CUVÂNT

ÎNAINTE

Problemele mediului înconjur tor fac parte din problemele grave ale omenirii i practic, în orice domeniu de activitate, este necesar s se identifice aceste probleme i s se încerce prevenirea, ameliorarea sau chiar rezolvarea total a lor. Amenajarea resurselor de ap în diverse scopuri (hidroenergetic , aliment ri cu ap , iriga ii, piscicultur , agrement etc.) reprezint un domeniu cu largi implica ii în ceea ce prive te impactul i respectiv protec ia mediului. Lucrarea de fa se adreseaz în primul rând studen ilor de la Facultatea de Energetic , specializarea Ingineria mediului în energetic , dar poate fi util i altor studen i cu preocup ri în acest domeniu, precum i inginerilor interesa i de problemele amenaj rii resurselor de ap i impactul acestora asupra mediului. Ea este structurat pe 5 (cinci) capitole. Primul dintre acestea trece în revist situa ia resurselor de ap pe plan mondial i în ara noastr , schemele de amenajare hidroenergetic a resurselor de ap i exemplific câteva dintre aceste scheme pentru cursurile de ap din România. Capitolul al doilea trateaz problemele legate de aspectele polu rii apelor. Dup ce trece în revist propriet ile apei pure, se inventariaz interac iile care conduc la propriet ile apelor naturale, sursele de poluare a apelor, materiile poluante i indicatorii de calitate ai apelor. Capitolele 3 i 4 prezint primele uvraje componente ale schemelor de amenajare: barajele i desc rc torii de ape mari. Se face o descriere a principalelor tipuri de baraje, respectiv desc rc tori de ape mari, se arat rolul lor func ional, se prezint o serie de elemente constructive i principalele calcule hidraulice ale acestora. Celelalte uvraje urmeaz a fi prezentate în partea a doua a acestei lucr ri. În sfâr it, în capitolul 5 se arat în ce const impactul asupra mediului înconjur tor provocat de lucr rile de amenajare a resurselor de ap i ce m suri se pot lua pentru ameliorarea efectelor negative ale acestui impact.

Autorii au dorit s întocmeasc o lucrare riguroas din punct de vedere tiin ific, iar nivelul cuno tin elor necesare este cel normal preg tirii unui inginer. Ea umple unele din golurile existente în ceea ce prive te materialul bibliografic necesar preg tirii studen ilor de la i !Ingineria mediului în energetic . specializ rile !Hidroenergetic În încheiere autorii in s mul umeasc în mod deosebit colectivului cu care lucreaz , format din ing. Cr ciun Anca, prep.ing. Corcodel Liana i prep.ing. Dumitran Gabriela, pentru colaborarea perfect i ajutorul nepre uit acordat la editarea pe calculator a lucr rii. De asemenea colegilor din catedr i referen ilor tiin ifici pentru sugestiile privind forma final a lucr rii. Autorii

Capitolul RESURSELE DE AP

1

I UTILIZAREA LOR

1.1.

Economia apelor i ramurile ei
1.1.1. Apa - factor de mediu i resurs regenerabil .

În procesele vitale de pe p mânt i în activitatea multilateral a omului apa are un rol deosebit, ea reprezentând practic o component esen ial a vie ii. Aprovizionarea cu ap este vital pentru hr nirea popula iei crescânde a globului, pentru producerea bunurilor materiale i pentru men inerea integrit ii sistemelor naturale de care depinde via a pe p mânt. Considerat mult vreme ca ceva de la sine în eles, apa a devenit în multe zone ale lumii un factor de limitare a cre terii economice i a produc iei alimentare. De i din punct de vedere cantitativ apa scurs prin fluvii i râuri reprezint doar 0,0002 % din volumul hidrosferei, aceast cantitate de ap a avut întotdeauna un rol imens în via a Terrei, constituind una din bog iile inestimabile ale planetei. Pentru a ilustra rolul pe care apa îl joac în via a Terrei, s amintim c totalitatea resurselor de ap formeaz hidrosfera, una din sferele care alc tuiesc înveli ul geografic. Fiind una din cele mai comune substan e din natur , apa intr în compozi ia chimic a mineralelor din crusta planetei i din nucleul acesteia. În stare liber ea formeaz apele subterane i umezeala solului în litosfer , oceanele, m rile, lacurile, râurile, ghe arii de calote, pentru ca în atmosfer s o întâlnim sub form de vapori, pic turi de ap i cristale de ghea , iar în biosfer - atât în lumea plantelor, cât i a animalelor - ea s constituie elementul fundamental indispensabil vie ii. Una din caracteristicile importante ale apei este mi carea, mobilitatea, care îi confer func ia de principal mijloc de leg tur i schimb de substan i energie între sferele planetei.Totalitatea c ilor i formelor de mi care a apei este cunoscut sub denumirea de circuitul apei în natur sau ciclul hidrologic. Acest circuit este general atunci când fenomenul cuprinde

întreaga planet i local când se produce la scar restrâns , un lac pe de-o parte i regiunea înconjur toare pe de alt parte. La baza acestui proces st conversia radia iei solare ca surs de energie, prin care se produce evaporarea apei de la suprafa a oceanului i a uscatului i trecerea ei din stare lichid în stare de vapori în atmosfer . Masele de vapori se deplaseaz la distan e apreciabile, iar în anumite condi ii se condenseaz i revin pe suprafa a Terrei sub form de precipita ii, unde mai mult de jum tate se evapor , iar restul se stocheaz în ghe ari, se infiltreaz în sol sau se scurge prin re eaua hidrografic . În cadrul acestui fenomen, neuniform atât în spa iu cât i în timp, se pot schematiza dou circuite locale, unul deasupra oceanelor, iar cel lalt deasupra continentelor, precum i un circuit global, care le include i pe cele locale, reprezentat în figura 1.1.

Fig. 1.1. Circuitul apei în natur Cantit ile medii anuale de ap care particip la aceste circuite sunt evaluate astfel: - apa evaporat de la suprafa a m rilor i oceanelor Z0 = 449.400 km3/an; - apa evaporat de la suprafa a continentelor

. ca de altfel întreaga activitate uman .pentru circuitul continental Zc = Xc .2) (1. de realizarea ei depinzând îns i via a pe planeta noastr .500 km3/an.pentru circuitul global Z0 + Zc = X0 + Xc (1. din care: .400.se creeaz în fiecare an un volum aproximativ de ap dulce. Rela iile de bilan ale circuitului apei în natur sunt .1) (1. dar.800 km3/an.1. c volumul total al apei existent pe glob este de circa 1. aer i p mânt. În condi iile climatice existente pe planeta noastr . Resursele de ap pe plan mondial i în România La o prim vedere rezervele de ap de pe globul p mântesc sunt foarte mari.000 km3 (100%). cât i mediu natural al unor nenum rate specii de pe ti i plante. Apa este deci atât materie prim sau factor de produc ie în agricultur . de pe uscat. 1. . de suprafa i subterane.3%).cantitatea de ap revenit . De aceea protec ia calit ii apelor a devenit ast zi una din preocup rile majore ale omenirii. 7 .000 km3 (97.200. apele ca i întregul mediu înconjur tor sunt supuse unui impact agresiv generat de dezvoltarea societ ii pe baza unor tehnologii poluante.Y .000.urm toarele: Zc = 61. Nevoia de a proteja aceste func ii naturale constituie un element de însemn tate esen ial în analiza modului în care o societate î i folose te resursele de ap .3) În virtutea acestui flux ciclic între mare. prin cursurile de ap .300 km3/an.precipita iile pe suprafa a continentelor Xc = 99. .2.precipita iile pe suprafa a oceanelor Xo = 411. În prezent.362. . apa dulce reprezint o surs regenerabil .oceanul mondial reprezint 1. Astfel se apreciaz . înapoi în m ri i oceane Y = 37.pentru circuitul oceanelor Z0 = X0 + Y .600 km3/an. industrie sau în activit ile gospod re ti. de i pretutindeni ea este legat de existen a unui mare circuit global. variabilitatea i calitatea ei în rândul resurselor sunt determinate de disponibilitatea ei pe plan regional sau local i de modul în care este gospod rit .

01% din volumul apei dulci de pe glob.01%).vapori de ap în atmosfer .182. . cât i în ara noastr . atât în ceea ce prive te volumul precipita iilor. atât pe plan mondial. 15. În tabelele 1.000 km3 (0. cu perioade de ape mari. Dac se consider anual circa 10 circuite ale apei în natur .35%). . la nivelul fiec rui continent.2%). apa râurilor i fluviilor.5 5) 109 m3/an.800. care prezint cel mai mare interes pentru economia diferitelor ri.7%). dar în care se scurge între 64% i 76% din volumul total. .04%).780 km3 (0. A a cum se observ .Dun rea la intrarea pe teritoriul României 170 109 m3/an. resursele de ap dulce sunt limitate.apa din lacuri i mla tini 132.. regimul lor de scurgere este foarte variabil în timp. se pot exemplifica afirma iile de mai sus.467.000 km3 (77.2 i 1. volumul mediu de ap scurs pe râuri i fluvii într-un an ajunge la 37.1. Pentru România se apreciaz urm toarele resurse de ap dulce: .4%). La rândul ei apa dulce (100%) este r spândit sub diverse forme i anume: 29. .000 km3 (22.apa dulce reprezint 37.3 se arat . în tabelul 1. . care a fost consumul de ap pentru popula ie i respectiv pentru industrie.apa râurilor i fluviilor 3.apa con inut de ghe ari . Totodat trebuie remarcat c aceste resurse sunt repartizate teritorial foarte neuniform. din care se poate observa diferen a de resurse între diferitele continente. pentru diversele continente.ape subterane (4. reduse ca interval de timp. La nivelul întregului glob.000 km3/an. în anul 1980 i consumul prognozat pentru anul . cât i cel al scurgerii totale.râuri interioare 37 109 m3/an. Aceste date arat clar c . de asemenea. Astfel.000 km3 (2. apreciindu-se c în actualele condi ii tehnice i economice pot fi captate i valorificate aproximativ 20.ape subterane 8. reprezint abia 0.120 km3 (0.000-30. iar calitatea apei nu este satisf c toare. ca i la cel al fiec rei ri.800 km3. se prezint o estimare 1 a bilan ului hidrologic anual la scara continentelor. De asemenea se observ reparti ia inegal în timp.

Din aceste tabele rezult de asemenea diferen e mari între consumurile din diversele regiuni ale globului.2000. .

.

.

.

.

. condi ia necesar de cre tere a nivelului de via a popula iei. erodarea albiilor. s r turarea solului. Satisfacerea necesit ilor de ap ale activit ilor umane în cantitatea i cu calitatea cerut de beneficiari. f) faptul c apa a devenit în prezent unul din cei mai importan i factori de mediu.3. inunda ii. multe zone fiind foarte s race din acest punct de vedere ( Dobrogea. Combaterea efectelor d un toare ale apelor (exces de umiditate. etc. e) faptul c apa este o resurs refolosibil atât în lungul unui curs de ap . d) faptul c regimul de curgere al apei în râuri i fluvii este influen at cantitativ i calitativ de c tre activitatea omului. a a cum s-a putut deja vedea. dac se iau în considerare urm toarele elemente: a) caracterul limitat (de i în continu reînnoire datorit circuitului apei în natur ) a resurselor de ap . Se observ de asemenea reparti ia inegal a resurselor pe teritoriul României. Câmpia Român .4 prezint repartizarea pe diferitele bazine hidrografice din ara noastr a volumelor de ap disponibil în anul mediu. Necesitatea utiliz rii ra ionale a resurselor de ap rezult . Utilizarea ra ional a resurselor de ap Ramura economiei unei ri care are ca obiect totalitatea m surilor necesare pentru folosirea ra ional a resurselor de ap formeaz economia apelor. dezvoltarea ascendent a societ ii. impun rezolvarea a tot mai numeroase i mai complexe probleme de gospod rire a apelor. 3. sudul Moldovei). 1. 2. Toate aceste elemente. Gospod rirea apelor reprezint ansamblul de activit i desf urate pentru realizarea urm toarelor scopuri: 1. b) distribu ia neuniform în spa iu i timp a acestora. cât i în cadrul aceleia i folosin e.). Protec ia resurselor de ap împotriva polu rii i a epuiz rii lor cantitative.1. c) posibilit ile relativ limitate pentru transportul apei (din zone unde aceasta este în exces în zone cu deficit de ap ).Tabelul 1.

hidroenergetica. precum i desecarea zonelor pe care apa este în exces. dintre care mai importante sunt: .combaterea ac iunii distructive a apelor provocat prin viituri.aliment rile cu ap i canalizarea centrelor populate i a zonelor industriale. În gospod rirea apelor se denume te folosin de ap orice domeniu de utilizarea a unei surse de ap . inunda ii. . Problemele energetice. Astfel problema alimenta iei.Aceste scopuri ne arat c gospod rirea apelor este strâns legat de dezvoltarea economic i social i totodat de problemele actuale ale omenirii. în interesul ob inerii unui randament maxim pentru economia na ional . Economia apelor are mai multe ramuri. etc. erodarea albiilor i a malurilor cursurilor de ap . care reprezint o preocupare major a societ ii contemporane. este strâns legat de dezvoltarea agriculturii. impun utilizarea la maximum a poten ialului hidroenergetic al cursurilor de ap . deci a iriga iilor i prin aceasta de o judicioas gospod rire a apelor. O astfel de utilizare a unui curs de ap presupune: . sanitare.s nu exclud o asemenea posibilitate pentru viitor. privesc direct gospod rirea apelor prin aceea c apa este unul din factorii de mediu cei mai amenin a i cu poluarea sau epuizarea. ceea ce este cunoscut sub denumirea de utilizare sau folosin complex .s dea posibilitatea utiliz rii concomitente a cursului de ap în mai multe scopuri. . sp larea i degradarea solului fertil. .hidroameliora iile. sport . . . În raport cu diferitele utiliz ri (folosin e) ale apei se structureaz i diferitele ramuri ale economiei apelor. care se ocup cu amenajarea cursurilor de ap în scopul valorific rii poten ialului hidroenergetic al acestora.transporturile fluviale i maritime pentru oameni i m rfuri. agrement. un curs de ap poate i trebuie s fie folosit în acela i timp în mai multe scopuri. . care au ca scop irigarea i alimentarea cu ap a terenurilor i centrelor agricole. deosebit de actuale. . una din cele mai acute probleme ale lumii contemporane. În sfâr it.folosin e diverse: piscicultur . problemele polu rii mediului înconjur tor. Mai trebuie men ionat faptul c .

surse de energie conven ionale care cuprind energia hidraulic . Respectarea acestor condi ii este destul de greu de realizat deoarece: unele folosin e (beneficiari) cer debite uniforme (exemplu aliment rile cu ap industrial sau potabil ). Sursele de energie primar energetice Sursele de energie se clasific astfel: . canale. energia animal i uman .2. iar când acest lucru nu este posibil. prize de ap . altele cer debite neuniforme (energetica) sau periodice (iriga ii..1. s limiteze sau s dea posibilitatea celor mai importante. petrolul i gazele naturale.2. . porturile). alimentarea cu ap a popula iei incluzând canaliz rile). transporturile de ap ). etc). conducte. De aceea. Energia hidraulic i utilizarea ei i structura balan ei 1. În lucrarea de fa sunt prezentate în special scheme de amenaj ri hidroenergetice. ca elemente componente. c rbunii. anumite folosin e folosesc apa f r a-i afecta calit ile (energetica) iar altele o polueaz (industria. energia eolian . cu o foarte mare importan pentru dezvoltarea viitoare a societ ii umane. etc.surse de energie neconven ionale în care se includ lemnele de foc i al i combustibili vegetali. un plan de gospod rire complex trebuie s încerce satisfacerea ra ional a cerin elor mai multor beneficiari. uvraje care sunt folosite i la amenajarea resurselor de ap pentru alte folosin e (baraje. Exemplificarea modului în care au fost aplicate aceste principii se va face în paragraful 1.s respecte în m sura în care acest lucru este ra ional.energia nuclear . iriga iile).3. . piscicultura. energia solar . 1. Concep ia schemelor de amenajare a resurselor de ap din ara noastr a încercat s in seama de aceste principii. folosin ele deja amenajate. cu precizarea c ele con in. . iar altele o folosesc f r a-i mic ora cantitatea (energetica. anumite folosin e consum apa (aliment rile cu ap .

dezvoltarea societ ii moderne reclam resurse energetice din ce în ce mai bogate.000* Se men ioneaz de asemenea c produc ia i consumul de energie primar difer de la ar la ar . Anul 1900 1925 1970 1975 1985 1992 2000 *)prognoz Consum energie primar 106 t. datorit progresului tehnic.5. Tabelul 1. precum i locul ocupat de aceste ri.5 ori. a c rui putere caloric este de 7000 kcal/kg.În prezent. Consumul de energie a crescut continuu i într-un ritm din ce în ce mai accentuat.6.485 26. consumul din aceste resurse crescând deci de 32. în anul 1992. se prezint produc ia i consumul de energie primar pe cap de locuitor . Pentru compararea diferitelor resurse energetice acestea se exprim în echivalent caloric al unui combustibil conven ional. consumul anual de resurse primare a crescut în ace ti ultimi 100 de ani de circa 4 ori. în diferite ri ale lumii. ajungând de la 27. Totodat în ace ti ultimi 100 de ani. .650 8. a crescut continuu cota resurselor conven ionale în consumul de energie primar .555 11. ultima sut de ani fiind caracterizat printr-o cre tere a consumului anual de energie primar de aproximativ 10.c. necesitate îndeosebi de ritmul foarte rapid al dezvolt rii industriale. Astfel în ultimii 250 de ani omenirea a consumat mai mult energie decât în primii 1750 de ani ai erei noastre.4% la circa 85%.1 ori. Tabelul 1. adic de 3.5.000 9.500 6. într-un clasament întocmit din acest punct de vedere de organismele interna ionale de profil. 950 1. iar cel din resurse conven ionale de peste 8 ori.5 ori pe cap de locuitor al globului. Referindu-ne la cifre absolute consumul energetic al omenirii a evoluat a a cum se observ din tabelul 1. Astfel în tabelul 1. fiind neuniform repartizate pe glob.6.c.

cât i în cel lalt. comb.122 88 19.780 40 39 67 5 3 45 18 28 30 28 37 19 1 66 8 17 Tabelul 1.747 3.790 10.438 645 140.250 967 10 t.412.937 Produc ie 12 1 Locul ocupat dup Consum 7 3 2.652 2.779 38.992 2. conven ional Consum 10.Energie primar pe cap locuitor ara Canada Emiratele Unite Fran a Germania Japonia Norvegia Qatar România SUA Suedia Arabe Produc ie 14.338 11.094 Kg.c.788 657 33 74.293 2.756 653.788 33 48.De asemenea se vede c România .c 3.288 967 10 t.c.266 1.120 1.910 557 140.929 Import TJ 113.868 132 5.476 132 26.576 2.868 156.403 340.072 5.288 19. Resursele de energie primar din România (1994) Total energie primar 3 C rbuni Cocs import Gaze naturale i ei Produse petroliere din import Lemne de foc Al i combustibili Energie hidroelectric Energie electric din import Energie din surse neconven ionale TOTAL Resurse 10 t.332 3.713 39.728 632.985 3.582 9.344 1.965 26.c.250 701.737 6.122 39.211 3 Produc ie din care 3 TJ 325.890 4.069 93.185 68.056 68.837 862 48.582 La multe din ri se observ diferen a între produc ie i consum.868 788.121 8.325 3 657 23.325 TJ 482.920 22.641 110.735 6.7. atât într-un sens.c 16.346 22 4.606 2.117 21.328 19 4.353 273.197.c 11.434 5.954 2.

sau neeconomic transportabile (combustibili inferiori). resursele de energie primar erau evaluate în 1994 a a cum rezult din tabelul 1. singura form de energie care poate fi transportat la distan e mari i foarte mari. Studiul atent al consumului de energie în secolul nostru arat o deplasare important spre consumul de combustibili superiori (lichizi i gazo i). De altfel. permi ând în acest fel separarea locului de produc ie a energiei de locul de consum. În intervalul 1900-1990. precum i faptul c totodat aproximativ o treime din resurse provin din import. ceea ce reflect pe de o parte s r cia de resurse. energie mecanic . Datorit acestor avantaje energia electric a devenit un factor indispensabil al dezvolt rii economiei tuturor statelor. Tabelul arat i structura balan ei acestor resurse. pe care aceast form de energie secundar le prezint fa de celelalte forme primare i secundare de energie: a) este singura form de energie care poate fi convertit extrem de u or i cu randamente foarte ridicate în oricare din formele de energie necesare în procesele de produc ie i în activitatea casnic a popula iei (c ldur . precum i în procesele de telecomunica ii i ridicare a gradului de confort i cultural al popula iei. a folosirii ei de c tre popula ie. pe de o parte. Aceasta d posibilitatea. Superioritatea energiei electrice este datorat urm toarelor avantaje.ocup locuri modeste în clasamente. iar în domeniul formelor secundare de energie spre folosirea formei superioare care este energia electric i spre folosirea aburului i apei fierbin i ca purt tor de c ldur . procesul de electrificare stând la baza acestor dezvolt ri. în afar de combustibilii superiori.7. situate în zonele dep rtate de zonele de consum i. c) este. pe de alt parte. iar pe de alta. în ceea ce prive te ara noastr . spre a fi consumat în receptoare oricât de mari sau oricât de mici. în timp ce consumul de energie primar a . b) este singura form de energie posibil de folosit într-o serie de utilaje i tehnologii moderne . nivelul de trai destul de sc zut înc al popula iei. energie chimic . a folosirii resurselor energetice primare netransportabile (hidroenergetice). consumul mondial de energie electric a crescut de 260 ori. lumin ). cu randamente foarte ridicate i care apoi poate fi distribuit la consumatori.

Cifrele din acest tabel indic i din acest punct de vedere diferen ele mari care exist între diferitele regiuni ale globului.630 Tabelul 1.9.860 748 1.252 5.570 7. Se observ îns c dup 1990 produc ia de energie a început s scad .568 459 520 672 962 411 193 326 170 103 294 137 1994 3.Chinez Brazilia Fran a India Norvegia Marea Britanie Suedia 1985 2.710 15.717 5. prezint produc ia de energie electric în câteva ri ale lumii.474 534 453 964 867 904 251 476 351 113 332 137 1994 13.660 8. Tabelul 1.crescut de numai 4. a crescut continuu dup 1950. În România produc ia de energie electric .9. .8.326 18. Tabelul 1. în anii 1985 i 1994. total i pe cap de locuitor.P.2 ori (iar consumul de energie primar din resurse conven ionale de 5.7 ori). a a cum se poate vedea din tabelul 1.8. ceea ce se explic prin sc derea masiv a consumului în industrie. Produc ia de energie electric Produc ie total 109 kWh/an Produc ie pe locuitor kWh/an ARA SUA Canada Germania Japonia Federa ia Rus R.270 5.225 382 26.

rezult foarte limpede c problemele complexe pe care le ridic asigurarea necesarului de energie pentru cre terea economic se afl în centrul preocup rilor tuturor statelor lumii.819 64.610 2.470 Din cele de mai sus. sunt limitate.088 53.7 %.. Canada. precum i la cererile viitoare. se constat c rezervele la cei mai eficien i combustibili. O serie de ri ca Federa ia Rus .721 67. Estim rile privitoare la rezervele totale de energie.4 %.267 55. La nivelurile actuale ale consumatorilor.650 17.A. în care îns i studiile de inventariere sunt r mase în urm . S. Africa. sunt îns destul de nesigure.4 %. rezervele exploatabile de gaze naturale ar putea satisface nevoile pentru 45-50 ani.U. Aceste rezerve de energie sunt îns distribuite neuniform. energie hidraulic 10.160 2. 130 416 904 1. gaze naturale 17.732 2. energie nuclear 8. petrolul i gazele naturale.125 35. petrol 36.833 2. aceste resurse fiind mai reduse în continentele slab dezvoltate (America Central i de Sud.693 Pe cap locuitor kWh/an. Asia). precum i a numeroase organisme na ionale i interna ionale.309 59.5 %.Produc ia de energie electric în România ANUL 1950 1960 1965 1970 1975 1980 1985 1990 1995 1997 Total energie electric 106 kWh/an 2. În ceea ce prive te resursele energetice primare ale lumii.040 3. în anul 1990 se estima c acestea au urm toarea structur : c rbune 27 %.486 71.loc.529 3.113 7. Analizând durata de acoperire a consumului de c tre fiecare surs primar de energie în parte. . dispun de resurse însemnate i variate.

când energia nuclear ar urma s ating o pondere de circa 35 % din balan a energetic mondial . cât i în Rusia. dar care în viitor va c p ta o pondere din ce în ce mai mare. în prezent pe plan interna ional se fac eforturi pentru conservarea rezervelor de i ei i gaze i pentru orientarea consumului spre celelalte surse primare de energie. . cu o putere instalat de 240 MW.) puterea instalat a centralelor nucleare urmeaz s ating circa 1. .000 MW în anul 2000. Dup datele Agen iei Interna ionale pentru Energia Atomic (A.energia mareelor din oceane.energia chimic înmagazinat în ap .A. . la actualele tehnologii i cheltuieli de extrac ie. Se inten ioneaz realizarea unor altor asemenea centrale atât în Fran a. unde func ioneaz câte o uzin mareemotric (la Rance. .iar cele de i ei. pentru numai 30-40 de ani. i pentru circa 270 de ani.2. În prezent exist utiliz ri practice ale energiei cursurilor de ap i a energiei mareelor. în cazul huilea i antracitului.energia apei ghe arilor. rezervele de c rbuni sunt suficiente pentru aproximativ 190 de ani.2.energia termic înmagazinat în ap .300. În cele ar tate mai sus nu s-a inut seama de energia nuclear . 1. de i costul acestor centrale este deocamdat destul de ridicat. în cazul lignitului.energia apei ploilor. care constituie o surs de energie practic inepuizabil . În acela i timp. între care deosebim: . care în prezent ocup o pondere redus în balan a energetic mondial . Formele energiei hidraulice Energia hidraulic . respectiv în golful Kislaia Guba de la Marea Barents). Pentru folosirea energiei termice a apei m rilor i oceanelor s-au f cut deocamdat . apare în natur sub diferite forme. Din toate aceste motive.E. . .energia poten ial i cinetic a cursurilor de ap .energia valurilor i a curen ilor marini. Energia mareelor a fost folosit cu bune rezultate în Fran a i Rusia.I.

) . Din hidraulic se cunoa te c energia total specific (a unit ii de greutate) a unui lichid este dat de expresia lui Bernoulli: E v2 2 g p z (1. Folosirea energiei curen ilor de ap a atins un înalt grad de dezvoltare tehnic i economic . .5 % (0.).învingerea rezisten ei la înaintare (frec ri interne. cota din energia solar care revine cursurilor de ap este foarte mic . . Din aceast energie o parte considerabil se mai pierde pentru: .A. aproximativ 0.) Rezult c energia brut disponibil pe un anumit sector 1-2 al unui curs de ap (fig. Sursa energiei curen ilor de ap o reprezint sursa de energie general pentru globul p mântesc i anume energia solar . .6.U.5 %) -înc lzirea globului = 40 % -înc lzirea uscatului = 14.4 % = cursurile de ap ) A a cum se observ i din schema de mai sus . ocuri interne.2a) va fi dat de: E b12 Û12 G (1.doar studii în diverse ri (Brazilia. frecare cu albia râului). Energia solar (100 %) -înc lzirea atmosferei = 60 % (din care energia eolian = 2.deformarea albiei râului. etc.a.12 % = vegeta ie) . S.5.1.) De asemenea se folose te destul de restrâns for a valurilor sau a curen ilor marini (Japonia..înc lzirea apelor = 25.transportul aluviunilor.4 %.4.5 % (0.) în care : Û12 2 v1 v2 2 2 g p1 p2 z1 z2 (1.

2. T EH t HG EM g EE . iar pe de alt parte se define te c derea brut a sectorului 1-2 ca fiind m rimea: H b12 atunci rezult : E b12 z1 z2 2 v1 v2 2 2 g (1. Folosirea c derii brute: a) sectorul 1-2 al unui râu. c) râuri denivelate Dac se ine seama c la suprafa a liber a apei.1.7) (1. Transformarea energiei hidraulice a unui curs de ap în energie electric se face în cadrul amenaj rilor hidroelectrice în dou etape succesive: transformarwea energiei hidraulice (EH) în energie mecanic (EM) prin intermediul turbinelor hidraulice.7) se pot neglija. îns la c deri mici (îndeosebi pe fluvii) ace ti termeni pot reprezenta o cot parte care nu mai este neglijabil . în sec iunile 1 i 2. b) cascad .8) G H b12 V H b12 La c deri mai mari de 50 m termenii cinetici din expresia (1. p1 = p2 = pat.Fig. acestea antreneaz hidrogeneratorii (HG) care transform energia mecanic în energie electric (EE).

Astfel randamentul total al unei amenaj ri este: în care: h h t e tr (1. = randamentul transformatorului electric. tr A adar. mecanice i electrice.10) Hn Hb Hb Hb Hb = c derea brut a sectorului amenajat. H n = c derea net a sectorului amenajat. = randamentul turbinei care este dat în curbe t caracteristice func ie de putere sau debit. din cauza pierderilor hidraulice.În consecin . nu se ob ine întreaga energie disponibil . prin amenajarea unui sector de râu.9) hr (1. rezult a fi: E12 i deci puterea respectiv : P12 adic P12 dE 12 dt Q H b12 E b12 V H b12 dV H b12 dt W (1.11) Dac se ine seama c pentru ap . energia real (net ) care se poate ob ine de pe un sector de râu. = randamentul generatorului electric dat de asemenea în e diagrame func ie de putere i factorul de putere (cos ). h r = suma pierderilor de sarcin hidraulic în întreaga amenajare.

1.1.baraj.1. Schemele amenaj rilor hidroelectrice Scopul amenaj rilor hidroelectrice este de a concentra c derile disponibile i debitele pe sectoare scurte.1.3b.).= 9810 N/m 3 1000kgf/m 3 . C derea brut rezult ca diferen a între nivelul din bieful amonte i din bieful aval.3. sau cel al unor lacuri sau cursuri de ap învecinate. se nume te uzin .2. O astfel de schem de amenajare. În cele mai multe cazuri îns se recurge la mijloace artificiale i din acest punct de vedere exist urm toarele tipuri principale de scheme de amenajare ale unui râu: a) prin ridicarea local a nivelului apei. sau cel pu in favorizat.2b). dar situate la cote diferite (fig.81 Q H b12 . O astfel de amenajare se nume te amenajare de deriva ie i ea este specific cursurilor mijlocii ale râurilor.33 Q H b12 = 9. CP . dar în rela ia (1. Ea este specific cursurilor inferioare ale râurilor sau fluviilor (zona de es).13) 1. b)prin derivarea apei pe un canal de aduc iune cu pant redus .). cu o pant (iD) mai .12) (1. Exist cazuri când acest lucru este realizat.2c). la care cl direa centralei este situat lâng baraj. deci în zonele de deal. 1CP = 736 W = 75 kgf m/s.3a.7) termenii cinetici au o pondere important . cum ar fi cazul cascadelor (fig. 1kW = 1000 W = 102 kgf m/s rezult imediat: P12 P12 1000 Q H b12 75 1000 Q H b12 102 = 13. acest lucru se realizeaz prin intermediul unui baraj care ridic nivelul apei i m re te sec iunea de scurgere pe o anumit distan în amonte (fig. Din lacul de acumulare apa este deviat pe un canal de deriva ie . care s asigure condi ii de scurgere mai favorabile i s creeze astfel c derea necesar (fig. de anumite condi ii naturale. kW (1.

1. iar în fig. C derea brut rezult din rela ia: (1.4a.mic decât cea natural a râului (ir). deci cursurilor superioare ale râurilor.1.3.4a i 1. La cap tul aval al canalului deschis.1. apa este pus sub presiune într-o camer de înc rcare i apoi dus la cl direa centralei printr-o conduct cu pant foarte mare (for at ).în fig. fiind reprezentat o amenajare cu cl direa centralei la suprafa . barajele sunt mai înalte i realizeaz acumul ri mari. o amenajare cu centrala situat în subteran. b) uzina de deriva ie .4b. În cazul acestor scheme. specifice zonelor muntoase.). aceste amenaj ri se numesc amenaj ri mixte. apa este restituit râului printr-un canal deschis numit canal de fug .4b. Scheme de amenajare hidroenergetic : a) uzina baraj.14) H b ir L r iD LD i deoarece Lr ir>iD LD. cu ridicarea nivelului apei prin barare i derivare printr-o tuba ie sub presiune (fig. Fig. c derea rezult în special din diferen a celor dou pante c)Printr-o solu ie mixt . Dup turbinare. traseul canalului fiind aproximativ paralel cu al râului.1. numit conduct for at .

.

Lotru.canalul sau galeria de fug .priza de ap situat în corpul barajului sau pe versan i.casa vanelor.Din aceste lacuri apa este prelevat printr-o priz de ap i derivat printr-o tuba ie sub presiune. O amenajare hidroelectric se realizeaz cu ajutorul urm toarelor obiecte hidrotehnice (sau uvraje): . La cap tul aval al acesteia se realizeaz un castel de echilibru . . Astfel în cazul uzinelor .7) termenii cinetici pot fi neglija i.barajul de deriva ie sau acumulare. Dup turbinare apa este restituit râului printr-un canal de fug sau printr-o galerie de fug . capt ri secundare. Turbinele hidraulice. . În rela ia (1. .cl direa centralei. în care îns ir > iD i de asemenea Lr > LD. Astfel de amenaj ri sunt i cele de la Arge -Vidraru. ale c ror scheme vor fi prezentate ulterior. . tendin a general este de a realiza amenaj ri hidroelectrice în care s se prelucreze debite medii ce se ob in prin concentrarea debitelor din mai multe bazine învecinate într-un singur lac de acumulare. iar în cazul uzinelor fluviale. casa vanelor. De asemenea trebuie men ionat c .14).baraj lipsesc aduc iunea. în unele cazuri lipsind o parte a acestora. în ultimii ani. cl direa centralei joac i rolul barajului. . Trebuie precizat c nu toate schemele de amenajare con in toate uvrajele men ionate. . Aceasta face ca schema de amenajare s con in i alte uvraje: aduc iuni secundare. ponderea important fiind dat de diferen a cotelor z1 i z2. realizat de obicei prin str pungerea masivului muntos (galerie de aduc iune ). În afara acestor tipuri fundamentale de scheme de amenajare exist i alte posibilit i rezultate din combinarea acestora.castelul de echilibru (în cazul aduc iunilor sub presiune) sau camera de înc rcare (în cazul canalelor). Some . iar apoi apa este condus la cl direa centralei prin conducta for at sau pu ul for at . prev zut cu desc rc tor de ape mari i cu golire de fund. baraje pe râuri învecinate. C derea brut rezult din aceea i formul (1. castelul de echilibru. Instala iile hidromecanice i cele electrice au o importan deosebit în alegerea schemei amenaj rii. generatoarele .conducta sau galeria for at . canalul de fug . în care curgerea se poate face sub presiune (galerii sau conducte) sau cu nivel liber (canale sau galerii).aduc iunea. .

1. adic se impune o folosire complex a acesteia. Alte scheme de amenajare a resurselor de ap A a cum s-a ar tat. transformatoarele electrice sunt echipamente i instala ii care pot fi folosite la mai multe centrale.m. dar dimensiunile i caracteristicile lor constructive i func ionale nu se mai pot tipiza.d.electrice. canale. camerele de comand . canale. galerii sau conducte. . . cum ar fi: . drenuri. în timp ce sta iile de conexiune electric .construc ii i instala ii pentru transportul apei (conducte cu nivel liber sau sub presiune. În paragraful anterior s-au prezentat schemele amenaj rilor hidroenergetice care formeaz de fapt obiectul principal al acestei lucr ri. prize de ap . galerii). Este necesar ca aceste lucr ri s fie realizate într-o gândire unitar pe întregul bazin hidrografic.4. care presupun realizarea unor scheme care s permit prelevarea apei din surs . piscicultur . Mai trebuie precizat c uvrajele componente ale unei amenaj ri hidroenergetice sunt de regul unicate. debit instalat. transportul ei de la surs la beneficiar. chesoane. În bazinul hidrografic al unui râu exist îns i alte folosin e (aliment ri cu ap potabil i industrial . pu uri).2. Pentru realizarea constructiv a acestor scheme se folosesc mai multe tipuri de lucr ri. Exist tipuri de baraje.a. . prize. agrement etc). vanele. caracteristicilor geologice ale terenului. Fiecare amenajare are alte valori ale parametrilor de baz (c dere brut . gândire care s in seama de leg turile i interdependen a dintre lucr rile ce alc tuiesc schema i s asigure o concordan între cerin ele de ap i resursele disponibile. iriga ii. tip de turbin etc). în plus fiecare uvraj component al schemei trebuie adaptat reliefului. instala iile anexe. foraje. restitu ia apei folosite c tre surs i dac este cazul tratarea apei pentru a-i reda caracteristicile necesare din punct de vedere calitativ.construc ii pentru captarea apei (baraje. o surs de ap este necesar s fie folosit în beneficiul mai multor utilizatori. sunt specifice fiec rei centrale. condi iilor naturale.

construc ii i echipamente de pompare a apei (sta ii de pompare de baz . stavile. consolidarea pantelor i combaterea alunec rilor de teren. . rezervoare). deriva ii (conducte. . Nu vor face obiectul acestei lucr ri uvrajele specifice altor discipline cum ar fi: sta ii de pompare.implic costuri mari i au un impact important (din toate punctele de vedere) asupra mediului. c i navigabile.. al calculului hidraulic i par ial static. regularizarea albiilor i toren ilor. porturi). galerii. de repompare i de distribu ie.lucr ri pentru prevenirea efectului distructiv al apelor (regularizarea i consolidarea albiilor. Aspectele acestei analize vor fi reliefate într-un capitol ulterior. . desc rc tori de ape mari. ecluze. având în vedere transformarea morfologic a ecosistemelor pe care o induc aceste lucr ri. cl direa centralei. sta ii de tratare. doar uvrajele componente ale schemelor de amenajare hidroenergetic : baraje. prize de ap . vane. ecluze. vane. Multe din acestea sunt i elemente componente ale schemelor de gospod rire complex a apelor. Lucr rile (uvrajele) care alc tuiesc toate aceste scheme sunt lucr ri de mare amploare. conducte for ate. canale). func ional. castele de echilibru.etc). al impactului asupra mediului înconjur tor. etc). De aceea la toate aceste lucr ri trebuie analizat atent impactul acestora asupra mediului.construc ii i sta ii de corectare a calit ii apei (decantoare. sta ii de epurare).construc ii de înmagazinare a apei (castele de ap .construc ii pentru naviga ie (c i navigabile interioare. îndiguirilor. . sta ii de tratare. stavile etc. corectarea toren ilor. . Men ion m îns c în aceast lucrare se vor descrie din punct de vedere constructiv.pompe.

. H0. sau fa de alt reper. S. În acest scop este îns necesar s se cunoasc m rimea i caracteristicile resurselor hidroenergetice disponibile în raport cu celelalte categorii de resurse energetice. Poten ialul teoretic de suprafa se refer la apele de la suprafa a p mântului i anume la cele de precipita ii i la cele de scurgere. Prin inventarierea resurselor hidroenergetice se urm re te determinarea cantit ii de energie care poate fi ob inut . El corespunde unei utiliz ri integrale a c derii i a disponibilului de ap al bazinului i unui randament total de 100%. tehnic i economic i implicit a Cre terea rapid a consumului de energie gradului de utilizare a resurselor hidroenergetice. fa de nivelul m rii.m rimea suprafe ei. în mm/an. f r s in seama de posibilit ile tehnice i economice de amenajare.1. cât i poten ialul liniar.725 h S H0 unde: kWh/an h. a pus problema valorific rii optime a resurselor energetice.reprezint în l imea medie a precipita iilor. tehnice i economice. în km2.1. pe baza datelor fizicogeografice.Poten ialul hidroenergetic teoretic. Poten ialul hidroenergetic teoretic (sau brut) reprezint totalitatea resurselor de energie natural ale unui bazin. Poten ialul teoretic de precipita ii Ep. Poten ialul hidroenergetic al cursurilor de ap 1. varia ia ei în timp i localizarea ei geografic . în m.altitudinea medie a suprafe ei. inând seama de condi iile specifice ale regiunii sau rii respective. reprezint echivalentul energetic al întregului volum de ap rezultat din precipita iile ce cad pe o anumit suprafa : Ep = 2. Inventarierea resurselor hidroenergetice se efectueaz prin studii pe fiecare curs de ap în parte.3.3. Acest poten ial teoretic include atât poten ialul de suprafa .

se ob ine poten ialul teoretic al apelor de scurgere: E sc 2.15) în care . consumului de ap pentru alte folosin e. evapotranspira ie. restul pierzându-se prin infiltra ii.16. poten ialul hidroenergetic teoretic este folosit pentru studii comparative. Acest poten ial se poate determina pe baza elabor rii schemelor de amenajare ale fiec rui curs de ap i se calculeaz inând seama de pierderile care apar în instala iile unei amenaj ri i care se datoreaz urm toarelor cauze principale: -neutilizarea întregii c deri brute a râului din cauza remuului.coeficient de scurgere. inând seama de condi iile tehnice ale momentului respectiv. Poten ialul hidroenergetic tehnic reprezint acea parte din poten ialul brut care ar putea fi ob inut prin amenajarea cursului de ap . evapora ie. varia iei nivelului în lacurile de acumulare. pierderilor de ap prin infiltra ii i evapora ie. etc. neamenaj rii zonei de izvoare a râului i a altor zone. Poten ialul teoretic (brut) liniar al cursurilor de ap reprezint energia (sau puterea) maxim care se poate ob ine pe râul respectiv (sau pe un anumit sector al s u). a pierderilor de ap de pe suprafa a de bazin cuprins între baraj i central . Din acest punct de vedere el reprezint o m rime inveriabil în timp i independent de condi iile tehnice sau economice. Pentru un anumit sector al cursului de ap se ob ine: Pl ij E lij 9.000 Q m ij H ij kW kWh/an (1.81Q m ij H ij 86. -neutilizarea energetic a întregului stoc de ap a râului din cauza devers rilor.17) Poten ialul teoretic (brut) este o m rime bine precizat care rezult din anumite opera ii de calcul ce nu pot fi altfel interpretate.Dac se ine seama c numai o parte din precipita ii se scurg la suprafa a bazinului.) (1.725 S h H0 kWh/an (1. De aceea. . de i prezint dezavantajul de a nu fi o m rime fizic real .

se consider c debitul cu asigurare 50% . Aceast m rime este cea mai susceptibil de modific ri. în calcul se folosesc mai multe valori caracteristice ale debitelor: debitul mediu multianual Qm.17). De aceea valoarea acestui poten ial trebuie raportat la o anumit dat . amplasarea teritorial a surselor de energie primar . Pe fluviile importante. respectiv var . condi ii economice ale rii sau regiunii respective. De regul . Poten ialul tehnic reprezint o m rime mai apropiat de realitate. ca urmare a ciclului de transformare energie hidraulic energie mecanic energie electric . restul altor categorii de centrale. Poten ialul calculat pe baza debitului mediu multianual indic valoarea maxim a produc iei de energie care poate fi ob inut pe sectorul de râu respectiv. 1. amplasamentele probabile ale uvrajelor amenaj rii. unde aportul diferi ilor afluen i este neînsemnat.3. puterea i energia sunt date de rela iile (1. cotelor.pierderilor din turbine i generatoare. dinamica acestora. sectorizarea se face luând drept limite punctele de confluen cu afluen i. parametrilor de baz . distan elor. prezint o mare doz de subiectivitate). Metode de calcul i de reprezentare a poten ialului hidroenergetic teoretic brut Poten ialul hidroenergetic teoretic se calculeaz pe sectoare caracteristice ale fiec rui curs de ap . zonele de schimbare a pantei râului. Poten ialul hidroenergetic economic amenajabil reprezint acea parte a poten ialului hidroenergetic tehnic amenajabil.. fiind influen at de progresul tehnic. respectiv (1. cuprins între 10 i 100 km. iar evaluarea trebuie reluat periodic. Deoarece în calcularea lui se ine seama de posibilit ile tehnice.16). Pe cursurile de ape mici. debitele cu asigurarea de 50% i de 95%. prezint îns dezavantajul de a fi variabil în timp (în func ie de gradul de dezvoltare al tehnicii) i de a putea fi interpretat în mod diferit (în sensul c alegerea schemelor de amenajare. debitele medii ale semestrelor de iarn . Pentru un anumit sector de râu. care se poate ob ine în condi ii economice. Deoarece aceast valoare este influen at de valorile extreme ale debitelor.2. poten ialul teoretic se poate calcula pe sectoare de lungime egal .

16) se mai poate scrie sub forma: Pl ij 9.18. De multe ori se prefer metode grafice de calcul. dar necesit în unele cazuri un volum mare de calcule. Rela ia (1. ob inut prin raportarea poten ialului liniar la lungimea sectorului de referin : p ij Plij l ij 9. iar în ordonat cota z.17) i (1.permite aprecierea func ion rii normale a uzinei hidroelectrice. respectiv (1. Gradul de concentrare al poten ialului teoretic liniar se poate exprima prin poten ialul specific. iar zi i zj sunt cotele fa de un acela i plan de referin (de exemplu nivelul m rii) ale acelora i puncte.81 Qi 2 Qj zi zj kW (1. punctele i i j care delimiteaz sectorul a c rui poten ial dorim s -l calcul m (fig. Pe baza rela iilor (1.1. cuprins .000 Qj i med kWh/an.16) i (1.19) zj p ij Qj sau e ij 86.81 9. Debitul cu asigurarea de 95% d indica ii asupra energiei garantate care poate fi ob inut prin amenajarea sectorului de râu. Dintre acestea mai r spândite sunt urm toarele: A.5) Suprafa a ha urat . Se reprezint pe un grafic.20). Poten ialul calculat pe baza debitului mediu de iarn sau de var permite s se aprecieze repartizarea în timpul anului a produc iei de energie hidroelectric .81 Qi 2 Qi 2 Qi 2 i med Q j zi l ij kW/km (1. capetele sectorului considerat.) în care Qi i Qj sunt valorile debitelor din punctele i i j.19). se calculeaz numeric m rimile c utate. Metoda este simpl .km (1. în care în abscis se pune debitul Q.20) rela ii în care s-a notat cu imed panta medie a sectorului respectiv.

.1. Suprafa a închis de axa ordonatelor.între dreapta ij i proiec ia ei pe axa ordonatelor.. ale diagramei. c ci este dat de rela ia: S c Qi 2 Qj zi zj Plij Fig. Într-o diagram Q ..Q în punctele 2. Calculul grafic al poten ialului hidroenergetic liniar brut Acest mod de calcul prezint avantaje deosebite mai ales pentru calculul poten ialului hidroenergetic brut al bazinului unui curs de ap . 2 am.6 i se cere s se calculeze poten ialul teoretic liniar al râului principal i al tuturor afluen ilor s i. 4 i de orizontala corespunz toare cotei z1. Q2am. Pentru a determina poten ialul afluen ilor se mut axele z . Q8 = 0 (fig. Spre exemplificare. 3 av. Q3am.1. z2. linia frânt 1. precum i valorile debitelor Q1. se consider bazinul de recep ie al unui curs de ap . reprezint poten ialul liniar brut al cursului de ap principal. ca în figura 1.z se reprezint valorile z1. 3 am. Q5am.z8. Q7 = 0. Q2av. iar Q4 = 0. reprezint la o anumit scar chiar poten ialul teoretic c utat. Q3av.7).. ...5. 2 av. 3 sau 5...

6. pentru zona situat între dou cote oarecare zn i zn+1 (suprafa a dubl ha urat pe figura 1.Fig. 1.7) . -permite aflarea poten ialului întregii re ele sau a unui anumit râu. -permite determinarea rapid a poten ialului unui singur râu. Bazinul de recep ie al unui curs de ap Metoda prezint urm toarele avantaje: -permite determinarea poten ialului hidroenergetic brut al întregii re ele a unui bazin.

Pe harta bazinului aferent râului se v d trasate atât liniile de nivel (z = constant). O alt metod grafic . iar din acestea se deduce curba Q = Q(z). Se exemplific aceast metod în figura 1. c1 fiind o constant ce ine seama de sc rile diagramelor. Odat trasat curba Q = Q (z). chiar poten ialul c utat. care reprezint . având în vedere c Q = c1 S q. folosit pentru calculul poten ialului teoretic de suprafa . cât i liniile de egal debit specific q (l/s km2). În adev r aceast suprafa este dat de: c2 Q d z = P . este aceea care se bazeaz pe curbele de nivel i pe izoliniile debitelor specifice.8.B. se observ c împreun cu axele de coordonate ea închide o suprafa . Pe o diagram z = z(Q) se traseaz succesiv curbele q = q(z). la o anumit scar . S = S (z).

Exist mai multe sisteme de reprezentare grafic . a c ror l ime este . Dup ce s-a calculat. Fig. Reprezentarea poten ialului hidroenergetic prin linii paralele b) reprezentarea prin benzi. se face prin trasaarea în lungul cursului de ap . precum i formule de calcul aproximativ. 1.9. paralele cu sectoarele de râu. a unor benzi ha urate. indic valoarea poten ialului hidroenergetic teoretic liniar specific (figura 1. care încearc fiecare s fie cât mai sugestive: a) reprezentarea prin linii paralele. Pe harta bazinului se traseaz o serie de linii. exist numeroase alte metode grafice sau numerice pentru calculul poten ialului hidroenergetic.În afara acestor dou metode.9). poten ialul hidroenergetic teoretic (brut) trebuie reprezentat pe h r i i grafice. care potrivit unei legende stabilite.

11. Reprezentarea poten ialuluipublica hidroenergetic de suprafa(apar prin izolinii d) în anumite ii documentare inând de p= constant regul unor organiza ii interna ionale sau de specialitate). la o anumit scar .1. cu valoarea poten ialului liniar specific pe sectorul respectiv (figura 1. 1.Reprezentarea poten ialului hidroenergetic prin benzi ha urate c) reprezentarea poten ialului teoretic de suprafa izolinii de egal valoare a poten ialului specific (figura 1. Fig.10).11). pentru studii de perspectiv sau studii comparative.propor ional . prin Fig.10. se obi nuie te s se reprezinte valoarea .

poten ialului brut prin figuri geometrice, a c ror suprafa este propor ional cu valoarea poten ialului. Se folosesc foarte des p trate sau cercuri. Pe figura respectiv se poate ha ura o suprafa care reprezint de exemplu poten ialul hidroenergetic tehnic amenajabil (figura 1.12)

Fig. 1.12. Reprezentarea poten ialului hidroenergetic prin figuri geometrice

e) cea mai complex reprezentare grafic o formeaz îns cea f cut în a a numita caracteristic cadastral sau cadastrul hidroenergetic. Aceast reprezentare grafic (exemplificat în fig.1.13) con ine urm toarele curbe, care caracterizeazx bazinul râului respectiv: - profilul în lung al râului z = z(L); - suprafa a bazinului func ie de lungimea râului S = S(L); - varia ia debitului total în lungul râului Q = Q(L); - varia ia debitului specific q = q(L); - varia ia poten ialului specific p = p(L). De asemenea pe grafic se mai indic lungimea în kilometri, panta medie a fiec rui sector al râului i ( ) i cotele z (în mdM) ale punctelor care delimiteaz fiecare sector. Printr-un cerc, ha urat sau înegrit pe jum tate, se indic punctele în care râul prime te afluen i i de pe care parte a sa vin ace tia (dreapta sau stânga).

ïòíòíò Poten ialul hidroenergetic al rii noastre
i al altor ri

Evaluarea resurselor hidroenergetice se poate face destul de greu, din cauza diversit ii metodelor de calcul i a gradului diferit de cunoa tere a datelor hidrologice de baz . Pe baza unor date mai exacte asupra debitelor i c derilor cursurilor de ap , se apreciaz în ultimul timp 7 , c poten ialul teoretic liniar mondial este repartizat conform datelor din tabelul 1.10.

Tabelul 1.10

Continentul
Africa America de Nord America de Sud Asia Australia Europa Regiunile polare Total mondial

Suprafa a 106km2
30,4 20,4 18,2 44,7 7,6 9,8 12,4 143,5

720.000 700.000 620.000 1.330.000 170.000 240.000 (20.000) 3.800.000

Poten ialul teoretic MW % kW/km2
19 18,5 16 35 4,5 6,5 (0,5) 100 23,7 34,3 34,1 29,8 22,4 24,5 26,2

Se observ c se consider valoarea poten ialului teoretic liniar mondial ca fiind de aproximativ 3.800.000 MW, la care corespunde o produc ie anual de energie electric de circa 36.000 TWh/an, aceste cifre reprezentând ni te limite superioare. Poten ialul teoretic amenajabil, este evaluat la circa 15.000 TWh/an, deci la aproximativ 45% din poten ialul teoretic liniar. Poten ialul economic amenajabil (sau echipabil) se apreciaz la 9.800 TWh/an, adic la 27%. Din poten ialul tehnic amenajabil, în anul 1990 era exploatat numai 14%, în curs de amenajare 3,2%, iar în curs de proiectare 7,4% 47 . Men ion m c în timp exist o tendin de cre tere a valorii poten ialului hidroenergetic teoretic i amenajabil. Aceasta pe de o parte datorit preciz rii datelor de baz , hidrologice i topografice, iar pe de alt parte progreselor tehnicii în general i în domeniul amenaj rii uzinelor hidroelectrice în special, ceea ce a creat condi ii pentru folosirea unui poten ial considerat înainte ca neeconomic sau de neutilizat. Un astfel de exemplu îl constituie Federa ia Rus (fosta URSS) al c rui poten ial teoretic era evaluat în 1916 la 170 TWh/an, în 1934 la 2.452 TWh/an (647 râuri), în 1960 la 3.000 TWh/an (1.477 râuri), iar în 1961 la 3.300 TWh/an (4.500 râuri), din care tehnic amenajabil 2.100 TWh/an, iar economic amenajabil 1.100 TWh/an. În prezent poten ialul hidroenergetic teoretic al acestei ri este apreciat la 4.000 TWh/an. Cazuri asem n toare prezint Canada, Japonia, Argentina. În alte cazuri, datorit conjuncturii economice la un moment dat, m rimea poten ialului hidroenergetic economic amenajabil se poate reduce. Astfel în Elve ia în 1964, poten ialul economic amenajabil era apreciat la 38-40 TWh/an. Scumpirea lucr rilor hidrotehnice i ieftinirea costului centralelor termoelectrice i nucleare, a f cut ca în 1965 poten ialul economic amenajabil s fie apreciat doar la 32-33 TWh/an.

În ceea ce prive te reparti ia teritorial se observ c Africa, considerat mult timp drept continentul cel mai bogat în resurse hidroenergetice, nu de ine întâietatea, Asia având un poten ial de aproape dou ori mai mare, iar în ceea ce prive te poten ialul specific (kWh/km2) Africa prezint o valoare mai redus chiar decât media mondial . În tabelul 1.11. sunt date valorile poten ialului teoretic al apelor de scurgere i al celui economic amenajabil în câteva ri europene, calculat fa de nivelul m rii. A a cum se observ din acest tabel, se poate aprecia c poten ialul economic amenajabil reprezint cam 15 - 40 % din poten ialul teoretic al apelor de scurgere. În ceea ce prive te poten ialul hidroenergetic al rii noastre, trebuie spus c în trecut n-au existat decât preocup ri sporadice pentru inventarierea i amenajarea acestuia, ca urmare a eforturilor unor speciali ti entuzia ti printre care D.Leonida, D. Pavel, C.Mateescu, G. Vasilescu, C. Dinculescu, I.Vladimirescu. Într-o lucrare publicat în 1933 43 , poten ialul României era evaluat la 6.000 MW, cu o produc ie anual de energie de 36 TWh, ce urma a fi ob inut prin realizarea a 567 de uzine hidroelectrice. Tabelul 1.11
ara Austria Cehoslovacia Elve ia Finlanda Fran a Italia Norvegia Polonia România Suedia Poten ialul teoretic TWh/an 152,5 39,3 179,0 46,0 314,0 340,9 556,0 31,9 90,0 196,1 GWh/km2 1,820 0,308 4,500 0,138 0,571 1,130 1,715 0,103 0,379 0,436 Poten ialul economic amenajat TWh/an %din cel teoretic 44,0 28,9 7,0 17,8 33,0 18,4 18,5 40,0 68,0 21,6 50,0 14,7 104,5 18,8 6,0 18,8 24,0 26,7 100,0 51,0

Federa ia Rus sistematic

4000,0

0,219

1.100,0

28,0

Dup 1945-50 s-a realizat o inventariere i apoi amenajare a poten ialului hidroenergetic al cursurilor de ap din ara

s-au efectuat numeroase studii de teren geologice. În tabelul 1. atât în cursul unui an. Aportul anual al Dun rii. În ceea ce prive te poten ialul hidroenergetic al rii noastre se apreciaz c poten ialul teoretic al precipita iilor este de circa 230 TWh/an. cât i de la an la an. este în medie de 170 miliarde m3/an (de peste 4 ori mai mult decât toate râurile interioare). din care poten ialul tehnic amenajabil reprezint 36 TWh/an (2/3 dat de râurile interioare i 1/3 de Dun re). poten ialul teoretic al apelor de scurgere de aproximativ 90 TWh/an. resursele de ap datorate râurilor interioare sunt evaluate la aproximativ 37 miliarde m3/an. pentru câteva din bazinele cursurilor de ap mai importante din ara noastr 10 . cât i în timp. Tabelul 1. În acest scop s-au înfiin at sute de sta iuni hidrometrice.12 Poten ial hidroenergetic .000 km de râuri. Toate acestea impun concluzia necesit ii realiz rii compens rii debitelor cu ajutorul acumul rilor artificiale. s-au efectuat nivelmente i profile în lung pe circa 25. de scurgere. din cauza fluctua iilor de debite ale râurilor. dar România poate beneficia numai de o cot parte din acest stoc. sunt s race în ap . cum ar fi Câmpia Român . teoretic liniar considerat la debitul mediu i tehnic amenajabil. dar în regim neamenajat se poate conta numai pe aproximativ 19 milioane m3/an. A a cum s-a mai men ionat.se ridic la 70 TWh/an. zone mari i importante. Resursele de ap din interiorul rii se caracterizeaz printr-o mare variabilitate. s-au elaborat scheme de amenajare pentru toate sectoarele cu un poten ial liniar specific mai mare de 300 kW/km. topografice i hidrologice. la intrarea în ara noastr . Se observ c poten ialul teoretic liniar mediu al râurilor rii.noastr . inclusiv partea ce revine României din poten ialul Dun rii. În lunile de prim var (martie-iunie) se scurge peste 50% din stocul anual. iar poten ialul teoretic liniar al cursurilor de ap este de 70 TWh/an. atât în spa iu. podi ul Moldovei i Dobrogea. De asemenea apar varia ii mari în timp a debitelor. atingându-se debite maxime de sute de ori mai mari decât cele minime.12 se indic valorile poten ialului hidroenergetic de precipita ii Ep. Astfel.

500 41.60 0.000 230.15 8. Valorile caracteristice ale diferitelor categorii de poten ial hidroenergetic arat c o serie de bazine hidrografice.10 51.507 12. Sebe ul.cursuri de ap interioare 25 TWh/an.50 3.740 13. cum ar fi Siretul (care include i râul Bistri a). Mai trebuie men ionat c regimul hidrologic al râurilor interioare variaz în limite destul de largi.500 17.Bazinul Some Cri uri Mure Jiu Olt Arge Ialomi a Siret Total râuri interioare Dun re Total România Suprafa a 18. . 17 .500 237.000 10. Râul Mare.424 10.300 5.500 8.544 24.38 TWh/an pe Dun re).500 12.842 10.00 Tehnic TWh/an 2.300 16.000 13.Dun rea.100 6.13 TWh/an pe Jiu i 0.5 TWh/an.00 12.10 2. . Oltul. Arge ul.000 De scurgere GWh/an 9. GWh/an 23. Mure ul.500 44.90 4. .25 3. lucru reflectat în varia ia însemnat a poten ialului hidroenergetic la debitul cu asigurarea 95 % (între 0.00 % Ep 39 43 42 48 38 40 39 37 39 39 Evalu ri de ultim moment. în dorin a uniformiz rii debitelor.500 230.50 70. .000 34.000 Teoretic TWh/an 4.5 TWh/an.20 11.000 4. prezint un poten ial însemnat.a.993 237. cum ar fi Bistri a.50 24. ceea ce impune concluzia c este necesar s se realizeze lacuri de acumulare importante. Siretul.50 18.00 1.00 36.20 2. Lotru.90 5. cota României 11.micropoten ial 3.817 44. Some ul.000 90.30 0. arat un poten ial tehnic amenajabil de circa 40 TWh/an.085 27. Oltul. din care: .700 90.500 km2 De precipit.000 3.50 9.20 0.75 5. Arge ul.300 13. condi ii favorabile de amenajare întâlnindu-se pe mai multe râuri.

a impus o puternic campanie de electrificare a rii. Bucure ti. cel mult.950 1. Astfel în perioada 1950-1985 .4. Printre primele amenaj ri se pot cita U.000 1.H.1930.620 Anii construc iei 1890 1895-1896 1898-1900 1901-1904 1904-1906 1905-1907 1908-1910 1913-1914 1928-1930 1938-1940 La nivelul anului 1944 puterea total instalat în uzinele hidroelectrice era de circa 55.155 1.050 1. În anul 1938 puterea total instalat în ar era de 500. cea mai mare putere instalat o avea U.3. ceea ce revenea la 72 kWh/an locuitor. utilizarea poten ialului hidroenergetic a fost cu totul insuficient i oarecum sporadic .000 kW. Tabelul 1.150 2.000 6. Dezvoltarea economiei na ionale dup 1950.E.E.13 TWh/an. cu o produc ie de energie de 1. Nici una din aceste uzine nu dispunea de un lac de acumulare mai important. divizat în nu mai pu in de 128 de uzine. în care sunt ar tate câteva din uzinele mai importante construite înainte de 1944. Sadu I.H. construit în 1896 pe râul Sadu Sibiu.200 16. Dezvoltarea România energeticii i hidroenergeticii în Înainte de 1950. Dobre ti.E. cu regularizare zilnic -s pt mânal .13. construit în 1890 pe Dâmbovi a. A a cum se observ din tabelul 1. construit pe râul Ialomi a între 1928 .H. izolate.000 1. sau U.13 Uzina Bucure ti Sadu-Sibiu I Sinaia Grebla Some ul Rece Sadu-Sibiu II Timi oara Târgu Mure Dobre ti Sadu-Gorj Puterea kW 530 1. concepute s alimenteze centre mici de consum.000 kW.1. toate fiind concepute s func ioneze pe firul apei sau.

adic 43. În 1963.14 i totodat ponderea ei fa de puterea total instalat în sistemul energetic. echipate cu agregate tot mai puternice. a a cum rezult din tabelul 1.14 i 1. a crescut continuu puterea instalat în centralele hidroelectrice. ci urm rind o serie de criterii tiin ific fundamentate. Evolu ia gradului de valorificare este prezentat sugestiv în tabelul 1.15). Trebuie remarcat aten ia deosebit acordat gospod ririi ra ionale i valorific rii maxime a surselor de energie primar ale rii. în centrale mari de termoficare industrial i urban .479 MW.14 Trebuie men ionat c aceast dezvoltare nu s-a f cut haotic. Odat cu dinamica remarcabil a acestei dezvolt ri (în 1995 puterea instalat în CHE a crescut de 100 ori fa de 1950) se . Ritmul rapid de dezvoltare a produc iei de energie electric a impus realizarea de centrale termoelectrice cu putere din ce în ce mai mare. 1985 deja 4421 MW (22. Astfel. cu parametrii aburului ridica i. S-a urm rit utilizarea combustibililor inferiori (lignit) pentru producerea de energie electric .309 GWh/an. În paralel s-a dezvoltat i construc ia liniilor electrice de înalt tensiune.1% pondere). cu o produc ie de energie de 64.care au permis totodat o îmbun t ire i a altor parametri ai amenaj rilor hidroelectrice.3%). De asemenea s-a dezvoltat intens producerea combinat de energie electric i c ldur .produc ia de energie electric a crescut foarte rapid. Fa de 60 MW instala i în uzine hidroelectrice în 1950 (8.46 % din poten ialul tehnic amenajabil) s-a ajuns ca în 1995 s se produc în centrale hidroelectrice 16.6%) i 6011 MW (27%) la sfâr itul anului 1995. prin construc ia liniei de 400 kV Ludu -Mukacevo. ritmul ei de cre tere fiind unul din cele mai ridicate pe plan mondial (tabelul 1.în aceea i perioad .9 % din poten ialul amintit. Sistemele energetice locale s-au interconectat treptat. sistemul energetic al României s-a interconectat cu sistemele energetice ale rilor învecinate.în 1970 erau instala i peste 1200 MW (16. adic de circa 30 de ori mai mult ca în 1950.13 i în figura 1. În domeniul hidroenergetic plecând de la o situa ie de loc roz privind utilizarea poten ialului hidroenergetic (în 1950 produc ia de energie electric în hidrocentrale era de 169 milioane kWh/an. pentru a economisi combustibilul. ceea ce a condus la o cre tere continu a schimburilor de energie.694 milioane kWh/an. ceea ce reprezint 0. astfel c în 1959 s-a putut constitui sistemul energetic na ional. La nivelul anului 1990 puterea total instalat a atins 22.

.

.

.

Valoarea produc iei de energie a centralelor hidroelectrice a crescut deci în 1997 de 103 ori fa de 1950. ritmuri din ce în ce mai înalte. paralel cu cre terea poten ialului economic al rii. datorit faptului c investi iile necesare pentru realizarea amenaj rilor hidroenergetice. chiar pentru întreg sistemul energetic. în multe situa ii centralele hidorelectrice au acoperit peste 30-35% din consum.remarc îmbun t irea calitativ a acestor realiz ri în sensul cre terii puterii instalate în fiecare central i pe fiecare grup în parte.15) ponderea crescând a produc iei uzinelor hidroelectrice care a ajuns s fie în 1995 de 28%. ponderea din produc ia total de energie electric crescând continuu pân la 31%. etc. În ceea ce prive te produc ia de energie electric se poate de asemenea observa u or (tabelul 1. de 27. Fa de puterea celui mai mare agregat existent în ar la începutul anului 1950 de 4 MW. este înc sub valorile atinse de rile industriale dezvoltate. Un indice la fel de sugestiv îl reprezint produc ia de energie electric pe cap de locuitor care a crescut continuu pân în 1985. Cifrele prezentate mai sus sunt sensibil mai mari decât cifrele corespunz toare întregului sistem energetic. Grupurile instalate la UHE Por ile de Fier I au o putere unitar de 175 MW i ele erau în 1970 cele mai mari valori ale puterii unei turbine Kaplan realizate pe plan mondial. a devenit posibil realizarea unor importante amenaj ri hidroenergetice. Puterea unitar a agregatelor a crescut i ea continuu. crescând ponderea puterii instalate i a produc iei de energie electric în hidrocentrale a a cum s-a ar tat mai sus. Pe m sur ce puterea economiei na ionale a crescut. Totu i valoarea atins de acest indicator. .5 MW la UHE Arge .5 MW i 50 MW la UHE Stejaru. adic 31. precum i durata de realizare a acestora erau mari. În prima perioad de dup 1950. s-au instalat ulterior agregate de 8 MW la UHE Moroieni i Sadu V. 170 MW la UHE Lotru. indicând ponderea crescând a centralelor hidroelectrice. În anul 1997 centralele hidroelectrice au produs 17. au fost dezvoltate cu prioritate centralele termoelectrice.3% din produc ia total a RENEL de 55. În ceea ce prive te produc ia de energie zilnic . cerute de dezvoltarea economic a rii.Bicaz.422 GWh/an.693 GWh/an. În concluzie se poate afirma c utilizarea resurselor hidroenergetice a cunoscut în aceast perioad . 56. grupurile cu puteri mari având randamente mai ridicate. care au permis acoperirea necesarului de putere i de energie electric . În prezent cca 85% din puterea instalat în uzine hidroelectrice este cuprins în centrale cu puteri mai mari de 50 MW.

alimentarea cu ap a unor importante centre industriale i urbane i protejarea contra viiturilor a unor importante suprafe e arabile. Realizarea UHE Por ile de Fier a permis i îmbun t irea substan ial a naviga iei în zona Dun rii inferioare i mijlocii. M ri elu). Lotru. .caracterul complex al amenaj rilor hidroenergetice. . prin derivarea unor afluen i i cursuri de ap învecinate.5 m. Astfel amenaj rile UHE Bicaz i UHE Arge .Bârzava. În alte situa ii. . Cu toate acestea r mâne înc nevalorificat o cot mare din acest poten ial.concentrarea debitelor. s-a c utat s se utilizeze c derea disponibil prin realizarea unor centrale hidroelectrice de mic putere (Cr inicel . sau a Arge ului între Oie ti i Pite ti). care beneficiaz de debitele regularizate în lacurile de acumulare din amonte (amenajarea integral a râului Bistri a între Bicaz i Bac u. Firiza baia mare. atât ziua cât i noaptea. În încheiere trebuie ar tat c în proiectarea i realizarea acestor amenaj ri hidroenergetice s-au aplicat o serie de concep ii moderne i anume: . utilizarea acesteia urmând s se fac în viitor. permit i irigarea unor mari suprafe e de teren agricol. cre tere exemplificat mai înainte.în care folosin a preponderent este neenergetic . au disp rut zonele cu viteze mari sau enal îngust. reducerea duratei de trecere prin sector de la 120 ore la 35 ore).Intensificarea ritmului de amenajare hidroenergetic a cursurilor de ap a f cut ca pân în prezent s se utilizeze mai mult de o treime din poten ialul hidroenergetic tehnic amenajabil (circa 40%). naviga ie concomitent în ambele sensuri.cre terea continu a puterii unitare a agregatelor. mic orarea cheltuielilor de transport. prin construirea de hidrocentrale de c dere mic i mijlocie în cascad . Traficul anual maxim a crescut de la 12 milioane tone la peste 45 milioane tone. pe lâng importan a lor energetic . acestea deservind un num r mare de consumatori de diverse categorii.realizarea unor acumul ri importante pe cursul superior sau mijlociu al râurilor interioare a creat condi ii favorabile pentru amenajarea integral a cursurilor de ap în aval. . etc ). în acumul ri mari i concentrarea c derii prin amplasarea centralei în subteran (UHE Arge . ceea ce conduce la ob inerea unor randamente mai ridicate i la reducerea costului lor. în condi ii de naviga ie mult îmbun t ite (adâncimi de peste 3.

3.5 m i lungimea de 2.c derea de 475 m realizat de colectorul Semenic (Timi ). o galerie de deriva ie sub presiune. reprezentat în figura 1.1. pentru derivarea apelor din bazinele Nera i Timi i o conduct metalic cu diametrul de 1. prev zut cu câte dou rotoare i dou injectoare. castel de echilibru i conducta for at metalic aerian . realizat de barajul Gozna i de deriva ia metalic amintit .15. UHE Moroieni (schema din fig. .2. Aceste dou c deri s-au folosit la o singur turbin Pelton.5.16).178 m. 1. în aval de UHE Dobre ti. iar c derea brut 233 m. Câteva dintre acestea sunt prezentate mai în detaliu în cele ce urmeaz 10 . pentru captarea debitelor afluen ilor Raciul i R teiul. Centrala este echpat cu dou turbine Pelton cu ax orizontal.2 milioane m3. Debitul instalat în uzin este de 8. unul pentru c derea Semenic (cu un injector) i cel lalt pentru c derea Gozna (cu dou injectoare). S-a realizat pe râul Bârzava. Schema const dintr-o captare pe firul apei. care realizeaz un lac de compensare orar de circa 40. . care creaz un lac cu un volum util de 10.1.5 m3/s.000 m3. o serie de canale colectoare. Tabelul este alc tuit func ie de tipul turbinei utilizate. cu dou rotoare diferite (2. În tabel puterea este dat pe un agregat. lung de 4. în scopul satisfacerii i ap industrial ale Re i ei. 48 . de 8 MW fiecare. în perioada 1949-1954.763 m i cu diametrul interior de 2 m.16 se prezint o parte din caracteristicile centralelor hidroelectrice realizate în ara noastr în perioada de dup 1944. S-a amenajat pe cursul superior al râului Ialomi a. prin dou turbine Francis de 1.450 kW fiecare.3.9 MW fiecare). Schema nevoilor de energie electric amenaj rii. Sunt prezentate i date ale unor uzine care sunt înc în diferite faze de execu ie. iar debitul instalat este cel total al uzinei. este alc tuit dintr-un baraj de anrocamente realizat la Gozna (V liug). 1.1. . Exemple de amenaj ri hidroelectrice realizate în ara noastr .c derea de 77 m.c derea de 345 m dat de colectorul Gozna (Nera). UHE Cr inicel.5. dou capt ri secundare pe traseul deriva iei. Utilizarea la maxim a poten ialului hidroenergetic s-a realizat prin amenajarea a trei c deri: .5. În tabelul 1.3.

.

.

.

.

.

.

.

.

16. de greutate din beton.230 milioane m3.6 milioane m3. Cu un baraj în arc (Negovanu).3. C derea brut maxim de 149 m este realizat de baraj (94 m) i de deriva ia sub presiune (55m).5 MW i 2 turbine de 50 MW. Pentru cre terea debitelor utilizate sunt realizate o serie de capt ri secundare.3.5. s-a realizat o acumulare cu un volum util de 4.3. Fig.1. înalt de 62 m. având o în l ime maxim constructiv de 127 m.17.80 m. Schema acestei amenaj ri este prezentat în figura 1. lung de 5. are o putere de 210 MW i o produc ie de energie în anul mediu de 490 milioane kWh. cu diametrul de 1.4. ob inut cu 4 turbine Francis de 27.Bicaz. puterea instalat ajungând la 22. Centrala este echipat cu dou turbine Pelton de 7.5 MW.1.5. Ulterior centrala a mai fost dotat cu o turbin Francis. permite ob inerea unei c deri de 396 m.400 m. Schema de amenajare a râului Ialomi a .UHE Sadu V a fost construit pe râul Sadu în perioada 1950-1955.7 MW fiecare. a c rui schem de amenajare este dat în figura 1. realizeaz un lac de acumulare cu un volum total de 1. 1. Barajul.18. Galeria de aduc iune.UHE Stejaru. iar volumul de protec ie contra viiturilor este de 100 milioane m3.

17.Fig. 1. Schema de amenajare a UHE Sadu V .

Fig.Bicaz . Schema de amenajare a UHE Stejaru .1.18.

.

Schema de amenajare a UHE Arge .1.ïò Ô¿½ Ê·¼®¿®« îò Ю·¦¿ ¼» ¿°¡ íò Þ¿®¿¶«´ Ê·¼®¿®« ìò Ù¿´»®·¿ ¼» ¿¼«½¡·«²» ëò Ý¿-¬»´ ¼» »½¸·´·¾®« êò Ы¡«´ º±®¿¬ éò Ý»²¬®¿´¿ -«¾¬»®¿²¡ è Ы¡«®· ¼» Fig.20.

5 m3/s) i din debitele derivate (12.3.900 m. Captarea debitelor din bazinele învecinate s-a f cut cu ajutorul unor prize de suprafa i baraje de mic în l ime.0 m. Bac u I i Bac u II au lacuri i deriva ii independente. s-au realizat dou centrale mici (Vâlsan i Cump ni a) echipate cu câte un grup de 5 MW. o galerie de aduc iune lung de 2. Realizarea lacului de la Bicaz a creat condi ii favorabile pentru amenajarea râului Bistri a în aval. urmate de galerii de aduc iune secundare în lungime total de 28 km.însumând în total înc .5 MW fiecare. care au permis ca ase hidrocentrale s fie amenajate drept centrale de vârf. dou sunt de tipul baraj (Pâng ra i i Bâtca Doamnei). Din aceste 12 hidrocentrale.Cursul râului. are o putere de 220 MW i o produc ie de energie de 400 milioane kWh/an. Schema de amenajare a acestei lucr ri (figura 1. Debitul mediu captat este format din debitul mediu al Arge ului (7.C p âneni. pân la Bac u.2 m3/s) din bazinele învecinate (Topolog. În acela i mod ca la Bicaz. pe o lungime de 84 km. Apa este evacuat printr-o galerie de fug de sec iune circular .000 m3). 1. Roznov II. Cernat.130 m i cu diametrul interior de 5. Cascada de 12 hidrocentrale cuprinde apte lacuri compensatoare cu volume utile cuprinse între 5 i 11 milioane m3.15 m. castel de echilibru cu diafragm . iar zece sunt prev zute cu canale de deriva ie în lungime total de 66 km.19) cu o putere total de 250 MW i o produc ie de energie electric de circa 850 milioane kWh în anul hidrologic mediu.5. realizat cu patru turbine Francis de 56. Costi a i Buhu i sunt a ezate în cascad pe un singur canal de deriva ie între Piatra Neam i Buhu i.Pite ti. Râul Doamnei) ob inându-se un debit mediu total utilizabil de 19. în zona Vidraru . Z rne ti. Pentru utilizarea c derilor disponibile (80-100 m) între bazinele Topolog. pu for at i cl direa centralei amplasat în subteran. Gârleni. în aval de aceast uzin .5. Vâlsan.800 m lungime.15 m i lungimea 11. înalt de 166 m (volum de beton de 480. iar uzinele Roznov I. cu diametrul interior de 7. pe sectorul Oie ti-Curtea de Arge . zon în care s-au construit 12 hidrocentrale (schema din figura 1. Uzinele Vaduri. s-au realizat 14 hidrocentrale de mic putere (de tip baraj sau cu canale de aduc iune). care creaz o acumulare cu un volum total de 465 milioane m3 (util 320 milioane m3). respectiv Vâlsan i lacul Vidraru. în lungime de 15 km.7 m3/s. între baraj i central . Racova. formeaz o bucl care este t iat printr-o galerie sub presiune de 4. cu diametrul de 5.Uzina hidroelectric Arge construit pe râul Arge .20) cuprinde un baraj de beton în arc (Vidraru).

Schema de amenajare a râului Arge .1.21.Fig.

5 m arat c acestea sunt cele mai mari turbine Kaplan realizate în lume. Diametrul rotorului de 9.900 m3/s i un debit minim de 1. o deschidere total de 441 m. unul din cele mai remarcabile obiective hidroenergetice pe plan mondial. iar . produc ie medie anual de peste 10 TWh) i prin solu iile constructive adoptate. are o în l ime constructiv de 60 m.000 de ani) de 21. Deschiderile deversoare sunt închise de vane plane duble . 1. de tipul deversor. care ofer posibilit i multiple de manevrare. iar 3 de c tre uzinele iugoslave Litostroi. debitul total evacuat peste baraj este de 13.prin câte 6 turbine Kaplan cu ax vertical de 175 MW fiecare. restul debitului trecând prin turbine i golirile de fund. La cap tul amonte al ecluzelor sunt instalate dou por i coborâtoare (una de lucru i alta de revizie) cu dimensiunile 34 x 12. care au indicat un debit maxim de 15.000 m3/s. a a cum se vede din schema prezentat în figura 1. 3 turbine au fost construite de c tre uzinele din Re i a. se g se te câte o ecluz în dou trepte. Trebuie ar tat c pa baza observa iilor hidrologice.Sistemul hidroenergetic i de naviga ie Por ile de Fier.240 m3/s. La o în l ime a lamei deversante de 7. Pe ambele maluri. este turbinat.8 m.520 m3/s. iar cel cu asigurarea 0.5. realizat în comun de constructorii români i iugoslavi.100 MW.5 m.175 MW i o produc ie anual de energie de 350 milioane kWh. la o c dere de 27. Debitul instalat de 8.4 m2. Debitul cu asigurarea 1 poate fi evacuat în condi iile în care dou câmpuri deversoare r mân blocate i func ioneaz 80 % din turbine. f cute în zon înc din 1838.cârlig (de 25 x 14. realizat în 14 câmpuri deversante cu o l ime de 25 m. cu lungimea de 600 m i l imea de 100 m.21. debit cu asigurarea 1% de 16.220 m3/s. în fiecare din cele dou centrale de pe fiecare mal. separate cu pile de 7 m grosime. fiecare sas având o lungime de 310 m. reprezint prin parametrii s i energetici (putere instalat 2. la cap tul intermediar o poart coborâtoare de 34 x 15.3 m2).22. Barajul.880 m3/s. Schema acestei amenaj ri este redat în figura 1.6.330 m3/s. Aceast amenajare de tip fluvial.16 m. o l ime de 34 m i o adâncime util de 4.3.5 (o dat la 2. fiind urmate de turbinele de la UHE John Day pe Colorado (156 MW) i cele de la Volvograd pe Volga (125 MW). Proiectul turbinelor i construc ia a 6 din ele le-au realizat uzinele LMZ Leningrad. s-au calculat urm toarele valori caracteristice ale debitelor Dun rii la Por ile de Fier: debit mediu multianual de 5. În amonte i aval se g sesc porturi de a teptare pentru vase.75 m2.610 m3/s. debit cu asigurarea de 1 de 18.

.

.

Amenajarea râului Lotru. precum i re eaua de pompaj. Firul principal cuprinde barajul din anrocamente i argil Vidra. Sistemul aduc iunilor secundare cuprinde re eaua gravita ional .5. care amenajeaz c derea sectorului de cataracte al Lotrului între Vidra i Malaia.200 t plus remorcherul. patru baraje arcuite (Jidoaia. reprezint cea mai mare uzin de pe râurile interioare ale rii. care creeaz acumul rile pentru sta iile de pompare i cele trei sta ii de pompare amintite. Balindru. Râul Lotru. cu o putere de 510 MW i o produc ie de energie de circa 900 milioane kWh/an. pe o diferen de nivel de 809 m. Dimensiunile în plan ale sasurilor permit ecluzarea unor convoaie de 9 vase de câte 1. Schema de amenajare. Primul grup al uzinei de la Ciunget a intrat în func iune în anul1972.500 m i instala iile anexe. care realizeaz o acumulare total de 340 milioane m3. centrala subteran echipat cu trei grupuri Pelton de 170 MW fiecare. prin care se aduc în lacul principal debitele captate la cote superioare nivelului maxim în lac. galeria de aduc iune sub presiune de 13.15 m2 (cea de revizie).470 m. În acumularea principal Vidra se concentreaz debitele din bazinul propriu. castelul de echlibru. afluent de dreapta al Oltului.la capul aval câte dou por i buscate cu dimensiunile 34 x 22 m2 (cea de serviciu) i 34 x 12. cuprinde: -firul principal. are un curs lung de 76 km. precum i cele ale unor cursuri de ap din bazinele limitrofe. priza de ap . înalt de 121 m. Petrimanu. Galbenu).5 m3/s ai cursului principal i asigur 73% din stocul de ap necesar produc iei de energie. galeria for at lung de 1. care suplimenteaz debitul captat cu 11 m3/s.7.3. Petrimanu). UHE Lotru. galeria de fug lung de 6. casa vanelor.23. . 70 de apeducte. deservit de trei sta ii de pompare (Jidoaia. capacitatea total fiind dat în folosin în 1976. Schema sa de amenajare urm re te ideea concentr rii debitelor i c derii într-o acumulare principal . care trimit în lac debitele captate la cote inferioare. Balindru.4 MW. Sistemul este format din 86 capt ri de fund.024 km2. bazinul s u versant având o suprafa de 1. fa de cei 4. Centrala utilizeaz poten ialul hidraulic al râului Lotru i al râurilor învecinate. Construc ia a început în 1964 i s-a încheiat cu darea total în func iune în 1971. 135 km de galerii (din care 60 km galerii betonate).320 m. -sistemul de capt ri i aduc iuni secundare. reprezentat în figura 1. cu o putere total de 52. 1.

.

spore te stocul mediu anual cu 44%. . Uniformizarea debitelor uzinate este asigurat de Lacul Gil u cu un volum de circa 4 milioane m3. cu o putere de 220 MW i o produc ie de energie de 390 milioane kWh/an.867 MW. reprezentat de uzina baraj Tarni a. înalt de 105 m.3. î i colecteaz apele dintr-un bazin de 24. iar treapta amonte în cursul anului 1977.treapta superioar .treapta inferioar . 1. care realizeaz o acumulare de 200 milioane m3. În afara centralelor baraj fiecare treapt mai cuprinde diguri .5. reprezentat de UHE M ri elu.3. aduc iunea principal cu o lungime de 8. cuprinde barajul de anrocamente cu masc de beton armat Fântinele.5. 1.5 km) . galeria for at de 740 m. Poten ialul hidroenergetic al bazinului s u este evaluat la 1. cu o c dere de 550 m.44 TWh/an. cu o lungime de 670 km. Treapta aval (UHE Tarni a) a intrat în func iune în cursul anului 1973.130 m. centrala subteran i galerie de fug lung de 3.Schema de amenajare a râului Lotru mai con ine în aval centrala de tip baraj M laia cu Pi = 18 MW i Em = 34 GWh/an i centrala subteran Br di or (cu baraj în arc) având Pi = 115 MW i Em = 228 GWh/an.Amenajarea hidroelectric Some utilizeaz poten ialul hidraulic al râului Some Cald. o c dere de 97 m. unul din principalele râuri ale rii.507 km2. care prin derivarea unor debite suplimentare din bazinele superioare ale râurilor Iara i Some ul Rece. Schema mai cuprinde i o re ea de aduc iuni secundare (9 capt ri i dou galerii în lungime de 24. Amenajarea râului Olt a fost conceput ca o cascad de hidrocentrale de tip baraj. un lac de acumulare de 70 milioane de m3 i cu o produc ie de energie de 80 milioane kWh/an. adic aproximativ 17% din poten ialul râurilor interioare.8.24.650 m.Islaz este de 413m. C derea total a sectorului F g ra .9. C derea maxim a uzinei este de 470 m. Acest poten ial este concentrat pe Olt de la F g ra la Islaz i pe afluen ii s i Lotru i Sadu-Cibin. Oltul. cuprinde dou trepte: . cu o putere de 45 MW (dou turbine Francis). pe sectorul cuprins între confluen a cu râul Beli i Cheile Tarni a. cu o energie de 4. Schema de amenajare. redat în figura 1. iar centrala este echipat cu 3 turbine Francis de 75 MW fiecare.

10 GWh/an. restul fiind în diferite faze de execu ie. Râmnicu-Vâlcea. care include centrala baraj F g ra .F g ra care include cinci centrale baraj: Voila. În prezent sunt în func iune 5 hidrocentrale. . -realizarea unor însemnate rezerve de ap pentru irigarea unor mari suprafe e agricole.Dun re. Turnu. 3. 2. .Sectorul F g ra ! Hoghiz. Aceste dou tronsoane vor cuprinde în final 12 hidrocentrale situate între Hoghiz i Gura Lotrului. Avrig. dispune de o putere instalat de 556 MW i o produc ie de energie electric de 1.7 MW i o produc ie de energie electric de 559.baraj: Racovi a. Dr g ani. Prin finalizarea amenaj rii se prevede ob inerea urm toarelor folosin e: -la o putere instalat de 1095 MW.Slatina este de 330 m3/s. Râureni. care vor totaliza o putere instalat de 267. D e ti.25): 1. Z videni.Defileul Oltului (Sectorul Avrig . C lim ne ti. Debitul instalat al centralelor de pe acest tronson este de 180 m3/s.Oltul Mijlociu (Sectorul Gura Lotrului -Râmnicu Vâlcea -Slatina) care include acumul rile (centrale . diguri i lacul de acumulare Vene ia. Slatina.naviga ie pe sectorul Slatina-Dun re. Debitul instalat al centralelor din zona Racovi a . La nivelul anului 1998 cascada Olt cuprinde 30 hidrocentrale pe sectorul Hoghiz . Govora. câte o ecluz navigabil . Ione ti. Robe ti. Acest tronson de râu cuprins între Brezoi i Slatina. iar 8 hidrocentrale sunt în diverse faze de execu ie. Amenajarea râului Olt cuprinde 4 mari tronsoane (figura 1.baraj ): Gura Lotrului.Oltul Superior divizat în: . B beni. o porduc ie de energie electric de 2. Scoreiu. din care 22 hidrocentrale sunt în func iune. Streje ti. . Arce ti. Arpa u. iar pe sectorul aval de Slatina. .699 GWh/an. Lotrioara.Cornetu) care include cinci centrale . Câineni.longitudinale ce contureaz lacul de acumulare. limitând inundarea unor suprafe e agricole. Cornetu.Vi tea.protec ia teritoriului limitrof împotriva inunda iilor.Sectorul Avrig . amplasat în frontul de reten ie.778 GWh/an. care permit realizarea unei c i navigabile de 86 km lungime. cu 14 hidrocentrale complet amenajate.

Ú·¹«®¿ ïòîëæ ͽ¸»³¿ ¼» ¿³»²¿¶¿®» ¿ ®>«´«· Ñ´¬ .

Cerna . Grecia. cum ar fi Sebe ul. Italia. Noua Zeeland .Motru. iar în alte ri. Debitul instalat pe acest tronson este de 500 m3/s.Oltul Inferior (Slatina . Mexic. uzinele hidroelectrice acopereau 2200 TWh/an. Rus ne ti. Râul Mare. adic aproximativ 18. Situa ia folosirii poten ialului hidroenergetic pe plan mondial Începând cu ultimul deceniu al secolului trecut. Finlanda. ca produc ie de energie i ca putere instalat . În 1990 produc ia uzinelor hidroelectrice în raport cu produc ia total de energie reprezenta 100% în Norvegia. Portugalia. Siret. iar Islaz este înc în faz de proiect . În ce prive te gradul de utilizare al poten ialului hidroenergetic amenajabil într-o serie de ri ca Elve ia. acesta a dep it 50 %.Siriu. Dr gan.3. peste 75 % în ri ca Irlanda. Frunzaru. Canada.aceasta reprezint sub 5%. 1.4%. În tabelul 1. Suedia. Turcia. Iugoslavia. Buz u . Polonia.totalizeaz o putere instalat de 265 MW i o produc ie de energie electric de 512 GWh/an. folosindu-se îns mai pu in de 10% din poten ialul economic amenajabil mondial. Dr g ani. Japonia. Fran a. .Dun re) care include acumul rile (centrale-baraj): Ipote ti. Elve ia. între 30-75% în ri ca Suedia.000 TWh/an. se constat un ritm rapid de valorificare al acestui poten ial. În 1984. precum i pe Dun re pentru realizarea UHE Por ile de Fier II. din produc ia mondial de energie electric de circa 12. Izbiceni i Islaz. cu excep ia CHE Slatina care are 2 turbine bulb reversibil. Germania. se prezint câteva din cele mai mari uzine hidroelectrice din lume i din Europa. în timp ce în ri ca Marea Britanie. Brazilia. Belgia. Toate hidrocentralele sunt de tip central -baraj cu lac de acumulare.17. Zair. când s-au construit primele uzine hidroelectrice. Lucr ri importante s-au realizat de asemenea pe multe alte râuri interioare. echipate cu câte 2 turbine Kaplan pe sectorul în amonte de Slatina i cu câte 4 turbine bulb reversibil pe sectorul dintre Slatina i Dun re. care dispun de resurse hidroenergetice limitate. gradul de folosire a poten ialului hidroenergetic a crescut continuu. Australia. Ungaria. Olanda. Cele 6 hidrocentrale de pe acest tronson . Prut.din care 5 sunt în exploatare.6.4.

.

.

Chinez pe pe fluviul Yang -Tze . Brazilia. în Rusia pe fluviul Lena o uzin de peste 20. SUA. Aldeadavilla (1138/1558 MW) din Spania.pe fluviul Congo se prevede construirea unor uzine cu o putere total de peste 25. .Se observ resurse uria e de care dispun o serie de ri cum ar fi: Canada. Kuibâ ev (2300 MW) i Saratov (1290 MW) toate din Rusia. Astfel. Karakaya (1800 MW) i Keban (1330 MW) din Turcia. Grande Dixance (869/1700 MW) din Elve ia. Volgograd (2530 MW). În Europa cele mai mari uzine hidroelectrice în exploatare sunt Por ile de Fier I (2050 MW). Rusia.Kiang o uzin de peste 13. De asemenea se vede c din punct de vedere al produc iei de energie.P.000 MW.a. Vianden (1160 MW) din Luxemburg. în R. în Europa pe primul loc se situeaz uzina hidroelectric Por ile de Fier I. Grande Maison (1800MW) din Fran a. Ca perspective. Alto Gesso (1183 MW) din Italia.000 MW. Kvilldal (1240 MW) i Sima (1120MW) din Norvegia. se prev d în numeroase ri posibilit i de a construi uzine hidroelectrice de puteri i mai mari.000 MW i multe altele. .

.

rol func ional. amplasamentul barajelor Barajele sunt construc ii hidrotehnice. în care se prezint o serie de baraje din ara noastr i din str in tate. M ri elu-Some . atenuarea viiturilor. Vidra-Lotru. Piatra Neam . În tabelul 3. etc. care creeaz lacuri de acumulare de mare capacitate cu scopul de a realiza regularizarea debitelor.1. de mare în l ime.1. Vaduri. 3.baraje de acumulare. Clasificarea barajelor. se observ diferen ierea din punct de vedere al volumului de ap acumulat între barajele de mic i de mare în l ime.). satisfacerea nevoilor de ap ale consumatorilor industriali i a agricoli (Bicaz. Volumele de ap acumulate în lacurile create de aceste baraje sunt mici i nu permit regulariz ri de durat . Vidraru-Arge .Capitolul 3 BARAJELE AMENAJ RILOR HIDROELECTRICE 3. . etc. existând baraje care realizeaz în bun m sur ambele efecte.1.baraje de reten ie (de deriva ie). dup scopul urm rit exist : . Clasificarea i rolul func ional al barajelor Barajele se pot clasifica din mai multe puncte de vedere: a). . care au rolul de a ridica i controla nivelul apei în bieful amonte sau de a realiza acumularea unui anumit volum de ap în acest bief. de mic în l ime.). care realizeaz ridicarea nivelului apei în m sura necesar pentru ca apa s poat fi derivat pe o aduc iune (Oie ti.1. Între aceste dou categorii nu exist îns o delimitare strict . situate transversal cursului de ap .

1.25 m) limitat de în l imea elementelor mobile. .baraje din beton sau beton armat.3. pe când în cazul barajelor mobile h1 h2.baraje metalice fixe sau mobile ( st vilare). . . . Barajele mobile au o în l ime relativ redus (20 . . folosite în general în silvicultur i pentru plut rit. a a cum se vede din figura 3.baraje din lemn. Barajele executate din p mânt sau din anrocamente mai sunt cunoscute i sub denumirea de baraje din materiale locale.baraje din zid rie de piatr ( cu lian i). În cazul barajelor fixe h1> h2. Elementele fixe i mobile ale unui baraj b). c) dup materialul din care sunt executate exist : .Fig.baraje din p mânt. de în l ime redus . În l imea de reten ie Hr = h1 + h2 .baraje fixe i . . se poate realiza cu elemente fixe (h1) i elemente mobile (h2).baraje din anrocamente i din zid rie uscat (piatr f r lian i ).1. dup structura barajului exist : .baraje mobile.

. .dup modul în care barajele preiau diversele solicit ri i le transmit terenului de funda ie exist : . .Situa ia pe plan mondial la nivelul anului 1975 28 Baraje cu în l imi peste 75 m Tabelul 3. dup modul de desc rcare a apelor mari.baraje deversoare (barajele din beton. aceasta se realizeaz cu ajutorul unor construc ii special prev zute în acest scop i denumite desc rc tori de ape mari sau deversoare.baraje arcuite. . . a debitelor maxime din perioadele de ape mari. pile i cupole.1a Tipul barajului În proiect Realizate Total Greutate (G) 157 71 228 Greutate în arc (AG) 30 9 39 Arcuite (A) 122 48 170 Evidate i cu contrafor i (E) 38 12 50 Anrocamente (An) 47 29 76 P mânt (P) 34 28 62 Alte tipuri 15 40 55 TOTAL 443 237 680 d). arce multiple etc.s realizeze cu minimum de cheltuieli condi iile de nivel i volum de ap dorite de beneficiar.baraje de greutate. de diferite tipuri) la care evacuarea apelor mari se face peste corpul barajului. exist : . în condi ii de siguran . e). Indiferent de tipul barajului acesta trebuie s r spund în condi ii optime unor necesit i func ionale i anume: .baraje descompuse (pile i pl ci. din bieful amonte în cel aval.baraje evidate i cu contrafor i.s permit transmiterea din amonte în aval.). .baraje nedeversoare (în general barajele din materiale locale) la care evacuarea apelor mari se face prin construc ii speciale ce ocolesc corpul barajului.

.

.

.

.

.

.

.

..s preia i s transmit terenului de funda ie sarcinile permanente i accidentale. ceea ce permite ca la un volum cât mai mic al lucr rilor necesare realiz rii barajului s se ob in un volum cât mai mare al acumul rii.2. . a lacului de acumulare pentru necesit i de revizie sau repara ii. pe h r i topografice cu curbe de nivel. Alegerea amplasamentului barajelor Alegerea zonei de amplasare a unui baraj se face inând seama de o serie de condi ii i anume: A. . 3.2. 10600 la barajul Hoover-Boulder (SUA).). din acest punct de vedere. Astfel valoarea acestui indice este 67 m3 ap / m3 beton la barajul Grande-Dixance (Elve ia). (tabelul 3.s asigure stabilitatea construc iei în cele mai defavorabile ipoteze de func ionare.s asigure impermeabilizarea cât mai bun a terenului de funda ie i a chiuvetei lacului. în orice moment.s asigure func ionarea normal . De regul . se aleg acele amplasamente unde liniile de nivel arat o îngustare a albiei râului (sec iunea A-A în figura 3. în condi ii de siguran a stabilit ii construc iei. a tuturor echipamentelor hidromecanice cu care este dotat barajul. cum ar fi de exemplu raportul între volumul acumul rii i volumul barajului (m3 ap / m3 material). . . Cu cât acest indice este mai ridicat. pentru a nu se produce pierderi de ap din lac. 1000 la barajul Vidraru (Arge ) etc.1). Condi ii topografice i morfologice Alegerea amplasamentului se face.. astfel încât capacitatea acumul rii realizate s fie cât mai mare posibil la o în l ime dat a barajului.1. 800 la barajul Izvorul Muntelui Bicaz (Bistri a). cu atât amplasamentul este mai avantajos. într-un timp relativ scurt.s asigure golirea. Realizarea acestor condi ii func ionale se are în vedere la alegerea solu iilor constructive ale barajului i în primul rând la alegerea amplasamentului acestuia. Exist i posibilitatea caracteriz rii calitative a amplasamentului prin indici.

exprimat în daN/cm2 i printr-un modul de elasticitate Er. pietri uri.2. Condi iile geologice se refer la rezisten a mecanic a rocii de funda ie. Rezisten a mecanic a rocii pe care se fundeaz barajul trebuie s fie cu atât mai mare cu cât barajul este mai înalt. c din punct de vedere statistic. Barajele înalte din beton se construiesc pe terenuri stâncoase. orice teren (roc ) de funda ie este caracterizat printr-un efort admisibil la înc rcare ad. în amplasamentul respectiv se pot realiza baraje care transmit eforturi mai mari terenului de . m rimi ce se determin pe teren i în laborator în condi ii standardizate.3. Pe terenurile nestâncoase (nisipuri. cele mai multe avarii s-au produs datorit cunoa terii insuficiente a datelor geologice de baz . Din punct de vedere al rezisten ei mecanice. Condi ii geologice Aceste condi ii joac un rol deosebit în alegerea amplasamentului barajului. argile) se pot construi baraje din beton cu în l imi mai mici (40-50m). Alegerea amplasamentului unui baraj pe h r ile topografice B. având în vedere. exprimat în acelea i unit i de m sur . omogenitatea i permeabilitatea redus a acesteia.Fig. precum i baraje din materiale locale. Cu cât efortul admisibil este mai mare.

funda ie. cât i a celorlalte caracteristici ale ei. cu o înclina ie spre amonte a stratifica iei. din care se iau probe de materiale i în care se injecteaz ap sub presiune. sub presiunea de o atmosfer tehnic (1 l/s. se realizeaz studii de teren i de laborator. în amplasamentul respectiv se pot realiza baraje arcuite i baraje din beton de în l imi foarte mari. evidate i cu rosturi l rgite din beton. cu valori ce pot atinge i 80-90 daN/cm2. suficient de apropiate. Se accept pentru fundare amplasamente la care debitul infiltrat nu dep e te 1 Lu. se iau m suri pentru impermeabilizare prin injec ii cu lapte de ciment (amestec de ciment fin cu ap ) sau cu amestec de argil i ciment. cum sunt zonele cu goluri carstice. De asemenea aceasta avantajeaz stabilitatea barajului. Nu este indicat realizarea barajelor în amplasamente cu roci care î i schimb propriet ile sub ac iunea apei sau sunt solubile în ap . ceea ce spore te stabilitatea barajului. În func ie de natura terenului de funda ie valoarea modulului de elasticitate Er poate varia între 20000 i 300000 daN/cm2. elasticitate) în toat zona. în mod orientativ. barajele trebuie realizate în amplasamente care s prezinte acelea i propriet i ( rezisten mecanic . Aceasta permite tas ri uniforme i un control mai exact al infiltra iilor i a modului cum se transmit eforturile terenului de funda ie. deci un cost mai redus. Dac ad 50 daN/cm2. Se determin astfel. cât i valoarea debitului de ap ce se infiltreaz . Aceste studii constau în foraje de adâncime i galerii de cercetare. pentru o siguran cât mai bun în exploatare. pentru zona amplasamentului barajului i pentru o zon adiacent de cel pu in 500 m amonte i aval de axa barajului i 30-40 m deasupra cotei de reten ie a apei în lac. sau a unor baraje mobile. impermeabilitate. c ile de infiltra ie ale apei. pe terenuri cu ad 50 daN/cm2 se pot funda baraje de greutate. Un lugeon reprezint debitul de un litru pe secund . . ad amplasamentul permite realizarea unor baraje de mic în l ime din materiale locale. lichide colorate sau chiar izotopi radioactivi. Dac este necesar s se realizeze baraje pe terenuri a c ror permeabilitate este mai mare. Sunt de asemenea de preferat terenuri f r cr p turi sau falii deosebite. atât propriet ile de rezisten mecanic . Atât pentru determinarea permeabilit ii rocilor. Valoarea debitului de infiltra ie se m soar în lugeoni (Lu). Permeabilitatea redus a terenului de funda ie avantajeaz construirea unui baraj deoarece permite realizarea unui volum redus de injec ii.).m. Omogenitatea terenului de funda ie se refer la faptul c .at. Astfel. precum i baraje înalte din materiale locale. infiltrat pe metru liniar de foraj. Dac 10-15 daN/cm2.

5 m3/s. drumuri. ceea ce permite o func ionare normal din acest punct de vedere de peste 150 ani. De exemplu în lacul Vidraru de pe Arge debitele derivate din bazinele învecinate reprezint 120 % fa de debitul mediu modul al Arge ului în sec iunea barajului Vidraru (12. ceea ce m re te debitul de ap afluent în lacul respectiv. În ultimul timp exist tendin a de a realiza lacuri în care.Bicaz. Condi ii geografice Realizarea unui baraj i a lacului de acumulare aferent presupune inundarea în amonte a unor importante suprafe e de teren agricol. Condi ii hidrologice Amplasamentul pentru realizarea unui baraj se alege astfel încât el s fie favorabil din punct de vedere al debitului de ap i al debitului solid. viaducte. se ia suficient de mare. osele. trebuie luate în calcul eventualele str mut ri de c i de comunica ie. pe o perioad de 50-100 de ani. etc. Uzual volumul mort al lacului.7 m3/s). care se prevede pentru înmagazinarea aluviunilor aduse odat cu debitul de ap . De exemplu la barajul Izvorul Muntelui. se deviaz prin aduc iuni secundare debitele râurilor cu bazine învecinate.5 m3/s). Astfel de solu ii s-au ales i la multe amenaj ri hidroenergetice din ara noastr . . în afara debitului mediu al râului pe care se g se te amplasamentul barajului. D. f r necesit i de cur are. care se determin prin m sur ri directe. Atunci când este cazul. zone industriale. Debitul solid. fa de un volum total de 1230 milioane m3 . Aceasta impune alegerea în anumite limite a nivelului reten iei normale i nivelului maxim excep ional. Cu cât debitul de ap captat în lac este mai mare i cel solid este mai mic. c i ferate. condi ioneaz m rimea volumului mort al lacului i deci în l imea necesar a barajului. a ez ri omene ti. total 19.C. cu atât amplasamentul este mai favorabil. realizat la debite maxime. poduri. iar în lacul Vidra-Lotru 250% (11 m3/s fa de 4. dar i realizarea unor diguri de protec ie atunci când acest lucru este indicat.2 m3/s fa de 7. a ez ri omene ti. volumul mort este de 200 milioane m3. astfel încât s permit func ionarea normal .

for e date de împingerea ghe ii în regim static sau în regim dinamic. luând pentru baraj ca profil teoretic un . . .for e de subpresiune.). . de ridicarea nivelului apei peste cotele normale. .for e date de împingerea aluviunilor depuse la piciorul amonte al barajului.for e cu caracter nepermanent (for ele seismice.for e masice. datorate împingerii apei din bieful amonte i din bieful aval asupra construc iei. .2. for ele seismice). for e hidrostatice. datorate ghe ii.for e datorate varia iilor de temperatur .3. . date de presiunea apei ce se infiltreaz pe sub talpa de funda ie a barajului. suprapresiune. La proiectarea construc iilor hidrotehnice se iau în calcul diferite combina ii de for e. îndeosebi în perioadele de ape mari. În cele ce urmeaz se prezint modalitatea de calcul a principalelor for e amintite mai sus. b) dup durata for elor exist : . care sunt date de apele ce sunt deversate peste baraj.). valurilor.for e cu caracter permanent (for ele de greutate proprie. etc. care sunt direct propor ionale cu masa i se datoreaz unor câmpuri exterioare de for e (greutatea proprie. For ele care ac ioneaz asupra barajelor În dimensionarea barajelor de diferite tipuri se ine seama de un num r mai mare sau mai mic de for e. de mijloacele de transport care trec peste corpul barajului.for e datorate vântului. . . avându-se în vedere combina iile cele mai defavorabile (dar reale ) dintre cele posibile. care se refer la înc rc rile date de diferite echipamente.for e hidrostatice. Acestea se pot clasifica din diverse puncte de vedere: a) dup natura lor exist : .for e speciale. . vântului.for e datorate valurilor. etc. .for e hidrodinamice.

triunghi de în l ime Hc (în l imea de calcul a construc iei).3. For ele care se exercit asupra unui baraj . înclinarea parametrului amonte 1 : 1 i a celui aval 1 : .3) Fig.3. sec iunea funda iei fiind un dreptunghi cu laturile ( + 1) Hc i 1 m perpendicular pe desen (figura 3.

4 i în acest caz FG luând p= 1 2 p Hc b 1 m m1 H c 2 (3.2200 daN/m3 Fig. la intersec ia medianelor.4.3. Greutatea specific a betonului b are valori cuprinse între 2200 i 2500daN/m3.2) 1800 .3. For a se aplic în centrul de greutate al barajului.2. In cazul barajelor din materiale locale.1) b 1 c 2 valoarea for ei exprimându-se pe metru-liniar din l imea barajului. ca în figura 3. For ele de greutate proprie Deoarece FG b V rezult imediat 1 FG H2 (3. Profilul transversal al unui baraj din materiale locale .1. în cazul profilului admis . care se g se te. se admite un profil de form trapezoidal .

6) Fvav care se aplic respective. de asemenea în centrele de greutate ale diagramelor 3. nivelul acesteia fiind hav.2. 3 Dac în bieful aval exist ap . Valorile acestor for e sunt date de formulele am FH 1 2 H2 c (3. For ele date de presiunea hidrostatic Asupra parametrului amonte. Dac se admite c pierderea de sarcin a apei infiltrate este uniform .4) 1 Hc 2 1 1 H c de piciorul amonte al profilului. se exercit o for orizontal FH i una am vertical FV (figura 3. For a datorat subpresiunii For a de subpresiune este o for care ac ioneaz de sus în jos pe talpa de funda ie a barajului i se datoreaz presiunii apei care se infiltreaz prin fisurile rocii de funda ie i prin spa iile existente între beton i roc .2.2.3) care se aplic în centrul de greutate al diagramei de reparti ie a presiunii. asupra parametrului aval se exercit dou for e analoge: care se aplic la distan a av FH 1 2 1 2 h2 av 2 h av (3.5) (3.3.3). respectiv 3 1 am 2 FV (3. 1 deci la H c .3. conform legii de reparti ie a am presiunii într-un lichid în repaus.

Ipoteze privind diagrama de varia ie a subpresiunilor . In scopul mic or rii for ei de subpresiune se realizeaz drenaje. In realitate pierderile de sarcin nefiind uniform distribuite.5a). care rup linia de infiltra ie (figura 3.5b) sau chiar voaluri de injec ii în profunzime. diagrama de subpresiuni are o alt lege de reparti ie (ca de exemplu cea din figura 3. se ob ine o reparti ie teoretic liniar a diagramei subpresiunilor (figura 3.distribuit .5. a c d Fig.3. 3.) între valorile maxime ale presiunii din amonte ( Hc) i din aval ( hav).

care se ia de obicei egal cu o secund .2. în multe ri din Europa.7) (3.8) i ele se aplic în centrele de greutate ale diagramelor. se admite diagrama trapezoidal (figura 3. Pentru diagramele admise în figurile 3. Coeficientul m poart numele de coeficient de reducere a subpresiunii. Oscila iile produse de cutremur se caracterizeaz prin perioada de oscila ie T. sau triunghiular (figura 3. 3.50 i 0.Pentru a simplifica calculele. i prin accelera ia mi c rii seismice c.2 sunt prezentate caracteristicile mi c rilor seismice conform sc rilor Mercalli i respectiv Richter.4. .5 c) în cazul existen ei unui nivel de ap în aval. precum i de faptul c apa ac ioneaz numai asupra unei p r i a sec iunii de funda ie.75.5 d. Pentru caracterizarea cutremurelor se folosesc sc ri de intensitate. pierderi datorate structurii rocii i m surilor constructive adoptate. ac ioneaz asupra masei barajelor i asupra masei apei din lac i sunt direct propor ionale cu acestea. bazate pe aprecieri asupra efectelor lor (scara Rossi-Forel. For ele seismice For ele seismice sunt for e care solicit barajele în cazul oscila iilor elastice ale scoar ei p mântului produse de cutremur. scara Mercalli) sau pe înregistr ri (scara magnitudinilor Gutenberg-Richter). el inând seama de pierderile de sarcin produse pe drumul urmat de apa de infiltra ie. for ele de subpresiune rezult : Fs respectiv FS 1 m 2 1 2 HC h av 1 m Hc 2 h av 1 Hc (3. In tabelul 3. printre care i România.5 d) dac nu exist ap în aval.5 c i 3. Normele din ara noastr prev d pentru m valori cuprinse între 0.

Asupra masei barajului rezult o for : FCG cS c m c G g cS G (3.Solicit rile produse de cutremur în corpul unui baraj au un caracter dinamic.1.). pentru aceste for e se accept direc ia cea mai defavorabil .2 g Tabelul 3.5 6 6.3. îns în mod curent se utilizeaz metode de calcul în care efectul cutremurului se consider static.05 0.00 1-3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 Slab nu este sim it decât in interior Obiectele atârnate oscileaz Este sim it în exterior Este sim it de to i Este greu de stat în picioare Conducerea auto este afectat Produce panic general Structurile de zid rie sunt afectate inele sunt puternic îndoite Distrugeri totale Magnitudine 3. Valorile coeficientului de seismicitate cs in seama de importan a construc iei.5 7-7.20 0.50 1.00 4.01 0.5 4 4. In general se admite cs = 0. de seismicitatea local etc. Mi c rile seismice neavând o direc ie precis . Se consider barajul legat rigid de funda ie. Uneori se recomand .2 Gradul i efectele cutremurului c (cm/s2) 2-6 10 20 50 100 200 500 1000 2000 4000 cs=c/g 0.9) c fiind coeficientul de seismicitate dat în tabelul 3.02 0. cutremurul producând în masa lui for e de iner ie de sens contrar sensului accelera iei seismice. direc ia cea mai defavorabil fiind cea dinspre amonte spre aval (figura 3.00 2. ceea ce simplific calculele i d rezultate acoperitoare.10 0.9 ) FCG 1 2 . ca în formula for ei seismice s se introduc un factor 1 2 cs G cs b Hc (3.5 Energie (ergi) 1016 1017 1018 1019 1020 1021 1022 1023 1024 1025 For a se aplic în centrul de greutate al barajului. valori mai ridicate folosindu-se numai în zonele cu activitate seismic foarte puternic .5 5 5.5 8 8.005 0.

5 pentru terenuri stâncoase. nisipuri. Se poate aprecia c for a total Fcw dat de aceast suprapresiune este: Fcw 1 cS 2 H2 c (3.6. Fig. la o distan de 0.6.10) i c ea ac ioneaz dinspre lac spre baraj. în timpul cutremurului.).). unei suprapresiuni pc care are o distribu ie parabolic (fig.3. 3 .3.425 H c ).425 Hc fa de talpa de funda ie (centrul de greutate al unei diagrame parabolice se g se te 4 la distan a H c 0. For a seismic asupra masei apei din lac Iner ia masei apei din lacul de acumulare d na tere.care ine seama de natura terenului de funda ie i are valori de la 0. etc. pân la 2 pentru terenuri necoezive i slabe (argile.

For a static se exercit de c tre stratul de ghea datorit dilat rii sale în timpul ridic rii temperaturii. For e de împingere a aluviunilor Aluviunile..12) în care b x 1 x hg. trebuie ob inute din observa ii meteorologice.2. n. în lipsa acestora.. exercit asupra barajului o presiune suplimentar (figura 3. formate din nisip i pietri . ta. în m.3. care se depun la piciorul amonte al barajului. Se poate folosi de exemplu formula stabilit experimental de c tre Royen : Fg 0.5. 3.35 din cre terea maxim a temperaturii aerului ta) în timp de n ore. For e datorate împingerii ghe ii În zonele cu temperaturi sc zute podul de ghea format la suprafa a apei din lac exercit solicit ri statice i dinamice asupra barajului..7). Exist diverse formule care apreciaz aceast for . de dimensiunile blocului etc. k = 4 .. care se poate calcula cu formulele date de teoria general a împingerii aluviunilor i anume: . de viteza de mi care.10 tf/m.6. Cum valorile tg.. sunt dimensiunile în m ale blocului de ghea . dintre acestea putându-se folosi cu suficient aproxima ie formula: Fg' k v hg b 1 (tf) (3. iar v este viteza de scurgere în m/s. în ara noastr se admite Fg = 5.6 tf s/m3..9 h g tg 1 3 tg n tg 1 2 (tf/m) (3. tg cre terea maxim a temperaturii ghe ii (0..2.11) în care hg este grosimea stratului de ghea . For a dinamic se datoreaz ocului produs asupra barajului de blocurile de ghea în mi care i depinde de compactitatea ghe ii. un coeficient care ine seama de starea blocului de ghea ..

15) .p al z ' al z tg 2 45 2 (3. Împingerea aluviunilor În formula (3.14) n fiind porozitatea materialului aluvionar.13). deci: ' al al 1 n (3. iar al este greutatea specific a aluviunilor în stare imersat . reprezint unghiul de frecare intern a materialului aluvionar (la limit = 0) . For a de împingere a aluviunilor rezult : Fal 1 2 ' al 2 h al tg 2 45 0 2 (3. 3.13) Fig.7.

lunare sau anuale de temperatur ale mediului. Dac se consider o grind încastrat . Rezult deci = E. trebuie s fie nul t = 0. pentru fiecare grad varia ie de temperatur .16) În cazul o elului = 1.1 106 daN/cm2. For e provenite din varia iile de temperatur Construc iile din beton armat sunt supuse varia iilor diurne. E (3.2 10-5 grad-1 i E = 2. deforma ia total t = + E. acestea produc varia ii ale volumului construc iei. care este format din deforma ia din temperatur i din cea plastic E.7.16 ) adic 25 daN/cm2 în o el i 2.3.2 10-5 grad-1 i E = 2. Rezult iar în cazul betonului c în o el apar eforturi suplimentare : 25 iar în beton: 2.2. Dar: E deci E .5 daN/cm2 în beton. = 1. care dac sunt împiedicate pot da na tere la eforturi destul de mari. .16 ) (3.1 105 daN/cm2 .5 (3.

5 m). La barajele moderne profilul este triunghiular. Cele mai vechi baraje de greutate propriu-zise s-au construit tot în Spania: Almonacid (1220). Stabilitatea acestor baraje la r sturnare i alunecare se asigur prin masa lor i prin for ele de frecare care iau na tere între baraj i terenul de funda ie.3. 4 . 3 paramentul amonte. 2 .piciorul amonte.8): 1 .3. Înc în perioada imperiului roman în Spania s-au construit barajele Proserpina (H=12 m) i Cornalvo (H= 19. de 283 m. în special datorit experien ei ob inute în construc ia acestora. ceea ce permitea realizarea unor profiluri mai economice. în zona de în l ime maxim . Almansa (1395). Folosind la început zid ria de piatr . pe râurile Ri ca Mic (H= 21 m) i pe râul Sadu-Sibiu (H= 13 m). ceea ce permite simplificarea calculelor.corpul barajului. Elementele componente ale unui baraj Sec ionarea unui baraj de greutate cu un plan vertical. permite reliefarea profilului barajului în sec iunea maestr . În prezent din totalul de peste 7500 de baraje existente în lume peste un sfert sunt baraje de greutate.coronamentul barajului. 7 . 6 . 5 . 3. Cel mai înalt baraj de greutate din lume este în prezent barajul Grande-Dixance din Elve ia.piciorul aval. fiind primele construc ii folosite la crearea unor acumul ri pentru aliment rile cu ap . Barajele de greutate se execut de multe sute de ani. care exist înc i ast zi. realizarea mai u oar a construc iei i o exploatare mai comod . În ara noastr s-au realizat dou asemenea baraje înc din 1909. s-a trecut treptat la zid ria din beton.1. Alicante (1579).3. .talpa funda iei. barajele de greutate au atins în ultimul timp în l imi considerabile. for e care sunt direct propor ionale cu greutatea barajului. Un baraj de greutate este alc tuit din urm toarele elemente componente (figura 3. De i la un volum maxim de beton prezint minim de siguran .paramentul aval. La primele baraje executate acest profil avea forma unui triunghi curbiliniu. realizat în 1962. Baraje de greutate Barajele de greutate sunt construc ii masive din beton armat care transmit terenului de funda ie sarcinile preluate din diversele înc rc ri cu ajutorul greut ii proprii.

Fig. situat la mijlocul coronamentului.2. care leag cei doi versan i opu i.2. prin suprafe e verticale care merg pân la funda ie.8. frânt sau curbilinie. reprezint axa barajului. 3.9): . 3. un profil triunghiular al barajului.3. cu înclinarea paramen ilor 1 : 1 i 1 : . denumite rosturi transversale (9) sau de dilata ie. Linia orizontal . Dimensionarea barajelor de greutate 3.2. axa barajului poate fi o linie dreapt . provocat în principal de fenomenele de contrac ie i de deformarea terenului de funda ie. Determinarea în l imii de calcul a barajului Admi ând ca în paragraful 3. Dup forma în plan a barajului. L imea unui plot este cuprins între 12 i 20 m. corpul unui baraj de greutate se fragmenteaz în blocuri sau ploturi (8).1. Elemente componente ale unui baraj de greutate Pentru a evita fisurarea betonului. în l imea Hc a profilului este determinat de urm toarele elemente componente ( figura 3.3.

17) 0.a + hv + hg (3.în l imea de reten ie Hr (cuprins între talveg i NRN).2. care dau înclinarea paramen ilor.a a stratului de roc alterat . Se folosesc dou condi ii: .coeficientul de stabilitate la alunecare s fie mai mare sau la limit egal cu un coeficient admisibil k s k ad (3.grosimea hal a stratului de aluviuni i hs.a + hv + hg (3.21) avam A W în care se admite semnul plus pentru eforturile de compresiune i semnul minus pentru cele de trac iune.85 Hc = Hr + hal + hs. egal cu suma eforturilor date de fiecare solicitare. trebuie s fie mai mare sau la limit egal cu zero.20) s Efortul pe talpa de funda ie se calculeaz cu formula cunoscut : N M (3..o gard hg = 1 . . Determinarea profilului barajului În acest scop este necesar s se determine valorile i 1.2. Condi ia se scrie sub forma: am tot n i=1 am i 0 (3. . pentru a avea siguran a c barajul se fundeaz pe roc s n toas .19) . aceasta înseamn c nu se admit eforturi de întindere.2 m.3. . deci ridicarea piciorului amonte de pe funda ie.efortul total la piciorul amonte al barajului. în punctul în care se calculeaz efortul N este . .85) barajul se supraînal cu valoarea în l imii maxime hd a lamei deversante.18) 3. În consecin se pot admite urm toarele rela ii pentru calculul în l imii Hc : > 0. care trebuie excavate.în l imea maxim hv a valurilor ce pot apare în lac (la baraje i lacuri mici aceast în l ime se neglijeaz ).85 Hc = Hr + hd + hal + hs.în cazul în care volumul de protec ie al lacului asigur o atenuare eficient a undei de viitur ( 0.

.

3. FOR A FG am FH am FV av FH av FV am av FS FCG FCW Fg Fal FG FG e1 A W am FH e 2 W am am FV FV e3 A W av FH e 4 W av av FV FV e5 A W FS FS e 6 A W FCG e 7 W FCW e 8 W Fg e 9 W Fal e10 W FG FG e1 A W am FH e2 W am am FV FV e3 A W av FH e 4 W av av FV FV e5 A W FS FS e 6 A W FCG e 7 W FCW e 8 W Fg e 9 W Fal e10 W .Tabelul 3.

.

.

.

.3). pe terenul de funda ie.4. spre exemplificare.20 ) Coeficientul de frecare f dintre beton i roc se admite. rezultatele ce se ob in pentru principalele for e ce solicit un baraj..3 i sec iunea t lpii de funda ie de form dreptunghiular cu l imea de 1 m i în l imea ( + 1) Hc..F sunt constante. ..23) 6 6 Cu aceste nota ii i rela ii se calculeaz efortul amonte i respectiv aval.5 func ie de natura terenului (stâncos sau nestâncos). Ecua iile (3. Condi ia de stabilitate la alunecare (3. B.19 ) i (3. În general un baraj stabil la alunecare este stabil i la plutire i la r sturnare. se prezint . În tabelul 3.22) + 1 H2 b h2 c W = m3 (3. iar W este modulul de rezisten al sec iunii sus amintite. se calculeaz eforturile la piciorul amonte i cel aval. de rela iile din tabelul 3..la r sturnarea în jurul piciorului aval. (3. Pentru calcul se admite profilul din figura 3.20 ) 2 adic suma for elor de frecare ce ac ioneaz între talpa barajului i terenul de funda ie (egale cu produsul dintre coeficientul de frecare f i suma for elor normale pe talpa barajului) s fie mai mare decât suma for elor orizontale orientate spre aval. mai impun i satisfacerea condi iilor . ad Coeficientul de siguran k s are valori cuprinse între 1 i 1.20) se exprim sub forma: ks f N H k ad s (3.20 ) ceea ce în final conduce la o ecua ie de forma: M + N 1 P= 0 (3.. Pe baza expresiilor (3.15) a for elor.20) ce trebuie satisf cute în cele mai dezavantajoase situa ii.la alunecarea spre aval. fa de centrul sec iunii t lpii de funda ie. Stabilitatea unui baraj poate fi periclitat în urm toarele cazuri: . (3.la ridicarea datorit subpresiunilor. dat de fiecare for care solicit barajul. . În tabelul 3.19 ) A 12 B C 2 D 1 E F =0 1 în care A...19) rezult o ecua ie de forma: (3.for a care solicit normal sec iunea t lpii de funda ie. conform datelor din tabelul 3.. În acest caz: A = + 1 Hc 1 m2 (3.1).. situa ie în care construc ia plute te.19) i (3..5. de arie A. Rela ia (3.3 i calculând pentru fiecare for bra ul ei (distan a dintre punctul în care ac ioneaz for a i centrul O al sec iunii de calcul) ( figura 3.23). inând seama de (3. în cazul în care hav = 0 Prin înlocuirea în rela ia (3.22).3 se dau rela iile de calcul a acestor eforturi.. func ie de natura terenului. în afara condi iilor (3. M este momentul acestei for e.. valorile lui determinându-se prin încerc ri de laborator i pe teren.20 ) formeaz un sistem a c rui rezolvare permite determinarea lui i 1 Dup rezolvare se mai fac o serie de verific ri care.20 ) se mai scrie sub forma : f FG Fvam Fvav Fs am FH FCG FCW Fg av FH (3.

3.24) Tabelul 3. aria 1 profilului barajului este A z + 1 z 2 i rezult . 2 1 un volum de beton Vb + 1 z 2 m3 .65-0.35 0. în urma 2 excava iilor. isturi) 3.5. cât i a volumului corespunz tor acesteia.10. ad fiind efortul admisibil al rocii de funda ie. Determinarea volumului de beton al barajului .50 0.35-0. Fig. pe metru liniar de l ime.3.60 0.50-0. Natura terenului pietri -bolov ni p mânt nisipos Terenuri necoezive nisipuri argiloase argil nisipoas argil roci eruptive Terenuri stâncoase roci sedimentare roci sedimentare (marne.65 0.25-0.40 Deoarece paramen ii amonte i aval sunt suprafe e plane.25 0.3.2.25-0.av am tot av am av ad (3.20-0. este de asemenea format din suprafe e plane.40 0.50-0.70 0.40-0. se poate admite c varia ia atât a adâncimii. Dac se ine seama c funda ia. se face liniar. pe metru liniar din l imea barajului.Determinarea volumului de beton al barajului Valoarea f 0. la o adâncime z.

Func ie de propriet ile cerute el con ine în diferite propor ii i alte elemente cum ar fi: oxizi de magneziu. folosirea unei tehnologii de confec ionare adecvate i printr-un control riguros al calit ilor betonului. Betonul i propriet ile sale Betonul (respectiv betonul armat) este în prezent materialul cel mai r spândit pentru executarea barajelor de greutate. aluminat de calciu i ferit de calciu. ac iunea coroziv a apei etc. rezisten a la înghe . dac pe profilul transversal al v ii se pune la scar . care trebuie avute în vedere. degajare de c ldur .3. îndeosebi datorit propriet ilor sale. folosirea pentru amestec a apei cu .10 reprezint la o anumit scar chiar volumul total Vb de beton al barajului. sodiu i potasiu. cu cât se iau un num r m mai mare de sec iuni de calcul. Dimensiunile agregatelor trebuie s respecte condi iile prev zute de standarde. ciment i ap . suprafa a ha urat pe figura 3. în cuptoare rotative la temperaturi de 1400 15000C. iar în timpul r cirii care urmeaz se contract .1. care reprezint liantul hidraulic. iar apoi se înt re te c p tând rezisten mecanic . care formeaz scheletul de rezisten . Sub ac iunea acestei varia ii de temperatur betonul se dilat . func ie de cea ini ial . impermeabilitate. cum ar fi de exemplu: un dozaj de ciment cât mai redus posibil. Betonul prezint o serie de propriet i. Propriet ile men ionate se ob in prin alegerea corespunz toare a materialelor componente. în dreptul fiec rei adâncimi zi.3 Elemente constructive ale barajelor de greutate 3. Se ob ine un conglomerat care are la început propriet i plastice. trioxizi de sulf.dezghe i la ac iuni corozive. Cimentul se ob ine prin calcinarea unui amestec de piatr de var i argil . putând fi turnat în forme (cofraje) diferite. dintre care cele mai importante sunt: a) c ldura de hidratare : reac ia care are loc la amestecarea cimentului cu ap este o reac ie exoterm . În consecin este necesar s se ia m suri pentru a mic ora pe cât posibil c ldura de hidratare. la 500 .120 kcal. corespunz toare. Aceast cantitate de c ldur . a c rui temperatur poate ajunge. dac aceste deforma ii sunt împiedicate. Produsul astfel rezultat (clincher) se macin apoi în mori cu bile pân la ob inerea fine ii necesare. varia iile de temperatur i umiditate. fier i aluminiu etc. rezisten la ac iunile de cavita ie i abrazive ale apei i debitului solid transportat de aceasta. în beton iau na tere eforturi care pot duce la fisurarea sa.25) rezultatul fiind cu atât mai corect. Cimentul este un amestec de silica i bazici de calciu (componenta principal fiind silicatul tricalcic 3CaO SiO2).3. în propor iile cerute de compozi ia final dorit .3. 3.600C. dure.În consecin formulei: volumul de beton al barajului se poate u or determina analitic cu ajutorul Vb m-1 i=1 Vzi li 1 2 + m 1 1 i 1 z2 i li (3. Agregatele componente ale betonului (nisip i pietri ) trebuie s provin din roci stabile. respectând propor ii corespunz toare între diferitele frac iuni de dimensiuni. la 1 kg de ciment degajându-se în timp de 7 zile circa 60 . înghe ul i dezghe ul repetat. Betonul folosit la baraje trebuie s aib calit i suplimentare fa de betoanele utilizate la construc iile nehidrotehnice. Ca urmare betonul hidrotehnic trebuie s prezinte propriet i de rezisten mecanic . datorit ac iunii unor factori ca: infiltra ia apei. Betonul este o mixtur mineral format din agregate (nisip. valoarea Vi. Ele nu trebuie s reac ioneze cu cimentul sau s fie solubile în contact cu apa. înc lze te betonul. numit de hidratare. Volumul de beton se poate determina i grafic. pietri ). dense i nealterate.

ciment : cantitatea de ap necesar form rii betonului se poate exprima prin însumarea cantit ii ah necesar procesului de hidratare i a celei necesare realiz rii amestecului aam (care în acela i timp d fluiditatea i plasticitatea betonului în prima sa faz ): a = ah + aam Dac c este cantitatea de ciment folosit . d) gelivitatea betonului reprezint rezisten a acestuia la ac iunea repetat de înghe .temperaturi cât mai sc zute. permeabilitate mai mare.dezghe .dezghe . 3. rtp 20 26daN / cm 2 . c Apa de amestec este un element care influen eaz negativ propriet ile betoanelor. turnarea betonului în faze diferite. care mic oreaz frec rile i favorizeaz realizarea amestecului. cu cât dozajul de ciment este mai mic. Rezisten ele la rupere la întindere ale betonului sunt îns mult mai mici. numite plastifian i. în special contrac ie din uscare. ti 50 60daN / cm 2 .3. chiar a cuburilor de ghea . Exist betoane cu m rci diferite. Pentru baraje gelivitatea betonului trebuie s fie de circa 100-150 cicluri succesive de înghe .26) c c c c poart denumirea de !factor ap -ciment".5 1 i depind în primul rând de dozajul de ciment (kg/m3). rezisten la înghe . a cimentului i a adaosurilor. a m ririi lucrabilit ii i prin antrenarea de bule de aer în masa betonului. se încearc mic orarea acesteia prin introducerea unor substan e de aditivare. Rosturile barajelor Rostul reprezint suprafa a de contact între dou blocuri de beton. mergând de la B 100. decât la cele de întindere. .24 (3. De exemplu. O ac iune favorabil o au aditivii plastifian i. porozitatea betonului.1/6) rc în cazul întinderii provenite din încovoiere. b) rosturi de lucru. Deoarece îns realizarea amestecului necesit ap . prin reducerea raportului a/c. Acesta este cu atât mai mare. pân la B 500 ( rc 500daN / cm 2 ) . de ordinul (1/12 -1/14) rc în cazul întinderii pure i de ordinul (1/5 . A a cum se observ deci. sau între beton i roc . Aceast rezisten este influen at de o serie de factori cum ar fi : calitatea agregatelor utilizate. prevederea în blocurile de beton a unor evi prin care s circule ap de r cire. b) marca betonului reprezint rezisten a mecanic de rupere la compresiune a unei epruvete din beton la 28 de zile de la turnare. r cirea agregatelor înainte de formarea amestecului. c) factorul ap . la care rezisten a la rupere din compresiune este rc 100daN / cm 2 . pentru un beton B 300 (cu marca 300) valorile de mai sus sunt: rc 300daN / cm 2 . Valorile uzuale pentru un beton hidrotehnic sunt cuprinse în limitele a 0. deoarece prin evaporarea ei în timp rezult o porozitate mai mare a betoanelor (rezisten e mai mici. De aceea se urm re te s se reduc cât mai mult aceast cantitate. betonul este un material care rezist mult r mai bine la solicit ri de compresiune. când se consider c s-a terminat înt rirea betonului (priza). c) rosturi de dilata ie. atunci raportul a a h a am a am 0. La un baraj din beton exist trei tipuri diferite de rosturi: a) rosturi de funda ie. deci s se mic oreze factorul a/c.2. ceea ce permite r cirea acestuia prin radia ie pe suprafe ele libere ale blocurilor etc.3.dezghe mai mic ) i varia ii de volum.

Rostul de lucru reprezint suprafa a de separa ie dintre dou lamele de beton turnate în corpul barajului la un anumit interval de timp. Dup forare se injecteaz lapte de ciment cu pompe speciale cu presiuni pân la 100 at. la cel aval sau pe toat talpa de funda ie. se cur pe por iuni i se usuc cu jeturi de aer.sau se înclin suprafa a spre amonte (figura 3.11.c). Etan area în profunzime prin injec ii: 1. În sec iune longitudinal funda ia se poate executa în trepte. i 3. b. cu trepte înclinate. dar i ca o suprafa continu . În acest scop.8. pentru avantajele de ordin static i eliminarea concentr rii de eforturi (figura 3.10 m. voal frontal. Turnarea betonului în corpul barajului nu se poate face în mod continuu deoarece tehnologic instala iile de preparare a betonului i de transport a a. M suri privind sporirea stabilit ii la alunecare: 1.Sec iune longitudinal : 1.a. dintr-o galerie special de injec ii situat la piciorul amonte al barajului (figura 3. 4. foraj pentru injec ii. galerii de injec ii. cu pinten amonte.11.4 at.11. b1 b2 b3 . în trepte. 2. 3. cu redane. 2. adâncituri sub form de pinteni i redane. Acestea se execut prin foraje de mare adâncime.b). Rostul de funda ie reprezint suprafa a de contact a barajului de beton cu roca de funda ie s n toas (dup ce s-a excavat stratul de roc alterat ).a). pentru a înl tura stratul de oxizi ce se formeaz la suprafa a rocii datorit contractului cu aerul i agen ii atmosferici. în scopul consolid rii se realizeaz injec ii cu lapte de ciment pe o adâncime de 5 . Aceast suprafa se trateaz astfel încât s favorizeze un contact cât mai intim între beton i roc i s realizeze o stabilitate la alunecare cât mai bun . la presiuni de 2 . i 3. 2 continu . aceasta se spal cu jeturi puternice de ap sub presiune. Pentru impermeabilizarea terenului de funda ie se realizeaz perdele sau voaluri de etan are. Dac terenul de funda ie prezint fisuri importante. Pentru a favoriza stabilitatea la alunecare se pot crea la piciorul amonte.8. voal lateral. b. a1 a2 1 2 4 3 c. 3.

din amonte spre aval. În . Grosimea unei lamele este de cca 2-3 m (figura 3. m rimea i direc ia deforma iilor posibile. betonul se înt re te i în contact cu agen ii atmosferici formeaz o suprafa acoperit cu oxizi care nu favorizeaz contactul intim între cele dou straturi succesive de beton. a a cum se vede din figura 3. pân la turnarea celei urm toare. care segmenteaz barajul pe toat în l imea sa. se prev d diverse sisteme de etan are a rosturilor de dilata ie.acestuia pân la locul de turnare au o capacitate limitat . Aceste rosturi trebuie s fie impermeabile. c) Rosturile de dilata ie (transversale). un pu de vizitare i zona curent a rostului. sunt suprafe e special prev zute în corpul barajului. creându-se o suprafa neregulat ). Din aceste motive turnarea betonului se face în etape succesive pe blocuri (ploturi) i lamele. Realizarea barajului în etape succesive În consecin înainte de turnarea unei noi lamele rostul de lucru se freac bine cu perii aspre de sârm . eventual se buceardeaz (se sparge crusta de la suprafa . func ie de tipul rosturilor.12).3. cu scopul de a permite varia iile de volum ale blocurilor de beton adiacente i deforma ii inegale ale funda iei. se spal cu jet de ap sub presiune i se usuc cu jet de aer comprimat. De aceea. iar pe de alt parte este necesar s existe un anumit interval de timp în care c ldura din procesul de hidratare s poat fi degajat în exterior. o tol metalic sau band cauciucat pentru etan are. Fig.13. dar în acela i timp s permit deplas rile relative ale ploturilor dup toate cele 3 direc ii. se prevede: o pan de beton de diferite forme. În intervalul de timp care trece de la realizarea lamelei precedente. În general la un asemenea rost. s realizeze o monolitizare a construc iei.12.

la 5 .3. iar dimensiunile minime sunt de 1. rostul se umple cu un material izolant: mastic bituminos sau asfaltic. fier zincat). 3.c). Etan area propriu-zis a rostului o realizeaz tola plasat la 1 . . orizontal i în sens transversal de un num r mare de galerii. Galeriile i pu urile de vizitare se folosesc pentru supravegherea re elelor de drenaj i evacuare a apelor de infiltra ie. Aceste galerii se prev d în special în zona amonte a barajului. ele fiind str b tute pe vertical . panouri de plut sau azbest. pentru a permite circula ia apelor de infiltra ie spre aval.11. Ele pot avea forme diferite (figura 3. Ea poate fi metalic (cupru.spa iul dintre pana amonte i pu ul de vizitare.14.5 m de paramentul amonte.14. supravegherea i între inerea dispozitivelor de etan are a rosturilor. Acestea sunt de mai multe tipuri: de injec ii. în apropierea paramentului amonte de prev d re ele de tuburi care s dreneze debitul de ap infiltrat. dar i în corpul barajului când este cazul (figura 3. instalarea aparatelor de m sur pentru supravegherea comport rii barajelor. Pentru a evita ac iunea d un toare a apelor de infiltra ie.20 x 2. o el inoxidabil.3.00 m.0 m i pot cre te pân la 2.6 m de parament i la distan e de 20-30 m pe vertical . pânz de iut bitumat . Galeriile barajelor Barajele din beton nu sunt masive.1. de vizitare.b). din cauciuc sintetic sau din PVC.3. din care cu ajutorul unor instala ii i echipamente speciale se execut voalurile i perdelele de injec ii pentru impermeabilizarea terenului de funda ie (figura 3. Aceste tuburi conduc apele drenate în galerii orizontale de drenaj sau spre pu urile de vizitare a rosturilor de dilata ie. carton bitumat.00 x 3. Galeriile de injec ii sunt galerii situate pe talpa de funda ie. Din acestea apele drenate sunt evacuate spre aval prin alte galerii transversale. asupra betonului. de drenaj. De la pu ul de vizitare spre aval se recomand ca rostul s fie l sat liber. supravegherea comport rii betoanelor i a gradului lor de fisurare.a).

5. nivel maxim atât în bieful amonte. d. 20 Ipoteza de exploatare.3. b. pânz de iut bitumat . 2. 6. .3. plac de asfalt cu azbest. 4. lacul este gol. Diverse tipuri de rosturi de dilata ie i modul lor de etan are a. care presupune determinarea st rii de eforturi în orice punct din corpul barajului. scar . pu de vizitare.e. b. 1. se face în mai multe ipoteze i anume: 10 Ipoteza de construc ie. l rgite.4. 3. drepte joantive. 7.13.3 3 a e d Fig. deci barajul este solicitat doar de for a de greutate proprie FG i de for a seismic FCG. în care se presupune c barajul este gata construit.mastic bituminos. poligonale joantive. cât i în cel aval (situa ia din perioada de viitur . tol de cupru. cu contur poligonal. când datorit cre terii subpresiunii barajul este mai pu in stabil). nivel maxim în bieful amonte i nivel minim în cel aval (diferen maxim între amonte i aval). Calculul eforturilor în corpul unui baraj din beton Calculul static al unui baraj din beton. c. 3. duble. pan de beton armat. cu dou variante: a.

14. 3. umplutur . pu uri de drenaj. Calculul eforturilor se poate realiza în dou moduri diferite: folosind metoda elementar sau plecând de la teoria elasticit ii.3. starea de eforturi poate fi considerat plan . Galeriile de vizitare i drenaj a.1. rost transversal. 7. se calculeaz cu formula solicit rii compuse: z am av Nz Az Mz Wz (3. Deoarece corpul barajelor de greutate este împ r it în ploturi independente. b. voal de etan are. Eforturile pe cei doi paramen i. deci determinarea acestora este suficient s se fac luând o fâ ie cu l imea de 1 m dup axul longitudinal al barajului. 3. în sec iunea aflat la adâncimea z. amplasare în corpul barajului. Dup aspectul acestei diagrame de reparti ie a eforturilor verticale metoda elementar mai este cunoscut i sub denumirea de metoda trapezelor.z) din interiorul acestei sec iuni. 6. fiind omogen din punct de vedere al materialului. galeria de injec ii 4. efortul vertical se determin apoi presupunând c între cei doi paramen i aceste eforturi variaz liniar. 3.4. Într-un punct P(x. 1. forme ale galeriilor. 2 galerii de vizitare.a 6 6 b 6 6 7 6 7 Fig. în orice sec iune situat la adâncimea z fa de vârful profilului triunghiular. rigol .27) unde: . 5. Metoda elementar Prin aceast metod se determin eforturile pe cei doi paramen i ai barajului.

pentru for a de greutate proprie FG cu bra ul de pârghie b 1 z 2 1 1 z. M z .este modulul de rezisten al sec iunii. FH .este aria acestei sec iuni.28) am 2 2 2 2 av 2 1 3 m 2 b 1 1 1 1 .pentru for a orizontal dat de presiunea hidrostatic FH z cu bra ul de 2 1 pârghie z . Az = ( + 1) z . 1 2 2 Wz z . se ob ine: 2 m 1 b 1 1 1 z z (3.z) Pentru un profil triunghiular ( .este suma for elor normale (verticale) care ac ioneaz barajul în sec iunea situat la adâncimea z. 6 Rezult : 1 2 N z FG Fvam FS m b 1 1 z 2 1 2 2 2 Mz 3 m 2 z3 b 1 1 1 1 12 i prin urmare.este suma momentelor încovoietoare date de aceste for e fa greutate al sec iunii sus men ionate. 1 6 x de centrul de 1: 1 1: P(x. 1 0) al barajului. dac admitem c acesta este am am solicitat numai de for ele de greutate i cele datorate apei (FG. se ob ine: 1 2 . FS) i se presupune c hav = 0.pentru for a de suprapresiune Fs m cu bra ul de pârghie 1 z 2 1 1 z.pentru for a vertical dat de presiunea hidrostatic Fvam cu bra ul de 1z 2 1 pârghie 3 z. 3 1 2 . FV . 2 1 2 am . înlocuind în formula de mai sus.N z . 1 6 1 2 .

. . z av 2 z (3.28 ) Din rela iile - (3. În teoria elasticit ii se fac urm toarele ipoteze simplificatoare: . reprezentând deci un caz particular de propor ionalitate cu z.În ipoteza lacului gol ( = 0) se ob ine: z am 1 b z av 1 1 b z (3. av constat rile de mai sus r mânând valabile.eforturile verticale maxime vor ac iona pe talpa de funda ie. eforturile normale pe parament sunt nule.eforturile normale pe parament. În cazul barajului cu parament amonte vertical ( 1 = 0) eforturile respective devin: z am b .28) i (3. . egale i de sens contrar cu presiunea. x 1: 1 1: P(x.4. În final. în conformitate cu legea de distribu ie men ionat mai sus. unde z = Hc. vor fi i ele propor ionale cu z.3. Calculul eforturilor pe baza teoriei elasticit ii Calculul eforturilor pe baza teoriei elasticit ii este un calcul mai riguros i permite determinarea eforturilor nu numai pe paramen i. eforturile provenite din greutatea proprie variaz de asemenea propor ional cu z.2. efortul unitar normal în punctul P(x.în tot volumul barajului materialul este continuu (caracterul de monolit).la lac plin: m 2 z.la lac gol 0 (3. z z .z) poate fi calculat cu rela ia: z x z z z z (3. .materialul este omogen i izotrop (propriet ile sunt acelea i în orice punct).28 ).28 ) se poate constata: în cele dou ipoteze eforturile verticale sunt propor ionale cu adâncimea z sub planul de ap . ci în orice punct din interiorul profilului.z - z în lungul paramentului aval. În cele ce urmeaz se analizeaz starea plan de eforturi (din planul sec iunii transversale) i nu se ine seama de varia ia eforturilor pe direc ia perpendicular pe acest plan (axa Oy).în lungul paramentului amonte presiunea hidrostatic variaz propor ional cu distan a z de la vârful O. .în limitele eforturilor i ale deforma iilor posibile în corpul barajului este valabil legea lui Hooke.29) x av am av 1 3.28 ) am bz . Analizând un profil triunghiular cu paramentul amonte înclinat (ca în figura de mai jos) se constat urm toarele: .

b3 se folosesc urm toarele condi ii: .32).a1 b2 + a3 = b a3 = b ! b 2 (3..ecua iile de echilibru (Cauchy) ale unui element plan infinitezimal din corpul barajului x x z X z Z (3.. se g se te urm torul sistem de ecua ii: a 1 x b1z a 3x b 3z p a3x b3z 1 1 Aval .vertical p a 2 x b2z amonte . folosind (3. Dac cele dou elemente infinit mici (aferente paramentului amonte i respectiv aval) au forma triunghiular ca în figura de mai jos..orizontal . considerând ariile A1C1 = 1 i AC = 1.31) z x în care X i Z sunt componentele for ei masice pe unitatea de volum.orizontal p 1 sin 1 = xsin 1 + cos 1 . deoarece .cos = 0 sin . se g se te sin x = = z (3.30) Pentru determinarea coeficien ilor a1. B1C1 = cos 1. ele se pot exprima sub forma: x z a 1 x b1 z a 2x b2z a 3 x b3 z (3.33) i (3. (3.33) Dac în (3.34) Din (3..zcos = 0 cos De unde în acela i mod. .Rezult c atât presiunile exterioare. Ecua iile de echilibru. deci X = 0 i Z = b. cât i eforturile din corpul barajului sunt func ii liniare de distan a la vârful O al profilului.vertical p 1 cos 1 = zcos 1 + sin 1 Dac se împart cele dou ecua ii cu sin 1 i se ine seama c pe paramentul amonte cos 1 1 se ob ine: sin 1 Amonte x =p= (p - z) xsin 1 1 (3.34)..31) se ine seama c for a masic este chiar greutatea proprie. BC = cos . iar este efortul tangen ial în punctul P(x. AB = sin .. se ob in imediat ariile celorlalte fe e A1B1 = sin 1. i se folosesc rela iile (3. ob inem: a1 + b 3 = 0 deci b3 = . pe orizontal i pe vertical .condi iile de echilibru la limit (adic pe cei doi paramen i) ale unui element infinit mic de volum. ale acestor elemente.z).30). sub ac iunea eforturilor de pe figur vor fi: . În consecin .30).. dac x i z sunt eforturile normale orizontale i verticale.. ca fiind egale cu unitatea. respectiv de coordonatele curente ale punctului P(x.32) .z).

36) 2 2 1 1 1 2 1 1 a1 m b 2 3 b1 a2 b2 a3 b3 b p z . ambii paramen i înclina i ( = 0.a1 a3 = b ! b 2 aval Împ r im primele patru ecua ii de mai sus cu z i inem seama c amonte x x cot g .lac gol. ea nu a putut fi luat în considerare în teoria elasticit ii.1 (a3 1 + b3) a3 1 + b3 = ( ! a2 1.. fiind reprezentat de cel de al treilea termen al rela iilor (3.lac plin. folosind varia ia liniar a eforturilor între cei doi paramen i.30) a1..a 1 x b1z a 3 x b 3z b2z a 3 x b 3z a 2 x b3 = . .b3 se pot particulariza: .35) a3 + b3 = (a2 + b2) b3 = .36) 2 b 2 1 1 1 1 2 1 m 1 b b2 m m a1 Valorile coeficien ilor a1. cot g 1 1 .. .36). pe paramentul 2 1 2 1 1 2 1 2 1 1 2 3 1 2 1 1 2 3 2 1 2 1 m 1 1 2 1 1 b 2 3 1 2 2 1 1 1 1 3 2 3 m 1 (3.36 ) 2 b 2 2 ..b2) 1 a1 + b1 = (a3 + b3) (3.. De influen a subpresiunii asupra eforturilor respective s-a calculat prin metoda elementar .b3: a1 1 + b1 = .. Deoarece for a de subpresiune nu este o for masic ..a1 a3 = b ! b 2 Rezolvând acest sistem de ecua ii se ob in primii doi termeni din rela iile (3... iar pe cel aval z z Se ob ine sistemul urm tor de ase ecua ii în care necunoscutele sunt cei ase coeficien i din rela iile (3. 1 0) 2 2 2 1 1 1 a1 b b 1 b 2 2 1 1 a2 a3 b 1 1 1 1 2 b2 b3 1 2 b 1 b 1 1 2 1 2 (3.. b1.. parament amonte vertical ( = 0) 1 . a2. care reprezint contribu ia for ei de greutate proprie (primul termen) i a celei de presiune hidrostatic (al doilea termen). .

(3. respectiv cele normale pe acestea.36) i (3. denumite eforturi principale. exist i eforturile principale 1. a2 b2 a2 1 2 2 b m 2 . 2 i m.a1 = 0. b1 = a1 = 0.4. Eforturile maxime de alunecare sunt orientate la 450 fa de direc iile principale. La un baraj de greutate se constat c direc iile celor doi paramen i. Valorile eforturilor principale pe paramen i se pot determina scriind echilibrul pe orizontal i pe vertical a dou elemente infinitezimale luate pe cei doi paramen i. b1 = 0.36 ) b m b .36 ) 3. 2 x z x z 2 2 1 2 4 2 (3. Eforturile maxime sau minime. sunt direc ii principale.3. ale c ror expresii se cunosc de la rezisten a materialelor: 1 1 2 4 2 1. numite direc ii principale. z. 2 i m. . b2 = b. ca în figur .3. Într-un punct P(x. x 1: 1: 1: B1 A1 C1 1 1 1: B C z . z i . = 0) a3 = 0 b3 = 0 .30). calculate mai sus. deoarece de-a lungul lor eforturile de alunecare sunt nule.37) m x z 2 Cu ajutorul rela iilor (3. Direc iile principale ale eforturilor normale sunt ortogonale între ele. pe lâng eforturile x. z i . iar de-a lungul lor eforturile de alunecare sunt nule. parament amonte vertical . ac ioneaz dup direc ii diferite de ale axelor. Eforturi principale Eforturile x. a3 b3 = 0 ( 1 2 (3. cât i eforturile principale 1. (3. nu reprezint valorile maxime care ac ioneaz într-un punct din corpul barajului.y).z) atât eforturile normale x.37) se pot astfel calcula în orice punct P(x.lac gol ( ).

V liug.230. .4.posibilitatea pierderii caracterului de monolit în cazul unei fisura ii avansate.Izvorul Muntelui .exploatarea barajelor de greutate este relativ simpl .pot fi executate atât ca baraje deversoare. Barajele de greutate au îns i o serie de dezavantaje.625. . precum i o durat de execu ie mare.necesit volume mari de beton. . cu un volum de beton de 3000 m3.000 m3. se prezint o vedere în plan i o sec iune transversal prin acest baraj. permi ând o acumulare de 1. Ulterior s-au mai realizat numeroase asemenea baraje. al uzinei hidroelectrice Dobre ti.000 m3. cu în l imea de 27 m. cum ar fi: .3. .se pot construi în v i având sec iuni transversale foarte variate ca form . construit în perioada 1955 . construit în perioada 1929-1933 în Cheile Orzei pe râul Ialomi a. .pot fi executate i în zone cu condi ii climatice grele.1960 pe râul Bistri a.000. cu un volum de 550.Bicaz. Fig.16. având o în l ime de 127 m. printre care: .execu ia lor este simpl . . printre acestea remarcând barajele: . un volum de beton de 1.3. Barajul UHE Por ile de Fier I. i o suprafa de circa 35 hectare. În figura 3. lungimea la coronament de 435 m i realizând o acumulare de 1. f r a utiliza în suficient m sur capacitatea de rezisten a betonului. A a cum s-a ar tat la începutul acestui paragraf în ara noastr s-au realizat înc din 1909 dou baraje de greutate pe râurile Ri ca Mic i Sadu-Sibiu. cât i ca baraje nedeversoare. lacul având o lungime de 35 km. .000 m3.coeficien i de siguran redu i. . realizeaz acumularea Scropoasa. . pe râul Bîrzava.Scropoasa. în raport cu alte tipuri de baraje.pot fi realizate în condi ii geologice mai pu in bune. nu necesit o manoper costisitoare i se poate folosi intens mecanizarea. barajul înalt de 26 m. Sec iune transversal .15.consumuri mari de ciment i agregate.3. . construit tot în perioada 1909-1910.2 milioane m3 i realizat din zid rie de piatr brut cu mortar de ciment. . Avantajele i dezavantajele barajelor de greutate Barajele de greutate prezint o serie de avantaje.

Arge . Barajul Uzinei Por ile de Fier I este de asemenea un baraj de greutate de tip fluvial.aval. a c rui sec iune transversal este redat în figura 3. etc.16.Astfel de baraje s-au mai realizat în amenaj rile Bistri a . Dun re. Olt.aval. .

.

0. aceste baraje reprezint o form intermediar între barajele de greutate i cele evidate. Barajele evidate Barajele evidate sunt barajele la care golurile provenite din l rgirea rosturilor devin mult mai mari. Înclinarea paramen ilor difer fa de cele de la barajele de greutate. Raportul dintre l imea unui rost i l imea total L1 a plotului se noteaz cu i se nume te coeficient de evidare.1.3 i 0.50. cu pile i bol i etc). Coeficientul de evidare are valori mai mari. Dimensionarea barajelor evidate se face punând acelea i condi ii ca i la barajele de greutate: .18. Barajele evidate realizeaz fa de cele de greutate economii de beton care depind de valoarea coeficientului de evidare i pot merge pân la 40 . ploturi semideschise aval (jum tate din gol este închis i jum tate deschis spre aval. figura 3. sau la limit egal. pentru a nu realiza puncte de concentrare a eforturilor.20) . La aceste baraje se ob in economii de beton ce merg pân la 10 .18. iar cel aval mai pu in înclinat.4. zonele centrale ale profilului barajului sunt mai pu in solicitate decât cele exterioare. baraje evidate la care golurile sunt dispuse în zona central i prelungite pân la suprafa a de funda ie i în sfâr it baraje descompuse (cu pile i pl ci. Aceste baraje prezint i o serie de alte avantaje cum ar fi: reducerea subpresiunilor.coeficientul de stabilitate la alunecare s fie mai mare.45 .7. Barajele cu rosturi l rgite Sunt baraje care constau din ploturi triunghiulare în ale c ror fe e laterale se prev d goluri (figura 3. a a cum se vede din figura 3.19) . În practic . iar = 0.4.45 %.2.efort total la piciorul amonte s fie mai mare sau la limit egal cu zero am tot n j=1 am j 0 (3. 3. rezultând ploturi de forma celui prezentat în figura 3. cuprinse între 0. ceea ce reduce sec iunea activ i conduce la eforturi mai mari. 3.0.18 b). S-au realizat astfel baraje în care rosturile au c p tat dimensiuni mai mari (baraje cu rosturi l rgite). se rotunjesc sau se te esc muchiile ascu ite.15 % fa de un baraj de greutate. Barajele cu rosturi l rgite.d. existând: ploturi simetrice (dublu T) închise aval (figura 3.17).60. în sensul c paramentul amonte este mai înclinat.1 . Forma plotului poate fi diferit .3.40 0. La barajele cu rosturi l rgite = 0. sau ploturi simplu T deschise aval (figura 3. r cirea mai u oar .18 a).18 c). De obicei: 1 = 0.4. men inerea uscat a betonului. baraje evidate i barajele descompuse În cazul barajelor de greutate.3 . Mai mult . care sunt baraje masive din beton. cu un coeficient admisibil ad Ks Ks (3. L imea unui rost l rgit poate atinge 3-5 m. În acest fel a ap rut ideea de a se realiza goluri în corpul barajelor. valoarea maxim a efortului ce se poate ob ine pe talpa de funda ie a unui baraj de greutate înalt de 100 m poate fi în jurul valorii de 25 daN/cm2. eforturile ce apar au valori situate mult sub capacitatea de rezisten a betonului. supraveghere i între inere mai bun . De exemplu.

20).17.18. în cazul plotului din figura 3. permite s se determine i 1. trebuie s se in seama de existen a golului. în calculul for elor.înclinarea paramentului amonte 1 este influen at de valoarea coeficientului de frecare f i a celui de evidare . a ariei. ce se ob ine folosind condi iile (3. Dac se noteaz cu raportul între l imea total a pl cilor laterale i baza plotului. rezult imediat: A = Iy L1 + 1 H c L1 1 3 1 113 12 2 Iy + 1 H3 c 1 (3.27) L1 Hc + 6 2 1 Wy Iy x max H2 c 1 1- 3 Sistemul de ecua ii.a. Baraj cu rosturi l rgite Deosebirea este c acum.eforturile la piciorul aval sunt cu atât mai mari cu cât este mai mare. 3.19) i (3.Fig. Se men ioneaz urm toarele: .. crescând odat cu reducerea lui f i m rirea lui . . . momentelor de iner ie i modulului de rezisten .

evacuarea mai u oar a c ldurii ce se degaj în procesul de hidratare i în timpul prizei betonului.reducerea subpresiunilor pe talpa de funda ie. 3. din Italia. .18.economia de beton. . datorit ac iunii drenante a golurilor.Fig.folosirea mai eficient a capacit ii de rezisten a betonului.m rirea stabilit ii la alunecare. situat la o altitudine foarte ridicat (2370 mdM) Barajele evidate au urm toarele avantaje fa de barajele de greutate: . . datorit reducerii efortului de subpresiune i a rezisten ei suplimentare date de roca cuprins în interiorul golurilor. vederea în plan i sec iunile caracteristice ale barajului evidat de la Pontano d Avio. care poate merge pân la 40-45%. . .19 este ar tat . Forme posibile ale ploturilor la un baraj evidat În figura 3. construit în 1956.supravegherea mai u oar în timpul exploat rii i executarea mai comod a lucr rilor de între inere i repara ii prin golul central al barajului. . pentru exemplificare.

lucr rii; de greutate.

În acela i timp exist îns i o serie de dezavantaje cum ar fi: - înc rc ri mai mari transmise terenului de funda ie; - volumul mare de cofraje i manoper mai preten ioas , care m resc costul - dozaj mai mare de ciment i utilizarea unor cantit i sporite de arm tur ; - imposibilitatea folosirii unui grad de mecanizare similar celui de la barajele 3.4.3. Barajele descompuse (cu contrafor i)

Barajele descompuse sunt baraje alc tuite din elemente de reten ie de diferite forme (pl ci, bol i, cupole, etc), care preiau presiunea apei i din contrafor i, pe care se reazem elementele de reten ie i care transmit sarcina terenului de funda ie (figura 3.20)

Pentru a împiedica flambarea elementelor verticale i a se asigura stabilitatea general a construc iei, se folosesc grinzi de rigidizare care leag contrafor ii între ei.

1. pil 2. plac plan 3. arc 4. cupol 5. elemente de rigidizare

FIG. 3.20. BARAJE DESCOMPUSE Distan a dintre terenul de funda ie s nu dep este mult înclinat, pentru a m dezvoltat odat cu utilizarea contrafor ilor. contrafor i se stabile te astfel încât înc rcarea transmis pe easc rezisten ele admisibile ale acestuia. Paramentul amonte ri componenta vertical a împingerii apei. Aceste baraje s-au betonului armat, prin armarea elementelor de reten ie i a

Din categoria aceasta de baraje fac parte: - barajele cu contrafor i ciuperc ; - barajele cu elemente de reten ie sub form de pl ci plane (baraje în pile i pl ci); - barajele cu elemente de reten ie sub form de arce (baraje cu arce multiple); - barajele cu elemente de reten ie din bol i sau cupole. Barajele descompuse se execut în general în v i al c ror raport între deschidere i în l ime este mai mare de 3,5 - 4,0. Eforturile transmise terenului de funda ie cresc i ajung s fie de dou sau trei ori mai mari decât cele de la barajele de greutate. Un avantaj deosebit al acestor baraje este acela c pot prelua deforma ii i tas ri diferite fiind

alc tuite din elemente independente. Ele pot fi, în consecin , construite în zonele seismice, fiind mai indicate decât alte tipuri de baraje. În figura 3.21 sunt prezentate spre exemplificare, câteva sec iuni tip ale unor baraje descompuse, iar în figura 3.22. o vedere în plan i sec iuni tip ale barajului cu contrafor i Roselend. i în ara noastr s-au realizat o serie de baraje de acest tip. Astfel primul baraj cu contrafor i - ciuperc construit în România este barajul Secul, pe râul Bârzava, terminat în 1963. El are o în l ime maxim de 38 m i o lungime la coronament de 136 m, fiind alc tuit din 14 ploturi cu l imea L = 10 m i un coeficient de evidare = 0,65 m. Grosimea pl cii amonte variaz de la 6,5 m la baz , pân la 3 m la coronament. În perioada 1960 - 1964 s-a executat barajul Strîmtori, pe râul Firiza, având în l imea maxim de 49,5 m i 200 m lungime la coronament. Este format din 15 ploturi deschise aval. În anul 1972 a fost dat în exploatare barajul cu contrafor i - ciuperc , deschi i aval,de la Poiana Uzului, cu în l imea maxim de 80,4 m, lungimea la coronament de 500 m, realizat prin 33 de ploturi de 15 m l ime. a b

c

d

e

FIG.3.21. SEC IUNI TIP ALE UNOR BARAJE DESCOMPUSE
a,d. cu contrafor i ciuperc ; b. în pile i pl ci; c. cu arce multiple; e. în pile i cupole.

o utilizare mai eficient a propriet ilor de rezisten a betonului.baraje de greutate în arc.3.Sadu (H = 62 m). Barajele în arc se pot clasifica din mai multe puncte de vedere. Barajele în arc sunt din ce în ce mai r spândite datorit avantajelor pe care le prezint . realizate de obicei în v i înguste i adânci (chei). Cerna.23. Alte baraje în func iune sunt : Negovanu .. Cel mai important este barajul Vidraru de pe Arge . altele fiind în construc ie sau în faz de proiectare.. dintre care amintim: volume de beton mult mai reduse decât la barajele de greutate..5. la care sarcinile sunt preluate în cea mai mare parte de c tre arce (elemente mai rigide decât consolele).. La noi în ar exist în func iune mai multe asemenea baraje. . dintre care peste 150 cu în l imi mai mari de 75 m (câteva asemenea baraje i caracteristicile lor sunt redate în tabelul 3.. pe Râul Mare. clasificare Barajele arcuite (în arc) sunt barajele la care presiunea hidrostatic a apei (principala înc rcare) este preluat de c tre o membran din beton. Cump ni a (H =33 m). o degajare mai bun a c ldurii etc. exist : . la care sarcinile sunt preluate în cea mai mare parte de console (care sunt elemente mai rigide). Galbenu -Lotru (H = 60 m).1. provenite din diverse înc rc ri.Sebe (H = 78 m). Baciu . i care lucreaz ca o structur complex în spa iu. c tre terenul de funda ie. Defini ii. etc.barajele în arc pur (L/H < 2). Paltinul Doftana (H = 108 m).).5. Dup modul de transmitere a eforturilor. curbat atât în plan orizontal. de grosime variabil . raportul dintre deschiderea v ii la cota coronamentului L i în l imea barajului H...Some (H = 97 m). iar în plan vertical prin cel al consolelor.5. Ast zi în lume sunt peste 300 de baraje în arc. o durat mai mic de execu ie. Transmiterea eforturilor c tre versan i i terenului de funda ie se face în plan orizontal prin intermediul arcelor. la aceste tipuri de baraje. Re eaua de arce i console la un baraj arcuit . construite în v i mai deschise. Barajele arcuite 3. înalt de 167 m. Vâlsan (H = 24 m).Cerna (H = 48 m). care este în acela i timp unul din cele mai mari i mai bine realizat baraj de acest fel din lume. Dîmbovi a.3. Tarni a . Teliuc .Doamnei (H = 34 m). Br di or. cât i în plan vertical.5.3. este cuprins între L/H = 1. T u ..1. Fig. Dr gan.

cu atât mai avantajoas va fi comportarea barajului. precum i cele sedimentare de bun calitate. Aici se include i solu ia unei rezem ri continue pe întreg conturul (baraje cu rost perimetral) Tendin a actual este de a adapta structura barajului la morfologia oricât de divers a v ii.24.5. Fig. Calit ile de rezisten mecanic . impermeabilitate. 3. Caracterizarea formei albiei. cu ajutorul expresiei z H este un coeficient de form ! a v ii. În mod uzual valorile eforturilor admisibile ale rocii de funda ie trebuie s dep easc 40 .3. calit ile geologice necesare funda iei sunt mult mai preten ioase. omogenitate a rocii de funda ie. În ceea ce prive te orientarea liniilor de nivel. situa ia cea mai favorabil este aceea în care ele prezint o divergen spre amonte. Astfel de calit i au rocile de natur eruptiv i metamorfic .24. asupra formei i dimensiunilor acestuia.50 daN/cm2. Cu cât arcele componente atac terenul sub unghiuri mai apropiate de 90%. zona cuvetei lacului i a zonelor adiacente. V ile asimetrice pot fi îns simetrizate prin excava ii sau cu ajutorul unor reazeme speciale (culee).mecanice ale rocilor pot fi îmbun t ite prin lucr ri de consolidare (injec ii.2. rezult x = L.Tölke. Insuficien a studiilor geologice i geotehnice poate duce la accidente grave.3. voaluri de etan are). solu ii de simetrizare . iar pentru z = H. Propriet ile fizico . etan e i nedegradabile în contact cu apa. Rocile din amplasamentul barajului trebuie s fie rezistente. iar modulul de elasticitate s dep easc 100. Condi ii geologice Deoarece barajele arcuite transmit terenului eforturi mai mari. monolite. dz H Cele mai convenabile sunt albiile de form simetric .3. Un alt mod de a caracteriza forma v ii a fost propus de F. se determin prin studii foarte am nun ite în zona amplasamentului barajului. nedeformabile. a a cum se observ în figura 3.000 daN/cm2. Condi ii morfologice În cazul barajelor arcuite forma v ii are o influen mare asupra modului în care se traseaz barajul.5. care îns nu caracterizeaz foarte bine aceast form . O modalitate de a caracteriza aceast form este raportul = L/H definit mai sus. Se observ S (z) = -1 L H în care c : dS(z) z x (z) = L .

3.4.25.3. Prin analogie cu acestea se poate admite o sec iune maestr cu ajutorul c reia se efectueaz o prim trasare a . Profile caracteristice Pentru un baraj arcuit este caracteristic sec iunea transversal ob inut prin planul vertical în care în l imea barajului este maxim .5.3. poart denumirea de sec iune maestr . care serve te la trasarea în plan i la definirea formei geometrice a barajului.26. Aceast sec iune. Sec iunea maestr i caracteristicile ei Fig. HC Fig. Sec iuni maestre ale unor baraje în arc din România La proiectarea unui baraj în arc este util s se cunoasc sec iunile maestre ale unor baraje deja executate în condi ii geologice i morfologice similare.

decât sub forma unei încastr ri perfecte. Soclurile pot fi de 3 tipuri: normal. De aceea constructorii italieni au propus ca rezemarea unui baraj arcuit s se fac pe întreg perimetrul v ii.43 m i b = 1. func ie de în l ime.5. iar calculele statice sunt mai simple. realizeaz continuitatea geometric i modereaz eforturile transmise terenului. . care fac ca barajul s fie expus fisur rii .6. . înalt de 88 m.5. prin intermediul unui soclu separat de corpul barajului printr-un rost perimetral (figura 3.075.27. Pentru u urin a tras rii i a calculelor statice este recomandabil ca sec iunea aleas s aib o form continu . b = 0. Prin încerc ri de înscriere în teren i verific ri statice succesive se ajunge apoi la o form optim . etan at în amonte. În construc ia barajelor moderne s-a renun at la realizarea funda iilor în trepte.50 m.25): . în care Ld este lungimea desf urat a coronamentului. b = 0.100) Ld 3.02 Ld.012 (Ld + Lc). iar în figura 3. b = 0. Primul baraj de acest tip a fost realizat la Osiglia între 1937 . . De exemplu: grosimea la coronament se poate estima cu una din rela iile: b = 0.unghiul la centru 2 j al fiec rui arc. Pentru determinarea preliminar a dimensiunilor unei sec iuni maestre se pot folosi i multe formule rezultate din prelucrarea statistic a datelor privind baraje deja executate. care este în l imea constructiv a barajului.. L/Hc = 2.5. Elemente de ordin constructiv ale barajelor arcuite 3. în situa ia în care profilul v ii este simetric.1 L.. La un arc zonele încastr rii în cei doi versan i se numesc na teri!. Fiecare sec iune maestr poate fi caracterizat prin raportul între l imea la baz B i în l imea Hc.1.sunt prezentate sec iunile maestre ale unor baraje în arc din ara noastr . De asemenea..28) Soclul simetrizeaz valea.03 R..în l imea Hc. . În figura 3. modul de rezemare pe roca de funda ie este considerat mai avantajos dac se realizeaz sub forma unei rezem ri simple. Barajele cu rost perimetral Eforturile transmise terenului de funda ie sunt mai mici.1939 (Hc = 76 m. iar rostul. asigur rezemarea simpl a structurii. dup o lege analitic . cu pinten aval i cu contrasoclu. Progresele înregistrate în domeniul construc iei barajelor arcuite au permis construirea unor baraje din ce în ce mai zvelte. B = (0.26. cu un volum de beton de numai 12.0.l imea sec iunii la talpa de funda ie B.500 m3. pe râul Doftana.grosimea arcelor ej.l imea sec iunii la coronament b. iar cel mai înalt baraj de acest tip este cel de la Vaiont (Fran a) care are 262 m.6. lungimea pe coronament Lc= 460 m. Recordul îl de ine barajul Tolla din Corsica. l imea la coronament b = 6 m i cea la baz B = 16 m. iar R raza medie a coronamentului.43).5. Pentru grosimea B la baz se pot folosi formulele : B = 0. cu grosimea variind. iar zona median a arcului se nume te cheie!. .01 (2 R + Hc).noului baraj. care are o în l ime Hc = 108 m. este prezentat vederea în plan i o sec iune transversal a barajului Vidraru de pe râul Arge .razele rj ale fiec rui arc i linia centrelor acestora. Amenajarea funda iilor La executarea excava iilor unui baraj arcuit se urm re te realizarea unei continuit i în profil longitudinal i o eventual simetrizare a v ii.. numit coeficient de zvelte !. având B = 2. La noi în ar a intrat în exploatare în 1971 barajul de la Paltinul. 3.. Orice sec iune maestr are urm toarele elemente caracteristice ( figura 3. În plus continuitatea elementelor geometrice i a funda iilor evit concentr rile de eforturi i apari ia fisurilor.

funda ia se p streaz continu . Stabilitatea se asigur fie începând construc ia din vale spre versan i i sprijinind ploturile unele pe altele .provocate de proeminen ele de pe contur. acestea s fie înl turate. prin excava ii suplimentare ra ionale. În cazul în care versan ii fac unghiuri mai mari decât 300 .400 cu orizontala i deci ploturile componente au tendin a s alunece. Când forma v ii prezint neregularit i sau o u oar asimetrie este avantajos ca.

galerie de injec ie FIG. plombe. ancore. BARAJE ARCUITE CU ROST PERIMETRAL Pe versan i funda iile na terilor se orienteaz radial.30). Pentru a evita volume mari de excava ii se pot adopta funda ii în trepte ale na terilor.(când rosturile sunt joantive). soclu normal soclu cu pinten aval soclu cu contrasoclu 1.28. 2.6. se obi nuie te ca rosturile s fie orientate în partea lor inferioar normal pe funda ie. 5. cu proeminen e i adâncituri. Se admite ca unghiul de atac cu versantul s se reduc .29 a. Rosturile de contrac ie ale barajelor arcuite Pentru a evita fisurarea betonului barajele în arc se construiesc din ploturi cu l imea de 10-15 m. astfel încât arcele s atace terenul la 900 (figura 3. 3. contrasoclu. talpa de funda ie este orizontal . O regul empiric cere ca rezultanta for elor s fac un unghi mai mare de 300 cu linia terenului din aval.29 b). Acestea pot fi rosturi l rgite. . sau rosturi joantive de l ime redus . dar funda ia trebuie s r mân radial . La versan i foarte abrup i pentru a evita intersectarea suprafe elor rosturilor sub un unghi foarte ascu it cu funda ia. separate prin rosturi verticale radiale (figura 3. În sec iune transversal .3. cu l imea de 1-1.5 m. fie prev zând butoni de rezemare între ploturi (când rosturile sunt duble).soclu.29 c).5. suprafa a de funda ie a ploturilor poate fi u or înclinat spre amonte i prev zut eventual cu o adâncitur pentru pintenul barajului. a a cum se vede din figura 3. (figura 3.2. 3. 6. 4. rostul perimetral. cu contur poligonal. Când exist galerii de injec ii de consolidare i impermeabilizare.

Amenajarea funda ilor: a) în sec iune longitudinal . Rosturi de contrac ie la un baraj arcuit .30. c)fundarea nasterilor b) în sec iune transversal .Pentru asigurarea caracterului monolit al barajului arcuit. 3. rosturile se injecteaz cu lapte de ciment. Fig.29. a b c Fig.3. Rosturile l rgite se închid dup ce s-a degajat cea mai mare parte a c ldurii de hidratare i s-au produs fenomenele de contrac ie.

a fost necesar apari ia altor metode de calcul. care consider barajul ca fiind format din inele circulare (arce) suprapuse i care ac ioneaz independent unele de altele. de exemplu band tip SIKA). pân când deplas rile din noduri devin identice. dar necesit r cirea artificial a betonului. se prevede o re ea de drenaj la circa 2 m de paramentul amonte. s fie identice în nodurile re elei. sau cu tol de cupru combinat cu un prism de material bituminos.. mai pu in permeabile. luând în calcul un efort de compresiune egal cu jum tate din cel admisibil. fiind îns de dimensiuni minime i puternic armate. Deoarece barajele în arc au grosimi mai mici i sunt realizate din beton cu calit i superioare. Cain 1921). înc rc rile provenind din varia iile de temperatur (în special la barajele mai sub iri). La începutul secolului XX metoda de calcul utilizat era aceea a arcului pur. Exist dou procedee: a. împingerea ghe ii . Woogard 1904.5. Acestea sunt: presiunea hidrostatic (principala solicitare) . Admi ându-se ipoteza c aceste inele sunt sub iri i închise.. La barajele moderne se realizeaz etan area prin benzi din material plastic (PVC. deoarece ele mic oreaz sec iunea activ a barajului. La barajele de greutate în arc.a. Metoda numit a sarcinilor de prob a fost propus de Noetzli în 1921 i dezvoltat ulterior de inginerii americani. admiterea unor reparti ii arbitrare a sarcinilor între arce i console i corectarea acestei reparti ii în mod succesiv. Rosturile joantive se execut mai u or.. în care scop se introduc re ele de evi prin care circul ap de r cire.. Etan area amonte se poate face cu tol de cupru de 1. între arce i console. Dificultatea acestor metode const în determinarea modului în care se repartizeaz presiunea hidrostatic i celelalte solicit ri. 3. format din tuburi poroase cu diametrul de 20-30 cm. sunt neglijabile. ca pere ii unui cazan. exprimate func ie de sarcinile necunoscute. Alte for e. . prin intermediul arcelor încastrate în versan i. prin intermediul consolelor încastrate în funda ie. Metodele de calcul static al barajelor în arc sunt diverse i au evoluat în timp. b.5. Calculul barajelor arcuite La calculul static al barajelor în arc se iau în considerare doar solicit rile care au rol determinant în alegerea formei i solu iei lucr rii. ca i luare în considera ie a influen ei deformabilit ii rocii de funda ie (Vogt -1925). De exemplu la barajul Vidraru exist peste 100 km de eav pentru apa de r cire.2 mm grosime. În aval se prev d tole de cupru sau zinc de acelea i dimensiuni. for ele seismice i greutatea proprie (în special în cazul barajelor de greutate în arc). la diverse solicit ri. Procedeul se aplic în sec iunea maestr (metoda egal rii deforma iilor în sec iunea maestr . Ritter 1913) sau pe toat re eaua (Stucky 1922). pe baza condi iei ca deplas rile arcelor i consolelor. cum ar fi subpresiunea. ad Deoarece îns arcele componente ale unui baraj real sunt încastrate în versan i. sudat cap la cap. Reac iunile din încastrare produc eforturi de tensiune mari. e = e . În consecin au ap rut metode care au permis calculul arcelor rigid încastrate în versan i (Ritter 1913.7. Rosturile sunt prev zute în amonte i în aval cu dispozitive de etan are. care sunt mai groase. la aceste baraje nu este necesar o re ea de drenaj. De asemenea s-au dezvoltat metode de calcul a arcelor de grosime variabil .De aceea injectarea rosturilor începe dup 6-8 luni de la turnarea ploturilor. Galeriile i pu urile de vizitare au acelea i func iuni ca i la barajele de greutate. cât i în planuri verticale. Odat cu acceptarea ideii c solicit rile se transmit prin corpul barajului atât în planuri orizontale. ele nu se pot deforma liber.. ele se dimensionau cu formula pr cazanelor.

Dup 1960 s-a dezvoltat o metod de calcul bazat pe elemente finite. atât în dezvoltarea metodelor de calcul au adus i oamenii de tiin (R. D. cât i în conceperea. Constantinescu. Hidroconstruc ia SA. proiectarea i execu ia unor baraje arcuite cu parametri performan i în Europa i pe plan mondial (ISPH.Pri cu. Mul i autori au simplificat ecua iile neglijând termenii cu importan mai mic i au propus unele integr ri analitice (Westergaard 1928. Exist îns dificult i în formularea i rezolvarea ecua iilor diferen iale ale comport rii unei astfel de structuri. Energoconstruc ia SA). . de grosime variabil .Ulterior un baraj arcuit s-a considerat ca fiind o plac curb în spa iu. Popovici. rezemat elastic pe contur. M. Tölke 1938. Lombardi 1955). În încheiere trebuie men ionat c în acest domeniu o contribu ie important ii inginerii români. care permite rezolvarea mai rapid i mai exact . A. Utilizarea calculatoarelor a permis în continuare s se ob in solu ii numerice din ce în ce mai exacte. Stamatiu).

func ie de diametrul particulelor care alc tuiesc proba (figura 3. Ele trebuie s îndeplineasc dou condi ii esen iale: s fie construc ii stabile i s fie cât mai pu in permeabile. Aceste baraje elimin transporturi i tehnologii costisitoare. Ulterior asemenea amenaj ri. pentru cele 8 lacuri dintre Bicaz i Bac u. cu performan e superioare. s-au realizat pe Arge . care are 142 106 m3.1. Baraje din materiale locale Materialele locale. În ara noastr s-au realizat în ultimii ani importante lucr ri de p mânt. lichid i gazoas . a mijloacelor i metodelor de execu ie a volumelor mari de terasamente. de 317 m i care are un volum de 58 106 m3 ca volum. Particulele de diametre apropiate formeaz frac iuni granulometrice. Oa a pe Sebe (H = 106 m) i altele. Clasificarea barajelor din materiale locale se face din mai multe puncte de vedere. curba granulometric a p mântului este reprezentarea grafic a cantit ii de p mânt (în procente din greutate) dintr-o anumit prob . În golurile dintre particulele fazei solide se g sesc ap i aer.31). Faza solid este alc tuit din particule de diferite m rimi. etc) i materiale din piatr (pietri .1 106 m3. care se preteaz la construc ia barajelor i care se g sesc de obicei în vecin tatea amplasamentului barajului. . bolov ni . în ultima perioad de timp s-au realizat un num r din ce în ce mai mare de asemenea baraje. Caracteristicile p mânturilor P mântul este alc tuit din trei faze: solid . Dintre acestea se remarc barajul Vidra pe Lotru ( H = 124 m.8 106 m3). piatr de diferite dimensiuni). În func ie de materialul principal utilizat exist : baraje de p mânt. Vb = 3. Principalele caracteristici ale unui material sunt urm toarele: a. Astfel. Materialele locale care se folosesc la construc ia barajelor trebuie s aib o serie de calit i. ambele din SUA. În prezent în ara noastr exist realizate de asemenea peste 20 de baraje mari din materiale locale. Amenajarea hidroenergetic a râului Bistri a a necesitat.03 106 m3 i Oroville (H = 236 m) cu 59. baraje din anrocamente i baraje mixte (p mânt i piatr ). totalizând un volum de terasamente de peste 25 106 m3. sunt diferite p mânturi (nisip. În prezent peste 2/3 din barajele ce se execut sunt baraje din materiale locale. Barajele din materiale locale se caracterizeaz prin simplitatea construc iei i prin costul relativ redus. cât i în domeniul hidroenergetic. argil .3. cele mai mari sunt barajele de la Tarbela (H = 148 m) pe Indus în Pakistan. diguri cu în l imi între 5 i 15 m. Datorit dezvolt rii i perfec ion rii cuno tin elor din domeniul mecanicii lucr ri de p mânturilor.6.64 106 m3. nu folosesc materiale deficitare i reprezint în general solu ii optime din punct de vedere tehnic i economic. M ri elu pe Some (H = 102 m). care rezult din propriet ile acestora. cel mai înalt baraj din lume este în prezent barajul din materiale locale de la Nourek. De asemenea s-a ajuns la performan e deosebite în privin a în l imii barajelor i a volumelor acestora.6. Astfel lungimea digurilor de ap rare construite în lunca Dun rii dep e te 500 km. Ea se determin prin cernerea probei succesiv prin site cu dimensiunile ochiurilor din ce în ce mai mici i cânt rindu-se greutatea materialului care nu a trecut prin ochiurile sitei. urmat de barajele Fort Peck (H = 76 m) cu 96. Olt i alte râuri interioare. atât în domeniul hidroameliorativ. însumând peste 30 km lungime i un volum de 2. Siriu pe Buz u (H = 115 m). pe râul Vash (Tadjikistan). 3.

.20 mm. . dac . .05 . .nisip mare d = 0.prafuri d = 0.2 mm.200 mm.0. împ nat în golurile celui grosier. materialele se împart în: d = 20 .uniforme dac . .nisip mijlociu d = 0. iar o cantitate prea mare de material grosier m re te gradul de permeabilitate. iar materialul mai fin.0. .1 mm.cu uniformitate mijlocie pentru 5 < u < 15.nisip fin d = 0.1 mm.2 mm.neuniforme pentru u > 15. Diferen a dintre volumul total i volumul golurilor reprezint volumul fazei solide Vs sau volumul plinului Vp = Vs. Vg = Vw + Va.piatr . .005 mm.0. . ar asigura impermeabilizarea barajului.31.1 . deoarece este u or sp lat de ap .Func ie de dimensiunile particulelor componente.2 . asigurând stabilitatea.05 mm. . 3. . Ideal ar fi ca materialul s aib particule din toate frac iunile: materialul grosier ar constitui scheletul de rezisten . b. Curba granulometric a unui material Alura curbei granulometrice ne d indica ii asupra gradului de uniformitate a materialului.29) Vt De regul volumul golurilor este umplut cu un anumit volum de ap Vw i cu un volum de aer Va. Materialele trebuie s con in frac iuni din toate diametrele: prea mult material fin nu este indicat.0. porozitatea materialului reprezint raportul dintre volumul golurilor Vg i cel total Vt al unei probe de p mânt: Vg n = (3. Se define te chiar un indice de uniformitate a materialului: d u = 60% (3. Fig.5 mm. .nisip foarte fin d = 0.nisip foarte mare d = 1 .argile d < 0.5 .28) d10% în func ie de ale c rui valori materiale pot fi: u < 5.pietri d = 2 .005 .

8 < s < 1.31) s Vs iar greutatea volumetric a p mântului este G (3.32) v Vt în care G = Gw + Gs (3.4.foarte umede 0.c. cifra porilor reprezint raportul dintre volumul golurilor Vg i volumul plinului (fazei solide) Vp al unei probe de p mânt: Vg n = (3. g.33 < D < 0. .38) ws Func ie de gradul de satura ie cu ap p mânturile pot fi: .34) Gs Cu aceasta rezult imediat expresia greut ii specifice volumetrice a unui p mânt: G G w G s w Gs Gs Vs 1 w 1 n (3.în stare umed (normal ) 1 n 1 w (3.n d.cu compactare mijlocie dac 0.afânate pentru 0 < D < 0.66 < D 1 . gradul de satura ie este raportul dintre umiditatea p mântului în stare natural w i umiditate de satura ie s = (3.32 ) w v s 1 s Vt Vt Vt Vt Mai men ion m c în cazul unui material putem vorbi deci de trei valori ale greut ii sale specifice: .compacte dac 0.în stare uscat (3.33 .umede pentru 0.saturate s = 1.uscate dac s 0.37) Ws Gs n s s 1 f. .36) Dac întreg volumul golurilor este umplut cu ap (Vg = Vw) se spune c p mântul este saturat cu ap .35) n u s 1 . gradul de compactarea (îndesare) P mânturile necoezive se caracterizeaz prin a ezarea mai afânat sau mai îndesat a fazei solide.4 < s 0.8.39) cu cifra porilor .33) Gw fiind greutatea apei i Gs a fazei solide. greutatea specific a fazei solide s este raportul Gs (3. iar umiditatea W se nume te umiditate de satura ie (sau maxim ) Ws: Ga n (3. Gradul de îndesare sau de compactare a unui p mânt se define te prin raportul: D = max max min (3.32 ) v s . e. . umiditatea p mântului este raportul dintre greutatea apei din pori i greutatea Gw p r ii solide: w = (3.30) Vp 1.66 .în stare imersat " = s 1 n (3. Func ie de valoarea lui D p mânturile necoezive pot fi: .

unghiul de frecare interioar al p mântului i c coeziunea p mântului. Pentru a o putea studia se folose te un model simplu (propus de Darcy). mi carea acesteia este deosebit de complicat . permeabilitatea p mânturilor este proprietatea acestora de a l sa apa s curg prin porii s i. În cazul p mânturilor necoezive c = 0 i se mai nume te unghiul taluzului natural. considerând c debitul de fluid ce str bate p mântul (mediu poros) folose te întreaga sec iune A a probei (figura 3.3. Fig. inând seama c apa curge prin spa iile dintre particulele solide. El se determin prin încerc ri de = tg + c laborator (figura 3.Vg Vt Vp n 1-n 1 Mai trebuie ar tat c p mânturile se caracterizeaz prin plasticitate.Determinarea rezisten ei la forfecare i.40) în care este efortul unitar normal în sec iunea considerat . adic prin proprietatea de a putea fi modelate în anumite limite de umiditate. rezisten a la forfecare a p mântului este efortul unitar maxim care se dezvolt într-un plan de alunecare în momentul ruperii. f r a ine seama deci de existen a particulelor solide.32) i poate fi exprimat prin rela ia: (3. .32. h.33). Evident.

Aceast m rime se nume te coeficient de permeabilitate i poate fi u or determinat. ca de exemplu: . 3.10-4 cm/s. -3 -5 .41) Fig. viteza de mi care a apei prin mediul poros (viteza de infiltra ie) va va fi mai mic decât cea real va = n vr (3.nisip mediu k = 10-2 .33.nisip argilos k = 10 .nisip mare k = 10-1 . prundi k = 10 .10 cm/s. . .6.10-3 cm/s. P mânturile au diverse valori medii ale acestui coeficient.2.10-2 cm/s.în acest caz.42) în care i reprezint panta hidraulic a curgerii (panta liniei piezometrice). constant în anumite limite ale pantei i având dimensiunile unei viteze. iar k o m rime caracteristic a p mântului. . în mod experimental. Din punct de vedere al infiltra iei barajelor de p mânt se împart în: .3. Modelul curgerii prin medii poroase (Darcy) i determinarea coeficientului de permeabilitate Darcy a propus ca aceast vitez s fie determinat prin rela ia va = k i (3.10-1 cm/s. Infiltra ia prin corpul barajelor de p mânt A a cum s-a men ionat deja barajele de p mânt trebuie s fie cât mai pu in permeabile.33.nisip fin k = 10-3 .pietri . ca în figura 3.argila k = 10-7 cm/s. .

42). al c rui corp este alc tuit dintr-un singur fel de material (aceea i valoare a lui k).6.k l y dx dx Separând variabilele se poate scrie: v= .44) 2s Forma curbei suprafe ei libere (BC) În aceast zon rezult dac se integreaz între limite variabile: q q dx o x y k y dy h k h 2 y2 2q ecua ia care ne permite trasarea curbei BC prin puncte. argil ). calculul se face pe unitatea de l ime (metru liniar) perpendicular pe figur . cu valori diferite ale coeficientului de permeabilitate. Dac suprafa a liber a curgerii este o curb de forma ABC. a k a i deci dq = dz Panta hidraulic în aceast zon . pietri . în special cu scopul de a mic ora debitul de infiltra ie.do Hb ln m1 Hb h se observ c i = - dy . cu nota iile de pe figur . dy dy . exist trei zone caracteristice i anume: (1) zona prismului amonte.2. Zona (1) Se face ipoteza c tuburile de curent sunt cilindrice i orizontale. dq = v dA = .baraje omogene. x = (3.43) q= Zona (2) În acela i mod.k s Hb Hb h se ob ine q= k Hb h . dx q dx o k h av a o h y dy i deci k 2 2 h h av a o (3.. cu nota iile de pe figur . de grosime infinit mic dz. 3. Debitul elementar prin o sec iune a tubului de curent este: dq = v z dA = ki dz l Curgerea fiind plan .45) .baraje neomogene. Mi carea are caracterul unei mi c ri poten iale plane putându-se trasa chiar i un spectru hidrodinamic al ei (figura 3. .1.34). (2) zona central i (3) zona prismului aval. Calculul infiltra iei prin baraje omogene de p mânt Infiltra ia se face pe baza legii lui Darcy (3. este i = m1z m1z ka dz Cum a + d o m1z do+a (3. în corpul c rora se folosesc materiale diverse (nisip.

Zona (3) Fig.3.34. m2z iar pentru sub zona (3 ) ka k o q' = dz = o m2 o m2 . Infiltra ia printr-un baraj omogen Debitul în aceast zon se calculeaz prin însumarea q = q + q Pentru sub zona (3 ) se ob ine C z dz a a0 D hav z dq' = v z dA = k dz.

Dac în continuare se egaleaz rela iile (3.46) se g se te: k H b F1 a o d o Hb ka o a h av ln 1 ln o m1 m2 ao H b F1 a o adic o egalitate de forma A (a o ) B (a o ) A B B A ao ao Func iile A (a0) i respectiv B (ao) se pot calcula tabelar i reprezenta grafic.47).43) i (3.43) (3. cât i forma suprafe ei libere a apei (linia de infiltra ie ABC). s. intersec ia lor permi ând g sirea solu iei ao.ao) q = q' + q' ' = (3.46) se ob ine: k k ao a h av 2 1 ln o h 2 h av a o 2s m2 ao de unde h = 2 s ao a h av 1 ln o m2 ao h av ao 2 F1 a o în care s-a folosit i (3. S-a determinat astfel atât valoarea debitului ce se infiltreaz prin corpul barajului.44) i (3. m2z q' ' = ka o m2 a o h av ao dz ka o a o h av = ln z m2 ao (3.dq' ' = v z dA = k Rezult ao dz. De exemplu. h i q. h i q.44) (3. în care necunoscute sunt m rimile ao. din (3.d o Hb q = ln m1 Hb h k 2 q = h 2 h av a o 2s k ao a h av q = (1 ln o ) m2 ao la care se adaug rela ia geometric s = b + m2 (Hb . se poate rezolva destul de comod numeric sau pe cale grafo-analitic .47) Sistemul de 4 ecua ii.46) k ao a h av 1 ln o m2 ao În acest mod s-a ob inut urm torul sistem de ecua ii: k Hb h .hav . . Se pot apoi determina succesiv m rimile s.46) (3.

Admi ând nota iile din figur se pot considera 5 zone.48) m1 Hb h zona (2 ) q = k1 2 h 2s 2 2 h1 (3. având coeficientul de permeabilitate ko diferit de coeficientul k1 al materialului din prismele laterale (figura 3.2.3. Elemente constructive ale barajelor din p mânt zona (1 ) q = k1 H b h .35).2. iar zonele (2 ). dintre care zonele (1 ) i (5 ) sunt analoge zonelor (1) i (3) de la cazul precedent.do ln Hb (3. Pe baza celor stabilite în paragraful precedent.49) .Calculul infiltra iei prin baraje neomogene Se consider cazul simplificat al unui baraj cu nucleu din argil .6. (3 ) i (4 ) sunt analoge zonei (2) din cazul precedent .6.3. debitele care str bat fiecare zon sunt date de rela iile: 3.

. Tubul de drenaj central.36e i f . s2. în special pe taluzul aval.. Aceasta se poate face în mai multe moduri. sub form de filtru invers. Una din aceste m suri se refer la îndep rtarea liniei de infiltra ie de taluzul aval.1:3. rezult pante ale taluzului amonte de 1:2 . sau la distan e pe vertical de 25-40 m.50) (3. în aval la 1:2 .1:3.. iar ale celui aval de 1:1..54) permite determinarea succesiv a m rimilor ao. a a cum se vede în figura 3. cu l imea de 2-3 m i prev zute cu rigole pentru colectarea apelor de ploaie ce se scurg pe taluz (figura 3.36c). se prevede înierbarea acestuia. Pantele rezult în func ie de în l imea barajului.. de natura terenului de funda ie. de caracteristicile p mântului. q deci cunoa terea debitului infiltrat i trasarea liniei de infiltra ie.48).1.5. prin realizarea unor elemente drenante. se prev d adesea.36d).5. h1..... Cum coeficientul de stabilitate la alunecare reprezint raportul între momentul for elor care dau stabilitate Ms i cel al for elor de alunecare Ma Ms 1.51) zona (5 ) q = k 1a o a h av 1 ln o m2 ao (3.5 ..1:4. realizându-se chiar taluzuri frânte cu înclinare mai mic la partea inferioar (figura 3...53) bm 2 H b h av a o (3... precum i de rezultatul calculului infiltra iilor i de stabilitate..3. Pentru baraje cu în l imi pân în 20 m. Nu este îns permis plantarea pe taluz a unor arbu ti sau ierburi cu r d cini adânci. de i reduce mult zona influen at de infiltra ie. berme orizontale..1:2. A... Practica a dovedit c pierderea stabilit ii taluzelor se face prin alunecarea p mântului dup ni te suprafe e aproximativ cilindrice (figura 3.36a)...52) la care se adaug rela iile geometrice s2 s4 b 2 (3.. Înierbarea favorizeaz totodat stabilitatea taluzului.55) Ma trebuie luate m suri care s m reasc Ms i s mic oreze Ma.(3..... situate la piciorul aval al barajului sau chiar în zona central ..zona (3 ) zona (4 ) q = q = ko 2 h1 2 k1 h2 2 s4 2 h2 2 h av ao 2 (3.. În punctele de schimbare a pantei. are dezavantajul c se poate înfunda i repara iile nu se Ks . h.5 (3. Sec iunea transversal a unui baraj de p mânt este de form trapezoidal cu paramen i având una sau mai multe înclin ri. Pentru a proteja taluzul aval împotriva iroirii apelor de ploaie (care ar degrada acest taluz)... h2...54) 2 Sistemul de ecua ii (3. Pentru în l imi mai mari se poate ajunge în amonte la 1:3 . în afara bermelor.

f.36. se realizeaz un drum cu trotuare i rigole.mai pot realiza. Pentru a proteja taluzul aval. suprafa a de alunecare. e. care se sprijin pe o funda ie din beton. detaliu berm .Etan area corpului barajului . Barajele omogene sunt realizate dintr-un amestec natural (acela i în tot corpul barajului) format dintr-o parte de rezisten (pietri . b. argil ). tub drenant central. protejarea taluzului la piciorul aval. element drenant aval. sparge val i coronamentul.36g). Detalii constructive la barajele de p mânt: a. nisip mare) i una de etan are (nisip argilos. În zona superioar a taluzului amonte se realizeaz un element din beton armat. g. împotriva fenomenelor de înghe -dezghe se utilizeaz a b c d e f Fig. placaje cu bolovani sub form de filtru invers (figura 3. în special în zona piciorului aval.36b). sec iunea transversal .În cazul barajelor neomogene corpul acestora este format dintr-o parte de rezisten B. d. Dac coronamentul este circulabil. c.3. care are rolul de a sparge valurile i de a opri deferlarea lor peste coronament (figura 3.

în straturi succesive (cu grosimea de 30-50 cm) i compactarea artificial prin mai multe treceri (cel pu in 6-7) a diferitelor utilaje de compactat (cilindri de o el de 10-20 t. Etan area se realizeaz printr-un nucleu de argil sau printr-o diafragm de beton (sau mai rar metalic ) situate în centrul sec iunii transversale. de beton armat sau din asfalt. palplan e metalice. situate pe taluzul amonte sau în apropierea acestuia (figura 3. avantradier din argil (cu o lungime de aproximativ 10 ori în l imea barajului ( figura 3. 5) pinten. Aceasta se poate face cu: pinteni sau diafragme din argil sau beton.(materiale necoezive i permeabile) i un element de etan are. 3) ecran amonte.37. 7) voal de injec ii. ecran de argil .36 e.depunerea materialului în stare uscat .c). . Realizarea corpului barajelor de p mânt se poate face prin dou metode: . voaluri de injec ii duse pân la roca impermeabil .f).sedimentarea materialului extras din cariere i adus în amplasament prin mijloace hidraulice. 9) avantradier. 3. 4) masc amonte. Uneori se simte nevoia ca etan area s se fac i în zona funda iei. . adus cu mijloace auto sau mecanizate. Sisteme de etan are a corpului barajului i funda iei barajelor de p mânt 1) nucleu. 8 Fig. sau prin masc . 8) strat permeabil. compactoare cu pneuri). cilindri picior de oaie. 6) palplan a. 2) diafragm . C.37b.

Aceste înclin ri sunt cuprinse între 1:0. Clasificarea barajelor de anrocamente: a vatr amonte de sprijin a ecranului. 4 vatr amonte. înclinarea taluzelor rezultând din calculul de stabilitate i depinzând de un num r mare de elemente: în l imea barajului. b cu nucleu central.6. 3. c detaliu masc elastic din beton armat. 6 p mânt. e mixt (zid rie i anrocamente). L imea coronamentului se alege func ie de existen a c ilor de acces peste baraj. modul de etan are . 7 pan de beton. c cu diafragm . Fig. f r mortar) i baraje mixte.a. Elemente constructive ale barajelor din anrocamente Dup modul de realizare al corpului barajului exist : baraje din anrocamente aruncate.3. 2 nucleu. M tile din beton ale barajelor de anrocamente: Forma sec iunii transversale este de asemenea un trapez. din zid rie uscat (blocuri de piatr aranjat . 4 zid rie uscat . d 1 din zid rie uscat . 2 strat de beton de egalizare.5 .38..39. 5 arm turi metalice. 6 rost de dilata ie.1:2. 5 anrocamente. fiind cel pu in de 3 m la barajele de în l ime mic i 5-7 m la cele înalte. b detaliu masc rigid din beton armat.4. 3. a cu ecran exterior (1) sau interior (2). modul de realizarea al acestuia. 3 anrocamente. 1 ecran. În cazul barajelor înalte . Fig. 3 diafragm .1 masca din beton armat.

beton armat. Cunoa terea exact a tas rilor este necesar deoarece în func ie de valorile acestora se alege sistemul de etan are al barajului.39). f când corp comun cu acestea . metalul i lemnul devenind materiale deficitare. . ceea ce implic strivirea materialului.0. încastrat în terenul de funda ie i din care se poate realiza i voalul de injec ii. M tilor din lemn i metal se aplic la baraje de mic în l ime. Anrocamentele i zid ria de piatr uscat au goluri mari între ele i natural sunt permeabile. Între pl ci se prev d rosturi etan ate cu tol de cupru sau cu benzi de cauciuc.. ceea ce permite deformarea independent a anrocamentelor fa de ecran. compactarea realizându-se prin stropirea cu cantit i mari de ap cu ajutorul unor hidromonitoare speciale. fiind deci mai bun în exploatare. metal. Dup modul în care pot prelua tas rile i deplas rile relative m tilor pot fi: rigide. Execu ia barajului din anrocamente se face în dou moduri: . asfalt.. De asemenea este necesar s existe frac iuni diferite ale dimensiunilor anrocamentelor. În prezent cele mai utilizate sunt m tile din beton armat (figura 3.. Important este ca anrocamentele s aib anumite dimensiuni i o anumit form . Grosimea pl cii de beton este la baz de aproximativ 1% din în l imea barajului. mastic bituminos.2.. Masca este format din pl ci cu dimensiuni variind între 8 i 15 m.taluzurile barajelor de anrocamente se întrerup la circa 10-15 m diferen de nivel.. Impermeabilizarea barajelor se asigur de aceea cu ajutorul unor ecrane sau m ti prev zute pe paramentul amonte sau a unor diafragme sau nuclee în interiorul corpului barajului (figura 3.. sub iindu-se în zona coronamentului unde ajunge la 0.prin a ezarea anrocamentelor în straturi cu grosimi între 1 i 2 m i compactarea lor cu utilaje de cilindrare. La baza paramentului amonte placa reazem pe un pinten (vatr ) de beton. Nu sunt indicate formele alungite. de pe o platform numit estacad . aceste elemente influen eaz volumul de goluri. masca este elastic . pe dou rânduri la adâncime i pe un rând în apropierea coronamentului. De i prezint avantaje cum ar fi o etan are satisf c toare i o adaptare bun la deforma ii. Forma sec iunii transversale poate suferi deform ri datorit tas rilor generale (în toat masa barajului) sau locale (în anumite puncte ale barajului). cele cu dimensiuni mici umplând golurile dintre cele cu dimensiuni mari. Dac placa din beton armat se a eaz pe un strat de beton de egalizare. care conduc la suprafe e mici de contact între blocuri i deci la eforturi mari. m tile pot fi din beton. Dup materialul din care se execut . iar cele din lemn putrezesc sau sunt inflamabile. Aceste tas ri se produc sub ac iunea greut ii proprii (mai ales în perioada de construc ie ) i a presiunii apei (în special dup umplerea lacului). formând straturi de 10-12 m în l ime. s fie impermeabile i s urm reasc deforma iile taluzului amonte. s nu fie casante. Pentru a rezista solicit rilor m tile din beton se armeaz . acestea trebuie s reziste la solicit rile din presiunea apei i a ghe ii. dar în acela i timp mai costisitoare. aceste m ti se folosesc azi din ce în ce mai pu in.38). realizându-se berme cu l imea de 1-2 m.. semielastice i elastice.2 . În plus m tile metalice corodeaz în timp. -prin aruncarea anrocamentelor de la în l ime. ea preluând deforma iile paramentului i deci putând fisura. s fie rezistente la ac iunile chimice ale apelor agresive..3% din în l imea barajului i de obicei se realizeaz în primul an dup umplerea lacului de acumulare.3 m. Ordinul de m rime al tas rilor este de 0. rezisten la oc. Dac betonul este turnat direct pe stratul de anrocamente. lemn. Anrocamentele folosite la realizarea barajelor trebuie s aib anumite caracteristici de rezisten printre care: rezisten e mecanice i la gelivitate mari. De asemenea se alege tehnologia de execu ie care s reduc la maxim tas rile corpului barajului. tasarea corpului barajului i a paramen ilor. masca este rigid .

toate deforma iile paramentului. devine casant i chiar permeabil. 18 pereu de umplutur Fig. 1000 mm în straturi de 1 m. 15 foraje de drenaj. 1 miez de etan are. 2000 mm în straturi de 2 m. Este un baraj alc tuit din anrocamente.i p streze calit ile (rezisten mecanic . 2 filtrul F I 0 7 mm sortat.800. 5 anrocamente A I max. curge i deci exist riscul de a nu mai asigura impermeabilizarea dorit .40a) i o sec iune transversal (3. De aceea folosirea acestor tipuri de m ti trebuie f cut cu mult discern mânt i trebuie g sit un asfalt bituminos care s . Are în l imea maxim de 124 m. cu nucleu central de argil . 17 steril de umplutur . ceea ce înseamn un coeficient de acumulare = 89. 6 anrocamente AI max. De asemenea sunt mai u or de controlat i între inut . Ele se toarn sub forma unui covor continuu (nu exist rosturi) pe întreg paramentul amonte i se pot executa în întregime dup terminarea umplerii corpului barajului. 16 batardoul amonte.3. sub ac iunea factorilor externi.40 este prezentat un plan de situa ie (3. 13 injec ii de suprafa de umplere leg tur . 1000 mm în zona nivelului variabil. etan eitate. 2000 mm în zona nivelului variabil. A a cum s-a ar tat la începutul acestui paragraf în ara noastr s-au executat i sunt în continuare în curs de execu ie importante lucr ri i baraje din materiale locale. 7 anrocamente AII max. plasticitate. 12 galeria de injec ii. 8 anrocamente AIg max. de asemenea la temperaturi ridicate poate deveni fluent. 9 anrocamente AIIg max. stabilitate la temperaturi ridicate) într-un interval mare de varia ie posibil a temperaturilor. b.a argil de contact.000.000 m3.M tile executate din beton bituminos au avantajul c urm resc. 10 anrocamente AIIIg 500-2000 mm pe paramentul amonte în zona nivelului variabil. 3 filtrul F II 0-40 mm sortat. l imea coronamentului de 10 m.5 m3 ap / m3 baraj. În figura 3. f r s se deterioreze. 2000 mm în straturi de 2 m. materialul îmb trâne te. 1. 14 voalul de etan are. Barajul are un volum total de 3. î i pierde o parte din calit i. 11 anrocamente A III 500-2000 mm pe paramentul aval uscat i paramentul amonte sub nivel minim. Barajul Vidra-Lotru: .40b) a barajului Vidra executat pe Lotru. iar l imea maxim la baz a barajului este de 487 m. i lungimea de 380 m.40. Exist îns dezavantajul major c .000 m3 i realizeaz o acumulare de 340. 4 zon de trecere F III 0-300 balast natural.

3.). Acumul rile realizate cu astfel de baraje au o capacitate mic . Baraje mobile Barajele mobile sunt baraje de mic în l ime. v ile râurilor sunt dens populate. formate din elemente fixe i mobile. cu multe .7. In zonele de es râurile au o serie de caracteristici printre care: valori mari ale debitelor medii i maxime cu diferite asigur ri. iriga ii etc. alimentarea cu ap a unei zone industriale sau a unei a ez ri omene ti. care se construiesc în zonele de es ale râurilor. cu scopul de a realiza în l imea necesar devierii apelor pe aduc iunile ce duc apa la folosin e (central hidroelectric .

s permit evacuarea corpurilor plutitoare i ghe urilor în condi iile p str rii nivelurilor stabilite.suprafe e agricole i traversate de numeroase c i de comunica ie. valori mari ale debitului solid etc. în limita albiilor existente sau cu îndiguiri reduse pe conturul lacului creat de baraj. In consecin . .s permit evacuarea debitelor maxime în condi ii de siguran . barajele mobile trebuie s asigure îndeplinirea urm toarelor func iuni: . .

segment. exist : .mixte.coborâtoare (sector.stavile care transmit împingerea apei pilelor i culeelor (plane.stavile care transmit presiunea apei radierului (sector. Partea fix este alc tuit din culee. .ac ionate mecanic (toate tipurile).41 se prezint vederea în plan a unui baraj mobil. clapete.stavile din lemn (deschideri i în l imi reduse). clapete rotative. Dup modul de transmitere a împingerii apei c tre construc ia fix se deosebesc: . cu scopul de a regla nivelurile i debitele în bieful amonte i în cel aval. iar în figura 3.ac ionate hidraulic (sector. . pile i radier. inând seama de necesit ile de mai sus un baraj mobil este format dintr-o parte fix . stavile plutitoare). denumite stavile.stavile clapete. alc tuit din stavile. Dup sensul mi c rii lor. segment prev zute cu clapete.7. influen ând solu ia adoptat . ferme hidraulice) Dup materialul din care sunt construite. . cilindrice). Stavilele se clasific dup mai multe criterii.1. - . cât i radierului (plane.ridic toare (plane. ecluze. ferme hidraulice). la care exist dou elemente mobile. Stavilele sunt elemente mobile care permit închiderea sau deschiderea. . pentru a nu se colmata lacurile de acumulare. In unele cazuri barajul mobil ocup doar o parte din sec iunea barat a râului. clapete. In figura 3.ac ionate manual (plane de dimensiuni mici). batardouri). restul fiind ocupat de construc ii de alt gen: diguri de p mânt. cilindrice. . aluviunilor. prev zut cu stavile segment.stavile segment. care se reazem pe partea fix . în special pe râurile mari i fluvii.42 o sec iune longitudinal prin barajul mobil Racova. 3. Elemente privind partea mobil Partea mobil . constituie partea cea mai important a unui baraj mobil. etc. pe râul Bistri a. . clapete. în condi iile respect rii anumitor nivele maxime i f r a inunda anumite puncte din bieful amonte. plutitorilor sau ghe urilor. reprezentând uneori peste 75 % din deschiderea total a barajului (frontul deversant). sc ri de pe ti. construit din beton sau zid rie i o serie de elemente mobile. segment. . a câmpurilor deversante. cel superior coborâtor i cel inferior ridic tor (plane duble. ferme hidraulice).s permit evacuarea debitului solid transportat de râu. cl direa centralei hidroelectrice. . . mai ales în perioadele de viituri. .stavile metalice (cele mai r spândite). Problema evacu rii ghe urilor este deosebit de important . Dup modul de ac ionare stavilele pot fi: . Prin manevrarea stavilelor sec iunea barat se poate elibera total sau par ial permi ând evacuarea apelor mari.stavile ferme hidraulice etc. Dup forma lor exist : .stavile din beton armat (foarte rare). stavilele pot fi: .). f r îns a pierde cantit i prea mari de ap . par ial sau total .stavile plane.stavile care transmit presiunea apei atât pilelor. .

stavil clapet casetat . sau concomitent peste i pe sub aceasta. o. stavil plan dubl -cârlig. f. s. p. la care apa poate curge peste stavil . Evacuarea ghe urilor i plutitorilor se realizeaz mai comod la stavilele coborâtoare. plane sau segment. e. Astfel exist stavile duble. stavil acoperi . stavil plan cu clapet . La stavilele ridic toare s-au aplicat clapete care permit o reglare fin a nivelului i evacuarea plutitorilor. stavil capcan de urs Fig. ca i desc rcarea apelor mari. h. stavil segment. i. stavil tambur. cât i în condi ii speciale. stavil cilindric . La stavilele ridic toare. pe sub stavil . d. care se pot mi ca independent. stavil segment cu clapet .Tipuri de stavile .43 se prezint schematic tipurile de stavile men ionate în clasificarea de mai sus. a. l. stavil clapet -burt de pe te. stavil segment dubl . stavil sector înecat . Pentru a r spunde mai bine cerin elor se folosesc stavile compuse din dou elemente. se produc pierderi mari de ap .In figura 3. stavil clapet . c. se face prin deschideri de diferite grade ale stavilelor. stavil sector plutitoare. stavil plan . m. n. stavil cilindric cu clapet . Stavilele trebuie s aib o func ionare perfect atât în condi ii normale de exploatare. j. stavil cilindric mixt .3. Reglarea nivelului apei. fiind necesar ridicarea complet a acesteia. r. b.43. g.

care nu pot fi utilizate în regim dinamic). cu sistemul corespunz tor de ac ionare. se iau m suri speciale cum ar fi înc lzirea stavilelor. Pentru func ionarea pe timp de iarn . se compune din culee.Evacuarea aluviunilor i a corpurilor târâte pe fund se face mai u or la stavilele ridic toare. u or de înlocuit. sl birea îmbin rilor datorate vibra iilor etc. Stavilele trebuie s asigure o bun etan are pe întreg conturul (contactul cu radierul i pilele sau culeele).c. Personalul de exploatare trebuie s cunoasc schema de func ionare a stavilelor i trebuie instruit pentru a ti ce manevre sunt necesare la diferite valori ale debitelor ce apar în timpul exploat rii. Pentru situa iile în care alimentarea cu energie electric este întrerupt se recomand s se prevad un al doilea sistem de manevrare: manual. În timpul reviziilor sau repara iilor se asigur protejarea.44.44 a). .s asigure disiparea energiei apei evacuat prin câmpurile deversante. palplan e metalice sau din beton armat (figura 3. atât spre bieful amonte. . Manevrarea i închiderea stavilelor coborâtoare poate fi îngreunat de p trunderea aluviunilor sau a unor flotori în ni ele din radier sau pile. beton armat sau zid rie de piatr cu mortar de ciment. cu func ionare automat . . iar defec iunile constatate trebuie înl turate de urgen . De asemenea se înlocuiesc piesele uzate. care s nu fie afectat de varia iile de temperatur i umiditate.s asigure rezemarea stavilelor i amplasarea mecanismelor de ac ionare a acestora.2. mai lent i deci mai pu in prompt în cazul unor baraje mai mici. cât i spre cel aval. In cazul barajelor situate în zone izolate. ceea ce se realizeaz prin alegerea unui sistem de etan are simplu.7. în general metalice. este recomandabil folosirea stavilelor rapide.s asigure etan area la partea inferioar i spre maluri. de aceea astfel de stavile trebuie folosite în special la barajele cu praguri înalte. formate de regul din mai multe elemente. chesoane. Neinstruirea corespunz toare a personalului i necunoa terea perfect a instala iei pot conduce la manevre gre ite care s aib consecin e nedorite. Elementele de batardou. se cur i se ung periodic elementele rotitoare ale mecanismelor. care în acest scop pot fi deschise par ial. pile i radier i trebuie s r spund urm toarelor sarcini func ionale: . cum ar fi: pinteni de beton amonte i aval. sau o surs de energie termic . In cazul unui teren stâncos radierul se toarn direct pe stânc (figura 3. rezistent. perdele sau voaluri de injec ii. De multe ori pentru a . sunt depozitate pe coronamentul barajului i sunt lansate în ni ele de batardou cu ajutorul unor macarale special prev zute. agitarea apei cu aer comprimat în amonte de stavil i altele. f r personal de exploatare. coroziunea datorat vacuumului. Manevrarea stavilelor se face de regul prin ac ionarea cu motoare electrice. De aceea func ionarea stavilelor trebuie verificat periodic. se vopsesc p r ile metalice. Radierul barajelor mobile realizeaz etan area zonei inferioare i constituie elementul de baz pe care se reazem stavilele. iar dac stratul impermeabil se g se te sub cota de fundare se mai folosesc o serie de elemente de etan are în profunzime. la barajele mai importante. în scopul înl tur rii pericolului de blocare a stavilelor prin înghe are.d). Radierul se dimensioneaz astfel încât s fie stabil la alunecare. 3. In timpul exploat rii echipamentul mecanic al barajelor mobile sufer o serie de deterior ri: ruginirea elementelor metalice.b. Partea fix a barajelor mobile Partea fix a unui baraj mobil este realizat din beton.permite circula ia peste baraj între cele dou maluri. cu ajutorul unor batardouri (stavile de repara ii. spargerea ghe ii. degradarea datorat uzurii produse de aluviuni i ghe uri. În exploatare stavilele trebuie controlate periodic i reparate atunci când este cazul.

transversal albiei. ceea ce se ob ine prin prelungirea în amonte a radierului. f sistemul radier general. pe o lungime care poate atinge 10 . radierul se racordeaz cu un bazin disipator de energie. c radier cu palplan e.3. În situa iile în care viteza apei peste radier este mai . Disipatorul de energie se dimensioneaz (vezi capitolul 4) pe baza debitului specific i se verific prin încerc ri pe modele în laborator. a Fig. h sistemul cuve. Pentru leg tura barajului cu patul râului.3.).44. baza pilei. g sistemul cu pile independente. c radier cu palplan e. g sistemul cu pile independente. 3. 2.20 m (figura 3. Partea fix a barajelor mobile: radier fundat pe stânc . Partea fix a barajelor mobile: radier fundat pe stânc . pila. rezult din condi iile impuse de l imea necesar a frontului deversant astfel încât debitul specific pe metru liniar s nu fie foarte mare. d radier cu perdele de etan are. e forma hidrodinamic a unei pile (1. Deoarece debitul evacuat posed o energie mare. adic prin m rirea greut ii apei ce încarc radierul. L imea radierului. pila. f sistemul radier general. ni pentru batardou). d radier cu perdele de etan are. b radier cu pinteni amonte i aval.42. b radier cu pinteni amonte i aval. 2. e forma hidrodinamic a unei pile (1. ni pentru batardou). baza pilei. de multe ori se folose te o rizberm realizat din blocuri de piatr i beton. a Fig. h sistemul cuve.m ri stabilitatea radierului este necesar s se majoreze for a normal . 3.44.

odat cu construirea barajelor se instaleaz i o serie de dispozitive pentru observarea comport rii acestora i a versan ilor în perioada de construc ie. D ie ti. regimul apelor freatice din versan ii ce m rginesc lacul i pe care se sprijin barajele. Cerbureni. Vaduri. Bac u I. precum i de greutatea drumului de acces care traverseaz barajul. ceea ce mic oreaz coeficientul de debit al deversorului. Se mai ine seama de gabaritele i greutatea mecanismelor de ridicare a stavilelor. de a sus ine mecanismele de manevrare a stavilelor i podul care traverseaz barajul. B beni etc. pierderea stabilit ii i r sturnarea acestora. Sec iunea transversal i în l imea pilelor se determin pe considerente func ionale i constructive. alunec ri de teren i rev rsarea apei în aval. Valea Ia ului.5 m/s) i apa transport aluviuni cu o mare putere de eroziune. Vâlcele. Govora. Ansamblul pile-radier trebuie astfel realizat încât s nu permit tas ri inegale care pot conduce la fisurarea betonului i la blocarea stavilelor. Curtea de Arge . temperatura acesteia i a aerului.0. în special dup 1950. în timpul punerii sub sarcin (umplerii lacului) i al exploat rii. Grosimea pilelor variaz func ie de tipul de stavil ales între 6 . De aceea pentru a ob ine o form hidrodinamic a pilei aceasta se studiaz prin încerc ri de laborator. se poate alege una din solu iile: -sistemul radier general (figura 3. Forma radierului se determin pe model astfel încât el s urm reasc cât mai bine forma liniilor de curent. tipul de stavile i de m rimea deschiderii deversorului. în scopul evit rii acestor consecin e deosebit de grave. toate acestea periclitând existen a localit ilor. De aceea. în care sunt încastrate pilele.44f).sistemul cuve (figura 3. Pilele de margine. Prin crearea lacurilor de acumulare se modific aspectul regiunii respective. precum i a propriet ilor materialelor folosite. În general se urm resc dou obiective: siguran a în exploatare a barajelor i studiul fenomenelor ce se produc în corpul barajelor i în versan i în vederea verific rii ipotezelor admise în calcul. care fac leg tura cu versan ii sau cu digurile laterale de p mânt. Racova. Arge . de a prelua sarcinile transmise de acestea.7 m la stavile plane i 3 . se numesc culee.44. (Oie ti. Urm rirea comport rii în exploatare a barajelor In afara îndeplinirii rolului lor func ional barajele produc efecte importante asupra regiunilor în care sunt amplasate. Bascov.mare (peste 4 .8. Piatra Neam . In ara noastr s-au executat.50 m.44. un num r mare de baraje mobile pe râurile Bistri a (Pâng ra i. în care radierul este alc tuit dintr-o plac continu de-a lungul întregului front de reten ie. pentru batardouri. Se execut urm toarele tipuri de m sur tori: -nivelul apei în lac. -sistemul cu pile independente (figura 3. . Rm.h). Pilele sunt elemente verticale care separ deschiderile deversoare.4 m la cele segment. radierul i cele dou semipile adiacente formând un sistem monolit. De asemenea trebuie prev zute ni e.Vâlcea. O form nehidraulic creeaz desprinderi ale firelor de curent de suprafa a pilei. Gârleni. Olt (Râureni. 3. Forma pilelor în sec iune transversal trebuie foarte atent studiat (figura 3. Pite ti). Jiu (I alni a. fiecare deschidere lucreaz independent. Paro eni).e). în care pilele sunt sec ionate de rosturi în lungul lor. având i o funda ie corespunz toare. a zonelor agricole i industriale din aval. . se iau m suri de protejare prin turnarea unui strat de beton de uzur (cu dozaj de ciment mai ridicat i cu agregate mai rezistente) de 0. Zigoneni. regimul biologic i climatic al acesteia. în care pilele sunt separate de radier prin rosturi permanente. Cunoa terea insuficient a acestor elemente conduce la catastrofe grave: ruperi de baraje. producând contrac ie mai mare i vârtejuri.44g). aluvionar). Func ie de natura terenului de funda ie (stâncos.) i altele. Pilele i culeele au rolul de a sus ine stavilele.30 . Bac u II).

microtriangula ie) pentru deplas rile absolute. . -eforturile de compresiune în beton. Aparatele de m sur se amplaseaz func ie de tipul de baraj i de scopul urm rit. Ele se bazeaz fie pe varia ia rezisten ei ohmice (aparate rezistive). odat pe zi în urm toarele dou s pt mâni. Ele pot fi i trebuie s fie modificate în cazul în care apar condi ii exterioare sau fenomene neprev zute. aceasta fiind sarcina unor grupe speciale de urm rire a comport rii în exploatare a barajelor. dar se acord o aten ie sporit zonei de funda ie i zonelor marginale. -deforma iile specifice în beton. starea normal de func ionare a evacuatorilor de ape mari. organizate la centralele hidroelectrice sau la organiza ii specializate. versan i i corpul barajelor. iar în continuare o dat pe s pt mân . -deplas rile relative ale diferitelor puncte din baraj. roca de funda ie i pe talpa de funda ie. de dou ori pe s pt mân în urm toarele 2-3 luni. infiltra iile i deplas rile relative (la pendule) se fac s pt mânal. cum ar fi: -starea versan ilor pe perimetrul lacului de acumulare. periodic i uneori de câte ori este nevoie. fie pe varia ia frecven ei de oscila ie a unei corzi înglobate în aparat (aparate electroacustice). care transform anumite m rimi neelectrice în m rimi electrice. aliniament. -garda suficient a construc iei deasupra nivelurilor maxime admise în lac. telepresmetre i doze pentru presiuni totale (eforturile de compresiune). -rota ia planurilor orizontale sau verticale din baraj. M sur torile privind deplas rile i deforma iile se fac o dat pe lun cele privind subpresiunile. Se folosesc aparate de telem sur . dispozitive hidrometrice (subpresiuni). -presiunea intersti ial în cazul barajelor din materiale locale. Pentru realizarea m sur torilor se folose te o gam larg de metode. mijloace i aparate de m sur : metode topo-geodezice (nivelment. deformetre sau cleme dilatometrice (deplas rile rosturilor). a c ror valoare poate fi m surat prin cablu la distan . -temperatura betonului în diferite puncte din corpul barajului. -mi c rile rosturilor dintre blocurile din care este format barajul. pendule i clinometre (pentru deplas ri relative i rota ia planurilor). extensometre cu coard vibrant sau rezistive (deforma ii specifice). -valoarea subpresiunilor i a debitelor de infiltra ie prin funda ie. teletermetre (temperatura). care pot influen a exploatarea în condi ii de siguran a barajului. -starea construc iilor adiacente i de protec ie din zona lacului. Programul i frecven a m sur torilor se stabilesc îns de la caz la caz. a albiei râului în amonte i aval de baraj.-deplas rile absolute ale barajului i versan ilor fa de puncte fixe. -capacitatea de evacuare apelor mari. a stavilelor i a disipatoarelor de energie aferente. unde se folose te un num r mai mare de aparate fa de zona central i din apropierea coronamentului. Multe din aceste aparate trebuie s permit m surarea la distan (în puncte inaccesibile). De exemplu m sur torile de temperatur a betonului se fac la interval de câteva ore timp de 3-4 zile dup turnarea betonului. se fac m sur tori i observa ii i asupra altor elemente. De asemenea. Efectuarea observa iilor i m sur torilor trebuie urmat i de prelucrarea rezultatelor lor. M sur torile se fac dup un program bine stabilit de un personal calificat.

1. numite desc rc toare de suprafa sau deversoare. adic viteza medie a lichidului în dreptul sec iunii transversale unde se m soar H. Clasificarea deversoarelor Deversoarele pot fi considerate ca fiind orificii mari. viteza de apropiere (acces) v0 . deschise la partea superioar . practicate într-un perete vertical prin care curge un lichid cu suprafa liber . cu scopul de a permite tranzitarea. l imea deversorului b. fie sub presiune.Capitolul 4 EVACUATORII DE APE MARI Evacuatorii de ape mari sunt uvraje special realizate în corpul barajelor sau adiacente acestora. care se m soar la o distan a = (3-4)H în amonte de creasta deversorului. Deversoare de suprafa 4. prin dispozitive amplasate la partea superioar a barajelor. numite goliri intermediare sau de fund. prin dispozitive amplasate la adâncime. goliri intermediare sau de fund i disipatori de energie. Ansamblul uvrajelor care formeaz evacuatorii de ape mari este format din: deversoare de diferite tipuri. precum i reglarea nivelului apei din lacurile de acumulare se face fie cu scurgere liber . Un deversor este caracterizat prin urm toarele elemente geometrice (figura 4. a debitelor maxime ce apar pe cursurile de ap în perioadele de ape mari.1. din bieful amonte în bieful aval. profilul longitudinal EFG. în l imea pragului P. flancurile AB i CD. grosimea pragului c. Elementele hidraulice care caracterizeaz curgerea peste un deversor sunt: în l imea lamei deversante H.1): profilul transversal ABCD. 4. precum i desc rcarea apei din lac în caz de revizii sau avarii ale barajului sau chiuvetei lacului de acumulare.1. Desc rcarea apelor mari. sarcina deversorului V02 H0 H 2g . a ghe urilor i plutitorilor. creasta deversorului BC.

dreptunghiulare. .laterale (30).parabolice.curbe (50).FIGURA 4. Dup pozi ia crestei deversorului fa de direc ia vitezei de acces (figura 4.Z. . .deversoare cu profil practic a2.cu lam neaerat (p1 pat) .poligonale. .triunghiulare.deversoare cu prag lat a3. Dup gradul de aerare a lamei deversante deversoarele pot fi : .deversoare frontale (10). . în l imea de înecare hn = H . c derea deversorului z (diferen a între nivelul apei în amonte i aval).2c) exist : .trapezoidale. Dup grosimea i profilul pragului deversorului exist ( figura 4. adic energia specific total a curentului de lichid fa de creasta deversorului. .cu lam aerat (dac p1 = pat) . .oblice (20). .2. . .2b). Deversoarele se clasific din mai multe puncte de vedere . .hiperbolice (figura 4.deversoare cu muchie ascu it a1. .poligonale (40).inelare (60). Din punct de vedere al formei sec iunii transversale exist deversoare: . .2a): .

deversoare înecate.1) . la care l imea B a canalului de acces este egal cu l imea b a frontului deversant (figura 4. Contrac ia lateral apare i în cazul frac ion rii frontului deversant prin prezen a pilelor.2d1) .deversoare cu contrac ie lateral (b B).deversoare f r contrac ie lateral . 4. Dac se consider lama deversant ca o sum de lame elementare de în l ime dz i l ime b(z). iar coeficientul de debit se determin experimental. debitul teoretic elementar evacuat va fi: dQ v z dA 2gz b(z) dz Debitul elementar real se calculeaz deci cuv rela ia2gz z dQ r c v dQ µ dQ µ 2gz b(z) dz iar debitul total Qr µ 2g H 0 z b(z) dz (4.deversoare libere (neînecate). În sfâr it dup condi iile de acces ale apei (figura 4. Contrac ia lateral poate fi de asemenea par ial (figura 4.2. (figura 4. dac nivelul aval al lichidului este sub creasta deversorului (hav P) . dac nivelul aval al lichidului dep e te creasta deversorului (hav P).1. Calculul debitului evacuat de un deversor Structura formulei de calcul a debitului deversat se determin prin considera ii teoretice.In raport cu pozi ia nivelului aval al lichidului fa de creasta deversorului exist : . la care liniile de curent sunt deviate în plan orizontal i formeaz zone de desprinderi.2d3).1).2d) exist : .2d2) sau total (figura 4.

2) i care se schimb pentru alte forme ale sec iunii. . .2 ) Coeficientul m poart numele de coeficient de debit al deversorului i variaz în limite destul de largi (m = 0. a ezat perpendicular pe albie... se consider ca având condi ii normale i deci = 1. Deversorul f r înecare. f r contrac ie lateral . egali cu unitatea când deversorul se afl în condi ii normale i diferi i de unitate când exist abateri de la aceste condi ii.0. se ob ine imediat Qr 2 µ b 3 2g H 3/2 m b 2g H 3/2 (4.30. Acest coeficient s-a determinat pe cale experimental i exist un num r mare de formule care dau valorile acestuia.1.Dac se cunoa te forma sec iunii transversale se poate stabili forma concret . sunt coeficien i de corec ie. introdus prin coeficientul de contrac ie . .55 H 2 H P Al doilea termen din prima parantez reprezint corec ia pentru influen a tensiunii superficiale. Ele se calculeaz cu o formul de tipul m = m0 k .0027 H 1 0. se pot folosi formulele propuse de : . a c rei influen se introduce prin coeficientul de înecare . În condi ii normale m = m0 . .2) sau dac viteza de apropiere v0 nu este neglijabil rezult Qr m b 2g H v2 0 2g 3/2 v2 0 2g 3/2 (4. coeficientul m o Pentru deversoarele cu muchie ascu it . Principalele abateri sunt: . a rela iei (4..55) în func ie de caracteristicile geometrice i hidraulice ale deversorului. (4. Astfel: a) în cazul unui deversor dreptunghiular. iar paranteza mare reprezint corec ia pentru viteza de apropiere (acces) v0 . = 1. k = 1.oblicitatea deversorului. deoarece b = constant. cu rezultate ce difer de la autor la autor cu pân la 5 %. 2 µ numindu-se coeficient de 3 form i depinzând de profilul transversal. De asemenea se consider condi ie normal curgerea în albie de sec iune dreptunghiular ..405 0.). ceea ce determin structura rela iei (4. k . introdus prin coeficientul k. finit .înecarea deversorului. f r contrac ie lateral ..contrac ia lateral ..Bazin (în 1898) mo 0.3) în care .

- Rehbock (în 1929), (erori sub 1 %) µ H 0,6035 0,0813 P 0,00009 P 0,0011 1 H
3 2

Pentru deversoarele cu contrac ie lateral , studiate prima oar de Frese, se poate utiliza formula propus de S.I.A.S. (Societatea inginerilor i arhitec ilor din Elve ia) în anul 1947:
2

µ

0,578 0,037

b B

3,615 3

b B 1000 H 1,6

2

1 0,5

b B

4

H P

H

2

valabil în limitele P

0,3 m; 0,025

H

0,8 m; H

P; b

0,3 B.

b) în cazul unui deversor triunghiular se ob ine b(z) b Qr µ H z H 2g

H o

b H z H

z dz

i dup integrare

Qr

4 b µ 2g H 2 15 H

5

8 µ tg 2 15

2g H 2

5

(4.4)

Acest deversor este foarte indicat pentru m surarea debitelor mici, dat fiind sensibilitatea mai mare a acestui deversor în raport cu H. Pentru calculul lui se indic formulele: - Barr = 0,565 + 0,0868 H-0,05 - Cone = 0,6222 H-0,02 În practic se obi nuie te s se lucreze cu = 900 i s-a determinat experimental = 0,60. Se ob ine formula lui Thompson: Qr = 1,42 H5/2 Foarte des se folose te formula lui Gourley Qr 1,32 tg (4.4 )

H 2,47 (4.4 ) 2 c) în cazul unui deversor de sec iune trapezoidal , debitul poate fi calculat ca suma debitelor printr-un deversor dreptunghiular de l ime b i printr-un deversor triunghiular cu unghiul la vârf (triunghi egal cu suma triunghiurilor marginale, cu unghiul la vârf 2 ). Se ob ine:

transversale.

2 8 Q µ' 2g b H 2 µ' ' 2g tg H 2 (4.5) 3 15 2 În mod analog se pot ob ine formule i pentru alte forme ale sec iunii 4.1.3. Deversoarele cu profil practic A. Descriere i rol func ional

3

5

Deversoarele cu profil practic sunt deversoare la care profilul EFG este realizat cu elemente curbe (figura 4.2a2) i care sunt folosite la realizarea practic a por iunii deversante a barajelor din beton. Forma profilului longitudinal a rezultat din necesitatea de a ghida lama deversant i a evita fenomenul de neaerare a lamei. Aceste deversoare pot fi de dou feluri: cu profil f r vacuum i cu profil cu vacuum. Deversoarele cu profil practic (curb) f r vacuum sunt astfel construite încât suprafa a de contact a lamei deversante cu paramentul deversorului s nu apar vacuum. În ipoteza unui fluid perfect profilul care satisface aceast condi ie este cel realizat dup forma pânzei inferioare a lamei aerate la un deversor cu muchie ascu it (figura 4.3.). Este evident c o asemenea condi ie se poate satisface doar pentru o singur valoare a sarcinii deversorului, la care se calculeaz coinciden a formelor, sarcin numit de calcul Hc . Profilul construit în acest mod se nume te profil Bazin. La un astfel de profil se asigur o scurgere lini tit a apei, f r spa ii depresionare i cu coeficien i de debit mari. Când conturul profilului deversorului este plasat sub intradosul lamei, la deversare apar zone depresionare, profilul se nume te vacuumat i are coeficient de debit m rit. Datorit scurgerii instabile, produs de spa iile depresionare, apar îns vibra ii care pot pune în pericol barajele zvelte, ceea ce conduce la o limitare a domeniului de utilizare a deversoarelor vacuumate. Revenind la deversoarele f r vacuum trebuie men ionat c profilul Bazin nu îndepline te bine condi ia enun at , deoarece lichidul real difer de cel perfect (prin vâscozitate). Cu scopul de a g si forma optim a profilului deversorului, care s satisfac condi iile de presiune, s-au efectuat studii numeroase i ca urmare au ap rut un num r mare de profile, printre care cele propuse de Marchi, Creager, Ofi erov, Smetana, sau mai recent profilele WES (Waterways Experiment Station, Vicksburg). Unul din profilele cel mai des utilizate la barajele din beton (de greutate, evidate etc.) este profilul Creager - Ofi erov. În tabelul 4.1 i în figura 4.4. se dau coordonatele a dou asemenea profile: profilul A cu parament amonte vertical (m0 = 0,49) i profilul B cu paramentul amonte înclinat la 450 (m0 = 0,48). Coordonatele (xx, yx) se dau pentru sarcina Hx = 1 m.

Fig. 4.3. Forma lamei aerate la deversorul cu muchie ascu it

A
Figura 4.4. Profilele Creager Ofi erov de tip A i B pentru sarcina H* = 1m.

Coordonatele profilului deversor Creager Ofi erov pentru H = 1 m Tabelul nr.4.1. PROFILUL A y Pânz teoretic Sup. Inf. PROFILUL B y Pânz teoretic Sup. Inf.

x

x

0,0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4

0,126 0,036 0,007 0,000 0,007 0,060 0,142 0,257 0,397 0,565

-0,831 -0,803 -0,772 -0,740 -0,702 -0,620 -0,510 -0,380 -0,219 -0,030

0,126 0,036 0,007 0,000 0,007 0,063 0,153 0,267 0,410 0,590

0,0 0,1 0,2 0,3 0,4 0,6 0,8 1,0 1,2 1,4

0,043 0,010 0,000 0,005 0,023 0,090 0,189 0,321 0,480 0,665

-0,781 -0,756 -0,724 -0,689 -0,648 -0,552 -0,435 -0,293 -0,120 0,075

0,043 0,010 0,000 0,005 0,023 0,090 0,193 0,333 0,500 0,700

1,7 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0 4,5

0,870 1,220 1,960 2,820 3,820 4,930 6,220

0,305 0,693 1,500 2,500 3,660 3,000 6,540

0,920 1,310 2,100 3,110 4,260 3,610 7,150

1,7 2,0 2,5 3,0 3,5 4,0 4,5

0,992 1,377 2,140 3,060 4,080 5,240 6,580

0,438 0,860 1,710 2,760 4,000 5,420 7,070

1,050 1,470 2,340 3,390 4,610 6,040 7,610

Pentru o sarcin Hc 1 m, coordonatele profilului curbiliniu se deduc prin multiplicare cu Hc , adic x = xx H c ; y = yx Hc ; (4.6)

Cele dou tipuri diferite A i B ale acestui profil rezult din necesitatea racord rii profilului curbiliniu al deversorului la cei doi paramen i (amonte i aval) ai barajului. Având în vedere c înclin rile i 1 ale celor doi paramen i sunt determinate, ca i Hc , profilul curbiliniu trebuie încadrat într-un spa iu bine precizat MNPR, tangent la parametrul aval, a a cum se vede din figura 4.5. Dac profilul deversorului î i are originea în afara cadrului MNPR (ca în figura 4.5a) racordarea cu parametrul amonte al barajului se face cu o vertical , rezultând tipul de deversor A, iar dac origina r mâne în interiorul cadrului MNPR (ca în figura 4.5b) racordarea cu parametrul amonte se face cu o dreapt la 450 , rezultând tipul de deversor B.

a

b.

Fig. 4.5. Încadrarea profilului Creager-Ofi erov la un baraj de beton

Cercet ri mai recente efectuate de W.E.S. au condus la recomandarea unor profile deversante definite prin rela ii de tipul 1 x n k Hn z (4.7.) c în care k i n sunt parametri care depind de panta parametrului amonte. În figura 4.6. sunt prezentate câteva tipuri de asemenea profile. Coeficientul lor de debit are valori cuprinse între 0,48 i 0,50.

) în care pentru m se folose te rela ia (4.3.25 H Hc H Hc când 0. dup caz. contrac ie.88 0.N. De regul func ionarea deversorului se face la sarcini H Hc . Valorile coeficientului de debit m0 se corecteaz .E.12 H Hc când H Hc 0.8 . Calculul debitului evacuat de un deversor cu profil practic forma Debitul evacuat de un deversor cu profil practic se determin cu o formul de 3 Q m b 2g H 2 (4. pentru diferite abateri: de la sarcina de calcul Hc.x Fig.8. B.6.). coeficientul de debit se înr ut e te. În cazul în care grosimea lamei deversante H devine mai mare decât cea pentru care a fost calculat deversorul.4. în acest mod debitul evacuat poate cre te cu pân la 10 % f r a se produce vibra ii periculoase. Hc .Pavlovski i valabile pentru P 5 m Profilul A mo 0. mo o. Deversoare cu profile tip W. sub valoarea lui Hc . înecare etc. În acest caz pentru calculul coeficientului de debit pot fi folosite urm toarele formule datorate lui N. încep s apar depresiuni care m resc coeficientul de debit.8 . . La o sc dere a lui H. influen a vitezei de acces.49 0.785 0.S.49 0.

coeficientul . Valorile coeficientului scad când pila avanseaz în amonte de creasta deversorului (figura 4.70 0.23 Triunghiular ( = 900) 0 0.70 0. Tabelul 4. În tabelul 4.5 H a=H Dreptunghiular 1.48 0.1 n Hc b (4. iar un coeficient care ine seama de forma pilelor.2 se prezint aceste valori pentru diferite m rimi ale avansului pilei !a" fa de creasta deversorului.00 0.47 0. având valorile date în figura 4.9) iar lungimea contractat bc rezult bc b b 0.47 0. Coeficientul de form al pilelor .5 .16 Ogival ( = 30 ) a Fig.25 0.310 0. Dup Creager se poate folosi formula 1 0.Profilul B: mo mo 0. H Hc În cazul deversoarelor cu contrac ie lateral .1 n Hc (4. conform formulei (4.24 0. 0. trebuie introdus.7.23 Circular 0.10) În aceste formule n reprezint num rul contrac iilor laterale (n = 2 pentru un deversor cu o singur deschidere.2 Forma pilei în amonte Valori a=0 a = 0.).3). n = 4 pentru un deversor cu dou deschideri etc.85 0.40 0.5 .50 0.48 20 H Hc când când H Hc H Hc 0. 4. sau cu pile intermediare.7 b).7 a.

valorile coeficientului de înecare se dau hn tabelar în func ie de raportul (tabelul 4. = 1. hn = H .95 0. scurgerea peste deversor nu mai depinde de în l imea apei în Z Z bieful aval.Z. Determinarea adâncimii contractate Sec iunea minim a lamei deversante se realizeaz la piciorul aval al deversorului (figura 4.8).05 1 0.98 1 0. Dac raportul < cr se produce înecarea lamei. (4.80 0.93 7 0.20 0.10 H 3 0.2 n P H Pentru deversorul cu profil practic.60 0. fie ea C -C.30 0.50 0.43 9 0.3) H Tabelul 4. iar racordarea cu nivelul aval se face cu salt P cr îndep rtat.11) 1.62 1 C.3 h n 0.97 0 0.96 0 0. curgerea este înecat i capacitatea de evacuare scade.99 0778 0. Calculul acesteia se poate face scriind rela ia lui Bernoulli pentru dou puncte de pe suprafa a liber a apei în amonte i în sec iunea contractat : 2 2 2 pC vc pA A vA c vc zA zc 2 g g 2 g g 2 g . Adâncimea apei în aceast sec iune se nume te adâncime contractat i se noteaz cu hc.90 7 0.40 0. ceea ce se ia în considerare prin coeficientul de Z înecare .În situa iile în care nivelul apei din aval dep e te cota crestei deversorului (Z < H). În aceast situa ie. P P Pentru deversorul cu muchie ascu it valoarea coeficientului de înecare se poate calcula cu rela ia: h Z .85 6 0.90 0. Experien ele au ar tat c dac raportul este mai mare decât o anumit valoare P Z critic lama deversorului este liber .70 0.

la care centrala nu se g se te la piciorul barajului. dup care racordarea se face cu disipatorul de energie. când configura ia terenului permite acest lucru. Strâmtori. deversorul frontal se amplaseaz pe unul din versan i. care conduce apa .99 hc (4.). vA = v0 . iar l imea deversorului este condi ionat de l imea acesteia (figura 4.5.97. D. Ho vC v A C H v 2 g 2 o v 2 g P Ho 1 0. evidate). zA = P + H .9).12) Deoarece debitul specific este Q q vC h c b se ob ine hc v v hc 2 g P Ho hc (4. lama este ghidat de dou ziduri marginale pân în disipatorul de energie. Profilul deversorului se racordeaz cu parametrul aval al barajului. zC= hc .5. 15000 m3/s). Pentru ca apa deversat s nu se r spândeasc pe paramentul aval. Por ile de Fier I (14 câmpuri de câte 25 m. a a cum s-a ar tat în figura 4.cum i notând se ob ine în care pA = pC = pat . La barajele evidate sau cu contrafor i. fiind urmat de un canal cu pant rapid ..în albia râului (vezi paragraful 4. în zona deversorului. coroname Ziduri marginale Creasta Goliri de fund Disipator de . Cu scopul de a evita volume mari de excava ii i lucr ri suplimentare. la racordul cu malul (barajul Tarni a pe Some ).1.13) q 2 g P Ho hc din care se determin hc prin aproxima ii succesive. Poiana Uzului etc. Astfel de deversoare s-au realizat în ara noastr la barajele Izvorul Muntelui-Bicaz (patru câmpuri deversoare având fiecare b = 11. desp r ite prin pile de 7 m grosime. Elemente constructive Deversoarele cu profil practic se utilizeaz în mod curent la barajele masive din beton (de greutate.50 m i putând evacua un debit maxim de 2400 m3/s). sau chiar pe ambele.0.. În unele cazuri. greutate în arc. paramentul aval se realizeaz sub forma unei pl ci deversante tip trambulin sau racordat la disipator (de exemplu barajul Firiza). La barajele descompuse amplasarea deversorului în corpul barajului se face prin amenajarea unuia dintre câmpuri ca bloc deversor. amplasarea deversorului în profilul transversal al v ii se face în zona albiei minore.

Arge .). ci la o oarecare distan în aval. Teliuc .10. Galbenu .Sadu. lama de ap fiind l sat s cad liber în aval de baraj (figura 4. pentru a evita situa ia în care la ridicarea stavilei jetul de ap s fie orientat pe orizontal . (exemplu barajul Izvorul Muntelui . f r a coborî nivelul de reten ie.a. barajul Por ile de Fier I etc. c ci se evit o pierdere de c dere. Aceste deversoare evacueaz debite importante. Acest punct de sprijin se stabile te prin studii pe model astfel încât jetul s â neasc pe o direc ie paralel cu paramentul aval. Aceste indica ii trebuie respectate cu stricte e de personalul ce exploateaz barajele.). . De asemenea prin studii pe model se stabile te modalitatea de deschidere a stavilelor (ordinea de deschidere.Fig. astfel încât s nu se produc în aval (disipator i albia râului) fenomene periculoase. la distan suficient de mare de piciorul aval al barajului (de exemplu în cazul barajelor Vidraru .9.Lotru. Este indicat ca punctul de sprijin al stavilei s nu se g seasc chiar pe creasta deversorului. gradul de ridicare a fiec rei stavile în fiecare etap ). 4. cu în l imi mari ale lamei deversante. 4. profilul practic al deversorului se racordeaz cu un arunc tor-nas. Vedere aval a unui baraj deversor din beton Fig. segment sau clapet . În multe cazuri deversoarele sunt echipate cu stavile plane. la cele cu bol i multiple i la cele în pile i pl ci. Aceasta constituie un avantaj.10).Bicaz. Negovanu . Deversoare cu profil practic i nas la baraje arcuite În cazul barajelor arcuite.

În acest fel evacuarea debitelor excedentare este asigurat printr-o func ionare intermitent a sifonului. De asemenea.11).14) i debitul evacuat Q m A1 2 g z h (4. având avantajul unei construc ii de evacuare compacte. se pot utiliza deversoare sifon. cu scopul de a evita apari ia cavita iei. care face ca sifonul s se umple complet cu ap (s se amorseze). Deversoarele de tip sifon În situa ia în care.11) constau dintr-un deversor frontal dreptunghiular 1 acoperit cu o capot etan din beton armat sau metal 2 i mai con in : gr tarul rar 3. pentru a mic ora lungimea zonei de beton. Se ob ine viteza în sec iunea de ie ire sub forma v1 2 g z l 1 d h j v 2 g (z h) (4. 4. ie ire. Elementele componente ale unui deversor sifon 1.capot .4. 5. nasul arunc tor 5 i zona de ie ire 6. orificiile de dezamorsare nu mai sunt în contact cu atmosfera. Când nivelul scade datorit evacu rii sub cota crestei deversorului. lungimea disponibil a frontului deversant este insuficient pentru evacuarea prin deversare liber a debitelor maxime. Fig. Calculul hidraulic al unui deversor sifon urm re te determinarea debitului evacuat.gr tar rar.11. 2. Deversoarele sifon (figura 4. aerul p trunde prin orificiile de dezamorsare. func ionând în plin sarcin ca o conduct sub presiune.orificiu de dezamorsare. curgerea f cându-se sub presiune. Se scrie rela ia lui Bernoulli între un punct de pe suprafa a amonte i unul pe cea aval (figura 4. iar nivelul amonte se men ine aproximativ constant în jurul nivelului crestei deversante. Solu ia cu desc rc tor de tip sifon poate fi folosit i la barajele din materiale locale. coloana de ap se rupe i se produce dezamorsarea sifonului.4.1. Când nivelul amonte cre te. crest deversant . nas arunc tor.15) . ele pot fi utilizate ca descresc toare de preaplin la camerele de înc rcare ale canalelor de aduc iune ale centralelor hidroelectrice. 3. iar în spa iul închis prin lama de ap dirijat de nasul arunc tor i intradosul capotei se formeaz vid par ial. orificiul de dezamorsare 4. precum i a vitezelor i presiunilor în fiecare sec iune a sifonului. apa începe s deverseze. z A1 Reducerea frontului de desc rcare se datoreaz debitelor specifice mai mari. Închiderea spa iului de aer pentru amorsare se mai poate face prin curbarea spre amonte a zonei mijlocii a sifonului.4. deoarece asigur men inerea practic constant a nivelului. 6. inând seama de pierderile de sarcin liniar i locale. datorit condi iilor locale.

C derea z. Fig.A1 fiind sec iunea de curgere la ie ire. 6.12.10 m3/s m.65. 4. conduct de golire. 7. conduct de aerare. muchia (buza) de intrare în sifon.. perete posterior (capot ).85.m. Când este absolut necesar ca aceast valoare s fie mai mare. 13. creasta deversorului. dar putând ajunge i la 20 . conducta de aspira ie (corpul) sifonului.30 m3/s. în mod curent debitele specifice sunt de ordinul a 5 . deversorul sifon are avantajul unei eficien e hidraulice mai ridicate. sec iunea critic (gâtul) sifonului. care se men ine foarte mic . 3. Uzual aceast c dere nu trebuie s dep easc 8. 11. este îns limitat de depresiunea maxim admisibil . 4. func ie de o serie de elemente constructive ale sifonului. . De asemenea deversoarele sifon prezint avantajul c nu utilizeaz p r i mobile. deoarece debitele specifice evacuate sunt func ie de c derea z i nu de în l imea lamei deversante h. Func ionarea lor este foarte sensibil la varia iile nivelului amonte. Coeficientul de debit m are valori cuprinse între 0. nivelul de amorsare. nasul de amorsare. 10. 5.5 9 m. iar z diferen a între nivelul crestei i nivelul aval.. h ridicarea nivelului amonte peste nivelul crestei deversorului. Fa de un deversor obi nuit. platform superioar . 12. muchia inferioar a capotei. sub care lucreaz sifonul. 2.0. se adopt m suri speciale ca introducerea unor rezisten e hidraulice în lungul sifonului. 8. ceea ce permite o func ionare automat din punct de vedere hidraulic. gura de vizitare. pentru a evita apari ia cavita iei. priza de aer. Sec iune transversal printr-un deversor sifon: 1. Astfel. prevederea unor strangul ri la ie ire sau a unei îngust ri continue pentru a asigura umplerea complet a sec iunii i a evita dezamorsarea din aval. 9.

13). Un alt dezavantaj este acela c sifonul evacueaz debite aproximativ constante cu valori mari. Ele se folosesc la baraje la care nu este posibil evacuarea debitelor peste corpul barajului. Fig. e alonate pe în l ime. sau se poate bloca cu plutitori. Astfel.1. repetatele amors ri i dezamors ri care se produc în timpul unei devers ri provoac vibra ii i ocuri d un toare construc iei. În plus. Z ne ti i Costi a). 4. Aceasta impune construc ii costisitoare de disipare a energiei.2 m. ca desc rc tori laterali pe deriva ia în cascad (la UHE Roznov I. De asemenea deversorul sifon poate înghe a în timpul iernii. La barajul Sadu func ioneaz patru baterii de sifoane evacuând în total Q = 205 m3/s . la o c dere de z = 4 m. În amonte capota se prelunge te sub cota crestei pentru a nu permite accesul plutitorilor sau p trunderea aerului în sifon. amorsarea fiec rui sifon este mai rapid . Roznov II. În cele mai multe cazuri debu area se face sub nivelul aval.4. În acela i timp evacuarea nu poate urm ri cre terea i descre terea continu a debitului viiturii sau a undei de umplere la camerele de înc rcare. iar la blocarea unuia. care evacueaz Q = 40 m3/s.Câteva elemente constructive ale deversorului sifon: sec iunea de intrare în sifon trebuie s fie de 2 -3 ori mai mare decât cea din dreptul crestei deversorului i trebuie bine profilat hidraulic pentru a reduce pierderile de sarcin la intrare. unde se produc eroziuni însemnate. ceea ce d uneaz albiei aval. care s se amorseze la cote diferite (figura 4. În amenajarea Bistri a aval func ioneaz patru sifoane. E alonarea pe vertical a sifoanelor unei baterii În ara noastr primul deversor sifon a fost realizat în parcul Her str u din Bucure ti.12.8 m. cu q = 12 m3/s i z = 9. când debitele sunt mici i deci sifonul nu func ioneaz perioade mai lungi.5 Deversoarele frontale canal Deversoarele frontale canal sunt deversoare situate în afara corpului barajului i au creasta normal pe axa canalului de evacuare. Forma sec iunii de intrare este recomandabil s fie apropiat de un p trat. Inconvenientul se elimin par ial prin fragmentarea desc rc torului într-o baterie de sifoane de capacitate mai mic . Deversoarele sifon prezint i o serie de dezavantaje.13. adoptând solu ii constructive pentru ridicarea acestui nivel. celelalte nu sunt afectate. Fiecare evacueaz Q = 50 m3/s la z = 6. în mod frecvent la barajele din materiale . Alte elemente constructive ale unui deversor sifon se pot observa în figura 4.

pragul deversant 2. Deversoarele frontale canal (figura 4. dac executarea unui singur desc rc tor de dimensiuni mai mari necesit volume prea mari de lucr ri. pragul poate fi rectiliniu sau curbiliniu. debu area sau racordul cu râul 7. Accesul const dintr-o excava ie protejat cu beton. canalul de evacuare 5-6. cu rolul de a colecta apa i a o dirija c tre pragul deversant. Dac la piciorul aval al barajului este centrala (de exemplu Tarni a pe Some ).14) sunt alc tuite din urm toarele elemente: zona de acces 4. În plan. Creasta deversant este . Folosirea unui deversor canal este uneori indicat i în cazul barajelor de beton. Uneori se prev d deversoare pe ambele maluri. în func ie de configura ia terenului.locale. Pragul poate fi un deversor cu prag lat sau un deversor cu profil practic. deversarea peste baraj nu este indicat i se folose te un deversor frontal canal la leg tura barajului cu unul din versan i. Amplasarea se face la racordul barajului cu malul sau pe unul din versan i.

prev zut uneori cu stavile. Canalul de evacuare este un canal din beton având un tronson ini ial 5, lung de 15 -20 m, cu pant mic i sec iune variabil , în care se realizeaz accelerarea scurgerii, i un al doilea tronson 6, cu pant foarte mare (5-12 % i mai mari) în care curgerea se face în regim rapid, de sec iune dreptunghiular constant . Racordul cu râul se realizeaz , fie printr-un disipator de energie care îneac saltul hidraulic, fie cu ajutorul unei trambuline arunc toare, dac patul râului este stâncos, iar debu area se face suficient de departe de piciorul aval al barajului. Dimensionarea pragului deversor se face ca pentru un deversor cu profil practic sau cu prag lat. Canalul de evacuare se dimensioneaz presupunând curgerea în regim uniform, utilizând deci rela ia lui Chezy. Traseul canalului se alege astfel încât s se foloseasc depresiunile terenului sau por iunile cu pante uniforme. inând seama c în canal scurgerea se face în regim rapid (v > vcr), apa atinge viteze foarte mari de 20 - 40 m/s i în consecin este bine ca traseul s fie rectiliniu i s evite por iunile curbe. De asemenea, pere ii de beton trebuie executa i cu mult îngrijire, f r macrorugozit i, pentru a nu favoriza desprinderi, vârtejuri, supraîn l ri importante ale nivelului. În ara noastr s-au realizat deversoare frontale canal la barajul de anrocamente Le u pe râul Iad (290 m3/s, i = 44,7 %), la barajul în arc Tarni a pe Some (500 m3/s, i = 60 %) i la barajul Vidra pe Lotru, care îns folose te în locul canalului de evacuare o galerie cu nivel liber cu pant rapid . 4.1.6. Deversoarele cu canal lateral Deversoarele cu canal lateral sunt deversoare izolate de baraj, la care creasta deversorului este paralel cu axa canalului sau galeriei de

Fig.4.15. Deversor cu canal lateral 1. Lac; 2.Coronamentul barajului; 3.Paramentul aval; 4. Cresta deversorului; 5. Canal colector;6. Canal cu panta rapid ; 7. Deflectori; 8. Bazin disipator; 9. Prag icanat; 10. Dig lateral; 11. Pasarel .

A-

B-B

C-C

Fig. 4.16. Vedere în plan i sec iuni caracteristice printr-un deversor cu canal lateral.

evacuare. Astfel de evacuatori se folosesc în cazul barajelor din materiale locale atunci când configura ia terenului nu permite realizarea unui deversor frontal canal. Acest lucru se întâmpl în general dac barajele respective sunt situate în v i cu versan i abrup i mult peste cota coronamentului. În figura 4.15 sunt prezentate dispunerea în plan i elementele componente ale unui astfel de deversor, iar în figura 4.16 vederea în plan i mai multe sec iuni caracteristice. La un deversor cu canal lateral se disting trei principale elemente componente: pragul deversor, canalul colector i canalul sau galeria de evacuare. Pragul deversant este un prag din beton masiv, fundat foarte atent pe roca s n toas , care are forma unui deversor cu profil practic i este a ezat paralel cu curbele de nivel. Frontul de deversare se dispune la racordul barajului cu versantul, spre amonte pe o lungime corespunz toare debitelor evacuate. La lungimi mari, frontul poate fi fragmentat prin pile intermediare. Când este cazul poate fi echipat cu stavile, ceea ce permite evacuarea debitelor maxime f r supraîn l ri importante ale nivelului apei în lac.

Canalul colector are o sec iune trapezoidal , este a ezat paralel cu creasta deversorului i are debit variabil. În general l imea la fund este constant i are o pant pozitiv spre aval, existând îns solu ii în care l imea este variabil . Deoarece dup deversare peste prag, în canalul colector apa î i schimb direc ia de curgere cu 900, este necesar ca s se asigure accelerarea apei, pentru a nu se ajunge la înecarea deversorului. Se adopt unele solu ii în care canalul colector are, în acest scop, o pant mare care dep e te panta critic , regimul de curgere este foarte mare, diferen a de nivel între apa din lac i cea din colector produce de asemenea viteze mari ale lamei deversante, iar amestecul celor doi curen i se face turbulent, cu vârtejuri, valuri i vibra ii, ceea ce mic oreaz capacitatea canalului colector. Din aceast cauz se prefer men inerea unui regim lent de curgere în colector. Acest lucru se poate realiza fie printr-un prag în sec iunea aval (figura 4.16), fie printr-o îngustare în aceea i sec iune. Aceast sec iune, de leg tur cu canalul de evacuare, în care se realizeaz în l imea critic de curgere, este folosit ca o sec iune de control. Cota fundului canalului colector se determin din condi ia ca la debitul maxim deversorul s r mân neînecat. Pentru a realiza o sec iune corespunz toare unui debit variabil se poate impune la proiectarea canalului colector ca viteza într-o sec iune dat (figura 4.16) s fie de forma vx = a xn , a i n fiind doi coeficien i numerici ce se pot determina din condi ia de optimizare ca y + hx = minim. Canalul sau galeria de evacuare are rolul de a conduce apa din canalul colector în bieful aval. Canalul de evacuare este un canal cu pant mai mare decât cea critic , in care curgerea se face în regim rapid, cu viteze foarte mari. Sec iunea transversal este dreptunghiular . Racordul cu albia se face fie cu un disipator de energie clasic (cu salt hidraulic), fie cu o trambulin arunc toare. În general, în zona de ie ire în albia aval, canalul se evazeaz în plan, cu scopul de a mic ora debitul specific. Se recomand ca atât trambulina, cât i pragul disipatorului s fie prev zute cu deflectori, care împr tie lama de ap desc rcat . Ca i la deversorul frontal canal, canalul de evacuare cu pant mare trebuie foarte îngrijit executat, pentru c orice macrorugozitate ar produce desprinderi, vârtejuri, cavita ie i deci erodarea c ptu elii canalului. Alegerea solu iei cu galerie de evacuare este indicat când înscrierea în plan a canalului nu este economic (volume mari de excava ii i beton) i când se poate utiliza par ial fosta galerie de deviere a apelor. Dup terminarea execu iei barajului zona amonte a galeriei de deviere se betoneaz , iar zona de debu are se amenajeaz corespunz tor noii utiliz ri. Scurgerea în galerie se poate face cu nivel liber (având i avantajul evacu rii f r dificult i a plutitorilor) sau sub presiune. În figura 4.17 sunt prezentate câteva sec iuni caracteristice printr-un deversor cu canal lateral. 4.1.7. Deversoarele pu (pâlnie, inelare) Deversoarele pu (sau pâlnie, sau inelare) sunt deversoare amplasate în afara corpului barajului, frontul lor deversant fiind realizat sub forma unei pâlnii circulare. Debitul evacuat este condus spre aval printr-un pu vertical sau înclinat, racordat cu o galerie orizontal . Acest tip de deversor se adopt când deversarea peste corpul barajului nu este admis , fiind uneori chiar periculoas (barajele din materiale locale), iar morfologia amplasamentului face dificil înscrierea unui desc rc tor canal. Deversorul pu este format din: pâlnia deversorului, zona de racordare, pu ul i galeria de evacuare (figura 4.18 i 4.19). Pâlnia deversorului este circular cu raza R = 8 - 12 m, sec iunea transversal putând fi sub forma unui profil practic sau a unui prag lat, (figura 4.18). În primul caz raza este mai mic cu pân la 25 %, dar coeficientul de debit este mai mare, iar în al doilea caz în l imea este cu 30 - 40 % mai mic . Profilul practic se adopt de obicei în cazul în care

pâlnia se realizeaz ca o construc ie aerian (chiar sub form de turn). Solu ia cu prag lat este mai indicat atunci când pâlnia este îngropat în teren (mai ales când în amplasament exist o teras favorabil ) i în cazul în care deversorul este prev zut cu stavile (pot fi realizate pile mai lungi i amplasate mecanismele de manevrare a stavilelor). La accesul apei în pâlnie, componenta tangen ial a vitezei produce o mi care elicoidal , care reduce capacitatea de evacuare. Pentru uniformizarea debitului specific i diminuarea mi c rii elicoidale se prev d în pâlnie nervuri, iar în exterior ziduri de ghidaj sau de leg tur cu versan ii.

Zona de racord face trecerea de la diametrul sec iunii finale a pâlniei la diametrul curent al pu ului. Forma sa este tronconic , lungimea stabilindu-se func ie de valorile celor dou diametre, evitându-se desprinderea curentului de c m uial . Pu ul i galeria de evacuare au o sec iune circular cu diametrul D, curgerea în ele f cându-se sub presiune. Raza cotului trebuie s fie Rc (3 5)D , pentru a preveni contrac ia curentului i blocarea cu plutitori. Pentru a elimina vibra iile i ocurile provocate de accelerarea vitezelor (care provoac vid par ial i d uneaz c m uielii pu ului i

R sau H când se cunosc celelalte dou elemente. 5. Perete de beton. Pâlnie. Fosta galerie de deviere a apelor.Stavil inelar . Se folose te formula Q m b 2 g H 2 . Excava ie de profilare. 7.16) se pot deduce Q. Galeria de evacuare. În al doilea rând se traseaz profilul transversal al pâlniei. este necesar s se calculeze i diametrul pu ului i galeriei de evacuare. Curgerea în acestea f cându-se sub presiune.46 pentru cele cu prag lat (creast lat ). Calculul hidraulic al unui deversor pu urm re te în primul rând determinarea debitului evacuat.36 pentru deversoare cu profil practic (creast normal ) i m = 0.4. care urm re te intradosul lamei în c dere liber de la un deversor cu muchie ascu it . Din formula (4. Galeria de evacuare utilizeaz în foarte multe cazuri fosta galerie de deviere a apelor din perioada construc iei barajului i numai în situa ii speciale se realizeaz o galerie proprie desc rc torului.16) iar m = 0. din aplicarea rela iei lui Bernoulli pe suprafe ele libere amonte i aval se ob ine condi ia H* h lin r h loc r (4. în care b 2 R (4. Deversor pu : profil în lung i elemente componente 1.construc iei în ansamblu) este necesar aerarea zonelor depresionare prin tuba ii de aeraj. Portal de debu are. Pu . 6.17) 3 Fig. 3. 2. În sfâr it. . 4. 8.19.

7. debu area în aval). galerie de evacuare. 3. B constante) se ob ine ecua ia H* A D5 B D4 (4. iar r h loc suma r pierderilor de sarcin locale (zona de racord tronconic .0826 Q2 l D5 Q2 D4 A D5 B D4 h loc r j v2 2 g 0. galeria de deviere a apelor în perioada construc iei barajului. cursul de ap . Deversor pu : amplasament i profil în lung. h lin pierderea de sarcin liniar .0826 j (A. 1. în care H* este sarcina galeriei. . 2. baraj de p mânt. 4. pâlnia deversorului. 5 . batardou provizoriu. 4. 6. cot. Folosind pentru acestea formulele cunoscute h lin r v2 l 2 g D 0. zid de ghidaj.Fig.20.18) care permite determinarea diametrului D.

prizei de ap sau ale chiuvetei lacului.2.4. .21. la câ iva metri deasupra talvegului (figura 4.permit evacuarea par ial sau total a apei din lacul de acumulare pentru a se putea realiza revizii i repara ii ale barajului. 4.2. 6 conduct de golire. 8 . .realizeaz sp larea depunerilor de aluviuni din lac din zona amonte de piciorul barajului. Golirile de fund ale barajelor Golirile de fund sunt tuba ii metalice care str bat corpul barajelor de la paramentul amonte la cel aval.1. 4. 3 vane plane ochelar. 4 casa de vane. 2 tromp de acces. Desc rc toare de adâncime În cadrul unei amenaj ri hidroelectrice. denumite goliri de fund sau intermediare.21). A guler de etan are 1 Fig. 5 tuba ii de aerisire. Golire de fund la un baraj de greutate gr tar rar. Din punct de vedere constructiv desc rc toarele de adâncime se împart în: -desc rc toare amplasate în corpul barajelor. 7 disipator.stavil .evacueaz o cot parte a debitelor maxime din perioadele de viitur . -desc rc toare realizate în versan i sub form de galerii de golire. desc rc toarele de adâncime îndeplinesc urm toarele roluri func ionale: .

presiunile scad foarte mult i exist pericolul apari iei fenomenului de cavita ie. În aval de vane. În acela i timp conducta se curbeaz spre talveg. îngro are . 2. 1. În cazul barajelor în arc. golul creat în baraj se armeaz puternic. ochelari etc. Pentru a împiedica p trunderea pe golirea de fund a corpurilor str ine de dimensiuni mari. van conic . la intrare pe paramentul amonte este prev zut un gr tar rar din bare metalice. van fluture.22. nu se recomand goliri de fund în corpul barajului. la ie irea pe paramentul aval. cu luarea unor m suri speciale. 3. sunt amplasate într-o înc pere special prev zut în corpul barajului. plac de protec ie. Vanele. de preferin de tip diferit (fluture. fiind profilat hidrodinamic cu scopul de a mic ora pierderile de sarcin i a evita desprinderea firelor de curent. Golire de fund la un baraj în arc.). Se realizeaz totu i asemenea goliri.22): conducta s aib un diametru cât mai mic.Ele au în general o sec iune de form circular cu diametrul D. care ar putea obtura sec iunea sau bloca vanele. 4. cu ajutorul unor tuba ii speciale. casa vanelor se amplaseaz la cap tul aval. Goliri de genul celei prezentate în figura 4. Vana amonte joac i rol de van de revizie pentru vana de lucru i de aceea. De asemenea.21 sunt specifice barajelor de greutate din beton.21). tuba ie metalic .Vana aval este van de lucru. împreun cu mecanismele de ac ionare. sistemele de automatizare i semnalizare. care s înl ture sl birea sec iunii maestre (figura 4. ceea ce face ca jetul de ap s fie cât mai uniform r spândit pe parament. ca i la muchia superioar a ie irii pe paramentul aval. în special la cele cu profiluri sub iri i puternic solicitate. se realizeaz aerarea necesar . ceea ce ar favoriza apari ia cavita iei. 4. se admite ca ea s fie de un tip mai simplu i mai pu in preten ios. astfel încât jetul de ap s loveasc în disipatorul de energie situat la piciorul aval al barajului. în anumite cazuri. În por iunea de intrare exist o zon care se abate de la forma circular . 5. Închiderea golirilor se face de obicei prin dou vane. sec iunea circular se aplatizeaz devenind eliptic . iar vana amonte este van de rezerv . din cauza vitezelor foarte mari. 2 3 5 4 Fig. În zona de intrare blindajul metalic al golirii de fund are un guler ce se încastreaz în beton cu scopul de a împiedica infiltrarea apei între beton i conducta metalic (vezi detaliul de la figura 4. ceea ce evit punerea sub presiune în permanen a golirilor. De aceea în aceste zone. Casa vanelor se amplaseaz în partea amonte.

l.20) cu H. Se impune de asemenea ca prin golirea de fund s se poat goli lacul într- . Fig. vane etc. La barajele din materiale locale nu este recomandat folosirea golirilor de fund prin corpul barajelor: se sl be te sec iunea transversal . cre te infiltra ia pe lâng conduct etc. sarcina. a ezând conductele de golire în galerii de beton armat amenajate în corpul barajului. s-au realizat asemenea goliri. diametrul i lungimea conductei de golire. Debitul de calcul al unei goliri de fund se stabile te socotind c la un nivel minim în lac prin goliri trebuie s se evacueze debitul afluent din perioadele în care se efectueaz revizii sau repara ii. iar i j . varia iile de sec iune. Calculul debitului evacuat printr-o golire se face cu formula Q m D2 4 2 g H (4. 4. coeficientul Darcy al pierderii liniare i suma coeficien ilor pierderilor locale (gr tar. în special la barajele de mic în l ime. exist pericolul unor tas ri neuniforme.23.În cazul barajelor evidate i cu contrafor i. golirile de fund se execut sub forma unor conducte de o el a ezate sub deschiderile dintre contrafor i.)de sarcin .19) în care coeficientul de debit m se calculeaz cu formula m 1 1 j l D (4. D. Goliri intermediare (etajate). Uneori totu i.

În anumite cazuri. dar se conteaz pe aportul lui în cazul debitului de verificare. b. Dac rezult dimensiuni prea mari se pot realiza dou sau mai multe conducte mai mici a ezate simetric în raport cu disipatorul de energie. batardou provizoriu. tronson aval galerie.20) se poate dimensiona conducta de golire.24. casa vanelor. 5.19) i (4.2. b.23).4 s pt mâni. amplasate deci la cote diferite (figura 4. 4. 7. în aceea i sec iune transversal se prev d golirii etajate (intermediare). se pot folosi i vane de presiune mai mic . dimensiuni mai mici ale conductei i vanelor. 6. F r a exista norme în acest sens în România. cu un cost mai redus i care se manevreaz i se între in mai u or. 2. Debitul golirii nu se ia în considerare la evacuarea viiturii ce calcul. În orice caz. barajul. Galerii de golire a. debitul maxim al golirii nu trebuie s dep easc debitul viiturii medii din aval. tuba ie de aerisire La barajele la care construc ia golirii de fund prin corpul lor este neindicat (baraje din materiale locale. Fig. Aceast dispunere a golirilor prezint urm toarele avantaje: reducerea l imii disipatorului datorit debu rii grupate a golirilor. la lucr rile mai importante. Galerie de golire prin versant: a. 4. se accept o durat de golire de circa 2 . 3. pu de acces la casa vanelor.un timp cât mai scurt.vedere în plan. Pe baza rela iilor (4.2. baraje în arc sub iri) se adopt pentru goliri solu ia unei galerii de golire .4. tronson amonte galerie.sec iune longitudinal 1. ceea ce ar produce inunda ii i pagube în aval.

În ara noastr s-au realizat goliri la un num r foarte mare de baraje din beton printre care: Bicaz (4 goliri. Galerie de golire cu accese la nivele diferite. iar debitele ce trebuie evacuate în perioada de construc ie sunt mari. În aceste cazuri este ra ional ca aceste galerii s se foloseasc ca desc rc tori de adâncime. 1 Fig. debitul desc rcat în timpul unei viituri de circa Q = 2000 m3/s . Por iunile amonte i aval de vane se protejeaz cu un blindaj metalic. restul galeriei fiind prev zut cu o c m uial din beton simplu. Necesitatea acestor construc ii rezult imediat dac se are în vedere puterea mare cu care apa deversat ajunge în bieful aval. care au rolul de a reduce o parte cât mai mare din energia apei deversate. debitul evacuat Q = 4 x 140 m3/s). 3 galerii de admisie. pe o diferen de nivel H= 100m. devierea apelor se face prin galerii ce str bat versan ii. 2 van fluture. dou vane plane. Tarni a etc.25). Q = 60 m3/s). 4 galerie colectoare Uneori se prev d prize de acces la diferite nivele (figura 4. gr tar rar. cea din amonte de siguran . 4.5 m.5 m. fiecare având D = 2. Închiderea galeriilor de golire se face totdeauna cu dou vane. iar cea din aval ca van de lucru. Accesul la casa vanelor se face de pe versant printr-o galerie orizontal . adiacente desc rc torilor de ape mari. De obicei dac în amplasamentul barajului albia râului este foarte îngust .3. Solu ii cu galerii de golire sau adoptat la mai multe baraje din beton în arc sau din materiale locale ca de exemplu : Vidraru ( dou galerii de 4 m i respectiv 5 m diametru. Firiza. Vidra-Lotru i altele. Le u. Galeriile de golire (figura 4. Negovanu ( D = 3. Cump ni a.24) sunt prev zute la cap tul amonte cu o priz având forma unei pâlnii închis cu un gr tar rar. Astfel. debit total evacuat Q = 200 m3/s ). iar uneori printr-un pu vertical. are o .s pat în versan i. dou vane tip ochelari. 4. În dreptul casei vanelor se face o strangulare a sec iunii pentru a se ob ine vane de dimensiuni mai reduse. de exemplu la barajul Bicaz. Baciu. ceea ce reduce sarcina la vane i m re te siguran a în exploatare în eventualitatea c depunerile de aluviuni ar obtura intr rile de la cotele inferioare. respectiv una plan i una tip Johnson. În aval se prev d conducte de aerare pentru a împiedica apari ia fenomenului de cavita ie. Disipatoare de energie Disipatoarele de energie sunt construc ii speciale.25. Secul.

4.26.26 .1 Saltul hidraulic A.viteza medie a apei în sec iunea transversal .3. care se nume te energie specific în sec iune. H= 30m) puterea curentului de ap desc rcat atinge 5100 MW.putere de circa 2000 MW. Curba E(h). se realizeaz construc ii speciale. h .21) h h2x hcr h1x 45 E Emin E Fig.000m3/s. pentru a nu se produce asemenea accidente. topografice sau geologice. Construc iile de disipare au un rol important în asigurarea stabilit ii albiei din aval i în protejarea funda iei barajului. Energia cinetic a debitului desc rcat dep e te deci cu mult pe cea necesar între inerii mi c rii apei în bieful aval. O solu ie defectuoas pentru disipatori poate avea consecin e nedorite. Energia specific în sec iune ( vm . Regimurile de curgere ale curen ilor cu suprafa liber A a cum este cunoscut. conduce la apari ia unor debite specifice foarte mari (50 150 m3/sm) i deci la puteri concentrate în aval cu valori de asemenea foarte mari ( 30 350 MW/m ). bazat pe considerente economice. într-o m sur cât mai mare posibil .în l imea de curgere. se poate reprezenta grafic func ie de h. În consecin . Q. 4. care poate avea efecte deosebit de grave i nepl cute asupra construc iei îns i. energia pe care o posed volumele de ap desc rcate. Acest excedent de energie provoac în aval erodarea puternic a albiei. care are ca asimptote axa absciselor i . iar la barajul Por ile de Fier I (Q max = 17. De altfel mai mult de o treime din accidentele cunoscute ale unor baraje se datoreaz alegerii sau calculului gre it a disipatoarelor de energie aferente. care au scopul s disipeze. la curgerea apei într-o albie oarecare. M rimea E. Tendin a de îngustare a frontului de desc rcare. Din punct de vedere hidraulic fenomenul care se produce într-un disipator de energie este saltul hidraulic. este dat de rela ia: E v2 m 2g h Q2 2gA 2 h h (4. energia specific ( pe unitatea de greutate) a curentului fa de planul care trece prin talveg (0-0). ca în figura 4. A.aria sec iunii vii.debitul ).

curentul de ap poate curge. Dac se pune condi ia de minim pentru energia specific .21). Regimul de curgere la care energia specific în sec iune este minim se nume te regim critic. în care h1x hcr . iar în l imea normal (în regim uniform) corespunz toare de curgere a apei se nume te în l ime critic (hcr). se nume te regim rapid (sau toren ial) de curgere. se nume te regim lent (sau fluvial) de curgere. sau pe cale h hcr Q2 g A3 B Pentru o sec iune dreptunghiular a albiei. cu dou în l imi diferite h1x i h2x.22)se rezolv prin încerc ri grafo-analitic ( ca în figura al turat ).l imea albiei la suprafa a liber ). rezult . deoarece A= B h. se g se te: Q2 Q2 1 A E h= h 1 0 2 3 h 2 g A g h A i inând seama c dA = B dh (B.22) B cr g Pentru o sec iune de form oarecare. În adev r. rela ia (4. a a cum se observ din diagram . iar h2x hcr. folosind (4. prezint un minim. se poate ob ine o rela ie din care se determin în l imea critic . De asemenea. h hcr. condi ia de minim devine: A3 Q2 (4.bisectoarea dus la 45 . având aceea i energie. Regimul uniform de curgere în care în l imea este mai mic decât cea critic . iar cel în care în l imea este mai mare decât cea critic . h hcr.

Saltul hidraulic În exploatarea construc iilor hidrotehnice se întâlnesc diferite regimuri de curgere. a a cum se vede i din figura 4. icr. panta i a fundului albiei pentru care curgerea uniform se face în regim critic se nume te pant critic . numite în l imi conjugate i prin lungimea saltului ls. . iar dac i icr în regim lent. În regim lent. E = E1 E2. sau i icr. condi ia de E = minim se realizeaz atunci când num rul Froude al curgerii este egal cu 1. dac h hcr. Dac trecerea se face de la un regim lent la un regim rapid de curgere (a a cum s-a v zut la evacuatorii de ape mari tip deversor frontal canal sau deversor cu canal lateral) racordarea se face cu o suprafa liber ce trece neap rat prin în l imea critic (figura 4. Racordarea între dou regimuri de curgere se face în mod diferit. El const dintr-o mi care puternic turbulent sub forma unui turbion cu ax orizontal. dac h = hcr. B.28. sau Fr 1 . Trecerea de la acest regim rapid de curgere la cel lent.27b). sau Fr 1. Dup aspect exist dou tipuri de salt i a h1 hcr i icr icr h=hcr h2 hcr . sau Fr 1 2 g A A g hm Deci. a a cum se vede din figura 4. va exista un num r Fr 1. . Cu acestea rezult urm toarea clasificare a regimurilor de curgere a unui curent cu suprafa liber : . Dac trecerea se face de la un regim rapid la unul lent de curgere( a a cum se întâmpl în cazul disipatorilor de energie) racordarea se face prin salt hidraulic (figura 4. Deci saltul hidraulic reprezint fenomenul de racordare a unui regim rapid (în amonte) cu un regim lent (în aval).B3 h 3 cr B h cr 3 Q2 Q i cu g B q se g se te q2 (4. sau i = icr.22) se mai poate scrie succesiv sub forma: v2 Q2 B m 1. iar în regim rapid Fr 1.regim rapid (toren ial). se face printr-un fenomen numit salt hidraulic.27. a i b. dac curgerea este uniform (suprafa a liber paralel cu fundul albiei). din aval. dac h hcr. Saltul hidraulic se caracterizeaz prin cele dou în l imi h1 i h2. unde vitezele sunt mai mici. sau i icr. înso it i de o pierdere de energie. În sfâr it. sau Fr =1.regim critic. Evacuarea debitelor prin deversoare i prin golirile de fund se face în condi iile unui regim rapid.27a). Dac i icr curgerea uniform se va face în regim rapid.23) g Rela ia (4. Trecerea brusc de la regimul rapid la cel lent se face printr-o transformare a unei p r i din energia cinetic a curentului în energie poten ial .regim lent (fluvial).

27. . v3 v2 v1 E v3 1 d E1 E2 Fig.h1 hcr h2 i icr hcr b. E E2 c. saltul simplu. saltul ondulat. Saltul hidraulic: a.4. E a. ca o und sta ionar . i icr Fig. E1 E2 E2 b. care se produce pentru rapoarte h2 /h1 suficient de mari. are aspectul unei ridic ri rapide a nivelului. Racordarea a dou regimuri de curgere .distribu ia vitezelor la un salt simplu.b.28.disiparea energiei în salt.4.c.saltul simplu. d.

Nu exist un vârtej. la contactul între vârtej i curentul principal. în zona superioar a vârtejului. aria sec iunii.28c. iar pe de alt parte se proiecteaz rela ia vectorial pe direc ia de curgere. pierderile de energie fiind în consecin i ele mai mici. Se g se te: I 2 I1 adic : Q Fext v 2 v1 Fp1 Fp 2 G F ls h1 F 1 v1 F G v2 Fp2 h2 Fig.29. datorit diferen elor mari de viteze ale particulelor. a a cum se vede din figura 4. se g se te: Q v 2 v1 Fp1 Fp 2 Dac se exprim for ele de presiune cu expresia unei for e hidrostatice pe o suprafa plan Fp g h G A (A.saltul ondulat se produce pentru h2 h1 i const în o serie de unde sta ionare la suprafa a apei cu amplitudini descrescânde spre aval (figura 4. .24) v = Q A. datorit pulsa iilor vitezei. în acela i timp antrenându-se o cantitate însemnat de aer. cu viteze mici în raport cu cele ale curentului principal. între care se formeaz saltul. Pierderea de sarcin se produce în special în zona AC. Pentru a putea determina ecua ia care caracterizeaz acest fenomen se consider o mas de fluid delimitat de o suprafa închis de control. diferen a lor d = h2 h1 reprezint în l imea saltului. Între curentul principal i vârtej exist i un oarecare schimb de particule.Partea superioar a acestei unde este format dintr-un vârtej cu ax orizontal. ca în figura 4. arat i viteze de sens contrar curentului. deoarece distan a ls este mic . se define te ca lungimea saltului. în sec iunile 1 i 3 viteza având distribu ia normal unui curent uniform. Distribu ia vitezelor în diferite sec iuni. Saltul hidraulic Dac se neglijeaz for a F datorat vâscozit ii. Cele dou în l imi ale curentului h1 i h2. iar mi c rile de agita ie sunt mai reduse ca la saltul simplu. se numesc în l imi conjugate.4. în care particulele de fluid au o mi care circulatorie între sec iunile 1 i 2.28d).29 (pentru simplificare curgerea se consider orizontal ) i se aplic asupra acesteia teorema impulsului. se ob ine ecua ia care caracterizeaz saltul hidraulic: Q2 Q2 h G1 A 1 h G2 A 2 g A1 g A2 . adâncimea centrului de greutate al sec iunii) i viteza (4. hG. iar distan a ls dintre sec iunile 1 i 2.

24) se g se te h2. a a ca în figura 4. Dac se noteaz cu E0 energia specific a curentului în sec iunea 0-0. dac se cunoa te h1 i invers. h . h1 i h2.24) permite determinarea în l imii h2.13) i din ecua ia (4. Fs (h1) = Fs (h2).26) g sau 2 q2 2 h1 h 2 h h 0 (4. ecua ia (4.26) cu h1 g h1 h 2 2 h 2 se ob ine imediat . luând ini ial h1 = 0 sub radicalul din (4.30a).30a. se determin h1.26!) 2 1 2 g i rezolvând ecua ia de gradul doi în h2 se g se te Fs h h2 h1 2 1 8 q2 3 g h1 1 (4. la fenomenul de salt hidraulic aceast func ie are aceea i valoare în cele dou sec iuni racordate Fs1 Fs 2 . De regul se cunoa te h1 (vezi paragraful 4.24!) 2 g B h1 2 g B h2 2 Q de unde împ r ind cu B i notând q se ob ine ecua ia: B 2 q2 h1 h 2 h1 h 2 (4.30b. Expresia acesteia se poate calcula plecând de la rela ia general 2 v1 v2 2 E = E0 E2 = h1 h2 2 g 2 g i inând seama c v = q / h rezult q2 1 1 q 2 h2 h1 h2 h1 h h h2 h1 E= 1 2 2 2 2 g 2 g h12 h2 h12 h2 Dac acum se înlocuie te 1 q2 din (4.1. deoarece A = B h. deoarece pentru cele dou în l imi conjugate.24) De exemplu în cazul albiei dreptunghiulare.27). se g se te q q (4.Q2 hG A h (4. diferen a de energie E = E0 E2 se disipeaz între cele dou sec iuni pe dou c i: prin frecare în lungul curentului i în salt hidraulic.24).28 i 4. din graficul respectiv se poate determina valoarea energiei specifice E = E0 E2 disipat în salt. rela ia 4.13) h1 v1 2 g P H 0 h1 v Prin itera ie simpl .3c.25) g Ah se nume te func ia saltului i conform rela iei (4. iar apoi h2 din (4. Dac se reprezint într-un acela i grafic ambele func ii E (h) i Fs(h). situat în amonte de evacuator i cu E 2 pe cea din sec iunea 2-2 (figurile 4. Ecua ia (4. iar h G 2 devine Q2 1 Q2 1 2 B h1 B h2 (4.13).27) Expresia Cu nota iile din figura 4.

sau cu forme analoage ale acesteia.28) H h1 1 ls 2 h2 O 1 E h Fs 2 h2 E h1 45 0 E2 E1 Fs.E = O H0 P 2 v0 2g h 2 h1 4 h1 h 2 3 (4. 4.E Fig. Aceasta arat c saltul hidraulic este cu atât mai eficient cu cât num rul Fr1 % 3 5 20 44 100 73 .30. care se poate calcula cu rela ia (4. este mai mare). În l imile conjugate ale saltului i disiparea energiei în salt Se men ioneaz c aceast disipare. a a cum rezult din urm toarele date: Fr1 E E1 este mai mare.28). Fr1. este cu atât mai mare cu cât regimul în amonte este mai rapid (num rul Froude al regimului în amonte.

Tipuri de salt hidraulic Saltul hidraulic se poate produce în dou moduri: în regim de fund sau în regim de suprafa . în special la saltul îndep rtat. Structura acestor rela ii. Pavlovschi ls = 2. În cele ce urmeaz se prezint . curentul de ap p streaz înc suficient energie i deci are o vitez mare. De asemenea deoarece. 4. bazat pe considerente teoretice. Din punct de vedere al disip rii energiei.31) (4. fiind necesar protejarea ei pe o lungime apreciabil . Lungimea saltului hidraulic Pentru determinarea lungimii saltului hidraulic exist un num r foarte mare de rela ii determinate pe cale experimental .31. h2. conform cu cheia limnimetric a albiei aval. apropiat sau critic (h2 hav) sau îndep rtat (h2 hav). câteva tipuri de asemenea rela ii 9 .9 h2 h1) valabil în limitele Fr1 = 50 160.15 h2 . Tipuri de salt hidraulic în regim de fund rela ia lui Safranez ls = 4.31.. se realizeaz disipatoare de energie în care se prefer ob inerea unui salt înecat. În raport cu valoarea în l imii apei în aval hav.30) (4.5 ( 1. 29 : h2 hav (salt înecat) h2 hav h2 hav h2 hav (salt apropiat) h2 hav h2 hav (salt îndep rtat) Fig. Regimul de fund apare în cele mai multe cazuri.rela ia lui N. eficien a maxim se ob ine în cazul saltului înecat. saltul hidraulic poate fi: înecat (dac h2 hav). De aceea. a a cum se vede din figura 4. pentru a reduce la maxim lungimea por iunii protejate. ca exemplu.rela ii de tipul ls = m (h2 h1) cu valori diverse pentru m = 5". 20 .7. D. aceasta erodeaz puternic albia aval. . ine seama de elementele caracteristice ale saltului (h1. el producându-se în situa ia în care lama deversant este dirijat de paramentul aval spre fund.29) (4. 27 . vitezele fiind mai mari în zona inferioar a curentului decât la suprafa . - (4.5 h2 .32) . Fr1) i difer de la autor la autor.N.C.rela ia lui Bradley i Peterka ls = 6.

33). (4. iar rela ii de genul celor (4.32) se folosesc pentru calcule preliminare.33) - (4.81 2 (4.43 (4. iar valorile adoptate s se verifice prin încerc ri pe modele. Practic este bine s se foloseasc mai multe rela ii.6 h 2 1 1 h2 h2 rela ia lui Aivazian 8 10 Fr1 E ls Fr1 rela ia lui Certousov 0.30) dau rezultate acoperitoare.3 h 1 Fr1 1 valabil pentru Fr1 10. Saumian h1 h1 l s 3. (4. .A.(4. Aceast multitudine de rela ii.34) (4.31).36) valabil pentru Fr1 4 i stabilit pe baza unor date experimentale i prin analiza comparativ a celor mai bune rela ii existente.52 h 2 h 1 logFr1 0.- rela ia lui V.36) dau rezultate care corespund mult mai bine rezultatelor experimentale.35) - l s 10. Rela iile (4.29). pune problema folosirii lor. .". rela ii de genul (4.rela ia lui C. Iamandi l s 6.

din dou elemente componente: bazinul disipator i rizberma.4.. a subpresiunilor i a greut ii apei.32. 4 prag transversal evacuatorului (figura 4. ceea ce revine la : (4. Dac lama ajunge în aval prin deversare liber (de exemplu la barajele în arc) se prevede în aval un contrabaraj care s asigure o saltea suficient de groas cu ap . Din punct de vedere constructiv..32a).10 h 2 h av z (4.32 b) sau prin combinarea ambelor solu ii anterioare (figura4..05. de obicei. baraj deversor. Grosimea pl cii se determin din condi ia ca aceasta s fie stabil la plutire i alunecare. Când lama este condus în aval de paramentul barajului se utilizeaz radiere. este c derea suprafe ei libere la ie irea din bazin.. Bazinul disipator are de regul o sec iune dreptunghiular ..05. 2 rost transversal. aceasta preia ocul dat de lama deversant . Bazinul disipator se poate realiza în trei moduri (figura 4.32) i anume : prin amplasarea la cote coborâte a radierului de la piciorul a b c 1 Fig.32c). Moduri de realizare constructiv a bazinului disipator. grosimea pl cilor este în jur de 2 m.2. ceea ce reduce eroziunea albiei.38) v . 3 placa bazinului disipator. Rezult : 2 h av 1.1. Elemente constructive ale disipatoarelor de energie Solu iile de disipare pentru evacuatorii de suprafa difer dup modul în care lama deversant ajunge în aval. 4. sub ac iunea greut ii proprii.3.33).1.10 h 2 d h av z în care z 2 g d q2 . care permite tasarea lor independent . Adâncimea bazinului disipator se determin din condi ia ca saltul hidraulic s fie înecat în bazin. în bazin formându-se o saltea de ap .37) 1.. rezisten e locale pe parament. Disipatorul de energie este format. În limitele bazinului se disipeaz cea mai mare parte a energiei suplimentare a curentului. transversal pe direc ia curentului (figura 4.. Rolul principal al bazinului disipator este de a asigura în bieful aval o racordare cu salt apropiat. De exemplu la barajele de pe Bistri a i Arge aval. în plus. cu ajutorul unui prag încastrat în radier.32 i 4. separat de corpul barajului printr-un rost transversal (figurile 4. bazine disipatoare.. Solu ia clasic o constituie bazinele de disipare. ajungând la valori destul de mari. bazinul disipator este o plac groas din beton. praguri la piciorul barajului.

care cuprinde i rizberma. s se prevad blocuri deflectoare masive (figura 4.40%). Pentru a împiedica uzura rapid a din ilor sub ac iunea cavita iei i a apei amestecate cu aluviuni. f r bavuri sau macrorugozit i.34. la o distan aproximativ de 1.40) De asemenea se recomand ca lungimea total de disipare Lt.33 i 4. la bazinul disipator cu prag se introduc din i i de asemenea icane. dimensiunile saltului i ale bazinului crescând rapid .2 h2.a. din ii trebuie plasa i cât mai aproape de sec iunea contractat (h1). amplasa i la mic distan în aval i cu raportul plin /gol alternant.5 h 2 h 1 (4. Forma i amplasarea din ilor se aleg în urma studiilor pe model. De obicei se admite L = l1 + l2 (4.iar pentru un calcul acoperitor se poate lua z = 0 Lungimea bazinului disipator.41) Bazinele simple. În practic . este necesar s se prevad i un al doilea rând de din i. Fig. se determin în func ie de lungimea saltului hidraulic ls i se verific prin încerc ri pe model. ace tia se execut dintr-un beton cu dozaj ridicat de ciment (500 600 kg/m3). s se ia Lt = (6 . . ceea ce conduce la cre terea gradului de disipare a energiei i implicit la reducerea dimensiunilor bazinului cu (25 .. f r elemente suplimentare de disipare. Din ii cu suprafa a amonte vertical . cu scopul de a diviza curentul i a m ri gradul de turbulen al curgerii. muchiile lor fiind protejate cu profiluri metalice. fiind suficien i de eficien i.. Elementele constructive ale bazinului disipator. De asemenea betonul trebuie s fie foarte îngrijit executat. Dac se prev d din i cu suprafa a amonte înclinat . p tra i sau trapezoidali în sec iune. la intrarea în bazin. în laborator. se recomand a fi folosite în situa iile la care Fr1 30. bazinele simple încep s devin neeconomice.39) în care l1 rezult din condi ii de racordare între desc rc tor i bazin.7) h2 (4.. Exist de asemenea multe rela ii i diagrame care dau aceast lungime. . În ultimul timp se folose te protejarea superficial a betonului cu o serie de materiale sintetice (r ini epoxidice. se a eaz pe un singur rând. 4.34). iar l2 din rela ia l2 = 4.). Pentru a se ob ine o eficien sporit . care au rolul de a realiza o distribu ie cât mai uniform a debitelor în bazin. ca de exemplu la disipatorul deversorului barajului de la Por ile de Fier I. Dimensiunile acestor deflectoare rezult pe baz experimental i sunt date în figura 4.33. Pentru valori Fr1 mai mari. Pentru stabilizarea regimului de curgere se recomand ca la piciorul barajului. care pot amplifica pulsa iile de vitez i de presiune. L.

zon în care are loc difuzarea curentului de ap . Elementele constructive ale blocurilor deflectoare Pragul aval al bazinului are rol dublu: modific reparti ia vitezei pe vertical (m re te viteza în straturile superioare i reduce viteza de fund. a ezate pe mai multe straturi.36c). s fie deformabile (pentru a se adapta u or tas rii terenurilor aluvionare) i permeabile (pentru a permite ie irea în aval a debitului infiltrat din amonte pe sub baraj i disipatorul de energie). Rizbermele trebuie s aib o suprafa cât mai rugoas . Pragurile pot fi continue sau icante (figura 4. producând vârtejuri i ocuri. iar cele inferioare din piatr nesortat (figura 4. Rizbermele reduc intensitatea de macroturbulen i debitele specifice pân la valori apropiate de cele din regim neamenajat. Rândurile superioare se execut din piatr mare (cel pu in 30 cm).5 . Energia rezidual a curentului la cap tul aval al bazinului disipator este înc mare i. ca urmare. În figura 4.36b).34.0 m/s. având praguri continue sau icanate.35 se prezint mai multe variante de bazine disipatoare cu i f r din i.4. La barajele de în l ime mic se utilizeaz în mod curent rizberme realizate din anrocamente cu dimensiuni mari. atât în plan. ceea ce conduce la mic orarea lungimii bazinului. 4. iar în plan au o form rectilinie în mod curent. Pragurile continue sunt de obicei trapezoidale în sec iune transversal .35). iar capacitatea de erodare este înc ridicat .5 h 1 Fig. apar pulsa ii i oscila ii de nivel.dr b1 h1 h2 h1 b2 h1 dr 1. . cât i pe vertical . Rizberma este o construc ie care protejeaz zona aval a bazinului disipator. Pe terenuri nisipoase. deci mic oreaz ac iunea eroziv a curentului) i contribuie la împr tierea în plan a debitului deversat neuniform. curbilinie sau poligonal mai rar.. Pragurile icanate divid curentul. anrocamentele se a eaz pe un pat de filtru invers sau pe o saltea de fascine (figura 4. pentru a evita afuierile. Viteza admisibil pe patul de anrocamente este de circa 3.

Vitezele de curgere pot fi mai mari (4 . . iar dimensiunile în plan variaz între 2 x 2 i 2 x 5 m2.4.35..Fig.5 m i legate între ele cu arm turi flexibile (figura 4.36a i c).6 m/s). Grosimea dalelor este de 0. Foarte r spândite sunt rizbermele alc tuite din dale de beton dispuse decalat pe în l ime (pentru m rirea rugozit ii). Variante constructive ale bazinelor disipatoare prev zute cu prag i din i. iar latura lung s fie dirijat pe direc ia de curgere. Ele se a eaz astfel ca în sensul curentului rosturile s nu fie continue.5 . cu grosimi de 1-1.1 m.

b. din anrocamente. dispuse în form de grebl i solidarizate cu platbande metalice (figura 4.Fig. cel pu in egal cu lungimea panoului. spa iul de sub panou s se colmateze cu aluviuni. blocuri de beton i anrocamente mari. în timp. Lungimea rizbermei se determin astfel ca energia suplimentar de care mai dispune curentul s se disipeze pân la cap tul acesteia. fundate pe strat aluvionar.36. ca de exemplu: . ceea ce nu pericliteaz stabilitatea barajului. curge pe planul panoului i se împr tie în bieful aval dup ce se divide în vine separate. cu dale de beton decalate pe în l ime. se mai utilizeaz rizberme din saltele de fascine sau panouri batante formate din grinzi de lemn (25 ! 30 cm grosime). stabilite pe cale experimental . ceea ce face ca. Solu ia constructiv i dimensiunile rizbermei depind de natura fundului albiei i de disponibilul de materiale de construc ii.36d). Alegerea tipului de rizberm se face în func ie de viteza curentului i de varia ia ei treptat în lungul rizbermei. Eroziunea albiei se produce la o distan suficient de mare de baraj. d. c. panouri batante La barajele de mic în l ime.4. Curentul p r se te cap tul radierului cu viteze mari. a c rui vitez de fund este dirijat spre piciorul aval. Se cunosc multe rela ii. Sub panou se formeaz un vârtej cu ax orizontal . Uneori panoul batant poate fi realizat din beton armat. Tipuri diferite de rizberme:a. articulate de cap tul aval al radierului.

5. de exemplu. ls ! lungimea saltului. Disiparea energiei la deversoarele cu jet liber. 24 . În cazul barajelor în arc. care are totu i un caracter orientativ: h în care : A k q H0 (4...37).. prev zute cu deversoare cu nas. Vîzgo.este debitul specific. Oricum valorile adoptate se verific prin încerc ri pe model.. 2 golire de fund.. Fr1 ! num rul Froude în sec iunea amonte a saltului hidraulic. f r a prevedea m suri speciale de disipare.4 l s 27.. 24 . A . 9 . 48 .coeficient de aerare func ie de viteza i în l imea apei pe deversor. 4 batardou aval... disiparea energiei curentului se face prin impactul lamei deversante cu o p tur de ap aval. dac este cazul.lr lr lt 2. 2 v0 H0 H . suficient de groas . Dac în aval de barajul în arc roca este rezistent i se afl aproape de suprafa .42) Fr1 în care lt este lungimea total a lucr ri (disipator ld i rizberm lr). sub form de lam cu c dere liber . se realizeaz un radier din beton masiv în aval de baraj.30 h av ld lr 22 h av 1/6 (4. 4. Fig.37. cu formula propus de M. 3 bazin de amorsare. Adâncimea necesar a p turii de ap aval se poate determina. . coeficient care depinde de unghiul de înclinare a lamei fa de orizontal în punctul de impact aval. ale c rui valori sunt date în literatur 9 . unul spre piciorul aval al barajului i altul spre amonte. 5 batardou amonte. 2 g k =1. desc rcarea apelor mari se face prin deschideri deversante frontale. sau.. c derea lamei.34 + 2 sin .43) q . La inciden a lamei cu bieful aval se formeaz dou vârtejuri cu ax orizontal. hav ! în l imea apei în albia aval. realizat cu ajutorul unui prag sau batardou aval (figura 4. 1 plot deversant.

ca i pentru a pune în valoare i poten a efectele benefice. Având în vedere principiile de mai sus prin impact asupra mediului înconjur tor! se în elege orice efect al unei activit i produse asupra mediului i anume: asupra s n t ii i securit ii faunei. d. De asemenea se în eleg efectele asupra patrimoniului cultural sau condi iile socio-economice care rezult din modificarea acestor factori!. Evaluarea impactului unui obiectiv de investi ie este necesar pentru a cunoa te i ameliora efectele negative asupra mediului înconjur tor. apei. prin mediu se în elege nu numai cadrul biologic i fizic ci i cel socio-economic. nu se va putea sustrage rezolv rii lor. b. restabilit sau îmbun t it . în func ie de nevoi. Se men ioneaz c materialul care formeaz acest capitol se bazeaz . Deci când vorbim de impact asupra mediului înconjur tor. florei.Capitolul 5 ELEMENTE PRIVIND IMPACTUL PRODUS ASUPRA MEDIULUI DE AMENAJAREA RESURSELOR DE APA 5. p mântul. inclusiv aerul. peisajului i monumentelor istorice sau altor construc ii sau asupra interac iunii dintre ace ti factori!. flora i fauna i în special e antioanele reprezentative ale ecosistemelor naturale trebuie s fie ap rate în interesul genera iilor prezente i viitoare printr-o planificare sau administrare atent . defini ii Problemele mediului înconjur tor fac parte din problemele grave ale omenirii i în curând nici un domeniu de activitate. Resursele naturale ale globului. apa. trebuie s fie ap rat i acolo unde acest lucru este posibil. ea corespunde dorin ei popoarelor lumii i constituie o datorie pentru toate guvernele!. pe un material alc tuit de colectivul specializat în probleme de protec ia mediului de la Institutul de Studii i Proiect ri . În toate rile trebuie încurajat cercetarea tiin ific i activit ile tehnice în contextul problemelor mediului înconjur tor. iar informa iile. cât i în cea mai mare parte a con inutului. din nici o ar . În acest sens amenajarea resurselor de ap trebuie s se fac în sensul respect rii urm toarelor principii: a. climei. Conservarea naturii.1. solului. atât ca structur . c. trebuie s ocupe un loc important în planificarea dezvolt rii economice e. datele experimentale i tehnicile interesând mediul înconjur tor trebuie puse la dispozi ia tuturor rilor. Dezvoltarea economic i social este indispensabil dac se dore te asigurarea unui mediu înconjur tor propice existen ei i muncii omului i crearea pe p mânt a condi iilor necesare îmbun t irii calit ii vie ii. în special a florei i a faunei s lbatice. Generalit i. în special celor în curs de dezvoltare. Capacitatea globului de a produce resurse esen iale. ce pot fi reînnoite. Declara ia de la Stockholm (iunie 1972) dat cu ocazia Conferin ei Na iunilor Unite cu privire la mediul înconjur tor proclam : Ap rarea i îmbun t irea mediului înconjur tor este o problem de importan major care afecteaz bun starea popula iilor i dezvoltarea economic în întreaga lume. aerului.

-protejarea zonelor cu un poten ial biologic foarte ridicat.2. . inclusiv a solu iilor constructive concrete. -interdic ia execut rii lucr rilor în zone care ar periclita existen a unor specii endemice sau rare. -evitarea zonelor cu monumente ale naturii. urm toarele probleme: . cum ar fi: -evitarea zonelor ce constituie rezerva ii sau parcuri naturale. unele criterii restrictive sau de protejare a mediului înconjur tor. Alegerea solu iilor constructive Diferitele solu ii constructive exercit un impact asupra mediului înconjur tor semnificativ diferit. uzin de deriva ie) folosite în zona de es i colinar .Hidroenergetice (ISPH) din Bucure ti 27 . Prin urmare avantajele i dezavantajele fiec rei solu ii trebuie bine cânt rite i hot rârea de a concretiza una sau alta dintre ele serios argumentate. calitatea vie ii. chiar dac se refer la specii banale.din bief în bief (uzin baraj.1.1. Acumularea apei în lacuri mari schimb radical regimul hidrologic. etnografice. diferite semnificativ din punct de vedere al impactului asupra mediului înconjur tor. material ce urm rea stabilirea unor normative în acest domeniu. începând cu ridicarea nivelului stratului de ap freatic . 5.2. În acest sens sunt necesare informa ii generale de specialitate chiar în fazele primare de proiectare . în ceea ce prive te condi iile biologice.alegerea schemelor de amenajare. oprirea aluviunilor. În consecin . sunt: . istorice. Tipurile de schem .schema de tip mixt (cu deriva ii i concentrare de debite i c deri). Tipuri de scheme Concep ia general a schemei i amplasarea obiectelor principale trebuie s aib în vedere. cu uvraje supraterane i /sau subterane. În cazul obi nuit al amenaj rilor hidroelectrice în cascad . Scheme de amenajare de tip mixt Acest tip de schem genereaz schimb ri profunde în hidrologia i morfologia zonei.impactul amenaj rilor hidroenergetice asupra mediului înconjur tor. 5. arheologice.2. -evitarea sec ion rii arealelor naturale de dezvoltare a faunei acvatice interesante. folosite preponderent în zona montan . cadrul i microclimatul zonei. Pe de alt parte posibilitatea uria de .m suri ce se pot lua pentru ameliorarea efectelor negative asupra mediului. din aceste puncte de vedere. 5. . . Plecând de la con inutul i structura acestuia lucrarea de fa sintetizeaz aspectele principale ale impactului produs asupra mediului prin amenajarea resurselor de ap i inând seama de caracteristicile acestora scoase în eviden în primele capitole. inundarea unei suprafe e mari de teren i terminând cu eroziunile accentuate din aval. nivelul economiei. culturale. din faza incipient . apare o problem delicat care poate da na tere i unui impact asupra mediului înconjur tor extrem de nefavorabil: necorelarea claselor de importan ale amenaj rilor din aval cu cele din amonte.1. în cele ce urmeaz se vor aborda.

2. . pe baza raportului între poten ialul energetic i impactul asupra mediului înconjur tor. b.înmagazinare a amenaj rilor hidroelectrice opre te sau atenueaz viitura protejând popula ia i transform efectele negative ale unei calamit i în efecte pozitive prin producerea de energie. celor cu uvraje supraterane. Prin bararea râului. deci la necesitatea supraîn l rii digurilor i implicit a schimb rii clasei de importan a amenaj rii hidroelectrice. -eutrofizarea. configura ia schemei trebuind s cuprind analize de eficien oportunitate a fiec rei ramuri de capt ri i a fiec rei capt ri în parte. . turism.nu se mai face un tranzit continuu de debit solid.2. Schema de amenajare din bief în bief A . lacul de acumulare. cu consecin e importante asupra mediului înconjur tor: . d.eutrofizarea lacului. izvoarelor subterane. cele 4 ecosisteme men ionate fiind sensibil diferite.apare rapid i masiv fenomenul de colmatare. b. fântânilor. În general stabilirea debitelor de servitute i a oportunit ii lor pe fiecare afluent i pune mari probleme. . c. -mediul r mâne practic neschimbat. din acest punct de vedere. aval de capt ri pân la restitu ia debitelor turbinate. dup cum urmeaz : a. din punct de vedere al impactului asupra mediului înconjur tor. iar în unele cazuri imposibil (lipanul). Schemele cu uvraje subterane sunt în general de preferat. iriga ii etc. amonte de capt ri.ridicarea stratului de ap freatic cu afectarea pu urilor. dar i pozitiv dac lu m în considerare dezvoltarea zonei (economie. singurul impact posibil fiind prin influen . o ap curg toare se transform într-o ap stagnant i în acela i timp se ridic semnificativ nivelul apei. 5. -adaptarea faunei i florei terestre la noul biotop. c. d.Uzine baraj Acest tip de schem schimb regimul de curgere al apei. -adaptarea faunei i a florei la condi iile unui debit cu oscila ii mari pe parcursul unei zile (stres). . aval de restitu ia debitelor turbinate.1. b ltiri în zone mai joase. -atragerea unor noi specii de faun i flor terestr i acvatic (natural sau prin repopulare). -adaptarea faunei i florei acvatice de la via a de râu la cea de lac este dificil . Din punct de vedere ecologic schema de amenajare de tip mixt duce la apari ia a 4 ecosisteme pe fiecare râu: a. care duce la mic orarea sec iunii. -adaptarea faunei i florei la condi iile oferite de debitul de servitute.) alimentarea cu ap potabil . Schimb rile hidrologice i morfologice conduc i la schimbarea esen ial a condi iilor biologice. Impactul asupra popula iei poate fi negativ dac ne gândim la str mutare.

lacurile atenueaz viitura.volumul de ap re inut în lac. din care se compune. nu modific prea mult stratul de ap freatic. aspecte privind împiedicarea ad patului.Lacul creat ocup mult teren pe care îl scoate din circuitul agricol i prin înecarea fondului de balast aferent împiedic folosirea lui ca surs de materiale. oportunitatea folosirii sau nu a unor tehnologii poluante. . În func ie de stabilirea tipului de obiecte se produce modificarea regimului hidrologic. deoarece este prelevat din debitul uzinabil sc zând produc ia de energie electric . este folosit pentru producerea de energie. De asemenea este afectat regimul aluviunilor i pâraielor traversate de canal. pentru lacuri: m rimea lor în raport cu aportul energetic i pentru alte folosin e. care este mult mai flexibil . 5. aspecte privind împiedicarea tranzitului rutier obi nuit. B. Schema de amenajare din bief în bief mixt Solu ia mixt poate fi astfel conceput încât folosind în mod inteligent terenul. . în ceea ce prive te transportul de aluviuni. culturale. conducte.. galerii): aspecte estetice. ocup un spa iu mai mic. regimul de curgere al apei în aval i uneori chiar microclimatul zonei. b. regimul de exploatare inclusiv atenuarea viiturilor. Regimul apelor pluviometrice este întrerupt. De asemenea se va evita ocuparea unor suprafe e mari de teren sau str mut rile masive de popula ie. deci scot de sub efectul inunda iilor zonele aval. C. La alegerea tipului de obiecte ar trebui urm rit: a. a sporturilor nautice i agrementului. oportunitatea exploat rii de materiale locale în raport cu impactul asupra mediului înconjur tor. c. suprafa a ocupat . Din acest motiv este afectat via a pe tilor ce tr iesc în râu i de asemenea aspectul estetic nu este cel mai pl cut. el trebuind s fie ref cut prin lucr ri de art .2. ocup mai pu in teren. Debitul de servitute care mai trece prin albie este de obicei la limita minim . Uzine de deriva ie Acest tip de schem nu schimb atât de mult regimul de curgere al apei în zona corespunz toare lacului din varianta anterioar . s se îmbine spre eficien a economic i ecologic a schemei. nu stric zonele de balast. cu un impact important asupra mediului înconjur tor. istorice . arheologice. . pentru baraje (în func ie de tipul barajului): încadrarea în peisaj. pentru aduc iuni (canale. cantitatea de aluviuni. mai ales dac sunt realizate înierb ri ale digurilor. . afecteaz mai pu in stratul de ap freatic etc. stratul de ap freatic.2. O solu ie folosit în vestul Europei pentru acest tip de schem este cea cu baraje multe i mici. Acest tip de schem are i avantaje din punctul de vedere al impactului asupra mediului înconjur tor: . eroziunea albiei. avantajele celor dou tipuri de schem . Tipuri de obiecte Amplasarea obiectelor se va face cu evitarea dezafect rii de monumente naturale.favorizeaz dezvoltarea turismului.etc.se îmbun t e te aspectul estetic. în perioadele de viitur .

regimul defluerii debitelor în aval de ultima central din cascad . De asemenea astfel de debite au un efect stresant asupra pe tilor i pot provoca i accidente oamenilor sau animalelor surprinse în albie. . perpendicular pe suprafa a cuvetei lacului pentru ca efectul asupra apei stagnate din lac s fie cât mai eficient (aerare. solu iile tehnologice diferite au un impact diferit asupra mediului înconjur tor. A.2. pentru evitarea depunerilor i pentru ob inerea unei cantit i maxime de energie. 5.5. din punct de vedre al impactului asupra mediului înconjur tor. care pot fi poluante pentru mediul înconjur tor. cum sunt tehnologiile de betonare sau cele de cofrare i altele cu un impact major asupra mediului înconjur tor. cum sunt tehnologiile de transport sau excava ie. Amplasarea debu rii într-un lac de acumulare este avantajos s se fac submersat. . . 5.2.regimul de exploatare la ape mari. Parametrii amenaj rii La stabilirea parametrilor amenaj rii este important s se considere variante diferite semnificativ. lostri a.debitul de servitute.2. pentru: . Transportul materialelor (terasamente) se poate face în mai multe moduri: a) transportul pe cale ferat care nu produce necazuri majore din punct de vedere al impactului asupra mediului înconjur tor. e. lipanul. Tehnologii de lucru Printre tehnologiile folosite la amenaj rile hidroelectrice sunt unele cu un impact asupra mediului înconjur tor mai pu in semnificativ. dar i aspecte privind tehnologiile de execu ie.d.regimul nivelurilor în lacuri. . mi carea stratului de ap ). care poate fi f cut în albia râului sau separat de albie 5. Alegerea solu iilor tehnologice Ca i în cazul solu iilor constructive. pentru centrale (subterane i supraterane): în principal intereseaz încadrarea în peisaj.debitul de sp lare al albiei în aval. care trebuie s fie pline în sezon pentru atragerea turi tilor i s aib nivel constant în perioada de eclozare a icrelor la specii de pe ti valoro i (cu consecin e energetice). pentru bazinele de compensare: intereseaz amplasarea lor.3. la erodarea malurilor i chiar la ruperea drumurilor i podurilor.debu are Stabilirea cotei de amplasare a capt rii pentru amenaj rile hidroelectrice din zona de munte este recomandabil s se fac în raport cu arealul de r spândire al unor specii de pe ti valoro i sau rari cum sunt p str vul.4. . Un regim de debu are în salturi duce la distrugerea albiilor. Debitele turbinate la debu area din ultima central trebuie s fie modulate în limite acceptabile pentru impactul asupra mediului înconjur tor. Zone de captare .

pe cât posibil. deci curat. De asemenea excava iile i drumurile temporare. c) transportul auto este cel mai utilizat datorit manevrabilit ii. betoane etc. Amplasarea carierelor nu trebuie f cut pe versan ii vizibili. În scopul folosirii ulterioare este indicat amplasarea platformelor tehnologice în incinta antierului. Prin folosirea cimentului produc o poluare grav a mediului înconjur tor pe o raz de cel pu in 1 km. De asemenea la noi în ar . În cazul utiliz rii transportului cu mijloace auto poluarea mediului înconjur tor se produce în mai multe moduri: a) poluarea aerului. balastiere Prelevarea de materiale locale pentru construc ia obiectelor este una din urmele de interven ie brutal care produce o degradare evident a mediului înconjur tor. materiale plastice). De asemenea. Din procesul tehnologic rezult o serie de reziduuri provenite din sp l ri i din materialul sortat rezolvate prin haldare. din cauza evacu rii gazelor i a ridic rii prafului. Sta iile de betoane i sortare a agregatelor se pot dispune concentrat sau dispersat în func ie de necesit ile ce deriv din planul de execu ie al lucr rii. creeaz un impact important asupra mediului înconjur tor. pe care se desf oar transportul auto. . dar din p cate. B. zone mai potrivite pentru amplasarea lor fiind versan ii ascun i sau chiar cuveta lacului. este i cel mai poluant folosind combustibili pe baz de hidrocarburi. din motive inând de estetica zonei. De asemenea se realizeaz o reducere a spa iului afectat. b) poluarea solului i apei determinat de între inerea neadecvat a autovehiculelor i concretizat prin pierderi de carburan i. Obiecte tehnologice Cariere. La alegerea amplasamentului se va ine seama de integrarea în morfologia locului. datorat manevrelor. În principiu dispunerea concentrat are un impact mai redus asupra mediului înconjur tor. uleiuri i materiale nebiodegradabile (cauciucuri. se produce datorit densit ii mari de mijloace auto i consumului specific de carburan i foarte mare. în scopul evit rii distrugerii lui. el urmând a fi folosit.b) transportul cu funiculare i cel cu benzi transportoare este bazat pe energie electric . Halde de depozitare a materialelor În prealabil se decapeaz stratul vegetal de pe suprafa a hot rât drept ampriz pentru depozitare. se remarc un consum foarte mare de combustibil datorat parcului auto prost între inut i ma inilor vechi având norma de casare dep it . dar pentru transportul de materiale pulverulente este absolut necesar prevederea unor capace pentru împiedicarea polu rii mediului înconjur tor. c) poluarea fonic prin zgomotul i trepida iile produse de autovehicule de mare tonaj în circula ia lor cotidian . cofraje. Efecte violente în morfologia zonei produc înc rc turile cu dinamit care explodeaz cu un zgomot puternic (poluare fonic ). în mod special. Platforme tehnologice i ele ocup suprafe e ce trebuie redate în circuitul natural dup execu ia lucr rii. din punct de vedere al impactului mediului înconjur tor este recomandabil dispunerea lor concentrat i modulat . Sta ii de betoane i sortare a agregatelor Ocup o suprafa mare care trebuie redat în circuitul natural dup dezafectare.). la înierbarea unor zone care necesit o astfel de protec ie. În urma proceselor tehnologice sunt produse reziduuri care polueaz mediul înconjur tor (fier beton.

piscicultur în viviere. este recomandabil s se in seama de încadrarea în peisaj. Este recomandabil ca haldarea s se fac în platforme mari cu transport i amenajare util . haldelor.m suri de corectare a peisajului (perdele forestiere de mascare.amenajarea final a platformelor. a sporturilor nautice. Lucr ri i m suri corective În cazul în care motive economice impun solu ii nefavorabile impactului asupra mediului înconjur tor (în execu ie sau exploatare) este necesar ca proiectul s prevad separat..3. Erodarea lor duce la modificarea patului albiei. conform uzan elor interna ionale. Amplasarea poate fi f cut în perimetrul localit ilor (cu un impact social deosebit) sau separat de acestea (cu un impact ecologic).Haldele trebuie protejate împotriva erod rii datorat apelor mari. poten area turismului. carierelor de materiale locale etc.1. Drumurile utile în exploatare pot fi turnate din beton. Cheltuielile speciale de ameliorare a impactului asupra mediului înconjur tor pot varia. agrement). Drumuri tehnologice i de acces De regul sunt amenajate ca trasee utile în exploatare. îmbun t ind astfel condi iile de transport. aspectelor vie ii i cadrului social 5. Drumurile constituie un factor de impact asupra mediului înconjur tor chiar prin construirea lor i apoi prin transportul auto al c rui suport este. De asemenea spa iile de cazare pot fi concepute ca i construc ii provizorii sau construc ii definitive cu alte utilit i ulterioare (turism. terasamente speciale). 5.2. redarea în circuitul vegetal. a pescuitului industrial i a celui sportiv etc. Spa ii de cazare i drumuri tehnologice Spa ii de cazare i utilit i Dispunerea spa iilor de cazare în zona lucr rilor se poate face concentrat sau dispersat. în special a celor definitive. Elemente privind impactul economic Toate tipurile de amenaj ri hidroelectrice produc în general efecte economice benefice: ob inerea de energie electric .). . C. stocarea unor cantit i de ap în scopul utiliz rii ca ap potabil . 5. Impactul amenaj rilor hidroenergetice asupra economiei. .6. La construirea drumurilor. În general dispunerea concentrat are un impact mai pu in dezavantajos.. repopul ri anuale cu pe ti valoro i din punct de vedere economic etc. toate activit ile poluante legate de prezen a omului având o arie de desf urarea mai restrâns .3.10 % din costul investi iilor de baz . coloniilor. Nerealizarea amenaj rii hidroenergetice conduce îns la realizarea . împ duriri.asigurarea unor utilit i permanente pentru lucr ri de organizare tehnologic . ap industrial sau pentru irigarea unor suprafe e de teren agricol. între 3.. . drumurilor dezafectate. reducând poluarea i constituind suportul unei utilit i ulterioare definitive. naviga ie. cu valori corespunz toare. lucruri i m suri corective cum ar fi : . recuperarea unor terenuri inundabile. materialul fin nerulat (aspru) determinând r nirea bronhiilor pe tilor.lucr ri compensatorii pentru men inerea faunei acvatice de interes economic sau sportiv (p str v rii.

Prin stocarea în lacul de acumulare a unei cantit i mari de ap se creeaz premizele construirii unor sisteme de iriga ii care ridic sensibil valoarea terenurilor pe suprafe e întinse.obiectivelor acesteia prin solu ii alternative (energie termic . c i navigabile etc. De aceea decizia de a construi amenajarea hidroelectric . care este acum irigat . Astfel un teren de foarte bun calitate. Lacurile mari de acumulare au un impact important asupra agriculturii i a cre terii animalelor. Locuri de munc . agricultura i cre terea animalelor În func ie de pozi ia fa de amenajarea hidroelectric terenurile î i pot schimba valoarea. nu este justificat decât dac avantajele sunt semnificativ mai mari decât efectele negative. coronamentul lui putând fi amenajat cu cheltuieli minime ca o osea de traversare. pentru c ocup suprafe e mari de teren cultivat i p uni (uneori singurele din zon ). C. Totu i. în timp ce un teren mai slab dintr-o zon mai secetoas . A. care poate chiar dep i posibilit ile locale. În mod evident dezvoltarea infrastructurii rutiere împreun cu posibilit ile turistice oferite de realizarea . Cre terea popula iei i dezvoltarea turismului determin dezvoltarea comer ului. nu va mai avea nici un fel de valoare. Chiar barajul prin el însu i constituie un pod de trecere de pe un mal pe cel lalt. î i va ridica sensibil valoarea. deci la atragerea popula iei în zon . poate de bun calitate. Canalele navigabile i deriva iile sunt i ele prev zute cu poduri pentru traversare de pe un mal pe cel lalt în zonele de interes pentru oameni i animale s lbatice sau domestice. De asemenea zonele mai greu accesibile. B. prin dezvoltarea turismului i a agrementului i în general prin dezvoltarea economic a zonei se creeaz un important num r de locuri de munc . care constituia obiectul muncii i/sau proprietatea unor oameni. datorit amenaj rilor hidroelectrice se creeaz mai multe locuri de munc decât se pierd. care se g se te pe fundul lacului de acumulare sau canalului de deriva ie (sau navigabil). C i de comunica ie. care pot determina o poluare grav a mediului înconjur tor. De exemplu: terenul inundat este de zeci de ori mai mic decât terenul protejat de inunda ii ca urmare a construc iei amenaj rilor hidroelectrice. estetic i turism . în general. industrii noi i comer Prin realizarea unei amenaj ri hidroenergetice sau termoenergetice (prin folosirea r cirii cu ap ) i a instala iilor industriale aferente. Rea ezarea valorii funciare.).). De asemenea cre terea nivelului lacului duce la cre terea nivelului apelor subterane i implicit la b ltiri pe unele suprafe e arabile joase. Pentru a p stra în zon o re ea rutier eficace este bine ca majoritatea drumurilor ce se realizeaz în cadrul amenaj rii s fie concepute cu utilitate definitiv .agrement Realizarea amenaj rilor hidroelectrice este de obicei un prilej de a îmbun t i i diversifica c ile de comunica ie existente (drumuri. ceea ce poate fi un avantaj major în zona cursului mijlociu sau inferior al unui râu sau fluviu. nuclear etc. în aceste cazuri. devin u or de accesat. Defri area suprafe elor de p dure poate duce la degradarea unor suprafe e de teren arabil sau p uni. Desigur c prin inundarea lacului sau prin ocuparea unor terenuri situate în traseul deriva iilor sau canalelor navigabile se pierde un teren agricol. Dezvoltarea noilor industrii duce la cre terea num rului locurilor de munc . unde se construiesc în general amenaj ri hidroelectrice.

cu r nile în mediul înconjur tor datorate i balastierelor. dar în acela i timp. Frumuse ea noii priveli ti create de baraj. Alimentarea cu ap potabil se face. încadrat firesc în cadrul existent. o ap r i de secet . Exproprieri. Gradul de acceptare social este în general direct propor ional cu eforturile depuse de autorit i pentru explicarea avantajelor ce decurg din construirea amenaj rii hidroelectrice. 5. Pe de alt parte marile baraje introduc un risc social legat de probabilitatea de avariere a acestora. Protec ia contra riscurilor naturale. Impactul este cu atât mai serios cu cât spa iile de cazare pentru muncitori sunt mai apropiate sau chiar în interiorul localit ilor. consumurile cele mai mari de ap pe cap de locuitor înregistrându-se în rile cu un standard ridicat. a înotului sau pescuitului în apele lacului. afluxul turistic se va diminua considerabil. va fi extrem de dezagreabil i dac nu vor fi luate de urgen m surile corectoare necesare.3. B. Pentru turism sunt necesare îns . Impactul asupra aspectelor vie ii i cadrului social A. cu locurile de cazare alese poate la întâmplare. poate desigur s atrag turi tii dornici de o priveli te grandioas sau de practicarea sporturilor nautice. S-a observat c pentru a ajunge la o acceptare social mai lin i mai rapid trebuie f cut exemplificarea pe cazuri concrete de realizare a unor astfel de obiective cu consecin ele constatate. În acest fel se rezolv o cazare civilizat pentru muncitorii i tehnicienii care construiesc amenaj ri hidroelectrice. se produc deplas ri importante de popula ie.2. de asemenea. În perioada de execu ie a lucr rilor apari ia muncitorilor care construiesc amenaj ri hidroelectrice.amenaj rilor hidroelectrice (în special lacul de acumulare. barajul sau canalul navigabil) determin dezvoltarea turismului. În acest sens o solu ie eficace este conceperea spa iilor de cazare necesare pe perioada execu iei lucr rii cu utilit i definitive. În caz contrar estetica zonei în care a fost organizarea de antier cu construc iile provizorii nedezafectate. ap r popula ia din aval de inunda ii. Aceast situa ie trebuie evitat pe cât posibil. Indicele de consum al apei exprim în acela i timp i un indice al calit ii vie ii oamenilor.chimice ale apelor de suprafa i din subteran din zona amenaj rii hidroelectrice i dac este cazul trebuie puse în eviden efectele negative pe care construc ia amenaj rii hidroelectrice le provoac asupra calit ii apelor de suprafa i subterane (eutrofizarea. prin uria a posibilitate de înmagazinare a lacului de acumulare. alimentare cu ap potabil social i acceptare Barajul. prin studierea mai multor variante diferite din punct . modificarea regimului de curgere a apelor freatice). pe lâng o re ea rutier bine pus la punct. exod rural i s n tate În special în cazul barajelor a c ror lacuri de acumulare pot ocupa suprafe e întinse. tot prin cantitatea de ap acumulat i dirijat prin sistemele de iriga ii. obiective turistice. nu se mai dezafecteaz colonia provizorie i se pot ob ine venituri semnificative dup terminarea execu iei. prin prelevarea apei din lac. De aceea trebuie efectuate studii detaliate privind caracteristicile fizico . peisaje atr g toare i o re ea hotelier corespunz toare. exercit un impact asupra vie ii popula iei locale prin conflictele ce apar în special datorit rela iilor cu femeile localnice i prin aducerea unor noi obiceiuri i tradi ii. determinând astfel exproprieri masive.

în jurul c reia. Prin intermediul apei pot fi transmise: febra tifoid i enteroinfec iile. în cazul în care exproprierile se produc. În ceea ce prive te s n tatea popula iei din zona riveran acumul rii. Totu i. oricum ca urmare a dezvolt rii economiei i turismului.economic.de vedere al suprafe ei lacului i prin preferarea unei variante poate mai pu in reu it din punct de vedre energo . unele dintre ele (mercurul) pot fi acumulate în pe ti. care apoi consuma i pot duce la otr viri. dar pentru care suprafa a expropriat s fie minim . este necesar o for de munc suplimentar . dac în lac sunt deversate sau ajung prin oricare alt mijloc substan e poluante. De asemenea. . trebuie s se încerce fixarea popula iei deplasate într-o regiune apropiat de acumulare. de înmul irea excesiv a ân arilor sau de apari ia în apa lacului a unor bacterii patogene ca: salmonella i shigella (apa fiind în principiu un mijloc ideal de transmitere a bacteriilor patogene). ea poate fi afectat . în anumite cazuri.

iar succesul nu este garantat. cu men iunea c pentru canalele de deriva ie se p streaz în paralel i vechea albie a râului pu in transformat . Erodarea malurilor lacurilor. care nu mai este în echilibru cu albia existent . Oprirea sau reducerea important a transportului solid datorat lacului. Eroziune. care la un debit normal nu erau tranzitabile. cu consecin ele de rigoare în eroziunea albiilor: în cazul .3. De asemenea oprirea transportului solid poate produce un dezechilibru serios în zonele deltaice i chiar în lungul rmului m rii. O consecin a opririi în lac a debitului în suspensie este lipsirea terenurilor agricole afectate de inunda ii de substan e fertilizatoare (argila). Morfologie i regim de curgere Amenaj rile hidroelectrice modific în mod semnificativ atât morfologia zonei. datorat valurilor în zone cu versan i u or erodabili sau cu panta mai mare decât cea natural . monumente istorice i zone de interes arheologic Asupra acestora se exercit evident un impact negativ. duce la defluarea în aval a unui debit de ap relativ curat . Impactul amenaj rii hidroenergetice asupra elementelor de geografie fizic A. cât i o modificare. pe sectorul între captare i restitu ie. Acest fapt conduce la colmatarea lacului. inunda ii i înml tiniri Prin crearea lacului de acumulare transportul aluviunilor. Regimul de curgere se modific sensibil. 5. iar în cazul lacurilor cu adâncime mai mic . Colmatarea albiilor din aval de baraje poate reduce capacitatea de curgere a acestora i poate da na tere chiar la inunda ii.con inute în aceste rev rs ri periodice de ap . dup constatarea situa iei existente. plus cantit ile de aluviuni depozitate în zonele de confluen .C. târâte sau în suspensie. În cazul râurilor medii i mici sunt situa ii când datorit unui regim de exploatare nepotrivit sunt defluate în aval de acumul ri debite crescute de ap . fiind mutarea obiectivului. B. pân când se va reface echilibrul dintre panta patului albiei i noul transport solid. dar la amenajare hidroelectric cu deriva ie. Un alt efect important este oprirea proceselor de refacere a rezervelor de balast natural. care produc modific ri importante în regimul debitelor solide. unde eroziunea natural nu mai este compensat de depunerile datorate transportului solid. se opre te începând din zona modific rii regimului vitezelor (începând de la coada lacului). opera ie care atunci când poate fi realizat este extrem de costisitoare. Procesul de colmatare este accelerat în cazul inunda iilor. care tranziteaz un debit solid în suspensie i târât foarte mare. se înr ut e te regimul la ape mici i medii. posibilitatea practic de rezolvare a problemei. În cazul canalelor de deriva ie sau al canalelor navigabile. a regimului de curgere. Prin construc ia barajului se realizeaz ridicarea nivelului de ap i implicit cre terea volumului i a suprafe ei lacului de acumulare astfel format. modific rile care survin în morfologia i regimul de curgere al zonelor afectate nu sufer modific ri atât de importante. aluvionare. În general se îmbun t e te regimul apelor mari. viteza apei în lac mic orându-se treptat pân la zero. Patrimoniu cultural.3. cât i regimul de curgere al apei. cu o putere de erodare crescut . mai pu in sever îns . gr be te colmatarea în special în cazul lacurilor de es cu adâncime mic . transport solid. Totu i se constat atât o modificare a profilului longitudinal al râului. chiar la crearea de zone deltaice (înml tiniri). Astfel patul albiei aval de lac va fi erodat progresiv.

L. Un efect al iriga iilor. Pânza freatic . atunci când sunt f cute intensiv i cu ap cu un grad ridicat de salinitate.D. Acest fenomen este prezent în zonele canalelor de deriva ie. la cazul barajului Tolbingo din Australia pentru care au fost efectuate înregistr ri seismice cu 13 ani înainte de umplerea lacului. Seismicitatea indus Se poate spune c s-a constatat o leg tur între lacurile de acumulare. uscarea i s r turarea terenurilor Schimbarea regimului de curgere în zona acumul rii. În raportul comisiei I. .O. perioada în care a fost înregistrat un singur seism.C. care umezit provoac alunecarea stratului de suprafa pe cel de adâncime. energie electric . determin o ridicare sensibil a nivelului pânzei freatice. Astfel baraje cu în l ime mare. Realizarea unui lac de acumulare nu constituie îns a priori un element de generare a cutremurelor. pe lâng alte 20 de cazuri. de asemenea în cazul folosirii apei pentru iriga ii. Regimul de curgere al apelor subterane poate avea o influen considerabil i asupra stabilit ii versan ilor. pivni elor i a zonelor joase ale localit ilor. telecomunica ii etc. Ele se datoreaz probabil unui fenomen de eliberare a tensiunilor preexistente. este s r turarea terenurilor. situate într-o zon cu un grad mare de .inundarea subsolurilor.. C. adic degradarea posibilit ilor lor productive pân la scoaterea din circuitul agricol.amenaj rilor hidroelectrice exploatate în regim de vârf debitele defluente se concentreaz într-o perioad de câteva ore pe zi. în celelalte ore debitul fiind aproape nul. Aceste seisme (în general superficiale. când se pot scurge debite care dep esc de 2 ori debitul mediu multianual. stabilitatea pantelor. pe zonele de râu cu meandre corectate.înml tinarea terenurilor agricole din vecin tatea acumul rii. când dep esc de mai multe ori debitul mediu zilnic. poluarea apelor subterane. Alunec rile periculoase sunt cele de adâncime.inundarea zonei re elelor subterane (aliment ri cu ap . D. .reducerea capacit ii portante a terenului i tasarea funda iei construc iilor. pot da na tere din cauza iner iei unor gradien i importan i care activeaz scurgerea subteran i astfel se poate produce alunecarea versan ilor în lacul de acumulare. din 1978 se face referire. . Acest lucru poate avea ca urmare: . Dimpotriv . devenite bra e moarte. prin stricarea echilibrului de c tre eforturile relativ mici datorate greut ii apei stocate. sau sl birii masivului din cauza infiltra iilor. Un alt efect al iriga iilor este cre terea nivelului pânzei freatice i în cazul în care se realizeaz cu ape uzate. debitele defluente se concentreaz într-o perioad scurt de 2. sau pe tronsoanele de canal de fug s pate adânc. H > 80 m).3 luni pe an.). în special în perioada de umplere a lor i activitatea seismic local . dar numai în anumite condi ii. care se produc de obicei de-a lungul unor zone de contact dintre roci diferite sau a unor fisuri umplute cu material argilos. în timp ce în cele 15 luni care au urmat au fost înregistrate nu mai pu in de 100. cu cre terea nivelului apei. firavul debit de servitute ce mai curge prin albia râului în aval de acumulare sau în paralel cu un canal de deriva ie. cu adâncimi de10 km) se pare c sunt induse de marile acumul ri (V > 1 km3. canalizare. duce la sc derea nivelului pânzei freatice i la uscarea unor terenuri adiacente.. Varia iile mari i rapide de nivel ale apei în lac.

În perioada c lduroas zona superioar a lacului (epilimnion) se înc lze te sub ac iunea soarelui i a aportului de ap cald din râu. Con inutul în azot i oxigen este direct propor ional cu în l imea de deversare i invers propor ional cu adâncimea apei în care se deverseaz . con inutul în materii organice. salinit ii diferite sau con inutului în suspensii diferit al straturilor de ap . spre zonele umbrite de maluri sau nori i invers. Pentru lacurile adânci îns . Mexic) n-au declan at la umplerea lacului nici un fel de activitate seismic . care sunt determinate de diferen ele de densitate. care corespunde densit ii maxime a apei. procesul de stratificare fiind neimportant sau chiar inexistent. supus ac iunii directe a soarelui. Curen ii de densitate i stratificarea apelor lacului au o influen decisiv asupra calit ilor fizico-chimice i chiar biologice ale apei din lac. 5. sunt diferite în straturile de suprafa fa de cele de adâncime. concentra ia de materiale în suspensie. Un exemplu de curen i orizontali este deplasarea stratului de ap de la suprafa a lacului. Oxigenul este necesar vie ii acvatice (respira iei faunei i florei) i capacit ii de autoepurare a apei prin biodegradarea materiilor organice dizolvate. Originea deficitului de oxigen din lacurile adânci nu este clarificat . datorate la rândul lor temperaturilor diferite. stratificarea apelor se concretizeaz cert. Con inutul în oxigen al apei provenite din lacuri adânci depinde de: importan a stratific rii termice. Lipsa de oxigen din hipolimnion determin procese anaerobice produc toare de amoniu i fosfor. Ea se produce ca urmare a unor diferen e de presiune.chimice sensibil diferite fa de apa ce curgea pe râu înainte de realizarea amenaj rii hidroenergetice. În perioada rece temperatura exterioar sc zut . În lacurile pu in adânci ac iunea vântului reu e te în general s omogenizeze apa. determinând în final. Oxigenul.chimic Apa acumulat în lac are calit i fizico . Oxigenul con inut în ap provine dintr-o penetrare a suprafe ei apei catalizat de ac iunea vântului (pelicula datorat polu rii cu hidrocarburi sau detergen i constituie un impediment) i din fotosinteza florei acvatice (în mod deosebit fitoplanctonul ). Un astfel de proces este stratificarea apei. adâncimea de prelevare a apei. fiind posibil ca unele straturi s r mân imobile. În lacuri apar procese noi din punct de vedere calitativ. chiar viiturile mari neputând împedica acest proces. în timp ce în zona inferioar (hipolimnion) r mâne la o temperatur apropiat de 40 C. în suspensie sau c zute pe fundul lacului. se produc în diferite straturi mi c ri ale apei. care la devers ri prelevate din aceast zon (în perioada c lduroas ) pot da nepl ceri în aval (neasigurarea unui con inut minim de oxigen dizolvat).Impactul amenaj rii hidroenergetice asupra apei A. Con inutul de oxigen dizolvat scade odat cu cre terea temperaturii i a gradului de poluare. Aceste dou zone sunt separate de o zon cu un gradient termic crescut (metalimnion). dispari ia metalimnionului i practic uniformizarea din punct de vedere termic a apelor lacului.3. ac iunea vântului i aportul de ap de râu aduc epilimnionul la o temperatur mai sc zut decât hipolimnionul. Acumul rile adânci au un deficit de oxigen semnificativ în zona hipolimnionului.4.seismicitate (California. iar altele s fie în mi care într-un sens sau altul. nu se poate estima durata sau importan a acestui deficit. . salinitatea i procesele ecologice. con inutul în produse de descompunere. Calitatea fizico . Devers rile în aval duc la o suprasatura ie a apei în azot i oxigen. substan ele nutritive. prin curen ii verticali care iau na tere. periculoase la schimbul între straturi. Rezult c din cauza varia iilor de presiune datorate diferen elor de densitate. Varia iile termice datorate vântului sau diferen elor temperaturii exterioare se reg sesc astfel numai în epilimnion.

în perioada c lduroas temperatura stratului de ap superficial este mai ridicat i deci evapora ia i implicit pierderea de ap va fi mai mare. . temperatura apei i a aerului. C.mezotrofe.dispari ia con inutului de oxigen în hipolimnion. . pescuit sportiv). -depunerea pe fund a unor masive cantit i de materiale în descompunere. ducând la pierderi de ap mai mari. fenomen favorizat de realizarea amenaj rilor hidroelectrice.diminuarea important a poten ialului biologic prin degradarea calit ii apei i implicit a pescuitului industrial. în special în hipoliminom. Eutrofizarea este accelerat de poluarea cu detergen i. a reziduurilor provenite din sp l ri de la sta iile de sortare i evacu rii apelor uzate i dejec iilor anex ale acestora. prin evacuarea unor debite mari din lacurile de munte cu ap rece în perioada de var (pentru iriga ii sau în cazul unor viituri repetate) se poate reduce .În perioada de execu ie a amenaj rilor hidroelectrice se produce o poluare temporar a apelor din aval datorit devers rilor de carburan i i uleiuri de la bazele de utilaje. . În cazul lacurilor de acumulare cu stratificare. existen a stratific rii apei din lac. pân la dispari ia primelor). magneziului i a amoniacului. . . Consecin ele eutrofiz rii apei din lac sunt: . s race în substan e nutritive.eutrofe.supraproduc ia de plante macrofite i de alge la mal i plancton la fund.diminuarea pân la suprimare a unor activit i de agrement (înot.diminuarea transparen ei i schimbarea culorii apei. shigella etc. Calitatea biologic a apei Calitatea biologic a apei este afectat esen ial de eutrofizare. cu o produc ie biologic minor .apari ia hidrogenului sulfurat. a înfund rii filtrelor i a coroziunii accentuate. favorizeaz dezvoltarea i tranzitarea unor bacterii patogene (salmonella. foarte bogate în substan e nutritive. Evaporarea i pierderile de ap Apari ia lacului de acumulare i deci a unei suprafe e mari de ap determin o cre tere important a evapora iei în zon . Evaporarea este influen at de umiditatea relativ a aerului. . prezen a vântului. Din punct de vedere bacteriologic se poate spune c lacurile prin cantitatea mare de ap pe care o con in. Efectele eutrofiz rii într-un lac sunt: . În cadrul unui bazin amenajat.modificarea ponderii speciilor de pe ti în economia lacului ca urmare a apari iei deficitului de oxigen (înlocuirea salmonidelor cu ciprinidele.). . caracterizate de o îmbog ire în substan e nutritive care duce la o sporire a produc iei biologice i un deficit de oxigen minor. excesiv i implicit o cre tere aberant a deficitului de oxigen. hidrocarburi i ape uzate menajere sau industriale (fosforul i azotul au un efect special de favorizare a eutrofiz rii).oligotrofe. datorit gustului i mirosului dezagreabile. caracterizate de predominan a factorilor fizico . . Eutrofizarea const în îmbog irea apei cu elemente nutritive peste o limit de la care începe deteriorarea calit ii apei (se ajunge la o supraproduc ie biologic ). . B. fierului liber.dificultatea de a utiliza apa din lac ca ap potabil i chiar industrial . ce determin o dezvoltare biologic rapid . În func ie de stadiile trofice (trophos = hran ) lacurile pot fi: .apari ia bulelor de gaz.chimici.

De asemenea. ferit de vânturi. Vidra. În cazul evacu rii de ape uzate cu o temperatur crescut (apa de r cire de la centralele termice. evapora ia nu reprezint un fenomen de prim importan .3. de diferen a de temperatur dintre stratul de ap de la suprafa a lacului i aerul atmosferic i de salinitatea apei. p unile existente în cuveta lacului i pe traseele viitoarelor drumuri de contur sau tehnologice. o parte dintre paji ti i p uni sunt inundate. Vidraru) au o influen relativ redus .6. Formarea ce ii prin evapora ie deasupra unui lac de acumulare depinde de gradul de umuditate al aerului. Amenajarea hidroelectric poate fi o ingerin brutal în echilibrul ecologic al zonei.august sau marele lac de la Assuan care a adus ploaia într-o zon extrem de secetoas . prin oxigenarea aerului i apei. Totu i prin construc ia amenaj rii hidroelectrice. Acest fenomen. Tot în sezonul rece LEA din zon sunt acoperite de chiciur .5. Cu cât suprafa a sa este mai mare. deplasându-le din luna octombrie în luna iulie . zone importante sunt afectate de cariere (în special în cazul solu iei cu baraj de anrocamente). când apa are temperatura sensibil mai ridicat decât aerul. Exist în lume exemple de lacuri care influen eaz semnificativ climatul: lacul Volta din Ghana care a schimbat regimul ploilor în zon . Dac amenajarea hidroelectric este situat într-o zon b tut de vânturi acestea determin împingerea ce ei în zone învecinate. Impactul amenaj rii hidroenergetice asupra florei Flora are un rol deosebit în p strarea echilibrului ecologic. Dac amenajarea hidroelectric este situat într-o zon depresionar . mai ales în regiuni de deal i de munte. La noi în ar chiar cele mai mari lacuri de acumulare (Bicaz. în special seara i diminea a. cât i ecologic. când la contactul cu suprafa a carosabilului se formeaz polei. sau direct în lac. p s ri i pe ti i nu în ultimul rând.) în cursurile de ap afluente în lac. Se men ioneaz c în ara noastr . temperatura apei lacului va cre te. cea a modific flora existent pe malurile lacului i poate afecta s n tatea riveranilor. care se limiteaz la microclimatul local. Impactul amenaj rii hidroenergetice asupra climatului În mod evident elementul amenaj rii hidroelectrice care influen eaz climatul este lacul de acumulare. datorit climei temperate. Pentru a se forma aceast cea este necesar ca temperatura apei s fie mai mare decât temperatura aerului i umiditatea relativ a aerului s fie mai mare de 90 %. condi iile de apari ie a acestei ce i de evapora ie se produc toamna târziu. asigurarea ad postului i a condi iilor de trai pentru animale.3. pierderea de ap prin evaporare fiind direct propor ional cu debitul i temperatura apei receptate. sporind nebulozitatea i umiditatea atmosferic . poate da na tere la accidente mai frecvente în sezonul rece. nucleare etc. apa evaporat stagneaz . 5. Obliga ia proiectan ilor este s încerce s încadreze lucrarea în peisajul natural atât de din punct de vedere estetic. prin frumuse ea cu care ne bucur privirea.temperatura apelor unui lac din aval i implicit evapora ia i deci pierderea de ap . mai ales în cazul bazinelor hidrografice de mic lungime dezvoltate lateral. dac se produce în apropierea unor drumuri (în special în cazul celor cu trafic important). Evident este important de la ce cot se face evacuarea apei din lac i dac lacul este stratificat. iar în perioada execu iei lucr rilor exist riscul altor defri ri . Precipita iile provenite din evapora ii intense î i pot suprapune uneori efectul asupra celui al undei de viitur . 5. La noi în ar climatul fiind temperat. trebuie defri ate. cu atât efectul asupra climatului este mai important. creând condi ii pentru intensificarea evapora iei.

în scopul prezerv rii pe cât posibil a speciilor rare sau chiar a unei biocenoze deosebite. Ele sunt afectate de dispari ia în cuveta lacului a unor zone în care se puteau hr ni. varia iile dese de nivel ale lacului determin distrugerea vegeta iei din zona supus succesiv procesului de inundare . 5. stagnarea apei. Înainte de începerea lucr rilor trebuie f cut inventarul florei existente. se adapteaz la noul biotop. în schimb se realizeaz o adev rat colonizare a zonei de c tre p s ri de ap (ra e.uscare. La devers rile în aval con inutul prea ridicat în azot i oxigen poate ucide în special puie ii. de via i de reproducere. cantitatea de fitoplancton cre te îngrijor tor putând duce la eutrofizarea lacului. de dispari ia trec torilor obi nuite i apoi de malurile abrupte. P s rile existente nu sunt prea tare deranjate de prezen a lacului.). caras. Impactul amenaj rii hidroenergetice asupra faunei A. caracuda. condi iile acvatice se schimb radical. dintr-un bazin hidrografic în altul. care g sesc condi ii ideale de hran . Fauna terestr Mamiferele mari sunt îndep rtate de zgomotele datorate exploziilor necesare în carier i la construirea drumurilor. ele se întorc înapoi i dac au i câteva zone mai line. volumul i suprafa a apei. fitofagi etc. lostri a) i la înmul irea exagerat a speciilor mai pu in valoroase (ciprinide: crap. salamandrelor i altor amfibieni. ecluze. sau de braconajul s lbatic practicat în perioada de execu ie a lucr rilor.) sunt prev zute unele m suri corectoare. lipan. în care pot ajunge la ap . Fauna acvatic Apari ia acumul rii determin schimbarea în totalitate a condi iilor de via ale pe tilor. se pot introduce. turbiditatea. gâ te. fitoplancton. În principiu. care le împiedic accesul normal la ap . unele specii indezirabile (r pitori. ce se vor prezenta în continuare. În scopul dep irii obstacolelor concretizate prin uvrajele amenaj rii hidroelectrice (baraje.3. clean etc. B. Varia iile de nivel pot l sa pe uscat icre în curs de eclozare ducând practic la . flora mai s rac caracteristic râului fiind înlocuit de varietatea florei lacustre: alge. În cazul canalelor de deriva ie sau galeriilor care fac leg tura între diferitele bazine hidrografice. într-un lac bine gospod rit extensia suprafe ei i volumului de ap . g inu e. De altfel densitatea fitoplanctonului din lac indic stadiul trofic al apei respective. Prin crearea lacului. datorat microclimatului local cu o umiditate relativ a aerului crescut . Pentru conservarea speciilor rare este necesar s se fac studii i s se ia din timp m surile ce se impun. în mod normal. duc la cre terea cantit ii i a taliei pe tilor (în func ie de capacitatea biologic a lacului ). con inutul în oxigen i chiar flora fiind diferite de situa ia existent ini ial. Sc derea con inutului în oxigen. plante macrofite.). cât i posibilit ile de dezvoltare create. temperatura. cre terea temperaturii i apari ia polu rii duc îns la sc derea speciilor de pe ti valoroase (salmonide: p str v. completat uneori cu o vegeta ie luxuriant pe maluri.necontrolate i se produce degradarea terenului datorit platformelor tehnologice i a coloniilor muncitore ti. Dup perioada de execu ie. În cazul îmbog irii apelor lacului cu substan e nutritive (mai probabil în lacurile de es). în c utarea hranei sau pentru reproducere. Amenajarea hidroelectric constituie un obstacol greu de trecut în calea migra iei pe tilor. regimul de curgere. În perioada de exploatare. centrale etc.7.). stârci etc.

prin r stocire (devierea albiei pârâurilor i prinderea pe tilor r ma i astfel pe uscat). Desigur c unele dintre aceste m suri pot fi aplicate i în func ie de puterea economic a investitorului i în ultima instan a statului respectiv. se face c utând un optim tehnico-economic.ecosistemul nou din lacul de acumulare.distrugerea unei genera ii întregi din specia respectiv .). care apar pe parcurs. într-o zon cât mai potrivit din punct de vedere geomorfologic i inând seama de o serie întreag de restric ii în ceea ce prive te mediul înconjur tor . Fran a. exist în fiecare caz în parte efecte necunoscute la proiectare.4.A. se recomand ca identificarea efectelor i consecutiv luarea m surilor de protec ie a mediului înconjur tor s continue în exploatare. alegerea traseului unei deriva ii sau a unui canal navigabil. monumente ale naturii. Numai o analiz multicriterial bine f cut poate releva adev rata dimensiune i consecin ele pe termen lung ale impactului asupra mediului înconjur tor i implicit oportunitatea m surilor de ameliorare preconizate. . Astfel trebuie evitate solu iile care: . ce trebuie prev zut i cânt rit bine înainte de concretizarea lor. M surile corectoare au ele însele un impact asupra mediului înconjur tor. . în general muncitorii care o construiesc. Astfel de m suri au condus la rezultate bune în ri dezvoltate din punct de vedere economic (S. la lantern . dar din amonte de restitu ia debitelor turbinate (la care apa provine numai din debitul de servitute i aportul pe diferen a de bazin).prin folosirea carbidului i chiar a dinamitei.1. . cu regim hidrologic modificat (mai ales dac nu se face corect redresarea debitelor).afecteaz grav sau distrug vestigiile arheologice. în special pentru amenajarea hidroelectric cu deversarea apelor.afecteaz grav sau pun în pericol unele biotopuri. efectele de ordin superior sau latente sunt foarte greu de prev zut. De asemenea.duc la str mut ri masive de popula ie. .4. . Efectul bar rii asupra faunei acvatice. biocenoze sau specii rare sau endemice.ecosistemul din aval de capt ri. Elve ia etc. practic un braconaj s lbatic al faunei piscicole. 5. M suri privind ameliorarea impactului amenaj rilor hidroelectrice asupra mediului înconjur tor Efectele negative ale impactului asupra mediului înconjur tor pot fi ameliorate prin adaptarea unor m suri u or de aplicat i care nu necesit costuri mari. noaptea . Deoarece formele de impact asupra mediului înconjur tor (efectele) sunt nenum rate i o identificare complet este imposibil .prin prinderea cu furculi a. 5. Pentru a asigura o încadrare cât mai potrivit în mediul înconjur tor alegerea amplasamentului trebuie f cut cu consultul unor arhitec i peisagi ti. .ecosistemul din aval de restitu ia debitelor uzinate. monumentele istorice sau culturale. . .Alegerea amplasamentului amenaj rii hidroenergetice Alegerea amplasamentului unui baraj sau a unui nod hidrotehnic.prin folosirea curentului electric. trebuie studiat separat în patru ecosisteme speciale: . Canada. . în perioada de execu ie a amenaj rii hidroelectrice.U.. prin cele mai variate metode: .ecosistemul din amonte de baraj (captare) ce r mâne izolat.

. În cazul aluvion rii lacurilor. În scopul prevenirii form rii unor zone de înml tinire la coada lacului se proiecteaz lucr ri speciale: . -executarea unor iruri de epiuri paralele. Eroziune. a ultimei centrale hidroelectrice din cascad . canale de nivel. inierb ri. f r con inutul în aluviuni târâte. apele mari cu un con inut ridicat de aluviuni târâte. terase). trebuie supravegheat eroziunea. Ameliorarea impactului amenaj rii elementelor de geografie fizic A. . În timpul inunda iilor. regimul pulsatoriu datorat producerii energiei de vârf putând duce la eroziuni ale patului albiei i consecutiv la colmat ri. re inerea apei pe versan i (valuri de p mânt. b. br zduiri. Lacurile de acumulare mai mici pot fi în pericol de colmatare i ca urmare a eroziunii malurilor. în lungul digului sau sub centur ). nu este eficient pentru maluri loessoide). Dac totu i s-a ajuns în situa ia de colmatare (mai mult sau mai pu in avansat ) se pot lua m suri de corectare cum ar fi: a. De asemenea în avalul acumul rii. Ridicarea nivelului pânzei freatice în amonte poate fi st pânit prin contracanale i drenaje adânci (pe versant. Pentru provenirea acestei situa ii se recomand : . la debitul capabil al acestora. stingeri de toren i i regulariz ri. Astfel eroziunea versan ilor sau a terenurilor agricole din amonte poate fi st pânit dup caz prin împ duriri (perdele de protec ie a albiilor sau a digurilor). în scopul asigur rii capacit ii de transport a albiei (obturat de depuneri din afluen i i toren i).prevederea unui lac de redresare aval. înml tiniri. pentru albia aval: prevederea periodic (odat la 2 ani) a unor evacu ri de ap prin golirile de fund.func ionarea continu . m surile eficiente sunt cele de prevenire prin reducerea eroziunii pe ansamblul bazinului hidrografic. trebuie controlat problema eroziunii. pentru lac: tranzitarea undelor de viitur i evacuarea curen ilor de densitate. excavarea.îndiguirea rîului la coada lacului ceea ce duce la împingerea zonei de depunere a aluviunilor în regiuni cât mai adânci ale lacului. aluvionare i inunda ii hidroenergetice asupra Pentru reducerea aportului de aluviuni. Pentru evitarea aluvion rii lacului se pot realiza acumul ri laterale alimentate prin deriva ii din râul principal. care poate deveni oricând amonte pentru alt acumulare. pot fi dirijate prin canale de ocolire a lacului (Sadu II) sau în canale inverse care deverseaz apa. în lac.2. -planta ii de arbori (poate cea mai viabil solu ie pe contururi mari. Pentru protejarea malurilor se pot lua urm toarele m suri: -executarea în lungul malurilor a unor disipatori de energie a valurilor (îneca i sau neâneca i).4. cu debit uzinat modulat între anumite limite. în vederea evit rii înml tinirii i aluvion rii lacului. B. dragarea i sp larea aluviunilor.construirea unui mic b r jel la coada lacului astfel încât accesul în lac s se fac prin deversor cu goliri de fund. . perpendiculare pe mal (pentru malurile cu pant redus ).5. Pânza freatic i stabilitatea pantelor Ridicarea nivelului apelor subterane în vecin tatea lacului i varia ia acestuia creaz o serie întreag de efecte.

asigurarea calit ii apei pentru folosirea debitului de servitute la temperatura i condi iile de oxigenare specifice apei naturale. Eutrofizarea lacului apare i ca rezultat al polu rii. transversal acesteia.se revizuie te dimensionarea seismic a construc iilor din zona învecinat acumul rii..instituirea unor perimetre de protec ie sanitar în jurul lacului i controlul zonelor turistice adiacente. . activarea circula iei în lac. cu dejec ii de la cresc toriile de porci pentru uzul coloniei. se poate face prin dispunerea prizelor la diverse adâncimi în scopul combin rii emisiei de ap în aval.4. are o în l ime mai mare de 80 m i îndepline te vreuna din condi iile enumerate mai înainte. . Seismicitatea indus În cazul în care barajul proiectat creaz o acumulare cu un volum mai mare de 1 km3. pe cât posibil perpendicular pe cuveta lacului (are i un efect important de oxigenare a apei). C. Odat dovedit existen a seismelor induse de amenajarea hidroenergetic se pot lua urm toarele m suri de ameliorare a impactului asupra mediului înconjur tor: . Varia ia rapid a nivelului apei în lac duce la varia ii ale nivelului apei freatice care pot determina în anumite condi ii geologice alunec ri de terenuri. având fante sau duze la partea superioar . De aceea trebuie urm rit evolu ia stabilit ii varsan ilor în lac i efectuarea unor studii speciale în caz de necesitate. deci implicit toate m surile de reducere a polu rii reprezint i m suri profilactice pentru evitarea eutrofiz rii. dar i primenirea hipolimnionului.amenajarea bazinului hidrografic prin lucr ri antierozionale în vederea reducerii aportului de aluviuni în lac.Dac coborârea pânzei freatice afecteaz zona aval se amenajeaz construc ii de injec ie de ap (pu uri absorbante) sau se fac iriga ii care s aduc nivelul freatic la o cot convenabil . constând dintr-o conduct (conducte) a ezat în apropierea patului albiei. De asemenea pentru asigurarea stabilit ii malurilor se recomand consolidarea malurilor. cu eventuala modificare a vitezelor admise de coborâre a nivelului apei în lac. cu ape poluate de la bazine de utilaje.evacuarea apelor reziduale în aval de sec iunea viitorului lac de acumulare. Împiedicarea stratific rii apei. 5. . prin care apa uzat evacuat este r spândit uniform în sec iune transversal a curentului. Ameliorarea impactului amenaj rii hidroenergetice asupra calit ii apei Pentru men inerea calit ii apei se recomand : .se reduce la minimum posibil viteza de umplere a lacului. îndulcirea taluz rilor.3. drenaje. .diminuarea polu rii cu ape tehnologice de la sta ii de sortare. Dac totu i se evacueaz ape uzate în lac atunci toate evacu rile trebuie prev zute cu construc ii de dispersie. M suri profilactice specifice sunt: . În lacurile stratificate prevederea periodic a unor emisii de ap prin golirile de fund la debitul capabil asigur igiena albiei în aval. este necesar realizarea unor studii de prognoz privind probabilitatea apari iei seismicit ii induse i trebuie supravegheat seismic zona cel pu in 3 ani înainte i 10 ani dup realizarea lucr rilor. cu ape menajere etc. Stratificarea apei poate fi împedicat i prin prevederea debu rii deriva iilor în zona de mijloc a lacului.

5. prin instituirea de zone de protec ie în care s fie interzis folosirea îngr mintelor i pesticidelor. .urm rirea substan elor solubile care în condi ii naturale nu ar fi influen at sensibil calitatea apei.preg tirea cuvetei lacului: . .4. traficul rutier putând fi grav perturbat de microclimatul creat de acumulare. Efectul evident care apare în special toamna târziu este cea a dens .cur area complet a terenului de materiale vegetale cu scoaterea inclusiv a r d cinilor copacilor sau vi ei de vie. De asemenea sunt necesare i m suri de urm rire a calit ii apei: . . program de m sur tori obligatoriu ce trebuie ini iat cu 3. . re inând îns c oricare dintre aceste m suri nu poate constitui decât un paleativ.m surarea permanent a parametrilor fizico-chimici i biologici în amonte i aval de lac. Ameliorarea impactului microclimatului amenaj rii hidroenergetice asupra În România amenaj rile hidroenergetice pentru care s-au realizat reten ii de sute de milioane de metri cubi de ap nu au avut un impact important asupra microclimatului zonei înconjur toare. . Se recomand evitarea amplas rii lacului în imediata apropiere a oselelor intens circulate. b) chimice: folosirea de algicide (pot afecta îns i alte organisme). prize etajate (au efect în zona aval).4. Pentru limitarea efectului lacului asupra microclimatului o m sur favorabil este reâmp durirea zonelor defri ate sau chiar plantarea de p duri în vecin tatea lacului. Ameliorarea impactului amenaj rii hidroenergetice asupra florei În scopul amelior rii impactului asupra florei trebuie prev zute programe de împ durire. 5.dezinfectarea zonelor în care au fost depozitate gunoaie.supravegherea concentra iilor de substan e toxice (în special mercur) din corpul pe tilor. . pentru compensarea defri rilor din zona amenaj rii hidroenergetice i pentru prevenirea eroziunii solului..arderea resturilor vegetale în afara zonei inundabile sau cel pu in transportarea cenu ii. cimitirelor etc. c) biologice: pe ti planctonofagi (cu posibilitatea perturb rii echilibrului biologic). Dac nu este posibil. care se transform u or în polei sau ghea pe oselele din imediata vecin tate a lacului.evitarea evacu rii în lac a afluen ilor cu con inut bogat în substan e nutritive. eutrofizarea poate fi comb tut prin mijloace: a) fizice: dragaje în perioada de maxim eflorescen (se face numai în urma unei analize complexe în care se ine cont de efectele la locul de depozitare dup dragaj). dac arderea s-a f cut totu i în interior..5 ani înainte de realizarea acumul rii i continuat în perioada de execu ie i în special în cea de exploatare. Odat ce a ap rut. De asemenea trebuie urm rite i impiedicate sustragerile de material lemnos sau t ierile abuzive din perioada de organizare de antier.5.4.uscare.. trebuie luate m suri speciale de între inere a oselelor. Se recomand evitarea varia iilor dese de nivel a lacurilor care determin distrugerea vegeta iei din zona supus succesiv procesului de inundare .

Problema asigur rii debitului de servitute este deosebit de important în prezervarea unor condi ii biologice acceptabile în por iunea de râu din avalul barajului. Ameliorarea impactului amenaj rii hidroenergetice asupra faunei A. care are de obicei o deosebit amploare. eutrofizarea reprezentând de fapt degradarea biologic a condi iilor de existen . la distan e apreciabile. orientativ. în caz contrar el putând conduce la depopularea total a râului pe zona afectat . Plantele rare trebuie mutate din amplasamentul barajului. dac este cazul. trebuie prev zute sc ri de pe ti sau lifturi i canale de ocolire a lacului. Se va urm ri.6. În m sura posibilit ilor este indicat s se creeze zone cu condi ii cât mai apropiate de cele naturale pentru speciile de pe ti rare sau de o valoare deosebit . Se poate încerca . un compromis între necesitatea stringent de energie i necesitatea prezerv rii mediului ar putea fi. Fauna acvatic Braconajul trebuie comb tut cu fermitate. De aceea trebuie analizate influen ele energo-economice ale diferitelor debite de sevitute. Fauna terestr În perioada de organizare de antier i pe perioada execu iei lucr rilor trebuie comb tut energic braconajul. Pentru repopularea periodic a cursului natural sau a lacului se pot realiza amenaj ri piscicole la coada lacului sau în aval de baraj. Zgomotele produse de pu c turile necesare în cariere sau la construc ia drumurilor gonesc. De obicei acest debit nu poate fi realizat în condi ii economice. Pentru supravegherea florei acvatice în aval de baraj este necesar defluarea unui debit de servitute cel pu in egal cu debitul lunar mediu minim al râului. debitul mediu minim lunar cu asigurarea de 95 %. Se recomand sistarea sau sl birea acestora cel pu in în perioada de bonc it a cerbilor i în cea de cuib rit pentru p s ri. în condi iile rii noastre. Aceste exigen e pot fi relativ satisf cute prin prelevarea apei din prize etajate. cu asigurarea de 95 %. În perioada de reproducere a pe tilor valoro i din lac se va interzice sc derea nivelului lacului pentru a nu l sa pe uscat i astfel distruge icrele unei genera ii întregi de pe ti. În scopul asigur rii continuit ii cursului de ap i al creerii condi iilor f r de care reproducerea unor specii de pe ti valoroase (salmonide) nu se poate efectua. 5.În ceea ce prive te flora acvatic toate m surile de prevenire sau combatere a eutrofiz rii sunt implicit i m suri de protec ie a florei. în special animalele mari i p s rile. prin prevederea de trepte sau planuri înclinate cu pant lin . acolo unde este posibil.4. Speciile rare trebuie tratate cu aten ie deosebit . Condi iile de oxigenare i de temperatur ale debitului de servitute trebuie s fie cât mai apropiate celor ale apei naturale. Înainte de începerea umplerii lacului trebuie îndep rtate animalele din zona inundabil (cu o aten ie deosebit pentru cele rare). Astfel. Este absolut necesar asigurarea de c i normale de deplasare pentru animale. de asemenea trebuie depistate i conservate biocenoze deosebite. pentru fiecare amenajare hidroenergetic solu ia corect fiind re inut de organele de decizie în func ie de caracteristicile fiec rui caz în parte. De asemenea este absolut necesar asigurarea accesului la apa pentru ad pat. Astfel pentru canalele mari se vor asigura bretele de leg tur . B. concentra ia de substan e toxice din corpul pe tilor (mercur).

care oricum fac parte din planul de execu ie al amenaj rii hidroenergetice. Pentru terenul expropriat trebuie acordate desp gubiri stimulatoare. mergând în cazuri extreme chiar pân la renun area la amenaj rii hidroenergetice.compensarea împu in rii sau chiar dispari iei anumitor specii de pe ti. poduri).4. perdele din bule de aer.thymallus). Dac exist posibilit i financiare. Sunt necesare m suri compensatorii pentru pescari i vân tori a c ror activitate (ca profesie) poate fi afectat de amenajarea hidroenergetic . Pentru a-i cointereasa i a-i determina s nu p r seasc zona se poate interveni prin oferirea unor condi ii avantajoase de concesionare sau vânzare a bazelor de produc ie i amenaj rilor create pentru nevoile antierului. corect sus inut . cum este lostri a (Hucho . C. În perioada de execu ie a lucr rilor este necesar s se înfiin eze unit i economice.sociale. dispozitive bazate pe varia ii de intensitate de lumin sau sunete. Pentru speciile deosebit de rare. sau pentru cele rare a a cum a ajuns lipanul (Thymallus . turism local. care bine dirijat . care favorizeaz dezvoltarea larvelor de insecte. M suri psiho . prin cre terea nivelului lacului (dac este posibil) . Campania trebuie sus inut prin tip rirea de publica ii. Locuri de munc În scopul fix rii în regiunile apropiate amenaj rii hidroenergetice a popula iei ce urmeaz s se deplaseze în urma exproprierilor. S n tate B ltirile din zonele joase. împ r irea de prospecte. este recomandabil s se sensibilizeze popula ia prin executarea unor lucr ri definitive pentru anumite obiective de ineres social (drumuri. trebuie luate m suri speciale.hucho). într-o ofensiv gradat . A. Acceptare social În primul rând este absolut necesar pornirea unei campanii publicitare pentru convingerea popula iei în vederea accept rii amenaj rii hidroenergetice. pot fi evacuate prin drenaje corespunz toare.7. B. 5. prin popularea cu aceste specii a unor râuri pe care nu sunt planificate lucr ri hidrotehnice sau pe care r mân por iuni destul de lungi de ap curg toare i debite suficient de mari. datorate cre terii nivelului pânzei freatice. urmeaz s câ tige acceptul social pentru amenajarea hidroenergetic pl nuit . lipirea de afi e în localit ile din zon i inerea unor conferin e în care s fie prezentate corect avantajele i dezavantajele construirii amenaj rii hidroenergetice în zon . care nu pot tr i în ap curg toare. compensatorii i colaterale Aceste m suri trebuie s constituie o adev rat campanie. care s utilizeze for a de munc calificat a localnicilor. datorit apari iei acumul rii (lipanul). În scopul împiedic rii p trunderii pe tilor în central sau în oricare zon care le-ar d una sunt prev zute dispozitive cu ac iune fiziologic : grilaje electrice. trebuie organizat reorientarea profesional a acesteia spre meserii specifice în timpul execu iei lucr rilor. În perioada apari iei larvelor de insecte ( ân ari). industrii legate de apari ia amenaj rii hidroenergetice.

. parcuri. Acest lucru poate fi realizat i prin crearea de locuri de munc în zon .). a haldelor de steril. prin asigurarea tehnologiilor celor mai potrivite i prin urm rirea strict a disciplinei de lucru. humusul rezultat din decup ri va fi utilizat ra ional (inierb ri). în anumite cazuri. .renun area la peree la diguri deasupra nivelului normal de reten ie (NNR) i înlocuirea lor cu inierbarae. .plantarea de arbori pe marginea lacurilor i pe bermele carierelor pentru mascarea acestora. pentru a nu strica un peisaj deosebit. Pentru p strarea calit ii solurilor în anumite zone (versan i. . dar în primul rând prin construirea efectiv a noii localit i. se vor compensa pierderile de vegeta ie prin replant ri. F. Protejarea i prezervarea valorilor culturale. Se urm re te de asemenea integrarea în peisaj a tututor construc iilor definitive.se poate ob ine distrugerea lor. terenuri de camping etc.ocolire dac este posibil (în special în cazul unor deriva ii sau a unui canal navigabil).transformarea platformelor de organizare. Pentru evitarea s r tur rii solurilor nu se va face irigarea lor (pe cât posibil) cu ap cu o salinitate mare sau intensiv cu o ap curat . . Astfel. . Protec ia calit ii solurilor În perioada de execu ie se va evita degradarea solului pe suprafe e mai mari decât cele necesare. br zduiri) sau hidrotehnice (stingeri de toren i. Estetica Se va urm ri integrarea în peisaj a barajului cu lacul de acumulare i a traseului deriva iei sau canalului navigabil cu pozi ia potrivit pentru nodul hidrotehnic.) poate fi f cut numai prin fixarea nucleului popula iei str mutate în aproprierea zonei de origine. a drumurilor i LEA. iar usc rile prin iriga ii. biologice (împ duriri. folclor etc.în cazuri excep ionale se poate merge pân la abandonarea lucr rii. E. regulariz ri etc. De asemenea în scopul evit rii contamin rii cu bacterii patogene în zonele adiacente capt rilor de ap se vor institui zone de protec ie sanitar atent supravegheate. inierb ri. refacerea lucr rilor deteriorate.) trebuie realizate lucr ri complete de stabilizare a solului (antierozionale).supraîn l are i consolidare pe locul unde se g se te (dac este posibil). -amenajarea final a drumurilor definitive. Dup terminarea lucr rii trebuie realizate lucr ri de ameliorare a peisajului sau de mascare a zonelor afectate: . terenuri de sport. în planta ii. B ltirile vor fi st pânite prin drenaje. De asemenea p mântul rezultat din s p tur va fi folosit la umpluturi utile (la fa a digului etc. istorice i arheologice Dup identificarea situa iei existente în zona amenajrii hidroenergetice se vor comanda studiile necesare în special pentru zona care va fi inundat definitiv. Prezervarea valorilor arheologice sau istorice poate fi f cut prin: . D.. zone în pant defri ate etc. Prezervarea valorilor culturale (etnografie.reîmp durirea zonelor defri ate.). dezafectarea estetic a utilit ilor provizorii dup terminarea execu iei lucr rilor. se pot prevedea linii electrice subterane.mutare într-un amplasament apropiat convenabil. .

conferin e necesare pentru convingerea popula iei în vederea accept rii lucr rii amenaj rii. cabane. Prin asfaltarea lor se faciliteaz accesul în zon i se evit praful (foarte important). ski pe ap . prev zut din timp . În timpul sezonului estival lacul trebuie men inut la un nivel estetic. De asemenea se pot amenaja cresc torii de pe ti în imediata apropiere a canalelor de deriva ie sau a celor navigabile. reguli. publica ii. al c rei cost economic este oricum mai redus decât cel dat de diminuarea turismului. pentru realizarea lucr rilor i m surilor recomandate pentru aceasta. chiar prin asumarea unei stagn ri energetice.agrement trebuie luate m suri de supraveghere în scopul evit rii polu rii. În jurul lacurilor de acumulare se pot crea condi ii optime de turism i agrement prin construirea de hoteluri. c su e.5 % din valoarea total a investi iilor. În scopul dezvolt rii turismului trebuie modernizate drumurile. d) prevederea de fonduri pentru instruirea personalului constructorului i beneficiarului privind protec ia mediului înconjur tor (principii. De accea se recomand : a) prevederea în devizul general a unui fond de 3. Turism agrement Amenajarea hidroenergetic în sine constituie un obiectiv turistic. . Amenaj ri piscicole În scopul repopul rii apelor lacului.4. H. prospecte. Drumurile trebuie astfel concepute încât s pun în valoare peisaje sau elemente de interes turistic. înot. c) prevederea de fonduri pentru propagand .cheltuieli pentru m sur torilor de calitate a apei. Cresc toriile pot fi amenajate chiar în apa lacului.cheltuieli pentru personalul de supraveghere propriu. restaurante. în scopul popul rii acestora cu specii potrivite în vederea valorific rii poten ialului bilogic existent. se pot amenaja cresc torii de pe ti (p str v rii în zonele montane) în aproprierea lacului. braconajului i stric ciunilor datorate organiz rii necorespunz toare a acestor activit i. datorii. b) prevederea de cheltuieli anuale pentru m surile ce se refer la exploatare: .) i prin plimb ri sau chiar croaziere cu vapora ul. acolo unde calitatea apei o permite. prin favorizarea pescuitului sportiv. 5. Odat cu dezvoltarea activit ilor de turism . tiuc . dar i în scopul livr rii c tre popula ia local sau turi ti a unor cantit i de pe te. vile. afi e. folosind un sistem de plase flotante (piscicultura în viviere). care poate deveni suport i pentru agrement. consecin e). care pot proveni din organizarea de antier gândit din start cu aceste utilit i definitive (organizarea de antier de la Vidra . repopulând apele lacului cu specii de pe ti de un interes sportiv ridicat (p str v. ... clean. terenuri pentru camping etc. Aspecte financiare Toate m surile privind ameliorarea impactului asupra mediului înconjur tor nu pot dep i stadiul de simplu deziderat teoretic. Turismul poate fi dezvoltat prin crearea unor baze de agrement pentru canotaj.G. O rezolvare interesant poate fi transformarea carierelor sau balastierelor în cresc torii de pe ti. terenuri de sport. al u etc. f r o sus inere financiar corespunz toare.Lotru a devenit o frumoas sta iune turistic ).8.