SI PATRIMONIUL CULTURAL NATIONAL BOTOSANI

"

.

DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU CULTURĂ, CULTE

K.

lJ ~ ORUM

C [JL,TIU R AL,
Buletin informativ
Anul II, nr. 2 Iunie 2002

Botosani ,
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

BULETIN INFORMATIV EDITAT DE DIRECŢIA JUDEŢEANĂ PENTRU CULTURĂ, CULTE ŞI PATRIMONIUL CULTURAL NAŢIONAL BOTOŞANI

Lucian Valea - primii zece ani de posteritate neiertătoare
Pe 4 martie, Lucian Valea ar fi împlinit vîrsta de şaptezeci şi opt de ani, însă s-a brodit ca pe 4 aprilie anul acesta să se împlinească un deceniu de la moartea sa. Pe neaşteptate, acum zece ani, a venit vestea de la Bistriţa că Lucian Valea nu mai este. Din acel moment a început să se adune clipă de clipă uitarea peste memoria acestui scriitor al cărui destin a primit cele mai dure lovituri pe care le-ar fi putut primi un tînăr de geniu, cum a fost numit poetul la vîrsta de 17 ani, cînd publica prima carte, Mătănii pentru . fata ardeleană. La un an a urmat a doua carte, Întoarcerea lîngă pămînt. Însă peste uitare a venit şi devastarea "operei" lui Lucian Valea. Prin ,.opera" sa se înţelege ceea ce a izbutit să agonisească poetul în decurs de o viaţă: o cu valori rare şi colecţii complete de carte, manuscrise, documente, corespondenţă, cărţi publicate, tot ceea ce putea constitui acum materialul pentru un memorial Lucian Valea, la Sîngeorz Băi, locul de naştere, Bistriţa sau Botoşani. Dar din toate n-a mai rămas nimic. Totul s-a părăduit, risipit prin diverse biblioteci din Suceava, Bistriţa sau aiurea. Pînă cînd şi corespondenţa a fost vîndută. Aceste gesturi n-au fost o dovadă de iubire, respect din partea urmaşilor, ci
dimpotrivă. bibliotecă exemplară,
/

Visul lui Lucian Valea, după întoarcerea din exilul intern la care a fost supus după cei patru ani de detenţie politică de către comunişti, a fost acela de-a publica zece cărţi., A izbutit

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

JoruHt cultural
acest lucru, dacă e să luăm în calcul şi piesa de teatru pentru copii Iovan Iorgovan . A scris cărţi de poezie, de memorialistică, de istorie literară, cărţi pentru copii. După închisoare s-a stabilit la Bacău , la catedra de literatură .de acolo. De acolo au urmat Darabanii şi Suceava, ca din 1969 să se stabilească la Botoşani, dînd culoare unui loc în care chiar nu se întîmpla nimic, deşi prin zonă mişunau scriitori ca Alexei Rudeanu şi Ion Murgeanu, Radu Cadelcu (Cornel Fotea) şi Dorel Schor, Alexandru Bardieru şi Dorin Baciu. Intrau în scenă pe atunci Dumitru Ţiganiuc şi Dumitru Ignat, Lucia Olaru Nenati şi Constantin Dracsin. Toţi erau adunaţi în jurul Cenaclului literar " Mihai Eminescu" şi al suplimentului literar-artistic al ziarului "Clopotul", girat de Nicolae Cântec şi prezentat grafic ireproşabil de Ioan Negrea şi Aurel Agripa Mocanu. Era o adevărată revistă de . literatură la acea vreme de dezgheţ literar. Şi Lucian Valea, întors printre visele sale literare, adunînd în jurul lui pe mai tinerii poeţi Dumitru Necşanu, Constantin Bojescu, Neagu Marcel Ciucaşu, George Luca, Eugen Apetre, Val. Guraliuc, subsemnatul şi alţii, a reoebutat, în 1972, cu o excelentă carte de poezie, Întoarcerea lui Don Quijote, la Ed. Cartea Românească. Au urmat: Vocile (1975.), Singurătate în Itaca (1978), Groapa cu lei (1979), Autoportret în timp (1983), Oameni pe care i-am iubit (1977), Coşbuc. În căutarea universului liric (1980), Pe urmele lui Coşbuc (1986), Un lungan c-un geamantan (1981). În manuscris i-a rămas o carte refuzată de cenzură, predată prin anii '80 editurii Cartea Românească, Generaţia amînată. Un manuscris care trebuie recuperat şi publicat, deoarece în acea carte, Lucian Valea rememorează cele mai importante momente ale Cercului de la Sibiu , ale grupării Albatros şi ale mişcării Criterion, momente de mare importanţă în istoria literaturii române. De asemenea, ştiu că exista la o editură din Timişoara, pe la începutul anilor '90, o antologie din întreaga poezie a lui Lucian Valea, cu o prefaţă de AI. Călinescu. Nu se mai ştie nimic de ea. Cartea de referinţă a istoricului literar Lucian Valea este Viaţa şi opera lui Coşbuc, în două sau trei volume. Pînă la \
dispariţia · sa,

Anul li, nr. 2, iunie 2002

.

.

.

cartea s-a aflat la Editura Dacia din Cluj, într-o fază foarte avansată. Nu s-a mai întîmplat nimic de atunci pînă acum . Doar părăduirea documentaţiei, părăduirea bibliotecii personale şi aşa mai departe. Abia acum, la Editura Timpul din Iaşi, prin grija fiicei lui Lucian Valea, Oana Valea, apare primul volum din această lucrare de referinţă dedicată vieţii şi operei lui Coşbuc. Lucrarea de o viaţă a celui ce-a trudit să demonstreze marea valoare literară a celui căruia fals i s-a pus emblema de "poet al ţărănimii". Demonstraţiile lui Lucian Valea îl aduc pe poetul George Coşbuc în linia de vîrf a poeziei româneşti. Ce fac acum cei ce nu vor să-I uite pe Lucian Valea? Propun mai multe lucruri dedicate memoriei poetului care a trăit mai mult de 25 de ani la Botoşani, scriindu-şi întreaga operă aici, şi anume: o stradă din Botoşani să-i poarte numele, instituirea unui concurs literar de istorie literară, editarea poeziei lui Lucian Valea, repunerea lui într-un circuit de valori, acolo unde îi este locul, loc acum lăsat în conul de umbră al indiferenţei , al ignoranţei şi al, mai ales, lipsei de respect. Ce-a însemnat Lucian Valea pentru acest spaţiu, într-o perioadă cînd nu puteai face nimic, asumîndu-ţi riscul libertăţii şi iubirii faţă de adevăratele valori, cînd într-un Botoşani mohorît şi sechestrat ca întreaga ţară de veghea securiştilor comunistoceauşişti nu puteai decît asculta lîngă caloriferul rece "Europa liberă", comentată apoi la "Macul Roşu" sau la o ciorbă de burtă, ce-a însemnat prezenţa acestui om liber, sfidînd ideologia nemernică de atunci, nu este deloc greu de imaginat - o dizidenţă de care apoi n-a făcut tapaj, un exemplu de rezistenţă prin cultură, o întrezărire mereu a speranţei că libertatea va veni. Libertatea a venit, el a mai gustat doar doi ani din ea. A murit pe neaşteptate, înmormîntat fără glorie într-un cimitir greco-catolic din Bistriţa, uitat acolo sub spuza pirului şi buruienilor, părăsit într-o posteritate neiertătoare.

·

Gellu DORIAN

2

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

j"ruM cultural

AnuL Il, nr. 2, iunie 2002.

PATRIMONIU ARHEOLOGIC
Botoşanii

- "un Eldorado al arheologiei româneşti"(II)
Paul
Şadurschi
Istoria contemporană "chintesenţa întregii noastre dezvoLtări"

Odată
documentaţia

predat dosarul cu noul muzeu,
avizată

aparatul de partid continui prefaceri

şi

de stat erau impuse unor
şi schimbări neaşteptate.

pentru

noua unitate

judeţeană,

se instituise un anumit calm. Dar

Vechiul prim secretar, Ghinea, care se dovedise intransigent cu Teatrul din
Botoşani

liniştea era doar aparentă. În clădirea fostei

pentru

Camere de Comell
interbelică,

şi

Industrie din perioada
se instalase
funcţionat

promovarea unui repertoriu neadecvat, întrucât nu şi-a găsit alte piese pe care să ie pună în
scenă

imediat

după război

aparatul de partid comunist. Aici au

decât Doi tineri din Vorona (sic!)

şi

comitetele raional, apoi cel judeţean de partid (P.M.R. apoi P.C.R.), Sfatul popular raional,
apoi Consiliul popular judeţean conducere
formă

Revizorul lui Gogol, fusese avansat ca activist
al

e.e. Venise, în

locul

său,

la

Botoşani,

Petre

Botoşani

sub

Duminică,

rotat de la

Bucureşti.

Acesta,

dictatorială

de partid. Sub ultima

studiind problemele în care se vechiul aparat,
şi-a

înţepenise

de conducere, imediat după reorganizarea
teritorială

exprimat

dorinţa să

viziteze
şi să

administrativ o

din 1968, s-a construit care
să adăpostească

clădirea propusă

pentru muzeu judeţean

i

clădire specială, nouă,

se prezinte intenţiile de amenajare. Această
clădire

aparatul judeţean de partid şi de stat. În această
clădire proiectată

era tocmai fosta

Cameră

de

comerţ şi

de arhitectul Porumbescu s-au

industrie rămasă disponibilă.
Într-o dimineaţă de iulie, în 1975, la sediul muzeului nostru, aflat atunci pe Calea
Naţională

mutat, pe rând,

Secţiile

Comitetului judeţean al

P.C.R. şi direcţiile Consiliului popular judeţean,
încât la fosta mai
rămăsese

Came ră

de

co merţ ş i

industrie
cuLtură şi

la nr. 251, se

prezintă cultură,

un inspector al care-mi face

doar Comitetul pentru

Comitetului

pentru

artă,

devenit Comitet pentru se mai

cultură şi educaţie

cunos cută intenţia

primului secretar. Iritat de

socialistă şi

oploşise

la parter, cu titlu
şi

faptul

vestea nu m-a entuziasmat, cum se

provizoriu,

Direcţia

drumuri
judeţean.

poduri a
şi

aştepta,

mi-a spus că lucrurile nu trebuie luate în care trebuie
să aibă

Consiliului popular

Instituţiile

uşor şi că această vizită,

loc

3

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

JotNHI tNUNtat

Anul II, nr. 2, iunie 2002

a doua zi,

necesită

oarecari

pregătiri.

I-am spus pe

acesta

îşi

va face impresia
sfârşitul

în muzeu este

vizita se va consuma în

clădirea părăsită,

dezordine ... Spre primim telefon
cauză,

unei zile de lucru, la
clădirea

care urma
pregătit

o primim

şi

pentru aceasta, aveam

ne

deplasăm
şi

în

un plan tematic, un

releveu al

spre care a pornit Aceasta venise cu o

persoana mult la

construcţiei şi

chiar schiţe cu detalii pe încăperi.
oră

aşteptată.

asistenţă redusă

Dar nu despre asta era vorba, peste numai o va sosi aici
cultură,

câteva

perso~ne,

între care se afla
cultură

preşedintele

vicepreşedintele

Comitetului pentru
să vadă

Comitetului
socialistă,

pentru

şi

educaţie

iar dânsul, activistul, vrea

membru al Biroului Comitetului

scaunul pe care va sta acesta. I-am
rămâne
aleagă

răspuns că

judeţean

de partid. Prim secretarul părea un om
şi

la latitudinea

vicepreşedintelui să-şi

blajin, era zâmbitor

printre

picături, făcea

un scaun din cele 5-6 pe care le aveam,
dotării

glume chiar. Când am terminat prezentarea, m-a întrebat în cât timp va putea deveni acest muzeu o realitate. I-am tematic
şi
răspuns că

problema viitor.

cu mobilier fiind
mă arătasem

şi

aceasta de

Deşi

nu

îngrijorat, nici

din punct de vedere
bună

surprins, de cele două vizite care se' profilau, eram
totuşi

al pieselor de muzeu, în suntem gata, dar

parte

preocupat de modul în care trebuiau
judeţean

restaurate,

ne

lipsesc

prezentate problemele muzeului formare.
După discuţia

în am

fondurile... Important este

ai obiectele,
dacă ţi-am

cu

vicepreşedintele,

fonduri

îţi dăm

noi... , dar ce-ai zice

stabilit că pentru vizita tovarăşului prim secretar trebuia
să pregătesc

da altă clădire? Mi s-a întunecat în faţa ochilor.
Mi-am închipuit
convingător clădirea. că

planul

clădirii

cu detaliile

n-am fost destul de
şi că

de amenajare,

alcătuit

de arhitectul Goga de la
şi

în prezentare
îngăimat că

nu mai primim
făcut

Decorativa -

Bucureşti

planul tematic

Am

deja s-au

unele cu

întocmit de mine, în colaborare cu cercetători de la Institututele de istorie
şi

cheltuieli cu proiectarea
construcţii,

reparaţi a clădirii şi acoperişului,
expoziţiei,

arheologie din

cu

releveul

acestei

Bucureşti şi Iaşi. În caz de nevoie, obiectele de

s-a

plătit

studiul pentru panotarea

muzeu puse în depozit.

discuţie,

puteau fi

văzute

în

încăperilor şi totuşi să

proiectarea mobilierului. Am vrut
clădire

aflu ce

mi se

oferă

în schimb. -

L-am tot aşteptat pe tovarăşul o
săptămână,

Duminică,

Îţi dăm vechea Prefectură, ai ce pune în ea ?

cu

permanenta
(tovarăşul

prezenţă

a

Credeam

că-i

o

glumă.

Acolo funcţiona de puţin

vicepreşedintelui

viciu, cum îi
nişte

timp Comitetul municipal de partid şi Consiliul

spuneam noi în

glumă).

Cum scoteam

popular municipal

Botoşani.

Tocmai asta-I

registre, dosare sau hârtii, pe birou, eram admonestat să le strâng, imediat, întrucât trebuie

deranja. Cei de la municipiu dispuneau de un
spaţiu

mai

arătos

decât cei de la judeţ. Cum nuceva? I-am
răspuns că

intre prim secretarul, care este

anunţat şi

mi închipuisem
4

aşa

lipsa

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

30rJlHt tJlUJlral
unui
spaţiu

Anul II, nr. 2, iunie 2002

cu

adevărat

adecvat

şi îndestulător,

simpatică,

ne ajuta

să adaptăm

planul vechi,

ne-a impus istoriei

ne

limităm

la prezentarea doar a

noului local. Muzeul a muzeografi,
obţinut

vechi a României, oprindu-ne la
şi

în plus, posturi de din nou sarcinile.
şi

formarea poporului român mai avem materiale de istorie
şi

a limbii române, că

împărţindu-ne

pentru evul mediu, partea ne vom

Dar progresele nu erau observate

nici înţelese

modernă şi contemporană, că

dinafară. În şedinţe eram criticaţi că nu se vede
încă

intensifica eforturile noi
achiziţii

şi

vom face în scurt timp

nimic. Abia în 1977 a fost

tIimisă

o echipă venea cu

etc., etc ... Dar vezi, treaba asta
Stă

de la centru

ne ajute. Acea

echipă

trebuie făcută repede ... la
discreţia

o clădire frumoasă

sarcina să organizeze întreg
permanentă
o

spaţiul

ca expoziţie sub

câtorva funcţionari, pentru care se se
încălzeşte

a

istoriei

contemporane

întreţine şi

un

spaţiu

prea mare ...

pretextul
dezvoltări.

aceasta este rezultatul întregii

toate astea

costă...

Şi

ei ce fac? Fac noi

A spus-o chiar reprezentantul acelui

cheltuieli! Au schimbat pardoseala înlocuind mozaicul cu
marmură

grup, la prima întâlnire, când, adresându-ni-se şi numindu-ne
înţelegem că

la parter, nu mai pot de
spaţiul

stimaţi

colegi

ne-a cerut

bine, în timp ce la Comitetul judeţean este restrâns,
tâmplăria
clădirea

istoria

contemporană reprezintă

a fost prost
şi

construită,

chintesenţa

întregii

noastre vie,

dezvoltări.

s-a curbat

când bate vântul se
plouă, şi

Prezentând istoria

actuală,

prezentăm,

cu

produce curent... Este frig iar când curge apa prin tavan!
faceţi
Vă mutaţi

alte cuvinte întreaga
socială şi politică

evoluţie

economică,

imediat

a

societăţii

noastre... etc.,
greşeli

acolo muzeul! Dar repede !...

etc. Ni s-a spus

am comis

în

N-am mai avut nici timp, nici cum

repartizarea

spaţiului,

întrucât am repartizat
mai meschine

mai spun ceva. În două săptămâni ne-am mutat într-o
clădire căreia

istoriei contemporane cele
încăperi, că

a trebuit să i se cu

măsoare

din i se
altă

nici circuitul nu este corespunzător,
capăt.

nou, toate

spaţiile, încăpere

încăpere, să

deci totul trebuie luat de la spunând

Am replicat
lăsaţi fără

facă reparaţii, instalaţie electtică nouă, instalaţie

o

timp de doi ani am fost
făcut totuşi

de

încălzire

mutând caloriferele de pe etc... A trebuit

ajutor, că noi am

ceva cu seriozitate,
specialişti, că

pereţii destinaţi expoziţiei,

am consultat pentru aceasta
şi achiziţionat

am am

supoităm două

ierni

fără încălzire,

timp în care
spaţiu ...

depistat

noi materiale, pentru

adaptam planul tematic aprobat, noului Noul plan de amenajare
muzeistică

adaptat tematica deja
anterioară

aprobată şi

clădirea

a localului

noilor spaţii

am delimitat încăperile
şi

era semnat de arhitectul Grigore Gârlea,
domnul Grig, cum îi ziceam
toţi. Persoană

destinate unor perioade

unor anumite
selecţionat

momente ale istoriei, materialul

a

fost prins în planul tematic aprobat, încât nu
5

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

-,o\.,

Jorum cultural
este vorba de o
reîmpărţire
spaţiul

Anul 1/, nr. 2, iunie 2002

a

spaţiului

în

anii 1943 - 1944, se punea întrebarea care ar fi fost urmarea
intervenţiei.

întregime, ci numai de

aflat în plus,

De

faţă

erau în

afară

necuprins în planul anterior. Am fost de acord
să schimbăm

de muzeografii
economică şi

noştri, ofiţerul

de la

Miliţia

circuitul de vizitare pentru etaj ultimele
încăperi, să

DI. Iulian Antonescu, directorul
Discuţia

numai,

încât

destinate de

nostru de la centru.
delicată,

intrând într-o oportun
aşa

zonă

manifestărilor

contemporane, largi.

dispună

a

intervenit

papaşa

spaţii corespunzătoare,

asigurându-ne

toate ar fi fost

cum le
miliţie

Acceptându-se acest punct de vedere, s-a trecut la
completări

vedem astăzi, doar că domnul ofiţer de la

tematice

şi

chiar la etalarea ne salveze a lucrul texte

ar fi ajuns...
spaţii,

şerif.

Pentru a completa

nişte

exponatelor. Echipa

sosită să

domnul arhitect Grig ne mai cerea câte
nevoiţi să renunţăm

plecat, iar noi a trebuit

să continuăm

un slogan, iar alteori eram la unele texte. oficiale
Botoşani,

primind materiale noi din teren, de prezentare,

alcătuind

Aşa

tocmai în preziua deschiderii
Judeţean

expunând fotografic,

obiecte texte,
şi

a Muzeului

de

istorie

tridimensionale, lucrând
literiştii fază

material

în localul vechii Prefecturi, ne-a fost
expoziţie,

laolaltă

cu muncitorii, graficienii

scos un titlu explicativ din previzionare, de
către

la

de la Decorativa. Participau în ultima
Direcţiei

Mircea

Muşat.

Textul se

chiar directorul
şi

Muzee din
împreună

referea la carpi, specificând faptul

că aceştia

au

Consiliul Culturii

arhitectul,

cu

cunoscut şi romanitatea
până Să

şi

barbaria şi au optat

graficianul care proiectaseră expoziţia. Uneori se iscau
discuţii

la

urmă

înfavoarea cele(dintâi. Motivul?
deoparte bichirismele! Mie-mi
care-şi

interesante pe

mai

lăsăm

marginea unor materiale. Pe un carnet de membru al adus din adnotarea
comunişti . Organizaţiei

plăcuse

textul cu

încheia în 1973,
intitulată

Frontul
tăcuse

Plugarilor
cu creionul
apă

Gheorghe Bichir. cartea sa

Cultura

judeţ,

cineva

carpică.. dar a trebuit să renunţ la el. Iaca aşa,
păşind

plină

de tâlc: a

cărat

la

pe nisipuri

mişcătoare, obţinând
şi

uneori

(voia probabil

exprime ideea a

neînsemnate victorii, dar suferind în decembrie 1977 aveam moment important în

înfrângeri, un

adus apă la moara comuniştilor), parafrazând o
cunoscută zicătoare românească. Altă dată,

marcăm

viaţa culturală

a judeţului,

luând în

discuţie (liberă)

problema deschiderii în Balcani în

inaugurând deschiderea Muzeului

Judeţean

de

unui al doilea front de

către aliaţi

istorie în actualul

său

local.

6

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

30rum cultural

Anul li, nr. 2, iunie 2002

Noi descoperiri arheologice la Mănăstirea Sf. Nicolae Domnesc
Popăuţi

- Botoşani
.Protosinghel Luca Diaconu
existenţa

2. Un document arheologic inedit care atestă înainte de 1496
În ceea ce priveşte cimitirul mai vechi, deja
anunţat cuţit

bisericii Popăuţi

la

şoldul

drept,

stratificaţia

de profil,

mai sus, suntem în cele cinci morminte

neîntreruptă, rămâne

argumentul imbatabil

măsură să arătăm că

mormântul este mai vechi decât biserica. Primului înmormântat din naos, din categorie,
poziţionat lângă această

din pronaosul

şi

naosul bisericii din primul

nivel de înmormântare fac parte din acest cimitir care se întinde cu
siguranţă şi

zidul median naos din

în

pronaos, i s-a

găsit monedă moldovenească

exteriorul bisericii care exista la 1496. Iată dovezile.

timpul lui Alexandru cel Bun (1400-1432), iar grupului de trei
vestică înmormântaţi

din partea sud-

a pronaosului i s-a descoperit piatra

funerară

a celui mai important dintre ei, care

este un vornic de Botoşani, decedat cu patru ani înainte de zidirea bisericii.
Acest mormânt deosebit, a fost

deranjat în decursul timpului. Cu toate acestea, s-au mai descoperit fragmente textile din fir aurit sau chiar de aur din nasturi mici de
şi

vestimentaţie,

24 de

5 mari din aur filigranat (foto 1), ca
şi

factură bizantină,

piatra de mormânt a
maximă importanţă, şi ridicată

acestui vornic (foto 2), de
dislocată

din

poziţia

ei in situ

pe cant

Foto 1

cu s-a
săparea

faţa

spre nord. De

formă dreptunghiulară,

Persoanei înhumate din naos
secţionat
şanţului

având dimensiunile 165,5 cm lungime /67 cm
lăţime

piciorul stâng, tocmai la
fundaţiile

/28 cm grosime, cu o

incripţie funerară în

pentru

bisericii

şi

mai mult, ci doar un

limba slavonă încadrată în chenar marginal, care se
7
desfăşoară

cu toate

nu i s-a

găsit monedă,

pe cele patru laturi,

această piatră

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

30ruIH cultural
reprezintă acelaşi

Anul II, nr. 2, iunie 2002
înaltă ţinută artistică şi importanţă

o

piesă

de

în

lemn descind direct din literele de titlu ale manuscriselor lui Uric
care, a iradiat în
precădere ţările şi

timp de mare Motivele

documentarspecifice
reprezintă

ale

şcolii

sale ...
şi

şi

istorică.

decorative

ortodoxe vecine,

cu

ultimelor decade ale sec. XV -

în lumea

rusă.

De un rafinament rar

palmete elegant combinate, aliniindu-se perfect
tradiţiei

întâlnit în cazul unei pietre funerare, literele sunt monumental realizate, având
înălţimea

deja constituite pentru oroarea acestui

de

tip de piese. Referindu-ne la scris, trebuie
constatăm că

10 cm, neaglomerate, cu amprenta dominantă a creatorului
asemănare

miniaturist izbitoare

nemţean

şi

de

o la

a

ieşit

la

iveală

una din cele mai

care

merge

până

Foto 2

frumoase pietre de mormânt ale timpului, care se
încadrează

identitate, de exemplu: co cu cârlig lumânare
aprinsă

şi

cu

în

şcoala

-

descoperită
l

de Sorin

în mijlocul ei.

Ulea - fundată de Gavril Uric , cu frumoasa lui

În ceea ce priveşte textul inscripţiei, redactat în limba traducerea dr. V.
slavonă,
Puşcaşu,

scriere,

reluată

cu o fidelitate uimitoare, de

toţi

este

următorul

(în

urmaşii săi, fără excepţie .. .

trei secole .. . ca un
medievală,

arheologul care a

fenomen scrierea

distinct în caligrafia
moldovenească.

efectuat săpături le ): Acest mormânt este al

Elegantele litere ale

robului lui Dumnezeu Nurod vornic de Botoşani care s-a strămutat în aceste lăcaşuri, veşnica lui pomenire,
către veşnicele lăcaşuri,

inscripţiilor

din pisanii, de pe pietrele de
murală,

mormânt (s.n.), din pictura

de pe de
8

în anul

broderii

şi

de pe obiectele de

orfevrărie şi

7000. Operând transformarea datei consemnate

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

JorlllH cllltllral

Anul II, nr. 2, iunie 2002
numărarea

pe lespedea de mormânt din de Ia facerea lumii, în
naşterea

anilor

1.

Sorin Ulea, Gavril Urie, studiu paleografic,

numărul

anilor de Ia
Iată

în Studii
(S.c./.A.),
Bucureşti,

şi

cercetări

de istoria artei
plastică,

seria

artA

T.28,

lui Hristos,

obţinem

anul 1492.

1981, p. 35 -82.

deci un nou personaj al istoriei

botoşănene,

2.

Ibidem, p. 36.

primul cunoscut cu o asemenea funcţie aici.
Premieră arheologică europeană

în necropola de la MihăIăşeni platformele de incinerare (ustrinum)
dr. Octavian-Liviu Şovan

Fără
Mihălăşeni

îndoială,

necropola

de

Ia

milion de km

pătraţi

şi

aflat sub

influenţa

va

rămâne

una din descoperirile a începutului epocii
paşnice populaţii

benefică a civilizaţiei romane ..
Existenţa populaţiilor

importante pentru istoria sud-estului european din perioada
controversată migraţiilor, caracterizată

care au contribuit
dominaţia

la înflorirea acestei culturi, sub
nominală

de intrusiuni
zonă,

a goţilor este

determinată

arheologic
aşezări şi

sau violente ale diverselor iranian sau germanic în diverse care fac obiectul
specialiştilor

de neam ale

prin . numeroasele descoperiri de de mare întindere care a contribuit
Dacă
două şi

cu

consecinţe

necropole, unele, ca cea de la MihăIăşeni, fiind cu o
populaţie numeroasă, substanţial

cercetării ştiinţifice
toată

în materie din
şi-a

Europa. prin

la creionarea

Fiecare neam care a scris un crâmpei din istoria Europei estice adus aportul,
desluşit

specificului vastului complex cultural amintit. timpul nu ne-a permis mai mult decât campanii de
săpături însă

scrierile antice sau mai ales, prin mijloacele arheologiei, la continuarea elementelor de ci vilizaţie grefate, pe teritoriul vechii Dacii, la o
îndelungată tradiţie

în

aşezarea

de aici,
săpată,

necropola a fost
şi înhumaţie.

în întregime

dezvelindu-se 520 de morminte, de Ne-am propus aici
şi

incineraţie

ce provine de

încă

de la ale se
şi

să dezvăluim,

începuturile epocii fierului. Aceste dacilor,
regăsesc,

în
civilizaţie

avanpremieră,

una din descoperirile singulare nu numai, pentru
două

elemente

din epoca întreaga

respectivă

sarmaţilor,

goţilor, sfârşitul

vandali lor secolului III
cunoscută

Europă:

este vorba de identificarea în platforme de din
străvechea
morţii.

începând cu
aculturaţie,

teritoriul necropolei a incinerare, pe care,
aşezare

începutul secolului IV, reunite printr-un intens proces de arie de
şi

sătenii
îşi

în cultura

sub

de la Mihălăşeni Astfel, în partea la
două

incinerau

numele de Sântana de Mureş-Cemjachov, cu o
răspândire

estică

a necropolei au 0,35,

foarte

întinsă,

la nord de

fost
parţial

descoperite, distruse de

adâncimea de
lucrările

Dunăre şi

Marea Neagră, pe teritoriile României

respectiv 0,45 m, platforma 1,
9

platforme de incinerare, agricole. Din VNV - ESE, s-au mai

Ucrainei.pe un teritoriu însumând peste un

orientată

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

JorllHl tllltllrai
păstrat

Anul//, nr. 2, iunie 2002

doar
şi

două

segmente din a fost

colţurile

de

folosit-o. permite

O reconstituire

aproximativă

ne avea

nord-vest

est. Platforma avea probabil o
construită

credem

platforma ]

formă dreptunghiulară şi

dintr-

dimensiunile de circa 3,50/2 m.
înhumaţie

Menţionăm că

un strat gros de lut de circa 4-5 cm depus pe lespezi de mici dimensiuni neregulat la
distanţe

sub platforma 1 a fost descoperit un mormânt de (M 166)
şi

şi

pietre

aşezate

pe

platformă

fragmentele
roată

variabile de 20-30 cm una
platformă suprafeţe

din partea 162.

inferioară

a urnelor lucrate la

de alta. La dezvelire fragmentele din se prezentau sub forma unei plate, puternic arse,
cenuşie

din pastă zgrunţuroasă ale mormintelor ] 6] şi Din platforma 2,
situată

lucioase

la

suprafaţă şi

la est de prima,

/

r

(

,

"-

_ • • •_ _ _ _ _

N'"

~_~~cm
•... pief;1J

s-a

păstrat

un singur segment compact, de
vestică şi

dimensiuni mai mari, orientat se pare pe aceeaşi
direcţie

. ",.=::

chir..p!{"; GlS

~drămiziu

aproximativ

având
şi şi

aceleaşi

cărămizie

la straturile inferioare, prezentând o

caracteristici constructive ca
Menţionăm că

platforma ]. în zona

reţea de crăpături fine. În câteva locuri s-a

pe ambele platforme
cărbune,

observat că au existat două sau chiar trei straturi de lipituri de lut, ceea ce fost
reparată
dovedeşte

imediat

apropiată

nu am descoperit decât provenind probabil
că după

faptul

a

sporadice urme de

de mai multe ori de cei care au
10

de la rugul funerar, ceea ce presupune

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

Jorum cultural
fiecare folosire, platforma era de
către
curăţată

Anul Il, nr. 2, iunie 2002

cu

grijă

necropolei, probabil în cadrul unor ceremonii,
asemănătoare

cei care îşi

incineraseră decedaţii.

celor practicate

şi

astăzi

pe

Modul în care erau utilizate aceste platforme nu se cele folosite de
incineraţia,
deosebeşte, fără îndoială,

malurile marilor fluvii indiene. O
altă observaţie

de

pe care am putut-o face platforme se
găseau, şi

populaţiile

din India sau din
practică şi astăzi şi

a fost aceea că aceste în momentul
după

două

alte zone din lume, care mai chiar
dacă

utilizării

lor, în afara lor, pe

la

nu folosesc
Mihălăşeni.

platforme

marginea necropolei, ajungând în perimetrul ei, încetarea
utilizării măsura

speciale, ca cele de la platforme se
dădeau

Peste aceste
ţineau

stive de lemne, folosinduaromatice ce
şi

extinderii

suprafeţei

ocupate în decursul mai
incineraţia, utilizată

se deseori diverse

răşini

de

multor zeci de ani; cert este că de. înmormântare, a fost
până

ca rit la
şi

ritualurile de cult (ca de exemplu în mormântul 419), obicei descoperit de noi daci că de la în necropola incinerare,
Stânca-Ştefăneşti. După

de

începuturile necropolei
înmormântări

în final,

împreună

cu înhumaţia, chiar în perioada în care au fost ale
creştinilor

resturi din oasele incinerate erau depuse în cantitate mai
mică

care, cu cele 100 de
existenţei păgân

sau mai mare în urne

morminte descoperite, fac dovada unei puternice prin
excelenţă. comunităţi

îngropate sau chiar direct în gropi, unele din morminte având din
şi

într-un mediu

aşa-numite

capace,

alcătuite
cantităţi.

fragmente ceramice, în diverse

Trebuie o descoperire

să menţionăm că, nicăieri,

în

Între aceste resturi cinerare au fost descoperite fragmente din diverse obiecte de port ale
incineraţi. Menţionăm că

literatura de specialitate nu am găsit consemnată
asemănătoare,

pentru nici una din
incinerării,

celor

din totalul celor
MihăIăşeni,

epocile istorice în care, diferitele popoare ale Europei au practicat ritul nu poate fi decât o necropolelor
şi

520 de morminte descoperite la erau de
incineraţie, adică

91

fie ei

un procent de 17,5 %
urnă

romani, daci, germani sau alte neamuri. Motivul
deficienţă

din totalul mormintelor, din care 27 erau de
incineraţie
groapă

de cercetare,

în

urnă,

44 în

cu capac

şi

20 în

întrucât aceste platforme erau situate în afara nimeni nu a insistat în a face
şi săpături

cu capac.
Fără îndoială,

am cercetat cu

atenţie

extinse
s~a şi

în

afara

perimetru lui de la a care a de ce mari

suprafaţa mică

necropolei, având în vedere cantitatea
cantităţi lor

necropole lor cercetate.
MihăIăşeni

Situaţia fericită
suprafeţei

de oase depuse în morminte, pentru a mari
şi

datorat

depista eventuale alte Uffile ale de resturi
logică

necropolei

duratei mari de
Şi

funcţionare,

rezultate în urma
găsit

incinerării

permis salvarea lor în timp perimetrul cercetat. un

şi

integrarea lor în
exclusă, să

întrucât nu am

nimic, singura concluzie

Başeului,

nu poate fi specific

la care se poate ajunge este aceea
respectivă

nu, posibilitatea ca aceste artefacte caz particular, necropole.

reprezinte acestei

acestea au fos t deversate în apele la vremea

care

numai

trecea chiar prin marginea

Il

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

Jorultl cultural

Anul II, nr. 2, iunie 2002

Stroe Buican, un anonim erou

botoşănean

al istoriei naţionale din

secolul XIX (repere istorice şi patrimoniale)
dr. Octavian-Liviu
Istoria
consemnează,
românească

Şovan

a secolului

XIX

Dealul Spirii turcilor,
după

şi

la

războiul
atestă

de la 1877 contra

printre altele,' trei momente

cum

cuvintele gravate în

cruciale ale devenirii statului modern: Revoluţia de la 1848, Unirea din 1859
independenţă

crucea de pi atră de la căpătâi ul mormântulu i său (foto 1). O descoperire
amen ajării, făcută

şi Războiul

de

cu ocazia

din

1877 -1878.

Cercetările

de

către

forurile locale din Dorohoi,

noastre din permis

urmă

cu peste trei ' decenii ne-au reconstituim,
parţial

să identificăm şi să

desigur, destinul de

excepţie

al unui anonim

erou al locurilor noastre, care a participat la toate cele trei evenimente amintite. În afara documentelor de
arhivă,

o cruce de

piatră şi

resturi de uniformă păstrate la Muzeul de istorie din Botoşani, documentează din punct de vedere patrimonial Dorohoi. Este cunoscut faptul
că, existenţa

sa,

încheiată

în 1897 la

între

unităţile

militare din cadrul tinerei armate a României , care a pecetluit cu armele
numără şi independenţa ţării

se

istoricul regiment 16 de dorobanţi din Dorohoi, care a dat grele jertfe pe
luptă,

Botoşani şi

câmpul de

pierzând peste patru cincimi
înregimentaţi

din efective. Unul dintre militarii în
această

unitate

şi evidenţiaţi

pentru fapte
şi

meritorii de curaj şi devotament, a fost
Buican, ... fost locotenent în armata

Stroe
Foto I

română ...

care a luat parte în luptele de la 1848 din
12

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

Jorllm tlllfllrai
a Cimitirului eroilor avea
infonnaţie să aducă

Anul II, nr. 2,

iun~e

2002

astfel prima
carieră

fiind unul din Spirii. Este examen al

luptătorii

de la 1848, din Dealul

despre un

ostaş

a

cărui

traversează o perioadă hotărâtoare din istoria
ţării.

cunoscut
capacităţi lor,

îndeobşte

că,

primul
luptă

Deshumarea avea

să aducă

la

lumină,

pe

al potenţialului de

lângă rămăşiţele pungă

osemintelor soţiei depuse într-o

al armatei române a fost dat la 13 septembrie 1848, când, trupele
turceşti

pe pieptul eroului (obicei al deshumării şi practicat de milenii în
zonă şi

ce

trecuseră

reînhumării

Dunărea

pentru

reprimarea

revoluţiei

au

perpetuat până în zilele noastre), inclusiv un inel de aur,
eghileţii inscripţie
şi

-"întâmpinat
comandată

rezistenţa

companiei de pompieri Pavel
Zăgănescu

resturi din unifonna
ofiţer

şi

mai ales

de

căpitanul şi

de

a celui pomenit în lapidara

(ulterior înaintat general

cu memorii scrise în

(foto 2).

privind evenimentul, o copie aflându-se

Foto2

Plecând în avid de lucruri

obişnui ta

cercetare a istoricului
să aflăm

depozitele Muzeului de istorie din a unor
subunităţi

Botoşani) şi

informaţii,

am avut surpriza

din regimentele 1 · şi IT

nebănuite:

în primul rând, războinicul de

infanterie de sub comanda colonelului Radu Golescu.\ În rândurile regimentului IT, care a dat
13

la 1877 avea în spate vechi state de serviciu,

_ '

J

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

:Jorum tullural
grele jertfe în Buican. este
această luptă

Anul II, nr. 2, iunie 2002

s-a numărat

şi

Stroe

la sosirea trupelor ruse, iar apoi,
Dunării,

după

trecerea ale

Apartenenţa

lui la acest regiment ne

la toate episoadele de
8

luptă

confinnată

de Ordinul de zi 176 din 6 iulie

regimentului său.

1861 al domnitorului Al. 1. Cuza, prin care, în unna
inspecţiei făcute

Ca unnare a câmpul de prin
luptă,

comportării

sale eroice pe

acestui regiment, se

locotenentului Stroe Buican,

acordă,

drept mulţumire, pentru plăcută stare, a

Decret~l

nr. 443 din 28 februarie 1878 i s-a

regimentului 2 de linie, dreptul de a purta dragon cu fir unui
Născut număr

acordat dreptul de a purta medalia Virtutea
militară de aur. 9

de

ostaşi

printre care

şi sergentului major Stroe Buican?

De asemenea, Stroe

a fost decorat cu Crucea
său regăsindu-se

la 16 decembrie 1830,

trecerii Lista de

Dunării,

numele

pe

Buican se

înrolează

la vârsta de 17 ani, în 16

ofiţeri

din Regimentul J6

dorobanţi

decembrie 1847, ca soldat. 3 În anul 1851 este avansat sergent, pentru ca în anul 1868, la 9 august. prin decret al domnitorului Carol 1, Stroe Buican din regimentul 2

care au primit această distincţie. \O Întoarse din războiul victorios, trupele regimentului 16 dorobanţi sunt demobilizate la 5 august, fiind primite în triumf, la 16 august 1878, de locuitorii Dorohoi.
continuă

subofiţerul

infanterie

fie

înaintat

la

gradul

de

judeţelor

Botoşani

şi
îşi

sublocotenent. Sunt peste 20 de ani de
militară,

carieră

Ofiţer

de

carieră,

Stroe Buican

de

acumulare

de

experienţă

în

munca de instruire a trupelor.

instrucţia împreună

trupelor în calitate de

subofiţer,

care,

În 1879 îl găsim mutat la regimentul 6 infanterie de linie Il, pentru ca apoi, în 1882, să
iasă la pensie
12 după

cu necesitatea de cadre în armata în
şi

continuă întărire

reorganizare aveau

să-i

ce, timp de 35 de ani, şi-a
viaţă

aducă

gradul de ofiţer.
În această calitate este mutat la regimentul

servit

ţara

sub arme. Se stinge din

la 23

noiembrie 1897, fiind înmonnântat în Cimitirul eroilor din Dorohoi. Este, trebuie
exemplară

7 dorobanţi, în compania 19 Başeu, cu reşedinţa la Săveni 4 , unde, la 9 august 1873 este înaintat la gradul de locotenent5 • În anul 1877, în baz.a Înaltului decret 2195 din 1 ianuarie,
număr6

să recunoaştem,
ostaş,

o biografie
două

a unui

participant la

cele 8

episoade de

referinţă

din istoricul faptelor de

regimente de dorobanţi existente sunt dublate ca
,

anne ale armatei române, prin care, anonimul, de
până

iar Stroe Buican, aflat la comanda
Başeu,

acum, Stroe Buican, dovedeşte
alături

este

companiei 8

din

batalionul 2 al

vrednic,
viaţa,

de cei care

şi-au

jertfit chiar

regimentului 16 dorobanţi nou creat, pleacă spre
Bucureşti în 11 aprilie 18777 . Aici participă la
acţiunile

de recunoştinţa patriei.
1.

Pagini din istoria pompierilor, Bucureşti, 1976, p.

de apărare a teritoriului românesc până
14

32.

i.")

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

30ruHt tullural
2. 3. 4.

Anul lI, nr. 2, iunie 2002 pe numitul sergent
(n.n.-Grigore Ioan al

Monitorul Oastei, 1861 , iulie 14, nr. 38. Anuarul Annatei Române, 1878, p.205 .
Ibidem, p. 75.

Lucru) . ..avansând spre mine cu un steag turcesc
şi-mi raportă că

l-a

răpit

la momentul escaladării,
văzut stăpâni

5.
6.

Monitorul Oastei, 1873, p. 251.
Olteanu, C-tin
ş. a.,

Luat de la inamici în momentul În care-evacuam annatei reduta.
După

Cronica

participării

ce ce ne-am

pe redută,
prezenţa

române la
Militară,

războiul de independenţă. Bucureşti, Ed.

la oreLe 7 seara, L-am trupei mele ce se

desfoşurat

.. . În

1977, p. 43 .

găsea

Lângă

mine

şi

a

7. 8.

Ibidem, p.8 I . Relatând luarea unui drapel turcesc de pe reduta ·
Griviţa

LocotenentuLui Stroe Buican care m-a urmat la atac... v. Iosif V. Naghiu, Un erou al
neamulu~
către

în celebrul atac din 30 august 1877 de

Grigore Ioan aL Lucăi, în Opillia studenţească, an

sergentul Grigore Ion al Lucru din compania Burdujeni,
dorobanţi, căpitanul

m
16 9. 10.

m, nr. 8 (20), laşi, dec. 1976.
Monitorul Oastei, 1878, p. 136.
D.A.N.I.C.-Bucureşti,

batalionul

1

al

regimentului

fostul comandant al acestui batalion, în retmgere Negoescu Petru, amintea la

fond Ministerul de

Război­

Marele stat major, dos. 258 WI877, f. 556. Il. AnuarulAnnateiRomâne, 1879.

câţiva ani după evenimente: In ziua de 30 august

/877, la atacul redutei Griviţa ... văd în stânga mea

12. Anuarul pensionarilor militari, 1890, p. 23.

Fondul de carte veche românească şi străină din arhivele botoşănene
prof. Stela Giosan
Un loc deosebit de important îl în unitatea
şi culturală

care va fi

completată

în timp

patrimoniul culturii noastre
cărţile

naţionale

ocupă

cu cea

instituţională şi teritorială. Totodată,

vechi

româneşti

sau cele

străine

care au

pe filele

îngălbenite perioadă

de vreme, cei ce au

deţinut

circulat în
adevărate

spaţiul

românesc, acestea constituind

cartea o

de timp au însemnat diferite
viaţa

documente vii , care au contribuit
menţinerea fiinţe i

lucruri importante, fie din

lor de familie,

efectiv la
Cărţile

noastre
tipărite

naţionale.

fie evenimentele istorice cu care au fost contemporani sau fenomene meteorologice deosebite
şi neînţelese preţul

vechi

româneşti

în

toate

provinciile toate

române şti

au circulat necontenit în

la vremea respectivă, sau
achiziţie

spaţiile

locuite de români, unind prin de români , dându-Ie de
limbă, şi

cele privind
circulaţia

de

al

cărţii

şi

veacuri

generaţii

acesteia în timp - însemnări care pot fi
şi

întărindu-le

conştiinţa unităţii

de

astăzi

surse importante pentru cercetare

pot

neam şi

cultură.

constitui un subiect ce poate fi abordat într-o parte, cartea veche a constituit
cunoaştere şi împărtăşire altă

Pe de

altă

comunicare de sine stătătoare. Fondul de carte veche românească deţinut

de-a lungul istoriei un mijloc de comunicare între oameni, de sentimentelor
şi

a

de biblioteca

Direcţiei Judeţene Botoşani

a

ideilor, ducând în final la
15

Arhivelor

Naţionale

nu este deloc de neglijat

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

, ~.

JorAIII eAltAral
pentru cei ce se de
bază

AnulU, nr. 2, iunie 2002

ocupă

de

această componentă
naţional.

cărţile tipărite

în Transilvania (Râmnic,

(Braşov,

Blaj), din

a

:patrimoniului cultural
şi

Ţara Românească

Bucureşti) şi

Acesta cuprinde minee, ceasloave

cazanii, liturghii,

afara

graniţelor româneşti,

multe traduse în

biblii

şi

psaltire,

panahide,

limba română. Din
însemnările aparţinut

chiriacodromioane, precum şi peste 15 titluri de
cărţi

lor aflăm

unele dintre

laice care dovedesc interesul manifestat de

acestea au unor

unor persoane fizice sau

locuitorii zonei de nord a ţării pentru cunoaştere
şi

lăcaşuri

de cult, biserici, schituri sau
şi

pentru alte domenii decât cel al literaturii

mănăstiri,

precum

modul de

provenienţă

sau

religioase.

dobândire de către proprietar.
Aşa

cum

menţionăm

mai sus,

alături

de

"i,i'tl~~ij~J~:~;j;;
.. ·:. }>ro·v·· CO M'E;~~RS O
.. -, ' , , 'F;, .' .•

cartea bisericească de cult, a circulat tot la fel de mult
şi

cartea cu domenii

conţinut

laic care

abordează

diferite

de

activitate

istorie,
matematică,

geografie, antropologie, filosofie ,
morală, muzică ş.a.
acută şi

acest

lucru

'~, " "'~:~;(ti~':::'~:;;;;~:~;;, ~ ,:"
•• ,,; :.-••••~

:;- .EPISCOPI · NV:CER'I~~ I':' .

·::1;"!/dfl./ltrjwm.~":t,5ti.ormrtr:;m",,:n,;.;'4il.... hw.~.>:: . i.:.'.,-,._,?J..:.>' . .J'.Cl!
'.~ ~ ••:
" "!. ... : • ' ,

';R\'
...,.~ '~

demonstrează procurată

nevoia

de carte, care a fost care trebuia

indiferent de

preţul

achitat, uneori destul de mare pentru cei ce le
cumpărau. Şi

:~~' •.' ..~:r ,.~

':,"-:'j

cu toate acestea, pe unele

exemplare sunt însemnări care ne fac cunoscute nu numai
cărţii preţul,

dar

şi dorinţa

proprietarului

în perspectiva timpului, privind soarta

acesteia, care putea sau

fie

donată

unei biserici

fie

lăsată moştenire

unui membru de

familie. În anumite situaţii deţinătorul blestema pe cei ce o vor dobândi pe alte drepte
şi

căi

decât cele

cinstite. cele
enunţate

Pentru Cele mai multe ediţii de carte veche aflate în arhivele
botoşănene

mai

sus este

românească

suficientă

o

singură

exemplificare printr-o
complexă

provin de la

însemnare deosebit de ceaslov
tipărit

de pe un

tipografiile din Moldova, cum era şi firesc (iaşi,
Mănăstirea Neamţ, Rădăuţi),

la

Iaşi

în 1797: Donat de Platon
Başotă

la care se

adaugă

Gheorghiu, fost elev al Liceului A.

din

Pomârla prin preot Gh. Constantinescu din
16

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

Jorum lultural

Anul II, nr. 2, iunie 2002

~l, :@Jl ~ c « O n ~ f
':'~.Kfl '

IÎ r il

, -r.~~

,ill V f , , · ; ~ ". '1 ' U
ro ii
BA."1:"StI T1. ·Al . li}l . X JÎ :H il i: H X lf

'It ' ;
j

1(IÎ i>Tfl 'li ()' Jl PT 6, ~o ,lOG II re1!l1' e;
' 1

Î

AM: n 6~

- t ir ... f.1i'",r",m

I\~~I J{OI\~;\Ifl J\<1 1\1!j\\t\1l ~i\

.i-

il~lipHf{t\. .

q)AI1A
urmează

158 :

Dorohoi 1874.09.26... şi
date de stare
civilă

apoi multe

exemplare în fondul de carte
lucrării

documentară,

a

ale copiilor gemeni ai

de

referinţă

a

lui

D.

Cantemir

preotului D-tru urmate de
Bucureşti

Găbară

din Fântânele,

şcolile laşi şi

Descrierea Moldovei, dintre care unul este
foarte valoros pentru

aceştia

la Universitatea din

a fost

tipărit

la

între anii 1879-1882.
cu
conţinut rapidă, ştiinţific

Frankfurt und Leipzig în 1771, iar alte trei
cunosc o exemplare sunt 1825. Cartea veche
străină tipărite

Cărţile . circulaţie

la Mănăstirea

Neamţ

în

foarte

demonstrând interesul

românilor, tot mai mare din moment ce acestea sunt prezente în ca traduceri,
documentară număr

este

şi

ea prezentă în

impresionant, inclusiv şi

fondul amintit mai sus, prin exemplare deosebit de valoroase care includ
Veneţia

alături

de originale, în biblioteca
botoşănene.

tipărituri

la Roma

şi

a arhivelor

Aducem

(1472),

Florenţa

(1551), Lwow (1636,

aici ca

argumentaţie, prezenţa

în mai multe

1690), Kiev (1689, 1695), Buda (1812-1830),

17

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

Jorum cultural
Viena (1823)
care
şi

Anul 1/, nr. 2, iunie 2002
şi

la Frankfurt (1698, 1771)
faptul
că botoşănenii încă

cuprinde peste 40 de titluri de carte editate în perioada ] 736-] 830, completat de alte câteva zeci de titluri de carte
străină

demonstrează

au

ştiut

să preţuiască

valorile culturale

de timpuriu în

editate

până

în

şi

este un fapt deosebit că au din
spaţiul

înţeles să aducă

anul 1800, din care am selectat câteva foi de titlu pentru ilustrare. Toate mai sus sunt în stare relativ
cărţile menţionate

ţară,

european,

cărţi

rare,

adevărate

valori patrimoniale.
Menţionăm că

bună

de conservare,

fondul de carte veche arhivele
botoşănene

unele fiind supuse restaurării.

românească

aflat

în

Două cărti de muzică bisericească ,

în colectiile ,

Bibliotecii judeţene Botoşani
Iulian Moldovanu
Enumerăm,

în

treacăt,

în

numărul

15

scări

diatonice cu
notaţia

utilizate lor

în

muzica De altfel

precedent al acestei reviste câteva dintre valorile de patrimoniu
adăpostite

bisericească,

arhaică.

de

colecţiile

toate partiturile din aceste două volume sunt redactate cu simbolurile muzicale vechi. Cea de-a doua carte, se
intitulează

Bibliotecii
Botoşani.

Judeţene

Mihai Eminescu
interesaţi,

din cu

Vom reveni, pentru cei

detalii despre unele dintre cele mai valoroase tomuri
păstrate

,JRMOLOGHION"
muzicale

şi

este un corpus de utilizate în

lucrări

în rafturile

secţiei

de

Colecţii

religioase
biserică.

cursul

speciale (str.
această dată

Cuza-Vodă

nr. 4, bloc M3). De de
muzică

ritualuri lor din

Chiar dacă pe pagina de

ne oprim Ia

două lucrări

titlu nu mai apare locul de editare, avem toate motivele
tipărită

bisericească ortodoxă, apărute

în

acelaşi

an:

credem

că această

lucrare a fost

1823. Una dintre ele este
formă
redactată

tot la Viena, deoarece are numeroase

sub

elemente identice cu tomul descris mai sus.
Amândouă

de manual pentru

învăţarea şi

muzicii, se
tipărită

volumele sunt ctitorite, voievod, Grigorie aprobarea
aceluiaşi

intitulează

"TEORITICON"
conţine

este

Ia

sponsorizate, de Dimitrie Ghica,

acelaşi

Viena. Lucrarea
cuprinsul
cărora

30 de pagini în
lecţii,

cu

sunt incluse 18

numite

mitropolit, Grigorie

şi amândouă semnată tipărite

sunt traduse

şi

capitole

şi

un set de 15 partituri scurte, pentru La final cartea mai

au câte o introducere

de leromonahul
română,

exemplificări şi exerciţii.

Macarie. Textele sunt
cu caractere pe o

în limba

cuprinde 6

planşe

mari (61,5 x 24 cm), pliate, pe carton, care redau cele

chirilice,

iar

tipăritura

este

nenumerotate,

tipărite

executată

singură coloană,

în

două

culori:

18

I

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

30ru," cultural
negru
ŞI roşu şi

Anul II, nr. 2, iunie 2002

cu

corpuri

de

literă şi

pagini ale sale

conţine

un singur frontispiciu la

asemănătoare

atât pe paginile de titlu cât
pagină

în au

începutul Catavasiilor, la pagina 1, cu motive florale numai
şi

text. Pe fiecare

de text

lucrările

antropomorfe, iar în restul textului
cărora

chenare înguste, identice, cu motive geometrice. Paginile sunt numerotate cu cifre arabe, plasate in interiorul chenarului; în partea superioară, centrat, cifrele fiind f1ancate de elemente decorative. Hârtia este îp
j.

bare ornate cu ajutorul piesele între ele
şi

se

delimitează

o

vignetă

la final.

Pagina de titlu are chenarul cu motive f1orale, stilizate, diferit de chenarul celeilalte cărţi. Pe de
prefaţă
altă

amândouă şi

cazmile de

parte, manualul are o
două

subţire şi vărgată,

iar formatul este

el identic

numai de la

pagini,

adresată

(23 x 19 x 2 cm.).

dascălilor

Şcoala

de

Musikie,

de

.",
.....
,
t;-"'::,.
~o\~i~.. ~~ ~~
ţ

f-i

ill~

1

~ """"'":-4,,
U.

,

j a.!~~

f~rJ)1!I"M .<1IW' W~ll:j(,t; 1\.":~A4

~:r:\t~ "'1{I~~ ~. MN~ $ ~h<ţU ilM'1/~'b ->it; ~:huit fA~t:;~ f. ~~ ~ , Afj~~, 'i'ţ~ "O.'\ii~~l). _ ... MJ nt"l,,,,~ ~ "'" ~".I'>"tml:. M
~'",110 Aof1~nf; J1~

ami- "':'~__",_;'"
4

Totuşi,

celelalte elemente decorative

leromonahul Macarie , pe o
plasată dup ă

filă nenumerotată,

cu excepţia chenarelor ia" text sunt diferite de la un volum la altul. Astfel, Teoriticon-ul,
subţire, deşi

pagina de titlu, în vreme ce,

mai

lrmologhion-ul are o introducere de 14 pagini,
numerotate cu cifre romane, (chiar legate
greşit, dacă

are 2

frontispici~;

la paginile 1 şi 25, cu
şi

sunt

motive vegetale, are 2 vignete mari la pag. 24 30
şi

în ordinea: 1-VIll, XIll, XIV, XI,

chenar lat cu motive vegetale, stilizate, pe

XII, IX, X). În această prefaţă, acelaşi Macarie
explică

pagina de titlu. Irmologhion-ul , cu cele 234 de
19

necesitatea

tipări rii

unei astfel de

cărţi,

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

JuruIH cultural
promisă
afirmă,

AnullJ, nr. 2, iunie 2002
după

de el mai înainte,

cum singur

Dintre cele
Teoriticon-ul are

două

tomuri numai

cum trebuie folosită şi mai ales motivele

adnotări şi

anume la pagina 1, a notat cu
cerneală

pentru care trebuie muzica
şi

se

păstreze

nealterate

unde unul dintre
albastră în

deţinători

versurile cuprinse de el în carte.

josul paginii, o dedicaţie: "Nepotului

Prefaţa începe

cu

această frază:

meu Costel Andreescu Pentru Biblioteca Lui Din zilele de cavaLerii
groază

când (..... ) cari se cu biblia la

reclamă căpătâi,

civilizaţiei

omorând atâţia
clădiri

nevinovaţi şi

distrugând atâtea
Bucureşti

de

cuLtură.

1 mai. 1946.

Prof

Mihail Vulpescu".

Copertele

sunt

policrome

(roz,

maron, alb; respectiv maron, negru, alb),
confecţionate

din hârtie pe carton,

fără

text.

Cotoarele, legate în piele maron, au elemente decorative de culoare
neagră, obţinute

prin

presare, iar lrmologhion-ul are

şi

colţurile

copertei 1 învelite în piele. La manual, pe pagina de titlu, primul "T" din titlu este redat prin litera ,,9" (thita) echivalentul grupului "Th", iar pe cotor, este scris longitudinal, cu majuscule: "T€OPNTIKON'\ cu primul scris
"Podoaba
şi greşit

,,N"

şi

1" " al doilea ,,1" latin. La

fericirea unui Neam

lrmologhion, pe cotor este scris transversal:

iubitule vine din paza LegiLor Strămoşăşti şi din dragostea
şi

"IPMOJlO-tION". Pentru mai integral, în continuare,
multă

râvna cea fierbinte spre sporirea

claritate

redăm

împodobirii neamuLui. Pentru izv oară acea
adapă

legiLe ca

nişte

conţinutul

transliterat al

SufletuL,

înmuLţesc şi hrănesc şi

uneia dintre paginile de titlu:

strînsă legătură

a dragostii

a râvnii... , IRMOLOGHION sau CATAVASIERIU MUSICESC Kare Cuprinde în sine Catavasiile Praznice lor
Împărăteşti

Lucrează şi înmuLţesc ştiinţele

care atîta de

trebuincioase sînt în neam
nebăgători

viaţa samă

oamenilor, încît un (... ) cade în cea mai întru adîncul ne

de

jalnică

nefericire a

şi să surpă

simţirii şi

ticăloşiei . ..

20

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

10rum cultural
şi

Anul II, nr. 2, iunie 2002

ale Născătoarei de Dumnezeu, ale Triodului şi ale Penticostariului, precum să cântă în Sfânta lui Hristos Dumnezeu Biserica cea Mare. Acum întâiaşi dată Tipărită în zilele Prea Luminatului, şi Prea înălţatului nostru Domn şi Igemon a toată Ugrovlahia 10 GRIGORIE DIMITRIE GHICA VOEVOD întru întâiul an al Domniei Sale. Cu voia şi Blagoslovenia Prea ot Sfinţitului Mitropolit atoată Ugrovlahia Kirio Kir GRIGORIE. Alcătuită Româneşte pre aşăzământul cistimii celei noao du pre cel Grecesc de smeritul MACARIE IEROMONAHUL

Portarie al Sfintei Mitropolii a Bucureştilor Dascălul şcoalei de Musikie 1823

Din punct de vedere al volumul se
prezintă

conservării
bună.

într-o stare relativ

Are urme ale unui atac stins de cari, mai ales pe cotoare
(găuri şi

de zbor), hârtia este
rigidizată datorită există

pătată,

îngălbenită umidităţii

pierderii

specifice, dar nu

pierderi de

text, acesta păstrându-se încă perfect lizibil.

Valori patrimoniale la Ipoteşti - caseta de machiaj a lui Mihai Eminescu
Valentin
De la Eminescu au Poate

rămas puţine

Coş_ereanu

obiecte.

era sufleur în trupa mai
făcea,

Ştefaniei

Tardiny

şi

când

este mai bine,

căci

la Biblioteca în schimb, 50
bogăţia

accidental, roluri episodice.
lucrată,

Academiei Române

există astăzi,

Caseta este o cutie frumos

din

de caiete manuscris, care constituie
noastră

lemn de stejar, cu dimensiunile 14,5/35,5/21,5 cm. Are
două tortiţe astăzi, şi

-

adică,

ceea ce a

revoluţionat rămase
şi

limba

şi

fine, dar destul de
proiectanţi

cultur~ românească.
număra

Obiectele

le putem

rezistente, cum
uită să facă.

unii

ai

noştri cheiţă,

pe degete: un ceas de aur
făcute

un inel cu

Are

o

mică

încuietoare cu
plăcuţă

monograma poetului,

cadou de Gh.

iar deasupra capacului, pe o
alături

din metal, în moda

Eminovici, când Eminescu era prim redactor al ziarului Timpul, aflate
Iaşi; astăzi

de câteva ornamente
stă

obişnuite

la Casa Pogor din nu se mai la
ştie,

timpului

monograma poetului.

un baston de a

cărui urmă

La deschidere ai surpriza
această casetă

vezi

dar care
casetă

există, totuşi;

în

sfârşit,

Ipoteşti,

o

este drapată în mătase albastru de perfect, cu intrânduri
şi

de machiaj de pe vremea când Eminescu

Prusia,

întreţinută

21

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

JorUHf cultural

Anul II, nr. 2, iunie 2002

lăcaşuri,
pomăzile

care vor fi purtat, la timpul potrivit, vrerrui. ajungerii acestei casete la

bune cu Augustin Z.N. Pop, colonelul îi
recomandă

caseta. Acesta o

cumpără,

apoi o

Povestea
Ipoteşti,

vinde Muzeului din
Astăzi,

Botoşani,

cu 25.000 lei.
Ipoteşti,

am auzit-o chiar din gura colonelului

se

află

la

Memorialul

Gh. Eminescu, autorul celebrului volum despre Napoleon. Ea a fost
său păstrată

înregistrată
însă,

la nr. de inventar 12.046. Lucrurile
şi

de rudele fiind în

tatălui relaţii

se trec

mor - chiar
rămâne.

şi

în muzee. Cultura

(din a doua

căsătorie), aşa că,

din manuscrise

Istoria unui album
Ionel Bejenaru
Bunele
tradiţii

ale

Teatrului

Mihai

producă,

nu o

dată,

Constantin Nottara, Lucia

Eminescu din
(clădirea

Botoşani,

inaugurat în 1914
distrusă

Sturdza Bulandra, Tony Bulandra au parte de
aleasă sărbătorire

de atunci, cea iniţială, fiind

de

din partea

botoşănenilor,

bombardament, în 1944) înscriu în perioada
interbelică

pentru care au jucat, care i-au iubit şi pe care, la rându-Ie, i-au iubit. Albumul la care ne referim face parte din darurile
22
botoşănenilor

frumoase momente de

sărbătorire

ale

gloriilor teatrului românesc, aici, pe scena
botoşăneană,

aici, unde le-a fost dat

se

oferite maestrului Tony

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

\ \ \

j

oru IH

tU

Itu rai
la
Botoşani

AnuL 1/, nr. 2, iunie 2002

Bulandra,

sărbătorit

pentru 30 de întocmit, prin

mai spunem

că,

la rândul

său,

Eugen

ani de teatru, fiind
străduinţa lui

iniţiat şi

G. Neculau a condus, mai de unul singur, oficiosul
Sămănătorul Botoşani/or,

Ramiro George Neculau, cunoscut
fondatorul
şi

în anii pentru
fără

avocat

botoşănean,

directorul

1923-1929, când a

părăsit Botoşanii Bucureşti,

totdeauna, stabilindu-se la
păstra însă, legături
păstra,

nu

a

cu

oraşul

natal, nu

fără

a-i

pentru
Aşadar,

toată viaţa,

memoria.
reprezentaţie

la 5 martie 1933, o

festivă,

susţinută

pe scena Teatrului Mihai este omagiul adus de

Eminescu din
botoşăneni

Botoşani

marelui actor român Tony Bulandra. aflat în debutul

Cuvântul de omagiere

Albumului la care ne referim, cu adresarea Maestre între
semnături aleşi,

este urmat de sute de şefi

ale

botoşănenilor

de

autOlităţi,
şi

magistraţi, avocaţi, ofiţeri, preoţi,

profesori

elevi din toate
şi

şcolile Botoşanilor, comercianţi

liberi

profesionişti,

în fond mai

toată

suflarea

botoşăneană a vremii. Îi găsim astfel între

semnatari, pe Ion Iacovlov, primarul oraşului, l.

Andriescu, ajutor de primar, H. Vasiliu, secretar
general al
Ignătescu, Primăriei,

col Pârvulescu, col.

Tiberiu Crudu, profesor, preşedintele
Botoşani,

Ligii Culturale
ziarului Informatorul,
preşedinte

Ramiro Neculau,
L.

al

Asociaţiei

avocat,

preşedinte

al

Asociaţiei Ziariştilor,

Ziariştilor Botoşăneni.

A fost recuperat de

Zava, zialist, secretarul
Botoşăneni,

Asociaţiei Ziariştilor
Ioaniţiu,

fratele

său,

Eugen G. Neculau ( fost ajutor de
în anii 1922-1926, sub

maior V.

C.M. Ciulei,
l. Adam,

primar al

Botoşanilor,

preşedintele

Tribunalului

Botoşani,

primarÎatul de

bună

aducere aminte al

procurorul Tribunalului

Botoşani,

l. P. Darie,

avocatului D.D.Hanganu, cum se exprima întro
corespondenţă

avocat, Ion Missir, Ramiro Savinescu, Raul

cu subsemnatul) în 1949, din

Prassa, C. Tudor, D. Iancu

Răutu,

D.

Mănăstireanu,

arhiva fratelui decedat în acel an.

Weissman-Suliţa, avocaţi,

S.B. Marius,
prezentului

pictor decorator (autor al
23

decoraţiei

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

JOrHm (I/III/ral
album), Eugenia Ciomac, Rozi von Telegdy, V
şi

Anu/Il, nr. 2, iunie 2002

ani

ţi-a i

chinuit aluatul sufletului dându-i

Eugenia

Isăcescu,

Cezar Retzeanu (cel care
admiraţia noastră că

formele cele mai bizare, dar şi cele mai plastice. Rol după rol, stagiune,
adăugat
graţie

scrie - Lui Tony Bulandra,
selectă şi său

piesă

cu piesă, stagiune cu

mai ales omagiu pentru
lângă

în teatrul
"conţi",

muncei tale perseverente ai
încă

a jucat, pe

atâtea piese cu

cununei talentului tău, de

o floare de În
faţa

"baroni" şi "marchizi" acea
românească :

grandioasă dramă

recunoştinţă,

admiraţie.

"D-ra

Nastasia" de

G.

M.

inepuizabilului talent cu care te-au dăruit zeii şi pe care cu atâta
dărnicie

Zamfirescu), Olga Savinescu, director al Normale de Fete
Botoşani,

Şcolii

l' ai 'risipit ca

ne

Olga Gancevici, 1.

oferi nouă, clipe de seama

desfătare artistică,

ne

dăm

V. Luca, director al Liceului Laurian, Hristofor Deliu,
preot

vorbele sunt prea palide pentru a ne
să-ţi

V

Gallin,

N.

Petrache,

da posibilitatea
puţin

întoarcem din suflet cel

supraveghetor la Liceul Laurian, Eugenia

o parte din ceia ce ne-ai dat. Umili spectatori, glasul
tău

Dreutel,

profesor,

Valentina '

Mihăilescu,

l' am aşteptat

profesor ş . a . m.d.
Redăm ,

nerăbdători şi apariţia

ta ne-a încântat tot mai

pentru

nobleţea

cuvintelor

mult.

lată

de ce, acum când suflet lângă suflet,
I

adresate lui Tony Bulandra, la aniversarea celor 30 de ani de teatru, Cuvântul introductiv al Albumului Maestre între
aşa aleşi, aşa

ne-am adunat să te sărbătorim pentru 30 ani de teatru, inima
caldă emoţie. noastră

ne este

scăldată

de o

cum este,

cum a fost pus în pagină.-

Cetăţenii oraşului

Tony Bulandra - interpretul ideal de pe
scenă,

desăvârşit şi

Botoşani înşirate

ar dori ca prin cuvintele sincere
să-ţi

ai

o

aniversare
convinşi că

pe aceste foi de album

exprime

surprinzătoare.

Noroc

suntem

toată admiraţia şi toată recunoştinla

pentru

sufletul tău, nu numai

va fi

veşnic tânăr

dar

la bral cu Thalia, ani în şir, le-ai oferit tot ce-ai creat mai frumos
şi

el va aprinde ce

încă ţi-o

multă

vreme focul
astăzi.

mai

simţit

între

pereţii

de

admiraţiei

prezentăm

mucava şi la lumina înşelătoare a rampei. 30 de

Ravarul - document etnografic
dr. Angela Olariu
Meşteşug

cu o

îndelungată tradiţie

în în

locuire în istoriei

ţinutul

dintre Siret

şi

Prut, din zorii

zona

Botoşanilor, olăritul

poate fi
şi până atestă

urmărit

şi până astăzi.

timp, începând din neolitic o
dovadă convingătoare

în prezent ca o
neabătută

Studierea ceramicii din diferite epoci ale istoriei a demonstrat nu numai vechimea

ce

24

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

JoruHt cultural
olăritului

Anul II, nr. 2, iunie 2002
CI

pe teritoriul zonei studiate
şi

şi

amintite

şi

alte centre de olari: Poiana - Lunca
Rădeni

perpetuarea unor forme
până

elemente de decor
meşteşuguri lor
implică

(azi comuna Vorona),
Frumuşica). zonă şi

- Unsa (azi

acum.

Dezvoltarea

Pe

lângă

aceste centre existau în

presupune

existenţa

materiei prime,
producţie

altele, care nu apar în documentele
Mihăileni, Ştefăneşti, Suliţa,

perfecţionarea

modului de

pentru

scrise:
Herţii

Fundu(corn.

asigurarea unui surplus destinat schimbului. Pentru zona Botoşani se pot aminti care au
şi alţi

(corn.

Cristineşti),

Smârdan, (corn. (corn.

Lişna

factori

Suharău),

Pârâu

Negru
VIădeni

Mihăileni), Frumuşica),

contribuit la dezvoltarea acestui
sărăcia

Tudora, Darabani,

meşteşug: agricultură

solu lui neprielnic pentru
părţi

Hudeşti, Rădăuţi-Prut, Cristineşti. Răspândirea

în unele

ale zonei

(Rădeni,

centrelor de

ceramică

pe întreg cuprinsul zonei
bună

Poiana etc.) precum

şi existenţa posibilităţilor

indică existenţa

materiei prime de

calitate.

de desfacere a târguri cu
pieţe

mărfii, asigurată

prin

reţeaua

de

În cuprinsul

zona Botoşanilor, ca pe întreg
ţării

organizate. factori au determinat
apariţia

noastre,

prelucrarea argilei
merită

Aceşti

a

cunoaşte aceleaşi

faze. Ceea ce

subliniat pe

numeroase centre de olari, în secolul al XIXlea. În Dicţionorul geografic al judeţului
Botoşani, apărut

este marea diversitate de forme,
funcţia utilitară gospodăria

bazată

a vaselor de ceramică folosite în

autori C. V.

Nădejde şi

1.

Ţiţu

-

omului. Obiecte destinate în special
locuinţelor,

în 1891 - se

aminteşte existenţa

a 22 de

înfrumuseţării
zonă.

nu s-au lucrat în

olari în

oraşul Botoşani.

De asemenea, sunt
25

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

30rum cultural
Determinate de funcţia practică pe care o îndeplinesc, vasele se îIllpart în: vase de
păstrat

Anul Il, nr. 2, iunie 2002

cu buza

dreaptă,

smălţuit

în interior, fiind
şi

frumos ornamentat cu motive vegetale dimensiunile: 60 cm,
înălţimea

cu

alimentele, vase de preparat mâncarea, vase de servit mâncarea, vase de transportat mâncarea, vase de
băutura. păstrat băutura,

23 cm, diametrul gurii

lăţimea

4 cm, diametrul fundului 23 cm, vizitatorii prin aspectul
şi

vase pentru servit

acest vas
său

impresionează

Din categoria vaselor de preparat
şi

cu totul deosebit - având notat anul

sigla

mâncarea fac parte mari pentru

ravarele -

străchinoaie

olarului în partea superioară, la vedere. Acest vas de
ceramică

frământat

coca, având o capacitate

datat cu o

de până la 15 1. În colecţia Muzeului judeţean
Botoşani

vechime de aproape 100 de ani - constituie un
adevărat

se

află

un asemenea ravar datat din de olarul Pomârleanu

"document", extrem de
meşteşugului olăriei

preţios

în

1903, lucrat la

Botoşani

cercetarea
specialişti.

de

către

Dumitru. De fonnat tronconic cu fundul drept,

PATllllmonllU IlmODml
Ansamblul urban medieval Botoşani*(1)
dr. Eugenia Greceanu

1. INTRODUCERE
Studiul arhitectural al ansamblului istoric Institutul de proiectare 1975. Un ajutor
preţios judeţean

Suceava în

Botoşanilor

a fost început în

în documentare a fost
Botoşani,

1975, în cadrul Direcţiei Patrimoniului Cultural
Naţional,

dat de Arhivele Statului din

care au

la cererea

expresă

a Consiliului
să dispună

pus la dispoziţie cu deosebită bunăvoinţă fondul de planuri vechi ale
oraşului.

popular

judeţean,

care dorea

de

documentarea

necesară

valorificării

oraşului

Într-o primă fonnă de circuit intern, studiul a fost încheiat în 1978 în cadrul Muzeului Naţional de Istorie al R.S. România
şi

vechi în procesul de sistematizare, orientat - la acea
dată

-

către

integrarea

armonioasă
urbană

a cu

elementelor noi într-o valoare
istorică şi artistică

structură

a cuprins - confonn temei de proiectare
aprobată

unanim în

recunoscută. consecinţă

de beneficiar - un ultim capitol cu

Beneficiarul
ridicările

ne-a

procurat

propuneri de valorificare a ansamblului istoric, menite a constitui date de
temă

topografice la scara 1: 1000, executate
şi

pentru

schiţa

de

între

1963

1967, precum 1:5000,

şi

ridicarea de
26

sistematizare a municipiului. Un exemplar complet al studiului,
însoţit

topografică

la scara

efectuată

de 7

planşe şi

313

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

Jorum eultural
fotografii, a fost trimis Consiliului popular al
judeţului Botoşani , Naţional
critică transformări lor

Anul II, nr. 2, iunie 2002

redactat în 1978 a fost înlocuit cu o a suferite de

analiză acelaşi

Muzeul

de Istorie
instituţiei

achitând astfel o

obligaţie restantă

a

ansa~blu după cel de al doilea război mondial,
iar în
anexă

care angajase lucrarea.

Eficienţa

datelor

a fost dat repertoriul
şi

construcţiilor artă plastică

concrete destinate restructurării urbane a fost
substanţial redusă

civile, de cult

al operelor de

de o

nouă concepţie

a

schiţei
numită

propuse în 1978 pentru includerea în lista monumente lor istorice. Dintre cele 159 de propuneri, circa 100 au fost acceptate în cadrul analizei efectuate pe plan local, ceea ce constituie desigur un succes,
făcând însă

de sistematizare, care a preferat metoda
"selectivă",

prin care

se

păstrează

doar

fragmente ale ansamblului istoric, apreciate de la caz la caz în
deosebită" şi compoziţie funcţie

de criterii de "valoare a fi integrate într-o

care

urmează

obligatorie semnalarea celorlalte obiective dintre care unele au studiului de faţă.*** Cercetarea vechiului
dispărut până

şi

modificată

radical sub aspectul
înălţime şi

la

apariţia

reţelei

de

străzi,

al regimului de

al

densi tăţii.

oraş Botoşani istorică,

Noua

viziune a determinat, în

a beneficiat de o
bazată

bogată

bibliografie

ultimii trei ani, restructurarea radicală a părţii de vest şi nord-vest a oraşului; bulevardul Lenin**, remarcabil în trecut prin arhitectura rezidenţială a veacului al XIX-lea,
suportă

în principal pe studiile . şi documentele

publicate de Nicolae Iorga/' Arhitectura civilă a
Botoşanilor

nu este

absentă

în literatura de
excepţie

impactul de

specialitate (ceea ce constituie o
comparaţie

în

encJavelor

contemporane
grupări

generate

cu majoritatea oraşelor din Moldova fiind
amintită

amplasarea unor dense locul vastelor

de blocuri-tip pe

şi Ţara Românească),
2

succint de

gospodării

cu livezi ce se
şi

Paul Petrescu într-un studiu remarcabil prin corelarea modelor stilistice ale veacului al XIXlea cu contextul istoric al Cu
toată

întindeau între bulevard, parcul Vâmav cimitirului Pacea; o restructurare
conturează, situată

strada se

similară

manifestării
bogăţia

lor. datelor

în

perspectivă,

pentru zona

istorică

la est de strada Cuza unei artere cu
mărginită

Vodă, datorită
şase

documentare, studiul s-a izbit de obişnuita lipsă a transpunerii lor în planul de
absenţa
oraşelor,

proiectării circulaţie,

benzi de care

precum

şi

de

blocuri-tip,

unor planuri vechi care

să permită,

urmăreşte

aproximativ ramurile
către

Căii Naţionale

de la început, delimitarea vetrei istorice. Ca atare, documentarea de teren a trebuit
efectuată să

orientate traseul

Dorohoi
această

şi către Iaşi,

reunite pe

fie

străzii

Pictor Grigorescu .
situaţie,

în perimetrul - foarte apropiat de cel

În

capitolul

actual - al planului din 1899 3, întrucât ridicarea
topografică

propunerilor de valorificare a ansamblului
27

din 1872, făcută de inginerul

Ştefan

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

JorUM (ultural
Emilian, se păstrează doar în parte4 . Speranţa
găsirii

Anul li, nr. 2, iunie 2002
care nu a mai fost a ajuns de fapt
pusă

în

practică

decât în

mică măsură,

studiul

unui plan din 1860, trezită de semnalarea

să conţină şi oraşului,

o enumerare

istorică

a multora
oraşului

lui Nicolae Stoicescu 5, s-a dovedit neîntemeiată la cercetarea dosarului respectiv 6, care cuprinde doar
hărţi
corespondenţă

dintre monumentele
concepţiile

eliminate din peisajul

de

arhitecturale ale vremii. Repunem în
utilităţii

circulaţie

acest

studiu, cu acordul autoarei, cu gândul
consemnăm

lui, neuitând

privind

achiziţionarea

unei

de fiecare datA

şi

cu regret distrugerea

iremediabilă

a numeroaselor capodopere arhitectonice amintite, în intervalul celor peste mai
două

a

oraşului

"efectuată şi

de d. geometru

decenii care s-au scurs de la

apari~e. Fără să

Ludovic

Udriţchi"

care se încheie cu
rădicat

publicăm şi prefaţa semnată

de prof. dr, Florian Georgescu,

constatarea
Udriţchi

"planul

de geometru
recunoaşte

la acea vreme director al Muzeului de Istorie al României, vom relua textul în întregime, notele noastre fiind consemnate cu asterisc (n.n. - O.L.Şovan)

este numai pentru a
tolăcăi

hotarele

de primprejurul târgului,

dată
şi

dupe hrisov împâşunarea vitelor orăşanilor, iar nici de cum pentru locul din
lăuntrul oraşului

** Actualul bulevard Eminescu. *** Omnipotenţa organelor de partid
de la primul secretar al diverse imobile
judeţului,

se reflecta

prin repetatele ordine pe care le primeam în acea vreme direct de a scoate sau introduce
(întocmită

ocupat de zidiri şi îngrădituri,,7, În sfârşit, planul
celor cinci
judeţe

pe lista monumentelor istorice

la

ale Moldovei, Întocmit în

Oficiul judeţean pentru patrimoniul cultural de diverse interese.
J.

naţional),

în

funcţie

1790 sub conducerea lui Bera von Otzellewitz, nu poate fi luat ca
bază

Nicolae Iorga, Documente relative mai ales la

Botoşani şi
şi

de delimitare a vetrei

împrejurimi, din

colecţia

d-lui Al. Callimachi, în Studii

decât prin corelare cu cartarea generală a datelor istorice. Datele privind construcţiile civi'le ridicate în
Botoşanii sfârşitului

documente cu privire la istoria românilor, V,
1903, p. 209-286
şi

Bucureşti,

648-677;
colecţia

idem, Documente

bOlOşănene,

mai ales din

d-lui Gr. Goilav, fost
Inscripţii

senator, în ' Studii şi documente cu privire la istoria românilor, VII, partea m,
botoşănene, Bucureşti,
Botoşani, Bucureşti,

de veac XIX au mai multor
2,

Bucureşti,

1904; idem,

1905; idem, Breasla

blănarilor din

fost completate prin
botoşăneni

bunăvoinţa

1911 .
civiLă

de

baştină,

dintre care amintim pe

Paul Petrescu, Arhitectura
cercetări

a Botoşanilor, în Studii şi
tomul 16,

Eugen Neculau, Elena Pintea şi Anton 'Trancu,
iar finalizarea textului destinat beneficiat de
observaţiile şi publicării

din istoria artei,

secţia artă pLastică,

1969,nr. 2,p. 283-297.
3,

a

Planul topografic al
străzilor.

oraşului Botoşani

cu numirile noi a

sugestiile istoricilor
şi

Aprobate de Ministerul de Interne cu oficia nr.
Botoşani, Colecţia hărţi, schiţe,

Ioan Cap roşu, Nicolae Stoicescu Panait,
cărora

Panait 1.
cale
4,

23.904 din 20 octomblie 1899, scara 1:6000, în Arhivele
Statului de planuri,

le aducem

şi

pe

această

inventar 515,

mulţumirile

noastre. *
Apariţia

Planului topograficu alu urbei Botosiani

redicată

prin

NOTE
studiului
fără îndoială

ingineruLu hotarnicu Ştefan Emilian, 1872, scara 1:1000, în
doamnei dr. Eugenia Arhivele Statului
Botoşani, Colec~a

de planuri,

h~ schiţe,

Gre::eanu în 1981 a fost

un eveniment editorial privind
civilizaţia

inventar 125, Conservarea
regretabilă,

parţială
însoţit

este cu atât mai

remarcabil pentru întregirea
urbană

cunoştinţelor

cu cât planul este

de admirabile vignete

din România EfectuatA la comanda organelor politiconouă

ale pricipalelor clădiri ale oraşului.

administrative locale pentru o

restructurare

urbanistică

28

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

10rllHf tllllllral
5. N. Stoicescu, Repertoriul bibliografic al
localităţilor şi

Anul Il, nr. 2, iunie 2002
7. Ibidem, adresa Ministeriului din martie, 19,
către

Lăuntru,

anul 1863, luna
Bucureşti,
Lucrărilor

monumentelor medievale din Moldova,
149, nota 152.
6.

Bucureşti,

1974, p.

Secţiunea Municipală,

Nr. 7504, al

Ministerul Agriculturei,

Comerţului şi

Arhivele Statului

Bucureşti,

fond Ministerul

Lucrărilor

publice. 8. Biblioteca Academiei R.S.R., cota H 456-DIX a-1790.

Publice, dosar 177/1860.

RECENZII

dr. Florentin Burtănescu
Acad. M.
Petrescu-Dâmboviţa,

M. Florescu, A.c. Florescu,

Truşeşti.

Monografie arheologică. (au mai

colaborat: Z. Maxim-Kalmar, L. Tarcea, F. Monah, S. Haimovici, M. Cristescu, G. Miu, G.I. Stan),
Bucureşti-Iaşi

(Editura Academiei Române / Complexul Muzeal Naţional

"Moldova-Iaşi),

1999,812 p.,

cu 429 figuri în text şi indice.

Aşteptată către

cu deosebit interes de de la noi
şi

de observat este faptul
săpăturilor şi

prezentarea detaliată a

cercurile

ştiinţifice

din

a materialului arheologic, care s-a în acord
şi

străinătate,

după

aproape 4 decenii de la de
şantier,

dorit

exhaustivă,

cu caracterul nu doar de
şi

încheierea

lucrărilor

monumentala pe scurt aici, arheologice
cercetători,

dezvelirii sitului, este
consideraţii şi

însoţită

lucrare pe care o
priveşte

prezentăm

comentarii ample, pertinente

rezultatele de un

săpăturilor

riguroase privind diferitele aspecte ale culturilor arheologice descoperite aici, ci unor utile rezultate
şi

efectuate
coordonaţi

colectiv

de

de inserarea
cercetării

de acad. M. Petrescu-Dîmboviţa (din
tăcut

ale

care au mai

parte ca
şi

şi

"executanţi

interdisciplinare (analize statistice şi matematice ale ceramicii, pedologice, arheobotanice,

principali" M. Florescu
1951-1959, 1961) în
"Ţuguieta"

Adrian C. Florescu; de pe
înălţimea

staţiunea

arheozoologice. antropologice), ce au fost incluse într-o parte
După

de la

Truşeşti

(corn.

Truşeşti,

jud.
şi

separată

a monografiei.

Botoşani). Atenţia

a fost

focalizată,

cum era

un scurt Cuvânt înainte (p. 11-

firesc, asupra aşezării eneolitice din acest punct, ce
aparţine

12), o prezentare a cadrului fizico-geogratic (p. 13-17)
şi

culturii Cucuteni, fazele A
civilizaţii

şi

B,

un succint istoric al
integrată şi

cercetărilor,

în

"cea mai mare a acestei

de pe

care a fost
aşezării
părţi

prezentarea stratigrafiei

teritoriul României, care a fost integral prin
prezentate în
săpătură" amănunt şi

investigată însă

preistorice (p. 19-22), miezul primei a monografiei complexelor
"Truşeşti" şi

(p. 19),

au fost
şi

include

necropolele Noua
săpăturilor.

descrierea

materialelor

sarmatică găsite

cu prilejul

Demn
29

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

]ornlH enltnral
arheologice legate de de pe
"Ţuguieta" staţiunea

Anul II, nr. 2, iunie 2002

Cucuteni A şi B

exclude 221).

şi

o

altă explicaţie

a

prezenţei

lor (p.

(p. 23-:;52).

Pentru început sunt prezentate cele 98 de
locuinţe

Aşezarea

din

faza

Cucuteni

a

(93 din faza A
aşezării

şi

5 din faza B) şi

beneficiat de un sistem defensiv simplu, respectiv un singur zona cea mai descrierea
şi

62 de anexe ale
Dâmboviţa,

Cucuteni (M. Petrescu-

şanţ

de

apărare, săpat
către aşezare

în (v.

A.c. Florescu, p. 23-186), urmate
consideraţii

accesibilă

de interesante
aşezării

asupra planului interioare ale

consideraţiile, şi

la p. 222-231,

eneolitice,

amenajările

redactate deA.C. Florescu

M. Florescu).

locuinţelor (un

loc aparte revenind construcţiilor
particularităţile

Un capitol consistent este dedicat
prezentării

de cult, unicate prin toate
văzute

de

formă),

impresionantei

cantităţi

de material
două

în

contextul

mai

larg

al

arheologic descoperit în
aşezări

legătură

cu cele

problemelor puse de aceste aspecte pe întreg arealul
civilizaţiei

cucuteniene (din fazele A şi B), material din unelte, arme, obiecte de uz
piatră, os~

Cucuteni-Tripolie

(M.

care

constă

Petrescu-Dâmboviţa, săpăturilor

p. 186-198). Rezultatele sunt astfel prilej
discuţie şi

casnic din silex,

corn

şi

lut (M.

de la

Truşeşti

şi

Florescu, p. 231-265),

ceramică

(cel mai dens

argumente pentru readucerea în teme ca:
poziţia,

a unor de

subcapitol: M. Petrescu-Dâmboviţa, p.266-495),
plastică

tipurile

modul

antropomoITa

şi

zoomorIa

(M.

sistematizare a

aşezări lor

Cucuteni-Tripolie, (de locuit, ateliere
internă

Petrescu-Dâmboviţa,

p. 496-539), alte obiecte
jucării,

funcţionalitatea locuinţelor

din lut ars (conuri, phalloi,
mărgele,

tablete,

pentru

ceramică,

de cult), structura
dOl!lă,

a

mese miniaturale, rytha, protome: M. p. 539-549).
cucuteniană

locuinţelor

(cu una, etaj),

sau mai multe
locuinţelor

Petrescu-Dâmboviţa,

camere,

cu

platformele

Ceramica
prezentată,

a
şi

fost B),

cucuteniene, tipurile de cuptoare, paleodemografice şi paleosociale.

estimări

în mod exhaustiv, pe faze (A
fiecăreia,

şi

în cadrul

pe specii (cu decor uz comun, cu

Într-un capitol aparte, redactat de M. Florescu (p. 198-222), sunt descrise cele 196 de gropi identificate în perimetrul sitului
funcţii

adâncit,

pictat,

nedecorată-de pictată şi

respectiv, specia

nepictată),

indicarea pe cât posibil
fiecăreia.

şi

a procentajului

cucutenian, care au îndeplinit diferite

Pentru a detalia, la fiecare dintre

(menajere, de scos lut, de cult). Interesante sunt
două

speciile ceramice detectate au fost incluse
consideraţii clasificări

gropi de tip

"fântână",

adânci, (G. 168

şi

privind tehnica pastei
funcţie

şi

propuse

181 a), despre care autoarea capitolului
să creadă că

înclină

în

de

formă şi

repertoriul
acordată
aşezarea

au servit unor ritualuri,

fără

a

motivistic. O ceramicii
30

atenţie

aparte a fost

"c" (p. 470). Pentru

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

jorum cultural
Cucuteni A, pornind de la premisa că asocierea
diferită

Anul/l, nr. 2, iunie 2002

422,424, un util catalog al formelor şi decorului ceramicii din fazele Cucuteni A identificat astfel
modalităţile şi
şi

a celor trei categorii ceramice în

şi

B). S-au de

complexele închise ar putea indica prezenţa mai multor etape de locuire într-o stratigrafic, s-a surprins doar o
staţiune

direcţiile

unde,

extindere a locuirii, ca sistematizare
locuinţelor

elementele de
şi

singură etapă

a

aşezării

(v.

planurile

Cucuteni A, s-a încercat analizarea

statistică

a

din etapele de locuire surprinse, de
şi

ceramicii, cu ajutorul computerului, rezultatele fiind publicate în partea a II-a a monografiei sub
semnăturile

la fig. 425-428) locuire a
aşezării

s-au surprins trei etape de

din faza Cucuteni A şi una din
locuinţelor şi

Z. Maxim-Kalmar

şi

L. Tarcea (p.

faza târzie, B. Din dispunerea

647-673). Publicarea Cucuteni de la prof. M.

completă

a ceramicii i-a permis

caracterul unitar al ceramicii s-a dedus
aşezarea

Truşeşti-"Ţuguieta",

Cucuteni A de la care

Truşeşti

a

aparţinut

Petrescu-Dâmboviţa să treacă în revistă

unei

comunităţi

evoluează "lent şi paşnic",

principalele probleme ale acestei categorii de inventar din aşezările Ariuşd-Cucuteni -Tripolie de pe întreaga arie de manifestare a acestui complex cultural privind
şi să reţină

pe parcursul câtorva generaţii (circa 300 de ani), trecerea de la o
etapă

la alta fiind

lină

(p. 667,

670). Pe baza materialului ceramic s-a ajuns la concluzia de

unele concluzii originea

prima de la
etapă

etapă

se apropie cronologic Cucuteni (subfaza (Cucuteni A4),

denumirea

complexului,

aşezări le

Bodeşti şi

"aspectului"
complexului, regionale,

Cucuteni,

periodizarea variantelor

A3), a doua

de

Hăbăşeşti

prezenţa şi explicaţia

iar ultima,
aşezarea

întreruptă

de un incendiu, de (A4). Cronologic,
secvenţa

semnificaţia

unor motive decorative,
legăturile

de la

Drăguşeni

tehnologia ceramicii,

cu alte arii

deci,

aşezarea

de la Tmşeşti "se afLă în
legături

culturale (p. 472-495). În ceea ce priveşte
aşezarea

cronologică reprezintă

A3, cu

în A4,

şi

care

Cucuteni A de la

Truşeşti,

se

afirmă

un aspect regional din nord-estul
identificată şi

încadrarea sa "mai curând, în subfaza A3 decât

Moldovei". Este

o specie aparte,

A2, cum a fost susţinut anterior" (p. 551). În
schimb, prin caracteristici, aşezarea de fază B de la
Tmşeşti, aparţine

denumită Truşeşti, individualizată "prin decorul

adâncit pe fondul vaselor, în
şi

tehnică negativă,

subfazei B2 sau B2a, (p. 454, 552).
automată

după

cu efect pozitiv, prin pictarea cu brun ... "(p.

clasificarea lui A.

Niţu

673). a datelor B de la În capitolele IV-VII sunt prezentate descoperirile
"Ţuguieta":

Prelucrarea

oferite de ceramica Cucuteni A
Truşeşti, analizată

şi

post-eneolitice

făcute

pe

pe complexe a oferit câteva
şi

movila 1 (M.

Petrescu-Dâmboviţa, şi

rezultate interesante (v. Z. Maxim-Kalmar

L.

p. 553-555), cimitirul Noua II (plan cu morminte
31
săpate

probabil

Tarcea, p. 670-673; la p. 648-656,

şi

fig. 419-

în mantaua movilei 1; în

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

j"rum eultural
total 127 morminte de
Dâmboviţa, înhumaţie:

Anul Il, nr. 2, iunie 2002

M. Petrescu-

necropolei Noua ll. Pe
şi

lângă şi

studiul matematic

p.

557-609),

mica

necropola plane,

statistic al ceramicii

plasticii cucuteniene
şi

sarmatică

(15 monninte de

înhumaţie

redactat de Z. Maxim-Kalmar

L. Tarcea,

datate în sec. ID.d.Hr.: M.

Petrescu-Dâmboviţa,

amintit deja, au mai fost publicate note privind solul în zona movilei 1 (după
explica~i

p. 611-626), alte descoperiri (epoca bronzului, Hallstatt, La Tene, sec. ID-IV). Cele necropole (Noua tratare
şi sarmatică) beneficiază
două

date de

N. Bucur, p. 675), amprentele de plante din
aşezarea

de o

Cucuteni A (F. Monah, p. 677-678)

şi

completă,

ce

include

catalogul
şi

rezultatele analizelor materialului arheozoologic din situl
ap~nând aceleiaşi civilizaţii

mormintelor

şi

inventarului funerar (ceramic
şi

(S.

neceramic), precum

de încercarea de stabilire

Haimovici, p. 679-682).

a locului acestora într-un context cultural mai larg.
Unnătoarele două

Un interesant
priveşte

şi

complex studiu

rezultatele analizei efectuate de M.
şi

capitole (VID

şi

Cristescu

G. Miu pe resturile osteologice

IX), întocmite de M. Florescu, prezintă pe scurt, rezultatele unor zona Truşeşti aşezare

umane provenite din necropola Noua de pe
"Ţuguieta"

săpături şi

sondaje efectuate în
din ŞesulJijiei"

(p. 683-695). Rezultatele analizei

(Truşeşti-"Movila şi

antropologice pe seria de la Truşeşti, coroborate cu cele
obţinute

Noua I

II,

căreia

îi corespunde Hallstattşi

pe material din Moldova

şi

parţial

necropola de pe

"Ţuguieta", şi

Transilvania au condus la încheierea că triburile care au
lăsat această civilizaţie

ul timpuriu; "La Capac" - aşezare Noua II,

de

de la

sfârşitul

tip Hallstatt târziu; "Pe Cuha"- sec. IV d.Hr.) (p. 633-642)
suprafaţă
Truşeşti,

epocii bronzului se caracterizau printr-o destul de mare variabilitate
trăsătură

şi

pe cele ale unor

cercetări

de

a

caracteristicilor fie prin

efectuate de colectivul pe teritoriul comunei
(Albeşti, Dumeşti)
şi

şantierului

tipologice,

explicată
populaţiei

în regiunile

diferenţierea zonală

a

locale, fie, în
populaţiei

învecinate

(p. 643-645).

cazul Moldovei, printr-un amestec al locale cu cea
estică,

În partea a doua a monografiei, au fost inserate rezu ltate

amestec petrecut în
civilizaţii

ale

cercetărilor

procesul de fonnare a acestei Lucrarea mai

(p. 695).

interdisciplinare ce vin arheologice
"Ţuguieta"

completeze datele
săpăturile

include
bogată

Abrevierile Bibliografie

obţinute

prin

de pe

bibliografie (p. 697-700), o

în încercările de reconstituire a unor
evoluţia aşezării

(p. 701-716), un rezumat consistent (întins pe 41 de pagini) în limba un excelent
şi franceză

aspecte privind
condiţiile

cucuteniene,
floră, faună)

(p. 717-759)

şi

de mediu

(soIuri,

foarte util Indice (p. 761-812),

existente în perioada structura
populaţiei

funcţionării

acesteia,

redactat după criterii metodologice riguroase de G.1. Stan.
32

în perioada de utilizare a

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

30rllHf

tlllfllral
TIustraţia prezentă

Anul II, nr. 2, iunie 2002

în text
şi

şi

nu

preistoric din sud-estul Europei. Ea a necesitat,
după

separat, cuprinde atât fotografii cât
Planşele
însoţite

desene.

riguroasele campanii de de sistematizare
şi

săpături,

o

muncă

ce redau materialele arheologice sunt
explicaţii

uriaşă

prelucrare a datelor şi

de

privind complexele în care

materialelor rezultate şi, mai mult, o competenţă în a le integra în sistemele culturale vaste (în
spaţiu şi timp) din care au făcut parte. În felul

au fost descoperite. Monografia
arheologică

a

staţiunii

de la Truşeşti-"Ţuguieta", pe care am prezentato foarte succint aici, este cea mai
compleţă întocmită vreodată amplă şi

acesta, lucrarea este, în opinia
certă referinţă
civilizaţiei

noastră,

una de

în eforturile de reconstituire a

asupra unui sit

Vechii Europe.

Coperta 1 - Vas cucutenian de la Drăguşeni - Botoşani Coperta II - Turnul bisericii Popăuţi - Botoşani

Redacţia:

dr. Octavian-Liviu

Şovan

- redactor coordonator; Dana Petrariu , Elena

Ibănescu,

protosinghel

Luca Diaconu, Stela Giosan, Ionel Bejenaru, Gellu Dorian, Iulian Moldovanu - redactori; tehnoredactare Octavian - Liviu
Şovan,

Mirela Anisie.
Botoşani,

str. Unirii 10, tel.-fax 516925, tel. 515173.

33

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful

Master Your Semester with Scribd & The New York Times

Special offer: Get 4 months of Scribd and The New York Times for just $1.87 per week!

Master Your Semester with a Special Offer from Scribd & The New York Times