Ţ Ţ Ă PENTRU CULT

,
SI PATRIMONIUL CULTURAL NATIONAL BOTOSANl
,. + " ".
f IOR Ul M
eUJL/TIUJ
An ul II, nr. 4
Decembrie 2002 (7)
Botosani
,

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
an II, nr. 4 , decembrie 2002(7)
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Coperta 1 - Vas cucutenian de la ă ş - ş
Coperta II - Turnul bisericii ă ţ - ş
Redactia
,
Redactor coordonator
dr. Octavian-Liviu Ş
Redactori
Dana Petra riu, protosinghel Luca Diaconu, Stela Giosan, Ionel Bejenaru, Gellu Dorian
Tehnoredactare
Octavian-Liviu Ş Dan Sireteanu
ş str. Unirii nr. 10, tel.-fax. 516925, tel. 515173
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Ă
Ă DE DIRECTIA Ă PENTRU Ă CULTE Ş PATRIMONIUL
, ,
CUL TURAL Ţ Ş
Vârstele revistelor de ă din România,
multe la ă În zilele noastre, Încep ă fie
din ce În cemai mari , mai rotunde. Unele· ş
ă ă vârstele în ani, altele În numere de
ţ Revi sta "Hyperion" ş acum
150 de numere de la ţ Revista a fost
ţ ă În Juna ianuarie 1983, sub denumirea
150
GeIlu Dorian
de "Caiete ş ă ca supliment al
revistei "Ateneu" din ă Revista se realiza
În exclusivitate la ş ă cum pe atunci
nu era voie ă ă o ă ţ ă
s-a ă stratagema unui marsupiu În ă
ă ţ a durat ş ani, "Caiete
ş ă chiar ş ş ă ş ă se
ă prin materialele de calitate publicate,
prin câteva anchete de ă la acea vreme,
cum a fost "Cultura poetului ă sau prin
rubrica de cercetare ă
"Eminescu in aeternum". Cum s-a ajuns la
acceptarea acestui titlu? Lucian Valea, care a
primit coordonarea revistei, a cerut mai multor
colaboratori ă ă un titlu. S-au adunat
vreo ă de propuneri, printre care ş
"Hyperion ". Nu a fost acceptat de ă ţ
ă a PCR ş preferându-se
denumirea ă ă de laborator
cenaclier "Caiete ş ă Revista ă
lunar. A ă ă ă Întrerupere ă În
decembrie 1989, când, prin libertatea ă
cuvântului scris ş ţ primul ă
al revistei a fost editat la ş În ziua de
24 decembrie sub denumirea de "Hyperion ".
ă la acea ă revista Împlinise 84 de
numere. De atunci ă În prezent s-au mai
ă cu ţ lunare, sporadice,
trimestriale, cu ă ţ financiare
existente, ă 66 de numere. Egida revistei a
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Joru", cultural
avut-o dintotdeauna Inspectoratul pentru
ă al ţ ş ă în 1996 ş
cu sprij in financiar doar pentru tipar, iar din
1997 revista apare ca obiect de act ivitate al
ţ Culturale "Hyperion", ă ş
denumirea de "Caiete ş ă cât ş egida
ţ ţ pentru ă Culte ş
Patrimoniul Cultural ţ ş ă
în 2000 revista a ă ş în colaborare cu
Centrul ţ de Conservare ş Valorificare
a ţ ş ţ Popul are ş ă
sprijinul financiar nu vine de la ni ci o ţ
ă cum ar fi Consi liul ţ sau
ă ş cum se mai ă În alte
ţ Fondurile sunt adunate dintr-o
ţ doar pentru tipar, ţ de la
Ministerul Culturii ş Cultelor, dar ş de la un
sponsor permanent, pe care doresc ă
ţ aici, cu ţ de rigoare, SC
ELECTRO-ALF A Ţ
ş Sume mici mai ă ş din
publicitate, vânzare sau ţ
ţ ă este ă din
mai mu Ite puncte de vedere. ă la
ş cu un ţ de colaboratori
redus, ă ă ş ă
revi sta ş ă portofoliul din întreg ţ
cultural românesc, în ş ă ă ca rubricile
ă fie acoperite la nivelul cerut. Ti mpul a
dovedit ă ţ ă ă cel
mai bine ă Asta ţ cont ă revista
nu are o ţ cu redactori ă ţ sau
colaboratori care ă fie ş de un anume
interes pecuniar. Cu toate aceste ă ţ de
portofoliu ş de atrage re a colaboratorilor
ş în lipsa unor fonduri speciale,
revista s-a impus în rândul revistelor de
ă din Român ia. Difuzarea ei, ca peste
tot, este ă Dar ş ş revista ajunge
în toate ţ ţ ă la importantele puncte
de impact, cum ar fi ţ pentru
ă muzee, unele ă sau chiar
ş
De doi ani de zi le, revista are o
ţ la New York. Asta nu ă
un avantaj material, ci unul de difuzare, de
popularizare, cât ş un ş prin atragerea
unor nume retrase din ţ literar
românesc, ă în America, nume care au
2
Anul 1/, nr. 4. decembrie 2002 (7)
acceptat colaborarea ă calitatea ă a
revistei.
O ţ a colaboratorilor de-a
lungul timpului este ă aici. De la
început revista i-a atras, pe ă realizatorii
ei principali - Lucian Valea, Dumitru
Ţ Dumitru Ignat, Emi l Iordache,
subsemnatul - ş pe unii din ţ
scriitori români, ca D. R. Popescu, Vasile
Ignea, ţ Ful ga, Ioan Alexandru,
Constanti n Noica, Petru ţ Sergiu
Adam, Eugen Simion, Aurel ş
ă Vlasie, Dan David, Nichita Danilov,
Lucian Vasiliu, Cassian Maria Spiridon,
Adrian Alui Gheorghe, Livi u Ioan Stoiciu,
Traian T. ş Radu Florescu, Nicolae
Sava, Vasi le Spiridon, Mircea A. Diaconu,
Alexandru Pintescu, Mihai Ursachi, Nicolae
Breban, Valeriu Stancu, Daniel Corbu, ţ ş
ţ ă ţ au colaborat în
paginile revistei noastre cu ă
ţ ca Aurel Mircea Buiciuc, Emil
Iordache, Micaela ţ Irina Mavrodin,
Mircea ă Irina Horia, Emanoil
Marcu, Jean Grosu, ţ cu o diversitate de
traduceri din literaturile lumii. Ş scriitorii
ş ă ş ă locul în paginile
revistei de-a lungul anilor: Dumitru Ţ
Lucia Olaru Nenati, Dumitru Ignat,
Alexandru Bardieru, Constantin Dracsin,
Dumitru ş Neagu Marcel ş
Maria Baciu, Dorin Baciu, Valerian Ţ
(Augustin Eden), Constantin Bojescu, Victor
ş Stelorian ş Nicolae Corlat,
Emanoil Marcu, Dan Lungu, Cristian
ă ţ ă Dan Sociu, ţ Ioan ş
Gabriel Alexe, Lucian Alecsa, Mihai
Marciuc, ţ Andronic, Eugen ş ă
Mircea Oprea, Nicol ae ă Costel
ă Ionel Bejenaru, Arina Ulm, Florentin
Florescu, ă ţ Scutelnicu, George Luca,
Andreea Agachi, Lucian ă ţ
Pârvescu, Vasili Clem, Constantin Iftime,
Viorel ş aproape ţ cei ce scriu ş
ă în acest ţ Revista a fost ş este
ă ţ ş încât cei ce-au
dorit ă publice ş au convins prin scrierile
lor au publicat în paginile revistei noastre. La
toate acestea pot fi ă colocviile ş
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
JurUHf tullural
recitalurile organizate de-a lungul anilor. E
mult, e ţ ă la latitudinea
Anul II, nr. 4, decembrie 2002 (7)
ă dragi cititori, ă ţ
ş ă ă ă de la ă ă
ă relativ recent 1, ş
ă ă ă de la Cotu, comuna ă ă
ă pe ş satului medieval ă
Jorovlea (sau Juravleai, nu ă o mai
ă ţ ă decât ţ cunoscute
anterior în ă ă de la ş
Dersca, ă ş sau ă ă la
Foto 1
marginea abruptului existent între ş
Sucevei ş Câmpia Moldovei, ţ
exercita o ă supraveghere asupra acestei
zone (foto 1), atât de ă raidurilor ş
Paul Ş Octavian-Liviu Ş
3
ă de infiltrare din partea unor
ţ intrusive, în ţ ă celor scitice.
Pe baza ţ materiale fragmentare, culese
în urma unor ş de ţ ă
ţ a fost ă ţ în sec. IV-III
ant. Chr., mai ales prin analogii cu materiale
descoperite la Cotnari- ş Sondajele
. arheologice pe care· le-am efectuat aici, în anii
1985, 1988 ş 1990 (foto 2), au avut ca rezultat
sporirea materialului documentar, pe de o parte,
iar pe de alta, ţ unor ţ
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
jurllHt cllltllral
stratigmfice care ă ţ unei faze mai
vechi , ă secolelor IV-III ant. '
Chr. În prima sa ă consta doar
În buna alegere a locului, ă natural de
pante abrupte pe trei din laturile sale, iar pe cea
de-a patm, ţ de platou ă pentru
ş fiind ă ă de o ă ă la
care s-au ă unele ă sumare.
arheologice descoperite ă În
prezent ţ fazei a doua, prima fiind
ă prin resturi de ă sub
, ă care s-a folosit la ţ valului
din faza ă (foto 3). Pe timpul cât a
fost ă ţ de ă din cea de-a
doua ă (sec. IV-III ant. Chr.), ţ se
ă ă ă cu cele petrecute la
ş

ş ă ş

unde se ă o
ă distrugere a ţ prin
incendiere, ă posibil, ş
' >'
o, "-...
,\ o,,
, ' .
A & ..
1, 11
' I -
, ....
t
, .. -- \
.. , ------.. - ,
"
... . ---- ------

I '--___ ... , - - --- - ___ .-
.._ .._---.-- -
" pu -.-J
t::::=J .. r;;p'''-4'
evenimente.
l '
Pe parcursul campaniilor de ă ă
Întreprinse Între anii 1985-1990, s-a
descoperit o cantitate ă de
fragmente cemmice provenite, toate, din
ş nivel de locuire, dar ţ unei
largi game de forme ,deja cunoscutes, pe
ă unele tipuri ş variante noi.
Potrivit descoperirilor de ă acum,
ţ principale ale locuitorilor acestei
ş ă au fost agricultum ş ş
4
Anulll, nr. 4, decembrie 2002 (7)
animalelor. Într-o ă ă ă În
apropierea ţ 1, s-a descoperi,t un otic
din fier, asociat cu ă figurine antropomorfe
(din care una ă modelate sumar
din lut ş arse la cuptor, Întregul inventar fiind
legat de pmctici magico-religioase
caracteristice vechilor popoare de agricultori.
De Îndeletniciri de ă ă ş ă
sunt legate ş câteva fusaiole descoperite pe
parcursul ă ă
Starea oarecum ă a locuitorilor
este ă de fmgmentele unor vase de
import, de ţ ă ă atestând
ă economice cu lumea din ă Este
vorba de o ă ă pe un
fragment de ă de Thassos, descoperit în
preajma ţ 1, de fragmentul unei guri de
ă de Mende, descoperit în preajma
ţ 2 ş de alte fragmente atipice,
provenind de la amfore nedeterminate de
culoare ş descoperite pe parcursul
ă (foto 4). Fragmente din lupe de
fier ş urme de ă dovedesc lucrarea ă
a uneltelor necesare.
ţ materialelor cemmice
descoperite ă În prezent ş ă
acestea erau lucrate pe loc, în cea mai mare
parte. În ţ ş cemmica era
ă cu mâna. Distingem în cadrul acesteia,
o ă categorie, ceramica de uz comun, din
ă groslem, uneori ă alteori
ă bine ă ă dar ţ
cioburi pisate. Câteva fragmente, care se
ă provin de la un vas cu diametrul de
peste 60 cm ş cu ţ ş de 4 cm. Acel
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Jorum (uUural
vas se afla în ţ nr. 2, la nivelul de
ă al acesteia ş se folosea, probabil,
pentru ă unei rezerve de ă sau
b
pentru cereale. Chiupul a fost lucrat cu
îngrijire ş este bine ars, având culoarea
ş ă ă Din ş categorie mai
face parte un vas mare, cu diametrul de 49
cm În zona gâtului, având grosimea ţ
de 1,5 cm, cu gura ă iar la locul de
Îmbinare a gâtului cu corpul vasului ă
un brâu aplicat, cu ă oblice,
ţ ş ţ orientate În sus, sub
forma unor ş Foarte multe
fragmente ceramice descoperite ţ
tipului de vase sub ă de clopote, lucrate
dintr-o ă de o ţ ă ş o ţ
diferite, toate ă ţ cioburi pisate.
ă ş tipuri de castroane ş
ă dintre care, una, ă cu mâna,
ă reproducerea vasului grecesc
lucrat la ă numit lekane. ă sunt mai
Anul II, nr. 4, decembrie 2002 (7)
ţ reprezentate, iar tipsiile ş capacele s-au
mai Întâlnit În ă la ă ş ş
ă ş Tigaia este un tip ceramic nou, cele
trei fragmente pe care le-am descoperit la Cotu
ă ş ă analogii În alte ă ă
Singura tigaie ă Înn 1913, la Stantu
Gheorghe, se ş ca ă ş este
ă drept ţ ă o ă
ă

ă fragmentare de la Cotu
sunt lucrate dintr-o ă ă ţ
nisip, dar ş cioburi de vase pisate. Au
ş (probabil trei la ă iar unul
d intre fragmente este ă cu o ă
ă cu o ţ ă ă de ă
ă Culoarea fragmentelor ă de la
negru la ă ă ş ş ă
arderilor succesive pe care le-au suferit. Toate
exemplarele ă lustru la exterior.
Fusaiolele bitronconice, bine cunoscute
În mediul getic, s-au descoperit ş la Cotu.
Acestora li se ă o ă de ă
ă ş una ă Alte ă piese, care,
ă formei asimetrice, nu pot fi socotite
fusaiole, ci mai curând piese de ă
ă au avut alte ţ ă O ă de
ă ă , ă În interior, cu 6
orificii mai mici decât bila ă ă În
interior ş care produce acel ă când se
ă obiectul , care i-a ş dat numele de
ă a fost descoperit În ţ 2. A
avut, des igur, ţ pe care o au ş
ă obiecte ă ă lucrate din alte
material e, fo losite ă
Contin uarea ă ă lor arheologice În
zona pl atoului va ad uce, desigur ş alte '
ă referitoare la modul de ţ ă a
geto-dacilor În acest ţ precum ş despre
cultura lor, ă insuficient ă în
ă parte a ţ ă i.
J. P. Ş Ş În Hierasus, VI , 1986, p. 33-39; idem, În Symposia Thracologica, 7, J 989, p. 284-
285; idem, În Arheologia Moldovei, XVII , J 994, p. J 69-181 ; Alex. ă ş colab., Repertoriul
arheologic ţ ş 1, 1976, p. 72.
2: V. ă ş 1. Ţ ţ ţ geografic ţ ş ş 1885, p. 143; l'\.t:loicescu, Repertoriul
bibliografic al ă ţ ş monumentelor medievale din Moldova, DPCN, " 74, p. 529. Nota 6
ţ ă mutarea schitului Juravlea la ş În anul 1811 . La o ă ţ ă (aproximativ 0,5 km)
spre sud-est de platoul ţ s-a identificat locul unei biserici ş a unui cimitir medieval, având cruci
de ă cioplite sumar, care, potrivit ţ primite de la prof. M. Iacob A ş de la locuitorul N.
Ceplinschi, prezentau rudimente de ţ ţ ne-a parvenit prea târziu. Intre timp, locul fusese
5
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
:;orum cultural Anul 1/, nr. 4, decembrie 2002 (7)
terasat ş plantat cu ă În timpul ă de ţ ă ş a ă ă lor efectuate între anii 1985-1990
s-au descoperit ş în zona ţ fragmente ceramice feudale, ţ secolelor xvm-xlx.
3. A.C. Florescu ş S. ţ ă în Suceava, 1969, p. 11.
4. P. Ş ş Em. Moscalu, în Hierasus, VU-VllI, 1989, p. 183-1999.
5. Emil Moscalu, Ceramica ă ş 1983.
6. P. Ş ş O.L. Ş în comunicarea ă la Sesiunea de rapoarte a Institutului de tracologie,
la Oradea, 1986; rezumatul în Symposia Thracologica, 4, 1986, p. 80; P. Ş ş S. ă ţ ă Figurinele
antropomorfe la geto-daci ş unele ritualuri etno-folclorice la români, comunicare ă în rezumat, în
Symposia Thracologica, 6, 1988, p. 180.
7. I.H. ş Ceramica ă ş 1969, p. 192-193.
Câteva ă ale ă de ţ ă a României în ţ ţ
de istorie ă a ţ ş
Aniversarea a 125 de ani de la
Proclamarea ţ de Stat a
României se constituie Într-un bun prilej de
evocare a câtorva ă de cinstire ş de
suflet al acestui important eveniment istoric
românesc.
Astfel, ţ ă a ş ă
În ă ă Ţ ă este ă
de o litografie, de dimensiuni relativ reduse
(13,5/1 O cm), excelent ă ă care ă
ă Batalionului 1 ş din
regimentul 16 ţ regiment ă
din fii fostelor ţ ş ş Dorohoi , În
reduta ţ 1 de la Plevna, În istorica zi de
30 august 1877. Imaginea, deosebit de ă
ă prin numeroase detalii, fiind
cu mult peste ţ ă În albumul
Armata romana în ă pentru
ţ ă 1877-1878, ă În 1972, În
sensul includerii tuturor elementelor de desen
realizate de autor, chiar ă nu putem
preciza numele acestuia. Mai mult, ţ
În ă din albumul citat este ă
ă ă În ă ă ă minimalizeze rolul
regimentului ş ă probat cu atâtea
documente de ă ca fiind În centrul
coloanei de atac. În mod cert, privitorul are
În ţ ă o ţ ş a asaltului
6
Ionel Bejenaru
ţ ş ş ă cu ă ş cu
ş care se ă ş prin c1asicele
versuri ale lui Vasile Alecsandri ş George
ş De ce nu, imaginea ă de
litografie n-ar avea echivalent În versurile
ţ lui George ş ţ
prin plumbi ş ă ţ drum
deschid, ş s-azvârl prin ş ţ ş de-a
valma sar pe zid. În fundalul litografiei este
plasat un vajnic ă al drapelului
românesc, care ă ă ş ă
coridor printre ă ş
Dincolo de valoarea ă
litografia este ă unui Înalt mesaj
patriotic, mesaj transmis atâtor ţ
ţ de pe verso-ul cartonului pe care
este ă Premiu pentru tragere în ţ ă
Anul 1882 August 8. Dat d-Iui sublocot din
CII1 Alexandru ă ă
limpede ţ ă ă asupra
conduitei CIVice, patrIotice, ă ş ş
ă muzeistic, litografia ţ ă
ş ă materializare într-o fotografie
fundal, de mari ţ care compune
Momentul 1877 în ţ de ă a
Muzeului ţ ş accentuându-i
ă ă ţ ă
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
JurUHf culfural
La rându-Ie, ă Diplome ale
ă ţ Veteranilor, frumos
cromolitografiate, de dimensiuni relativ mari
(35/50 cm), dincolo de calitatea unor
frumoase piese muzeistice, ă o
activitate ă a veteranilor de la
1877/1878 din fostele ţ ş Ş
Dorohoi, ţ lor ţ de acest din
ă ţ Prima fusese ă lui Ioan
Ţ din comuna Darabani -Dorohoi ,
admis ca membru al ă ţ de la 1 mai
1912, În timp ce a doua ă îi fusese
ă lui Gheorghe Fi lip, din comuna
ă ş admis ca membru al
ă ţ de la 1 octombie 1912. ă din
ă ă ă ă În ă de ă
ş i ă avea ă ţ în partea ă
a ramei patru ţ Crucea Trecerea
ă ă ă ţ in
ă 1877-18 78, Medalia ă
ă Medalia Carol I. Ambele diplome au
intrat În posesia ă prin ţ unor
ş ai ţ ă de drept. Una dintre
ele este ă În ţ de ă
7
Anullf, nr. 4, decembrie 2002 (7)
ţ ţ de istorie ă a
Muzeului ţ ş include ş
partitura ă ţ e un vis (Das Leben
ist ein Traum) , vals pentru piano, cu
ţ În amintirea vitejilor ţ ş
ţ români ă ţ pe câmpul de ă În
ă 1877-1878, autor fiind muzicianul
Carol Decker, la rându-i , de ş
ş ă ă de Jean feder.
Între piesele medali stice, cinstind
ă ă Români ei se di sting
Medalia ă a ţ ş
Medalia Carol Davila. Prima este ă
ă macheta gravorului Kullri ch ş ,este
ă ă în bronz, având un diametru de 85
mm, fiind o ă lucrare ă Pe
avers ul medaliei este ă efigia lui
Carol 1, reversul Încadrând o femeie
reprezentând România, În mâna ă
ţ o ă de lauri , mâna ă fiind
ă pe un scut pe care sunt redate
simbolurile celor patru provincii din stema
Români ei. Figura femeii este ă de
o parte ş de alta, de anii 1877-1 878, precum
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
jorAM fAIIAral
ş de un piedestal pe care este imprimat anul
1881 , în stânga. Intervalul dintre cercurile
acestui medalion ş marginea medaliei este
gravat cu episoade din ă de
ţ ă cum ar fi: podul peste ă
de la Tumu ă vederea unor ş din
dreapta ă ca Ş ş întoarcerea
annatei victorioase ş primirea ei de ă
ţ cu buchete de flori etc.
A doua medalie este ă ă în memoria
ilustrului medic Carol Davila, comandant al
ş în alb, în ă ă Ea
a fost ă ă macheta sculptorului
francez Andre Lavrillier, cu ocazia împlinirii
unui veac de la ş în 1828, în bronz.
patinat, cu diametrul de 80 mm. Aversul
medaliei ă bustul generalului doctor Carol
Davila. Reversul ţ o reprezentare
Anul/l, nr. 4, decembrie 2002 (7)
ă a unei femei cu o ă de lauri
pe cap, ţ în mâna ă bastonul cu
ş ă emblema medicinei , iar cu
mâna ă strânge un bolnav. În fundal, o
ă cu ş ă ş O
ă ă în partea de sus,
ă în partea de jos, în câmpul liber al
medaliei , cuprinde 14 cuvinte: 1828,
Centenarul Davila 1928, ă
Farmacie, Chimie, ServiCiul Sanitar Militar
ş Civil, Ş ă Orfelinate ş
Azilul Elena Doamna.
Cele câteva ă muzeistice
prezentate, dintre multe altele, dincolo de
ţ ă în parte, ă
interesul vizitatorilor, ţ
. cuvenitul mesaj patriotic, al dragostei pentru
Neam ş Ţ ă
o ă din istoria ş - incendiul din anul 1887 ă de
contemporani
ă cum se ş cel mai mare
incendiu din istoria ş este
considerat a fi cel care a avut loc la 3 iunie
1887, când în numai câteva ore au ars
aproape în întregime un ă important din
ă ş dughenile negustorilor situate în
zona ă a ş inclusiv biserica
Uspenia.
Biserica Uspenia, ă de Elena
ş în anul 1552, a fost ă ă ă
producând ă importante la
ş ă ş la cele ă turnuri,
inclusiv în interiorul bisericii . În ă
ă ă de localnici ă cu
mult înainte de a i se ş oficial
ă ă în 1903, era ă
arhiva proprie, ă ţ ş odoare ş
precum ş arhiva Protoieriei ş Cele
ă arhive au fost salvate din calea focului
ş ă ţ localnicilor,
ă ţ ş pompierilor ş pot fi studiate
de cei ţ de aceea ne-am propus în
8
Stela Giosan
rândurile ă ă ă doar câteva
documente din aceste arhive salvate, ă
ă la ţ ţ ă ş a
Arhivelor ţ documente prin care se
poate lesne reconstitui atmosfera ş panica
care a cuprins ş în vara anului 1887.
Este acest eveniment un moment tragic
. din ţ bisericii Uspenia, pe care îl
ă mai ales pornind de la
considerentul ă de numele acestui sIant
ă ş este strâns legat ş numele poetului
nostru ţ Mihai Eminescu, botezat aici
în ianuarie 1850, lucru consemnat ş în
mitrica bisericii din anul respectiv. Se pare ă
ă ă ă dintre poet ş catedrala
Uspenia nu a fost ă din moment
ce se reia peste timp în acest an 1887, când
tot aici , în ş ţ din greu de marele
incendiu s-a votat, ă multe ţ un
ajutor material de 1200 lei pentru poetul
Mihai Eminescu, fiul acestor meleaguri , aflat
acum în ţ ă ş asta dat fiind faptul ă
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
J "ruln CUItN rai
erau necesare fonduri ă ş importante
pentru refacerea ă din centrul
ş afectate în mod serios de incendiul
amintit.
Primul document pe care-I supunem
ţ este telegrama Protoiereului jud.
ş ă ă din 5 iunie 1887(foto
1), prin care se Iacea cunoscut Mitropoliei
Moldovei ă ş sunt de 12 ore în
ă ă catedrala ş turnurile sunt arse, dar
ă arhiva protoieriei ş obiectele de cult din

interior au fost deranjate, dar ă 1
ş redactarea ă pentru un
astfel de act este ă ă
ă ă peste ani, dimensiunea
ă ă a dezastrului pe care l-au produs
ă ă bisericii ş zonei din împrejurimi în
acel iunie 1887.
Un alt document care ne ă
tragismul ţ ş care îl ă pe
cel citat mai înainte este raportul cu nr. 38/1 4
inunie 1887 pe care epitropii bisericii
catedrale Uspenia îl înaintau Protoieriei
j ţ lu i ş i (foto 2), deosebit de
ă ş elocvent prin ţ ă
chiar ş pentru un ă al istoriei
locale, care ă multe ă legate de
incendiu: miercuri la trei a curentei (luni)
Iunie pe la orele ă p.m. un incendiu,
teribil nutrit de un vânt puternic au prefocut
in ruine, mare parte din ş nostru
9
Anul II, nr. 4, decembrie 2002 (7)
ş Nici chiar biserica ă
catedrala urbei ş a ţ ş cu
patronul Adormirea Maicii domnului
ă Uspenia) nu a fost ţ ă Focul
a distrus ă de pe ă ş de
pe ambele turnuri; iar clopotele au ă jos
ă turnului.
2
ă aceste imagini sugestive, autorii
raportului ne ă destul de multe date
privind istoria bi sericii de la ctitorirea ei,
inserând cu mare precizie ţ (foarte
ţ de altfel) efectuate de-a lungul
timpului ş ne ă ă în anul 1810 un
alt incendiu, dar nu de ş ţ
distrugea ţ din lemn ă la
intrarea din curtea bisericii, motiv pentru
care s-a reconstruit alta din ă ş ă ă ă
ă de ă cu un pridvor mare ş altul
mai mic, lucrare care se ă la 15
august 1819
3
lucru consemnat ş de ţ
de la intrarea în ă
Tot din raport ă apoi un lucru care
ne ă ţ ş ă ă ă biserica
ă a fost ă de ă ţ
administartive ş de cele ş respectiv
Mitropolia, din moment ce ă mai ample
de ţ ale catedralei Uspenia se
efectuau în anul 1877, când România era
ă cu Întreg ţ uman,
material ş militar În ă de
ţ ă La anul 1877 s-au ă
ă ţ pe ă ş s-au ă ferestrele
care erau mici, apoi s-au tencuit ş ă pe
ă reparându-se ş ă de
table de fer albe, cu care era ă
biserica.
4
În continuare ă din raport despre
bucuria de care au fost ţ locuitorii
ş la aflarea ş ă problema
catedralei Uspenia care fusese ă de
incendiu a fost ă ă În ş ţ
Consiliului de ş de la Sinaia din 5
iunie 1881 , ă de ş regele Carol 1
ş când s-a ă necesitatea ă unui
.ajutor pentru ţ bisericii; ş
ş intreg ş in special noi Epitropii ş
ă acestui sfânt ă ş suntem foarte
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Joru," cultural
Foto 2
ă pentru ă ă ă ş
ă deciziune a inaltului guvern, ă
în ţ reconstruirji bisericii 'care este
catedrala ş
Faptul ă aceste ă erau absolut
necesare ne-o spun tot autorii raportului
respect iv, care ă ş valoarea pagubelor
10
Anul II, nr. 4, decembrie 2002 (7)
produse de incendil!, care atingea cifra de
100.000 - 120.000 lei noi, iar în sine
ne convinge cu atât mai mult cu cât descrie
ă ţ starea bisericii ă incendiu:
acum ă incendiu biserica ă un
aspect foarte trist, ş ş turnurile
stricate, iar toaca ş clopotele nu mai pot
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
lurum cultura'
chema pe ş la rugaciune ş ea
(biserica) ă ă plângând ş ne cere
ajutorul nostru pentru a deveni ă ş în
splendoarea care a avuI-o timp de trei secole
. . 6
Ş Jumatate.
ă prin raportul respectiv, În care
se ţ ă ş faptul ă au ars cele 15
binale închiriate ş 5 case de locuit ale
personalului bisericii , epitropii cer aprobarea
de a deschide liste de ţ pentru a
ajuta la ţ acestora.
Finalul raportului este deosebit de
elocvent pentru ă ă dragostea de
care au fost ţ autorii ă - respectiv
epitropii ş printre ei ş ă - În toate
ţ pe care ş le considerau
necesare atât pentru ţ bisericii ş
facerea ă cu cheltuiala
Anul II, nr. 4, decembrie 2002 (7)
statului ... cât ş pentru construirea din nou a
caselor absolut trebuitoare pentru ţ ş
ţ clerici ai acestei biserici
catedrale ... a unui ş mare ca ş

Este ş aceasta o ă În plus ă
biserica a avut un loc important În ţ de zi
cu zi a românilor, dar mai cu ă în ţ
lor ă în ă ţ ţ ş
ă ţ noastre ţ
Încheiem aici prezentarea celor ă
documente cu un succint comentariu al
textelor respective, semnalându-Ie ca surse
de informare pentru cei ţ Întrucât
acestea vin ă completeze alte ţ
cunoscute deja, privind marele incendiu din
vara anu lu i 1887, care a lovit atât de puternic
ş ş
1. ţ ă ş a Arhivelor ţ Fond Parohia bisericii Uspenia, ds. 2/ 1887, f. 10.
2. Ibidem,f II.
3. Ibidem.
4. Ibidem.
5. Ibidem,f, 12.
6. Ibidem.
7. Ibidem,f 13.
Documente inedite privind istoria ă ferate ş
ă ă ă ă devenirea României
moderne din a doua ă a sec. XIX, cu
toate avataru ri le sale, s-a material izat în
ţ de ş factori , economici , politici,
teritori ali etc. Pornindu-se pe drumul
ă capitaliste, În statul român, ca ş
În teritoriile ş de sub ă
ă ă se trece la o ă activitate
ă privind diverse ă ţ publice
de mare ă - porturi , depozite,
silozuri, ş ă ferate, ă sedii ale unor
ţ importante ale statului etc., cu
importante eforturi financiare care, deseori,
au prilejuit împrumuturi masive pe ţ de
capital a . Europei , în special ă ş
ă
Un loc important în ă ă de
moderni zare a ţ ă l-a avut trecerea la
ţ ă de ă ferate, vitale În
II
dr. Octavian-Liviu Ş
dezvoltarea ă Ş ă prima linie
ă din România, ş - Giurgiu, se
ş În 1869, În nordul-estul
Moldovei , prima linie ă pe ţ
ş ş ş gara ă din
ş ă în stil neogotic, se
ă În 1871 (foto 1 ).Ceea ce
ă istoria devenirii ă ferate
ş ă timp de aproape un secol ş
ă este rezolvarea doar ţ ă a
planurilor de extindere a ţ feroviare, în
detrimentul ă economice a zonei,
ceea ce a dus la ă în ă din toate
punctele de vedere, ă În ziua de ă Ş
ă unele dintre proiecte s-au amânat din
cauza primului ă mondial , al doilea
ă a prilejuit ş di strugerea unor poduri
peste Prut, ca cel de la ă ă ţ - Prut (foto

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
JCJI'UIfI cuUural
2), nerestaurat nici ă În prezent, dar se
pare, cu perspective imediate În acest sens.
Una din liniile ferate care au stat În
ţ ă ţ române ă dinainte de
Pl imul ă mondial a fost cea de pe traseul
ă ă ţ (Prut), a ă ţ
ă vom vedea într-un in edi t document
pe care îl ă mai jos, a Început în
1916, dar a fost ă imed iat, din
cauza începerii ă ţ militate, În august
ş an. De-abia ă circa ş decenii ,
proiectul a fost reluat ş executat ţ pe
traseul ă traseu pe care, ă
o ă ă de ţ ă nu se
mai ă
Unul din episoadele care sunt rel iefante
pentru eforturile de reali zare a dezideratului
obsedant, inclusiv pentru ă ţ
comuni ste, de realizare a unei ţ de ă
ferate complete pe teritoriul ţ
ş Îl constituie Încercarea conducerii
comuniste a fostului raion ă în anul
1957, de a convinge ă ţ centrale,
printr-un memoriu În stilul caracteristic
epocii , de necesitatea ă ţ
ă ferate de pe lini a ă ă ţ
(Prut). ă nu s-a putut ţ la vremea
ă reluarea ţ este cert,
documentul ne ş ă În ă de
ţ ţ despre istoria acestei ă
12
Anull!, nr. -1, decembrie 2002 (7)
ferate ş o radiografi e ă a ă ţ
economice triste din anii '50 a unei ă ţ
Însemnate a actualului ţ ş ă
ca argument În favoarea dezi deratului expus
de ă ţ local e.
Ceea ce dori m ă mai ţ este
faptu l ă documentu l a intrat În posesia
ă de la cel care, la vremea ă
era - ă cum se poate observa ş din adresa
de Înaintare a memoriu lui amintit, ă
Mini sterul ă Ferate (foto 3)
ş Sindicatelor C.F.R. din
România, Vasile Bâgu, personaj important în
ierarhia ă a vremii ş care era de loc
din Vornicenii ş fii nd o ă
ş deputat de ă în Marea Ad unare
ţ ă
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
10rum cullural
Activist cu vechi state de serviciu în
cadrul Partidului Comunist Român,
participând la Congresul de constituire al
acestu ia, în 1921 , prieten cu Gheorghe
Cristescu, Vasile Bâgu s-a remarcat prin
participarea la conducerea Grevei din 1933
- de la CFR ţ unde lucra ca vopsitor de
vagoane, a semnat din partea PCR pactul
celor patru partide în vederea ş ă
actului de 'Ia 23 august 1944, iar ă 1945 a
condus Sindicatele CFR din România (vezi
foto 4, de la Congresul ţ
Generale a Muncii, din ianuarie 1945, ă la
ţ de ş V. Bâgu, în care, la
prezidiu, pot fi ţ Vasile Luca,
generalul ă Petru Groza ş ţ
ă ă ş Exclus din partid de Gh.
Gheorghiu-Dej, ă cu generalul I.
Doncea, fost primar de ş ş veteran
al ă civil din Spania, pentru
ţ a fost reprimit de N.
ş cu care se ş din timpul
13
Anul II, nr. 4, decembrie 2002 (7)
. ţ În Închisori. Ceea ce este demn de
remarcat la acest personaj al istonel
comuniste este talentul ş din comun de
povestitor, talent care l-a impus În ţ
propagandistice comuniste (vezi foto 5, În
care ÎI putem vedea pe V. Bâgu vorbind la o
Foto 4
adunare a ş la sala ş - În
stânga lui fiind Chivu Stoica ş Cercali
Constantin).
ă ă ă ş de la ţ
care se ocupau cu istoria PCR au avut ă ă
consemneze ă verbale ş
documentare, ale vechiului ilegalist ş credem
Foto 5
ă acestea, cândva, vor contribui ţ
la scrierea ă ş tenebroasei istorii a
PCR. Probabil ă vor fi utile ş cele câteva,
aflate în posesia ă dar ă ă
ţ documentele prezentate aici ş
ă contribuie la ilustrarea unui crâmpei din
istoria ă a ţ nord-estic al
Moldovei . ă documentul:
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
JorUffllulfural
COMITETUL RAIONAL DE PARTID
Ă
Anullf, nr. 4, decembrie 2002 (7)
COMITETUL EXECUTIV RAIONAL
Ă
MEMORIU
Raionul ă este amplasat la ţ de ă ă a ţ ă fapt care a Tacut ca regimul burghezo-
ş în scopuri tactice, ă nu dezvolte ţ de ă de ţ ceia ce a dus la ă în ă •
din punct de vedere economic, cultural ş social a raionului nostru.
În prezent în raionul ă ă o ă ş ă pe o lungime de circa 50 km, ş care
în timp de ploaie, ninsoare ş ţ devine ă atât din cauza traseului cu multe rampe cât ş
ă faptului ă cea mai mare parte a traseului este în dembleu, din care ă în timpul iernii este în
ţ ă ă ă iar ţ este practic ă
ă la topirea ă lor, terasamentul acestei ş se înmoaie, iar din ă ă ţ nu se
poate întrerupe complect, fiind singura ă care ă comunele din raion cu ţ CFR Ungureni, aceasta
este ă distrugerii, necesitând în fiecare an ţ capitale care ă circa 4 milioane lei .
Acest drum ar necesita ă ă tehnice pentru ca ţ ă fie ă în orice anotimp:
ridicarea pantelor, care aj ung ă la 15% ş ă dembleurilor, lucrare care ar costa cca. 50 milioane lei.
Restul drumurilor din raion sunt drumuri de ţ ă nepetruite care în timpul ploi lor ş a ţ
devin complect impracticabile, izolând comunele din raion de sediul raionului.
Din totalul de 13 comune care compun raionul ă numai 4 sunt ş pe traseul ş mai sus
ă restul comunelor au ă ă cu raionul prin drumuri de ţ ă
ţ ă de ă ţ sarcini ce ne sunt trasate de documentele celui de al doilea Congres al P.M.R. în
vederea îndeplinirii celui de al doilea plan cincinal, privind ţ unei ţ sporite de cereale ă
reducerea ţ de cost, ridicarea ă ţ muncii , pe calea ă socialiste a agriculturii ş a
ă nivelului de trai material ş cultural al oamenilor muncii din raionul ă construirea unei ă ferate
pe terasamentul existent ă ă ă ţ devine o necesitate ă
Terasamentul acestei linii este construit ă din anul 1917, este bine ţ necesitând numai
ţ ţ Linia ă ă terasamentul actual ă ă ţ - Prut ar deservi ă ă ţ
din raionul ă
Comuna ă ş cu o ţ de de 3662 locuitori. În ă ă ţ ă o ă
ă pentru grâu cu o capacitate de ţ de 48 tone în 24 ore, o ţ de GAS Manoleasa ş alte
ă ţ comunale. În prezent comuna ă ş se ă la o ţ ă de 6 km ţ ă de cea mai ă ă în
viitor ţ ă de noul terasament ar fi la o ţ ă de 2 km.
Comun a ă ş cu o ţ de 4775 locuitori. În ă ă ţ ă o ţ de GAS
Manoleasa ş 3 ă ă ş agricole. Comuna ă ş se ă la o ţ ă de 15 km ţ ă de gara Ungureni,
ţ ă de terasamentul noii linii ferate se ă la o ţ ă de 0,500 km.
Comuna ă ş ţ ă de raion, arc o ţ de 6459 locuitori. În raza acestei comune
ţ ă ă ă ţ un SMT, una GAC, un URCC, un ICR, un Agevaccoop, una întreprindere
ă - 8 mai - cu 18 ă ţ de ţ uzina ă una ă CRR, ICS Recolta, fCl, una ă
ORACA ş alte ă ţ raionale ş comunale.
Comuna ă se ă la o ţ ă de 12 km de Gara Ungureni iar ţ ă de terasamentul noii linii
ferate la o ţ ă de 0,200 km.
Comuna Ş are o ţ de 4062 locuitori. În ă ă ţ ă ă
ă ţ economice: GAS Ş 2 ă ă ş agricole, o întreprindere ă care produce anual 4
vagoane ş Comuna Ş se ă la ţ de 12 km de gara Ungureni, iar ţ ă de terasamentul noii
linii ferate la ţ de 2 km.
Comuna ă ş are o ţ de 3859 locuitori. În ă ă ţ ă o ţ a GAS
Ş 5 ă ă ş agricole ş alte ă ţ comunale. Comuna se ă la o ţ ă de 23 km de Gara
Ungureni, iar ţ ă de terasamentul noii linii ferate la ţ de 0,500 km.
Celelalte comune din raion se ă la o ţ ă de terasamentul noii linii ferate ce ă între 10-50
km ţ ă de ţ CFR Ungureni.
Traseul acestei linii ferate ă ş raionul Darabani deservind ă ă ţ
14
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Jurum tuUural Anul II, nr. 4, decembrie 2002 (7)
Comuna ţ ş cu o ţ de ... locuitori(date necunoscute pentru conducerea raionului ă
- n.n. Ş . În ă ă ţ ă ă ă ţ economice: GAS ţ ş SMT
ţ ş 2 ă ă ş agricole ş alte ă ţ comunale. În prezent comuna ţ ş se ă la ţ ă de 8 km
ţ ă de Gara Dorohoi ş 45 km de Gara Ungureni. ţ ă de terasamentul noii linii ferate, comuna ţ ş se
ă la ţ de 1 km.
Comuna Crasnaleuca, cu o ţ de ... locuitori, se ă la ţ de 83 km ţ ă de Gara Dorohoi,
iar ţ ă de terasamentul noii linii ferate la ţ de 7 km. În ă ă ţ ă o ţ de GAS
ţ ş ş o GAC ş 2 ă ş agricole.
Comuna Mileanca are o ţ de ... locuitori. În prezent se ă la o ţ ă de 38 km ţ ă de
ţ CFR Dorohol, iar ţ ă de terasamentul noii linii ferate la ţ de 6 km. În ă ă
ţ ă 2 ă ă ş agricole ş un sector zootehnic dezvoltat al GAS ţ ş
Comuna Bivol are o ţ de ... locuitori. În ă ă ţ ă GAC ş 2 ă ă ş
agricole. ă ă se ă la ţ de 38 km ţ ă de Gara Dorohoi, iar ţ ă de noua linie ă la o
ţ ă de 0,500 km.
Comuna ă ş are o ţ de ... locuitori. În ă ă ţ ă o GAC ş 2
ă ă ş agricole. ă ă se ă la ţ ă de 45 km ţ ă de Gara Dorohoi, iar ţ ă de
terasamentul noii linii ferate la ţ de 6 km.
Comuna ş are o ţ de '" locuitori. În ă ă ţ ă una GAC ş 3
ă ă ş agricole. ă ă se ă la ţ de 57 km ţ ă de ţ CFR Dorohoi, iar ţ ă de noua
linie ă la ţ de 6 km.
Comuna Darabani, care este ş centru de raion are o ţ de . . . locuitori. În ă ă
ţ ă un SMT, 4 ţ a Întreprinderii Lupta pentru pace Dorohoi, una GAC, un URCe, un
Agevacoop, un ICS Recolta ş alte ţ cu caracter raional ş comunal. Comuna Darabani se ă la
ţ de 40 km ţ ă de Gara Dorohoi , iar ţ ă de terasamentul noii linii ferate la ţ de 10 km.
Comuna Miorcani are o ţ de .. . locuitori, în raza acestei comune se ă ş cariera de nisip
ţ care ă o exploatare de circa 50 ani ş care ă care o ţ ă ă pentru economia
ţ ă nisipul fiind de calitate ţ ă În prezent acest nisip se ă cu mijloace de transport
auto pe ţ de 64 km. ţ ă de terasamentul noii linii ferate, ă ă se ă la ţ ă de 1,500 km.
În timp de ă ş ă din cauza ş care devin impracticabile transporturile de nisip nu se mai pot
efect ua din care ă ă în ă ă
Comuna ă ă ţ are o ţ de ... locuitori. În raza acestei comune ţ ă o GAC, 2
ă ă ş ag. ş una ă CRR. Comuna ă ă ţ se ă la o ţ ă de 63 km ţ ă de Gara Dorohoi,
ţ ă de noua linie ă se ă la ţ de 0,200 km.
În prezent În lipsa acestei linii ferate ă ţ economice din raionul ă în cursul anului 1955, au
efectuat ă cheltuieli :
Denumirea întreprinderii
S.M.T . ă
GAS ă ş
GAS Ş
Întreprinderea 8 mai
U.R.C.C.
Combustibilul
Regiunea de ă
I.C.S. ă
Baza de ţ
Ş ţ
Total
Transport
250.000
652.000
720.000
586.000
977.000
180.000
1.279.000
320.000
208.000
500.000
5.672.000
ă
30.000
14.000
9.000
40.000
156.000
24.000
52.000
58.0QO
383.000
15
Duble ă Ş ă ţ
20.000
43.000
52.000
10.000
297.000
84.000
287.000
68.000
90.000
951.000
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
j"ruHl ruHural AnullJ, nr. 4, decembrie 2002 (7)
Suma de 5.672.000 ă sume achitate de Întreprinderile din raionul nostru pentru transporturi.
Construirea liniei ferate ă ă ţ ar permite dezvoltarea ă a raion ului ş În
special a agriculturii, prin ă ţ unei ţ mai mari de ă de ă plante oliaginoase ş
tehnice, În ţ ă volumul acestor transporturi În viitorii ani ar ş cu circa 30%, deci ar Însemna suma
ă de lei 7.372.000. La aceste venituri se mai ă ş suma de lei 2 milioane ce s-ar Încasa probabil din
transporturi de persoane a ţ din comunele din raionul ă
În total ă ţ CFR ar Încasa numai pe raza raionului ă anual circa 9.373.000 lei. În calculele
ă de noi s-au ă numai cheltuielile de transport din raza raionului ă La aceste sume se mai
ă ş cheltuielile de transport efectuate de ă ţ din raionul Darabani, care În cel mai ă caz ar fi de
ă cu ale raionului ă excluzând din acestea transporturile de nisip de la cariera Miorcani pe
care nu le putem evalua, dar care se ă la sume destul de importante.
În prezent În raionul ă transporturile se ă cu mijloace auto ş În ă ă ă cu mijloace
hipo. Din cauza drumurilor cu multe pante ş rampe care la cea mai ă ploaie devin greu practicabile, se
produce mijloacelor auto o ă de peste 50% ţ ă de un drum nonnal. Aceasta ă o ă
ă pentru economia ţ ă care nu poate fi ă prin Încasarea cheltuielilor de tninsport
ă mai sus. Din cauza uzurii mari a localel.or, Întreprinderile de transport auto ă cu greu a efectua
transport uri pe acest traseu, fapt care ă ă economiei raionului nostru.
Aceste pagube ar putea fi ă prin construirea noii linii ferate. Tot prin construirea acestei noi linii
ferate s-ar putea evita ş celelalte cheltuieli inutile ca ă duble ă ă ţ care, conform
ţ noastre ă lei 1.334.000 ş care ă ă În mod nefavorabil asupra ţ de cost ş a
ă ţ Întreprinderilor.
Comitetul raional de partid ş Comitetul Executiv al Sfatului Popular Raional, În urma unei analize
adânci a ţ economice a raionului , ă cu ţ factorii ţ ţ cont ş de ţ venite
din mase, pentru a traduce În fapt directivele celui de al doilea Congres al PMR, propune construirea liniei
ferate pe traseul ă ă ă ţ construire care va contribui la dezvoltarea ă a acestor
2 raioane , În special În dezvoltarea agriculturii ş la ridicarea nivelului social, material ş cultural al ţ
ţ ă În Întuneric de regimurile ş ş .
COMITETUL RAIONAL DE PARTID
Ă
Prim secretar
Sofian Dumitru
COMITETUL EXECUTIV RAIONAL
Ă VENI
ş
Ziplea Ilie
o carte cu valoare ă - Evanghelia din 1834
ă ă În limba ă cu caractere
chiri lice, cartea pe care o ă mai jos
are titlul Sfânta ş dumnezeiasca Evanghelie,
a ă la 9 mai 1834 ş se ă În posesia
bisericii Sf Voievozi din ş Este
ă la tipografia Sf. ă ă ţ
pe hât1ie ă ă în zilele
binecredinciosului Domn ş ă Nicolae
Pavlovici - a ă Rusia ş cu blagosfovenia
ş ajutorul ţ Mitropolit al
Sucevei ş Moldovei - Veniamin, precum
reiese din foaia de titlu. ă vreme a servit
16
Elena ţ
cultului religios la vechea ţ ă din
lemn, fiind ă ca dar de la Mitropolitul
Veniamin Costachi În 1834.
ă ă ă cartea are o valoare
ă ă ş ă ă ă
de mai multe elemente, pe care dorim ă le
ă În continuare.
În primul rând, ţ ă valoarea
ţ ă a ă de carte, care a fost
ă manual , ţ astfel
aspectul estetic al acesteia (gravura În relief
este de o ţ ă Se poate constata
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
jorum (ullural
ă ţ ă a foilor, faptul ă rotunjimea
cotorului este ă curbura transei
ă se ă cu curbura cotorului.
Materialul textil folosit (catifeaua) este
specifi c secolului al XV-lea În ă
florentine. ă (3/4 din ţ
ţ iar cotorul În Întregime acoperit)
este din argint. Medalioanele centrale sunt
executate În argint aurit.
Foto l
Se ă ţ atât pe cotorul
ă ţ - ţ anului 1834, luna
noiembrie cât ş numele donatorilor
ş Doamne pe roMi ă Gheorghe,
Ecaterina ş lor Întru ă ă ţ Ta, 1834).
ă ă ţ este ă Întregului
secol al XVIII-lea ş Începutului de secol
XIX.(foto 1). O astfel de ă ă este
ă de altar, Întrucât era ă ă
din sec. XIV Evangheliarelor. Gama
formulelor ilustrative este ă prin
ţ i ţ ş i ş
Barocului , prin imagini rafi nat elaborate.
Chenarele ă vrejuri stilizate, frunze de
acant, palmete, bujori , fiind preluate din
miniaturil e lui Gavriil Uric. Vegetalele sunt
sti li zate, fiind redate cu mare ţ Într-o
caligrafie ă Medalioanele centrale
ă ţ ş ă scene din Noul Testament
(Învierea - coperta ă ş ă
17
Anul II, nr. 4, decembrie 2002 (7)
coperta ă ţ chenarelor sunt
decorate cu chipul celor patru ş ş
a patru Prooroci ai Vechiului Testament, În
atitudine de scriitori ţ de sus.
Personaj ele sunt tratate frontal , În sp iritul
ă ţ bizantine În care se si mte
ecoul artei realiste occidentale, dar ş al
ţ autohtone (foto 2). Totul este realizat
Într-o viziune liniar ă ţ În
ţ ă caracterul sacru al imaginii.
ă de carte ă o ă ă
pe cinci sfori Îngropate, este cea ă ş
În stare ă de conservare.
Foto2
ţ este ă din lemn
ă În catifea, ă ţ cu argint.
Coperta ă ţ este ă ă În catifea ş
ceea ce Îi permite o prezentare ă În
maniera ă florentine amintite mai
sus. Cotorul ă ţ este rotunji t, ferecat În
argint ş ă cinci registre flo rale
dreptunghiulare dispuse paralel pe ă ţ
cotorului. ţ este cel original , din
hârtie ă - negru cu galben. Ş ţ
ă ţ este decorat prin poleire, prezentând
motive florale. ă capital-band.
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
30rum (nUural
Blocul ă ţ cuprinde 404 pagini; o
ă ă asupra hârtiei ţ ă
liniile de ă caracteristice hârtiei manuale ş
filigranele de diferite forme, prezente
Îndeosebi În centrul paginilor.
Pagina de titlu se Întinde pe ă ţ
ţ ă ş ă titlul , tipografia ş
anul de ţ al ă ţ frontispiciu, chenar
decorativ, iar pe verso este ă
icoana ă ţ ă la cer a Domnului, sub care
se ă scris un imn de ă Încadrat Într-un
chenar decorativ real izat În tehn ica gravuri i.
ţ ă ţ ă paginii de titlu, aceasta
constând dintr-o Înainte cuvântare a
Arhiepiscopului Teofilact al Bulgariei la
sfintele ş ş Liturghii. Sunt
prezente: frontispiciul, vignieta ă ş litere
ornamentale.
Cerneala de tipar ă este de
culoare ă ş ş La Începutul
capitolelor sunt prezente fi'ontispicii ş litere
decorative, unele stilizate pe fond alb
Încadrate În dreptunghiuri . Alineatel e au
prima ă de dimensiuni mai mari ş scrise
cu ă ş Sunt prezente vi gni ete la
18
Anul !!, nr. 4, decembrie 2002 (7)
ş de capitol. Colon-titlul este încadrat
Între ă elemente decorative, Iar
Foto3
ţ ş une le Încadrate În
chenare florale (foto 3).
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Jorum cultural
ă sunt executate cu o ă de
miniaturist ş se supun evident stilului de
ă pentru tipar. Din grafica ă a
ţ miniaturale reiese gustul pentru
real pe care artistul ÎI ă În fluiditatea
ă a liniei, ţ ă de
dinamism ş muzicalitate. În rezolvarea
ă a ţ din blocul ă ţ
miniaturistul a optat În favoarea ă ţ
imaginii ş a unei expuneri simple ş directe,
evitând ă ţ cele mai
bune sugestii printr-o interpretare ă
(foto 4). ţ ă unele ţ
ornamentale interioare sunt executate de cel
ce ă Teofil Monahul (0: M:).
Ş ă carte, ca ş altele aflate În
serviciul de cult ă a mare ţ
Anul II, nr. 4, decembrie 2002 (7)
ă cu ţ de tezau rizare, încât
creatorii lor, ă cu comanditarii , erau
ş ţ de valoarea lor ă Valoarea
ă se ă ş ţ valoarea
metalului ţ Ea ţ remarcabile
ş sub aspectul raportului formei ş
decorului. ţ are valoare
ă dar ş ţ ă deoarece ă
imagini legate de text pe care ÎI ă
ş îl ă
STanta Evanghelie poate fi ă
- ş este - ca o ă de ă dar ă în
ansamblu, toate ş ei se ă
într-un singur discurs supraestetic, neechivoc
Ş icoerent:ce Iteo logic.
Arta ă din zona ş
ţ ş ă (1)
Zona ş ă teritoriul
cuprins Între Siret Ş Prut, situat În
extremitatea ă a ţ ă Învecinându-
se la sud cu ţ ş la vest cu ţ
Suceava, iar la nord ş est limita fiind
ă de ţ cu V.R.S.S.
Zona ş cup'rinde de fapt
mare parte din Câmp ia ă a Moldovei.
Relieful este reprezentat În partea ă
printr-o ă ă a depresiunii Jijiei cu
coline domoale ce nu ă ş 200 m
altitud ine. Spre est se Întinde o ă de
câmpie în lungul Prutului, iar spre vest, zona
de terase Înalte de pe malul stâng al Siretului,
cu ă ţ mai mari de circa 300 m,
ă în sud-vest cu prelungirea
ă a culmei Dealului Mare, care atinge
atitudinea ă de 593 mi.
ă ţ coborâte ca altitudine ş mai plane
din lungul culmei Siretului, Ş Bucecea, au
oferit din foarte vechi timpuri ţ prielnice
pentru ş ă ş au jucat rolul unei
ţ de vie ţ ă Între
ţ de munte ş cele de câmpie
2
.
dr. Angela Olariu
ISTORIC
19
ă ă le arheo logice efectuate pe
teritoriul zonei ş au dovedit o
continuitate începând din paleolitic ş ă În
feudalism
3
. Popularea ă a teritoriului
dintre Siret ş Prut este ă de ţ
prielnice ţ umane, ă de relieful cu
terase joase, ă la ţ ş ă mai
ţ ă ţ de ă ş ă Astfel,
complexele de mamut, coarne de reni , unelte
din silex, aleliere de prelucrarea silexului de
la Rip iceni-lzvor, resturil e faunistice de la
Oaraban i ţ paleolit icului , dovedit ş în
ţ Mitoc, Ghireni, Ş ş
Dorohoi , ă Une ltele descoperite la
ş ş ş ă ş ceramica ş obiectele
de cult descoperite la ş ş ă ş
ă ş ă ş ă neoliti cul pe
aceste locuri.
Cultura Cucuteni este bine ă
la ă ş ă i, Crasnaleuca etc.
Numeroasele descoperiri din epoca bronzului
(unelte, ă ş alte materiale) de la
ă ţ Ş ş ş Miorcani, remarcabil
fiind depozitul de unelte ş arme de bronz de
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Juru," eultural
la ş comuna Santa Mare, ă
procesul ă triburilor proto-trace.
Cele aproape 100 puncte arheologice, Între
care ş ă ţ de ă de la ş
Dersca ş ă ă sunt ă care
ă perioada de cristalizare a
ţ traco-getice din prima ă a
fierului.
Împrejurimile ş ş sunt
bogate În materiale ţ secolului I
Î.e.n. - 1 e.n. ş ă ă ă ă ş ă ţ
etc) ş perioadei carpice, ă
provinciei romane Dacia. ţ daco-
ă care ă retragerea Imperiului
ă pe întreg cuprinsul teritoriului
fostei Dacii, este bine ă
arheologic ş antropologic în numeroasele
ş ă ş necropole tip Sântana de ş de
pe cuprinsul ţ dintre care amintim:
Dealul ă ă ă - ş Nichiteni,
ă ş Miorcani. ţ ă ă ş
aici o ţ ă ă într-un
stadiu superior de ţ Toate ş ă le
ţ secolelor VI-VII, cât ş celor
ă descoperite pe întreg cuprinsul
ţ (cum ar fi cele de la Ripiceni,
ă Lozna), ţ materiale
ţ ţ autohtone daco-
romane, în ţ cu materiale ale
migratorilor.
ţ de ă din secolele
VII-XI de la ţ Baranca, Dersca,
Ş Tudora ş a. - ă lupta ă a
românilor împotriva valului târziu de
Anul Il, nr. 4, decembrie 2002 (7)
popoare în ţ În ă ă cu drumurile
care legau regiunile nordice ale Europei de
zona ă cât ş partea· ă
de cea ă ă ă se pun ş începuturile
ş ş pe la mijlocul secolului al
XIV-lea (1439)4. ă recente ă
aceasta prin descoperirea la Hudum, în
apropierea ş a numeroaselor
produse ş ş ă ş de ţ ă
ă ş ă Ş în secolele ă
negudstorii români cât ş ă vor ă
vechile drumuri ce trec pe aici, ă cum ne-
o dovedesc obiectele, monedele descoperite,
dar ş privilegiile comerciale date
negustorilor ţ polonezi sau
ş Într-un astfel de document
5
se
ţ pentru prima ă Dorohoiul
(1407), loc în care se ă ă pentru
ţ cu Lehia ă de pe vremea lui
Alexandru cel Bun. Pentru secolele XVI ş
XVJI-XVlll, documentele
6
ţ ă
numeroase ş ă pentru zona ă
Secolul al XIX-lea ă o ă
ă în dezvoltarea ş ă lor din ă Ca
urmare a ă ţ agricole,
ă ă ţ ţ ţ ă ă începutului
de dezvoltare a industriei, apar ş ş
se ă târgurile existente. Toate acestea
au dat impuls ş ă lor, îndesirii lor.
ţ din zona ş s-a
ocupat ă din cele mai vechi timpuri cu
agricultura ş ş vitelor, existând
dovezi ale ă primitive a plantelor ş a
ş animalelor ă din neolitic.
I. ROLUL Ă Ş Ţ ÎN CASA Ţ Ă Ă Ă
In acest cadru larg istoric, economic ş textilele de ă au dobândit o ă ş
geografic se ă una dintre ă ă ţ ă În ă ă
de ă ale ţ ă ă din Moldova, ţ ţ sunt: Oltenia, Moldova ş Banatul.
Una dintre ă ă ţ ale ş ş ţ demonstrat în
ţ ţ ă ă ş în domeniul textilelor ţ ă ă din preistorie
7
, este
este ă ţ lor ă în ţ ă cunoscut ş în zona ş ă din
Pretutindeni , ţ ă de ă ă un loc neolitic. ă ă arheologice efectuate la
foarte important, ţ ş decorativ în Ţ ş ş

ă ş ă au
interiorul casei ţ ă ă ş În unele ă ţ ale scos la ă fusaiole ş ă ţ pentru
ţ ă noastre, mai strâns legate de lumea ă de ţ ă ţ apare, prin
ă ş cea a Orientului Apropiat, descoperirile amintite, documentat din
ă unor ţ istorice particulare, neolitic, resturile sau urmele de ţ ă sunt
20
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Jorutfl ruHural
ţ - ceea ce face ă chi ar ă
ă etapelor de dezvoltare a ă
în timp. În 1955, la Oboroceni - ş s-
au descoperit într-un vas cu monede imperial
- romane din secolul 1 -Il e.n., ă
fragmente de ţ ă ă în ă ţ din fire de
in, a ă ţ ă ă în acea ă
prelucrarea firelor de 111 se ă cu
pncepere.
În urma ă ă lor arheologice
efectuate la Suceava
lO
, pe platoul din ţ
ă ţ de Scaun, cu morminte datând din
secolul al XIX-lea ă în primul sfert al
secolului al XVl-lea, s-au scos la ă
numeroase fragmente de ţ ă din care se
lucrau ă ă ş În foile de zestre i 1, sunt
ţ ţ termeni ţ de ţ ă de
ă ă ţ macate etc. În lucrarea
sa Agricultura din ţ Dorohoi
l2
, Ion
Ionescu ă asupra ă ţ În
fostul ţ Dorohoi ca ş ş casnic de
ă al ţ ă ă de aici - ţ ă ele
ţ nu numai pentru ă ă ci ş
pentru Împodobirea casei cu ţ ş
ă În MonografIa ţ Dorohoi
13
,
autorii, vorbind despre traiul ă
amintesc faptul ă În camera de curat sunt
multe ţ pe ţ ţ de ţ ă ă
din partea locului. ş ş ţ s-a
dezvoltat pe ă trecerii timpul ui ,
ajungându-se la ă deosebite. În
Moldova s-a ţ mult, cu ă cu
ă ş pricepere, atât pentru ă
casei cât ş pentru ă ă trupului.
Interiorul ţ ă ă atât de simpl u ş de
practic, cu mobilier extrem de redus ş legat
organic de ţ a ă ă ă ă ş
ţ prin Împodobirea lui cu ă ş
ţ
Casa ţ ă ă ă din zona ş
se ă atât prin materialul de
ţ cât ş prin ţ planului ş
structura sa, În tipul comun zonei de dealuri
ş câmpie din nordul ţ ă ţ
ţ ă ă ă ţ ă din zona ş
cu o ă care folosea ca materie ă
lemnul , avea un plan simplu compus din
ă camere, cu ă la mijloc. Dintre
acestea, camera de locuit, casa, camara, se
21
Anul II, nr. 4, decembrie 2002 (7)
ă totdeauna În stânga tinzii , iar camera de
curat, cas 'cea mare, se ă În dreapta.
Dimensiunile camerelor sunt aproape
ş În ă zona. Ele ă la camera
de locuit Între 3/4 m - 3/5 m ş Între 4/5 m -
5/6 m, pentru camera de curat. Interiorul
camerei de locuit se ă printr-o
simplitate ă Sistemul de ă
compus din ă ş cuptor ş horn, ă În
secolul al XLX-Iea, iar mai târziu tiin ă cu
cuptor, horn ş ă se ă În ţ format
de peretele median ş cel longitudinal din
spatele casei. În cont inuare, ă patul
din scânduri pe pari ă ţ În ă apoi
ţ cu ţ ş ţ cu bl idar. Masa
ă era ă cu picioare scurte, nu
avea loc fix, iar ă ce se servea mâncarea
era de obicei ă În ă sau pe ă În
felul acesta, interiorul camerei ă
totdeauna gol. Pe ţ se aflau ă ş
ă din ă ş ă se aflau pe
pat ş pe ţ
Camera ă avea mobilier la fe l de
simplu ca ş cel din camera de locuit, cu
ţ ă spre deosebire de aceasta, aici
se afla o ă ă cu .picioare
înalte, ă de obicei În ţ cu ţ sau
la mijloc, ă geam, În cazul când existau
ă paturi. Camera aceasta nu avea ă ea
servea ca loc de ă a lucrurilor mai de
ţ din ă Pe ţ erau ţ pe paturi
ş pe ţ se aflau ă ţ cu ă
iar deasupra ă cu zestre, care se afla la
ă patului , erau ă ţ ă
perne, plapome etc. În unele case, c1idul
ajungea ă la tavan, În ţ de ă
gospodinelor.
În zona ş ca ş În restul
Moldovei ş a ţ ă noastre, ă
ţ ă ce împodobesc casa constituie, În
primul rând, preocuparea de ă a mamelor.
La ă ă În zestrea unei fete, ă ş
ţ au rolul de ă ă lor
constituind o ă ă mândrie, atât pentru
ă cât ş pentru ă atunci când se
ă zestrea (În zi ua ţ zestrea miresei
este ă de la ă ţ fetei ş ă la
casa mirelui: când se scoate din ă
vorniceii ă fiecare ţ ă ă ă
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
J'OJ'UHI cJllfuJ'al Anul If, nr. 4, decembrie 2002 (7)
sau alte obiecte din zestre). ă ă ă ş faptul ă În mai multe
ă ă nu va înceta ă ă exemplare se poate surprinde etapa de trecere
ă ei , atât ţ ă de uz, care se de la ă Suntem În fapt în ţ celui dintâi
distrug mai repede în timp, cât ş cele care tip de ţ ă cel arhaic, local. Al doilea tip
sunt destinate ă ă ţ ă ă de ţ ă ă prin mai multe
interioru l casei. Ţ ă de aici ş chenare, ă o transpunere ă a
orice prilej de ş Împodobi casa ş ţ covoarel or orientale. Sub raportul
valorifica talentu l ă ş ş ţ cromatic ş al ţ ornamentale, ţ
Ţ ă din ă ţ ă ă ă a din Moldova ă de asemenea, unele
zone'i ş pot fi clasificate, având la note particulare.
ă ă criterii. ă materia ă din Arborele ţ sub diferite variante cu
care sunt ţ deosebim ţ ă din adânci sensuri si mboli ce const itui e motivul
fibre vegetale: in, ă bumbac ş cel din principal. Modul în care este tratat, stilizarea
fibre animale: lâna. În prima categorie ă lui pana la schematizare, constitUie
ş ţ de ă ţ de ă originalitatea ţ ş atât de
prostiri le de pus pe culme sau la pat. Din cea bogat ă prin exemplare afl ate în
de-a doua categorie fac parte: ă ţ Muzeului ţ ş
ă ş ţ Motivul solar, care constituie cel mai
Clasificate ă criteriul frecvent ş cel mai vechi ornament al artei de
ţ ă ţ - ţ ă se împart În pe teritoriul ţ ă noastre, ă din preistorie,
ţ ă de uz practic ş ţ de ă este frecvent folosit în ornamentica artei
ă ă ş ţ ă ocazionale ş
ţ prosoape). ţ toate ţ ă Colori tul vegetal se înscrie pe ş
din ă au avut un rol practic, chiar ş lini e de ă a ţ care ă un
acelea prinse pe ţ ă dat fiind caracter aparte ţ ş ă
faptul ă ele izolau interiorul casei de fri gul Folosi rea plantelor pentru vopsire este un
de ă Abia pe parcurs, aceste ţ ă au procedeu foarte vechi , particular Evului
primit un rol ornamental. Dintre ţ ă ne- mediu, transmi s lu mii ţ ă ă ş El se
am oprit în lucrarea de ţ ă asupra ţ ş pretutindeni la noi. Particulare
deoarece acestea au valoare ă Moldovei
'4
, sunt anumite ţ ţ
ă prin coloritul vegetal (brunul , verdele ş
În ansamblul ţ ş se galbenul).
pot desprinde câteva note mai deosebite ale ă ţ zonei ş în ă ş
celor realizate În Moldova. Unele dintre ele ţ diversitatea ă ş
privesc ţ ş forma ţ iar altele ţ ă a acestora, ă ţ
materialele ş procedeele tehnice. În ă ş o remarcabile al e coloritului , ne-au determinat
ă categorie de caracteristici de interes ă constituim ţ Muzeului ţ
artistic privesc gama ă ş ţ ş (începând din anul 1968), Încercând
ă care dau originalitate ş valoare ă subliniem ş câteva dintre cele mai
ă ă ţ de aici. Se p t interesante ă ă particulare ale acestor
aminti În acest sens dimensiuni le mari ale ţ ă Aceste ă ă ţ se ă
ţ (4-5 m lungime cu ă ţ variind în ţ de ţ prezentate în lucrarea
între 0,90-1 ,50 m), comparativ cu al te zone de ţ ă fapt care ne ă ţ ş ă
ş Banat). Dimensiuni le mari ale ă ă ţ din zona ş
ţ sunt legate direct de propot1iil e ş este una dintre cele mai reprezentative pentru
dimensiuni le ă Trebuie ţ ă arta ă ă de la est de
ca o ă de ă a scoal1ei ţ
* ă ă În 1976, teza de doctorat a ă All gela Olariu (Paveliuc), Arta ă din zona ş
(trei volume), s-a impus prin si ngularitatea sa pentru ă ş prin uti lizarea ţ de teren. Întrucât
22
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
30rum cultural Anul II, nr. 4, decembrie 2002 (7)
exemplarele ă ţ puse În vânzare de Muzeul ţ ş s-au epuizat de mult, ă la ţ unei noi
ţ având În vedere specificul ţ noastre, de punere În valoare a patrimoniului cultural al ţ
nostru, edit ş inedit, am crezut de ţ ă ă este util ă ă În Întregime, cu acordul autoarei , ă
ă lucrare, pentru ţ celor ţ de extraordinarele valori culturale existente În nordul Moldovei
(n.n. - o. L Ş
I.VictorTufescu, Dealul Mare ă ş p. 12.
2. Idem, p. 132-133.
3. N. Zaharia, M. ţ E. Zaharia, ş ă din Moldova de la paleolitic ă În secolul al
XVIII-lea, ş 1964.
4. Grigore Ureche ş Simion ă ţ Ţ ă Moldovei, Craiova, 1934, p. 20.
5. e.e. ă Dinu C. ă Istoria românilor din cele mai vechi timpuri ă ă ş
1971, p. 223.
6. M . ă Documentele ş Înainte de Ş cel Mare, voi I (1374-1437); Il (1438-
1456), 1031-1932; idem, Documente de la Ş cel Mare, ş 1948; idem, Documentele ş de la
Ş ă ţ ă voievod (/517-152 7), ş 1943; Documenta Romaniae Historica, Seria A, voi 1-11, ş 1975.
7. Istoria României, voi 1, ş 1960, p. 32.
8. Adrian Florescu, Ş arheologic de la ş ş În Arheologia Moldovei, voI. IV, ş 1966,
p.125.
9. 1. Vlad, ă asupra ţ ă ă În vasul de monede de la Oboroceni, În Arheologia Moldovei,
IV. ş 1966, p. 133 .
10. Corina Nicolescu, Istoria costumului de curte În Ţ ă Române, sec. XVI-XVIII, ş 1970, p.
112-1-112.
11 . Nicolae Iorga, Studii ş documente cu privire la istoria românilor, voI. XXII , p. 314, 325, 327, 328.
12. Ion Ionescu, Agricultura ă din ţ Dorohoi, 1885, p. 498.
13. ţ Dorohoi, ă de Banca ţ ă a Dorohoiului, Dorohoi, 1938, cap it. VI, p.
79.
14. Paul Petrescu, Motive decorative celebre, ş 1971 , p. 9.
Privire ă asupra unui monument: biserica ş ă a ă ă ă ţ (2)
Dumitru Agachi
Schela ă în naos ş ă
în ă a facilitat ţ directe la
sistemul de boltire ş la tamburul turlei. În
urma ă ă pe care le-am efectuat, a
rezultat ă ă ţ ă a turlei , ă ă
din cheia ţ ş ă la baza tamburului
este de 10,65 m; ă ă la ă
ă ă este ă o eroare de ± 1- 5
cm., ca urmare a modului de ă prin
ţ permis de tronsoanele schelei.
ă pentru modul de ţ al
tamburului este adaptarea, în fond ă
23
necesitând o mare precizie ş ţ la zidire,
la ţ zugravului de a se crea o ţ ă
relativ ă pe ă ă ţ mare a
turlei. Întrucât ă ă au ţ ă
diametru! interior ă constant pe
ă ţ de la 3,40 m, la baza tamburului , la
3,20 m, ă dimensiune fiind ă ă la
ă ţ de 8,50 m, este o ţ ă ă
tamburul are o dezvoltare ă ă
. ă ş nu ă ă cum se
credea. Spre partea ă a tamburului
sunt ţ semnificative ale diametrului
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Joru," eultural
interior în ş ţ la ă ţ de
8,50 m ă ă
dimens iuni: 3,25 m, pe ţ nord - sud,
3,22 m, pe ţ est - vest ş 3,20 m pe
ţ nord - vest / sud - est. În zona
ă a turlei , generând o ă iluminare
a primei ă ă ţ a acesteia, sunt plasate, pe
ţ cardinale, patru ferestre, care, ş
înguste, au o dezvoltare ă ă
Astfel, fereastra ă are dimensiunile
0,42 m x 1,60 m. Pentru a spori
luminozitatea ă ş efectul optic
simbolic al inelului de ă zidarul
ă ţ a creat, sub ferestre, glafuri foarte
înclinate, cu ă ţ de 1,50 m, de o
dezvoltare poate ă în arhitectura
ă a sec. al XV - lea. În
penumbra de la partea ă a
tamburului , prin efectul de ă
ă ţ creat de aceasta, tabloul
Pantocratorului pare pl asat, parafrazându-I pe
Sorin Ullea, în cele mai de sus ă ţ
De sub stratul consistent ş
opacizat al depunerilor pe ţ turlei,
testele de ă ţ ă ă
efectuate de restaurator au ţ
ţ picturii pe ă ă ţ
tamburu lui ş necesitatea ă ca
tencuiala suport ă fie ă ş ă În
zonele ample (peste 1/3 din ţ ă
friabilizate, srarâmicioase, supuse ă
ş desprinderii. Pe ă de sus în jos,
sondajele au reliefat ă succesiune
24
Anul!!, nr. 4, decembrie 2002 (7)
ă Pantocratorul , ă
ă bandoul Puterilor ş
Serafimi Ş Heruvimi, ă registre
suprapuse de arhangheli în ă dintre care
al doilea dezvoltat între ferestrele turlei,
registrul ţ registrul apostolilor, iar la
baza tamburului , un chenar floral pictat cu
aur, asociabil grafic celui plasat peste primul
registru cu ţ din altar ş naos.
Suprapunerea, la pictarea al turlei, a ă
registre cu sinaxe de arhangheli este probabil
ă individualizând ş sub acest aspect, pe
ă cele remarcate de Sorin Ullea,
programul iconografic al ă ţ Având
de pictat una dintre cele mai înalte turle ale
epocii, artistul de la ă ţ are meritul de a
fi gândit ţ ţ interior al
tamburului, dublând registrul arhanghelilor,
scenele ajungând la ă ţ de circa 5 m ş
ocupând ă din ă ţ ă .a
ţ tamburului. ă rezolvare
ţ ă ă ş importante ţ
tematice.
Traseele de cedare
echilibrare, vizibile la interiorul bisericii,
concretizate într-o ă orientare ş
dispunere a fisurilor Ş ă ă
periculoase, ţ ă ă mecanismul
ţ de avariere - degradare este cel
ă la monumentele de ă Modelul
tipic de avariere ă dintr-un ansamblu de
ă ale volumelor structurale (cu
angrenarea suprastructurii), ă dispuse
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
,rNItI tNIfNral
pe ţ principale, ă Ş
ă ale maselor de material. Aceste
trasee de fisurare, materializate În zonele cu
ă ale suprastructurii (fereastra ă În
axul diafragmei vestice de Închidere,
ferestrele din axul absidelor laterale ale
naosului, din axul absidei estice ş golurile de
ş din ţ pronaosului - dintre care cel
nordic a fost Înfundat, ulterior, cu ă
ţ Între ancadramentele din ă au
ţ ţ În cel ţ ş blocuri
mari , rigide, cu ţ independente de
ţ volume structurale solidarizate fizic
prin elementele de Închidere de la partea
ă arce ş ţ la rândul lor
angajate În ţ de dislocare.
ă vizibile la
examinarea ă de detaliu, a turlei,
constau din fisuri sau fascicule de fisuri la
arce, pandativi ş tambur ş sunt concentrate
În zonele ă ş ă aspect care
ţ ă ă pe traseul longitudinal de
cedare, ă au angajat materialul
structural de o parte ş de alta a axei
longitud inale, rezultând o ş ă de
ă ţ ă ă practic pe
Întreaga ă ţ a bisericii.
În zona ă a turlei naosului
sunt vizibile, de jos În sus, mai Întâi
ă ă de la cheia arcului dublou, ă
ă de cca. 1-1,5 cm, fiind
ă celei din arcul dublou vestic.
Se ă ş apoi o ă ă ă la
25
AnulU, nr. 4, decembrie 2002 (7)
ă le arc - pandantivi, ţ ă
simetric ţ ă de cheie. ă ă cu
deschiderea de 2 -;- 3 mm, ţ ă
ţ de deplasare - tasare a arcului
dliblou. Seria efectelor mecanice ale
ă structurale ă prm
ă ă din lunetele arcelor ş
intersectând, În dezvoltarea lor ă
arcele ş ş pandantivul mic estic.
ă la cca. 70 cm de ş ă a
arcelor ş cele ă ă ă se
ă la partea ă a
pandantivului estic ş ă în tambur,
ă la ă ţ ferestrei, dezvoltându-se
relativ vertical, la cca.50 cm de ă La
îmbinarea dintre arcele ş pandantivii
mici ş tambur este foarte ă o ă
ă ă În plan orizontal.
De o amploare mai ă
modelul de fisurare din zona ă a turlei se
ă ş ş În cea ă ă fiind
concentrate. pe verticala ferestrei. Reluând În
ţ mecanismul de avarie re, se poate
concluziona ă în lunetele arcelor ş În
arcele propriu-zise ş în pandantivii mici se
întâlnesc zone afectate care ş pot pierde
accidental stabilitatea.
ţ directe privitoare
la ţ frescei din ă de suportul din
ă au constat din ă acustice, prin
lovirea foarte ş ă a tencuielii pe
ţ ş de separare dintre
bandoul puterilor ş Ş registrul
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
JurutH tullural
arhanghelilor, la circa 8,65 m de baza
tamburului. Sunetele specifice ţ
ă faptul ă este ă de pe
suport pe ă ţ ş ă
practic ţ ă a plinului.
Aspectele puse În ţ ă asociate ş cu
ţ zonelor de exfoliere a tencuielii, cu
macerarea acesteia ş a ă portante în
. zona ă ă fenomenului de ţ
- ţ ă o stare ă de
conservare ş instabilitatea ţ ă a
stratului suport al picturii. ţ de
consolidare, pentru "3 stopa desprinderile ş
ă ş unor ţ mari de ă din
ă este, prin urmare, ă
Un alt vector important al ă
de degradare, cu accente grave la nivelul
turlei, la pictura acesteia cât Ş asupra
bisericii În ansamblu este umiditatea.
Acumularea ă ţ a determinat ş
accentuat continuu ă atât cele
structurale, produse În special de ţ
ă a ă ţ ş de gelivitate, cât, mai
ales, cele, ireversibile, asupra picturii
murale interioare În ă Umiditatea este,
de departe, principala ă de degradare a
picturilor murale, ă Paolo ş Laura
Moral . ş autori ă ţ
maxim de ă ce poate fi tolerat intr-un zid,
este de cca. 3 - 5%. 2
Excesul de umiditate are cauze
multiple, catalogate de unii autori ca fiind
umiditate a de exploatare din aerul interior
26
Anul/l, nr. 4, decembrie 2002 (7)
ş umiditatea de echilibru, ca urmare a
ă ţ materialelor de ţ
(..), umiditatea ă din condensarea
vapori/or, în urma atingerii limitei de
ţ a vaporilor în procesul de dijuzie
• prin elementele de ţ ş ş are
originea în ş de ă sau in
exploatarea ţ ă a ă

Umiditatea În ţ ă ă ă
multiple ă de tipul: eroziune, mediu
propice florei, degradare prin cristalizarea
ă ţ de ă exfolieri,
ă ă facilitând desprinderile,
asocierea fenomenelor ciclice de gelivitate.
ţ negativ ţ
ă În ansamblu, umezeala a produs
efecte foarte grave la turla bisericii, ă
unui cumul de ţ favorizante. Astfel ,
ferestrele actuale ale turlei, ă ă ă ţ mobile,
sunt montate Într-un ancadrament de ă
iar glaful inferior oblic, de o ă ţ
ă cu cea a ferestrei, are ă
foarte ă ă prin urmare, viteza
de ş Existând un singur rând de geam,
iar ancadramentele fiind ineficiente termic
prin natura materialului , temperatura
ţ interioare este foarte ă ă În
perioada ă acumu lându-se
condensul. La aportul de ă ă din
condens, se ă apa de ţ din
ţ prin ş ă ţ ferestrelor.
ţ ă a ş în perioadele
reci Ş ţ ă a debitele
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
iuruHI eultural
semnificative de ţ conduc la efecte
sub toate cele patru ferestre ş la glafurile
laterale ale acestora, unde ă le
tencuielilor sunt de o gravitate ă
panta glafului determinând ş vitezei
apei libere ş accentuând efecte ca cele de
eroziune, desprinderi de material, sau
ş ă a masei volumului de
ă
o ă ă a ţ ă
accentuate de ă a materiei turlei ş
local , a altor zone ale arcelor ş ţ lor, o
constituie ţ apei, ă de starea
ă ă a ş În ansamblu ş
de lipsa Învelitorii peste treptele bazei duble
a turlei.
ţ deja cunoscute
4
,
referitoare la ă ş
multiple ale ctitoriilor ş le ă ă
ţ ce se desprinde din studiul
tablourilor votive ă 5, ă ş peste
ambele baze ale turlelor (În cazul ă ţ
ă ă ă existau învelitori.
ţ În cazul bisericii SÎantul Nicolae
ă ţ cu ocazia ă din anii 1900 ,
la Învelitorile peste treptele bazei turlei ş
aplicarea unor glafuri din dale de ă care
urmau ă asigure ş ş ţ la
umiditatea de ţ a reprezentat o ă
eroare ă determinând profunde
ţ asupra structurii. Practic, În timp,
apele din ţ ş fenomenele ciclice de
ţ - ţ ş asociat efectele
27
Anul II, nr. 4, decembrie 2002 (7)
distructive, producând pierderea ă a
ş ă ţ glafurilor, ţ pe lespezi a
unor zone cu contrapante sau alveole, având
ca efecte conducerea ş ţ pei În
masa ă macerarea sau dislocarea unor
ă ă din ă ă acumul area de
ă ş transferul spre interior a umezelii.
O ă rezolvare ă prin
restaurarea d in perioada ţ ă este ş
placarea ă a turlei (bazele ş
tamburul) cu o ă ă ă foarte ă , ,
Întrucât este bine ă utilizându-se ca liant
cimentul , ă cum au ţ sondajele
practicate la ţ bi sericii . Rosturile
ă sunt unifOlme, Înguste (0,5 cm) ş
umplute cu mortar. ă ă ă
de restaurator a accentuat semnificativ
impermeabilitatea, dimin uând difuzia ş
determinând acumularea apei În volu mul de
ă Fenomenele de transfer hidric prin
ţ ă ă a turl ei s-au
accentuat foarte mult, accelerând ă
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Jor JllH cJlItJlral
Turla în ansamblu (cu accentuarea
fenomenelor, ă cum am ţ la
ferestre ş ancadramente, întrucât acestea
constituie ţ termice), are ţ la
transfer termic ă ca urmare a
grosimii relativ reduse a peretelui, a
materialului de ă compact ş a apei
acumulate. În perioada ă se produce
o ă ă a ţ interioare a
turlei, la valori sub temperatura de ă
detenninând condensul. Petele de ă
ş depunerile aderente, consistente, dense,
umede, cu ş ă ţ de li ant, sunt
foarte extinse ca ţ ă efectele foarte
grave concentrându-se pe zona ă nord
- ă a turlei.
Pe fondul ţ de
detaliu prezentate, o ă concluzie
ă care se impune este ă ţ
factorilor de degradare la nivelul turlei , cu
ă dar ş în ansamblul bisericii , poate
ă ă ineficiente ă de restaurare a
Anul II, nr, 4, decembrie 2002 (7)
picturii deja realizate în naos. O a doua
ţ ă ă a întregii ţ este
aceea ă ă de consolidare a frescei
din ă sunt de ă necesitate pentru
protejarea monumentului, avându-se în
vedere starea ă de conservare a acesteia.
Concomitent cu ă interioare de fixare
de suport ş consolidare, este ă
realizarea etapei 1 de consolidare / restaurare,
constând din executarea unuI ş
ă ca model arhitectural Ş
ţ ă ţ ă
În lipsa ă de
consolidare ş prin prelungirea duratei de
expunere ă a ţ la
umiditatea de ţ ş la fenomenele
asociate, se poate ajunge la ţ de
neacceptat, ca factorul uman, prin erorile
tehnice acumulate în timp ş prin pasivitatea
ă ă ă principala ă a
efectelor distructive de amploare, provocate
materiei originale.
I Paolo ş Laura Mora, Paul Philippot, Conservarea picturilor murale, Editura Meridiane, ş 1986,
pag.171.
2 Ibid. , p. 172,
3 Dinu Ş Moraru, Eugeniu Dimitriu - Vâlcea, Umezeala În ţ ş combaterea ei, Editura ă
ş 1969, pag.21 O.
4 Privind modul specific În care erau acoperite bisericile lui Ş cel Mare ş multiplu), ă
ţ pertinente ş argumentate ale lui Dumitru ă din lucrarea Istoria artelor plastice În România, voI. 1,
cap. Aria În Moldova de la mijlocul sec al XV- lea ă la ş secolului al XVI-lea, Arhitectura, pag. 312 - 313: În
lipsa ş originare, care nu s-au ă numeroase documente iconografice, dintre care cele mai importante
sînt imaginile din tablourile votive, dovedesc ă bisericile ş de tip triconc au avut, În epoca lui Ş cel
Mare ş În veacul ă ş Înalte, de o ă ă De fapt, fiecare parte a ă era ă separat,
pronaosul cu un ş În patru ape, iar ahsida - ca ş turla - cu ă conice. ş erau late, pantele
Î"velitorilor repezi ş arcuite COllcav, iar În jurul bazelor turlei coame ş vâtfuri ţ formau ă r . .} Acest
ş a accentual considerabil una din cele mai specifice ă ă ale arhitecturii ş religioase -
verticalisl1lul; fiind compus din elemente disl incte, ce pol fi Îmbinate sau dispuse separat, el a permis degajarea bazei
(..) turlei; el ă ş cu exactitate traseul zidurilor, il1llividualizând volumele ahsidelor ş punând În ţ ă jocul
maselor arhitectonice. (Sublinierile În text Îmi ţ D. A.) De remarcat, În sensul verticalismului, ş accentul pus, la
ă ţ pe ă ţ turlei,
28
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
J.ruHI tullural Anul 1/, nr. 4, decembrie 2002 (7)
5 Includem aici - ca foarte important, pe considerentele ă apropiate, a ţ în ş ă a
edificiilor, precum ş a arhitecturii lor similare - pe cel din biserica Sfântul Nicolae Domnesc, Dorohoi (foto, detaliu din
tabloul votiv).
Ansamblul urban medieval ş (3)
ţ de târg medieval. TârguI
ş ca ş ş ş favorizate de
ţ ţ de schimb au cunoscut o
Înflorire ă ă În a doua ă a
veacului al XIX-lea. Documentele care se
mai ă ă ă date despre ţ
ă ş organizarea ă abia
cu începere din veacul al XIV-lea, dar stadiul
lor de ţ - reflectat de aceste date -
precum ş consemnarea ă a
vechimii iarmarocului
si
ă ipoteza
ă satului, cel mai târziu în veacul
al XIV -lea, În ş ă cu privilegiul de
ă ţ ă al târgului anual.
ţ ţ de schimb, care a
justificat ţ În veacul al XVIII-lea a
târgului nou, deosebit de târgui vechi, a
crescut În continuu. În jurul anului 1740, la
ş se ţ patru iarmaroace pe an, în
timp ce la ş se ţ doar trei
s2
• In 1763,
ă ă austriac Hacquet ţ ă ă
bâlciul din ş este mai frecventat decât
oricare alt ş din Austria, iar în 1782 un
ă ă polonez ă ă la ş se ţ în
fiecare ă ă ă târg de vite ş de cai, la
care ar fi putut veni ş negustori din
Polonia
s3
• În 1828 un ă ă ă
Maximilian Friedrich Thielen, ă ce ă
ă ş ... face un ţ foarte viu,
care se intinde. ă la Brody, Berlin ş
Leipzig, ă larmarocul de aici este
dintre cele mai vizitate din intreaga
ă

În 1853 sunt ţ opt
iarmaroace pe an ş un târg ă ă
miercurea
ss
.
ţ ş ţ târgului au fost
ţ de dezvoltarea ă ţ
ş ş ă ş de separarea ş ş
de ă ş de intensificarea schimbului
de produse. Ca ş pentru celelalte ş ale
29
dr. Eugenia Greceanu
Moldovei, distrugerea ă ţ
documentelor ne ă ă avem date
precise asupra ţ ş ş lor, cel
ţ ă în veacul al XVll-lea, dar stadiul
lor de organizare, surprins cu ă În
veacurile XVII ş XVlll, permite constatarea
unei Îndelungate ţ O ă
ă a ţ ş ş
moldoveni în veacul al XV-lea se ă ş În
ţ ă ă negustorilor ş care
ă ţ ă ţ interne: la 19
decembrie 1435, Ş voievod se ă
tuturor ş ş pârgarilor din toate
târgurile ce sunt in ţ ă spunându-le
ă s-au jeluit negustorii ş ă nu-i
ă ţ ă ş ă ă lor ă


Faptul ă ţ ş ţ
ş ş lor ş nu poate fi
ă exclusiv în ţ dovezilor
documentare scrise este dovedit, la ş
de ă concrete ale unei ă ţ de
ţ ce se ă ş ă pe parcursul sec.
XV-XVIII ă ţ seama doar de
elemente certe de datare a unor ă în
lipsa reperelor pe care le-ar putea oferi
ă arheologice), ă ă ă se fi ă o
ă ţ ă veacului al XIX-
lea cu privire la ş ş sau organizarea
zidarilor, pietrarilor ş dulgherilor. Pentru
bisericile ctitorite de Ş cel Mare ş Elena
ş ca ş pentru curtea ă de la
ă ţ - ă ă arheologic* - se
poate presupune ţ unor ş
dependente exclusiv de comanda ă
ş a vârfurilor feudale, dar ă
dezvoltarea pe o ă ă a
ş ş lor amintite, în cadrul
ă ţ ă ş ş poate explica:
ţ ţ subterane de ţ boltite,
pe ă nivele (unele cu ţ de ă din
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
10ruHl cultural
'1INaI
Anul II, nr. 4, decembrie 2002 (7)
. '- ,c", .. rl''''' ,111 Ă
o 'Tlf!GU.' $.AU Iu""tr
Ă
ş Ş ş fn ţ drwnu.rllor tne-
dieV'ale de A. drwnurile Mo!doV'ei( aplJ(i,C .C.
Giurescu); B • drumuri europene (apud AUal!: istoric,
ş ţ 1911): 1. drumuri continentale; 2. cii tzi:a,,-
ritima genov6a; ;3. ă maritime veaetiene.
zona de târg, ţ ă cel mai târziu în
veacul al XVIII-lea**; deplina ă a
celor mai variate sisteme de boltire - rezultat
al ă de ţ ă - ă ă la
refacerea În ă a vechilor biserici
ş de lemn, În a doua ă a
veacului al XVIII-lea ş în primele decenii
ale celui ă ridicarea unor
monumentale ţ de zid la ş
veacului al XVIII-lea ş - ă ş
sistemului de ţ a caselor cu soclu de
30.
ă ă ţ boltite ş ţ
cu schelet masiv de lemn ă În
ă dintre care unele sunt databile cu
certitudine În veacul al XVIII-lea; în ş
ă sculpturilor în ă ce se ă ă
cu ă la pietrele de mormânt
ş din veacul al XVIII-lea, dar ale
ă motive sunt interpretate cu ă
virtuozitate ă ă mijlocul veacului
ă
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Jorum (ullural
ă ca atare ă o ă
ş ă ţ a precedat
diversificarea ş ş lor ş ă
ă documentar În veacul al XVIII-
lea În domeniul ă pieilor (cizmari,
ciubotari, ş ă cojocari), ă care
ă prelucrarea produselor agricole ş
animale (mori, scaune de carne, ă a
lemnului (teslari ş dulgheri) ş ş ş
ţ ă lor (croitori, ă ă ă Atunci
când Mihail ţ ă (1 707-1709) s-a
ă pentru ă În timpul conflictului
dintre Petru 1 ş Carol al XIr-lea, el a cerut
ş din ş ă lucreze ă ţ ş
- f: - t t ,58
sa aca po coave pen ru cal , ceea ce
ş ţ ş ş a fierari lor.
ă ş denumirea ă pe care o purta În
veacul al XIX-lea mahalaua bisericii Sf Ioan,
ă dezvoltarea ş ş aferente
ţ de ă ţ Diversificarea ş
calitatea produselor ş ş ă ş din
ş este ă ş de faptul ă În
1761, la târguI anual din Suceava era rezervat
locul negustorilor ce veneau cu ă de la
ş ş Roman
59
,
Documentele publicate de Nicolae
Iorga ă de asemenea ş ş
celor ţ În diferite acte emise de ş
Vasile Funar, Pantelii ş Chira, croitori
(1723); ă Hagi ă ot ş
(1737); Toader ş ă Moisa
casap (1741); Necula ă ă
1765); ţ ă Jaclieru (1781) ; Toader
soponaru (1781)60, La 29 mai 1819, lani
ă ă ş se ş aface giupânului ă
sin David Goilav 000 patru gratie de fier cu
flori , cum i-a ă dumisale, obloane de fier
ş gratii sade, pitrecute una °intr-alta
6I
,Este
cea mai veche ţ ă a
ş ş feroneriei în ş dar
frumoasele ş ă În fier ce se
ă ă la biserica armeneasca Sf
Treime(1795) ş la ţ bisericii Sf Ilie
(aceasta din ă ş ă purtând data de 1812)
ă ă o ă ă vechimea ă unui
ş ş nu poate fi ă numai pe ă
de consemnare ă
Întregirea imaginii ş ş lor
ş ă este ă de vechile denumiri
31
Anul II, nro 4, decembrie 2002 (7)
ale ţ care ă gruparea - fie a
ş fie a acelor ş ş În ă
relativ mic, care nu erau ţ În
ă

ă câteva denumiri de ţ
consemnate documentar: ţ casaplel
(1794); ţ ă ă (veacul al XVIII-
Ikea); ţ mindirigiilor (1873); strada
ă ă (1874); strada hârbarilor (olari) - azi
str. ş (1871); ţ ă in
mahalaua armenimii ă pârâu (1873) 65,
În veacul al XVIII-lea, ă ă eeau ţ
În TârguI Nou, În timp ce ă se aflau În
TârguI Vechi
66
,
Diversificarea ş Înflorirea
ş ş lor ă În veacul al XIX-
lea: din cele 63 de bresle existente În 1832,
43 sunt de ş ş

În 1845, când
ş se situau printre primele cinci
ş ale Moldovei , imediat ă ş ş
Înainte de ţ Roman ş ă 30% din
ţ ş o constituiau ş ş
ş peste 34% negustorii
68
, ă ş ţ
primei case ş ş ă În 1825, este
ă pentru ţ
ş ş lor: dintre cei ş membri ai
casei sau eforiei, patru sunt negustori ş doi
sunt ş ş - Tudorachi ş ş
Andronic Zaharie, iar În intervalul 1836-
1847, lista ă pentru eforie cuprinde
109 negustori ş ş ş

În 1891 ,
existau peste 40 de categorii de ş ş
printre care ş ş ş de lux ca:
argintari (6), ă (5), croitori de dame
(92), croitori de ă ţ (82), ă de ă ţ
(2) etc 70,
În veacul al XVI-lea, ş ş
moldoveni s-au organizat în ă ţ puternic
ţ de ă ş conduse de ă
o astfel de ă ţ a tinerilor a existat la
ş ă În documente din 1690 ş
1716 cu numele de ă

Abia În veacul
al XVIII-lea ă dovezi despre organizarea
ş ş În forma ă a
breslelor, care asigura membrilor ei
°monopolul de ţ ş desfacere a
ă pe ţ ă ă
concomitent respectarea regulilor de
comportare ă fie sub aspectul
ţ religioase ă ă
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
JoruIH cultural
praznicului de ziua ă patron al
breslei , ţ bisericii de ă fie '
sub aspectul raporturilor de ţ
ă (ajutorul reciproc în caz de ă sau
de moarte, respectul ţ ă de ă respectul
51. Vezi nota 8.
52. Istoria României, voi III. ş 1964, p. 373.
Anul II, nr. 4, decembrie 2002 (7)
cuvenit ierarhiei în ă ţ În
Moldova, breslele se aflau sub ţ
înaltelor ţ ş ale ă acte
erau confinnate de domnie.
53. Ş Dragomir, ţ la ş luptei ţ ş ă impotriva rânduielilor feudale ş
pentru 'cârmuirea târgului la ş secolului al XVII/-lea ş Începutul secolului al XIX-lea, în Din trecutul ţ
ş 1974, p. 179, nota 1.
54. A. Gorovei, op. cit., p. 53.
55. Marele ţ geografic la României, voI. 1, p. 566.
56. C.C.Giurescu, op. cit., p. 110.
* Între timp, ă arheologice efectuate au dovedit ţ unui orizont anterior epocii ş (n.n. -
Ş
** Prin anii '90, ă naturale au scos la ă o serie de tuneluri ş probabil ţ în curtea bisericii
ă ţ (n.n. - Ş
57. Ş Olteanu ş Constantin Ş ş ş din Ţ ă ş Moldova În evul mediu
ş ş ş 1969, p. 175, 177,264, 266, 269,271 , 273,275,276,277.
58. A. Gorovei, op. cit., p. 17.
59./storia României, voI. III, p. 372.
60. N. Iorga, Studii ş documente, VII, p. 121-126, 129, 144.
61. Ibidem, p.146.
62. Ş Olteanu, C. Ş ş ş p. 294-295.
63. A. Gorovei, op. cit., p. 60.
64.1storia Românie, III, P. 365.
65. Arhivele Statului ş
66. Ş Olteanu, C. Ş ş ş p. 294-295.
67. A. Gorovei, op. cit., p. 311-313.
68. 1storia României, IH, p. 983.
69. Ş Dragomir, op. cit., p. 182.
70. V. ă ş 1. Ţ ţ op. cit. p. 48-49.
71 . Istoria României, lll, p. 837; A. Gorovei, Monografia, p. 310. Conform N. ş breasla era a tinerilor
aImeni ş se afla sub ascultarea unui vatav; tinerii ă o ţ ă în de starea ă precum ş o
serie de taxe din care se alimenta fondul breslei - vezi ţ 403.
32
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
CRONICA
Gellu DORIAN
150 .................................................................................................................................................. 1
PATRIMONIU ARHEOLOGIC
Paul Ş Octavian-Liviu Ş AN
ş ă ă ă de la ă ă IV-III ant.Chr.) ......................................... 3
PATRIMONIU MOBIL
Ionel BEJENARU
Câteva ă ale ă de ţ ă a României
În ţ ţ de Istorie ă a ţ ş ............................. 6
Stela GIOSAN
O ă din istoria ş ni/or - incendiul din 1887 ă de contemporani.. ............ 8
dr. Octavian-Liviu Ş AN
Documente inedite privind istoria ă ferate ş ă .............................................. 11
Elena Ţ
O carte de valoare ă - Evanghelia din 1834 ................................................. 16
dr. Angela OLARU
Arta ă din zona ş - ţ ş ă (1 .......................................... 19
PATRIMONIU IMOBIL
Dumitru AGACHI
Privire ă asupra unui monument: biserica ş ă a ă ă ă ţ 23
dr. Eugenia GRECEANU
Ansamblul urban medieval ş (3 .... ; ...................................................................... 29
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.