1.

Alc tuirea sistemelor rutiere Suprastructura drumului cuprinde ansamblul lucr rilor de amenajare i

consolidare a platformei drumului în vederea asigur rii circula iei vehiculelor, în condi ii de siguran i confort, indiferent de starea climateric , temperatur i umiditate.

Pentru a îndeplini acest deziderat, partea carosabil se amenajeaz cu un sistem de straturi din materiale rutiere, cu grosimi i rezisten e diferite, rolul lor principal fiind de a prelua i suporta sarcinile din trafic. Aceast succesiune de straturi se nume te sistem rutier, iar dac lu m în considerate i o zona activ din terenul de funda ie la care se transmit sarcinile din timpul circula iei rutiere, acest ansamblu poart numele de complex rutier. Întrucât greutatea vehiculelor se transmite la sistemul rutier prin ro i, deci prin aria de contact dintre roat i suprafa a de rulare (amprenta), sarcinile din trafic

transmise sistemului rutier pot fi considerate cas fiind sarcini uniform distribuite pe aceast suprafa de contact. În cazul unor straturi din materiale granulare sau stabilizate cu lianti hidrocarbonati (bitum), aceast sarcin se repartizeaz în adâncime pe suprafe e din ce în ce mai mari, reducându- i, în acest mod, intensitatea. Deci putem considera c presiunea unitar a înc rc rilor din trafic scade cu adâncimea, (fig.1), repartizarea

sarcinilor în adâncime depinzând de rigiditalea straturilor.

Fig.1. Presiunea exercitat de pneu

Presiunea unitar din repartizarea înc rc rilor din trafic, trebuie redus pân când este îndeplinit condi ia: po padm

unde padm reprezint presiunea admisibil a p mântului din patul drumului.

..Num rul. dup rolul lor..2.hn grosimea straturilor.3): Fig. de tipul dalelor din beton de ciment. suprafa a pe care se repartizeaz înc rc rile din trafic cre te foarte mult. format dintr-un num r de straturi. Deci sistemul rutier.3.. strat de funda ie – 3.. c rezisten a materaialelor din straturile rutiere poate sc dea odat cu adâncimea. iar grosimea lor va cre te (considerând eficien a economic ). . Fig... Structura sistemului rutier În cazul sistemelor rutiere rigide..En reprezint modulele de deforma ie ale matrerialelor din straturi. Straturile sistemului rutier se împart..2: E1 E2 E3 . în urm toarele categorii: (fig. eforturile unitare diminuânduse corespunz tor. grosimea i natura materialeler din sistemului rutier se stabilesc printr-un calcul tehnico-economic ce poarta numele de dimensionarea sistemului rutier. fig.. hn unde E1…. Rezult . logic. iar h1…. Straturile sistemului rutier strat de îmbr minte – 1. strat de baz – 2. En h1 h2 h3 . trebuie s îndeplineasc urm toarele condi ii..

cu grosime mai mare decât straturile superioare. Eementele geometrice ale traseelor rutiere Prin traseu se poate în elege: intersec ia planului generat de verticalele care trec prin mijlocul drumului cu linia terenului (rezult o succesiune de curbe în spa iu) proiec ia axei drumului pe un plan orizontal. din dou straturi: . din trafic. 4 (aliniamente MA. neted . Stratul de baz îmbr trebuie realizat din materiale rezistente.stratul de uzur . El se interpune între funda ie i patul drumului. având i caracteristici elastice ce amortizeaz efectele dinamice din trafic. Îmbr mintea este alc tuit . a fi alunecoas i s mintea trebuie sa fie impermeabil . anticapilar.substrat – 4. dar nu este considerat în grosimea de calcul a sistemului rutier. 2. CD) Fig. Stratul de funda ie realizat de obicei din materiale granulare. pentru sistemele rutiere grele ale drumurilor moderne.stratul de rezisten Îmbr sau de leg tur . . 4 Reprezentarea unui traseu rutier în plan orizontal . f reziste la for ele tangen iale din trafic. el preia de la minte sarcinile. balast) i are mai multe roluri: drenant. anticontaminant. are rolul de a diminua înc rc rile din trafic pîn la nivelul presiunii admisibile a p mântului din patul drumului. înca mari. fig. BC. ce preia direct solicit rile din trafic (atât verticale cât i tangen iale). Este principalul element de stabilitate al sistemului rutier. DN i sectoare curbilinii AB. Substratul este realizat din materiale granulare (nisip. i le transmite mult diminuate la straturile inferioare.

drumul se gase te în umplutur sau rambleu. Proiec ia intersec iei cu suprafa a terenului natural. 5. M rimea declivit ii se se exprim prin valoareea numeric a tangentei trigonometrice a unghiului pe care îl face linia ro ie cu oriyontala .1. iar por iunile înclinate se numesc declivit i. astfel încât se evite lucr rile importante de terasament. proiec ii desf urate pe un plan vertical. Dac corec iile se fac încît: linia ro ie se gase te sub linia terenului. cu suprafa a terenului natiral i cu platforma drumului. fig. Por iunile orizontale ale liniei ro ii se numesc paliere. dup cum drumul urc sau coboar în sensul kilometrajului. În realitate nu se poate îndeplini acest deziderat. Profilul drumului în lung Intersec ia suprafe ei n scut de generatoarele verticale ce trec prin planul drumului. astfel încît este necesar umplerea tur tran ee sau spa iului dintre cele dou linii. fiind necesare corect ri. drumul este în s debleu. linia ro ie trece deasupra terenului.2. 5 Fig. formeaz profilul în lung al drumului. Declivitatea se nume te ramp sau pant . iar proiec ia intersec iei cu platforma drumului formeaz linia proiectului sau linia ro ie. formeaz linia teren sau linia neagr . Reprezentarea sec iunii profilului în lung Este de dorit ca linia ro ie s urm reasc înclin rile terenului natural.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful