Ţ Ţ Ă PENTRU CULTURA, CULTE

Ş PATRIMONIUL CULTURAL Ţ Ş
FlORUM
CUL,TlURAL,
Anul V, nr. 1
Martie 2005 (16)
Botosani

www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
FORUM
CULTURAL
Anul V, nr. 1, martie 2005 (16)
Editura Axa B o t o ş a n i
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Coperta I - Vas cucutenian de la ă ş - ş
Coperta II - Turnul bisericii ă ţ - ş
Redactia
,
Redactor coordonator
dr. Octavian-Liviu Ş
Redactori
Dana Petrariu, arhim. Luca Diaconu,
Stela Giosan, Ionel Bejenaru, Gellu Dorian
Tehnoredactare
Octavian-Liviu Ş Mihai-Ciprian ă
ş str. Unirii nr. 10, tel.-fax. 516925, tel. 515173
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
SUMAR
C2{09{I C.9L
Gellu Dorian
Zilele EMINESCU /2005
Premiul ţ de Poezie MIHAI EMINESCU pe anul 2004 ......................... 1
dr. Oct. Liviu Ş
Necropola de la ă ă ş Tuburile din os - obiecte pentru
ă ace sau pentru practici magico-religioase? ............ ... .......................... 3
dr. Voica Maria ş ş
Biserica "Sfântul Nicolae" a ă ă ă ţ ş ... ........ . .... . ............ 5
PJtPR...1%09{11l %0131L
Ş Cervatiuc
ţ privind sigiliul ş ş ă În anul 1862 (4) .. ........ ... .... . . 11
dr. Angela Olariu
Arta ă din zona ş ţ ş ă (10) .. . ... . ....................... 15
Stela Giosan
Figuri de ţ ş ă
Protopopul Alexandru H. Simionescu ....................................................... 19
PJtPR...1%09{j1l 1%0131L
Dumitru Agachi
Îngerul emblematic de la ş ............................................................... 23
dr. Eugenia Greceanu
Ansamblul urban medieval ş (12) ..................................................... 30
lect. univ. Carmen Cecilia Solomonea
Biserica "Sj. Nicolae" ă ţ din ş ......... ...... .. ...... .. ...... .... ...... 32
Valentin ş
Memorialul ş - istorie, ţ Înnoiri ............................................... 38
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Ă
Ă DE Ţ Ţ Ă PENTRU Ă CULTE Ş
PATRIMONIUL CULTURAL Ţ Ş
Zilele EMINESCU / 2005
Premiul ţ de Poezie MIHAI EMINESCU pe anul 2004
Ajunse la cea de XXXVI -a editie
Zilele Mihai Eminescu s-au ă ş ş
de data aceasta conform unui program în
care ă au fost dedicate
ă a 155 de ani de la ş lui
Eminescu. Evident ă ă au fost
mult mai largi, fiind organizate peste tot în
ţ decât au fost cuprinse în programul
ă Conform unei traditii
postdecembriste, ă de
acesta au început la Vorona, cu o ş ă
ă la care au participat scriitorii Emil
Brumaru, Lucian Vasiliu Gellu Dorian
Vlad Scutelnicu, Nicolae' Corlat,
1
Gellu Dorian
Alecsa, Ciprian Manolache, Constantin
Bojescu ş membrii Cenaclului ă de
codru ai G"rupului Ş Stefan cel Mare
ş Sfânt. In ş zi, 14 ianuarie, la
Galeriile de ă Ş Luchian, a fost
ă ţ de ă ş ex-librisuri
a ţ ă ş De
asemenea, la Biblioteca de limbi ă -
Mediateca, în cadrul unui Dialog al artelor,
Portretul artistului la ţ la care au
participat membrii cenaclurilor literare
ă din ă ş al cenaclului
literar din ă ai cenaclului
Bibliotecii judetene Mihai Eminescu
ş avându-l ca invitat pe Ion C.
Rogojanu.
ă ă 15 ianuarie, în Sala de
Consiliu Municipal ş scriitorii
ţ la cea de-a XIV -a editte a
Premiului ţ de Poezie Mihai
Eminescu, au participat la o întâlnire cu
ă ţ locale, ă care, la statuia
poetului Mihai Eminescu din fata teatrului
ş ă au fost depuse jerbe de flori,
iar la Biserica Uspenia, în care acum 155
de ani a fost botezat Mihai Eminescu a
avut loc un Te Deum. '
ă au continuat la
ş la Centrul ţ de Studii
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
Eminesciene, cu vemisajul unei ţ
de ă ţ grafice ă de
Florin Buciuleac, în sala Horia Bernea, iar
în holul Bibliotecii documentare a avut loc
un al vernisaj al ţ semnate de
Mircea Dumitrescu ş ţ ă În Aula
ţ Ulici , a avut loc lansarea ă ţ
Monografie Eminescu, ă de Caius
Dobrescu ş Eminescu azi, ă de
Cassian Maria Spiridon. ă ţ au fost
prezentate de Dumitru Ţ ş
respectiv Cezar ă A fost prezentat
ş primul ă al revistei Dacia ă
de catre Lucian Vasiliu. La Muzeul
Judetean ş a avut loc ţ
ă Eminescu 2005.
La Teatrul Eminescu din ş
în sala de spectacole, la ora 17 a avut loc
festivitatea de decernare a Premiului
ţ de Poezie Mihai Eminescu pe
anul 2005. Pentru cartea de debut, juriul
format din Mircea Martin, ş
Mircea A. Diaconu, Ioan Holban, Al .
Cistelecan ş Vasile Spiridon, membri, în
urma ă (Bogdan Perdivara,
Sebastian Sifft, Marin Malaicu-Hondrari,
Miruna Vlada si Ana Dragu) a acordat
premiul ţ Bogdan ă ş
Sebastian Sifft. Premiul pentru opera
omnia, ajuns la a XIV -a ţ a avut ca
juriu pe Nicolae Manolescu, ş
Mircea Martin, Cornel Ungureanu, Ion Pop
ş Al. ă membri. În urma
ă (Gabriela Melinescu,
Cristian Simionescu, Ion Mircea, Nicolae
Prelipceanu ş Ş ţ ă juriul a
acordat premiul poetului Ş
ţ ă care a primit ş titlul de ă ţ de
onoare al municipiului ş
Spectacolul de ă a fost regizat de Ion
Caramitru ş a cuprins poezii din ţ
ş ţ spectacol intitulat ă ţ
de onoare ai poeziei. Actorii care au recitat
fac parte din grupa de studiu al artei
ă atelier ţ la Memorialul
Ipotesti de actorul Ion Caramitru.
Conceput ca un spectacol de ţ în
poezia româna ă pe un filon
liric comunicativ, spectacolul a stârnit
reactii adverse, de ă augur pentru cei
2
Anul V, nr. 1, martie 2005 (16)
ţ conservatori si pudibonzi, dar si cele
mai multe reactii pozitive, fiind , per
ansamblu, un spectacol de real succes.
Un alt aspect, dupa trecerea
evenimentelor, l-au constItUIt ţ
câtorva consilieri locali care, în perspectiva
orgamzarn Zilelor Eminescu, care
ă n-au fost organizate de ă
ş ci abia ă 1990 a fost
ă în derularea acestor zile, ar dori
ă preia organizarea acestor zile, de la
impunerea ă pe criterii,
probabil, politice, ceea ce ar deturna scopul
ţ al ă premiului la ş
premiul ţ în 1991 de subsemnatul ş
preluat ca ă ă de ţ
ă Hyperion ş care,
conform protocolului, ă ă a solicita
cheltuieli în plus, face sondajele în urma
ă se stabilesc ă
ţ date de un consilier local ş
viceprimarul muncipiului ş pe
lânga faptul ă au fost umilitoare ş
denigratoare la adresa scriitorilor ţ la
ş implicit ş acuze grave la adresa
ţ Culturale Hyperion ş au
dat o nota de neseriozitate ş deturnare a
ţ corecte despre organizarea
unei ă culturale de un real ecou
ţ ce a adus prestigiu de necontestat
ţ care acorda Premiul national de
Poezie Mihai Eminescu, ă
Municipiului ş Astfel de atitudini
nu fac nici cinste, nici onoare ' ş mai ales,
nu aduc o imagine prea ă celor ce se
ă într-o astfel de ţ ă de
deturnare ş denigrare. Ar fi ă ca o
comisie de consilieri care n-au de unde ă
ă realitatea la zi în ceea ce ş
poezia ă ă ă preia
administrarea acestui premiu care, ă
acum, a decurs în ţ foarte bune.
Altfel, ţ ă Hyperion
ş care în statut organizarea de
manifestari dedicate poetului national
Mihai Eminescu, Ş poate retrage
propunerea ţ ă ş în ţ ă ă
mute organizarea ă în ă
parte.
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
Anul V, nr. 1, martie 2005 (16)
Necropola de la ă ă ş Tuburile din os - obiecte pentru ă ace sau
pentru practici magico-religioase?
Printre cele peste 3500 de piese
întregi sau întregibile descoperite în
necropola din secolele IV -V p. Chr. de la
ă ă ş se numara ş accesoriile
vestimentare, obiectele de ă ş
ă medalioanele, verigile de ă
inelele, dar ş pandantivele ş amuletele,
care ă cu tuburile din femure de
ă au fost descoperite ca parte a
inventarului funerar ă asupra
ţ ţ în ă
Tuburile ţ au fost considerate în
literatura de specialitate ca fiind folosite
pentru ă acelor de cusut. În
necropola de la ă ă ş au fost ·
descoperite 15 exemplare în mormintele 2,
149, 153, 175 ă exemplare), 188, 206
ă exemplare), 21 O ă exemplare),
215, 260, 268, 488 ş în strat (P70). Ele au
fost ţ din femure de ă ş
aveau diverse lungimi ş diametre.
Obiceiul de a depune tuburi de os în
morminte, cu sau ă ă ace, este, se pare,
cunoscut ţ la dacii liberi din Moldova.
Este atestat doar la Stânca ţ ă Ş
1984, p. 92, fig. 9, 29), dar trebuie luat în
considerare ş faptul ă mcmerarea
distrugea ş eventualele asemenea piese
depuse pe rugul funerar. Acest obicei este
atestat în necropolele de la Sântana de
ş (Kovacs 1912, Fig. 46, 14), ă ş
(Zaharia, Zaharia, Ş 1993, p. 152, Fig.
5C, 9), ţ ş 1975, p. 222, Fig.
31, 2), Bârlad - Valea ă (palade 1986,
R76b, 14), ş (Diaconu 1965, p. 101-
3
dr. Octavian Liviu Ş
102, PI. LXXV, 9), ţ Izvorul
(Mitrea, Preda 1966, p. 143, Fig. 117, 9;
138; 176, 3; 183, 3), Lunca (Dragomir
1971, p. 63, Fig. 7, 14) ş Cernjachov
(petrov 1964, Fig. 15, 11).
Tuburile din femure de ă au fost
descoperite, de ă atârnate la brîu.
_ Majoritatea acestora au fost descoperite în
ş loc, de ă grupate între femure.
ş cum am ţ mai sus, aceste
; ,tuburi sunt considerate în general ca fiind
. folosite pentru ă acelor de cusut,
întrucât, uneori, s-au descoperit în aceste
tuburi ş ace. in necropola de la ţ un
.asemenea tub din femur de ă avea în
interior un ă de fier ş
1975, p. 222, PI. 31/2).
ţ întâlnite la ă ă ş ne
duc ă la ipoteza ă asemenea tuburi nu
erau folosite numai în acest scop. Din cele
14 tuburi ă în 11 morminte, d,oar într-
unul singur a fost ă ş un ac de bronz.
Or, este greu de crezut ă aceste tuburi din
femure de ă destinate ă ă acelor,
erau purtate sau depuse ă ă ace în
el e. Mai mult, am putut constata ă din
cele 5 ace descoperite la ă ă ş din
. care unul de os, unul singur a fost
descoperit într-un asemenea tub, iar
celelalte 4 exemplare au fost depuse în
morminte, ă cu alte obiecte.
Concluzia la care se ajunge este ă în
ţ rare, aceste tuburi au fost folosite ş
pentru ă acelor, dar ţ lor
ă a fost alta, probabil ă
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
unor anumite ţ
Analizând ţ unor asemenea
piese descoperite în necropola de la
ă ă ş am putut constata ă în 7
morminte acestea erau atâmate de brâu.
Fig. 1
Astfel, în mormântul 2 un tub a fost
ă între genunchi, ă cu o ă
din argint, pandantive din fier, un ţ ca
ş ă scoici marine. În mormântul 153,
un tub a fost ă pe partea ă a
oaselor bazinului, în mormântul 175 ă
tuburi au fost ă între tibii, în
mormântul 206 ă tuburi au fost
descoperite între femure ă cu o
ă ă de fier, un pandantiv de os,
un ţ de fier ş o ă ă Murex,
în mormântul 210, ă tuburi au fost
ă pe oasele bazinului (fig. 1 ş 2), în
mormântul 215 un tub a fost ă între
bazin ş ţ drept, iar în mormântul
268 un tub a fost ă la genunchiul stâng,
ă cu obiecte a ă ţ
ă ă erau atâmate la brâu.
În celelalte morminte în care s-au
ă asemenea piese am putut constata ă
erau deranjate sau se aflau în ţ
ă în ceea ce ş ţ
4
Anul V, nr. 1, martie 2005 (16)
lor. Astfel, în mormântul 149 tubul a fost
descoperit în stânga tibiilor, poate fiind
atârnat de brâu cu o ă mai ă în
mormântul 188 exemplarul descoperit în
dreapta ţ a fost ă în stare
fragment ă ş putea ă fi ajuns ă
în mormânt. Singurul tub în care a fost
ă un ac de bronz este cel din mormântul
260, într-un mormânt deranjat ş cu multe
oase ă ceea ce nu ne permite ă ş cu
exactitate locul în care s-a aflat ţ
Am constatat, de asemenea, ca In
cele Il morminte cu tuburi de os erau
înhumate, de ă femei (în mormântul
215 o ţ ă de 10-11 ani) ş numai în ă
cazuri au fost ţ ă ţ
(mormintele 175 ş 188). Acest fapt
ă ă o ă ă piesele respective
aveau ş alte rosturi decât acela de a ă
acele.
Cu ţ ă aceste tuburi,
ţ prin ţ unor femure
de ă ţ în interiorul lor
anumite ţ protejate prin
închiderea la capete cu dopuri, probabil de
lemn sau ă Putem presupune ă fiind
purtate, ş cum s-a putut constata,
ă cu pandantive ş amulete, nu ar fi
ă posibilitatea de utilizare a
ţ pe care le ţ în
anumite practici magico-religioase, sau o
ţ mai ă ar fi aceea ă ar fi
putut fi utilizate pentru anumite ţ
cosmetice utilizate de femei. Portul lor ş
de ă ă ţ ş cum s-a putut constata
în mormintele 175 ş 188, ă ă
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
presupunerile noastre, smgura modalitate
viitor descoperirea ş a altor necropole cu
asemenea obiecte de inventar ş luarea în
ţ inclusiv. a tuturor ţ
ţ ă în prezent de cercetarea
ă Cert este faptul ă atribuirea
Anul V, nr. 1, martie 2005 (16)
de aflare a ă constituindu-l în
uneI smgure ţ ă ţ aceea de
ă de ace de cusut, nu mai este
ă în urma datelor descoperite ş
luate în considerare pentru necropola de la
ă ă ş
Bibliografie
ş 1975: C. ş Necropola din secolul al IV-lea e.n. de la ţ (jud. ş în ArhMold, VIII,
1975, p. 203-280.
Diaconu 1965: Gh. Diaconu, ş Necropola din secolele III-IVe. n., ş 1965.
Dragomir 1971: I. T. Dragomir, Necropola din sec. IVe.n. de la Lunca ţ ţ în Sesiunea
de ă a muzeelor de istorie 1964, II, ş p. 55-80.
ţ ă Ş 1983: 1. ţ ă O. L. Ş Necropola ă de la Stânca (comuna Ş ă ş
ţ ş în Hierasus, V, 1983 (1984), p. 89-12l.
Kovacs 1912: I. Kovacs, A marossentannai nepwindorlaskari ă în Dolgozatok. Travaux de la
Section numismatique et archeologique du Musee National de Transylvanie, III, Cluj , 1912, p. 250-342.
Mitrea, Preda 1966: B. Mitrea, C. Preda, Necropole din secolul al IV-lea e.n. în Muntenia, ş
1966.
Palade 1986: V. Palade, Necropole du IV" et commencement du V" siecle de n. e. il Bârlad - Valea ă în
InvArch 12 (R72-R92), ş 1986.
Petrov 1964: V. P. Petrov, Cemjachovskij mogil'nik, înMIA, 116, 1964, p. 53-167.
Zaharia, Zaharia, Ş 1993: N. Zaharia, Em. Zaharia, O. L. Ş Necropola din secolul al IV-lea
d. Chr. de la ă ş ţ ş în ArhMold, XVI, 1993, p. 151-189.
Biserica "Sfântul Nicolae" a ă ă ă ţ din ş
(Principalele rezultate ale campaniilor de cercetare ă din anii 2000 ş 2001)
La data începerii ă noastre, în
jurul bisericii era în ţ un pavaj din
dale rectangulare de ă montate pe un
strat suport de mortar ş cimentll .La fel ş
la interiorul bisericii, cu ţ zonei
altarului. Amintim ş ă unele dintre
lespezile pardoselii interioare erau foste
pietre funerare refolosite (întregi ş
anepigrafe sau fragmentare, epigrafe ş
ajustate dimensional noii lor
ţ ă ţ fig. 5). În altar, întreaga
ă era ă ă din ă ă
rombice
l2
, cu evidente urme de ă ţ
(în culorile galben-maroniu ş verde),
reutilizate ş ş în ş paralele,
dispuse pe ţ nord-sud, pe un strat de
nisip de cca 3-5 cm grosime (fig. 6). Pe
zone restrânse, ă ă rombice de ş
tip au fost refolosite ş în aria naosului ş
pronaosului, anume acolo unde pavimentul
de ă ă nu se putea acomoda
5
dr. Voica Maria ş ş
perfect traseului curb al zidurilor celor
ă abside laterale sau imediat pe ă
ţ celor ă ă (fig. 7).
- _. . "':'<,,'
. ,,,\'.
1.
RQ. 6 - PardOseala din ă
ronbice lm4!tme (refG.losle). 1f1
ţ

" ':. ,\ l·
N .. ' ..
,
"l';.
Fig. 7 - Zone hmllala C''; c(dmizJ mmblce
rmAlfUllc (refolosi/Il) fn ;Woosaala
mcdetn8 din lespezi de
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
ă cu efectuarea ă
arheologice, ă de coborâre în
profunzimea solului ne-au dat prilejul ă
ă ş ă ă urme de
activitate ă ă ş stratificate
acolo, ă la nivelul depunerilor
geologice. Pentru o mal ă
ţ a rezultatelor arheologice
ţ vom recurge la discutarea - pe
rând - a vestigiilor descoperite, în ordinea
ă ă a constituirii lor, în
decursul timpului.
Fig. 8 - Caseta 12 ţ malJiUi vasti:
Terenul de cercetat avea drept ă
ă argila ă ă ă la partea
sa ă în adâncime ă ea
devenea treptat foarte ă cu ţ
aproape ă la ă Tot la partea sa
ă pe adâncimi diferite (cuprinse
între 5-25 cm) se ă alterarea
ă - mergând cu ţ progresive
ă la brun foarte închis. Faptul
ă ă procesul de formare a
stratului de humus era în ă ă ş
Practic, la ţ acestuia din ă apar
primele ă de activitate
ă
6
Anul V, nr. 1, martie 2005 (J 6)
ţ de teren ce ne ă
acum avea, din vechime, o ă ş ă
ă pe ţ SV -NE, suficient de
ă pentru a asigura scurgerea
ă a apelor pluviale ş care - implicit
- antrena permanent depunerile ce ar fi
putut accelera formarea unui consistent
strat de humus.
Fig. 9 - Casela 12 e&ci a ă 12 (seMiriul avârd partea ă a lidonili s!âl1J ă ă
da abs.\1ei a
De o ă ţ ă a fost
constatarea faptului ă în cuprinsul zonelor
investigate au ă ă de ţ ă ş
activitate ă care preced momentul
construirii bisericii Sf Nicolae, în anul
1496. Aceste ă cuprind ă
forme distincte de ă ţ arheologice care
se succed în timp.
Prima ă de manifestare este
ă de câteva morminte ce au
ţ unei necropole folosite în
decursul secolului al XV -lea. ş în
ţ deosebit de dificile
13
, au fost ş
identificate 3 morminte apartinând etapei
amintite
l4
. În aceste gropile
mormintelor (Inh. Nr. 6,9 ş 12) sunt
invariabil acoperite de ă
corespondente ă construIm ş
folosirii bisericii ş acum în ţ ă (fig. 8).
Drept foarte ă se ă
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
\O


c
C'-:l

.- .....


-.


""-
;:s
s:::
ţ
-

li
::

ilS
e

o
.
I ''''h
r 15 _
_. _.-.-J--
...... l!.
""/\/\AX'XS(f-" t ,ll f--- . t .\
Q]a. ilie '0d r2je.
l\j f. li1Jg mnh. mI.
Wl Jlm.lTIn
mi
Pl•• !' flI ·l'rRlillrul!!ruIJJi1.Jlw: L' ;oI '1'. b.. hwnus. r.· sin, 3I1'ffiC! monermlui cor,,,,,,", b,so-iaÎ in L1UI 14%;
ti . roorur. t . . nlve!it1 iniervenlll. lnlerioml bisericiit iri etape, fl( duiltl t:onstruirii sah! de illllC.'lajam patdosehi
OO,in3It; r. . oi"l"" IUNam! ClIpi te ,·a "",unla! 1. foIOl"'" ranlo!tlB "'!lile; • umplu,"", gropiior <k lIlO!1lli'l<;
l
' II h.· umpluturi grq>i, cu Uliiit.ll' ă I • SlraI,l d< d.mo!", eonsullld ",1 .. " din ""' ,1" in 'm,sl", ('U ă (i."egi sau
! fragrn,mu' j bu'1l1 lIlthi. de paLi. de 1Tt1cl. mort" l' <ltd,,,,u,, <!<e''''''''''. .!r.::0f\;
I k, 1.· ridJ,11 de fundalie: m· ă moocrT1(, n,· t , -nlSlp.p. . M·ellJ'{' tirzie: r. -/hfUn
! de lemn; L· Ol'lebru ă la ulenoru! Iffltllnatt:l; It,x;riri!nr de eonsuu;::lIe, t. • nl\l.latt dm sec.oleie );V!Il.
•••• !OI negn<'1O!Cugnnul< Jctlr1>tln<
\ I
!II
t-
CItf'IA' lP<oIoq.1
n 1
! I J
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
00

!

I . -- - --
IV.
_.--_.
lW!O
._ .l-.-
s ....
_ .-
.... N
/II' S.IS
1-------- C.6 1
+------tr- C.9 . -l
I II*'
____ c. i
f:j3a ilie. f2le (5Jf.
g].k gm [IJn.
PIInI' IV . frofjJ !TtlI!Vma! prin pron.OI: '.' 6<'1 viu: b. · humus; ' . ' ,trat antmOl momcmului C\lnstn>irii
hism<ii în lOuI1496; il. . lTIOIUr. •. • ă iniervenit la bisericii. in etape. pe duratarotlSlruirii sak li
!,..int, li< amenajma I"rdostlti oeigiltN<: f.· niv, lare SUMIlIi! dupa ce ,·a rmunjat la folo"", pardoselii inili.I.:
1 .. umplutura gropilo! li< mormim,; ft.• ă gropi cu util itate diversA; 1 • 'traml de OtJOOlare constând
mlUSlv din moi,,, Îl! atne11tC cu ă ă i1nlregJ IlU fragmentare) ă sau nu. buclp ş ş tic ă
fragmenl/ de fraei, mor1M ş fragmente de dinn d<coTilive: j . . beton; k. • ă Je elevilie L • ă de
m. zidlrii modwle: D• • sua! de ă i. silit; o. . nisip: r .• ",mri de lemn: 1 •• nivel. "" n/cul.tl \.1
.,It"'rul bisericii. dupl lenninarea lumnlorde ,,,,,,,ru..j"
C,4
'-6
L Jn
l 1 2 3m
• • L b. • I


Si



-


;;:
-.
:"':

......


-..

Iv


-..;
o..
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
\O
.......
lr)
~
~
~
. ~
......
~
~
......
~
~
.......
:::t
s::::
~
~
;$
~
E
;::
~
W"5·I_W
w.l,OI I K:X:)',,:fI!i ::
JL 2
W·17(/)52 t
' o
j W.172
"1·165
i'/"&&/lSO .
v.
W-162
~ W . 1 W ~ 1
5m
-----l
0\
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
ţ mormântului 12, la care partea
ă a gambelor personajului înhumat
a fost ă prin ă ţ
absidei nordice a edificiului (Pl. V, fig. 9).
Drept inventar funerar, înhumatul avusese
- ă piciorul drept - un ţ
Fig. 10- Casetele 10- 11: inventarul
funerar al inhumatului 9
De asemenea, în ana pronaosului
viitorului edificiu ş au mai fost
identificate mormintele 6 ş 9>- întrunind
ş caracteristici. Necropola ă i-
au ţ cele trei morminte pare ă nu
fi avut o folosire ă deoarece
dispunerea lor în teren nu ă nici
cel mai mic semn de aglomerare. Este de
subliniat faptul ă unul dintre morminte
(Înh. 9) ă un personaj de ă cu
importante resurse . econOlTIlce:
ţ acestuia se încheia pnn
nasturi mari, filigranat ş din aur masiv
Anul V, nr. 1, martie 2005 (16)
(Fig. 10). Ultimul dintre cele trei
morminte care ne ă acum, Inh. 6,
avea drept inventar funerar o ă
ă ( ă Alexandru cel
Bun)), în palma mâinii drepte.
O ă ă a faptului ă în
momentul ă ă ş ţ de ţ
pentru construirea bisericii Sf Nicolae au
fost interceptate morminte anterioare a
ă în caseta 5. Peste nivelul
ţ al bisericii, anume în ţ
vestic al absidei sudice ş spre interiorul
viitorului edificiu, a ă o ă de
adunare, sub forma unei ă a unor
oseminte umane, evident reânhumate ş
acoperite direct de ă ş la
interiorul bisericii .
Perioada de utilizare a necropolei acum
în ţ a generat la ţ humusului - ş
în chipul cel mai firesc cu ţ ă - un strat
ţ de 5-10 cm, inegal distribuit în
teren, care era ă din sol negricios
amestecat cu ă ă pigmentat cu
rare granule de ă ş ş
ă ă ă de chirpic, totul tasat prin
ă (P. II-IV, fig. 8).
ţ necropolei - cu caracter laic
desigur - ă o serie de probleme
majore. Ne ă imediata ă a
unei ş ă stabile ş aduce argumente
aproape directe privind fosta ţ ă a
uneI biserici contemporane
IS
, ceea ce
ă ă actul de ctitorire a
bisericii Sf Nicolae avusese în ă
ă un precedent.
NOTE
Il . Drept ă de ţ ă pentru ă ă de profunzime efectuate pe parcursul ă a fost ales un punct arbitrar situat la -
SO cm de baza montantului profilat ce ă ş spre vest golul ş de acces aflat pe fatada ă
12. Gh. ş Bisericile ş ă ă ş din veacul al XV-lea, p. 47, ă de atunci - ş stare de fapt.
13. Foarte numeroase ţ ulterioare în profunzimea solului - datorate în special ţ ă necropolei de la interiorul ş mai
ales de la exteriorul bisericii ş ă în secolul XX - au limitat foarte mult ă ţ de cercetare în acest sens. Vom reveni.
14. Protos Luca Diaconu, op. cit. ă ă este vorba de S morminte cu o astfel de datare.
lS. Pentru secolele XV-XVlI nu se cunosc exemple de necropole care ă nu fi fost organizate în jurul unor biserici situate la rândul
lor, de ă în partea ă a respectivei ş ă Acolo unde astfel de necropole au identificate doar prin ş de teren sau
prin mici sondaje de informare, ă ş extensiunea ziselor ă nu permit altfel de concluzii.
10
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural Anul V, nr. 1, martie 2005 (16)
ţ privind sigiliul ş ş ă în anul 1862 (4)
Ş Cervatiuc
o ă ă privind conducerea
ş ă insuficient ă este
aceea ce se ă la vornlCl ca
ţ ai puterii ş
În ă ă cu aceasta N. Iorga ă
ă ş la ş ca ş la Suceava, ă la
1637 nu ţ decât un singur vornic
62
,
ş mai târziu abia pe la 1712, ar fi fost doi
vornici
63
. "
Începând ă cu cele mai vechi se
cunosc ş terminând cu cele din secolul al
XIX, documentele ă ţ la
ş spre deosebire de celelalte ş
a doi vornici. ş de exemplu în cartea
prin care Ieremia Movila V. ă ş la 4
nov. 1595 ă ă Galata satul ş
din ocolul ş danie de la Petru
Ş se ş "iar slugile
noastre vornicii doamnei ş ureadnicii de
ş sa nu ă a intra acolo, nici a
globi
64
" .De asemenea într-un document din
1611, noiembrie, 30 apar ca vornici de
ş "Gheorghe Vornic ş Toma
Vornic,,65, iar ş exemplelor ar putea
continua.
Desigur în unele documente apare
doar un singur vornic ă aceasta nu
ă ă el era ş singur în ţ ci,
doar, ă la ţ pentru care s-a emis
documentul respectiv (schimb, vânzare,
ă etc.) era ă participarea
numai a unuia dintre vornici spre a da
ţ îndeplinirii întocmai a ţ
Tot în ă ă cu vornicul ă ă
ţ

cu privire la faptul ă acest
ă ş ureadnicul sunt ă
ţ sau, ă ă ţ
ş ş ă cu ş ţ ă
cu nume diferit.
11
-Din lipsa documentelor nu putem ş
care a fost ţ din acest punct de
vedere la ş în secolele XIV-XVI
ă documentul din 1595 - citat mai sus -
ne ă ă în ultimii ani ai secolului al
XVI-lea ă ă o ţ ă între
vornici ş ureadnici. Dar nu ă mult timp
ă ţ dispare întrucât într-un
document din 12 iulie 1606
67
se ş
de ă ş vornic de ă ş , iar în
altul din 1607 aprilie 12
68
de ă ş
ureadnic de ă ş De asemenea, într-
un document din 15 mai 1609
69
este
pomenit "Toma ureadnic ot ă ş iar
în documentul citat, din 3 O noiembrie
1611, Toma ă titlul de "vornic de
ă ş ă pentru aceste documente
ar mai putea încape vreun dubiu, în sensul
ă mai multe persoane puteau ă ă
ş prenume pentru persoanele din
ă documente care au ş ă 4
iulie 1640
70
, nu mai încape nici o ă
În primul din aceste documente este vorba
de "Dumitru ş vornic de ş ş
de ş Vornic de Tg. ş iar în al
doilea de "Dumitru ş ureadnic de
ş ş de ş ureadnic de Tg.
ş ceea ce ă ă nu mai poate fi
ă la ă - pentru ă ă -
sinonimia între termenul de vomic ş cel de
ureadnic.
Nu ş pentru celelalte ş
ă termenul ureadnic s-a ţ ş mai
târziu. Pentru ş documentul din
1640 este ultimul în care s-a mai
ţ acest termen, documentele
ulterioare, ă în secolul al XIX-lea,
denumind pe ă ş numai cu
termenul de "vornici de ş
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
Ca toate ş ş târgurile din
Moldova ş Ţ ă ş ş
ă de la întemeierea lui ca târg, în
virtutea dreptului de sigiliu
71
recunoscut
sau acordat de Domnie, ş avut pecetea
sa proprie, a ă ă în decursul
timpului, s-a schimbat de mai multe ori
n
.
Cel mai vechi tip de pecete a târgului
ş cunoscut ă acum este cel ce
are ca ă o ă care, de ă cei
mai ţ ă s-a presupus a fi
reprezentând un ă - simbol al ţ
târgului de apanaj al doamnelor, al faptului
ă podoabele ei erau ă din
veniturile strânse de aici.
Prima pecete din cadrul acestei serii
sigilare, doar ă de D. Ciurea ş D.
Cernovodeanu, este ă cu diametrul
de 3,2 cm ş ă în câmp un ă cu
aripile ridicate. Pe capul ă se ă o
cruce. ă are în ţ ă sub picioare, ş în
spate, deasupra aripilor ornamente florale.
Câmpul ţ este înconjurat de un cerc
liniar alb, unul perlat negru, ă care
ă iar unul liniar alb. În ă este
ă în limba ă legenda: "SIA
PECIATI ESTI MIASTA
BOTTISANISCAGO" ă "Aceasta este
pecetea târgului ş Legenda este
ă în exterior de un cerc liniar alb,
urmat de altul negru (fig. llf. 1). Cu aceasta
pecete au fost ă documentele din 20
iulie 1603
73
, din 31 iulie 1603
74
ş din 18
aprilie 1604
75
.
Fig. 1
12
Anul V, nr. 1, martie 2005 (J 6)
ă cum am ţ neavând
posibilitatea ă ă lucrarea lui V.
A. Urechi"a ţ de sigilografie
ă ş 1891, nu putem
descrie pecetea ş din 1617,
ă de el ş ă de E. Vîrtosu. Tot
din ă ă ă în dubiu ş
asupra ţ termenului .. similar"
ţ de E. Vîrtosu pentru acest
sigiliu în ţ cu unul din 1774: este
vorba de un sigiliu "similar" ă
"identic" cu cel din 1774, cu singura
deosebire ă apare în plus un cap de bou,
sau "similar" în sensul de "tot un sigiliu
reprezentând ă Mai ă
este cea de a dona ţ deoarece ar
fi ţ probabil ca ă un secol ş
ă sigiliul ă reprezinte numai un
singur element în plus (capul de bou), toate
celelalte elemente ale lui ă
neschimbate.
ţ din anii 1661 ş 1670
reproduse de Papadopol-Calimach. N.
Iorga ş A. Gorovei sunt rotunde, cu
diametrul dc 3,2 cm. Aplicate în negru-
fum, ele ă în câmp un ă cu
coada ă ă Capul ă este spre
senestra, în dreptul cuvântului "pecetea"
din legenda care este ă de jur în jur cu
litere chirilice: "PECIATIA TRAGU
BOT Ă Ş Litera "g" de la cuvântul ă
are forma ,,1" iar ă ş este scris cu
litera
... "','
' . \ .
.......... - ,..... .
.. -.. .. . _,.,
Fig. 2
Credem ă din ş ă este
Ş pecetea de pe un document nedatat 76
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
aflat la Arhivele Statului ş (fig. llf.
2).
ă descriere, ş ă dar mai
ales ă ă consideram ca ş pecetile
de pe documentele din 5 martie 1657
71
ş
20 decembrie 1676
78
sunt identice cu cele
din anii 1661 ş 1670.
Cu pecetea reprezentând ă sunt
întâlnite ş ă documente din anii 1737
79
ş 1740
8
°. ţ ă de pecetea din anii 1661 ş
1670, aceasta ă ă
deosebiri: ă din câmpul ţ este
mai mare iar penele sunt redate sub forma
unor linii ă oblic formând romburi
verticale care dau mai mult iluzia unor
solzi
81
. Deasupra aripilor, pornind de la
gât, se ă o ă ă cu mai multe frunze.
Legenda, pornind de sub picioarele
ă încât de ă ă capul ă
se ă în dreptul cuvântului ă ş
ă invers decât în ţ anterioare,
este ş ca ă "PECETE OT TRAG
BOT ASEN', literele puse în ţ
având forma "b" pentru "g" ş "b"
(fig.nr.3).
1/"
I
I
l
!
Fig. 3
O ă pecete cu ă este
ţ ă pentru ă unUl
document
82
din anul 1774. Aceasta se
ş de celelalte prin faptul ă
ă este redat foarte schematic ş este
înconjurat de un cerc liniar alb, ţ
legenda foarte ţ ă fiind astfel
ă în ă
Ultima pecete cu ă este
ţ ă în anul 1780 dar, în mod
inexplicabil, apare în ţ din dreapta jos
13
Anul V; nr. 1, martie 2005 (J 6)
pe un document din 1772
83
în care nici nu
este ţ ă ş punerea ţ ă
pecete ă în negru-fum, este ă
cu diametrul de 3,2 cm ş ă în
câmp un ă cu capul spre dextra.
Deasupra capului acestuia, ţ spre
dr€apta, se ă o stea. Sub picioarele
ă este ă un fel de ă
ă din trei linii dispuse în ă
ă . Sub ă se ă trecut anul
ţ ă tiparului: 1780. Câmpul este
înconjurat de un cerc liniar alb, în ă
fiind scnsa legenda: "PECETE
T ARGULUI: BOTOSONI". Legenda este
ş ea ă de un cerc liniar alb ş
unul negru. (fig. llf. 4).
Fig. 4
ă ă pecete cu ă a
fost în mod sigur ă de la 15
decembrie 1780 ş ă la 19 decembrie
1783 deoarece cu ea au fost ă ă
documente având datele de mai SUS
84
.
Din descrierile ă ş din
reproducerile existente, asupra ţ
ş reprezentând un ă se pot
trage ă ă concluzii :
A) În decursul celor aproape ă
sute de ani de folosire ă a acestor ţ
tiparele lor au fost modificate de mai multe
ori fapt evident din deosebirile
amprentelor de pe documente - dar anul
ă nu poate fi stabilit pe de o parte
din cauza lipsei documentelor validate iar
pe de ă parte deoarece pe nici un tipar,
cu ţ ultimului, nu este trecut anul
ţ ă
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
B) Pecetea din anii 1603-1604, pnn
ţ ei ş ă ţ prin
respectarea celorlalte criterii de apreciere,
poate fi ă în categoria sigiliilor
ş ce ă "din prima ă
ă ă a blazonului" ce s-a
Anul V, nr. 1, martie 2005 (16)
dezvoltat în Ţ ă ş Moldova
în secolele XIV_XV
85
. Aceasta constituie
ă o ă privind vechimea foarte
mare a acestui sigiliu ş a ş
ş
NOTE
61. D. Ciurea - op. cit., p. 47.
62. "În 1637 Vornicul de ş era Costin Ciogolea. Deci pe atunci ă nu era decât un Vornic la
ş ca ş unicul Vornic din Suceava" (N. Iorga - op. cit, p. 657).
63. Referindu-se la documentul nr. 70 de la p. 229 Iorga face ă ţ "De îmsemnat
Pancul ca Vornic de ş (tot numai unul). ţ din închisoarea de la Varna pe Maxut, în 1712, ă
Nicolae Mavrocordat îl puse Vornic de ş (Axintie Uricariul,p. 137). Pe acest timp ă Vornicii de
ş erau doi" (Doc. ţ II, p. iOO), cf. N. Iorga - idem p. 661.
64. D.J.R. - veacul al XVI-lea, A. Moldova, voI. IV (1591-1600) doc. nr. 168.
65. A. Gorovei - op. cit., p. 184.
66. P P. Panaitescu - op. cit. loc. cit. , p. 426 - este de ă ă începând cu secolul al XV-lea vomicii
de ş din Moldova sunt treptat ţ cu ureadnici. Spre deosebire de vomici, uriadnicii ar fi ă civili,
cu ţ mai mult fiscale. Cauza acestei înlocuiri ar consta în ruinarea ş ţ ţ ă din ş
ţ ureadnicului ar însemna o mai mare ă a domniei asupra ş C. C. Giurescu - op. cit., p. 136
- nu ă ş ş ă ă ş ă ă vomicii au existat din momentul în care Domnia a luat în
ă târgurile ş ş din ţ ă la întemeierea statului ş au durat pâniJ, ă moartea lui Ş cel Mare.
Conform tezei lui Giurescu, în secolul al XV -lea termenul de ureadnic nu ă un ă domnesc
special cu ţ administrative, ă ş ci are ţ general de ş sau ă Abia din
secolul al XVI -lea ureadnicul va deveni un ă al domniei în târguri sau ş cu ţ administrative,
ă ş ş fiscale, întocmai ca ş vomicul în secolul al XV-lea. ceea ce ce, conchide Giurescu - "ar însemna
ă de fapt avem de aface cu un nou nume al Vornicului".
D. Ciurea - op. cit. loc. cit., p. 26, trimiterea nr. 17 - pe baza a ă documente din 1617 ş 1618 care
ă ş ă drept "fost vornic" ş respectiv drept "fost ureadnic" de ş ă ca ă
ţ între vomic ş ureadnic.
67. ţ ă a Arhivelor Statului (în continuare DGAS) - "Catalogul documentelor
ş din Arhiva ă ă (în continuare "Catalogul documentelor ş voI. I. Buc.
1957, nr. 1282.
68. Jdem, nr. 1326.
69. N. Iorga - op. cit. p. 214, doc. nr. 20.
70. D.G.A.S. - "Catalogul documentelor ş supliment 1, Buc. 1975, nr. 592
71. Vezi E. Vîrtosu - "Despre dreptul de sigiliu" în "Studii ş ă de ă voI. III, Buc.
1960, p. 338.
72. Pentru mai ă ţ a ţ dintre ţ organului administrativ al ş ş
ă survenite în emblema sigiliului ă cauzele sau actele normative care au determinat aceste
ă le vom ă când vom vorbi despre fiecare tip de pecete ş despre fiecare nou element ă
ţ în limita datelor ce le ţ
73. D.I.R. - Veacul XVII, A, Moldova, voI. 1, doc. nr. 159.
74. D. Ciurea - "Sigiliile medievale ... " loc. cit. , p. 163, trimiterea nr. 20.
75. Arhivele Statului ş - CCLXXIV/2.
76. Arhivele Statului ş col. documente, mapa ş - ă doc. nr. 411.
77. D.G.A.S. - "Catalogul documentelor ş voI. III, Buc. i068. nr. 234.
78. Idem - voI. IV, Buc. 1970. nr. 105.
79. Arh. St. ş - Documente, ţ "Aritonovici ", mapa nr. 4, doc. nr. 2.
80. Jdem, biserica "Cuvioasa Paraschiva ", mapa nr. 8. doc. 1.
81. S-ar putea ă fie la fel cu ş pecete probabil ă de pe un document nedatat pe care N.
Iorga îl ă între 1699 ş 1700 ş despre care autorul nu spune decât: "Pecete ă cu arabescuri ". (N. Iorga-
"Sigilii ş documente ", voI. V, p. 225-226. doc. nr. 58). .
82. Artur Gorovei, op. cit.. p. 418 ş 433 - fig. nr. 3.
83. Arh. St. ş Documente, biserica Gheorghe", mapa nr. 5, doc. nr. 1.
14
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural Anul V, nr. 1, martie 2005 (16)
84. N. Iorga - "Studii ş documente ", voI. VII, p. 128, doc. 131. Idem p. 130, doc. nr. 39; idem, ş
dintre p. 122-123.
85. Dan Cemovodeanu, 1. N. ă - op. cit. loc. cit. , p. 7-8.
Arta ă din zona ş
ţ ş ă (l0)
Într-o ţ ă din ţ muzeului
(cat. 54, pl. 45) ă ă sunt grupate în
câte trei rânduri paralele întrerupte de
motive vegetale stilizate. Demn de
ţ este faptul ă motivul ă ă
apare în ă cu o ţ ă mai mare
decât a celorlalte motive figurale (omul,
calul). Variantele în care apare ă
sunt de o mare diversitate, toate ă la un
loc ilustrând maniera de stilizare proprie
ă
Fig. 71. "Cai" - 6tilizali
Ş acest motiv apare în câmpul
ornament al al ţ dispus izolat,
singular în registre distincte. Nu se poate
ş în prezentarea motivului o
anume specie de ă ci în general
ă Tot în categoria ţ cu
decor figural ă ş cele ce au în
ţ lor ă motive
zoomorfe: cerbul ş calul (cat. 56, pl. 47-
48). Mai ă dar ă din punct de
15
dr. Angela Olariu
vedere ţ este ţ pe care
apar cerbi ţ ţ în medalioane
legate, prezentate în câmpul central al
ţ ă (cat. 56, pl. 47-48). Calul apare
foarte rar în ţ ţ din
ă Ca o realizare ă ă
amintit în acest sens ţ în câmpul
ă apar, în registre paralele cai de
dimensiuni reduse, ţ în ş ă
încât cu greu se pot ş dînd
impresia ţ ă ar fi vorba de ă ţ
ţ în obiceiurile de ă din ă
(cat. 57, pl. 49-50, fig. 71).
Fig. 7%-73 "Omul'
motiv intilnit Jal
pe 1 •• ă din
zo.a Boto,aDilor
Calul apare ş într-o ă ă
ş cum o ă pe ţ ă din
ş ş unde ă aproape întreaga
ţ ă a ţ ă .. Imaginea omului se
ş destul de rar. Plasat izolat în
ţ unor ţ a ă motive
principale sunt altele, imaginea omului se
pierde, fiind ă la o cercetare ă
(cat. 58-59, pl 51-52;cat . 60, pl. 53-54).
Acest lucru se ă poate ş
ţ existente ă omul este ă ă
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
64 A .
apara pe ţ tunci can apare,
omul este puternic stilizat (fig. 71 ,.72).
PI. 47
Vorbind în general despre
ornamentica . ţ din zona
ş se pot observa cu ş ţ ă
ă dimensiuI).ile mari ale
ţ permit o ă ş ă a
motivelor în ţ mari, aerate. Motivele
sunt distr.ibuite de obicei în registre
paralele ce mai ă ă mca din
ţ ă a ă
PI. 48
Stilizarea motivelor este ă
Moldovei, realizându-se în unghiuri drepte,
linii severe. Motivele sunt amplasate
izolat, având fiecare personalitate.
In general se poate observa în câmpul
ornamental al ţ ţ
motivelor vegetale care ă de obicei
în toate ţ ă ţ ş ă ca
ş celelalte ţ din Moldova ă
sub raport coloristic ş al motivelor, în
unele cazuri ă ă cu ş
Pe ă fondul ă de ţ
ă pur geometric, este evident ă
unele din aceste ţ s-au ă ţ sub
raportul ţ ornamentale ă
contactelor cu Orientul Apropiat, explicat
sub raport istoric prin ţ armenilor
16
Anul V, nr. 1, martie 2005 (J 6)
ă din veacul al XIV-lea (cat. 61, pl. 55-
58, pl.
PI. 49
În casa ă cu planul de
ţ schimbat, având trei ş patru
camere , fiecare cu functie ă se
, ,
ă ca peste tot ţ de ă
tot mai ă a mobilierului modern ,
de ţ ă la mobilierul vechi
compus din ţ mese joase, ă de
zestre, ă etc.
PI. 50
Nu putem spune ş lucru ş
despre ţ ţ ă ă ă
un rol destul de însemnat în împodobirea
interiorului . Ele sunt folosite peste tot, pe
ţ pe paturi ş uneori chiar pe jos.
Femeile ă ş acum cu ă la
ţ acestor ţ ă În unele
ă ţ (Vorniceni, ş etc) se
întâlnesc ă care ă scoarte la
ă Au intervenit ă în
ornamentica ţ Se ţ ă treptat
la stilizarea ă Moldovei. Motivele
sunt redate naturalist, într -o VIZIUne
ă ă Coloritul este
puternic, în ţ vii .
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
În ansamblul artei populare din zona
ş ţ ă ă ilustreze
ă ă gustul pentru frumos al
NOTE
Anul V, nr. 1, martie 2005 (16)
creatoarelor, îndemânarea ă rodul
unei ţ ş ţ îndelungate.
64. Informatoare, Oniciuc Elena, comuna Corui.
56. ţ ă Inv. 1784, 2,10/1,10m,
ă ă ă ă ţ ă 1920, ţ
chimici . . 47-48 .
Pl. 51
ţ ă dintr-o ă foaie, ţ ă în
ă ţ cu decor zoomorf ş vegetal realizat
prin ă ă ă Câmpul ţ de
culoare ă este ă de un chenar
dublu, unitar. Chenarul exterior este realizat
din spirale colorate în ş Chenarul interior
mai lat este realizat din motivul vrejului cu
frunze colorate în ş verde deschis ş mov.
PI. 52
În câmpul ţ se ă cmCI
medalioane cu câte un cerb prezentat într-o
ă geometrizan ă Medalioanele au
câmpul colorat în verde deschis iar cerbii sunt
de culoare ă Medalioanele sunt
ă de o ă de culoare roz deschis ş
CATALOG
17
sunt legate între ele de un ş de ă
mici colorate în ş ş alb.
PI53
57. ţ ă Inv. 2676, comuna
Ripiceni, 2,40/1,55 m, ă ă ă
ă ţ circa 1880, ţ vegetali.
(PI. 49-50) . ţ ă (fragment) dintr-o
ă foaie, ţ ă în ă ţ cu decor
zoomorf ş geometric, realizat prin ale-
ă ă ă .
Pl. 55
Chenarul ţ unitar, compus din
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
5 benzi de culoare ă (albastru, roz pal,
bej ş negru). Chenarul mai lat are dispuse
motive geometrice în zigzag. În câmpul
ţ de culoare cafenie deschis sunt dispuse
în registre paralele motive zoomorfe, cai
ţ

Pl. 55
58. ţ ă Inv. 1188, comuna Comi,
3,70/1, 14m, ă ă ă ă ţ ă
circa 1890, ţ vegetali ş chimici.
PI. 56
ţ ă ă în ă ţ dintr-o
ă foaie, cu decor geometric, vegetal ş
antropomorf, realizat prin ă ă ă
Pe câmpul ornamental de culoare ă al
ţ sunt dispuse buchete de flori colorate
în galben, mov, ş albastru prezentate într-o
ă ă ă ă florile nu pot
fi identificate. Chenarul este ţ odata cu
18
Anul V, nr. 1, martie 2005 (J 6)
motive geo-
La mijlocul
antropomorf
ţ ş este realizat din
metri ce ş florale stilizate.
ţ se ă motivul
prezentat la dimensiuni
ţ cu celelalte motive.
reduse în
ţ ă o ţ în
ornamentica ţ cu decor vegetal
din ă Se ţ ă la prezentarea florilor
izolate ş se ajunge la buchete. ă
este ţ omului pe ţ ă
Pl. 57
59. ţ ă Inv. 898, ş
ă ă ă ă ţ 3,00/0,94 m.,
circa 1890, ţ vegetali. (PI. 51-52).
ţ dintr-o ă foaie, ă
în ă ţ cu decor geometric, vegetal ş
antropomorf, realizat prin ă ă
ă ă ă chenar, având la capete câte
o ă de culoare roz, pe câmpul ţ
de culoare ă sunt dispuse trei stele de
dimensiuni mari aproape cât ă ţ
ţ . colorate în ţ de roz, galben,
alb. Alternativ apar ă ţ cu ramuri
stilizate de culoare roz, galben, alb ş
negru. Între stele si ţ apare motivul
antropomorf (femei stilizate cu rochie
ş Stelele sunt încadrate pe margine de
ă trei romburi de dimensiuni mici.
ţ nu ş o ă ă
în zonâ. Este una din cele trei ţ din
ţ Muzeului care are în ă
motivul antropomorf rar întâlnit în
Moldova, spre deosebire de zona
ă a ş
60. ţ ă Inv. 2673, comuna
Ripiceni, 3,5011 ,25 m., ă ă ă
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
ă ţ circa 1890, ţ vegetali. (PI.
53-54). ţ ă dintr-o ă foaie, ţ ă în
ă ţ cu decor geometric ş vegetal realizat
prin ă ă "cu ă (Kilim). Chenar
unitar ce ă ş ţ de jur împrejur,
fondul de culoare cafeniu deschis, pe care se
ş spre exterior o linie în zigzag de
culoara ă iar în restul chenarului, un vrej
cu flori ş frunze. Pe câmpul ţ de
culoare verde deschis întâlnim pomul ţ
într-o ă ă încadrat într-<>
ă cu boboci în ă de romb. În
rombul din mijlocul ţ întâlnim un om
stilizat. Ca motive anexe întâlnim boboci,
garoafe ş motive stelare, apar trei romburi
mari în care este încadrat pomul.
PI58
Anul V; nr. 1, martie 2005 (16)
ţ Pe câmpul covoarelor
încadrate în chenare nu apare o ţ
ă cu motiv central, ci o repetare
a ş motiv, fie alternate cu altele, fie
în mod ritmic, continuu.
61. ţ ă Inv. 2682, comuna
ţ 3,70/1,50 m. , ă ă ă
ă ţ ă ţ vechimea
circa 1890. (PI. 55-57). ţ ă dintr-<>
ă foaie, ţ ă în ă ţ cu decor
geometric ş zoomorf realizat prin
ă ă "în ă
Chenarul ţ lat de 32 cm., este
unitar ă în patrulatere de culoare
verde, cafettiu ş nisipiu. În aceste
dreptunghiuri se ă rombul cu cârlige, în
termeni locali ţ ă În exterior
chenarul este ă de o ă de
culoare ă iar spre câmpul ţ
chenarul este ă de o ă de
culoare verde ş motivul ţ de
ă ă de culoare galben închis. Pe
câmpul ţ de culoare cafenie se ă
un motiv central romboidal de culoare
ş De la acest motiv ambele capete
ale ţ sunt încadrate de 4 ă
stilizate apoi sunt dispuse în trei registre
câte trei motive geometrice în stil
Karamaniu. Trei romburi mai mici cu
cârlige, colorate în negru ş verde, alt ş de
trei romburi mai mari colorate în ş ş
negru. ţ ş o ă pe
întreg cuprinsul zonei. Este tipul de ţ ă
care prin chenarul lat ş motivele de pe
chenar ă ţ artei
orientale asupra artei populare din ă
Figuri de ţ ş ă
Protopopul Alexandru H. Simionescu
ă ă ţ bogate ş
diversificate care a presupus atât slujirea la
altarul srant al Bisericii Ortodoxe Române
cât ş cercetarea ş ţ ă ş ă sau
ă ţ pe ă socio-cultural, preotul
protopop Alexandru Simionescu poate fi
considerat pe drept cuvânt drept o
personalitate de ă a ţ ş
19
Stela Giosan
Ş In ş ă ă ş personalitate de
ă a ortodoxiei ş
Acestea sunt motivele care ne-au
determinat la întocmirea materialului de
ţ ă pe baza documentelor aflate în
patrimoniul ţ ţ ş a
Arhivelor ţ constituite ca fond
personal Alexandru H. Simionescu.
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
Fondul respectiv cuprinde peste 200
documente care se ă la activitatea
deosebit de ă a preotului
Alexandru H. Simionescu ă în slujba
omului ş a bisericii ş în general,
activitate pe care a ş cu ă
responsabilitate ş ă pe parcursul a
mai multor ani (1906-1935).
. :
0- • •••• : ; ' •• ".. ',,;. • •• • 1. ' . ,.

Protopopul Iconom stavrofor
Alexandru H. Simionescu
. "."
ă la ş comuna
ă ţ ş în anul 1880 ca
fiu al notarului Haralambie Simionescu,
care ş educat ă de ţ sa Aglaia 8
copii în spiritul ţ din moment ce 4
din 7 ă ţ din familia Simionescu au
devenit ţ a urmat ş absolvit
Facultatea de Teologie din ş în anul
1906 (având ca ă de ţ ă Spiritismul
ţ ă de ş ă care a fost
hirotonosit preot la biserica Si Nicolae
ă ţ ă pe care nu a ă ă ă
ţ iar pentru biserica monument istoric,
ctitorie a lui Ş cel Mare, a lacut tot ce
a depins de el pentru ţ ş restaurare
ş în acest sens a fost sprijinit de o serie de
ă ţ printre care se ă ă ş
marele istoric Nicolae Iorga, în perioada
20
Anul V, nr. 1, martie 2005 (16)
când acesta era ş al Comisiei
Monumentelor Istorice.
ă ă ţ sale, recunoscut
fiind ca un destoinic ş al ortodoxiei,
va fi desemnat în anul 1909 ca protoiereu
al ţ ş ş în calitatea aceasta
va participa la multe ş diverse ă ţ de
binefacere ş va ţ o multitudine de
ă ţ devenind în scurt timp un
animator al ţ cultural-educative
ş ă
Documentele din fondul personal
Alexandru Simionescu pot fi grupate în
ţ de context în mai multe categorii pe
care încerc ă le trec în ă
1. ţ ă
Cuprinde scrisori, ă ţ ş expediate
sau primite de preot, care ţ ă
ţ de interes general referitoare la
ă ţ militare de pe front unde se ă
ca soldat ş fratele ă Gheorghe
Simionescu, care, animat de ţ
patriotic ş ş de datoria sa ă ţ ă
îi scria preotului Simionescu ... Ţ ă
cere, suf/etul ă ă Pentru cinstea
ei, ţ pot ă dau ... ă ă poate
pentru ultima ă
iar despre activitatea unor slujitori ai
altarului, cu ţ comunicate de colegii
ă de facultate ţ ca ţ în diferite
ă ţ din ţ ă ă date importante
despre îndatoririle ţ ş cu
ţ dintre fapte ş ă ă
primite de ş de la o parte din ş
ş a.
2. ţ ă Ca preot,
protopop ş ă al unor ă ţ
sau ţ culturale ş de binefacere al
ă fondator era, a avut o ă
ţ ă ş fondul cuprinde foarte
multe documente privnd activitatea sa: ca
membru al ă ţ Clerului din Eparhia
Mitropoliei Moldovei Mântuitorul Hristos
de la ş ca membru al ă ţ
Ocrotirea clerului ş ă ş al
ă ţ de ajutor D. Suceveanu a
ă ţ ş din ţ
ş ca membru al Casei Centrale a
ă Popiulare Ş Cooperatrivelor
ă ş ş a.
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
3. Un loc aparte îl ă
ţ preotului Alexandru
Simionescu cu oameni de ă
ă ţ ale ţ culturale ş ş ţ
ş cum ar fi prof Nicolae Iorga,
prof Tiberiu Crudu, G. T. Kirileanu,
bibliotecarul ţ regale, ţ RalIu
Callimachi, care ă parte din familia
Callimahi din ş ş ş se
preocupa ş de acordarea de ajutor
financiar prin intermediul preotului,
destinat pentru ă ş promovarea
culturii în rândul tineretului ş ă
În ş ordine de idei se înscrie ş
ţ preotului Alexandru
Simionescu cu membrii corpului didactic
din ţ ş cu care organiza
deseori ă culturale pentru
aniversarea unor ă ţ sau evocarea
unor evenimente istorice cum ar fi Unirea
principatelor, Marea Unire, 100 de ani de
la ă Basarabiei (1912) ş a.
4. O ă categorie de documente se
ă la activitatea preotului Alexandru
Simionescu' în calitate de fondator al unor
ă ţ ş ţ religioase cum ar fi -

Anul V, nr. 1, martie 2005 (16)
Cercul ·misionar Ş cel Mare, fondat în
anul 1930 ş care a ţ pe ă
biserica SI Nicolae ă ţ cu scopul
ă ideilor culturale ş religioase ş
pentru a sprijini corul bisericesc care
ţ sub directa sa îndrumare în
cadrul ş ă ş de cult, Ş de
ă ţ ş SI Ioan Damaschin,
care ă pe ă biserica Uspenia,
unde în 1909 slujea preotul Al.
Simionescu, calitate în care a fost martor ş
participant direct la o serie de ă ţ
deosebite cum ar fi : vizita mitropolitului
Pimen la ş iar în anul 1912 preotul
ă la slujba de ţ a bisericii
Uspenia ă ţ capitale efectuate
ca urmare a incendiului din anul 1887-
1888, care mistuise ă partea ă a
ş ş implicit afectase ş catedrala
U spenia. ă ţ din ş
Biblioteca ă ş Muzeul de
ă ţ de la ă ă ă ţ erau
alte ţ fondate de preotul Al.
Simionescu ş la a ă activitate s-a
ă din toate puterile ă ş ă
ţ în mod ţ
1"\Il , N ' S TE R ULA L C:: U L TEL
' JJ:i"1IT;rw
C-/'iz /., ... , jJ? o' C7:- /' o •
7'/ I D'I'Jl(l/ 7/1/ <. .h .2'N
In Nu mel e ă ţ Sale CÂROL I i,!' .
. ft'c;oor!;u7len./u;: al (%I/e/or
.1. .".-: .• ..
ţ I (de ' .. o. _,.,i: (; ;'l:;,(;.C'L l: __ , __ . __ ,..Y.. Ţ
<._.:Z;;'-.,//7 ..:?:i.., crc·. Nt:"7<· / ,· fI, . .,,,, ...... / I. .. ... '-
.. : "/- ." Jg ..·s.......... _ .,". ' ...
;;({' , .. Ă .,:; {, (r.: // ti ...1 k '
y,.;rh./it(( ) . _k(7('; .,/'("-<;:. _ .... _ ..... _ ..
hrO'/i'r/. ("/{ Y/:"
21
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum eultural
5. Un alt grupaj documentar se ă _
la activitatea ă a pr. Al.
Simionescu ca slujitor al altarului, ca
educator ş sfetnic ş nu în ultimul rând ca
un veritabil ă ş care a constat în
prezentarea de ţ expuneri, studii
religioase de ţ a cultului ortodox
cu cel catolic ş protestant, studii de istorie
a bisericii ortodoxe române, predici
ocazionate de ţ sa la diferite
momente din ţ ă - ş
ă ă deces sau slujbe ocazionate de
anumite ă ă ţ sau religioase
ş a .
Multe extrase din aceste materiale ş
ţ întocmite ş ă în manuscris în
fondul Al. Simionescu, aflat în arhivele
ş ă ă cu ţ ă rolul ş
misiunea preotului ca educator al tinerei
ţ ă îi ă în suflet dragostea
ţ ă de patrie ş poporul ă îi ţ
Un popor . care pierde ă cu
ă ş lui, pierde temelia ţ ş
ă dezorientat pentru ă un viitor
sigur ş fericit nu se poate ă decât pe
un trecut bine studiat- nota într-o prelegere
a sa pr. Al. Simionescu.
Alte documente ă în acest fond
personal ă activitatea sa ş în
calitate de autor de carte ă Din
studierea acestor documente se desprind cu
claritate titlurile unor importante ă
22
Anul V, nr. 1, martie 2005 (16)
care îl au ca autor pe pr. Al . Simionescu
cum ar fi : Monografia ă ă ă ţ
(1902), Monografia ă ă Vorona,
difuzate ca serial în Revista Moldovei din
anii 1921-1922.
De asemenea multe studii privind
istoricul ş starea unor biserici din ţ
ş sunt cuprinse în ă
monografice privind ş la
elaborarea ă a participat ş pr. Al.
Simionescu, semnate de A. Gorovei ş T.
Crudu, carte s-au ă închegate în
numeroase ş cu date privind
restaurarea bisericii Si Nicolae ă ţ sau
abordând teme de genul Despre ierarhia
ă Spiritismul ţ ă de religia
ă ş
Din cele relatate mai sus lesne se
poate concluziona faptul ă pr. Al.
Siminescu se poate înscrie în istoria B.O.R.
ca unul din cei mai destoinici slujitori ai
altarului, ă al ţ în
Dumnezeu, iubitor de patrie ş neam, care a
ă în inimile contemporanilor ă tineri
ş vârstnici, ideile de progres ş ţ
iar ca ă s-a aplecat cu ă
ţ asupra documentelor ş ă ţ
istorice de cult, lucruri care în totalitatea
lor se constituie drept pilde demne de
urmat de cei care sunt ă ţ români ş
cu ţ în Dumnezeu.
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural Anul V, nr. 1, martie 2005 (J 6)
Îngerul emblematic de la ş
ă ă ş din satul care a
preluat toponimul de la edificiul ce ă
de 470 de ani în proximitatea Miletinului,
constituie unul dintre ţ repere
medievale ale ţ ş Biserica
ă ă ţ epocii lui Petru ş
a doua ă de ă înflorire a
Moldovei Evului de Mijloc, ă cea
ş ă care a încheiat gloriosul veac al
XV -lea.
Dintre ctitoriile vremii lui Petru
ş biserica de la ş este ă
în ţ ş fiind dintru început
ă ca una de ă ă ă din
lume în ţ codri, de atunci, de pe
valea Miletinului . ă ă
1
este o
ctitorie ă din anul 1535 a marelui
vistiemic ş ş
În succesiune ă biserica
ă ă purtând hramul Sf. Ierarh
Nicolae, este al III-lea edificiu
2
ca vechime
din ţ relativ bine ă în forma lui
ă ă bisericile cunoscute, în
terminologia lui Gheorghe ş ca biserici
de târg ale lui Ş Cel Mare: cea din
Dorohoi, 1495 ş cea din ş 1496.
Biserica ş ă din Ş ă ş pare-se
ă în ultimii ani ai domniei
gloriosului voievod nu ş ă pisania
ă ş a suferit în timp ă
considerabile
3
. Celelalte biserici din
secolul al XVI-lea din ţ ş
sunt ctitorii ale Doamnei Elena ş din
TârguI ş edificate ă cea de
la ş Biserica Sf. Gheorghe, 1551 ş
Biserica Uspenia, 1552.
Cel care a încercat - cu o ţ ă
ce se întinde peste ani ş ţ
insensibile la valoarea ei ă - ă
ă ă ă ş în ş ţ
ă a fost Nicolae Iorga. Cum la
începutul secolului al XX-lea ş
ă ă o ă ă de sat, Iorga,
unul dintre primii reporteri de ă ă prin
România
4
ş ă ai monumentelor în
23
Dumitru Agachi
ţ modern al termenului, a ţ ă
sublinieze ă ansamblul ă ă este
unul dintre foarte ţ monumente
vechi din ţ ş Iorga s-a
referit, descriind o ă ă prin Moldova
5
(din context ă ă acea ă ă a fost
ă ă în anul 1904) ş .la " ... ă
ş - dincolo de care ş ă vechea
ă ă a lui ă ş Vistierul lui Petru
ş cu zidul de împrejmuire suind în
ţ dealul ş cu ă pisanie, -
ă ă ş ă

... ". Treptele zidului
ă ş amplasamentului
ă ă ă privitorului o ă
ş ă impresie de ă a ş
monastic ş isihie, ă
Mai târziu, într -o scrisoare
7
pe care
o trimite la ş ă " 15 mart
1923", Iorga ă explicit, ca
ă la o ţ ă a celor din
ş de a organiza o excursie
ă cu savantul istoric: "Excursia la
Putna e departe ş ă ă ă imediate
ă la tren, n.n., D.A.). ţ aproape
atât de frumoasa ş ă (s.n. , D.A.) ş
Varona, într-un cadru de ă ş de
bogat. " Scrisoarea s-a adresat profesorului
de ă de la Liceul Laurian, ca
ă la ţ ă istoricului de a
participa la ă inaugurale ale
ţ ş elevi al Liceului
Laurian. La prima dintre programatele
întâlniri anuale ale ţ cea din 1924,
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
se preconiza o excursie ă la Putna,
greutatea numelui prevalând, probabil, în
ţ organizatorilor. Iorga ă a
reorientat ă ă echivoc itinerarul ă
ţ de aproape, asupra ă
intelectualitatea ş din acea
ă ca ş cea de ă pare-se nu se
opnse.
Excursia a avut loc ş a fost ă
de Tiberiu Crudu
8
. "A patra zi de ă
(prin urmare la 28 decembrie 1924, n.n.
D.A) d-l Iorga a vizitat ă
ş ei, unde acum ţ ani a avut
norocul ă descopere manuscrisul
traducerii în ş a lui Herodot."
Tiberiu Crudu ă referire la
manuscrisul
9
de 582 de pagini descoperit
de savant cu prilejul altei vizite, cea din
octombrie 1908.
Din simpla cronologie ă
1904, 1908, 1924, ă ă istoricul a
revenit periodic la ş motivat de
ţ ă ă
monumentelor sub toate aspectele, de la
bibliotecile cu incunabule la ţ
ă ă ş împrejurimi. "Nici de
ă ă (în 1924, n.n. D.A), drumul d-
sale n'a fost mai ţ norocos. În
biblioteca bisericii a ă 5 volume mari
de manuscrise pe care le-a luat pentru
Academie." 'Pe ă cele luate, Tiberiu
Crudu enumera o ă serie de 17 ă ţ "ce
au o valoare ă din context
rezultând ă ă ă ţ "de câte
ă sute de ani" existente la acea ă
în ă a fost mult mai mare 10. ş
autorul ă ţ atâtor ă ţ cu
ţ atât de variat ă ă ă
în jurul ă stirii ş era un cler cu o
ă ă ş ă Il." Iar ţ
comorilor de ă inventariate ă "În
ă bisericii s'au ă odoare
vechi - din care unile din epoca lui Petru
ş (s.n., D. A) - mijlocul veacului al
16-lea.
12
"
Iorga este cel care ă sub
ă în ulei, neinspirate, de la
ş sec al XIX - lea, autentica ă a
edificiului. ş ţ (în sensul ă
existau de pe atunci zone unde pictura în
24
Anul V, nr. 1, martie 2005 06)
ulei se desprinsese, n. n., D. A) din
ă bisericii s'a dat, de suptul picturei
de azi, de pictura veche cu fond de aur viu
ş ţ a fresco. 13" Cercetarea ă ţ ă
a lui Iorga conduce la o ă ţ "În
podul bisericii din ţ ă (de peste fostul
pridvor, ă cu ocazia ă de
restaurare de ă anul 1980, n. n., D. A)
se ă un zid drept pe care este o ă
veche ă ă ca prin minune acolo
l4
,
(s.n., D.A) ă de nimeni. [ ... ]
Culorile sunt vii ş fondul albastru
ă ă D-I Iorga a dispus ă se copie
întreaga ţ ă - neputându-
se ş fiind întuneric supt
ş " Autorul ş ă reportajul
vizitei în cheie ă ă ă din
ă la 80 de ani ţ de atunci, un
deziderat: "Având în vedere ţ ş
vechimea acestei biserici, d-l Iorga a
ă ă (în calitatea sa de ş al
Comisiei Monumentelor Istorice, n. n., D.
A) ă va da câteva zeci de mii de lei
pentru ca întreaga ă ş chiar
ţ ă ce este mult mai ă
ca ţ ă fie ă cum
trebuie. ă o ă ă ş ă
din toate punctele de vedere. 16"
O contextualizare a edificiului prin
plasarea în cronologia epocii nu s-a ă
ă în prezent, ă rezultatele unei astfel
de ă sunt cât se poate de revelatorii
ş vom ţ câteva dintre ideile ce " se
desprind dintr -o astfel de abordare. Într-o
ă ă ţ locului
(inclusiv cronologic) bisericii de la ş
între celelalte edificii religioase ale epocii
ş se ă aproape de la sine.
Epoca a fost ea ă ş ă de cele ă
perioade de domnie ale voievodului, cu
ţ semnificative între ele, rezultate
din mutarea accentelor sub aspectul
curentelor de idei ş materializarea acestora
în programul de ctitorire ş Prin
marcarea ţ ş ţ
exterm de clare, cu ă de vârf ale
primei perioade de domnie a lui ş
ctitoria de la ş 'poate fi ă în
grupul ă de apogeu ale acelei
perioade. Sunt de remarcat atât rafinarea
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
ă a stilului arhitectonic de
ă bizantino - atonito - ă cu
ţ ş de ţ de la
bisericile de plan triconc (boltirea
ă cât ş unicitatea picturii
murale exterioare, ca ă definitorie a
ă ţ eposului moldav.
Biserica din 1535 este prima
ctitorie a vistiemicului, ă cu patru
ani mai devreme decât cea din
Horodniceni 17 (1539), ţ Suceava, cu
hramul Pogorârea Sf. Duh, ă ce-i va
fi ă marelui boier ş familiei sale.
Ambele ctitorii au fost ridicate în timpul
acelui curent de gândire ă ş
ă ţ la curtea din ă

a lui
Petru ş prin pictarea ă în
1530, a bisericii ş (ctitorie din
1492).
ă ă ă de ă dar
ş de formare a ş ţ militante,
ă în lupta ă a Moldovei pentru
ă ţ sale ş în ţ
ă ă ă ţ pictarea ă a
bisericilor a continuat la Probota (1532) ş
la Sf. Gheorghe Suceava (1534). Ctitoria
de la ş se înscrie, prin urmare, în
seria ă a marilor ă ale
picturii exterioare ş cea a
"chivotelor", în terminologia ă
ă a lui Sorin Dumitrescu
l9
. Prin
ţ de ţ a marelui domnitor
Petru ş - Sorin Dumitrescu sublinia
"talia ă a ă demersului
voievodului-iconogra!O" ş prin
ă ă ă ale marelui
egumen al Probotei, Grigorie ş
25
Anul V, nr. 1, martie 2005 (16)
(viitorul mitropolit, ctitor al picturii
exterioare a ţ ş ale atât de
subtilului iconograf, episcopul teolog
Macarie al Romanului - a ţ practic,
un corolar triadic de ă - s-au
, #
creat edificii le cu ă ă ă
în lume, între care se înscrie ş biserica
ă ă ş Biserica de la ş a
fost ă în ş an (1535) cu o ă
mare ctitorie ş ă Biserica Sf.
Dumitru din Suceava, ş aceasta ă
exterior.
Scenele recent ă ţ de
restauratori
21
din absida ă a bisericii
ş ţ ă o apropiere ă
ă de ţ (practic numai
scara desenului este ă ş de ă
remarcabile cu cele din primul registru, al
ţ militari, din naosul bisericii
sucevene Sf. Dumitru. Nu ă
savantul istoric de ă Sorin Ullea reliefa,
referindu-se la pictura ă "La
ş ă ă ş ea prin 1537 - 1538,
se mai vede ici colo câte o ă din
vechea ă ă de sub ă
din sec. al XIX-lea. Dar imaginea ă a
celor doi ţ Teodori, ş unul ă
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
altul într-un elan de uimitoare comuniune
ă ş într-o ş ă de un
rafinament inexprimabil în cuvinte, ă o
idee foarte ă despre talentele
anonimului pictor (s. n. D. A) al lui
ş a ă ă zace azi sub uleiul
gros al ţ ă ş


Citatul, de o concizie extrem de
ă ţ datarea picturii:
ă ă ş ea prin 1537 - 1538". Vasile
ă

preia ş el datarea 1537 - 1538,
ş în ă de istoria artei
24
din anii
1970 considera, pentru ansamblul de
ă de la ş o datare mult mai
ă 1537 - 1581. ă picturii
imediat ă ctitorire (1537 - 1538) i se
pot aduce argumente solide ş ă
monumentul între cele de ă ale epocii:
Sf. Dumitru Suceava, Humor, ţ
ţ ă la ş ă
ă ţ ă a unor scene de ă
ă ş ă sondajele stratigrafice
din celelalte zone ale bisericii ne conduc la
argumente ă ş foarte
puternice, pnvitoare la ţ
ă a monumentului, prin pictura sa,
sub aspectul ă locului pe care
26
Anul V, nr. 1, martie 2005 (16)
trebuie ă ocupe ă ctitorie între cele
devenite deja celebre.
Pictura ă ă sub
ă inestetice, pe ă ţ
ă a bisericii ş nu sunt necesare
decît o ă ş ă ţ ş
eforturile restauratori lor pentru a o
devoala. Pe de ă parte scenele
ţ ă calitatea de ţ a acestei
picturi, fiind argumentarea - ă ă
35 de ani - a viziunii lui Sorin Ullea 5.
ţ militari au o ş de un
rafinament cu totul deosebit: sunt surprinse
posturi ţ ş ş de o ţ aparte,
care-i ă ş ţ
este practic ă la fel ş scara desenului
este cu mult mai ă decât în scenele de
la biserica Sf. Dumitru Suceava, ţ
ă a corpurilor ş ţ ă
ţ - atât de discret ă -
a chipurilor fac din ţ militari ai
ş realizarea de ă ţ ă a
picturii epocii, ă ă altundeva.
Se ă rafinamentul unic al
ş ă personajelor ş sugestia dialogi ă a
gesticii ş a figurilor, "într-un elan de
uimitoare comuniune ă

precum
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
ş ţ ă a ţ cu
brâul mijlocului sub forma ş
moldovenesc, ă în pictura
monumentelor epocii ca o ă ă
ă a zugravilor-teologi, ţ din
nostalgile bizantine.
Se poate vorbi, în cazul ş
despre o culme a picturii epocii, prin
ţ de geniu ş ş ţ ă a
unei arte pline de un duh ingenuu, prin
ţ spre exemplu, cu siluetele
ă prea voluminoase, sugerând o
materialitate prea ă de la ţ
° ă ă din primul
registru al picturii murale, ă imediat
la vest de absida ă atrage ţ
privitorului ş ă simbolic locul
ş ţ zugravului ă ă
anonim, este ă de patru personaje-
ă Maica Domnului ă pe tronul
slavei, ţ în ţ pruncul Iisus, iar de
o parte ş de alta este ă garda ă
a ţ Arhangheli Mihail ş Gabriel.
Pentru a descrie cu acribia ă
îngerul ş am apelat la ţ
de ă ă ale lui Sorin
Ullea
27
. La întrebarea autorului ă
" ... ce anume ă din punct de
vedere psihologic privirile lor, (ale
îngerilor, n.n., D.A.) expresiile lor, ş care
e, într-un cuvânt, caractenstIca lor
ă ... ", ă conchide
revelatoriu: " ... ă ă e una
ă pacea
28
" . Mijloacele iconice puse
în slujba transmiterii ă de pace sunt
ochii ş atributul lor divin, ţ
ă ă "Ochii lor, expresiile
lor blânde, infinit de blânde transmit
privitorului o ă ş ă
stare de pace, care îl ă ş stinge cu
ă ş orice ă de ţ a
sufletului, a gândului.
29
" Pacea ă
plenar cu subiectul privitor uman, îngerul
fiind ţ ă de mare ş ş ă
fidelitate al acestei ă "pacea care te
ă nu e din ă lume; ea e de
«dincolo» ş ă în tine din infinitul
abstract ş transcendent. 30"
În iconografie se întâlnesc, în
ţ cu sinaxe sau în cele cu îngeri
27
Anul V, nr. 1, martie 2005 (16)
în postura de ă ş ă ă ai
pragului sau ă în jurul tronului Maicii
Domului, spre exemplu, ca în cazul
ş îngerii în haine princiare
bizantine, relierand ţ ă de
ţ al ă Redarea deplinei ţ
angelice, ca ideal iconografic, este
ţ ă altfel idealul de reflectare a
ţ divine nu poate fi atins: " ... cum
putea fi mesagerul lui Dumnezeu pe
ă care era îngerul, altfel decât
frumos pentru a revela oamenilor prin
ş chipul ă ceva din ţ
ă De aici ş ă psihologia icoanei .
ă a imaginii (ikon) sacre?l"
La ş tabloul Maicii
Domnului pe tron cu ă de îngeri are
ă ţ cu ţ peste statura unui om,
iar acest plasament, atât de proxim omului
în rugaCIUne, este cheia ţ
relierand înalt a teologie pe care o ă
zugravul. De pe genunchii Maicii
Domnului Iisus copil, Emanuel
("Dumnezeu este cu noi"), ă
cu ambele mâini spre cei doi ţ
Arhangheli, Mihail în dreapta ş Gabriel în
stânga, binecuvântând astfel, atât pe
arhangheli cât ş pe omul ş Ce
surprinde msa, cu o ţ ă ă
ş pe privitorul atent, este starea
de ă ă ă ă ş extrem de
ă pe care o transmite mai ales chipul
Arhanghelului Mihail. Acest tablou
ă paradigma în absolut a ă
Pentru privitor, mesajul ar trebui ă fie
clar: "neîncetat ă ţ ă ţ
ă ă dar urmând
ă ţ ă ă ă grija cea ă
ă o ă ţ Andrei ş remarca la
îngeri tocmai postura modelatorie în ţ
cu umanul, ă pe care a ă -o ş
teologul pictor la ş "Îngerii au
ă calitate ţ ş ă de a fi
simultan de Dumnezeu ş aproape
de om.
3
" (s.a.) Mai mult, în
imposibilitatea ă umane directe
a divinului, prin înger se produce ş
revelatorie, fisura ă ă celest:
" .. . îngerii ă ţ lui Dumnezeu. Ei sînt,
într-un anumit sens, ţ lui Dumnezeu,
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
ecranul protector prin care Dumnezeu se
ă creaturilor sale?3" Fiind ţ ă
ţ dintre Dumnezeu ş om, oglinda care
nu ă ş nu ţ ă ci
ă ". . . îngerul e ş «imediata
ă a omului. El e «prietenul ă
ceresc», pedagogul ă neobosit, ghidul ş
protectorul ă


Prin urmare, la ş îngerii
instituie o ă ţ ă
prin explicitarea modelului ceresc al
rugaclUnii, exemplificare ă de
talentul de ţ al zugravului.
ă iconografului a fost cu atât mai
ă cu cât se ş probabil, ă în jurul
bisericii vistiemicului urma ă ia ţ ă
ă ă iar ţ ă impune
ca "Înainte de a deveni o imitatio Christi,
ţ omului ă ş începe prin a fi o
«vita angelica», o imitatio angeli?5" Dar
cum poate fi ikonul îngerului investit cu
atâta ţ ă de ţ ă
Paradoxal, chipul de la ş al
Arhanghelului Mihail ă ă
ţ ă prin tocmai lipsa lui de personalitate:
" .. .îngerul nu e personal, nu are opinii ş
gânduri ş ţ proprii. El e un mediu,
un simplu mediu. Ş cu atât e mai talentat
artistul cu cât poate pune în ă ă
ş numai ă ş a îngerului de
ţ ă al fluidului divin ... 36"
Prin ş contrast cu ă ţ ă
de lipsire de psihologic ş poate,
ţ sugestia de ţ ă divin,
zugravul de la ş ş ă ţ de
a pune pe chipul îngerului o seriozitate
28
Anul V; nr. 1, martie 2005 (J 6)
ă supradimensionând, cu un control
demn de remarcat, ă ă anatomice
alegâtului, tensionându-l ş
transfigurându-1. Prin ochii ţ spre
înaltul ţ ş printr-o ă
coborâre a ţ gurii, zugravul a plasat
pe chipul îngerului o ş ă ţ cu
rolul de a spori seriozitatea ă
ă ţ ă este
calitatea ă ş ă ă la îngerul
ş pictorul ş pe deplin ă redea
omului ţ ă ă cu privirea prin
el, prin eterul din care e ă spre a
contempla ceea ce e d;ncolo de el, în
infinitul ţ ă a ă ţ
ţ pe care, începând ă o ă
cu ochii materiali în imaginea ă
ş ş prin a o vedea cu ochii ţ 37"
Fragmentul de ă ă
ă perfect încadrabil ca program
iconografic în ă ş ţ
edificiului. Ş prin ş se
ă ă pictarea ă a
bisericilor nu s-a rezumat numai la cele
cinci monumente arhicunoscute din ţ
Suceava, ctitoriile pictate exterior fiind cu
mult mai multe (în fapt, toate cele edificate
în ă dar ă dintre acestea, ţ s-au
ă Una dintre cele ă este cea de
la ş singura ă având ă
ă din ţ ş Analiza
fragmentului de ă conduce la ă
concluzii de ţ pe de o parte, pictura
ă ş cea ă pare ă fi fost
realizate de zugravi ţ iar pe de alta
pictura ă ă aproplen
stilistice semnificative cu cea de la
ţ Toate acestea ă
dimensiunile - ă ş sub aspect numeric
- marii ş de ă ă din
epoca ş ă din care s-a ş o
ţ de ă ţ de ţ
ă cum sublinia sugestiv, prin limbajul
figurat utilizat, cunoscutul restaurator prof.
Oliviu Boldura: ş au reprezentat
ş ş ă ş acei zugravi nu au
stat în ş ă
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural Anul V, nr. 1, martie 2005 (J 6)
NOTE
1. Pentru ansamblul ă ă ş dar ş pentru fiecare edificiu vechi al ă este asigurat
regimul de protejare, potrivit Legii privind protejarea monumentelor istorice, nr. 422/2001 ,
întrucât se ă în Lista monumente lor istorice clasate În grupa A sau B, ă
ă prin Ordinul nr. 2314/2004 al ministrului culturii ş cultelor ş ă în
Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 646 bis/2004. Ansamblul ş este dintre cele
mai dense în ţ clasificate ca monumente din ţ ş în volumul I al listei
fiind înscrise ă ă ş cod BT - II - a - A - 01959, începând cu nr. crt. 387,
ă ă la nr. crt. 394, de celelalte monumente: de la cod BT - II - m-A - 01959.01,
Biserica Sf. Nicolae, la cod BT - II - m-A - 01959.07.
2. Nu ă purtând ş hram ca ş cele precedente, Sf. Ierarh Nicolae.
3. Gheorghe ă Noi ţ documentare privitoare la biserica Cuvioasa Paraschiva din
Ş ă ş - ş în volumul ă Simpozion ului ţ " Monumentul - ţ ş
Viitor", ţ a IV-a, ş 2002, pag. 142 - 149.
4. Nicolae Iorga, Sate ş ă ă din România, ţ a II - a, Editura ă Pavel Suru,
ş 1916. În viziunea autorului, cartea ă "lucrarea ce am ă asupra
Românilor ş ţ lor Întregi" ţ ă la ţ I, op. cit., pag. 7).
5. N Iorga, op. cit., pag. 26.
6. Idem, pag. 22.
7. N. Iorga, ţ ă voi. II, ţ Ecaterina Vaum, Editura Minerva, ş 1986,
pag.176.
8. Tiberiu Crudu, O ă la ă ă ş în Revista Moldovei, anul IV, No. 8-9, ş
decembrie 1924 - ianuarie 1925, pag. 33 - 35, ţ ţ ă a Arhivelor ţ
ş Biblioteca ă pn766.
9. N. Iorga, ţ ă voi. II, ţ ă pag. 176, nota 1 la scrisoarea din 30 decembrie
1924.
10. Tiberiu Crudu, op. cit. La pag. 33 sunt prezentate cele 17 ă ţ dintre care pentru 16 sunt
specificate denumirea, locul ş anul ţ încât articolul se constituie într-o ă de o
ţ ă ţ ă ş ţ ă
Il. Idem, pag. 34.
12. Ibidem. Tiberiu Crudu descrie pe larg ş face asocierile ş ă necesare cu privire
la ţ inventarului artistic descoperit.
13. Tiberiu Crudu, op. cit., pag. 34. Ca prin minune, întrucât la ţ care s-au ă în timp
ş au ă ă pictura ă cu ţ acesteia, ă ă miraculos de
podul pridvorului.
14. Ib.
15. Id., pag. 35.
16. Ib.
17. Vasile ă ţ ţ enciclopedic de ă ă ă Editura Ş ţ ă ş
ă Buc., 1976, pag. 167.
18. Trimitem, cu ţ ă la ă de ţ ale savantului medievalist Sorin
Ullea: Pictura ă în cap. Arta În Moldova de la mijlocul secolului al XV-lea ă la
ş secolului al XVI-lea (în Istoria artelor plastice În România, voi. I, Editura Meridiane,
Buc. 1968, pag. 366 - 382); Originea ş ţ ă a picturii exterioare
ş 1, în Studii ş ă de istoria artei (S.C.LA), nr. 1, 1963, pag. 57 - 91 ; O
ă personalitate a evului mediu românesc, în S.C.LA, T. 32, 1985, pag. 14 - 48.
19. Sorin Dumitrescu, Chivotele lui Petru ş ş modelul lor ceresc, Editura Anastasia, Buc.
2001.
20. Sorin Dumitrescu, op. cit. , pag. 13. Sublinierea în citat ne ţ D. A
21 . S-au ă ă în ulei de la ş sec. al · XIX - lea.
22. Sorin Ullea, cap. Arta pe teritoriul României de la mijlocul sec. al XV - lea ă la ş
sec. al XVI-lea, în Istoria artelor plastice În România, voi. I, Editura Meridiane, Buc. , 1968,
pag. 365.
23. Vasile ă ţ Repertoriul cronologic al ctitoriilor ş principalelor fapte ş din
secolul al XVI-lea, în Arta ş ă În România, voi. V, Editura Institutului Biblic ş de
Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Buc. 1989, pag. 44.
24. Vasile ă ţ ţ enciclopedic ... , pag. 108 - 109.
25. Sorin Ullea, Arta pe teritoriul României ... , în op. cit., pag. 365.
26. Ibidem.
29
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural Anul V, nr. 1, martie 2005 (J 6)
27. Sorin Ullea, Arhanghelul de la ţ Editura Cerna, ş 2001, cap. Angelologie ş
ă pag. 62 -96.
28. Sorin Ullea, op. cit., pag. 62.
29. Ibidem.
30. Ibidem.
31. Id., pag. 71.
32. Andrei ş Despre îngeri, Editura Humanitas, ş 2003, pag. 256.
33. Andrei ş op. cit. , pag. 257-258.
34. Idem, pag. 258.
35. Id., pag. 259.
36. Sorin Ullea, Arhanghelul .. . , pag. 73.
37. Ibidem.
Ansamblul urban medieval ş (12)
În lumina datelor istorice prezentate în
capitolul 1, putem afirma ă nucleul
Târgului Vechi ă ă ă ă
din a doua ă a veacului al XIV -lea,
ă pe diagrama ă de tranzit în
perioada de ă înflorire a ţ
între ş hanseatice, ă ţ genoveze
de la Chilia, Cetatea ă ş Crimeea.
Pentru cei care ar pune la ă nu atât
vechimea ă a târgului, cât mai ales
vechimea structuriii urbane a Târgului
Vechi, respectiv ţ de ă
ă ă ş ă ă dintre
cele mai clare exemple de ţ ă a
elementelor de ă ă ş anume
orientarea ă ă Ş ă ş
ă ă trei sute de ani ă ţ
interesului acestei ă precum ş
dimensionarea târgului de vite - târguI de
jos - ă precis la 1776, dar al ă
caracter de loc slobod ... dintru început
menit oameni/or ci ă strâng la zi de tâti
9
,
conduce la ipoteza ă ă din faza de
închegare a ş aici s-a aflat locul
rezervat iarmarocului anual, amintit în
1579 drept cel mai vechi din Moldova
(vezi cap. 1). În ţ ă ă în prima
ă a veacului al XVI -lea structura
ă ă amplasarea celor ă
biserici ş - Uspenia ş Sf.
Gheorghe - în centrele vitale ale târgului,
nimic nu ne ă ă ă ă cel
ţ ţ de ă din perimetrul
Târgului Vechi ş regimul de parcelare al
30
dr. Eugenia Greceanu
marilor vaduri comerciale (drumul
Hotinului, str. Marchian, str. Cerbului ş o
ţ ă din str. ă
ă ă elemente de ă ă din
veacul al XIV -lea.
În afara perimetrului actual al Târgului
Vechi, ă cel mai târziu în veacul al
XIV -lea traseul spre Dorohoi al ă
ţ ş vechiul drum spre Ş ă ş al
ă ă (Dobrogeanu-Gherea)
cel ţ de la ţ cu strada Petru
ş întrucât ă ei cu drumul
Hotinului putea ă se ă tot atât de bine
pe str. ş ă ca ş ţ
ă a ă ă (fig. 6
ş 10). *
ă ă ipoteza de datare a Târgului
Vechi, ă pe ţ ă va
determina o sporire a ţ ă
ă arheologice în interiorul
ş domeniu deficitar ă în prezent,
ş importantele ă de sistematizare
ş ţ noi ce se ă ş ă în
ultimele decenii ar fi putut oferi ţ
bune de cercetare. Ne referim atât în
cvartalul Marchian, reconstruit masiv, unde
nu s-a ă nici o cercetare ă cu
tot interesul datelor privind o ă de
locuire din sec. XVII-XVIII, cât ş la
ă pentru construirea unui magazin
universal pe Calea ţ ă care au
ţ cele ă insule delimitate prin
ă denumite în 1899 Teilor ş Plevna
(fig. 5, 7 ş 10). Cercetarea, ă
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
ţ a fost ş ă de sesizarea
subinginerului Constantin ţ ş s-a
efectuat în 1975 de colectivul angajat în
redactarea repertoriului arheologic al
ţ ş limitându-se la
culegerea unor materiale ceramice de veac
XVIII-XIX ş la semnalarea unor beciuri ş
hrube vechi din ă ă Ori, în 1976-
1977, ă ă conduse ă la circa 10 m
adâncime au ţ - ş excavat - o ţ
de ţ boltite semicilindric, dispuse pe
ă nivele, pe travee perpendiculare pe
Calea ţ ă dar ş paralele cu axul
ă acestea din ă fiind executate din
ă Este evident ă asemenea structuri
ă cel mai târziu din veacul al XVI-
lea ş ă ţ unor ă
arheologice sistematice, cuprinzând ş
relevarea ţ de ţ boltite, care ar fi
adus date ţ ş concrete pentru
Anul V, nr. 1, martie 2005 (J 6)
ş structurii urbane medievale a
unui ă târg.
Din câte ş pana m prezent,
ţ de beciuri boltite, dispuse pe mai
multe nivele, nu se ă ş decât în TârguI
Vechi ş ă ă a acestei ţ
cu ocazia ă ă edilitare ş de
ţ va permite delimitarea ş
datarea ă a Târgului Vechi, inclusiv a
extinderii în trecut ă drumul
Ş ă ş ţ ei în ă
ne permite ă ă - cu ţ ă - cel
mai târziu în veacul al XVII -lea structura
ţ Târgului ţ Obor), favorabil
ă ă întâlnirea ă ţ
cu drumul ă Dintr-o cercetare
ă ă ă ţ pe ă nivele
ale parcelelor perpendiculare pe laturile
lungi ă sub nivelul ţ având ş
o ă ă ă ă în axul
L.OWNOA
-nxtM ..... 1Il f';2
oeftatructit ... t._.
.... &.1 "' .. u..... .,,.a ta7J
•. .-ADall_ TechJ.ului centrU .c.orrercial bl .lluaU. din 1978. cu indic.rea
conatr\J.ctUlor dupil 1960.
Nu avem date certe, pentru moment, cu
privire la suprastructura ă
ţ boltite, fiind posibil ca multe din
dughenile distruse de incendiul din 1888 ă
fi fost executate în tehnica scheletului de
lemn cu ă ă ce se mai vede ă la
câteva case de veac XVIII - pentru ţ
1907 (fig. 3) - unde, pe latura de sud, apar
31
ş kasile din paianturi ale lui Rudolf von
Kugler. ş ţ documentare
ă ş ţ dughenelor de
ă unele cu ă deasuprcP, iar târgui
mai ă ă partere boltite databile cel
mai târziu în veacul al XVIII-lea, ş cum
este casa de pe Calea ţ ă nr. 275,
exemplar care ă pe viu cât de
ş sunt ţ referitoare la
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
aspectul de sate afânate pe care le-ar fi
avut ş ă spre ş
veacului al XIX-Iea
22
. Credem, ca atare,
ă în TârguI Vechi se ă ă ş în
ţ multe din zidurile de la parter ale
dughenelor medievale, fapt dovedit de
compararea planului Emilian (1872) cu cel
din 1962 (fig. Il), care ă ă
Anul V, nr. 1, martie 2005 (16)
refacerile de ă incendiul din 1888 au
privit în special ţ ş nivelele
superioare. Cu atât mai ă apare,
în ţ târgului ţ 1907), mutilarea
ă ţ de vest a frontului de nord,
care a ă cel ţ patru ă (fig.
7 ş 11).
NOTE
*Vezl numerele anterioare din Forum cultural.
19. Vezi nota 12.
20. Al. ă P. Ş V. Chirica, Repertoriul arheologic al ţ ş voI. I, 1976, p.
54.
21. În catagrafia ş ă din ş în 1820 sunt ţ ţ ă cu dughenile de ă din
târgui vechi ale ă Ralet ş dugheana de ă cu ă deasupra pe ţ ă ă a armeanului Bogdan
Pascalovici Buceliu - vezi A. Gorovei, Monografia, p. 85-86.
22. ţ referitoare la aspectul de sat ce a caracterizat ş din Moldova ş Ţ ă ă
în veacul al XIX -lea se ş în toate ă de istorie care au abordat · ă ă ş este ă
de Gh. Curinschi în Centrele istorice ale ş ş 1967, p. 32 ş 34: .. . Preluând ş
ş ă lor rurale, ş - târguri se caracterizau printr-o ţ ă a ţ ă de locuit
având în preajma lor ă ş terenuri cultivate ... . Etapa ă pentru cristalizarea unor ansambluri
centrale mai mult sau mai ţ închegate o constitue ş secolului al XIX-lea ş începutul secolului al XX-
lea.
Biserica "Sj. Nicolae» ă ţ din ş (3)
(date generale despre monument, ţ diverse asupra arhitecturii ş ţ murale,
efectele produse în timp asupra materiei ş imaginii originale)
Foto nr. 1 Naos, scena "Prinderea lui Isus " , detaliu de
portret cu teste de ă ţ a stratului pictural afectat de depuneri
de ă ş fum aderente, atac biologic masiv ce au provocat
lipsa de coeziune ş pierderi ţ ale unor ţ .
lector univ. Carmen Cecilia Solomonea
32
Pictura ă a bisericii "Sfântul
Nicolae" ă ţ se ă ă în mare
parte din ansamblul întregii ţ cu
diferite ă de conservare, variind pe
ă ş pe zone (nord - sud) sau chiar
pe anumite registre. Evaluarea ă a
ă ţ de ţ ă ă ă se va
verifica apoi ă cu ţ de
restaurare, observându-se Ş pictura
pronaosului. ţ de ă
conservative ale picturii sunt date de o
cumulare de factori agresivi ce au
ţ echilibrul intern ş extern al
bisericii. In cazul picturilor murale starea
de conservare depinde atît de ansamblul
constituit din ă ş straturi preparatorii,
cît ş de climatul intern ş extern existent.
Deasemenea poate cei mai agresivi
factori ce au ţ stabilitatea
ţ murale, au fost ţ "de
restaurare" sau ă ă ţ ce s-au
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
facut pe parcursul timpului în interiorul ş
exteriorului bisericii. ţ umane,
motivate în general doar de refaceri din
punctul de vedere estetic, în mod paradoxal
au afectat de multe ori imediat sau
alteori lent echilibrul bine gândit de cei
ce au construit edificiul. Dealtfel unele
dintre ţ sunt de-a dreptul
condamnabile prin pierderile irecuperabile
pe care le-au provocat. Unul din principiile
ce stau la baza ţ de restaurare,
ă de fapt "momentul ş
operei de ă ca atare ": "restaurarea
trebuie ă vizeze restabilirea ă ţ
ţ a operei de ă în ă în
care acest lucru este posibil, ă ă a comite
un fals artistic sau un fals istoric ş ă ă a
ă urmele trecerii operei de ă
prin timp'.
Foto.2 Naos, peretele sudic, registrul ,,Patimilor", scena
ă din ă Ghetsimani", detaliu portretul lui Isus
Hristos, în timpul ţ de restaurare; ţ bine
ă ş ă ţ tehnice de mare calitate în .. buon
affresco ", maniera ă ă
În cazul bisericii "Sfintul Nicolae" s-au
realizat o serie de ţ care nu se
ă tocmai în ţ uneI
ă Se poate exemplifica prin
restaurarea arhitecturii de la 1906-1908
când monumentul ă ă o ă ă ţ ş
ă iar pentru interiorul bisericii o
serie de ţ diferite ca ş ţ
sau periodizare au marcat Imagmea
ă a picturii murale.
ă este ă pe unele
ţ atît de fenomenul ă ţ cu
diferite ţ dar ş prin
ţ cu suprapunerile de tencuieli
33
Anul V, nr. 1, martie 2005 (16)
ă (ulterioare celor
originale). Zone pe care fenomenul de
friabilizare ş macerare a ă ă este
vizibil: intradosul ferestrelor turlei ş
ţ adiacente, baza ferestrei din axul
altarului; iar pentru blocurile de ă
ş fenomen este prezent la exterior
pe ţ inferioare ale ţ ş
la interior pe draperie.
Mortarele de ţ aplicate peste
zonele cu pierderi din original sunt
diverse. Unele destul de dure ş
compacte probabil cu adaos de ciment,
motiv pentru care în urma ă
în zid a ă ţ de capilaritate, s-a
produs o stagnare pe timp îndelungat
sub nivelul ţ în tencuieli ş
ă Stagnarea ă a
ă ţ a produs macerarea ţ ă
ş jriabilizarea sub ă de
ţ ă ş solzire ă a unor
ţ din ă ă de ţ ă a
ă O ă cu degradare mai ă a
structurii de ă ă ă este ă în axul
altarului sub ă respectiv refacerea
de ă - ţ din perioada
ă bisericii de ă ă ă
greci (secolul XVIII) ă cu materiale
de calitate ă celor din secolul
XV.
Foto nr. 3. Exterior, placajul de ă aplicat deasupra
ţ originale la 1906-1908, partea de deasupra soclului,
starea ă cu efectele ă ţ de capilaritate ş ţ -
lacune alveolare ş cruste saline în ă Cimentul dur dintre
blocurile de ă este un material incompatibil cu materialele
originale.
În momentul succesiunii etapelor
periodice din ciclul specific tipului
ă ţ de capilaritate : 1. ă
prin capilaritate treptat În ă - 2.
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
stagnare a ă ţ În ă -
3.evaporare foarte ă a ă ţ
datorate lipsei totale a ţ
aerului din interiorul bisericii, s-au
produs desprinderi ş apoi pierderi atît
ale mortarelor de ţ dar mai ales a
ţ originale.
Degradarea ă s-a amplificat
ţ ş în ţ cu ă
ă de o ă care a fost
ă în pronaosul ă
de ă ă ă ă Ş
ă ă la intervale neregulate de
Foto 4. Pronaos, interior,partea ă depunerile
groase de fum ă pictura, valorilor termice au
provocat pierderi ale stratului pictural la registrul cu sfmte
Mucenile, iar baza este ă de diverse
accumulate de sec.xIX, XX).
timp, respectiv la momentele
slujbelor religioase, iar în
zilelor biserica avea
ă
Efectele acestei sobe
enumera:
ă ş ă
majoritatea
temperaturi
se pot
• depuneri grase de fum ş
gudroane În strat gros pe toate
ţ cu ţ tencuieli Ş
ă au dus la ţ fenomenului de
ţ ă ş solzire a ţ
34
Anul V, nr. 1, martie 2005 (16)
• aceste depuneri combinate de
praf atmosferic ş fum gras(gudroane,
fum de la ă depuneri adunate în
timp ă de ă cu adaos
organic au constituit sursa ţ
formelor biologice, iar ă ă
cu umiditatea ă au creat un climat
favorabil ă patinei biologice
peste ţ ă
• depunerile groase de fum au
obturat vizibilitatea picturii, ceea ce a
îngreunat studiul ţ
monumentului; ş termice produse
de ă sobei ocazional au determinat
exfolieri ale stratului pictural,
desprinderi ş pierderi ale ţ de
ă
A urmat apoi sistemul de ă
ă existent actualmente în ă
dar care avea ţ calorifere de mari
dimensiuni. ă cu ţ
ă ă caloriferele au fost înlocuite
cu unele mai mici dar ţ ă
nu s-a schimbat prea mult, biserica era
ă ă doar în timpul ă
slujbelor religioase. ţ valorilor
termice erau mai dese ş repetate la
intervale scurte de timp, au creat
distorsiuni ale ă ţ fenomenul de
provocare a desprinderilor ţ de
pe ă continua, iar în timp s-a creat
o ă de ţ ă a tencuielilor la
suportul de ă ş ţ
pierderi ale stratului pictural.
Aceste ţ ş de ă
între partea ă a bisericii
ă ă ş partea ă mai ales
zona turlei care avea ferestrele distruse
ă ţ în ă ţ
man Iar în timpul iernii la interior în
intradosul ş glaful ferestrelor în timpul
ninsorilor era acumulat un strat de
ă ă pe parcursul perioadelor reci
afectau agresiv nu numai pictura ă
dar ş ă .
Efectele unei ă produse de
fenomene violente combinate se
ă exact În apropierea zonelor cu
surse de ă ă (baza ţ ş
zona turlei cu ţ cea mai
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
ă de degradare, dealtfel acest
caz al turlei poate fi catalogat ca ş
cel mal grav în raport cu
monumentele similare.
Foto 5. Stratul de ţ pe zona draperiei este în
general ţ pierdut, imagine din naos, baza absidei nordice,
este vizibil desenul preparator (cu pigment ocru peste intonaco)
al ţ Militari ş structura ă
Situarea surselor de ă
terrmca: - Altar, intradosul ferestrei în
axul absidei estice, ridicat ţ ă de ă
- proscomidie, peretele nordic, baza;
diaconicon, peretele sudic, baza; - Naos,
baza ţ - Pronaos, pe latura
ă ş ă ş ă ţ
murale afectate de la baza ţ (zona
draperiei aproape a ă în totalitate, cu
ţ în altar) pe unde trec ţ
metalice de ă ă dintre calorifere se
pot identifica ă la o ă ţ de 2m
- 2,5m. Lipsa de ţ ă a stratului .de
decoratie ă ă de ă s-a
ă la ă ţ de circa 4
metri de la paviment, fiind ă
combinatiei între umiditatea ă de
ce ă din sol ş umiditatea
de ţ ă din scurgerile de
ţ de pe ş ţ
ă prin partea ă a soclului
bisericii (soclul original este placat cu
dale de ă legate cu strat gros de
35
Anul V; nr. 1, martie 2005 (16)
ciment). Acest sistem produce o ă
ă ce ă evaporarea
Foto nr. 6, 7. Tamburul turlei, interior ansamblu ş detaliu
ă starea ă a ţ ă de depuneri masive,
atac biologic puternic dezvoltat ş cruste saline ( zone albe
opace), umiditate ă ferestre distruse, cu strat de ă ă
prezent la interior.
ă ţ spre exteriorul ă Ş
implicit ă o împingere ă
interiorul bisepicii unde. ă ş ţ
poroase, astfel evaporarea are loc ' ţ
pe ţ picturii muraIe.·
ă datorate ă ţ
S-a constatat ă umiditatea a . fost un
factor activ distructiv în asociere cu
conditiile existente la acest monument:
placaJul turlei ş ţ la exterior
ţ de ă 1906-1908),
lipsa rigolei ş umiditatea de capilaritate
din sol ă de ridicarea nivelului
de ă la interior ş exterior ş
ţ umiditatea de condens
ă lipsei ţ aerului
interior ş ă ă
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
ă ; umiditatea de ţ
ă ă dezastruoase a
ş ş a ferestrelor turlei.
Efecte ale ţ ă ţ
- Provocarea desprinderilor Între
straturile din ţ ă ş
ă prezente pe mai toate zonele din
registrul cu ţ Militari în naos, Sfinte
Cuvioase în pronaos ş ţ Ierarhi în
altar la o ă de circa 4 m de la , ,
nivelul de ă
- Draperia este în general ţ
ă se ă ă sub ă de
fragmente în altar.
36
Anul V, nr. 1, martie 2005 (16)
- Foto 8, 9, 10. Tamburul tudei, interior detalii, glaful
ferestrei nordice ă lacune mari datorate
masive de ţ Apostol din registrul de la baza
tamburului, grav afectat de umiditatea de condens
portretul s-a pierdut sub ă a ă ş a patinei
biologice; Umiditatea a produs ă fizico - chimice ale
pete întunecate pe suprafata ă
Straturile de ţ sunt umede
pe zona pronaosului ş baza altarului,
unele ţ ă fenomenul de
decoeziune a particolelor componente.
- Fenomenul de condens a produs
ă cromatice ale unor ţ
din stratul pictural. .
ă lacune de diferite dimensiuni,
adînci ş superficiale, unele dintre ele au
fost acoperite cu un mortar dur care
ţ ş ciment, probabil la 1908 ş
1927 ( mai ales la ă ş pe zonele de la
baza ţ în ă biserica).
- Mari ţ au fost acoperite de
mortare ă aplicate
neglijent atît în ţ lacunare cît
ş peste ă în special la baza turlei
(pandantivi, arcele cu meqalioane) ş pe
tamburul ei în sec. XIX ş XX, cu
scopul ă peste ă ă a
ţ unde s-a pierdut ţ
ă Chiar ş aceste mortare noi sunt
În mare parte afectate, pierzînd
ţ la ă ă ă ţ
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
excesive care a persistat mult timp la
interiorul monumentului.
Foto Il. Tamburul turlei, interior detaliu macro,
ţ ale stratului de culoare produse de ţ ă (
ţ
- Umiditatea de capilaritate a
provocat ţ voalurilor de
ţ saline pe pictura ă
evoluÎnd În etape, În ţ de urcarea
apei, stagnarea sau mai apoi coborârea
ei. Acest ciclu de umiditate care ă în
interiorul zidurilor, a provocat ă
lente dar constante atât la interior cât ş la
exterior. De la baza ţ ă la o
ă ţ de 3 - 4 metri sunt vizibile ă ţ
marcate de ă ş de multe ori acestea
sunt asociate cu dezvoltarea ţ
biologici,(fenomenul este evident pe
registrul "Patimilor' 'în naos, altar ş 1 a
ş nivel în pronaos).
- Pe unele zone chiar ă de
ă sau ă ă ă este ă la
ţ ă de cruste saline durizate ş
ţ solziri ş ţ ă a
materiei componente, ş de
pierderea coeziunii particolelor.
Prin ţ ă ţ pe ţ
picturii pe alocuri s-a produs fragilitatea
ţ În special ţ ş
ş ş - brun, ocru, ocru - galben,
verde), prin pierderea liantului, ă s-
a produs atacarea ş distrugerea
carbonatului de calciu.
- Umiditatea a produs ă fizico -
chimice ale ţ sunt evidente pe
zonele de la ă ale bisericii ş masiv pe
baza ş tamburul turlei, în altar pe arce
37
Anul V, nr. l, martie 2005 (J 6)
ş ă prin umiditatea de ţ
care a fost ă un timp îndelungat cât
ş ş ferestrele au fost degradate.
- Foto 12, 13, 14. Baza turlei, interior, sfint ierarh în
medalion, teste de ă a stratului gros de depuneri - fum,
gudroane, pulberi atmosferice fixate peste stratul pictural de
umiditatea de condens; Baza turlei, element metalic din sistemul
de prindere al candelabrului ( ţ probabil de sec.xVlI-
XIX) ş mortare de ţ cu unne de repictare; Tamburul
turlei, banda cu elemente florale poleite cu aur, ă
complet de ţ biologice favorizate de ţ
masive de ţ
Arcele si semicalota altarului, cupola
Ş o sene de zone mari ale turlei
prezentau o ă degradare
ă ă ţ de ţ sub
forma voalurilor albe compacte ş a
depunerii ă de o grosime
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
ă care la ţ climatice
interioare ş exterioare, a evoluat spre o
fixare ă peste stratul de
ă ţ ă care cu aportul
ă ţ persistente pe ţ ă
a produs carbonatarea depunerilor
atmosferice.
Anul V, nr. 1, martie 2005 (J 6)
- Faptul ă ţ de repictare care
ţ liant organic sau fixativul de origine
ă , au fost în contact cu o
umiditate ă a creat un mediu
extrem de favorabil pentru dezvoltarea
microorganismelor.
Memorialul ş -istorie, ţ înnoiri
In 1992, prin H.G. nr.188 din 17
aprilie a luat ţ ă o ă ţ care s-a
numit Memorialul ş - Centrul
ţ de Studii Mihai Eminescu. ă
atunci, exista la ş doar o ă
ă dar ş aceea era o ă a
Muzeului de Istorie din ş avînd
statut similar cu celelalte case memoriale
din ţ ş purtînd denumirea de muzeu
memorial, ă o ă ă de un
oficial al vremii, ă care în fapt era
un compromis între o ă ă ş un
muzeu, nefiind nici una, nici alta. Trecînd
în directa subordine a Ministerului
Culturii, ş s-au dorit a fi un Weimar
al României, un centru ţ de
cercetare care ă evolueze pe ă ă
distincte, dar în ă ă ă
muzeografia ş cercetarea. La 1 ianuarie
2002, din ţ care ne ă ş ă
criterii pe care nu le-am aflat ă
ţ a trecut în subordinea Consiliului
ţ ş ă ce Ministerul
alocase ş aproximativ 60 miliarde
lei. Aceasta pe de o parte. Pe de ă parte,
ş minister ş asumat ş ţ
proiectele noastre privind strategia
ă de dezvoltare a Centrului de la
ş ş s-a constituit o ă ă
ă Desigur ă la început au
existat temeri ş s-au pus piedici serioase,
ă se voia la ş ceea ce se ă cu
ani în ă în ă ţ ţ era atît de
38
Valentin ş
mare încît pur ş simplu nu . se ţ ă
se poate ş altfel decît ş ă se ă
ă atunci. Dar anii ministeriatului lui Ion
Caramitru au însemnat pentru Centru
edificarea a circa 90% din ceea ce ă
actualmente la ş În acest fel,
ţ ă ţ ă acum însemnele ş
structura unui ş ă unic în ţ
cultural românesc.
ă Mi hai Eminescu, ş
Niciunde în ţ ă nu se pot ă într-
un ţ atît de restîns, obiective culturale
atît de diverse ş ă propria lor
umcltate: Casa ă ţ
familiei Eminovici, datînd din anii 60 ai
secolului al XIX-lea, Casa ţ ă ă ă de
ă ce a ţ ultimei proprietare a
ş ş în care s-a amenajat un muzeu
etnografic specific zonei (locul în care îi
ă lui Horia Bernea ă picteze în
ş Tuturor acestor obiective
ţ li se ă ă Biblioteca
ţ ă de Poezie (idee ă ţ
lui ţ Ulici), ă cu ă nivele
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
ş o ă amfiteatru, Muzeul Mihai
Eminescu, - inaugurat ţ la 15 ianuarie
2000, an declarat de UNESCO Anul
Eminescu. Atunci, în ţ
ş ţ ă a Primului-Ministru ş a
mai multor ş s-au înmânat la
ş medaliile comemorative dedicate
împlinirii a 150 de ani de la ş
Poetului, medalii conferite prin Decretul
nr. 4 din 12 ianuarie 2000 al ş
României.
Dar lucrurile nu erau· ş simple;
marea ă a ş ani era
problema cu care s-au confruntat
majoritatea centrelor similare din ţ ă
ş venite de dinaintea lui ' 89, care
aveau un iz de ă cultural, muzee de tip .
ş cu numeroase vitnne ş cu
facsimile stupide ş pe ţ la care
se ă ş altele de un gust mai mult
sau mai ţ îndoielnic. Cum nimic nu este
ă în lumea aceasta, a fost dat ca
la ş ă ă lamentabile
(pe care ă ă le trecem cu vederea),
ă putem lucra cu echipa ă
ă din Suceava, o ă
ă ş ă dar mai ales cu
oameni ţ Întîlneam pentru prima
ă ă mai ţ ani ţ care ţ
puneau în ţ un proiect ş pe care, ă
aceea, nu-i mai vedeai ă ă ă
le ammtim numele: arh. Constantin
Gorcea, arh. Constantin Stroescu ş ing.
Dorin Spineanu. ă au ş ă
revitalizeze ţ ş ă dea
unitate ş ţ ă ă respectînd
atmosfera ă Altfel, ş ar fi fost
ă un exemplu cum nu se poate mai
bun de kitsch. ţ mai sus amintite
li s-au ă în ş timp, o ă
ă unei ţ moderne,
ă pentru o utilizare ş o
promovare ă a patrimoniului
ţ Amintim printre ţ de
calculatoare ă la Internet,
televiziune cu circuit închis, ă
audio-video pentru spectacole etc.În ceea
ce ş ţ muzeal, s-au restaurat ş
reamenajat Casa ă ş Casa
ţ ă ă ă de ă iar ţ familiei a
39
Anul V; nr. 1, martie 2005 (J 6)
fost ă restaurîndu-i-se Ş
catapeteasma. ţ muzeale au fost
efectuate în baza unui proiect ce viza
ţ întregului ansamblu muzeal.
Toate acestea stau ă ă pentru
cînd n-om mai fi.În ţ ş ani, sub
egida Centrului de studii s-a ş
simultan ă se ţ ă o ă
activitate ş ţ ă ş ă Sigur ă
am întîmpinat ţ ş în acest sens,
ă cei care ne tutelau erau ş ţ ă
ă cît mai multe ţ .Deviza
ă ă a fost: mu/tum in parvo, ş
încît, în cadrul programului de cercetare al
Memorialului au fost publicate 14 volume
ai ă autori sunt nume de prestigiu în
cultura ă Petru ţ Dumitru
Irimia, Cristian ă ţ ă Tot în cadrul
Centrului s-a finalizat trecerea pe suport
magnetic a operei eminesciene ă
integral de colectivul Academiei Române,
modalitate prin care se pot valorifica optim
temele planurilor de cercetare ş care ă
ă din domeniu o ă de date
ş un instrument de lucru modern ş eficient
(CD-ul sus ţ ţ ş un
program de lucru pe text). Prin constituirea
unui site pe Internet, structurat în jurul a
ă mari teme, ţ ş opera ă
- pe de o parte, respectiv activitatea
Centrul ţ de Studii - pe de ă
parte - se ă ş promovarea ţ
eminesciene, oferindu-se ş din
ţ ă ş ă ă posibilitatea de a fi la
curent cu ă recente din
domeniu.ArlUl acesta, la 15 ianuarie, s-a
lansat, ă o ă de trei ani,
ţ limbajului poetic eminescian
ţ poezii/or antume) , sub
coordonarea ş ţ ă a profesorului D.
Irimia. ă ă ă ţ
postum e lor, ţ de sensuri,
volumele Eminescu despre ă ş ă
Realitate ş transcendere în opera
ă Nici ă legate de
Zilele Eminescu nu sunt de neglijat. Ele au
impus ă ă ă dîndu-i
ţ ă ţ ă Cu ă ocazie
Centrul de la ş apare ca o ă
ă dar ş ca o autoritate ă în
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Forum cultural
acordarea Premiului ţ de Poezie
pentru debut ă ţ ă de
ă ă anual, este un alt prilej de
a reuni la ş ş de prestigiu
ţ ă se inspire ş ă creeze aici.
Dintre ţ îi amintim pe: Horia
Bernea, Horia ş Vasile ă ţ ă
ă Vasile Tolan, Suzana Fântînariu,
Constantin Flondor, Vasile Doru Ulian,
Liliana Grecu. ţ realizate cu
acest prilej au avut ecouri ţ iar
ă donate de ş ţ la
ă ă se constituie într-o ă
ţ de ă ă ă într-un
ţ distinct amenajat în noul muzeu,
ţ care ş ă ţ
ş ş pastrat capacitatea de a
inspira opere de ă Nu în ultimul rînd se
cuvin subliniate contactele care au fost
stabilite de ţ ă cu organisme
din ţ ă ş din ă ă parteneri ş
în dialogul cultural ş ş ţ
ţ Astfel, ă finalizate în
întîlniri ş seminarii au fost stabilite cu
Universitatea din Freiburg, cu Catedra de
studii eminesciene din Roma ş cu
Accademia di Romania, cu Maison des
Sciens de I 'Home din Paris, cu Institutul
Român Nicolae Iorga din ţ
Schimburi de ţ ă ş reuniuni pe
ă ă s-au realizat cu Muzeul
Ţ ă Român, cu Muzeele de
ă ă din ş ş ş cu
Muzeul de Istorie ş Colegiul Noua ă
din ş Memorialul ş propus de
asemenea ă ă ă ţ ş tineri
ă ă organizeze ş ş cursuri de
ă care ă ă ş de ă
din România ş din Europa, precum ş
masteranzi din ă ţ ţ ă Acest
fapt este pe cale ă se ă ş asta
cu atît mai mult cu cît ă la ş
ă ţ adecvate de studiu ă de
ă fond de carte, ă informatice) ş
cazare la standarde europene. Tocmai de
aceea am primit cu bucurie ş cu
responsabilitate propunerea domnului
Nicolae ManoJescu de a institui la ş
40
Anul V, nr. 1, martie 2005 (J 6)
o ă Eminescu, ă în colaborare
cu Uniunea Scriitorilor ş revista România
ă Credem ă numai în felul acesta
ş nu vor fi doar un loc al unei
memorii ţ în timp, ci un pretext al
ă universului de valori care s-au
ă cu Eminescu ş care au ă în
spiritul ţ ce i-au succedat.
Colaborarea deja ă cu Uniunea
Scriitorilor din România prinde ă
contur, ă în toamna acestui an ă
ă fie organizat la ş un colocviu de
traduceri, care ă ă va fi începutul
umplerii unui ' gol ă de la Corneliu M.
Popescu încoace.Pentru toate acestea, dar
ş pentru altele nespuse, credem ă Centrul
ţ de Sudii "Mihai Eminescu" are
ţ ş ţ devenirii sale într-
un centru de ţ ă al ă culturii
române în Europa. Apreciem eforturile
Consiliului ţ ş ş
ţ ă prin ţ
ă în ceea ce am întreprins în
ultimii patru ani, de cînd suntem sub
ă ă Nu putem ă nu apreciem
eforturile ş Consiliului
ţ ş Constantin ţ în
vederea tuturor demersurilor !acute pentru
demararea
Eminescu" ,
infrastructurii
european.
proiectului "Parcul Mihai
privitor la ă ţ
ş ă ţ acestui centru
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro
Ţ Ţ Ă PENTRU Ă CULTE
SI PATRIMONIUL CULTURAL NATIONAL BOTOSANI
, "


,
• •
,
Anul V, nr. 1
Martie 2005 (16)


,
Botosani
,
,
,


www.botosani.djc.ro / www.cimec.ro

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful