la
Cernăuţi

Consistoriul din
acestea se mai personalul

(1780-1794). La condicile privind anuale
făcute

cu

adaugă şi

scoarţe

de lemn,

mănăstirilor şi notările menţionăm

scris de Constantin Saidacarul,feciorul popii de

de superiori, din care ale
mănăstirii

cele 3 cond ici de

la

Mogoşoaia şi

cuprinde 18 istorioare bogat care
enumerăm: Viaţa şi

Agafton sau

verificările făcute

ilustrate

din

mitropolitul Sofronie Miclescu, unde printre
călugăriţe figurează şi

învăţăturile

prea

înălţatului

Arghirie; Istoria Constantin;

cele trei surori ale anume
IO

Troadei; Istoria marelui

împărat

Ralucăi

Eminescu,

şi

Olimbiada,

Istoria lumii; Istoria lui Mihail împăratul Rusiei
ş.a.,

Fevronia şi Sofia Iuraşcu .

cu

menţiunea că

la începutul, dar

şi

pe

A doua mare categorie a documentelor o constituie manuscrisele laice, care sunt în
număr

parcursul lor sunt diverse scene ale

desenaţi

eroii principali sau respective,
însă

poveştilor

de 7 u.a. lor

şi

pot fi catalogate în

funcţie

de

înfăţişarea şi costumaţia

personajelor sunt ale
româneşti

conţinutul

ştiinţific

- geografice, medicale

contemporanilor autorului (costume boieri sau domnitori). Acest
însemnări

-

sau economice - ultimele cuprinzând condicile . de venituri
şi

cheltuieli ale unor
Il

moşii

din

manuscris

are

numeroase

judeţu 1 Botoşani şi varia.

marginale, care

evidenţiază circulaţia

14

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

:foruM cultural
Din laice se
această detaşează

AnuL//, nr. J, martie 2002

categorie de manuscrise prin
conţinut

Floriana

şi

Florin, manuscrisul unei nuvele,
datată

Cartea

autor fiind Y. Eftimiu, 1914, Lyon. Facem menţiunea a avut în
română

11-12 august

ghicitoare a lui Martin Zadeca din 1769,
completată

cu un Zodiac pe 12 luni (ilustrat·la
şi

prezentarea noastră

fiecare zodie cu simbolurile cunoscute) multe descântece 1805
după şi reţete

cu la la

vedere doar manuscrisele în limba
lăsând

de doftorii,

scrisă

sau cele traduse din alte limbi, poarta
cunoaşterii

o carte ce fusese

tipărită

specialiştilor deschisă amănunt şi

mai în 9

Moscova.1 2
sfărşitul

Tot reţete medicale găsi m la

a celorlalte 4 manuscrise unul în limba are ca

greceşti,

manuscrisului cu nr. inv. 54, datat

ruseşti

şi

franceză.

Fondul
evidenţă

1800: Reţetă pentru câteva doftorii ce s-au găsit în hârtiile doftorului Permetie din Suedia moartea sa.
13

respectiv

instrument 15
şi

de

după

.

inventarul

numărul

este înregistrat în sub nr. 68
şi

Registrul General de
această grupă

Arhivă

s...a sau

Tot din un
conţinut

de manuscrise cu
să enumerăm

constituit de-aluogul timpului prin
achiziţii

donaţii

diversificat putem

din anticariat sau direct de la persoane

câteva titluri sugestive: Adunare de flori ,
sfătuitoare Florenţa

fizice. Lista documentelor.
I.DJ.A.N. Botoşani, 2.1bidem, inv. Nr. 51.
colecţia

pentru filozofi; Istoria unirii de la
şi ortodocşi;

între catolici

Dovedire

manuscrise, inv. nr. 1.

împotriva latinilor care pleacă în China pentru a
propovădui

34. Ibidem, inv. Nr. 39, filele 84,88. 5. Ibidem, inv. Nr. 30,42. 6 - 8. Ibidem, inv. Nr. 8,34,49.

pe Hristos (1800) ;
poveşti

Muz ică

psaltică;

Culegere de

adunate de
tipărite

9. Ibidem, inv. Nr. 66, fila 70. 10. Ibidem, inv. Nr. 13, 16, 19-20. II. Ibidem, inv. Nr. II, 17,23, 37.

Ecaterina Ene; 359 Moscova în 1787
şi

istorioare

la

în limba

română

la 1789;

12. Ibidem, inv. Nr. 54, 64.

"Calea regală" a unei biblioteci
prof. Aurel DOJcu Oamenii când trebuie
adună

o

viaţă,

dar vine

şi

timpul

muzică bună, destinaţia

cd-uri etc, cred

e bine ca
şi

să decidă

ce se va întâmpla după ei

pendulând între individual

social

cu avutul lor.

Dacă

cele agonisite sunt valori
cauză

încline spre a doua cale. De valorile spiritului trebuie
cultură. să

materiale, preocupările în
şi

sunt mai simple

se bucure

câţi

mai

mulţi

iubitori de tale vor material,

mai evidente. Rudele se vor bucura sau vor fi
puţin mulţumite.
cărţi,

Atunci, pasiunea

şi strădaniile tău

mai

spirituale,

exemplare

în

cazul comorilor de
artă,

avea un rost sub soare, ca şi efortul

discuri de
15

care de cele mai multe ori este enorm, imposibil

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

30rulft tultural
de exprimat în cuvinte. Numai pasiunea pentru
cultură generează colecţii,

Anul li, nr. 1, martie 2002

în

cărţile

tale instrumente proprii de lucru
şi

pentru

cei

dăruiţi

pentru studiu de a oferi care le

elaborarea de tale spre le

lucrări,

la bucuria

unui domeniu au nevoie de cât mai multe mijloace de lucru: interesul
îndrăgindu-Ie,

cărţile

lectură

unor prieteni, sunt unii ne
oferă

se

amplifică

caută şi

respectă. Cărţile

şi plăcerea spirituală.

dintre cei mai buni prieteni, pentru exemple de formarea
supără, viaţă,

Încă din anii de liceu mi-am format o mică

atât de necesare pentru nu ne

bibliotecă de literatură. În anii de profesorat, cu

noastră profesională şi umană,
ceartă,

interesul sporit în urma absolvirii filologie Secţia română-istorie şi

Facultăţii

de

nu ne le

nu cer nimic de la noi le
iubim.Totuşi

cu mijloace
literatură

decât ceva! dintre

să Să

preţuim şi să

ne cer

materiale mai bune, biblioteca de
română şi străină
majorităţii

nu le

uităm şi să reluăm

lectura unora

s-a tot

mărit,

prin dobândirea S-au
adăugat

ele,după

un anumit timp.Vom descoperi personaje,
odinioară trăiri,

volumelor

apărute.

atunci idei,
reţinut noastră

situaţii, puţin

care ne-au

volume de scrieri istorice, filosofice mai mare interes
şi satisfacţie,

şi,

cu cel
artă

mai

încât impresia

volumele de

asupra

cărţii

se va împlini cu spor de vedea cât de asemeni
său,

plastică şi muzică. În domeniul artelor plastice,
predilecţie faţă

informare bine ne

şi satisfacţie. Şi ve-ţi

de

pictură şi,

în special, pentru
ţară şi

simţim

în biblioteca

noastră,

albumele de din o
Franţa,

artă,

color. Din
Elveţia

din import,

unui preot brahman, meditând în templul atunci când
după

Italia,

mai ales, ele formând

orele de

muncă şi

zbucium
spirituală

veritabilă comoară

a frumosului artistic, unele · mele de nostru.
cărţi.fiind

diurn, ne retragem în lumea liniştită şi a cărţilor. Pasiunile mele s-au întru pat
colecţie

din volumele
rarităţi, şi

colecţiei

nu numai în

oraşul

şi

într-o de din a

Îndemn prietenii cărţilor, îndeosebi pe cei tineri, ca în limita
să aibă posibilităţilor

de picturi, realizate de
naţională şi

artişti

materiale,

importanţă Botoşani.

pictori

valoroşi

o

bibliotecă

proprie.Vor avea prin ea un
şi

Pasiunea pentru muzica
colecţii

cultă

univers intelectual de la interesul
şi

afectiv

nebănuit, însoţită

pornind
emoţii şi

determinat formarea unei cuprinzând majoritatea

de discuri tuturor

înfrigurarea

de

compoziţiilor mă

pentru a găsi cartea dorită, la bucuria aflării ei a dispunerii în grupul potrivit din
revelaţia conţinutului ·lectură satisfacţii bibliotecă,

marilor creatori ai lumii. Cândva
şi

bucuram,

la

de o colecţie de porumbei de rasă şi violete de

care

conferă

ceasurilor de

Parma. Florile sunt pe cale de a le redobândi!
Colecţia

intelectuale şi delicii spirituale

cea mai de a fost

preţ şi

care nu s-a
mulţimea foştilor

elevate, încât uneori terminând cartea o strânge la piept ca pe un copil drag încântare
şi recunoştinţă,

restrâns

niciodată

şi

este

şi

o

săruţi

cu

prietenilor, majoritatea fiind din rândul

la utilitatea de a avea
16

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

10rJllft tJlItJlral
mei elevi. Ne
tratării
leagă

Anul Il, nr. 1, martie 2002

seriozitatea,

frumuseţea

Eminescu, camere precizate în actul de
şi

donaţie

atente

şi

bucuria fiecărei revederi. cu cale ca
fiecărei colecţii să-i dezinteresată şi

în care vor apare

menţiuni

scrise, ca
şi

şi

pe

Am confer
(colecţia

găsit

fiecare volum,

Donaţia

Laura

Aurel Dorcu.

o

destinaţie

socială,

În cazul construirii unui local propriu, colecţia
donată

de discuri va înnobila

facilita

de

mine

va

căpăta

o

cameră

activitatea viitoare a unei studente din
studentă

Botoşani,

corespunzătoare. Cărţile

vor putea fi consultate

la clasa de pian a Conservatorului din

numai în

bibliotecă.

Bucureşti).

Cred
cărţile, mulţi şi

nu

greşesc

folosind un titlu din
şi

Prietenii mei, aproape
şase

dragi,

Malraux, spunând cu justeţe noastre au purces pe O cale

modestie;

cărţile

mii, vor lua calea, conform actului Biblioteca
Judeţeană

regală

în viitor!

oficial de

donaţie , către

Mihai Eminescu din
două

Botoşani. secţia

Vor fi dispuse în
Colecţia

camere

din

Mihai

Colecţii
Secţia

speciale la Biblioteca Judeţeană
Iulian Moldovanu
speciale " a exemplu lucrarea lui Jacob Boemens, "Theosophische Send-Schreiben", Amsterdam, în 1658.
Scrisă
intitulată

de

"Colecţii

Bibliotecii pe strada

Judeţene

"Mihai Eminescu",

situată

apărută

la

Cuza-Vodă,

va împlini, în curând, 5
După

în limba

germană,

ani de la organizarea sa. multor etape,
astăzi,

parcurgerea mai trei

cu caractere gotice, lucrarea este un gen de jurnal care parcurge anii 1618-1651
şi

secţia adăposteşte

este

dintre cele mai valoroase fonduri ale Bibliotecii
Judeţene :

tipărită în format "de buzunar", deşi are 470 de

Fondul
ţară,

documentar

,,Mihai

pagini.

Conţine

litere ornate, frontispiciu la o
pagină

Eminescu", unic în
C. Rogojanu
şi

fondat de domnul Ion

primul capitol
deosebită.

şi

de titlu cu al

ilustraţie

inaugurat în decembrie 1997,

Tot

din
deţine

secolul o

XVll-Iea, a ,,Noului

Fondul de donaţii şi Fondul tradiţional de carte
şi

biblioteca mai Testament" O

ediţie

periodice vechi, cu corolarul ei:

cărţile

de

tipărită altă

la Paris, în anul 1693.
valoroasă

patrimoniu. Cele mai multe dintre aceste patrimoniu sunt
lucrări tipărite

lucrare deosebit de

cărţi

de

este un exemplar din ,,Descrierea Moldovei" a lui Dimitrie Cantemir,
apărut

în limbile

în 1825.

Alături

engleză, franceză şi germană,

în secolele al cum este, de
17

de aceasta se află o serie de cărţi de cult, tipărite în limba
română,

XVll-lea

şi

al XVIll-lea,

aşa

cu caractere chirilice, la

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

10ru," tultural
Viena, în 1823: ,Jrmologhion", "Oeoritikon", precum
şi

Anul/l, nr. 1, martie 2002

importante

colecţii ·

de periodice

,,Evangheliar".
sunt hîrtie
tipărite

Toate aceste
două

cărţi bisericeşti
şi roşu)

literar-artistice, (Convorbiri li tem re, Revista
fundaţiilor

în

culori (negru

pe

regale), de istorie (Revista de istorie veche) de chirurgie).

istorică, şi ştiinţe

groasă,

cu chenare pe fiecare

pagină şi

Studii

şi cercetări

frontispicii de capitole. Ele fragmente din
lucrări

conţin şi lucrări

sau

(Natura,

Revista

Analele

de

muzică bisericească,

Parlamentare, Analele Academiei Române,

·iiPlv\?J,~rj~)Hll .
. ' K~ ••

1-~--"·_·····-~··_··_·-"···-·"··"'-·--1

!..
!
i
I

. ' iH II T il R Il G r JH 10 VI ~ GIT '16 G 1: h. f ; ;

i l(g "("ilAi J~ IIU1! K.I'TA&A,\t\f. llP"SIUf'III'WP~ .t.U'hfl..'TIIIUi'" .. I W ..." H'h'K~'roh~" ~, ĂMllIgIJ! ~:" T Ir0A~Nl3, IU'~ .AhI ! H I IltH'nt"OrrAplO'~H , "i' "~Ih. n ""'HT'~ .,.,. O~"'I"A ,~" '1

I
!

)G~ AMH f3 iJ IlH/P"KA ."Ii M~pf.
.~ ~Q-~

i
:

! j(\'Jrnrrcir'ill AllAlJJTfl5 ni!{,l Jl.OO~dAl.l i -t!rpS ,f.TilOAh ;,,1. M" Ac~"ţl'ti ,HM.
II ii

t .fJr":~j)lIf ,J.r'tt T~"II""I;r'....J 3J;lII.~~ JK.'Allil.Yr~"l!li, 1114 fiti -f..11 ....,u;.; 'r!M~" ~Jr'lS Ao.""h . ul' llrlMWIII'I .\ 'l'~n Oyrl,,.IM;X-1 u ""1

U'"

i

: .

· i' i

i>4""

WII

&.\:'>f'~M~4I1i.. nţi! wO+II"l4-,!'rpV,~ii l{YrI'(':)~ yrr.
(1

MW'rp CII:Ali 'l" "

3'1"'llf'~ Ov rr ,t"d' X1oA

:.

·i
i
.. ,

i. !' il. r ~r ! .A.;~If~':';a ta';Y>.'ltr~f n,i '\;U'Y"\·~l'riC.u. nl'~.~i" ~ftli lI~W
Î
1).
1.'

·

.
Ai

I t

It. '';AIo

'\ ~kr":?it

Â.-\!J

.\-J.\ti..\(i·!; hrO.'IIC~~\X~Ah ·1 (}~ii'jf~ Mu1"ct\:) . . I~ j 6i."!I~tllll .... Uiia. Ăl,....:.lI.... lI. w~~Mtli • • :
.\. M'!I:tt";lf.

.

l:" 'iif~. "'~ t.\\fflf.rI!A~

· I

,
------.-.--~~: ;~------~--

';;Ă~""""" "" " --""--""-"-""
~

i .

..

j .
l

i ..

"

redate cu notele din scara Cîteva
lucrări

diatonică arhaică.

Buletinul

Curţii

de

Casaţie,

Analele statistice
se

de patrimoniu, editate înainte de
regăsesc,

ale României,
numără şi

Recensămintele populaţiei,

anul 1830, se mai
donaţia

de asemenea,

şi

în

ele printre titlurile cel mai des

domnului Ion C. Rogojanu (Biblioteca În Fondul tradiţional cei interesaţi

solicitate. Deosebit de valoroase pentru noi sunt
şi

Eminescu).

cele aproximativ 200 de
apărute

lucrări

şi

pot

regăsi şi

alte valori documentare cum ar fi

periodice istoria
şi

la

Botoşani

sau referitoare la nostru ori

colecţia

,,Documente privitoare la istoria

personalităţile judeţului

României"- de EudoxiuHurmuzaki (DIR), Bibliografia
lucrări
Românească

cuprinzând opere ale acestora din

unnă.

Veche (BRV), alte
şi

de istorie, de drept

istorie a 'dreptului,

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

Joru," cu"ural
Fondul de donaţii, reorganizat şi el recentele un
lucrări
după

Anul II, nr. J, martie 2002

Biblioteca pragul
secţiei

Judeţeană vă invită să treceţi Colecţii

de restaurare a secţiei, cuprinde

sale de
~

speciale
J

şi să

număr

de circa 9000 de volume. Dintre ale
căror

donatorii

biblioteci, strânse
păstrează

cu

sacrificii în ani lungi, se
secţiei

în cadrul
enumerăm

~{.Cnb - Sc~rct6ctl / j
:0", ren Q:I.c:n

THEosoPHrSCHE.

;l

noastre de

Colecţii

speciale

doar cîţiva:

Anda Boldur, Demostene Botez,

.J A'ca B

il1l$natlm erluucfm:tcn

B OE' M. E N S

Lucian Groza, Dumitru Corbea sau acad. Alexandru Graur. Puse în valoare în cadrul unei
expoziţii

:'(tfcr~al1b @)ott(e{lfI.gc C!:rlll<Ul1UlMlt itll~\\~rq Q)1l~ Ill1n 1x11i;rung: ~ .

bon '!{!t-~cibmbltrg-. m>anl1""fl

permanente,

deschisă şi vizitării

şi

\tiltfâ~jg~; ~)(::i~ţ ~Ol1l ~d)ttl{!;~i~cm (fr~ .'
fd!Ml1uo ~otthcbe!: UIlb J!)1l1urlie/Jec WEISHEIT. "

lINcu",j)

.

"

accesului liber la raft, carte
să aibă

aşteptăm

ca acest fond de

îi'lC&C11fltccUtcrpr{tftmgiliiger :;,l<fi.
Bum: v"t1r~'& b:8 Amons ;,ntet'(t' ~tlftcr.,.

'

un impact mare asupra locuitorilor care vor
găsi

oraşului

nostru,

argumente

~a9rCU §9ri~mt~um6s
.
.umflfMlan~'Il~ag!le~6\'1l
Jrl;bt,1 ttf(!jt

::Om dnfMtl1cn ~j~v~dGcrn bn;

.

suficiente pentru un

plăcut

sentiment de

l'urd>

Henricum Bctkiunu.
~(o)~

mândrie, poate. Ele vin în completarea Fondului

Zi: ~mffttb;1t1t1
~' ~(I:lfr iti

Eminescu
botoşăneni,

ŞI

a

Fondului

Iorga,

titanii
descoperiţi

:.)q(.r

Q;~ti~i 14r8.

ambele fonduri constituite tot pe
donaţii,

comorile

adăpostite

de aceasta. Se

baza unor despre

în completarea
botoşăneni

lucrărilor

pot organiza vizite de documentare cu elevii, precum
şedinţe şi

Botoşani

şi

despre care
să .

alte

activităţi

precum:

lecţii

deschise,

pomeneam mai sus, încercând

constituie

de cenaclu, serate literare. Pentru
urmă secţia

începutul unui fel de "Galerie a oamenilor de
seamă" botoşăneni.

acestea din

poate pune la dispoziţia de
lectură şi

Pentru

aceste biblioteci
cărora

cadrelor didactice dotarea existentă.

spaţiul sălii

particulare pot vorbi despre cei
aparţinut şi

le-au

despre timpul în care au fost

constituite, la fel de bine ca o carte de istorie.

Un manuscris Gheorghe'Nikitaki
Ionel Bejenaru
Pe fabulistul Gheorghe (George) Nikitaki,
Dicţionarul

literară şi Iaşi,

folclor al
indică

Universităţii două

AU.Cuza din

literaturii române de la origini
apărut

ni-l

în

rânduri: primo, între

până

la 1900,
şi

sub egida Academiei
lingvistică,

colaboratorii jurnalului

ieşean

Steaua

Dunării:
ieşene

R.S.R

a Institutului de

istorie
19

secundo, între colaboratorii revistei

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

JorNM tNItNral
Ateneul român, cu precizareafabulist pe urmele lui Al Donici, la paginile 64 şi, respectiv 811. În
rest, alte istorii ale literaturii române, literare
apărute şi dicţionare

Anul li, nr. 1, martie 2002

în făurirea Unirii Principatelor Române 1859,
Ed . 466
Politică, Bucureşti,

1979,

aminteşte

la p.
poeţii

pe T. (de ce T.?) Nichitaki Între

enciclopedice, antologii de fabule,
acordă

Unirii - lipseşte. Încercarea de a-l redescoperi pe poetul Gheorghe Nikitaki are ca punct de plecare recenta
achiziţie

În ultimele decenii, nu -i
măcar, consfinţind nedreaptă.

nici o
totală,

menţiune

o uitare

poate prea

Nici mai yechea Istorie a (1941) a lu i George

a unui caiet cu
număr

literaturii
Călinescu

române
nu-l

manuscrise ale poeziilor sale - 66 la
intrat în posesia Muzeului (nr. inv. M 203211980) Rodica Demetriu, din poetului . În afara

-

consemnează,

acoperindu-l, În

judeţean Botoşani

cel mai bun caz, Într-o

formulă generală:

apoi

şi achiziţionat

de la a

vin

fabuliştii,

căci

acest gen a crescut ca

îşi

Botoşani, strănepoată

troscotul

şi

nu e poet care
această

nu fi scris fabule
dezvoltă şi

unor cu

informaţii
asendenţi

vagi în cu

(p.249). Pe Rotaru

linie

Ion

(Gh .Nikitaki

ieşean, fiică,

ob servaţia:

aproape că nu există scriitor
şi

Muntenegru, având o bunicul
Rodicăi

Eliza,

măritată

român cât de neânsemnat

nu

există

scriitor

Demetriu), n-am putut culege alte datre despre poet
şi

român oricât de mare care să nufi scrisfabule, de la Barbu Paris Mumuleanu, Gr. Costache Facca, C.
G.
Creţianu, Bălăcescu, Pleşoianu,

nici de la

ofertantă

activitatea sa. Versurile incluse în caiet

datează

C.D. Aricerscu.
Mureşanu,

dn anii 1858-1859, autorul consemnând în finalul lor data cazurilor la
Ciolăneşti) semnătură menţionează

până

. la moldovenii Al. Hrisoverghi, D. Gusti,
Tăutu,

ardeleanul

Andrei

şi

locul dar

creaţiei
şi

(în majoritatea

Iaşi, şi

la Valea Chiliei, uneori, cu o

N. Istrati, D. Ralet, Gh. Nicoleanu, Iraclie

însoţindu-Ie ,

Porumbescu, Gh.
C. Negruzzi

C. Negri, V. Bumbac,

autografă .

Totodată,

autorul
regulă,

şi însuşi

Vasile Alecsandri (Forme
românească până

în subsolul unor file, de

ale clasicismului în poezia

la

locul

publicării

- când este cazul - poeziei

Vasile Alecsandri, Editura Minerva,
]979, p. 284). Cum perioada cea mai
fertilă

Bucureşti,

respective Între poeziile din caiet., predomină

a

activităţii

fabula, genul preferat al autorului, dar este
prezentă şi

literare a lui Gheorghe Nikitaki s-a consumat, nu
fără

poezia

patriotică,

pastelul, balada

ecou, În anii Unirii Principatelor,
evidenţiere

ş.a. În paginile jurnalului ieşean Steaua Dunării,

scontam pe o

În studiile consacrate
păcate,

Gh . Nikitaki

semnează

poemele . Răsunetul
şi

literaturii momentului. Din
excepţii

cu mici
şi

României (nr. 46, 4 martie 1859)
îmbrăţişării

Impresia

- Nicolae

Rauş

În studiul Literatura

militarilor munteni cu moldoveni (
căror

arta Unirii din lucrarea Rolul maselor populare
20

nr. 76, ] 5 aprilie] 859), ale

manuscrise le

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

10ruHt cultural
conţine şi

Anul II, nr. l , martie 2002
menţionat,

caietul

ca dealtfel ,

şi

a

versuri, trebuia

adică

producerea frumosului prin grai,

unor fabule,
ieşeană:

apărute şi

în

aceeaşi

publicaţie

îmbrace la români mai ales mantia
Această

Vulpoiul

ariciul (nr. 44, 2 martie

patriotică.

mantie se colora

însă

1859), Leneşul (nr. 51, Il martie 1859), Cerbul
şi

deosebit: când cu plângerea soartei prigonite a românului, când cu revolta contra ei
şi

ariciul (nr. 102, 18 mai 1859), Catârul
(nr. 180,

şi

măgarul judecător

18 mai 1859), Vulpoiul

biciuirea prin arma ironiei, în satiră şifabulă, a relelor in imei
lăsate
şi

(nr. 199, 2-3 octombrie 1859). ca o
întreagă generaţie literară,

de trecut, când cu avânturi ale ei
către speranţe

Călăuzit,

deschiderea
(p. 99).

de idealuri unioniste

(notăm şi

poemele Imn la

îmbucurătoare

alegerea Domnului Alezandru Ioan I peste ambe principate,
Marş naţional,

Pe Gh. Nikitaki îl vechile antologii
şi

găsim însă

prezent în

România,

studii consacrate fabulei

aflate în manuscris), Gh . Nikitaki

abordează,

la cu

româneşti,

în a doua

jumătate

a secolului XIX.
şi

rându-i genurile literare en vogue în un
pronunţat

epocă,

Astfel, în Fabule române, alese, adunate

caracter moralizator.

A.

D.

publicate de G. Petrini (Iaşi, 1868) sunt incluse fabulele
Leneşul,

Xenopol, în Istoria Românilor din Dacia
Traiană,

Vulpoiul

şi

ariciul,

două

din

voi.

xm

(Ed. Cartea reliefa

românească,

fabulele cele mai cunoscute ale lui Nikitaki. Spre a
rămânre

Bucureşti, generală:

f.a.),

această proză

tendinţă

în

timp, în

în

apropiere,
Focşani

Literatura, atât ca

cât

şi

ca
21

consemnăm

apariţia,

1869, · la

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

JoruHt tulfural
(Tipografia H. Goldner) a volumului Fabule. Ca un crez poetic, autorul
notează,

Anul 1/, nr. 1, martie 2002

Cristu S. Negoescu, în Studiu asupra fabulei cu o culegere de fabule române
(Bucureşti,

în

prefaţă:

Fabulele ce public acum sunt rodul unei porniri naturale, de
copilărie,

1898), în cele câteva
îl
înşiruie

ediţii

de

în contra relelor ce aşi fi Vulpoiul judecător
deputaţi,

Fabule

şi fabulişti,

pe Nikitaki între

vrut să critic faţiş ... Începând cu
şi

autorii genului, într-o ierarhie cu D. Gusti, D. Ralet, N. Istrati, exemplificându-i Lupul şi vulpea.
Hotărât, creaţia literară
creaţia

cu

terminând cu Gânsacii
însumează,

volumul

în cele 128 pagini, 95 de fabule,

a lui Gh. Nikitaki deosebite, autorul
dacă

doar 8 din ele fiind mai vechi, din anii 18581859 (se
află şi

nu se distinge prin
rămânând

virtuţi

în

caietul

manuscris),

un poet minor. Chiar

drumul de

majoritatea datând dintr-o

perioadă anterioară. aceleaşi ediţia

aici

până

la uitare nu a fost prea lung, în anii de pionierat ai literaturii
această

Tot G.S. Petrini îi atribuie lui Nikitaki fabule, Leneşul
II-a a
şi

considerăm că

Vulpoiul şi ariciul, în

a

române originale, într-un timp când
literatură însoţea,

Colecţiunii

de fabule române (
după

Iaşi,

chiar

pregătea

marile o

Tipografia Goldner, 1880),
şi

cum o

făcuse

momente ale istoriei neamului, angajând
pleiadă

A. Gorjan mai înainte, în 1874, în a sa

de scriitori mari

şi

mici, este de

natură

Colecţiune

defabule române din cele mai alese.

ne conducă la întrebarea: de ce uitat,

totuşi?

În studiul lui Th. D. Speranţia Fabula în genere şifabulişti români în specie (Lito-tipogr. Carol Gobl,
Bucureşti

Suvenire
Precum raza cea frumoasă, faţa grabnic Îşi o pierde Precum toamna de pe arbori, pică jos frunza ce verde Tot aşa zilele mele, pe văzute se strecor Şi spre locul de vecie, pe simţite ele zbor.
Întrebaţi cele steluţe, care ştiu ce pătimesc,

1892) referirile la G. N.

Nikitaki sunt mai dense. Ele includ date biografice (Gh. N. slujbaş, n.ăscut

în 1838, vechi

fost subprefect, membru în comitetul
astăzi trăieşte

permanent; (Lupul vulpea,

în

Bacău),

fabule
şi

tânăr şi

oaia, Doi gusgani, Lupul selectate

pe lună, care ştie ce simţesc pe soare, pentru câte-am suferit Chiar natura care ştie traiul meu cel amărât.
Ispitiţi-I şi
Căci steluţele v-or spune, că adesea mă vedea Luna iar În multe rânduri, lângă draga mă privea Apoi soarele-ntru una, tânguind m-au auzit Şi natura-n Iăcrimare, mii de ori, o am trezit.

Cercetaţi-o şi

Şarpele şi şoarecele), apărut

din
şi

volumul fabulistului

în 1869, precum

unele aprecieri critice (subiectele sunt credinţele populare, - execuţia nu corespunde cu bunătatea ideii; Gh.N.
împrejurările;

schimbă

animalele

şi păştrează

Iaşii,

1859 februarie 2 J

- toate subiectele duc aproape la

aceaşi morală).

22

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

:loru", cultural

Anul II, nr. 1, martie 2002

o scoarţă din Mândreşti - Botoşani, veritabil document
al artei populare moldoveneşti
dr. Angela Olaru
Meşteşugul ţesutului etnografică

este cunoscutîn zona din neolitic,
aşa

Interiorul

ţărănesc,

gândit atât ele simplu, dar
şi

a

Botoşanilor încă

practic, cu mobilier extrem de redus

legat

CUlTI

o dovede/'>c slipăturile arheologice efectuate etc"

organic de
frumuseţe
scoarţe.

construcţie,

a

căpătat căldură şi Iăicere şi

la

Ţugueta-Truş~şti, Drliguşeni, Corlăteni
iveală

plin împoelobirea lui cu

care au sco/,> la
războiul

fusaiole

şi greutăţi

pentru

de

ţesut.

Dacă

acestea au rezistat
acelaşi

Iniţial,

toate

ţesăturile

din
şi

gospodărie

aU
ele

timpuh,li, pâni! în vremurile noastre, nu lucru se poate spune pentru urme ale acestora s-au târzii, ceea ce
ţesături

avut un rol practic, chiar
pereţii
izolează

acelea plinse pe

ca atare, în epoci

încăperilor,

dat tiind faptul

păstrat puţine şi imposibilă

interiorul casei, de frigul de
ţesături

afară.

Abia

face

urrnălirea

pe parcurs, aceste ornamental.

au primit un rol

etapelor ele · dezvoltare a .meşteşugului, a formelQr etc. Sigur este faptul s-a dezvoltat pe
măsura

ace/,>t meşteşug

În ansamblul scoarţelor româ.neşti, se pot desprinde câteva note, mai deosebite ale celor realizate în
etnografică

trecerii timpului,

ajungându-se la realizăli remarcabile. În Moldova s-a ţesut mult, cu măiestrie, cu
migală şi

Moldova,

incluzând

şi

zona
,{:

a Botoşanilor.
proporţiile şi

pricepere, atât pentru împodobirea
şi

Unele dintre ele pnvesc forma
23
scoarţei,

casei; - cât

pentru

îmbrăcarea

trupului,

iar

altele,

matelialele

şi

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

:forllm tlllfllral
procedeele tehnice. În sfârşit, o ultimă categorie de caracteristici de interes artistic privesc gama
coloristică şi concepţia decorativă

Anul//, nr. 1, martie 2002

care

un

caracter aparte

scoarţelor

şi

Iăicerelor, nuanţele

în special, specifice Moldovei fiind

care dau Se

de brun, verde, galben, negru, obţinute

originalitatea

şi

valoarea

estetică deosebită.

din diverse plante, prin procedee transmise din
generaţie

pot aminti în acest sens, dimensiunile mari ale
scoarţelor

în

generaţie.

(3-5

f!1 lungime cu
Ca o

lăţimea

variind

Bogăţia scoarţe,

zonei

Botoşanilor

în

Iăicere şi şi

între 0.90-1,50 m) comparativ cu alte zone (Banat, a
Maramureş). caracteristică

diversitatea

ornamentală

de

bază

compoziţională

a acestora, calităţile remarcabile

scoarţei moldoveneşti (şi

a celei din zona . este faptul
că,

ale coloritului ne-au permis, ca în urma
cercetărulor

etnografit:ă

a

Botoşanilor)

la

întreprinse între anii 1968-1979
bogată şi valoroasă colecţie organizării Botoşani,
strădania

multe exemplare se poate surprinde trecerii de la în
faţa
lăicer

etapa

constituim o

ce a

la

scoarţă

Suntem de fapt, cel arhaic,

stat la baza etnografic din ulterior prin Trebuie
făcută

actualului Muzeu
colecţie îmbogăţită

celui dintâi tip de

scoarţă,

local. Al doilea tip de printr-o

scoarţă, caracterizată

colegilor etnografi.

compoziţie unitară,

cu decor central,

precizarea

asemenea

scoarţe şi

delimitat de unul sau mai multe chenare,
reprezintă

de valoare din zona Botoşanilor fac parte
colecţiile

din

o adaptare

locală

a covoare lor

Muzeului etnografic al Moldovei din

orientale. Sub raport cromatic ornamentale,
scoarţele şi

Iaşi.

al

concepţiei prezintă

o astfel de scoarţă provine din localitatea
Mân dre şti
şi

din Moldova

este cu

adevărat

un document ,

câteva note particulare. Arborele

vieţii

sub

fiind datat în 1861, aşa cum se poate observa şi în fotografia valoare
sălile

diverse variante, cu adânci sensuri simbolice, constituie motivul principal. Modul în care este tratat, stilizat originalitatea bogat
până

anexată.

Este o
află

piesă

de mare

estetică şi

se

la loc de cinste în
Iaşi.

la schematizare, constituie atât de

Muzeului amintit din

Se

remarcă

scoarţelor moldoveneşti,

decorul floral, stilizat, alcătuit dintr-un chenar în
unda apei, de dimensiuni reduse, specific
scoarţelor moldoveneşti. În câmpul acestei
scoarţe apărând formă completă

ilustrată

prin exemplare

aflate în
Botoşani,

colecţiile

Muzeelor etnografice din

Iaşi, Bucureşti ş.a.

Motivul solar, care constituie mai vechi ornament al artei noastre
şi
încă

motivul arborelui foarte

vieţii,

într-o

'cel mai fracvent de pe teritoriul este frecvent

şi

interesantă, rădăcinile
ceramică

ţării

din preistorie, ornamentica

fiind implantate în ghivece de întâlnite în
zonă. Pasărea
vieţii

,

întâlnit

în

- suflet

completează

scoarţelor moldoveneşti.

Coloritul vegetal se a
tradiţiilor

motivul pomului câmpul
24
scoarţei

amplasat distinct în
şi

înscrie pe

aceeaşi

linie

~e păstrare

amintite. La valoarea

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

1Drum tnltnral
frumuseţea

Anul II, nr. J, martie 2002
şi

acestei piese contribuie
nuanţe

coloritul
şi

din

Botoşani, Iaşi, Bucureşti

ne

îndreptăţesc să

vegetal cu culoare

potolite de verde, .brun , ca
şi

considerăm

zona

etnografi că

a

Botoşanilor

galben oare se armonizează perfect cu fondul de
neagră. Această scoarţă colecţiile

printre cele mai bogate din Moldova şi în textile de interior de niare valoare.

multe

altele aflate în

muzeelor etnografice

Fluturii exotici .. o lume mirifică din tezaurul Muzeului de Ştiinţele Naturii din Dorohoi
Elena Mihaela Ştefură
Muzeuldin Dorohoi deţine în patrimoniul
său

flori, pe care îl în repaus prin
ouă)

aspiră

cu ajutorul trgmpei, care, în
spirală.

una din cele mai valoroase
ţară ~ colecţia

colecţii

stă răsucită

Se

înmulţesc

entOIDologice din
Nemeş

pref. Ion
şi ţării

care se
şi după

dezvoltă

cu

metamorfoză.

Din

- care cuprinde aproximativ lQS.OOO
1100
colectaţi

ou iese o larvă (popular omidă), care se hrăneşte cu frunze ce năpârleşte de mai multe ori,
încetează să mărindu ~şi

exemplare de fluturi din 480Q specii formel
obţinuţi

din toate regiunile
părţi

sau

volumul corpului, se

se s<\u

prin schimb din alte
şi

ale globului,

mai hrănească şi se fizează de un suport. În
această fază imobilă
f;

Mai mult de 250 specii sunt noi pentru fauna României, iar 18 specii
ştiinţă .

numeşte pupă şi

forme sunt noi pentru

risa lid4.
pupă

După 12~ 15

zile (uneQri

mai mult),

din
colecţia

apare fluturele care începe
şi

zboare,

Un loc ap arte 1 privit mai ales din punctul
d~

căutânduşi

hrana. Fluturii exotici din regiunile ecuatoriale
prezintă

vedere al vizitaorilor, îl are
cQlecţie

de

tropicale regiuni.

o serie de

Jepidoptere exotice,

inclusă

între exotici
şi şi

particularităţi

proprii speciilor din aceste speciilor de fluturi este

obiectele cu valoare de tezaur ale muzeului. Sub aspect morfologic, fluturii
prezintă

Răspândirea

o mare diversitate în forma
şi

.

influenţată

de factori ecologiei, paleografici,
datorită acţiunii

dimensiunile aripilQr, ca

în desenul
arată

geomorfologici şi biologici. În decursul erelor geologice, . factorilor
s ~au

CQIgritul acestora. Sunt insecte ce fac parte din ordinul Lepidoptera. După cum ne
ştiinţific,

numele

paleogeQgrafici
grupează

şi

geomorfologici,

aripile tluturilor, membranQase, sunt
greacă

delimitat mai multe regiuni biogeografice. care plante
şi

acoperite cu solzi (în limba

lepis ~ solz,

animale caracteristice. Cea de lepidoptere din

pteron -

aripă).

Ei se

hrănesc

cu nectarul din
25

mai

bogată şi frumoasă faună

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

Juru," lultural
lume o întâlnim în regiunea
acoperă neotropicală, şi

Anul Il, nr. J, martie 2002

care

detalii. Desenul ventral (foto 1)
asemănătoare

prezintă

pete

America de Sud
jumătate

cea

Centrală

cu

atacul

diferiţilor

paraziţi

(aproape

din

numărul

specii lor de

vegetali, precum

şi nerviaţia fr~nzei.

Foto 1

fluturi

identificaţi

pe glob

trăie s c

în jung lele de acestor fluturi

nepătruns

ale Amazoniei).

Viaţa

este scurtă şi plină de pericole. De aceea, fluturii exotici
prezintă

cele mai ingenioase mijloace de
Foto 2

apărare,

dintre care unele ne uimesc prin Pentru a

ineditul lor. Mijloacele de
bazează apărare şi

criptofilactice se

supravieţui,

unii fluturi

şi-au

pe homocromie

mimetism, prin care
şi

pierdut solzii de pe aripi, devenind invizibile
(aparţin

fiinţe

fluturii

şi

larvele lor copiază atât culoarea cât
părţi

familiilor

Danaide, .

forma diferitelor

verzi sau uscate ale

Ithomidae, Pieridae). Deoarece sunt totali
transparenţi,

plantelor sau a diferitelor obiecte din jur. Recordul în arta camuflajului îl
frunză, deţine

mediul natural devine vizibil

şi

fluturele-

fluturii sunt dificili de observat. Fluturii
morţi aparţin

Kallima inachus Bsdv. Din regiunea (fluture care se Când se
regăseşte şi

familiei Danaide
şi trăiesc

indo-australiană

în

(genul Danaus, Euplea etc.) regiunea lent
indomalaeziană.

în este

colecţia I.Nemeş) .

odihneşte,

aripile

Zborul

adulţillor

anterioare
largă

şi

cele posterioare reproduc forma
completată

şi cadenţat,

aparenta lor

slăbiciune apărare.

fiind Când

a unei fruze eliptice, Culoarea de
bază

cu o

justificată

de mijloacele lor de
morţi,

codiţă.

este aceea a frunzei merge
până

sunt atac aţi se prefac

eliminând din

uscate, moarte, dar

asemănarea

la
26

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

Jorum cultural
toracele lor
necesară
picături

Anul II, nr. 1, martie 2002

de

lemolimtă

toxică,

minunate,

care

au

atras

atenţia

primilor

pentru îndepărtarea agresorului.
rară frumuseţe amazoniană.

exploratori, ating uneori dimensiuni foarte mari, motiv pentru care au fost denumite fluturiipasăre.

De o din jungla

sunt tluturii de azur

Printre florile ce cele sunt misterioasele
zboară

mai bizare culori, cum

Fluturii joacă un rol important în în
viaţa

natură şi hrănesc

orhidee, cu miresme senzuale,
coloraţi

fluturi

omului.

Datorită

faptului

se

chiar mai frumos decât o floare.
călătorului

cu nectarul tlorilor, ei contribuie prin procesul

Privirea

care

străbate

aceste

ţinuturi

este atrasă irezistibil de

apariţia

celebrilor fluturi

Morpho (foto 2), care strălucesc 'în soarele
tropical ca nişte stele albastre. În timp de repaus,
aceşti

fluturi

îşi mişcă

în

.permanenţă

aripile. Prin reflectarea luminii solare se produc
nişte irizaţii asemănătoare şi

unei

oglizi

reflectoare,orbind
duşmanul.

în

acelaşi

timp îndepărtând

Tot în profesorului de rare,

colecţia

de lepidoptere exotice a
găsesc şi

Foto 3

Nemeş

se

specii deosebit

cum

ar

fi:

Chrysiridia

de polenizare la

menţinerea

şi

perpetuarea
şi

madagascariensis, Papilio victoriae, Papilio urvileanus, paradisului Papilio poseidon etc. Fluturii
din Madagascar

plantelor cu tlori. Deoarece ei servesc
hrană

ca a

diferitelor animalle, trofice,

reprezintă

o

verigă

(Chrysiridia

lanţuri lor

existente

între

diferite

madagascariensis Less.) sunt specii nocturne
care
etalează

ecosisteme naturale. _
Călătorul şi

prin Coloritul

aripile lor

lor

culorile se

care

va

străbate

ţinuturile plăcut

curcubeului.
datorează şi

remarcabil

tropicale

ecuatoriale va

rămâne

atât pigmenţilor de natură chimică, cât de
interferenţă

surprins de

frumuseţea şi

diversitatea tluturilor.

fenomenului specie

a luminii. pentru

Numeroase surprize îl vor întâmpina la tot pasul
şi

Această

este

endemică

va

rămâne

adeseori uimit de

neaşteptatele

Madagascari (foto 3). Superlativul îl
reprezintă însă

forme, culori şi obiceiuri ale tluturilor pe care-i în lumea fluturilor
întâlneşte şi

frumuseţii

care

arată căile

originale prin care

splendidele ornitiptere, care
vegetaţii

specia a supravieţuit mediului, de regulă ostil, în care
trăieşte.

zboară

deasupra luxuriantei australiene.

din jungla

regiunii

Aceste

papilionide
27

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

PATRIMONIU IMOBIL
Mănăstirea Coşula

- o bijuterie a artei medievale româneşti
dr. Octavian - Liviu Şovan

Neobositul

căutător,

Nicolae Iorga,
două

tăcea

.

Dacă opreliştile

puse de autorităţile habsburgice
româneşti

cunoscute lumii în 1908
senzaţionale.

descoperiri bisericii descopere

pentru repararea bisericilor

din

Urcând

în

podul

Bucovina au constituit - paradoxal - şansa lor de a
păstra

Mănăstirii Coşula,

a avut

şansa să

peste secole, mesajul

şi frumuseţea

manuscrisul unei copii din anul 1816 a unei traduceri Herodot,
româneşti tăcută

picturilor murale unice în lume, lipsa acestor
interdicţii

anonime a Istoriilor lui

în Moldova a dus la degradarea a acestora.
mănăstirii

şi

în Moldova pe la mijlocul
acelaşi

dispariţia totală

secolului al XVII-lea şi în pridvorului bisericii a resturile unei fresce. Pentru descoperirii,
a

timp, în podul a privit uimit

Biserica

a fost

construită

de

găsit şi

marele vistiernic

Mateiaş

Coşolvei, după

cum

reiese din pisania ce se păstreză deasupra uşii de
înţelege importanţa

intrare, în limba

slavonă:

" Cu vrerea

Tatălui şi

amintim

biserica a fost

cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea sfântului Duh a binevoit dumnealui Mateiaş marele vistiernic
şi

. construită în anul 1535, reproducând formele structurale
Pătrăuţi, şi şi

de plan ale bisericii Sf Cruce din
şi

a

zidit hramul Sfântului

Nicolae

la

Bucovina

a fost

acoperită

la interior

Mănăstirea

sa pe Miletin; s-a început la 23
săvârşit

în exterior (între 1537-1581) - aliniindu-se

aprilie

şi

s-a

în

acelaşi

an, anul 7043, cu ziduri

astfel celebrelor biserici din Bucovina, parte . componentă a patrimoniului mondial, care au înlocuit decorul
moldovenească
obţinut

septembrie 8 zile." A fost masive din

construită

piatră şi cărămidă,

cu planul triconc, pronaos
şi

anterior în arhitectura folosirea materialelor
cărămidă

având turla pe naos,

cu

altar, din

prin

caracteristici ale arhitecturii

moldoveneşti

aparente smălţuită şi

piatră

brută
colorată frescă.

cioplită,

secolul al XVI-lea. Pronaosul este separat :de pridvor de un zid gros, iar de naos de un arc masiv. Pe naos, pe un sistem dublu de arce se .

divers

- cu zone etajate de

pictură executată

în

Ceea ce este important de faptul

ştiut

este

înalţă

o

cupolă cilindrică.

Peste altar, bolta are
contraforţi

asemenea fresce au fost executate la

formă cilindrică

cu baza pe trei

mici.
şi

comanda ctitorului nu numai la bisericile din Bucovina, ci
şi

La exterior, biserica este
ocniţe

decorată

cu arce

în restul teritoriului Moldovei
28

în

două

registre.

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

juru," (ultural
Arhondaricul este o
construcţie

Anul Il, nr. J, martie 2002

cu un

de acces în interior, iar al doilea are 4 ferestre mari în stil bizantin putem

singur nivel, în plan aproximativ
principală zidită.

pătrat, faţada

şi ocniţe

sub

cornişă.

Nu

având un cerdac deschis şi o porţiune
după

nu amintim zidul de
cărămidă şi

incintă,

realizat
fundaţie

A fost construit în 1848,

cum o

pe trei laturi din

ridicat pe

Foto 1
arată

pisania acestei

clădiri, inscripţionată

în

de piatră.
Reparaţiile

chirilică

la intrare. Trapeza

şi

cuhnea mănăstirii

executate între anii 1856-

(foto 1) au fost o
astăzi

construcţie

cu parter şi pivniţe,
pivniţele. masivă şi

1858 au reracut chilii le, au reacoperit biserica, au
adăugat şi

păstrându-se

doar

Casa din

un pridvor,
uşii

permiţându-se

astfel

egumenească

este o cu

construcţie pivniţe,

păstrarea,

deasupra

de intrare, a unui cea
descoperită

piatră şi cărămidă, formă

parter

etaj, de

fragment din fresca

exterioară,

aproximativ

pătrată,

faţada

principală

de N. Iorga (foto 2). Fresca
acoperită

interioară

a fost

având un pridvor închis

şi datează

din sec. la

cu prilejul
pictură

reparaţiilor

amintite mai artistice

xvrn, ca
plan

şi clopotniţa,

care a fost

reracută

sus, de o

în ulei,

fără virtuţi

începutul sec. XX. Turnul înalt de 7 metri, în
pătrat,

deosebite, ceea ce a permis de altminteri conservarea sa.

are

două

registre

şi

cupolă

tip
uşa

clopot. Primul registru are în partea de apus

29

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

'"ruHl cultural
Desfiinţarea
mănăstirii

Anul Il, nr. 1, martie 2002

a

avut

cultura

română,

pentru

sufletul

celor ce

repercusiuni importante asupra
iniţiale

construcţiilor

preţuiesc arta, şi, nu în ultimă instanţă, pentru

sau

adăugate

în decursul timpului: în corpul de chilii, iar unui spital
şi

turismul din

această zonă

a ţării! asemenea
adevărate

anii interbelici "a

dispărut

Existenţa

unei

trapeza în anii '60,

funcţionarea

a

bijuterii a artei medievale
de conservare organelor de
precară

româneşti şi

starea ei
atenţia

altor instituţii până" în anii '70 a desăvârşit starea
deplorabilă

au

stat în cu Iturală,

a întregului ansamblu.
câţiva

protecţie

aici

Cei
două

cm

pătraţi decapaţi

cu circa

organizându-se un de
înaltă clasă

şantier

de

către specialiştii

decenii în urmă, au permis observarea unei

ai fostei

Direcţii

a Patrimoniului

Foto 2

picturi

strălucitoare,

concurând cu succes pe cea

Cultural

Naţional

şi

reuşindu-se Desfiinţarea

restaurarea acesteia în care au
către

din Bucovina, având specificul ei coloristic

bisericii Sf Nicolae.

(galbenul de
prospeţimii

Coşula)

şi

având avantajul
şi jumătate

1977 a dus la întreruperea foat reluate
câţiva

lucrărilor,

conservate de un secol stratului de
pictură

ani mai târziu, de

prin

protecţia

în ulei . folosul pentru

Mitropolia Moldovei şi Sucevei. În perioada 1991-] 992
clopotniţă,

Evident este în
restaurării

această situaţie mănăstiri

s-a de

reuşit

repararea

turnului

complete a acestei

către

Direcţia

Monumentelor

30

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

JorNm cNItNral

Anul/l, nr. 1, martie 2002

Istorice, între anii 1997-19999 s-a restaurat zidul de
incintă

de a se stabili tipurile de restaurarea
generală

lucrări

necesare pentru
şi

al

mănăstirii, şantierul

iar în perioada pentru
lucrările

a picturii interioare este

1997-2002 s-a deschis de
intervenţie
însă

exterioare. Mai constatarea
alocaţi

puţin îmbucurătoare

însă

asupra

Casei

egumeneşti.
trenează

pe

măsură

ce anii trec, banii

Menţionăm

lipsa banilor la ora

pentru restaurare sunt din ce în ce mai în acest fel,
şansele

restaurarea acesteia, destul de
zidărie dificilă,

situaţia

actuală

fiind

puţini şi

de salvare sunt din

prin

prăbuşirea clădirii

coloanelor de
şi scăderea

ce în ce mai mici, în detrimentul culturii
naţionale şi

de la pridvorul structurii prin

a unicei ocazii de a impune pe

rezistenţei

înlăturarea planşeelor

firmamentul patrimoniului arhitectonic mondial singurul artefact din Moldova, capabil

din lemn.
Îmbucurător este faptul că în 2000 s-au

concureze cu celebrele bijuterii arhitectonice bucovinene.

executat pictura

lucrări

de restaurare pe cca 10 mp din din naosul bisericii, cu scopul

interioară

RECENZII

HIERAS US XI - aceeaşi publicaţie de prestigiu
Ionel Bejenaru .
Apărută Botoşani şi redacţia

sub egida Consiliului

Judeţean

Constantin Iconomu
Şbvan semnează

şi

Octavian-Liviu

a Muzeului

Judeţean Botoşani ,

sub

un articol interesant privind arheologice de la din cultura unde, cu

lui Octavian-Liviu

Şovan, publicaţia număr,

noile

descoperiri

Hierasus XI, însumând, cu acest
studii dedicate istoriei vechi înscrie
contribuţii şi

doar

Corlăteni-Chişinău

MihăIăşeni,

arheologiei,

ocazia săpături lor efectuate în necropola din sec. IV-V,
aparţinând

valoroase relativ la trecutul
Botoşanilor, această

culturii Sântana de

Mureş­

istoric al locurilor
vatră

veche

Ce rnjachov , s-au descoperit şi alte nivele de
locuire (paleolitic, bronz târziu, Hallstatt
şi

de

cultură şi civilizaţie românească.

sec.

Sub

semnătura

Mariei Diaconescu,

luăm

1-11 d. Chr.).
Virgil -Mihăilescu

act de Plastica
colecţiile

antropomorjă cucuteniană judeţul Botoşani,

din
act

-

Bârliba

şi

Paul spre

muzeelor din

Şadurschi

propun

cercetătorilor aplecaţi

binevenit, autoarea concluzionând în finalul studiului asupra
valenţelor credinţelor

numismatică colecţia

studiul Câteva monede inedite din
Botoşani. Şi

magico-

Muzeului de Istorie din

religioase ale vremii.
31

pentru

nu doar

vecinătatea

ne

leagă

de

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

j"rum tullural
Republica Moldova, subliniem studiul Noi
aşezări de tip Sântana de Mureş - Cernjachov
Suharău, judeţul

Anul II, nr. 1, martie 2002
Botoşani,

studiu purtând

semnăturile

prof. univ. Sergiu Haimovici de la
Iaşi şi

pe teritoriul Republicii Moldova, semnat de
arheologii Ion Vlasenco
Chişinău. şi

Univ. AU.Cuza din Ungurianu din

prof. Aurelia
referă

Alexandru Popa din

Botoşani şi

care se

la

materialele descoperite într-o Teodor, cunoscutul studiul
cercetător Aşezarea săpătură Şadurschi. Acelaşi arheologică efectuată

mai veche de Paul

Dan
ştiinţific întărită Botoşani,

din

Iaşi, semnează

medievală

timpurie de la Derscapreocupări

Alexandru Popa, prof. univ. din în finalul volumului, volume de
două

rod al unei mai vechi

al

Chişinău, semnează,

domniei sale.

recenzii privind
şi două

două

excepţional

Hierasus XI include

valoroase

interes pentru arheologia Germania.
Ţinuta grafică

europeană, tipărite

în

studii interdisciplinare - Studiul antropologic,

paleodemografic

şi

paleopatologic

al

a

lucrării

este de asemenea a unei

scheletelor din necropola de la MihăIăşeni Uud.
Botoşani)

de reliefat, purtând edituri de din
marcă, aşa

aceeaşi emblemă

datând din sec. IV-V d. Chr., studiu
cercetătorul ştiinţific

cum s-a dovedit a fi AXA

semnat de

Dan Botezatu
Iaşi şi

Botoşani.

de la Centrul de

cercetări

biologice din

Studiul materialului arheozoologic provenit din
aşezarea datată

în sec. III d. Chr. de la

Coperta 1 - Vas cucutenian de la Drăguşeni - Botoşani. Coperta II - Turnul bisericii Popăuţi - Botoşani.

Redacţia:

dr. Octavian Liviu

Şovan

- redactor coordonator; Dana Petrariu, Elena

Ibănescu,

protosinghel Luca Diaconu, Ionel Bejenaru, Violeta Damaschin, Gellu Dorian, Silvia Lazarovici redactori; tehnoredactare - Octavian Liviu
Botoşani, Şovan,

Mirela Anisie

str. Unirii, nr.16, tel.-fax. 516925, tel. 515173

32

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times

Cancel anytime.