P. 1
Programa de limba română pentru clasele IX-XII

Programa de limba română pentru clasele IX-XII

4.98

|Views: 106,064|Likes:
Published by Ionel Nedelcu

More info:

Published by: Ionel Nedelcu on Jul 18, 2007
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/14/2015

pdf

text

original

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

Clasele a IX-a – a XII-a

PROGRAMA ŞCOLARĂ DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU CLASA A X-A A FOST APROBATĂ PRIN ORDIN AL MINISTRULUI EDUCAŢIEI NAŢIONALE NR. 3228 DIN 21.02.2000 ŞI MODIFICATĂ PRIN ORDIN AL MINISTRULUI EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII NR. 3915/31.05.2001. PROGRAMELE ŞCOLARE DE LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ PENTRU CLASELE A XI-A – A XII-A AU FOST APROBATE PRIN ORDIN AL MINISTRULUI EDUCAŢIEI NAŢIONALE NR. 4805 DIN 05.10.2000 ŞI MODIFICATE PRIN ORDIN AL MINISTRULUI EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII NR. 3915/31.05.2001.

CLASA A IX-A

NOTĂ DE PREZENTARE Curriculum-ul şcolar pentru limba şi literatura română pentru clasa a IX-a a fost elaborat
Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 1

în cadrul unei paradigme a disciplinei la nivel liceal, avându-se în vedere următoarele:
Reorientarea studiului limbii şi literaturii române în liceu, a proiectării curriculare în acest domeniu, în acord cu Principiile şi criteriile de construire a noului curriculum naţional1. Programa de limba şi literatura română pentru clasa a IX–a pune accent pe latura formativă a învăţării, având ca scop formarea unor elevi capabili să se raporteze la cultură autonom, reflexiv, critic şi creativ. Ţinând seama de valorile caracteristice pentru o societate deschisă, pluralistă, actualul curriculum oferă posibilităţi de opţiune în privinţa textelor de studiat, a modalităţilor de studiu adecvate. Redefinirea obiectivelor cadru ale disciplinei la nivel liceal, plecând de la finalităţile nivelurilor de învăţământ şi obiectivele ciclurilor curriculare şi de la dominantele ariei curriculare “Limba şi literatura română”2. Obiectivele cadru ale actualului curriculum sunt stabilite în continuitatea celor din gimnaziu; ele vizează cultivarea plăcerii de a citi, a sensibilităţii estetice, dezvoltarea abilităţii de a recepta şi de a produce o gamă variată de texte, însuşirea şi practicarea diverselor strategii de comunicare. Proiectarea conţinuturilor învăţării în funcţie de paradigma adoptată. Conţinuturile sunt proiectate în module derivate din obiectivele cadru, în relaţie cu obiectivele de referinţă şi cu activităţile de învăţare. Conţinuturile disciplinei au fost gândite în raport cu o dominantă pentru fiecare an de studiu. Conturarea unui parcurs didactic coerent şi echilibrat, capabil să armonizeze complexitatea obiectului de studiu cu modalităţile didactice de abordare a acestuia. Se propune o îmbinare a folosirii metodelor de operare pe text cu studiul descriptiv al literaturii române. Stimularea aportului creativ al specialiştilor (profesori, autori de manuale şi de auxiliare şcolare etc.) şi al elevilor la studierea disciplinei. Este pus la îndemâna profesorilor un cadru flexibil de organizare a muncii lor la catedră, lăsând o marjă considerabilă de libertate nu numai în privinţa alegerii textelor de studiat, ci şi a integrării modulelor de conţinuturi şi a proiectării parcursului didactic. În acest fel, profesorii (autorii de manuale ş.a.) pot găsi modalităţile optime de a atinge obiectivele propuse, de a adapta studiul limbii şi al literaturii române la condiţiile particulare ale clasei şi ale individualităţii elevilor.

1

Ministerul Educaţiei Naţionale, Consiliul Naţional pentru Curriculum, Curriculum Naţional pentru învăţământul obligatoriu. Cadru de referinţă, Bucureşti, Editura Corint, 1998, pp. 15 – 16. 2 Idem, pp. 17 – 18, 23 – 24. Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 2

OBIECTIVE CADRU

1. Dezvoltarea capacităţilor de a recepta şi de a produce texte scrise şi orale de diverse tipuri 2. Dezvoltarea capacităţii de utilizare corectă şi eficientă a limbii române în diferite situaţii de comunicare 3. Dezvoltarea competenţelor de argumentare şi de gândire critică 4. Cultivarea gustului estetic în domeniul literaturii şi formarea unor reprezentări culturale care să contribuie la dezvoltarea conştiinţei identitare

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a

3

OBIECTIVE DE REFERINŢĂ ŞI EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE 1. Dezvoltarea capacităţilor de a recepta şi de a produce texte scrise şi orale de diverse tipuri Obiective de referinţă
1.1 La sfârşitul clasei a IX-a elevul va fi capabil: să exprime oral sau în scris reacţiile proprii la receptarea textelor literare

Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă următoarele activităţi: exerciţii de redactare a unor eseuri, referate etc.; dezbateri argumentative (de preferinţă polemice) privind reacţiile proprii ale elevilor la receptarea textelor literare studiate; referate în care se vor exprima şi argumenta reacţii proprii la receptarea textelor literare studiate; exerciţii de comparare a unor texte ficţionale cu altele non-ficţionale pe aceeaşi temă observând scopul comunicării şi referentul acesteia (real sau imaginar); exerciţii de identificare a particularităţilor distinctive ale textelor ficţionale şi, respectiv, non-ficţionale referitoare la contextul comunicării, limbajul folosit, modul de receptare; exerciţii de construire a unor texte nonficţionale şi ficţionale, scrise şi orale, urmă-rind scopuri determinate (pentru a informa, pentru a convinge, pentru a stârni interes, pentru a trezi emoţii, pentru a delecta); exerciţii de redactare a unor compuneri de tip jurnal, scrisoare, reportaj de senzaţie etc.

1.2

să distingă între texte ficţionale şi nonficţionale

1.3

1.4

să recunoască trăsături definitorii ale comunicării ficţionale şi non-ficţionale (se va avea în vedere, de exemplu: la ce se referă textele ficţionale şi non-ficţionale respective, ce limbaj folosesc, cu ce scop au fost concepute, ce efecte de lectură produc etc.) să producă texte non-ficţionale şi ficţionale

1.5

să combine elemente ficţionale şi nonficţionale producând texte de graniţă

2. Dezvoltarea capacităţii de utilizare corectă şi eficientă a limbii române în diferite situaţii de comunicare Obiective de referinţă
2.1 La sfârşitul clasei a IX-a elevul va fi capabil: să utilizeze corect şi adecvat formele exprimării orale în diverse situaţii de comunicare

Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă următoarele activităţi: – exerciţii de construire a dialogului (de tip conversaţie cotidiană, dezbatere şi polemică), cu folosirea regulilor, a tehnicilor şi a componentelor structurale specifice acestei forme de comunicare; – exerciţii de folosire corectă şi adecvată a elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în dialogurile construite; – exerciţii de construire a monologului (de tip povestire orală, descriere orală, intervenţie), cu folosirea regulilor, a
4

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a

2.2 2.3

să utilizeze corect şi adecvat formele exprimării scrise în redactarea unor texte diverse să specifice sensul termenilor de specialitate propriu domeniilor abordate

2.4

să folosească adecvat, în comunicarea scrisă şi orală, termenii de specialitate însuşiţi

tehnicilor şi a componentelor structurale specifice acestei forme de comunicare; exerciţii de folosire corectă şi adecvată a elementelor verbale, paraverbale şi nonverbale în monologurile construite; exerciţii de redactare a unor texte (rezumate, povestiri, proiecte), folosind normele limbii literare; activităţi în grup: inventarierea surselor de informare pe care elevul le poate folosi pentru a-şi clarifica sau îmbogăţi cunoştinţele referitoare la anumite noţiuni de teorie, istorie şi critică literară, de retorică, stilistică şi lingvistică; discutarea în clasă şi evaluarea de către profesor a acestei investigaţii; redactarea unor compuneri tematice, proiecte pornind de la textele studiate (de exemplu: natura conflictului, însuşirile sau faptele unui personaj, concepţia autorului faţă de tema tratată, semnificaţia unui pasaj în ansamblul textului etc.), în care să se utilizeze adecvat limbajul de specialitate; conversaţii, dezbateri, comunicări orale în care să se integreze adecvat limbajul de specialitate.

3. Dezvoltarea competenţelor de argumentare şi de gândire critică Obiective de referinţă
3.1 La sfârşitul clasei a IX-a elevul va fi capabil: să stabilească legături tematice între textele pentru studiu din clasa a IX-a şi texte studiate în gimnaziu să identifice şi să compare idei şi atitudini diferite în dezvoltarea aceleiaşi teme literare

Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă următoarele activităţi: discuţii privind apropieri tematice de ordin general între textele pentru studiu din clasa a IX-a şi texte studiate în gimnaziu; dezbateri asupra textelor studiate privind modul de reflectare a unei idei sau a unei teme în mai multe opere literare (aparţinând unor genuri sau epoci diferite sau unor arii culturale diferite); exerciţii de redactare a unor eseuri, referate etc., având ca subiect puncte de vedere exprimate în dezbaterea menţionată; exerciţii de diferenţiere a componentelor structurale şi expresive specifice operelor înrudite tematic studiate (de exemplu: temă, motive, elemente de construcţie a subiectului şi a personajelor, simboluri centrale etc.). Se va pune accentul pe reactualizarea şi consolidarea cunoştinţelor din clasele V-VIII; dezbateri asupra textelor studiate privind

3.2

3.3

să analizeze componente structurale şi expresive ale textelor studiate şi rolul lor în tratarea temelor

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a

5

3.4

să identifice interferenţele între ficţional şi non-ficţional în texte de graniţă (de exemplu: amestecul de “realitate” şi “invenţie”, caracterul subiectiv al informaţiei prezentate etc.)

3.5

să compare limbajul altor arte cu acela al textului scris

3.6

să distingă trăsăturile specifice ale artelor care transpun textul scris în limbajul (limbajele) lor

rolul componentelor identificate; exerciţii de identificare a elementelor ficţionale şi non-ficţionale care se combină în textele de graniţă (adevăr factual şi invenţie epică, obiectivitate şi subiectivitate); exerciţii de analiză a unor texte sau tipuri de texte non-ficţionale incluse în texte ficţionale (de exemplu: scrisoarea sau epistola ca specii literare, jurnalul intim ca text privat şi ca formulă românească etc.); vizionarea unui film sau a unui spectacol de teatru care transpune (cinematografic sau teatral) o operă literară; discuţii privind aceste interpretări cinematografice sau teatrale vizând fidelitatea sau distanţarea interpretativă în raport cu textul literar; ascultarea unei piese radiofonice, a unor recitări sau a unor piese muzicale care transpun un text literar; discuţii privind raporturile dintre “textele” comparate (cel literar şi transpunerile sale), sub aspectul producerii (intenţii, mijloace folosite etc.) şi al receptării lor; discuţii privind rolul ilustraţiilor care însoţesc un text literar sau semnificaţia îmbinării a două tipuri de limbaj în cazul caligramei, al “poeziei concrete” sau al colajului de imagine şi cuvinte; conversaţii euristice privind raporturile dintre limbajul operei literare şi limbajul altor arte (materialul de expresie al fiecărui limbaj artistic, posibilităţile de prelucrare pe care acesta le oferă, impactul asupra publicului etc.).

4. Cultivarea gustului estetic în domeniul literaturii şi formarea unor reprezentări culturale care să contribuie la dezvoltarea conştiinţei identitare Obiective de referinţă
4.1 La sfârşitul clasei a IX-a elevul va fi capabil: să facă aprecieri cu privire la calitatea artistică a operelor studiate

Exemple de activităţi de învăţare
Pe parcursul clasei a IX-a se recomandă următoarele activităţi: vizionare de filme şi spectacole; dezbateri pornind de la lecţiile studiate.

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a

6

CONŢINUTURI Conţinuturile învăţării sunt grupate în trei domenii: I. Literatură, II. Limbă şi comunicare şi III. Concepte operaţionale. Domeniul Literatură este conceput cu o dominantă pentru fiecare an de studiu. În clasa a IXa, dominanta este Literatura şi viaţa. Plăcerea textului. Domeniul Literatură propune trei module: 1. Lumea cărţilor, 2. Ficţiune şi realitate şi 3. Literatura şi alte arte. Un element de noutate al prezentului curriculum îl constituie redefinirea conţinuturilor învăţării pentru studiul literaturii române. Acestea nu mai reprezintă un corpus de texte, ci recomandă moduri de a lucra cu textul (unghiuri, perspective, tehnici de abordare; de exemplu, în clasa a IX-a: prin prisma temei tratate, a raportului ficţiune-realitate, a limbajului artistic al literaturii în comparaţie cu cel al altor arte). În acest sens, se recomandă evitarea tratării conţinuturilor propuse ca elemente de teorie literară. Este util ca profesorii să ţină seama de corelarea conţinuturilor învăţării cu obiectivele de referinţă şi cu activităţile de învăţare. Structura modulară permite profesorilor şi autorilor de manuale să caute soluţiile optime pentru organizarea parcursului didactic (modalitatea de corelare a conţinuturilor, ordinea abordării acestora, structurarea unităţilor didactice). În anumite cazuri, sunt date recomandări explicite, care solicită integrarea conţinuturilor respective în alte module. În actualul curriculum se specifică, pentru domeniul Literatură, doar numărul minimal de texte (pentru clasa a IX-a: 12 texte la punctul 1, 6 texte la punctul 2, 3 texte la punctul 3), distribuţia în module, tipurile de texte recomandate în cadrul fiecărui modul. Profesorii (şi autorii de manuale) vor alege textele pe care le consideră potrivite cerinţelor formulate. În alegerea textelor se va ţine seama, în plus faţă de criteriile indicate la fiecare modul de conţinuturi, de următoarele criterii generale: accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi de cultură generală a elevilor; atractivitate; valoare; varietatea autorilor selectaţi; volumul de lecturi propuse pe parcursul întregului an şcolar în raport cu timpul disponibil. Listele de exemple sunt deschise. Profesorii (autorii de manuale) pot alege alte texte, care nu figurează în această listă. Se va studia obligatoriu, pe parcursul celor patru ani de liceu, cel puţin câte o operă reprezentativă aparţinând următorilor autori: Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, G. Călinescu, Eugen Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu. Lista minimală a autorilor propuşi pentru studiul în liceu are în vedere un canon de cel mai larg consens, începând cu marii clasici până la perioada contemporană. Se recomandă ca între textele selectate pentru studiu să fie incluse şi scrieri din literatura universală - bineînţeles, în traducere românească -, nedepăşind 10% din totalul textelor. Este bine să se acorde atenţie, în măsura posibilităţilor, studiului unor texte integrale, atât lirice, cât şi narative. Evident, lucrul acesta nu exclude recursul la texte fragmentare, în special în cazul speciilor literare de mari dimensiuni (roman, dramă etc.). Acolo unde consideră necesar, profesorul poate lărgi numărul de texte pentru studiu. De asemenea, pot fi incluse texte suplimentare cu caracter ilustrativ. Categoriile de conţinuturi propuse au în vedere:
1. în domeniul “Literatură”: cultivarea plăcerii de a citi, stimularea disponibilităţii de a se confrunta în mod reflexiv cu problematica literaturii, a capacităţii de a formula şi de a argumenta propriile puncte de vedere în raport cu textul literar;
Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 7

familiarizarea elevilor cu trăsături distinctive de maximă generalitate ale literaturii, respectiv conştientizarea diferenţelor dintre comunicarea ficţională şi cea non-ficţională; sesizarea factorilor care contribuie la relativizarea acestei distincţii, făcând posibilă producerea şi receptarea unor “texte de graniţă”; familiarizarea elevului cu modalităţile de transpunere a unor texte literare în alte tipuri de comunicare cu un rol important în viaţa culturală (film, spectacol teatral, recitare, muzică, plastică), înţelegerea modalităţilor specifice de expresie ale limbajelor mixte folosite în astfel de creaţii. în domeniul “Limbă şi comunicare”: achiziţionarea unor deprinderi de folosire corectă şi eficientă a limbii române în diferite contexte. în domeniul Concepte operaţionale: însuşirea unor noţiuni şi a unor termeni de specialitate necesari pentru înţelegerea domeniilor abordate.

I. LITERATURĂ
1. Lumea cărţilor

Se recomandă studierea unor grupaje tematice, urmărind tratarea diferită a unor teme literare din punctul de vedere al concepţiilor şi al atitudinilor exprimate, al modalităţilor de expresie şi al reacţiilor pe care textele le provoacă cititorilor. Teme propuse:
La alegere: Adolescenţa sau Joc şi joacă La alegere: Familia sau Şcoala Iubirea La alegere: Aventură, călătorie sau Lumi fantastice (SF inclusiv) Scene din viaţa de ieri şi de azi La alegere: Confruntări etice şi civice sau Personalităţi, exemple, modele

Se vor studia, integral sau fragmentar, cel puţin două texte literare pentru fiecare temă, de preferinţă din epoci diferite. Se vor alege, în ansamblu, atât scrieri în proză, cât şi în versuri. Între textele selectate pentru studiu se pot include şi texte din literatura universală. De exemplu:
pentru tema Adolescenţa: M. Eminescu, Fiind băiet...; Ionel Teodoreanu, La Medeleni; Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop; o povestire de Radu Cosaşu din ciclul Supravieţuiri; Sallinger, De veghe în lanul de secară etc. pentru tema Joc şi joacă: Ion Creangă, Amintiri din copilărie; Nina Cassian, Poezii în limba spargă; Tudor Arghezi, Prefaţă la Ţara piticilor, Mircea Cărtărescu, Orbitor; Simona Popescu, Exuvii, Mark Twain, Tom Sawyer, Lewis Caroll, Alice în ţara minunilor etc. pentru tema Familia: Ion Creangă, Amintiri din copilărie; Marin Preda, Moromeţii; Ioan Slavici, Mara, Fănuş Neagu, Vară buimacă etc. pentru tema Şcoala: C. Negruzzi, Cum am învăţat româneşte; Ion Ghica, Şcoala acum 50 de ani; I. L. Caragiale, Bacalaureat, Triumful talentului, Un pedagog de şcoală nouă; D. R. Popescu, Leul albastru; Ioan Groşan, Marea amărăciune; James Joyce, Portretul artistului în tinereţe etc. pentru tema Iubirea: G. Galaction, De la noi la Cladova; G. Ibrăileanu, Adela; Mircea Eliade, Maitreyi; Radu Petrescu, Matei Iliescu; Mircea Cărtărescu, Travesti; Shakespeare, Romeo şi Julieta; poezii de M. Eminescu (Dorinţa, Floare albastră, Sara pe deal etc.), G. Coşbuc (Mânioasă, Nu te-ai priceput, Rea de plată etc.), Lucian Blaga (Nu-mi presimţi, Lumina raiului, Izvorul nopţii etc.), Tudor Arghezi (Creion, Morgenstimmung etc.), poezii de Ion Minulescu, Nichita Stănescu (Adolescenţi pe mare etc.), Mircea Cărtărescu (Când ai nevoie de dragoste, Poema chiuvetei, Mica elegie etc.) etc. pentru tema Aventură, călătorie: Calistrat Hogaş, Pe drumuri de munte; Panait Istrati, Chira Chiralina; Jean Bart, Europolis; Radu Tudoran, Toate pânzele sus; M. Sadoveanu, Zodia cancerului; Alexandre Dumas, Cei trei muschetari; E. Hemingway, Bătrânul şi marea etc. pentru tema Lumi fantastice: Mircea Eliade, 12.000 de capete de vite; Ov. S. Crohmălniceanu, Istorii insolite; V. Voiculescu, Şarpele Aliodor; povestiri de Vladimir Colin (Broasca etc.), poezii de Leonid Dimov; Jules Verne, 20.000 de leghe sub mări; H. G. Wells, Oul de cristal;
Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 8

Dino Buzzati, Secretul pădurii bătrâne; Michael Ende, Povestea fără sfârşit; Stanislaw Lem, Solaris etc. pentru tema Scene din viaţa de ieri şi de azi: Ion Ghica, O călătorie de la Bucureşti la Iaşi înainte de 1848; V. Alecsandri, Balta Albă, Istoria unui galbân; Ion Marin Sadoveanu, Sfârşit de veac în Bucureşti, G. Călinescu, Cartea nunţii; Gabriela Adameşteanu, Dimineaţa pierdută; Silviu Angelescu, Calpuzanii; proză scurtă de Mircea Nedelciu, Cristian Teodorescu; Honoré de Balzac, Iluzii pierdute etc. pentru tema Confruntări etice şi civice: I. Slavici, Moara cu noroc; L. Rebreanu, Pădurea spânzuraţilor; Augustin Buzura, Vocile nopţii; poezii de Ana Blandiana (sau tablete), Mircea Dinescu, Ileana Mălăncioiu etc.; Milan Kundera, Gluma etc. pentru tema Personalităţi, exemple, modele: Mănăstirea Argeşului; N. Bălcescu, Românii supt Mihai-Voievod Viteazul; M. Eminescu, Andrei Mureşanu; M. Sadoveanu, Fraţii Jderi; G. Călinescu, Bietul Ioanid; Eugene Ionesco, Regele moare; P. B. Shelley, Prometeu dezlănţuit etc. 2. Ficţiune şi realitate

Se recomandă studiul complementar al unor texte non-ficţionale sau “de graniţă” legate tematic de textele literare de la punctul 1. Se va urmări cu prioritate sesizarea diferenţelor privitoare la scopul comunicării şi referentul acesteia (real sau imaginar), la situaţia de comunicare, la limbajul folosit şi la modul de receptare. Se vor urmări de asemenea interferenţele între ficţional şi non-ficţional şi felul în care se completează reciproc diversele perspective asupra temei în discuţie. Se va studia, în acest scop, un total de cel puţin 6 texte non-ficţionale (documente, texte publicistice, publicitare, ştiinţifice, administrative, religioase etc.) şi “de graniţă” (jurnal intim, memorii, jurnal de călătorie, scrisori, eseuri, discursuri oratorice etc.). Acestea pot fi repartizate fie mai multe la o temă, fie câte unul la fiecare temă. Se sugerează alegerea unor tipuri de texte diferite, dintre cele enumerate. De exemplu:
pentru tema Adolescenţa: un text despre psihologia adolescenţei; un fragment de jurnal intim (de exemplu, Titu Maiorescu etc); Mircea Eliade, Memorii; Simone de Beauvoir, Aventurile unei fete cuminţi etc. pentru tema Joc şi joacă: descrierea unui joc pentru calculator (text publicitar); funcţiile jocului (text ştiinţific); L. Blaga, Hronicul şi cântecul vârstelor; Goethe, Poezie şi adevăr; Nabokov, Vorbeşte, memorie! etc. pentru tema Familia: un text legislativ privitor la familie; un reportaj despre situaţii de familie; Marin Preda, Viaţa ca o pradă etc. pentru tema Şcoala: un discurs oratoric pe tema învăţământului (Maiorescu, Delavrancea etc.); un raport despre starea învăţământului; un fragment din legislaţia educaţională; Cătălin Bursaci, Prima carte, ultima carte; Radu Petrescu, Ocheanul întors etc. pentru tema Iubirea: un text ştiinţific despre psihologia adolescentului; o scrisoare de dragoste (Eminescu către Veronica Micle etc.); un eseu despre dragoste (Ortega y Gasset, Octavio Paz etc.), un fragment din Cântarea cântărilor, un fragment de jurnal sau de memorii etc. pentru tema Aventură, călătorie: un text documentar despre exploratori celebri; un itinerar de călătorie; un eseu despre călătorie (Marian Popa, Octavian Paler, Ana Blandiana etc.); un reportaj despre un eveniment aventuros etc. pentru tema Lumi fantastice: un text ştiinţific despre fenomene “paranormale”; o mărturie despre extratereştri; un eseu despre fantastic etc. pentru tema Scene din viaţa de ieri şi de azi: un document de epocă; un text istoriografic; un fragment de memorii sau de jurnal; un text publicistic din trecut sau din actualitate etc. pentru tema Confruntări etice şi civice: un text eseistic (N. Steinhardt, Jurnalul fericirii; Andrei Pleşu, Minima moralia; H. R. Patapievici, Cerul văzut prin lentilă etc.); un discurs oratoric laic (Delavrancea, Cicero, Shakespeare, Antoniu şi Cleopatra etc.) sau religios; o polemică jurnalistică pe probleme etice etc. pentru tema Personalităţi, exemple, modele: un portret din G. Călinescu, Istoria literaturii române...; I. L. Caragiale, În Nirvana; M. Sadoveanu, Anii de ucenicie; un fragment de biografie

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a

9

sau de istorie romanţată etc. 3. Literatura şi alte arte

Se recomandă studiul unor “texte” realizate prin limbaje diferite (cinematografic, teatral, muzical, plastic) în vederea sesizării relaţiilor dintre literatură şi creaţii din alte arte. Se vor studia:
la alegere, un film sau un spectacol de teatru în relaţie cu opera literară de la care pornesc la alegere, o piesă radiofonică sau un grupaj de recitări sau un grupaj de interpretări muzicale ale unor texte literare la alegere, o creaţie plastică relativă la un text literar (inspirată din acesta sau servindu-i ca sursă de inspiraţie) sau ilustraţie de carte sau un grupaj de caligrame, poezie concretă, colaj.

Este de dorit ca, în măsura posibilităţilor, aceste creaţii aparţinând altor arte să poată fi corelate cu grupajele tematice de la punctul 1. De exemplu:
ecranizare după opere de Ion Creangă, Ioan Slavici, I. L. Caragiale, Liviu Rebreanu, Marin Preda, Geo Bogza, Charles Dickens, Stanislaw Lem etc. spectacol teatral după o piesă a unui dramaturg român sau străin (Alecsandri, I. L. Caragiale, Kiriţescu, Cehov, Ibsen etc.) grupaj de recitări (un text din Eminescu în interpretări diferite: Ion Caramitru şi Adrian Pintea etc.) interpretări muzicale ale unor texte literare (romanţa Pe lângă plopii fără soţ, piesa folk după Andrii Popa, piesa folk după Emoţie de toamnă de Nichita Stănescu etc.) creaţii plastice şi texte literare (Măiastra lui Brâncuşi şi Pasărea sfântă de Blaga etc.) ilustraţii de carte, de preferinţă în mai multe versiuni (la volumele Noduri şi semne şi Epica magna de Nichita Stănescu, ilustraţii de Florin Pucă la versuri de Leonid Dimov, ilustraţii ale autorului la volume de Marin Sorescu etc.) grupaj de caligrame (Apollinaire etc.), poezie concretă (Morgenstern etc.), colaje (Gellu Naum etc.)

II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE Studiul limbii române se axează pe două coordonate principale: (a) normativă şi (b) funcţională, având ca obiectiv formarea elevilor pentru a folosi limba română corect, adecvat şi eficient în producerea şi receptarea textelor orale şi scrise. Abordarea conţinuturilor propuse se va face în ordinea aleasă de autorii de manuale sau de profesori, integrându-le acolo unde consideră că au eficienţă didactică. De asemenea, integrarea modulului de limbă şi comunicare în manualul de literatură sau, dimpotrivă, conceperea unui manual diferit pentru aceste conţinuturi va fi exclusiv opţiunea autorilor de manuale. Se recomandă, totuşi, folosirea ca texte-suport pentru studiul limbii a celor selectate pentru domeniul Literatură ca şi stabilirea de corelaţii între diverse discipline având ca obiect folosirea limbajului (retorică, stilistică, pragmatică etc.). Apariţia unui anumit element de conţinut în programă nu impune existenţa unei lecţii cu acelaşi titlu în manual. Se recomandă abordarea acestor elemente prin modalităţile care permit înţelegerea fenomenului respectiv: exerciţii, exemplificări, explicaţii succinte etc. Aspectele teoretice vor fi reduse la strictul necesar, în favoarea aplicaţiilor practice. Producerea de texte orale şi scrise Exprimarea orală Forme ale exprimării orale: Dialogul (tipuri)
conversaţia cotidiană, discuţia (dezbatere, polemică) reguli ale dialogului (atenţia acordată partenerului, preluarea/cedarea cuvântului la momentul oportun, dozarea participării la dialog etc.) tehnici ale dialogului eficient adecvarea la situaţia de comunicare dialogată (partener, context etc.)

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 10

adecvarea la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune etc.) structura dialogului (replica; perechi de replici; grupaje de replici etc.)

Monologul (tipuri)
povestirea orală, relatarea, intervenţia reguli ale monologului (contactul vizual cu auditoriul; raportarea la reacţiile auditoriului etc.) tehnici ale monologului eficient adecvarea la situaţia de comunicare monologată (auditoriu, context) adecvarea la scopul comunicării (informare, argumentare/persuasiune, divertisment etc.) structura monologului (introducerea, cuprinsul, încheierea)

Niveluri de constituire a mesajului oral Rolul elementelor verbale (cuvânt, propoziţie, frază etc.) şi al celor paraverbale (accent): fonetic
pronunţarea corectă (pronunţarea neologismelor, accentul, evitarea cacofoniei)

morfosintactic
folosirea corectă a formelor flexionare (pluralul substantivelor, articularea substan-tivelor, forme cazuale) acord (între predicat şi subiect - acordul logic, acordul prin atracţie; acordul atributului)

lexico-semantic
cunoaşterea sensului corect al cuvintelor (în special al neologismelor) folosirea adecvată a cuvintelor în context erori semantice: pleonasmul, tautologia, confuzia paronimică utilizarea corectă a derivatelor şi a compuselor (prefixe, sufixe etc.) cunoaşterea relaţiilor semantice (sinonimie, antonimie, polisemie; omonimie) şi actualizarea lor în context utilizarea variantelor lexicale literare

Rolul elementelor nonverbale:
gesturi, mimică, poziţie a corpului, comunicare sonoră nonverbală

Exprimarea scrisă Redactarea de texte (rezumat, povestire, proiect, tipuri de corespondenţă) Niveluri de constituire a textului scris: ortografic şi de punctuaţie
scrierea corectă a cuvintelor (în special a neologismelor) scrierea cu majuscule folosirea corectă a semnelor de ortografie folosirea corectă a semnelor de punctuaţie

Receptarea textelor orale şi scrise Receptarea diverselor tipuri de texte (mesaje):
schema comunicării concepută de Roman Jakobson receptarea mesajelor audio, video, audio-vizuale factori care înlesnesc sau perturbă receptarea (codul, canalul, contextul)

Niveluri ale receptării: fonetic, ortografic şi de punctuaţie
influenţa elementelor paraverbale (accent) asupra înţelegerii mesajului oral rolul semnelor ortografice şi de punctuaţie în înţelegerea mesajelor scrise

lexico-semantic
interpretarea sensului cuvintelor în context rolul câmpurilor semantice în interpretarea mesajelor scrise şi orale

stilistic
figurile de stil, specii literare, modalităţi şi procedee

textual
tipuri de texte
Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 11

III. CONCEPTE OPERAŢIONALE Se recomandă consolidarea şi sistematizarea noţiunilor dobândite în clasele V – VIII: opera epică, opera lirică, opera dramatică, structura textului narativ, naraţiunea, momentele subiectului, timpul şi spaţiul naraţiunii, autorul şi naratorul, viziunea, personajul, descrierea, portretul fizic şi portretul moral, dialogul, figuri de stil studiate etc. Se recomandă, de asemenea, familiarizarea elevilor cu o serie de noţiuni noi de estetică, teorie literară, stilistică, retorică şi lingvistică prin integrarea lor operaţională în celelalte module de conţinuturi ale învăţării, cu scopul deprinderii elevilor cu instrumentarul de analiză a textelor şi de comentare a diverselor aspecte ale acestora. Lista de mai jos are un caracter orientativ, fiind adaptabilă în funcţie de opţiunile profesorului.
2. în domeniul “Literatură”: temă, motiv, viziune (Weltanschauung), procedeu artistic ficţiune, reprezentare (mimesis), imaginaţie, “adevăr” artistic, literatură de consum (paraliteratură, literatură de divertisment etc.), stil publicistic/ştiinţific/administrativ, eseu, literatură subiectivă, memorialistică, scrisoare/epistolă, “eu” real/”eu” ficţional, comunicare, funcţiile comunicării, pragmatică, depragmatizare, retorică, persuasiune elemente de artă cinematografică (scenariu, regie, imagine, sunet, interpretare actoricească), elemente de artă dramatică (regie, scenografie, interpretare actoricească), elemente de artă a recitării, sincretism în domeniul “Limbă şi comunicare”: comunicare, elementele situaţiei de comunicare (emiţător, receptor, mesaj, cod, canal, context), tipuri de mesaje (audio, video, audio-vizuale); forme ale exprimării orale: dialog (conversaţie cotidiană, discuţia), monologul (povestirea orală, relatarea, intervenţia); elemente verbale ale comunicării (cuvinte, propoziţii, frază), hiat, diftong, cacofonie; forme flexionare, acord, anacolut, schimbarea categoriei gramaticale; erori semantice (pleonasmul, tautologia, atracţia paronimică), variante lexicale, câmpuri semantice, derivate şi compuse (prefixe, sufixe, prefixoide, sufixoide), relaţii semantice (sinonimie, antonimie, polisemie; omonimie); elemente nonverbale ale comunicării (gesturi, mimică, comunicare sonoră nonverbală etc.), ortografie şi punctuaţie.

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 12

CLASELE A X-A – A XII-A NOTĂ DE PREZENTARE Programa de Limba şi literatura română pentru clasele a X-a – a XII-a fost elaborată în cadrul unei paradigme a disciplinei pentru această etapă de şcolarizare, avându-se în vedere următoarele: 1. Reorientarea studiului limbii şi literaturii române în liceu printr-o proiectare curriculară modernă Programa de limba şi literatura română pentru clasele a X-a – a XII-a pune accent pe latura formativă a învăţării, având ca scop formarea unor elevi capabili să se raporteze la cultură autonom, reflexiv, critic şi creativ. Ţinând seama de valorile caracteristice unei societăţi deschise, pluraliste, actuala programă oferă posibilităţi de opţiune în privinţa textelor de studiat, a modalităţilor de studiu adecvate. 2. Stabilirea competenţelor generale ale disciplinei la nivel liceal, plecând de la Finalităţile nivelurilor de învăţământ şi obiectivele ciclurilor curriculare Actuala programă propune ca finalitate a studiului limbii şi literaturii române cultivarea plăcerii de a citi, a sensibilităţii estetice, dezvoltarea abilităţii de a recepta şi de a produce o gamă variată de texte, însuşirea şi practicarea diverselor strategii de comunicare. 3. Proiectarea conţinuturilor învăţării în funcţie de paradigma adoptată. Conţinuturile sunt proiectate în corelaţie cu un set de competenţe specifice pentru fiecare clasă. Conţinuturile disciplinei au fost gândite în raport cu o dominantă pentru fiecare an de studiu. 4. Conturarea unui parcurs didactic coerent şi echilibrat, capabil să armonizeze complexitatea obiectului de studiu cu modalităţile didactice de abordare a acestuia. Programa propune o îmbinare a formării în vederea folosirii instrumentelor de lucru cu textul şi a studiului descriptiv al literaturii române. 5. Stimularea aportului creativ al specialiştilor (profesori, autori de manuale şi de auxiliare şcolare) şi al elevilor la studierea disciplinei. Programa pune la îndemâna profesorilor un cadru flexibil de organizare a muncii lor la catedră, lăsând o marjă considerabilă de libertate nu numai în privinţa alegerii textelor de studiat, ci şi a integrării conţinuturilor şi a proiectării parcursului didactic. În acest fel, profesorii (autorii de manuale ş.a.) pot găsi modalităţile optime de a atinge obiectivele propuse, de a adapta studiul limbii şi al literaturii române la condiţiile particulare ale clasei şi ale individualităţii elevilor.

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 13

COMPETENŢE GENERALE

1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor în diferite situaţii de comunicare 2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor texte literare şi nonliterare 3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau nonliterar

VALORI ŞI ATITUDINI • • • • Cultivarea plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii Stimularea gândirii autonome, reflexive şi critice prin lectura textelor Cultivarea sensibilităţii prin receptarea operei literare Formarea unor reprezentări culturale privind evoluţia şi valorile literaturii române

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 14

Clasa a X-a
COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI1 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în receptarea şi producerea mesajelor în diferite situaţii de comunicare Competenţe specifice 1.1. identificarea valorilor stilistice generate de folosirea registrelor limbii 1.2. folosirea unor registre stilistice diferite în funcţie de situaţia de comunicare Conţinuturi registrele limbii: limbaj arhaic, popular, regional, colocvial, argou, jargon stilurile funcţionale şi utilizarea lor calităţile generale şi particulare ale stilului: claritate, proprietate, precizie, puritate, corectitudine, variaţie stilistică, simetrie, naturaleţe, cursivitate, eufonie sens denotativ, sensuri conotative sesizarea valenţelor stilistice ale unor categorii morfosintactice influenţa elementelor paraverbale (ton, pauză, intonaţie) asupra înţelegerii mesajului oral tehnici de comunicare specifice în conversaţie, dezbatere, *masă rotundă, *interviu (*interviul mass-media, *interviul de angajare) descrierea orală pronunţarea corectă (pronunţii hipercorecte) pronunţarea nuanţată (ton, pauză, intonaţie) referat, cerere, proces-verbal, *memoriu de activitate, curriculum vitae, formulare tipizate folosirea corectă a formelor flexionare (forme flexionare ale verbului, adjective fără grade de comparaţie, numerale etc.) norme ortografice şi de punctuaţie utilizarea corectă a elementelor de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume relative etc.) cunoaşterea sensului corect al cuvintelor (în special al neologismelor) folosirea adecvată a cuvintelor în context utilizarea variantelor lexicale literare utilizarea corectă a unităţilor frazeologice etimologia populară, hipercorectitudinea

1.3. receptarea adecvată a sensului unui mesaj transmis prin diferite tipuri de texte orale sau scrise

-

1.4. folosirea adecvată a unor forme de exprimare orală în diferite contexte de comunicare

-

-

1.5. redactarea unor texte funcţionale în diferite contexte de comunicare 1.6. aplicarea în exprimarea proprie a normelor ortografice, ortoepice, de punctuaţie, morfosintactice şi folosirea adecvată a unităţilor lexico-semantice
-

-

-

2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor texte literare şi nonliterare Competenţe specifice 2.1. recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural, specifice textului narativ 2.2. recunoaşterea şi compararea diferitelor tipuri de proză şi a particularităţilor acestora
1

-

Conţinuturi construcţia subiectului în textul narativ compoziţia textului narativ personajele în textul narativ modalităţi de caracterizare a personajului; tipuri de personaje instanţele comunicării în textul narativ perspectiva narativă roman, nuvelă, povestire, basm; *eseu, *text oratoric

Conţinuturile marcate cu asterisc (*) sunt obligatorii la specializările cu patru ore pe săptămână.

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 15

Competenţe specifice 2.3. identificarea particularităţilor specifice ale limbajului în textele epice studiate
-

2.4. aplicarea conceptelor operaţionale în analiza şi discutarea textelor narative Competenţe specifice 3.1. susţinerea argumentată a unui punct de vedere într-o discuţie

-

Conţinuturi *texte în care se manifestă estomparea graniţelor dintre speciile tradiţionale ale prozei registre stilistice, limbajul personajelor, limbajul naratorului stilul direct, stilul indirect, stilul indirect liber tipuri de frazare în funcţie de tipul de text (concizie, prolixitate, organizarea discursului prin parataxă sau prin hipotaxă etc.) cf. cap. “Concepte operaţionale”

3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau non-literar -

3.2. elaborarea unei argumentări scrise pe o temă dată

-

Conţinuturi tehnica argumentării întrebări relevante şi răspunsuri adecvate contextului comunicării rolul elementelor non-verbale: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică construcţia discursului argumentativ redactare de texte (eseu, comentariu, analiză, paralelă etc.)

SUGESTII METODOLOGICE Conţinuturile învăţării sunt grupate în trei domenii: I. Literatură, II. Limbă şi comunicare şi III. Concepte operaţionale. În domeniul Literatură, clasa a X-a constituie, împreună cu clasa a XI-a, o etapă centrală, în care se urmăreşte familiarizarea elevilor cu: principalele tipuri de texte literare; noţiunile şi tehnicile de analiză şi de interpretare menite să înlesnească înţelegerea textelor epice, dramatice şi lirice, în proză sau în versuri; repere de ordin istoric care să ajute la formarea unei viziuni de ansamblu asupra literaturii române. În clasa a X-a se va studia Proza, iar în clasa a XI-a se vor studia Dramaturgia, Poezia şi unele repere fundamentale referitoare la Epoci culturale şi ideologii literare în literatura română, această din urmă secţiune servindu-se în principal de textele studiate anterior. Clasa a XII-a este destinată Studiului aprofundat al literaturii. Maniera de prezentare a conţinuturilor permite profesorilor şi autorilor de manuale să caute soluţiile optime pentru organizarea parcursului didactic (modalitatea de corelare a conţinuturilor, ordinea abordării acestora, structurarea unităţilor didactice). În clasa a X-a se vor studia minimum 10 texte de proză la profilurile sau specializările care au prevăzute numai 3 ore pe săptămână şi minimum 14 texte la profilurile sau specializările care au prevăzute 4 ore pe săptămână. Recomandările pentru cele din urmă sunt marcate cu asterisc (*). Profesorii (şi autorii de manuale) vor alege textele pe care le consideră potrivite cerinţelor formulate. În alegerea textelor se va ţine seama, în plus faţă de criteriile indicate la fiecare listă minimală, de următoarele criterii generale: accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi de cultură generală a elevilor; atractivitate; valoare; varietatea autorilor selectaţi; volumul de lecturi propuse pe parcursul întregului an şcolar în raport cu timpul disponibil. Programa oferă sugestii, cu titlu de exemplificare, menite să ajute opţiunile profesorilor. Listele de exemple sunt deschise. Profesorii (autorii de manuale) pot alege alţi autori sau alte texte, care nu figurează în aceste liste. Din lista autorilor canonici (Mihai Eminescu, Ion Creangă, I. L. Caragiale, Titu Maiorescu, Ioan Slavici, G. Bacovia, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu. Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, G. Călinescu, E. Lovinescu, Marin Preda, Nichita Stănescu) se va studia obligatoriu, în clasa a X-a, câte un text aparţinând următorilor autori: Ion Creangă, Ioan Slavici, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu.

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 16

Este bine să se acorde atenţie, în măsura posibilităţilor, studiului unor texte integrale. Evident, lucrul acesta nu exclude recursul la texte fragmentare, mai ales în cazul speciilor literare de mari dimensiuni (nuvelă, roman etc.). Profesorii pot să lărgească numărul de texte propuse pentru studiu sau să recurgă la lecturi suplimentare în corelaţie cu tipurile de texte studiate. Pentru ilustrare pot fi recomandate şi scrieri din literatura universală în traducere românească. LISTE MINIMALE ŞI ALTE RECOMANDĂRI I. LITERATURĂ 1. PROZĂ Proza narativă. Structura textului narativ - Comunicarea în textul narativ; instanţele comunicării - Perspectiva narativă - Tehnici de construcţie a subiectului - Personajele Limbajul prozei narative - Modalităţi ale narării - Vorbirea naratorului şi vorbirea personajelor - Registre stilistice 1.1. Specii narative. Repere istorice 1.1.1.*Forme incipiente ale prozei literare - *istoriografia medievală (cronica, letopiseţul, legenda istorică sau proza savantă) – cel puţin un text Sugestii pentru alegerea textelor: Grigore Ureche (“Letopiseţul ţării Moldovei”); Miron Costin (“De neamul moldovenilor”); Ion Neculce (“O samă de cuvinte”); “Letopiseţul Cantacuzinesc”; “Cronica Bălenilor”; Dimitrie Cantemir (“Descrierea Moldovei”, “Istoria ieroglifică”); “Învăţăturile lui Neagoe Basarab către fiul său Teodosie”. 1.1.2. Proza scurtă - specii tradiţionale - basmul cult – cel puţin un text - povestirea – cel puţin un text - nuvela – cel puţin trei texte - nuvela istorică - nuvela fantastică - nuvela psihologică Se va urmări realizarea unor conexiuni cu texte aparţinând şi altor specii literare narative studiate în gimnaziu (de exemplu, basmul popular, schiţa etc.). Sugestii pentru alegerea textelor: Basm cult: Ioan Slavici, Mihai Eminescu, Ion Creangă ş.a. Povestire: M. Sadoveanu, Ion Creangă, I. Agârbiceanu, V. Voiculescu ş.a. Nuvelă: C. Negruzzi (“Alexandru Lăpuşneanul”); A. I. Odobescu (“Mihnea-Vodă cel Rău”); M.Eminescu (“Sărmanul Dionis”); I. Slavici (“Moara cu noroc”); I. L. Caragiale (“Kir Ianulea”, “La hanul lui Mânjoală”, “În vreme de război”); Liviu Rebreanu (“Iţic Ştrul dezertor”, “Catastrofa”); M.Eliade (“Douăsprezece mii de capete de vite”, “La ţigănci”); Gib Mihăescu (“La Grandiflora”), Marin Preda (din volumul “Întâlnirea din pământuri”); Fănuş Neagu (“Dincolo de nisipuri”); Ştefan Bănulescu (din volumul “Iarna bărbaţilor”) etc. 1.1.3 Romanul - romanul de până la al doilea război mondial – cel puţin trei texte - romanul de după al doilea război mondial – cel puţin două texte

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 17

Se recomandă ca romanele alese să fie diferite tipologic (tradiţional, modern, postmodern, obiectiv, subiectiv etc.). Sugestii pentru alegerea textelor: N. Filimon (“Ciocoii vechi şi noi”); I. Slavici (“Mara”); Liviu Rebreanu (“Ion”, “Pădurea spânzuraţilor”); M. Sadoveanu (“Baltagul”, “Zodia Cancerului”); G. Călinescu (“Enigma Otiliei”); M. Preda (“Moromeţii”); Camil Petrescu (“Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, “Patul lui Procust”); H. Papadat-Bengescu (“Concert din muzică de Bach”); Anton Holban (“Ioana”); Mircea Eliade (“Nuntă în cer”); M. Blecher, (“Întâmplări din irealitatea imediată”); D.R.Popescu, (“F.”), George Bălăiţă (“Lumea în două zile”); Nicolae Breban (“Bunavestire”); Ştefan Bănulescu (“Cartea milionarului”); Augustin Buzura (“Vocile nopţii”); Al. Ivasiuc (“Racul”); Mircea Cărtărescu (“Travesti”, “Orbitor”) etc. 1.2. *Estomparea graniţelor dintre speciile tradiţionale ale prozei - cel puţin un text Sugestii pentru alegerea textelor: Urmuz (“Pâlnia şi Stamate”); Mircea Horia Simionescu (“Ingeniosul bine temperat”); Mircea Nedelciu (proză scurtă din volumul “Aventuri într-o curte interioară”); Ştefan Agopian (“Manualul întâmplărilor”); Ioan Groşan (“Caravana cinematografică”) etc. 1.3. *Alte forme ale prozei - *eseul (literar, filozofic, critic) – cel puţin un text - *discursul oratoric sau prelegerea – cel puţin un text Sugestii pentru alegerea textelor: Eseu: Nicolae Iorga, Lucian Blaga, Eugen Lovinescu, G. Călinescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, Constantin Noica, N. Steinhardt, Alexandru Paleologu, Andrei Pleşu, Gabriel Liiceanu ş.a. Discurs oratoric sau prelegere: M. Kogălniceanu, B. P. Hasdeu, Titu Maiorescu, B. Delavrancea, Tudor Vianu ş.a. II. LIMBĂ ŞI COMUNICARE Studiul limbii române se axează pe două coordonate: (a) normativă şi (b) funcţională, având ca obiectiv deprinderea elevilor de a folosi limba română corect, adecvat şi eficient în producerea şi receptarea textelor orale şi scrise. Abordarea conţinuturilor propuse se va face în ordinea aleasă de autorii de manuale sau de profesori, integrându-le acolo unde consideră că au eficienţă didactică. De asemenea, integrarea conţinuturilor de limbă şi comunicare în manualul de literatură sau, dimpotrivă, conceperea unui manual diferit pentru aceste conţinuturi va fi exclusiv opţiunea autorilor de manuale. Se recomandă, totuşi, folosirea ca texte-suport pentru studiul limbii a celor selectate pentru domeniul „Literatură“, ca şi stabilirea de corelaţii între diverse discipline având ca obiect folosirea limbajului (retorică, stilistică, pragmatică etc.). Apariţia unui anumit element de conţinut în programă nu impune existenţa unei lecţii cu acelaşi titlu în manual. Se recomandă abordarea acestor elemente prin modalităţile care permit înţelegerea fenomenului respectiv: exerciţii, exemplificări, explicaţii succinte etc. Aspectele teoretice vor fi reduse la strictul necesar, în favoarea aplicaţiilor practice. FORME ALE EXPRIMĂRII ORALE. RECEPTAREA TEXTELOR ORALE A. Dialogul (tipuri) -discuţia (*masă rotundă); *interviul (*interviul mass-media, *interviul de angajare) B. Monologul (tipuri) -descrierea orală Niveluri de constituire a mesajului oral. Rolul elementelor verbale şi paraverbale (ton, pauză, intonaţie etc.) a) fonetic -pronunţarea corectă (pronunţii hipercorecte)

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 18

-pronunţarea nuanţată (ton, pauză, intonaţie) b) morfosintactic -folosirea corectă a formelor flexionare (forme flexionare ale verbului, adjective fără grade de comparaţie, numerale etc.) -utilizarea corectă a elementelor de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume relative etc.) c) lexico-semantic -cunoaşterea sensului corect al cuvintelor (în special al neologismelor) -folosirea adecvată a cuvintelor în context -utilizarea variantelor lexicale literare -utilizarea corectă a unităţilor frazeologice -etimologia populară, hipercorectitudinea -sens denotativ, sensuri conotative d) stilistic -calităţile generale şi particulare ale stilului: claritate, proprietate, precizie, puritate, corectitudine, variaţie stilistică, simetrie, naturaleţe, cursivitate, eufonie Rolul elementelor non-verbale: privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică EXPRIMAREA SCRISĂ. RECEPTAREA TEXTELOR SCRISE. Redactarea de texte (referat, eseu, comentariu, analiză, paralelă, cerere, proces-verbal, *memoriu de activitate, curriculum vitae, formulare tipizate etc.) Niveluri de constituire a textului scris: a) ortografic şi de punctuaţie -norme ortografice -norme de punctuaţie b) stilistic -stil direct şi stil indirect -stil indirect liber -tipuri de frazare în funcţie de tipul de text (concizie, prolixitate, organizarea discursului prin parataxă sau prin hipotaxă etc.) -utilizarea stilurilor funcţionale -folosirea registrelor limbii (arhaic, popular, regional, colocvial, argou, jargon) III. CONCEPTE OPERAŢIONALE Se recomandă familiarizarea elevilor cu o serie de noţiuni de estetică, teorie literară, stilistică, retorică şi lingvistică prin integrarea lor operaţională în celelalte tipuri de conţinuturi ale învăţării, cu scopul deprinderii elevilor cu instrumentarul de analiză a textelor şi de comentare a diverselor aspecte ale acestora. Lista de mai jos are un caracter orientativ, fiind adaptabilă în funcţie de opţiunile profesorului şi de textele alese.
• În domeniul Literatură: ·1. proză - accepţii ale termenului; tipologie (proză narativă, oratorică etc.); genul epic; instanţele

comunicării narative (autor, narator, personaje, cititor); perspectiva narativă (punctul de vedere / viziunea / focalizarea), naraţiune la persoana I şi la persoana a III-a; tipuri de naratori (narator omniscient, narator-personaj, narator “martor” etc.); naraţiunea din perspectiva personajului (monologul interior, *fluxul conştiinţei, *personajul-reflector); construcţia subiectului (acţiune; secvenţă narativă; episod; intrigă; conflict; relaţii temporale şi spaţiale); construcţia discursului narativ (povestire în ramă, alternanţă, înlănţuire, incipit, final, elipsă, pauză descriptivă); personaj literar şi persoană, tipuri de personaje (principal, secundar, episodic; *protagonist şi antagonist; “caractere”, personaje “tipice” etc.); modalităţi ale narării (povestire şi relatare, rezumat, scenă etc.); vorbire directă şi indirectă; stilul indirect liber; registre stilistice (popular şi cult, scris şi oral etc.) 1.1.1 *cronica / letopiseţul – caracteristici; legenda istorică – caracteristici
Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 19

1.1.2 basmul cult (povestea) – caracteristici; povestirea – caracteristici, tipologie; nuvela – caracteristici, tipologie 1.1.3 romanul – caracteristici, tipologie 1.2. tradiţional, modern, *avangardist, postmodernist 1.3. *eseul; *discursul oratoric – caracteristici, tipologie

În domeniul Limbă şi comunicare

forme ale exprimării orale: dialog (discuţia, *masa rotundă, *interviul); monologul (descrierea orală); elemente paraverbale (ton, pauză, intonaţie); pronunţarea nuanţată (ton, pauză, intonaţie); forme flexionare ale verbului, adjective fără grade de comparaţie, numerale; elemente de relaţie (prepoziţii, conjuncţii, pronume relative); unităţi frazeologice; etimologia populară, hipercorectitudinea; sens denotativ şi conotativ; calităţile generale şi particulare ale stilului (claritate, proprietate, precizie etc.); elemente non-verbale ale comunicării (privire, gestică, mimică, spaţiul dintre persoanele care comunică); tipuri de texte (referat, eseu, comentariu, analiză, paralelă, proces-verbal, *memoriu de activitate, curriculum vitae, cerere, formulare tipizate); stil direct, stil indirect, stil indirect liber; stilurile funcţionale; registrele stilistice ale limbii (arhaic, popular, regional, colocvial, argou, jargon) EXEMPLE DE ACTIVITĂŢI DE ÎNVĂŢARE -exerciţii de identificare a instanţelor narative -exerciţii de analiză a structurii operei epice -identificarea tipului de personaj -exerciţii de caracterizare a personajelor -exerciţii de recunoaştere, analiză şi utilizare a diferitelor registre stilistice -dezbateri asupra modului de receptare a mesajului diferitelor tipuri de texte epice (roman, nuvelă, basm etc.) -compararea unor texte narative din punctul de vedere al structurii sau al particularităţilor stilistice (incipituri, finaluri narative diferite, stil metaforic, stil neutru, registre stilistice diferite etc.) -proiecte individuale sau de grup (prezentarea monografică a autorului preferat, fişe de lectură, alcătuirea unui portofoliu privind temele predilecte ale unui autor sau ale unei epoci etc.)

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 20

Clasa a XI-a COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI2 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor în diferite situaţii de comunicare Competenţe specifice 1.1. Redactarea unor compoziţii referitoare la texte poetice şi dramatice 1.2. Folosirea adecvată a mijloacelor de exprimare orală în monolog şi în dezbatere, pornind de la texte poetice, dramatice şi de doctrină literară 1.3. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în studiul şi interpretarea textelor poetice şi dramatice 1.4. Identificarea expresivităţii şi a subiectivităţii în limbajul comun şi în limbajul poetic -

Conţinuturi Analiză, comentariu, paralelă, eseu Tehnici de redactare Monolog, dezbatere Elemente verbale, nonverbale şi paraverbale Norme ortografice, ortoepice şi de punctuaţie Unităţi morfosintactice şi lexico-semantice Funcţiile limbajului, cu accent pe funcţia expresivă (poetică) a limbajului ∗Mărci ale prezenţei vorbitorului în limbajul comun şi în textul poetic; funcţia emotivă a limbajului; *exprimarea afectivităţii (emotivităţii) vorbitorului prin mijloace fonetice, lexico-semantice, gramaticale, sintactice Sens denotativ, sensuri conotative

1.5. Identificarea sensurilor cuvintelor în limbajul comun şi în limbajul poetic

-

2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor texte literare şi nonliterare Competenţe specifice 2.1. Recunoaşterea şi analiza principalelor componente de ordin structural şi de limbaj specifice textului dramatic 2.2. Identificarea şi analiza elementelor de compoziţie în textul poetic 2.3. Identificarea instanţelor comunicării în textul poetic 2.4. Analiza şi compararea diferitelor tipuri de lirism 2.5. Analiza limbajului poetic sub aspectul particularităţilor stilistice 2.6. Aplicarea conceptelor operaţionale în studiul textelor dramatice, poetice şi de doctrină literară Conţinuturi Construcţia subiectului în textul dramatic; compoziţia textului dramatic; modalităţi de caracterizare a personajelor dramatice; registre stilistice, limbajul personajelor, notaţiile autorului Titlu, incipit, relaţii de opoziţie şi de simetrie, elemente de recurenţă (motiv poetic, laitmotiv) „Măşti“ şi „roluri“ ale eului liric Lirism subiectiv, lirism obiectiv Figuri sintactice sau de construcţie; figuri semantice (tropi); figuri de sunet şi elemente de prozodie cf. cap. “Concepte operaţionale”

-

-

-

2

Conţinuturile marcate cu asterisc (*) sunt obligatorii la specializările cu patru ore pe săptămână.

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 21

3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau non-literar Competenţe specifice 3.1. Identificarea structurilor argumentative în diverse situaţii de comunicare în vederea sesizării logicii şi coerenţei mesajului 3.2. Exprimarea unor judecăţi de valoare prin mijloace lingvistice adecvate Conţinuturi Structuri şi tehnici argumentative în texte literare şi nonliterare, scrise sau orale (consolidare) tehnici de argumentare *Verbe evaluative; adverbe de mod/ predicative ca indici ai subiectivităţii evaluative; cuvinte cu rol argumentativ; structuri / tipare sintactice în argumentare Dramă, comedie; poezie ∗premodernă, romantică, simbolistă, modernistă, tradiţionalistă, avangardistă, neomodernistă, postmodernistă Epoci culturale şi ideologii literare: Dacia literară, Junimea; modernism, tradiţionalism şi *avangardă în perioada interbelică; *postmodernism *Ideologiile literare în contextul epocilor respective

-

3.3. Încadrarea unui text dramatic sau a unei poezii într-o anumită tipologie pe baza identificării caracteristicilor acestora 3.4. Identificarea şi compararea particularităţilor unor epoci culturale şi ideologii literare în vederea caracterizării acestora

-

-

-

SUGESTII METODOLOGICE Conţinuturile învăţării sunt grupate în trei domenii: I. Literatură, II. Limbă şi comunicare şi III. Concepte operaţionale. În domeniul Literatură, în clasa a XI-a, se vor studia: Dramaturgia (Structura textului dramatic, Limbajul dramaturgiei, Specii dramatice, ∗Estomparea graniţelor dintre speciile dramatice tradiţionale), Poezia (Structura textului poetic, Limbajul poeziei, Repere ale evoluţiei poeziei româneşti) şi Epoci şi ideologii literare. În acest context se vor parcurge minimum 25 de texte pentru filierele unde limba şi literatura română se studiază 3 ore pe săptămână, respectiv 29 de texte pentru filierele unde această disciplină se studiază 4 ore pe săptămână. Profesorii (şi autorii de manuale) vor alege textele pe care le consideră potrivite cerinţelor formulate. Se sugerează aplicarea de teste iniţiale în vederea stabilirii nivelului de cunoştinţe ale colectivelor de elevi, astfel încât profesorii să poată decide selectarea celor mai adecvate texte pentru studiu. În alegerea textelor se va ţine seama, de asemenea, de următoarele criterii generale: accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi de cultură generală a elevilor; atractivitate; valoare; varietatea autorilor selectaţi; volumul de lecturi propuse pe parcursul întregului an şcolar în raport cu timpul disponibil. Programa oferă sugestii, cu titlu de exemplificare, menite să ajute opţiunile profesorilor. Listele de exemple sunt deschise. Profesorii (autorii de manuale) pot alege (şi) alţi autori sau alte texte, care nu figurează în aceste liste. Din lista autorilor canonici se va studia obligatoriu, în clasa a XI-a, cel puţin câte un text aparţinând următorilor autori: I. L. Caragiale, Mihai Eminescu, George Bacovia, Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Nichita Stănescu, Titu Maiorescu şi E. Lovinescu. Profesorii pot să lărgească numărul de texte propuse pentru studiu sau să recurgă la lecturi suplimentare în corelaţie cu textele studiate. Pentru ilustrare pot fi recomandate şi scrieri din literatura universală în traducere românească.

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 22

LISTE MINIMALE ŞI ALTE RECOMANDĂRI I. LITERATURĂ
1. DRAMATURGIA

1.1. Structura textului dramatic -construcţia subiectului dramatic -compoziţia textului dramatic -personajele Limbajul dramaturgiei. Expresivitate în textul dramatic: -particularităţi ale construcţiei dialogului dramatic; limbajul personajelor ca modalitate de caracterizare (registre stilistice în vorbirea personajelor); rolul elementelor nonverbale (gestică, mimică, mişcare scenică etc.) şi paraverbale în textul şi în spectacolul dramatic; oralitate în dialogul dramatic; - notaţiile autorului -*limbaje scenice 1.2. Specii dramatice. Repere istorice -comedia - 1 text -drama - 1 text Sugestii de autori: Comedie: V. Alecsandri, I.L.Caragiale, T. Muşatescu, Al. Chiriţescu, Teodor Mazilu ş.a. Dramă: B.P.Hasdeu, Al. Davila, I.L.Caragiale, B. Delavrancea, Camil Petrescu ş.a. 1.3. ∗ Estomparea graniţelor dintre speciile dramatice tradiţionale - 1 text care să pună în evidenţă estomparea caracteristicilor de gen tradiţionale Sugestii pentru alegerea textelor: Gh. Ciprian (“Omul cu mârţoaga”); Lucian Blaga (“Meşterul Manole”); Eugen Ionescu (“Scaunele”, “Cântăreaţa cheală”); Marin Sorescu (“Iona”); Radu Stanca (“Hora domniţelor”); Matei Vişniec (din volumele apărute la Editura Cartea Românească) etc. 2. POEZIA 2.1. Structura textului poetic -comunicarea în textul poetic (eul liric etc.) -lirism obiectiv şi lirism subiectiv -elementele de compoziţie în textul poetic (recurenţe, simetrii, opoziţii etc.) -nivelele textului poetic (fonetic, lexical etc.) Limbajul poeziei

-caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.)
-imaginarul poetic -figuri de stil -elemente de prozodie 2.2. Repere ale evoluţiei poeziei româneşti -∗poezia premodernă - cel puţin 1 text -Sugestii de autori: poeţii Văcăreşti, Constantin Conachi, Anton Pann ş.a. -poezia paşoptistă; romanticii şi poezia populară - cel puţin 1 text -Sugestii de autori: Ion Heliade Rădulescu, D. Bolintineanu, V. Alecsandri, Gr. Alexandrescu ş.a. -Mihai Eminescu - cel puţin 4 texte -prelungiri ale romantismului şi ale clasicismului - cel puţin 1 text -Sugestii de autori: George Coşbuc, Octavian Goga -simbolismul - cel puţin 2 texte
Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 23

-Sugestii de autori: Al. Macedonski, Ştefan Petică, D. Anghel, Ion Minulescu; „dincolo de simbolism“: G. Bacovia -modernismul - cel puţin 5 texte -Sugestii de autori: Ion Barbu, Lucian Blaga, T. Arghezi, Adrian Maniu, Al. Philippide ş.a. -tradiţionalismul - cel puţin 1 text -Sugestii de autori: Ion Pillat, Vasile Voiculescu, Aron Cotruş ş.a. -avangarda - cel puţin 1 text -Sugestii de autori: Tristan Tzara, Geo Bogza, Ion Vinea, Ilarie Voronca; continuităţi postbelice: Gellu Naum -neomodernismul - cel puţin 3 texte Sugestii de autori: -Cercul de la Sibiu ( Şt. Augustin Doinaş, Radu Stanca), poeţii de la „Albatros“ şi „Kalende“ (Ion Caraion, Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru, Dimitrie Stelaru), Emil Botta ş.a. -generaţia ′60: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Cezar Baltag, Ileana Mălăncioiu, A.E.Baconski ş.a. -generaţia ′70: M. Dinescu, Emil Brumaru; debuturi târzii: Leonid Dimov, Mircea Ivănescu, ş.a. -postmodernismul - cel puţin 1 text Sugestii de autori: Mircea Cărtărescu, Alexandru Muşina, Cristian Popescu ş.a.
3. EPOCI ŞI IDEOLOGII LITERARE

Se recomandă studierea unor texte de istorie, critică sau teorie literară, a unor scrieri de doctrină literară (manifeste poetice, arte poetice etc.) care să servească la integrarea în contexte mai largi (curente şi epoci literare sau culturale etc.) a operelor studiate. Este, de asemenea, recomandabil ca aceste contextualizări să facă trimitere şi la scrieri în proză şi dramatice studiate anterior. Textele din această secţiune pot fi grupate separat sau inserate în relaţie cu scrierile literare propuse pentru studiu în clasa a XI-a (de exemplu: Dacia literară, în corelaţie cu poezia paşoptistă). -Dacia literară - cel puţin 1 text -Sugestii pentru alegerea textelor: M. Kogălniceanu (“Introducţie” la Dacia literară) -Junimea - cel puţin 1 text -Sugestii pentru alegerea textelor: Titu Maiorescu (“O cercetare critică asupra poeziei române de la 1867”, “În contra direcţiei de astăzi în cultura română”, “Eminescu şi poeziile lui”, “Comediile d-lui Caragiale”) etc. -Modernism, tradiţionalism şi *avangardă în perioada interbelică - cel puţin 2 texte -Sugestii pentru alegerea textelor: Modernism: E. Lovinescu (“Istoria literaturii române contemporane”); Vladimir Streinu (“Versificaţia modernă”); Hugo Friedrich (“Structura liricii moderne”) etc. Tradiţionalism: Lucian Blaga (“Revolta fondului nostru nelatin”); Nechifor Crainic (“Sensul tradiţiei”, “Puncte cardinale în haos”) etc. *Avangardism: manifeste avangardiste - Ion Vinea (“Manifest către tinerime”), Tristan Tzara, Geo Bogza etc. - ∗postmodernismul - cel puţin 1 text Sugestii pentru alegerea textelor: “Caiete critice”, nr. 1-2, 1986; Mircea Cărtărescu (“Postmodernismul românesc”); antologia “Competiţia continuă. Generaţia ’80 în texte teoretice” (Gh. Crăciun). II. *Probleme de limbă şi comunicare Aceste conţinuturi se vor studia în corelaţie cu textele literare parcurse, ele având un caracter preponderent aplicativ. Autorii de manuale şi profesorii vor planifica dispunerea acestor conţinuturi de-a lungul întregului an şcolar. În realizarea acestor conţinuturi profesorii vor putea actualiza cunoştinţe de gramatică tradiţională.

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 24

Subiectivitatea vorbitorului - componentă a limbajului comun şi a textului poetic (Se va studia numai la profilurile care au prevăzute 4 ore pe săptămână): 1. Mărci ale prezenţei vorbitorului în limbajul comun şi în textul poetic: pronumele de persoana I singular; pronumele de persoana I plural (pluralul auctorial, pluralul solidarităţii, pluralul autorităţii); pronumele de persoana a II-a singular (ca marcă a autoadresării); dativul etic; indici ai spaţiului şi ai timpului ordonaţi prin raportare la vorbitor (de ex. acum, atunci, aici, acolo, acesta, acela etc.); dispariţia mărcilor personale din diverse tipuri de texte (impersonalizarea exprimării în textul ştiinţific, juridic, poetic etc.) 2. Subiectivitatea vorbitorului: exprimarea afectivităţii. Funcţia emotivă a limbajului. Mărci lingvistice de realizare: (a) fonetice: accentul, intonaţia, pauza afectivă, lungiri de sunete; (b) lexico-semantice: sens denotativ / sensuri conotative (consolidare de cunoştinţe); sinonime stilistice (lexicale şi frazeologice); valoarea afectivă a unor derivate lexicale (diminutive, augmentative etc.); (c) gramaticale: substantivul - valori stilistice afective ale numărului, genului, cazului vocativ, personificarea prin vocativ (de ex. “codrule, codruţule”, “gorunule din margine de codru” etc.); adjectivul - construcţii adjectivale afective în limba vorbită ( de ex. scumpul de tine etc.), superlative stilistice; verbul - modurile şi timpurile verbale cultivate în poezie; (d) sintactice: topica afectivă (antepunerea adjectivelor, inversiuni şi dislocări sintactice etc.) 3. Exprimarea unei evaluări subiective (apreciere, judecată de valoare) Mijloace lingvistice de realizare: (a) verbe evaluative: verbe de opinie (a crede, a considera etc.), verbe de judecată (a decide, a hotărî etc.), verbe dicendi (a zice, a spune etc.); (b) adverbe de mod / predicative ca indici ai subiectivităţii evaluative (probabilitate: posibil, probabil etc.; certitudine: desigur, fără îndoială etc.; necesitate: obligatoriu, indispensabil etc.); (c) cuvinte cu rol argumentativ (adverbe, conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale folosite pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, conclusiv, final etc.); (d) structuri / tipare sintactice în argumentare: construcţii explicative, apozitive şi incidente, cumul enumerativ, paralelism sintactic, subordonate antepuse şi reluate etc. III. CONCEPTE OPERAŢIONALE
•În domeniul Literatură:

1.1. Dramaturgie - accepţii ale termenului: text dramatic, artă a spectacolului teatral; conflict dramatic; replică, dialog, monolog; indicaţii scenice; 1.2. Specii dramatice: comedia, drama - caracteristici, tipologie; categorii estetice: comicul, tragicul. Expresivitate în textul dramatic: registre stilistice în vorbirea personajelor, elemente verbale, nonverbale şi paraverbale în textul şi în spectacolul dramatic; oralitate în dialogul dramatic; *1.3. Estomparea graniţelor dintre speciile dramatice tradiţionale: teatrul absurd, teatrul parabolic; 2.1. Poezie - accepţii ale termenului; tipologie: poezie lirică, epică etc.); eul liric (raportul autor - eu liric); lirica eului, lirism subiectiv, lirism obiectiv; limbaj poetic: expresivitate, ambiguitate, sugestie; imaginar poetic; elemente de compoziţie în textul poetic: titlu, incipit, secvenţe poetice, relaţii de opoziţie, relaţii de simetrie, elemente de recurenţă (motiv poetic, leit motiv); 2.2. poezie romantică, simbolistă, modernistă, tradiţionalistă, avangardistă (concept, curente de avangardă, dadaism, suprarealism); Expresivitate poetică: conceptul de figură de stil; clasificarea figurilor: figuri sintactice şi de construcţie (enumeraţia, repetiţia, paralelismul sintactic, refrenul; simetria, antiteza; *interogaţia retorică, *exclamaţia retorică, *invocaţia retorică), figuri semantice (epitetul, *tipuri de epitete; comparaţia, *tipuri de comparaţii; metafora, *tipuri de metafore; *oximoronul; sinestezia; simbolul), figuri de sunet (aliteraţia, *eufonia; ritmul, *tipuri de ritm; rima, *tipuri de rime; versul alb; vers; măsură metrică; strofă). 3. curent literar, generaţie literară; doctrină estetică, manifest literar, artă poetică; •*În domeniul Limbă şi comunicare. Subiectivitatea vorbitorului - componentă a limbajului comun şi a textului poetic:

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 25

1. Mărci ale prezenţei vorbitorului în limbajul comun şi în textul poetic; 2. Funcţia emotivă a limbajului. Mărci ale afectivităţii vorbitorului: (a) sinonime stilistice; funcţia stilistică a unor derivate lexicale; (b) valori stilistice ale unor categorii gramaticale ale substantivului, adjectivului, superlative stilistice; modurile şi timpurile verbale cultivate în poezie; (c) topica afectivă (antepunerea adjectivelor, inversiuni sintactice etc.); 3. Mărci ale evaluării subiective a vorbitorului: (a) verbe evaluative (de opinie, de judecată, dicendi); (b) adverbe de mod / predicative ca indici ai subiectivităţii evaluative; (c) cuvinte cu rol argumentativ (adverbe, conjuncţii şi locuţiuni conjuncţionale folosite pentru exprimarea raporturilor de tip cauzal, consecutiv, conclusiv, final etc.); (d) structuri / tipare sintactice în argumentare (construcţii explicative, apozitive şi incidente, cumul enumerativ, paralelism sintactic, subordonate antepuse şi reluate).

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 26

Clasa a XII-a COMPETENŢE SPECIFICE ŞI CONŢINUTURI1 1. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea şi receptarea mesajelor în diferite situaţii de comunicare Competenţe specifice 1.1. Aplicarea cunoştinţelor de limbă în studiul şi interpretarea textelor literare Conţinuturi norme ortografice, ortoepice şi de punctuaţie; unităţi morfosintactice şi lexico-semantice; limbajul literaturii, limbajul criticii literare, alte tipuri de limbaj rezumat, comentariu, analiză şi sinteză, eseu, paralelă interviul, tehnica întrebărilor şi a răspunsurilor, tehnica răspunsului pregătit

1.2. Redactarea unor tipuri diverse de compuneri pornind de la diferite texte literare şi nonliterare 1.3. Expunerea orală a unor opinii / comentarii pe marginea diferitelor texte literare şi nonliterare -

-

2. Folosirea instrumentelor de analiză stilistică şi structurală a diferitelor texte literare şi nonliterare Competenţe specifice 2.1. Folosirea unor tehnici variate pentru analiza în detaliu a unor texte literare diverse 2.2. Evidenţierea unor posibilităţi diferite de interpretare a aceluiaşi text în funcţie de mai multe perspective de lectură 2.3. Realizarea de conexiuni diverse între două sau mai multe texte literare 2.4. Integrarea unei opere literare într-un anumit context Conţinuturi temă, motiv, structura şi semnificaţiile textelor poetice, narative, dramatice; tehnici de analiză perspectivă istorică şi perspectiva actualităţii, relaţia textelor cu ideologiile literare şi artele poetice; perspectivă structurală; perspectivă tematică texte înrudite tematic, structural sau stilistic; *contextul istoric în care au apărut textele respective; *raportarea la culturile şi literaturile europene opera integrală a scriitorului; elemente de artă poetică; şcoli, grupări, curente literare; condiţionări istorice, psihologice şi biografice care influenţează producerea şi receptarea; *forme de intertextualitate; *fenomene culturale evolutive, naţionale şi universale

-

-

-

3. Argumentarea în scris sau oral a propriilor opinii asupra unui text literar sau non-literar Competenţe specifice 3.1. Construirea unei argumentaţii scrise/ orale pe o temă dată Conţinuturi tehnici de argumentare; argumentarea judecăţilor de valoare; formularea de contraargumente

1

Conţinuturile marcate cu aterisc (*) sunt obligatorii la specializările cu patru ore pe săptămână.

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 27

Competenţe specifice 3.2. Compararea şi evaluarea unor puncte de vedere diferite exprimate în legătură cu un anumit text literar sau cu un fenomen literar/ cultural 3.3. Argumentarea unei opţiuni personale în confruntarea cu puncte de vedere divergente

-

-

Conţinuturi sintetizarea şi parafrazarea opiniilor exprimate în texte de critică literară; interpretarea textului critic; puncte de vedere deosebite în texte de critică literară, exprimate în legătură cu un subiect literar/ cultural Polemici literare, dezbateri, confruntări de idei;

SUGESTII METODOLOGICE În domeniul Literatură, în clasa a XII-a, se propun următoarele module de conţinuturi ale învăţării: Studiul aprofundat al literaturii şi Dezbateri, sistematizări. Se urmăreşte, în principal, abilitarea elevilor pentru examenul de bacalaureat. În acest sens, programa propune studiul unui număr redus de texte, cu accent pe aprofundarea tehnicilor de analiză, de interpretare şi de discutare a literaturii. Programa lasă o marjă largă de opţiune profesorilor şi autorilor de manuale pentru a putea îmbogăţi şi sintetiza parcursul didactic al predării - învăţării literaturii în liceu. Activităţile didactice vor fi orientate prioritar spre consolidarea capacităţilor elevilor de exprimare scrisă şi orală pe teme din domeniul literaturii române. În programă se specifică, pentru domeniul Literatură, doar numărul minim de texte (9-11, pentru clasa a XII-a) şi tipurile de texte recomandate. Profesorii (şi autorii de manuale) vor alege textele pe care le consideră potrivite cerinţelor formulate. Pentru alegerea textelor se recomandă testarea prealabilă a claselor la care acestea urmează să fie studiate. În alegerea textelor se va ţine seama, de asemenea, de următoarele criterii generale: accesibilitate în raport cu nivelul dezvoltării intelectuale şi de cultură generală a elevilor; atractivitate; valoare; varietatea autorilor selectaţi; volumul de lecturi propuse pe parcursul întregului an şcolar în raport cu timpul disponibil. Programa oferă sugestii, cu titlu de exemplificare, menite să ajute opţiunile profesorilor. Listele de exemple sunt deschise. Profesorii (autorii de manuale) pot alege (şi) alţi autori sau alte texte, care nu figurează în aceste liste. Se va studia obligatoriu, pe parcursul clasei a XII-a, cel puţin câte un text aparţinând următorilor autori: Mihai Eminescu, G. Călinescu, Marin Preda. Profesorii pot să lărgească numărul de texte propuse pentru studiu sau să recurgă la lecturi suplimentare în corelaţie cu textele studiate. Pentru ilustrare se pot recomanda şi scrieri din literatura universală în traducere românească. LISTE MINIMALE ŞI ALTE RECOMANDĂRI Literatură 1. Studiul aprofundat al literaturii A. Se recomandă consolidarea şi dezvoltarea abilităţilor elevilor de a analiza, interpreta şi evalua operele literare cu accent pe: - utilizarea tehnicilor de analiză literară şi stilistică, a conceptelor operaţionale din domeniul studiului literaturii; - sesizarea caracteristicilor tipologice (gen, specie etc.) ale operelor literare studiate în raport cu individualitatea acestora; - situarea operei literare în diverse contexte, în raport cu: - biografia şi personalitatea autorului; - alte scrieri ale autorului respectiv; - trăsăturile epocii în care a fost produsă (orientări şi doctrine estetice, dominante ideologice şi de mentalităţi, fenomene istorice etc.); - *alte texte (diverse tipuri de intertextualitate); - ipostaze ale receptării (receptarea operei de către contemporaneitate şi de către posteritate, receptare specializată din perspectiva criticii şi a istoriei literare etc.);
Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 28

- capacitatea de a compara judecăţile critice; - capacitatea de a formula şi de a argumenta judecăţi de valoare. Se vor studia în acest scop: - integral, cel puţin două romane la alegere, din epoci diferite; - integral, cel puţin o piesă de teatru la alegere. Se va alege, de preferinţă, o piesă care să ilustreze tendinţe ale teatrului modern (Lucian Blaga, Marin Sorescu, Eugen Ionescu, Matei Vişniec ş.a.); - cel puţin două grupaje lirice, la alegere, a câte trei – patru poezii fiecare; grupajele pot fi organizate tematic, pe autor sau pe epocă literară sau pe baza altor criterii (structural, tipologic, stilistic etc.). În alcătuirea grupajelor lirice se vor folosi criterii diferite. În sprijinul construirii competenţelor propuse se recomandă, de asemenea, să se facă recurs la texte suplimentare (texte de critică şi istorie şi teorie literară, eseuri, texte din literatura universală). B. Modalităţi didactice recomandate În studiul textelor selectate se recomandă folosirea, în special, a unor modalităţi didactice care să implice o participare activă a elevilor, în scopul pregătirii lor pentru examenul de bacalaureat: - studiul de caz - eseul structurat şi nestructurat - paralela - sinteza - dezbaterea - proiectul - dosarul de lectură - dosarul critic - dosarul bibliografic - expunerea orală de tip argumentativ Exemple: - dosarul critic al unei opere; interpretări multiple (istoria receptării unei opere, lectura din perspectivă istorică şi lectura din perspectiva actualităţii: „modernizări“ sau „actualizări“ ale unor opere literare din trecut) - Sugestii pentru alegerea autorilor: Mihai Eminescu, I.L.Caragiale, Ion Creangă, George Bacovia, Tudor Arghezi, Camil Petrescu ş.a. - „arte poetice“ în relaţie cu opera unui autor - Sugestii pentru alegerea autorilor şi a textelor: Mihai Eminescu, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Camil Petrescu, G. Călinescu, manifeste literare avangardiste etc. - scriitorul şi lumea sa; operă şi context cultural-istoric - Sugestii pentru alegerea autorilor: Ion Creangă, Ioan Slavici, I.L.Caragiale, Marin Preda ş.a. - succesul unor specii literare într-un anumit context cultural-istoric - Sugestii: moda nuvelei sentimentale în perioada paşoptistă, romanul în perioada interbelică, romanul politic în anii 1960 - 1970, memoriile după 1989 etc. 2. Dezbateri, sistematizări fundamentele literaturii române (originea şi evoluţia limbii române, racordări ale culturii române la cultura europeană: Umanismul, Iluminismul); tendinţe de autodefinire în cultura română: „literatură naţională“ şi „literatură populară“ (epoca paşoptistă), „specific naţional“ (G. Ibrăileanu ş.a.); „matrice stilistică“, „spaţiu mioritic“ (Lucian Blaga); „autohtonism“, „dacism“, „ortodoxism“, „sincronism“, „modernism“, „europenism“, „protocronism“ etc.; dezbateri contemporane pe această temă: „noi şi ceilalţi“, „complexe culturale“ etc. *critica literară; funcţiile şi speciile criticii (studiul critic, monografia, eseul critic, cronica literară, polemici critice etc. - Titu Maiorescu, Nicolae Iorga, Garabet Ibrăileanu, E.

-

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 29

Lovinescu, George Călinescu, Tudor Vianu, Pompiliu Constantinescu, Şerban Cioculescu, Ion Negoiţescu, Eugen Simion, Nicolae Manolescu ş.a. Temele pentru dezbateri/ sistematizări menţionate sunt obligatorii (cu excepţia ultimei, care este obligatorie numai la specializările cu 4 ore pe săptămână). Se va recomanda, pentru aceste teme, lectura unor texte sau fragmente de texte, necesare ca puncte de plecare pentru realizarea dezbaterilor şi sistematizărilor. Aceste texte, selectate de către autorii de manuale sau de către profesori, vor fi citite de elevi înaintea dezbaterilor. Se vor alcătui, în acest scop, fişe de lectură, valorificându-se şi alte forme ale tehnicilor de muncă intelectuală (referate, portofolii etc.). Se recomandă, de asemenea, ca dezbaterile şi sistematizările să aducă în discuţie şi texte studiate anterior. II. Practici discursive Aceste conţinuturi se vor realiza în corelaţie cu textele literare parcurse. Autorii de manuale şi profesorii vor planifica dispunerea acestor conţinuturi de-a lungul întregului an şcolar, ele având un caracter aplicativ. Se recomandă actualizarea, consolidarea şi îmbogăţirea, prin exerciţii, a următoarelor conţinuturi ale învăţării, în vederea perfecţionării competenţelor de comunicare orală şi scrisă, cu accent pe strategiile de tip argumentativ: 1. Tehnici de construire a dialogului în: conversaţie, interviu, dezbatere, colocviu, polemică verbală etc. 2. Tehnici de construire a monologului oral şi scris în: expunere, eseu structurat şi nestructurat, paralelă, sinteză etc.) 3. Exerciţii de redactare a unor texte în diferite stiluri funcţionale (cerere, scrisoare, procesverbal, curriculum vitae, *memoriu de activitate, *recenzie etc.) *3.1. În cadrul “Practicilor discursive”, la specializările care au prevăzute 4 ore pe săptămână, se vor avea în vedere şi următoarele conţinuturi, realizate sub formă aplicativă: Interferenţe stilistice: naraţiunea, descrierea şi argumentarea în diverse stiluri funcţionale. Se vor alege cel puţin 2 texte narative, 2 texte descriptive, 3 texte argumentative dintre tipurile enumerate: - naraţiunea în texte de tip: istoriografic, jurnalistic (ştirea, reportajul); juridic-administrativ (declaraţia, memoriul de activitate), epistolar; - Se vor studia cel puţin 2 texte dintre tipurile enumerate. - descrierea în texte de tip: ştiinţific (descrierea unui experiment), literar, jurnalistic (anunţul, reclama publicitară); - Se vor studia cel puţin 2 texte dintre tipurile enumerate. - argumentarea în texte de tip: ştiinţific (studiul critic, eseul filozofic), oratoric (discurs politic, pledoaria juridică), jurnalistic (cronica de spectacol) şi literare (eseu structurat, eseu nestructurat, recenzia, referatul, sinteza, paralela). Se vor studia cel puţin 3 texte dintre tipurile enumerate.

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 30

Limba şi literatura română – clasele a IX-a – a XII-a 31

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->