INTRODUCERE Sectele sunt grupări religioase mai mici sau mai mari, ce s-au rupt de Biserica apostolică întemeiată de Hristos

, schimbând dogmele credinţei şi explicând după mintea lor Sfânta Scriptură. le au luat fiinţă chiar în timpul !postolilor, prin Simon magul şi prin crestinii iudai"anţi care amestecau religia creştină cu cea iudaică a #echiului $estament. Secte creştine şi, mai ales, ere"ii mari ca arianismul, nestorianismul, monofi"itismul, monotelismul şi iconoclasmul, adică luptatori împotri%a Sfintelor &coane, au fost secole de-a rândul, tulburând şi de"binând Biserica creştină în primul mileniu. 'intre aceştia se pot aminti astă"i armenii, copţii, iacobiţii şi alţii. 'upă (area Schismă, adică ruptură dintre Biserica )rtodoxă de *ăsărit şi Biserica *omano-+atolică de !pus, din anul ,-./, au început să ia naştere în centrul şi %estul uropei unele grupări creştine sectare raţionaliste, datorită explicarii libere, a Sfintei Scripturi şi ră"%rătirii unor creştini împotri%a Bisericii !postolice, împotri%a slu0itorilor Bisericii şi a %ieţii duho%niceşti prea aspre. +ea mai %eche sectă neoprotestantă a luat fiinţă în !merica la începutul secolului 1#&&&, anume secta baptistă. 2n prima 0umătate a secolului al 1&1-lea a luat naştere, tot în !merica, secta ad%entistă, de unde, apoi, s-a răspândit şi în uropa sub numele de !%entişti de "iua a şaptea şi !d%entişti reformişti. $ot în secolul trecut apar şi alte secte, ca Studenţii Bibliei, numii şi milenişti3 4enticostalii, numiti şi $remurătorii3 iar în l%eţia apare secta %angheliştilor, numiţi şi +reştini după %anghelie. !lte secte mai puţin creştine iau naştere tot pe la sfârşitul secolului trecut, cum sunt 4ocăiţii sau 5a"arinenii, $eosofii, care combină religia cu filo"ofia şi ştiinţa3 Spiritiştii, care spun că %orbesc cu duhurile morţilor3 (artorii lui &eho%a, o sectă iudaică, şi multe altele. (a0oritatea sectelor au fost întemeiate de oameni bolna%i la suflet şi la minte, oameni neascultători, certaţi cu Biserica şi cu slu0itorii ei, stăpâniţi de demonul mândriei, al lăcomiei după a%eri şi dornici de mântuire fără osteneală, fără 0ertfă şi smerenie. &ar scopul urmărit de toate sectele este, nu mîntuirea sufletului, ci distrugerea Bisericii lui Hristos, de"binarea creştinilor, împărţirea lor în sute de bisericuţe, adunarea de a%eri, mândria şi pierderea sufletelor omeneşti pentru care 6iul lui 'umne"eu S-a 0ertfit pe Sfânta +ruce.

,

7 4r.. 'ar tot atât de ade%ărat este că sectele nu pot oferi cadrul unei comuniuni autentice. este %orba de o ade%ărată spălare a creierului și de programare ideologică menite să anule"e personalitatea adepților și să-i transforme în instrumente care execută orbește ordinele care %in din partea liderilor religioși. Despre secte şi nu numai despre ele. !ceastă cu atât mai mult cu cât există secte care culti%ă în rândul adepților ură față de proprii lor părinți. 7 8 Ibidem. !lexandru !rgatu. ste ade%ărat că societatea seculari"ată în care trăim astă"i tinde să scufunde omul în singurătate.Capitolul I. 2ntr-o astfel de situație. 5eofitul de%ine membru al unei comunități în care trebuie să dea do%adă de strictă ascultare față de supra%eghetori și față de lideri. ditura +asa Scriitorilor. p. Bacău. din dorința de a-i face să de%ină total dependenți de conducătorii sectei. . !deptul își pierde capacitatea de a gândi și a trăi independent. p. animată de dorințe după eficiență și profit material. pentru două moti%e. fiindcă distrug fundamentul comuniunii care este Sfânta $reime prin relati%i"area lui Hristos și a 'uhului Sfânt. fiindcă indi%idul este supus în cadrul sectei unui proces de depersonali"are cu scopul de a-l transforma în instrument docil menit să execute orbește ordinele care îi %in de la superiorii săi. repre"intă o încercare extrem de dificilă. gruparea sectară îi oferă indi%idului sentimentul apartenenței la grup care repre"intă un răspuns la singurătatea care îl confruntă din punct de %edere social. Modalităţi de racolare a creştinilor Sectele își recrutea"ă adepții din rândul celor ce caută o apartenență sau stare de comuniune. 7-8 7 . 7 Ibidem. apoi. 4e de o parte. 4erspecti%a că %a trebui să trăiască pe propriile sale picioare. datorită separării lucrării 'uhului de lucrarea lui Hristos7. Sunt extrem de numeroase ca"urile în care părinții se plâng de metodele folosite de sectanți pentru a-i înstrăina de propria lor familie. pentru pofta de dominație și exploatare8. !cest mecanism funcționea"ă adesea sub înfățișări deosebite și constă dintr-o ade"iune totală la grupul care îl face pe adept să nu mai poată trăi în afară sa. 9neori de%ine incapabil chiar de a-și gestiona propriul buget. 7--:. p. este o societate indi%idualistă. ca reacție împotri%a unei societăți depersonali"ate. fiindcă este %orba despre o societate care nu se mai gândește la aproapele. Sentimentul de apartenență și comuniune este o simplă ilu"ie care ascunde trista realitate a manipulării omului pentru profituri personale. departe de spri0inul și legăturile sectei. 4e de altă parte.

în care certitudinile tradiţionale păr să cede"e sub şocul punerii lor în discuţie. !depţii unei secte sunt obligaţi să contribuie. trad. !oile mişcări religioase. 4oate că sunt formaţii sectare care predică iubirea de 'umne"eu şi aproapele. într-o societate care se confruntă cu o explo"ie de concepţii şi doctrine religioase care se anulea"ă reciproc producând peste tot confu"ie şi de"orientare. factori de siguranţă. ectele. care are în %edere numai binele indi%idual. prin acti%itatea lor programată. în marea lor ma0oritate ignoranţi în materie de ade%ăr şi doctrină creştină. .fiindcă spiritualitatea lor nu poate sublimă egoismul din fiinţa omului . p.. întăresc această posesiune și dependența totală a adepților de liderii lor religioși. =-. este siguranţă cu care aşa-"işii profeţi sau guru îşi debitea"ă propriile lor născociri religioase în faţa ascultătorilor. fiindcă ele au alterat ade%ărul de credinţă adus de (ântuitorul. nu poate de%eni o realitate. dar din momentul în care nu dispun de o spiritualitate capabilă să elibere"e omul din cătuşele egoismului indi%idualist . Se mai spune că sectele oferă un răspuns celor ce căuta integralitatea / . . la sporirea beneficiilor materiale. p. 7--7. = : Ibidem. Se cunoaşte prea bine că mulţi dintre fondatorii de secte sunt miliardari.==:. nu este de mirare dacă sectele. care se interesea"ă mai mult de %iaţa de aici.Ritualurile. ditura (eridiane. fiindcă acesta este criteriul eficacităţii lor. decât de cea cerească.Sectantul ade%ărat se identifică trup și suflet cu mișcarea sa mai mult decât cu oricare grup social.- 8 . ditura >imes.predică despre iubire rămâne o abstracţie care nu poate coborî în %iaţa de toate "ilele a credinciosului. cu basme i"%orâte din mintea unor oameni surexcitaţi din punct de %edere religios. Bucureşti. secretul și inițierea gradată. într-o lume aflată în schimbare rapidă. până la anularea capacității creative a omului și la moartea spirituală. Se predică chiar o %anghelie a prosperităţii. jurămintele.7 5icolae !chimescu. departe de duhul autentic al lui Hristos. p. 4rofeţii impro%i"aţi frapea"ă cu fanatismul propriilor con%ingeri religioase:. fiindcă orice sectă totalitară este repetitivă și nu generează nou”4. şi iubirii faţa de aproape. în locul unei spiritualităţi a bunătăţii. +lu0-5apoca. . Se mai spune că sectele reuşesc să ademenească adepţii prin faptul că răspund la ne%oia acestora de a obţine răspunsuri precise. ci de business. +eea ce oferă sectele adepţilor lor. generea"ă egoism şi agresi%itate. Sectele nu se ocupă de spiritualitate. de cea pământească. de +leopatra Sa%a. economice sau financiare ale sectei. Sectele nu pot oferi răspunsuri mai clare şi mai precise. <ean #ernette. omeniei.

. care ştie că omul nu-şi poate găsi propria armonie atâta %reme cât nu-şi poate %indeca fiinţa lui stricată de păcat. de participare şi anga0are acti%ă.<ean 6rancois (aDer. astfel ca fiecare madular al $rupului lui Hristos sa de%ina un misionar al parohiei. care da naştere unor numeroase grupuri de terapii ce funcţionea"ă că înlocuitori de religii. 'ar această armonie pe care sectele orientale o trâmbiţea"ă cu atâta patos rămâne un %is frumos şi o aspiraţie lăudabilă. >ipsa preocupării faţă de păcat le permite acestor secte să se considere că fiind superioare tuturor celorlalte religii.===. cum ar fi Baha?i sau 5e@ !ge. p.Ibidem. "reotul mijlocitor între pământ şi cer . acela pierde sensul realităţiiC. p. = !rhimandrit Serafim !lexie%. trebuie sa acti%am in Biserica sacerdotiul uni%ersal a crestinilor. 5imeni nu poate contesta că în cadrul sectelor fiecare adept are posibilitatea să se afirme printr-o acti%itate particulară. de natură psiho-corporală şi psiho-spirituală. p. p. Bucureşti. fie prin alte mi0loace care merg uneori şi până la prostituţie. dar pe de altă parte sunt nişte simpli pioni meniţi să contribuie la sporirea numărului de credincioşi prin pro"elitism.într-o armonie totală. care a alterat fiinţa omuluiB. sau prin rotun0irea %eniturilor financiare ale conducătorului harismatic fie prin "eciuială. cât şi în societate. . să se considere că religie uni%ersală3 dar tocmai absenţa păcatului din preocupările lor spirituale şi morale le face să de%ină inferioare oricărei religii. 4entru a face faţă pro"elitismului sectar. trad. . pre"enţa în special în straturile defa%ori"ate ale societăţii şi a unui conducător harismatic care să stea la cârmă şi să elabore"e o direcţie spirituală. B C Ibidem. 7: / . pretind că ele sunt capabile să reali"e"e ceea ce nici o religie nu a fost capabilă să înfăptuiască. pentru faptul că aceste secte fac abstracţie de păcat. 7: . de inspiraţie orientală. 7--. 4e de o parte. de Eheorghita +iocioi. 'eosebit de alte instituţii laice sau ecle"iastice unde credincioşii nu au totdeauna conştiinţa misiunii lor pe care trebuie să o de"%olte atât în sânul comunităţii. se flatea"ă orgoliul adepţilor prin misiunea care li se încredinţea"ă. ditura nciclopedică. 9n alt moti% pentru care sectele păr să aibă succes în societatea contemporană constă în faptul că ele oferă cadrul unei recunoaşteri sociaie. ditura Sophia.. adică armonia omului cu sine însuşi şi cu natură. sectele oferă un cadru unde credincioşii au atribuţii precise =. )ricine face abstracţie de păcat. pentru două moti%e A întâi. care nu are prea multe în comun cu realitatea.-. Bucureşti. ectele neconformiste creştine şi noi religii. $oate sectele de inspiraţie orientală.

ditura $ritonic. ecte criminale. 2n fine. străină de spiritul ortodox. 'in acest punct de %edere. op$ cit. privit că o era nouă în opozi#ie cu o lume în care teamă colectivă şi apocaliptică creste odată cu violentă. 7--C. şi la repetarea neîncetată a unor slogane menite să se imprime cât mai adânc în conştiinţa celor racolaţi. Bucuresti. se mai spune despre secte că ele sunt capabile să genere"e în rândul adepţilor lor . că %orbirea în limbi.7 5icolae !chimescu. !ceastă %i"iune optimistă a %iitorului. constă în meditaţie îndelungată pentru a slabi re"istenţă psihică a adeptului. Fîn postF menit să ducă la epui"area fi"ica. lipsită de conţinut spiritual. într-o lume ci%ili"ată care şi-a pierdut sufletul. adepţii sectei sunt programaţi să execute în mod orbeşte ordinele pro%enite din partea conducătorului că un profet superior lui 'umne"eu. de bogăţie şi dominaţie condamnate de Sfântă Scriptură fără drept de apel./. : . p. . Sunt secte care obliga pe adeptele lor feminine să practice chiar prostituţia. $oate acestea do%edesc că experienţa transcendentală de care se pre%alea"ă sectele nu este menită să ridice pe om la asemănarea cu 'umne"eu. !ceastă practică. pentru recrutarea de noi adepţi şi pentru sporirea %eniturilor financiare ale sectei prin prestări de ser%icii şi munci numeroase. fiindcă l-a i"olat pe 'umne"eu într-o transcendentă inaccesibilă. un scla% pus în slu0ba unor pofte de putere./ 5icolae !chimescu. adică să dobândească libertatea de fiu al lui 'umne"eu..7. p. departe de %iaţa şi trăirea creştină. p. . . sectele exploatea"ă una din marile carente ale creştinismului apusean care a transformat teologia în pură speculaţie despre 'umne"eu. op$ cit. folosită de ma0oritatea sectelor pentru a transforma adepţii lor de fapt în roboti capabili să execute orbeşte ordinele pro%enite de la superiorii lor. . fiindcă ignoră identitatea dintre Hristos şi *e%elaţia di%ină3 în %ederea aceluiaşi scop practică şi purificarea spirituală../ . 4e de o parte. pe care o propo%ăduiesc sectele în rândul celor nai%i. 4entru a depăşi impasul în care se găsesc. ci să de%ină. . . iar prin sloganele repetate în mod obsesi%.aspira#ia către o viziune pozitivă a viitorului.8 Ibidem. prin aşa"isă meditaţie şi prin post se procedea"ă la spălarea creierului. sau alte re%elaţii noi..) altă metodă folosită de secte pentru racolarea de adepţi este cea de a pune accentul pe căutarea nepotolită a transcendentei şi a experientei religioase personale directe.. p. sectele fac abu" de lucrarea şi pre"enţa 'uhului Sfânt pentru a 0ustifică fenomene ieşite din comun. care depăşesc descoperirea adusă de Hristos.8. conflictele armate şi tulburările ecologice ale planeteiG.8 $raian $adin... îşi are explicaţia ei în teoria milenaristă potri%it căreia adepţii uneia sau alteia dintre secte %or participă la împărăţia de o mie .

(etodele şi mi0loacele de pastoratie erau cele tradiţionale. Capitolul II. comunitatea bisericească în care lucrea"ă harul lui 'umne"eu prin Sfintele $aine. . 7=-8. posibilită#i şi perspective actuale . Atitudinea preotului în faţa inva iei !ectare 4reotul este păstorul iar turma trebuie condusă pe calea mântuirii.de ani pe care Hristos o %a întemeia înainte de în%ierea de obşte. a este o unitate . respectând anumite rânduieli unanim acceptate.specte. &on Bria.-7 : . 7= Ibidem.=C7. . )ărturia creştină în *iserica +rtodo(ă$ . moştenite de la Sfinţii 4ărinţi. p.-7.: #asile *ăducă. ditura Humanitas. conducător şi po%ăţuitor.C. automat şi acti%itatea misionar-pastorală a preotului %a fi aceea care de %eacuri a adus roade. prof. în%ăţător.B.. p.:. putem spune că în %remurile grele. o circumscripţie bisericească sau o grupare de oameni. cunoaşte mutaţii de neimaginat în trecut. . Hristos rămânând !celaşi.B 4r. în%ăţătura de asemenea neschimbată. Eheorghe 4etraru. %u sunt păstorul cel bun$ "ăstorul cel bun îşi pune sufletul pentru oile sale G H&oan .. 6olosindu-le nu dădeau greş. când românii nu a%eau conducători din neamul lor care să-i înţeleagă şi să-i a0ute. 'r. &storia Bisericii este plină de modele de păstori cu %iaţa sfântă. ditura 9ni%ersitaria. 4arohia nu este numai o simplă unitate administrati%ă. . p. să%ârşite de slu0itorii Săi şi în care trebuie să se integre"e orice creştin pentru a face parte din Biserică lui Hristos. adică înainte de în%ierea tuturor oamenilor. B8 . lumea în care trăim noi acum. 5u mai a%em de a face cu o societate tradiţională aşe"ată. . în re%ista Elasul Bisericii. parohia este unitatea sau partea componentă cea mai mică a Bisericii locale. +raio%a.. 7--:. &'idul creştinului ortodo( de azi.I. p. 'in punct de %edere al %ieţii creştine. >ucrul acesta e cunoscut de la întemeierea Bisericii şi preotul trebuie să fie conştient de această pentru a putea spune împreună cu Hristos . 7--C. care sau făcut pildă %rednică de urmat credincioşilor lor. ecte neoprotestante şi noi mişcări religioase în România . l le era părinte. nr.C 4r. Bucureşti.-. îl a%eau pe preot.. +oncreti"ând. 2nsă.

%ol. 11&&. 4reotul este trimis în parohie nu să preste"e ser%icii religioase pentru indi%i"i. este un organism colecti% alcătuit din preot şi credincioşi de ambele sexe.= 7- 4r. presupune înnoirea mi0loacelor şi posibilităţilor misionar . care nu se mai pre"intă că o comunitate sociologică compactă. slu0ba să fie trăită până la transfigurare.-. dar ele trebuie să fie folosite în perspecti%ă unui plan pastoral clar%ă"ător şi organi"at7-. mărturie şi slu0ire7.pastorale existente. *iserica şi ectele. 8B7 B . 2n principiu. 4rof.pastorală este restabilirea şi consolidarea unităţii spirituale a parohiei şi întărirea conştiinţei de apartenenţă la comunitatea parohială că trup eclesial al lui Hristos. op$ cit. fiind grupaţi în 0urul unui altar şi al aceluiaşi slu0itor. p. locală. dar şi crearea unor noi forme de pastoratie. de toate %ârstele. 7--8. în re%ista Studii $eologice. cântărea clară şi frumoasă.. Se impune rostirea cu %oce tare a anaforalei liturgice de către preotul slu0itor. 4arohia este deci o unitate spirituală. =-. cu toate posibilităţile. liturgic-sacramentală. în primul rând. !rhimandrit Serafim !lexie%. 7C 77 JJJ-ndrumător "astoral. pentru atragerea credincioşilor . o comunitate de mărturie şi slu0ire ai cărei membri sunt uniţi prin mărturisirea aceleiaşi credinţe. +onsolidarea unităţii şi a %ieţii parohiei.. . cu stare socială şi ni%el cultural diferite. p. 'umiru Staniloae. a unor rugăciuni şi cântării în comun. p. pastorale şi misionare. cri"ele şi deficienţele ei şi să refacă unitatea spirituală a acesteia. rostită cu duh apostolic.. spiritualitate liturgico sacramentală.=B-. însoţită de smerenie şi e%la%ie pentru a contribui la reali"area unei atmosfere de rugăciune şi pioşenie colecti%ă77. precum şi de coslu0ire pentru toţi credincioşii. 7. ci să adune şi să reali"e"e o comunitate creştină autentică unită prin aceeaşi credinţă.= 7.B/ 4r. 4entru această preotul trebuie. !şadar cea mai urgenţă obligaţie misionar .spirituală. preoţii dispun de toate mi0loacele liturgice. ditura *eintregirea. nr. 'r. . . 4reoţii să să%ârşească cu regularitate ser%iciile religioase. predică pregătită cu mare gri0ă. !lexandru !rgatu. primirea $ainelor şi participarea la cultul di%in public că sursă a %ieţii şi spiritualităţii religioase şi comunitar-sociale.=. !ntrenarea credincioşilor în %iaţa liturgică prin rostirea +re"ului. op$ cit. să constate cu realism starea parohiei. p. o adunare de cult %ă"ută. se impun următoareleA . 4entru menţinerea şi consolidarea unităţii interne a parohiei că spaţiu liturgic şi duho%nicesc.

prin care preotul să menţină legatura strânsă cu toţi credincioşii7:. p.4redarea dreptei credinţe. . şi cele mai folosite dintre acestea sunt cultul di%in public. împart mi0loacele de pastoraţie în două mari categorii şi anumeA . pentru a promo%a anga0amentul personal şi trăirea a ceea ce se reali"ea"ă în cult7. 'eoarece abia prin actul împărtăşirii credincioşilor se încheie uharistia că $aină şi <ertfă. 78 7/ Ibidem. să se împărtăşească cu Sfintele $aine7/. !ceastă explicare %a insista asupra realismului liturgic. prin care părinţii să contribuie în mod real la formarea generaţiei tinere în duh creştin ortodox.(i0loacele sau metodele de pastoraţie colecti%ă. 2n general. prin explicarea Simbolului de credinţă3 . p. Ibidem. /. C. &ntensificarea pastoraţiei indi%iduale. 8B8 7= Ibidem. profesiune sau îndeletnicire. în colaborare cu preotul şi profesorul de religie7B. :. 8B8 C .xplicarea Sfintei >iturghii şi a cultului care este o mărturisire a credinţei sub formă doxologică... sex. B. 8B7 7: Ibidem. 8. !ntrenarea credincioşilor în cadrul procesului de catehi"are în %ederea unei catehi"ări susţinute şi coerente. 8B8 7C Ibidem. prin antrenarea credincioşilor şi a factorilor şi societăţilor economice din parohie în lucrarea filantropică7C. p. 8B7 7. preoţii au datoria să îndemne mereu credincioşii să se mărturisească prin $aină Spo%edaniei şi. )rgani"area filantropiei creştine la ni%el de parohie. 8B7 Ibidem. ni%el moral sau intelectual. p. cu pregătirea cu%enită. p. !ntrenarea diferitelor grupe de credincioşi în %iaţa parohiei prin programe religioase7=.4redarea istoriei mântuirii pe ba"a Sfintei Scripturi3 . în care se urmăreşte sau se are în %edere conducerea sufletească a tuturor enoriaşilor unei parohii indiferent de %ârsta. ma0oritatea specialiştilor în probleme de pastorală. 8B7-8B8 7B Ibidem. p.în misterul liturgic78. p. 4redarea dreptei credinţe printr-un program sistematic de predici şi catehe"e care %a cuprindeA .

pe ba"a de sex Hbărbaţi şi femeiI. şi se reali"ea"ă prin contactul direct de la om la om. se mai poate adăugă şi a treia şi anume mi0loace şi metode de lucru pentru pastoratia intermediară sau de grup. p. re%istă. păstorii de suflete.. (i0loacele pastoratiei indi%iduale. care au în %edere pe fiecare credincios în parte. mături. . muncitori. p. 7C8 = . de %ârsta Hcopii. bătrâniI. 7C8 Ibidem.predică. prin sfăt. meseriaşiI. CONC"U#II 88. tineri. prin %i"itele pastorale şi prin $ainele şi ierurgiile cu destinaţie indi%iduală. dintre care cea mai folosită şi cea mai eficace este $aină Spo%edaniei8. îndemn. care se adresea"ă anumitor grupuri de credincioşi. constituiţi în cadrul parohiei. catehe"ă. >a aceste două categorii. "iar. 6olosind aceleaşi metode de două mii de ani. pe Sfinţii !postoli şi pe Sfinţii 4ărinţi ai Bisericii au ştiut şi %or şti de fiecare dată să adopte metodele şi mi0loacele cele mai potri%ite pentru promo%area credinţei. a ade%ărului. de profesiune Hintelectuali. a binelui şi a dragostei între oameni. a%ând modele pe (ântuitorul &isus Hristos. precum şi cu%ântul tipărit sub diferite lui formeA carte. etc8-.

Sectele sunt grupări religioase. prin catehe"ă. a celor rupţi de Biserică precum şi acelor ne%ioasi pe care necredinţă şi de"năde0dea îi face pradă sigură pentru pro"elitismul sectar. facandu-se pildă %rednică de urmat credincioşilor lor. prin predică prin %i"ite pastorale prin acti%ităţi filantopice. prin să%ârşirea cu regularitate a sfintelor slu0be. pe Sfinţii !postoli şi pe Sfinţii 4ărinţi ai Bisericii au ştiut şi %or şti de fiecare dată să adopte metodele şi mi0loacele cele mai potri%ite pentru promo%area credinţei.- . Sectele şi recrutea"ă adepţii din rândul celor care căuta o aparenţă stare de comuniune. !cti%itatea preotului trebuie să fie aceea care din %eacuri a adus roade. care secole de-a rândul au tulburat şi au încercat se de"bine Biserică lui Hristos. a%ând modele pe (ântuitorul &isus Hristos. $i%lio&rafie . ce s-au rupt de Biserică. le au luat naştere datorită intrpretari libere şi eronate a Sfintei Scripturi şi datorită unor ră"%rătiri ale unor credincioşi împotri%a Bisericii. &storia Bisericii este plină de exemple de preoţi %rednici de misiunea ce le-a fost încredinţată. a binelui şi a dragostei între oameni. 6olosind aceleaşi metode de două mii de ani. 2n faţa in%a"iei sectare preotul 0oacă un rol foarte important şi păstorirea turmei ce i-a fost încredinţată odată cu primirea harului preoţiei. păstorii de suflete. a ade%ărului.

4etraru 4r. posibilită#i şi perspective actuale. *iblia sau fânta criptură. 7--. 7.4rof. )ărturia creştină în *iserica +rtodo(ă$ . &'idul creştinului ortodo( de azi. nr. +raio%a. %ol. . Bucureşti. =-. 4r. 11&&.-7. *iserica şi $eologice. prof. !oile mişcări religioase. ditura &nstitutului Biblic şi de (isiune al Bisericii )rtodoxe *omâne.*ăducă. 5apoca. ditura nciclopedică. 'umiru.$adin. 7--8 C. Bucureşti. în re%ista Studii ditura Humanitas. Bria. ditura $ritonic. în re%ista Elasul Bisericii.=:B. în re%ista (itropolia )lteniei. Bucureşti. 'r.-. !lexandru. nr. ditura Sophia. .. ditura +asa Scriitorilor.#ernette <ean. Despre secte şi nu numai despre ele.. ditura (eridiane.. 7--: /. ditura *eîntregirea.7. 7--: . ditura >imes. !chimescu. 7--C . Bucureşti.=C7 :. . . "reotul mijlocitor între pământ şi cer.. Spiridon. .=== =. "aro'ia ca teren de activitate spirituală a preotului. ecte criminale. &on. ectele. Secte neoprotestante şi noi mişcări religioase în România.8. 4r. . nr. 7--C . ediţie a Sfântului Sinod al Bisericii )rtodoxe *omâne. +lu0- . Bucureşti. (aDer <ean 6rancois. 4r. JJJ-ndrumător "astoral. 4rof. $raian. ectele neconformiste creştine şi noi religii. 'r. Bacau. ditura 9ni%ersitaria. +ândea. 7--.. 7--7 8.=B.==: ectele. 5icolae. Bucureşti. 'r.-. . !rgatu. . Eheorghe. #asile. !rhimandrit Serafim !lexie%.Stăniloae.specte.-:. 4r. ..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful