Alexandr Soljeniţân

O zi din viaţa lui Ivan Denisovici
Ca de obicei, la cinci dimineaţa se sună deşteptarea cu ciocanul în bucata de fier de lângă baraca ascunsă a comandamentului. Intermitent, sunetul pătrunse fără vlagă prin geamurile căptuşite cu un strat de gheaţă de două degete şi amuţi curând: era frig şi gardianul de serviciu nu avea chef să sune mai mult. Sunetul se stinse, iar dincolo de geam era întuneric ca în toiul nopţii, când uhov se sculase să!şi facă nevoile. "ntuneric şi atât. #oar în geam stăruia lumina gălbuie a celor trei proiectoare: două din $onă şi unul din interiorul lagărului. %ra linişte, nimeni nu venea să descuie baraca şi nu se au$eau nici plantoanele care la ora aceea ar fi trebuit să scoată afară, pe drugi, hârdăul cu e&cremente. uhov nu $ăbovea niciodată în pat, nici măcar o clipă, după ce se suna deşteptarea. 'ână la adunare mai era vreo oră şi (umătate, un timp numai al tău, neoficial şi cine cunoaşte bine viaţa de lagăr poate întotdeauna să câştige, în acest timp, ceva în plus: să coase cuiva, dintr!o bucată de căptuşeală veche, învelitori pentru mănuşi, să ducă pâslarii la pat unuia mai chivernisit din brigadă, pentru ca acesta să nu mai tropăiască desculţ în (urul grăme$ii căutându!l, să treacă în fugă prin maga$ii şi să facă un serviciu cui se cuvine, să măture, să care ceva sau, în sfârşit, să meargă la sala de mese, să strângă străchinile şi să le ducă, una peste alta, teanc, la spălător. )ici se poate căpăta chiar un supliment, însă doritorii sunt mulţi, câtă frun$ă şi iarbă, şi aşa stând lucrurile nu!ţi rămâne altceva de făcut decât să lingi străchinile în care a mai rămas câte ceva. *ui uhov i se întipăriseră în memorie cuvintele pe care le spusese odată +u$iomin, primul lui şef de brigadă. ,%ra un bătrân lup de lagăr care încă în -./0 avea doispre$ece ani 1vechime23. Celor aduşi recent de pe front, pentru completarea efectivului, el le spusese într!o bună $i, pe o cărăruie pustie, în prea(ma unui foc: 4 5ăieţi, aici e&istă o singură lege 4 legea taigalei6 #ar şi aici se poate trăi. "n lagăr crapă cei care ling străchinile, cei care îşi pun năde(dea în infirmerie şi cei care bat la uşa 1cumătrului2. "n privinţa 1cumătrului2, desigur, e&agerase. Cine a(ungea să!i bată la uşă era salvat. 7umai că!şi salva pielea pe pielea altora. uhov se scula întotdeauna la deşteptare. #e data asta, însă, el nu se sculă. "ncă de ieri nu se simţea în apele lui, avea frisoane şi îl durea tot corpul. "n cursul nopţii nu i$buti să se încăl$ească, visă mai întâi că e grav bolnav, iar apoi că se însănătoşise puţin. )r fi vrut ca dimineaţa să nu mai vină. %a veni totuşi la timpul ei. "i era frig, voia să se încăl$ească şi nu avea unde. 8eamul era îngheţat bocnă, iar sus, pe pereţi, de!a lungul încheieturilor cu tavanul, în toată baraca, se aşternuse, ca o pân$ă albă, promoroaca. uhov $ăcea nemişcat în patul vagon. "şi trăsese peste cap pătura şi pieptarul şi îşi băgase picioarele în mâneca întoarsă a unei flanele. 7u vedea nimic, dar după $gomote înţelegea tot ce

se petrecerea în ungherul unde se afla brigada lui şi în întreaga baracă. Iată, pe culoar trec cu paşi apăsaţi plantoanele care duc afară unul dintre hârdaiele de vreo sută de litri. Se consideră, în general, că asta este o muncă uşoară, pentru invali$i, dar ia încearcă să scoţi un hârdău plin fără să se verse deloc6 *a brigada 9: au fost trântiţi pa podea pâslarii aduşi de la uscătorie. )celaşi lucru se întâmplă şi la brigada noastră. ,)stă$i ne!a venit şi nouă rândul să încălţăm pâslari uscaţi3. eful de brigadă şi a(utorul său se încalţă în tăcere. 'atul suprapus scârţâie. )(utorul va pleca imediat la centrul de distribuire a pâinii, iar şeful la '. '. 8. ;<= #e data asta, însă, lucrurile nu sunt deloc simple şi el nu poate merge acolo aşa cum mergea în fiecare $i. uhov îşi aminti: astă$i li se hotărăşte soarta. Se au$ise că brigada lor va fi transferată de la construcţia atelierului, la noul obiectiv 1>răşelul socialist2, care, deocamdată, nu era decât un câmp pustiu, acoperit cu munţi de $ăpadă. "nainte de a construi acolo ceva trebuia să sapi gropi, să plante$i stâlpi şi să întin$i tu însuţi sârmă ghimpată pentru ca nu cumva să evade$i. )bia după aceea urma să se înceapă construcţia propriu!$isă. Cel puţin o lună 4 lucrul este absolut sigur 4 acolo nu vei avea unde să te încăl$eşti. 7u sunt nici cuşti pentru câini. i nici foc nu poţi face. Ce să ar$i? @nica salvare!i să munceşti până nu mai poţi. Se înţelege, şeful e îngri(orat şi va merge să aran(e$e ce s!o putea. Aa propune ca în locul brigă$ii sale să fie împinsă acolo o altă brigadă mai puţin descurcăreaţă. Bireşte, dacă se duce cu mâinile goale, tratativele sunt $adarnice. #e aceea el va duce şefului de birou o (umătate de Cilogram de slănină sau, poate, chiar un Cilogram. "l durea tot trupul şi o clipă i se păru că se desface în bucăţi. Ce!ar fi dacă s!ar duce la infirmerie şi ar încerca să scape măcar o $i de la lucru? *a urma urmei încercarea moarte n!are. Care gardian o fi astă$i de serviciu? 'oltura Ivan 4 îşi aminti el 4 sergentul acela deşirat şi cu ochii negri. Când îl priveşte prima dată ţi se pare de!a dreptul înfiorător, dar după ce îl cunoşti mai bine îţi dai seama că dintre toţi gardienii el este cel mai de treabă, nu te bagă la carceră şi nici la comandantul cu disciplina nu te duce. )şadar se mai poate sta întins, măcar până va merge la sala de mese baraca a noua. 'atul suprapus începu dintr!o dată să scârţâie şi să se clatine şi uhov pricepu că s!au sculat cei doi vecini ai săi: sus baptistul )leoşCa, iar (os 5uinovsCi, fost căpitan de rangul doi. #upă ce au cărat ambele hârdaie, cei doi bătrâni care făcuseră de platon începură să se certe. Cine se duce după apă fierbinte? Se certau sâcâitori ca muierile. 4 8ura feştilelor, răcni un sudor din brigada DE şi aruncă în ei cu un pâslar. Aă împac eu6 'âslarul se lovi cu $gomot de un stâlp. Cei doi tăcură. )(utorul de la brigada vecină mormăia: Aasili Bedorâci, m!au furat la pâine nemernicii, în loc de nouă$eci şi patru mi!au dat nouă$eci şi trei. Cui să!i dăm mai puţin? Aorbise încet, dar oamenii din brigadă au$iseră totul şi aşteptau cu încordare, ţinându!şi răsuflarea. #iseară, cuiva i se tăia raţia. uhov $ăcea în continuare pe rumeguşul presat al saltelei. )r fi fost bucuros dacă ar fi scăpat măcar de una 4 ori de frisoane, ori de dureri. "n timp ce baptistul îşi mormăia rugăciunile, 5uinovsCi se întoarse de afară şi anunţă cu vocea radioasă, de parcă ar fi fost vorba de o noutate fericită.: ,#e fapt nu se adresa nimănui3. 4 %i, flotă roşie, ţine!te bine. Sunt trei$eci de grade ca popa. uhov se hotărî să se ducă la infirmerie. "n aceeaşi clipă, o mână puternică trase de pe el pătura şi vesta. uhov dădu pieptarul la o parte şi se ridică. *ângă el, cu capul până la stinghia de sus a patului de scânduri, se afla Fatarin. "nseamnă că face de serviciu peste rând 4 gândi 4 şi s!a strecurat hoţeşte până aici. 4 7umărul Sce!opt sute cin$eci şi patru 4 citi Fatarin pe petecul alb cusut pe spatele pieptarului 4 trei $ile şi trei nopţi carceră cu scoatere.

)bia se stinse vorba lui răguşită şi în baraca întunecoasă, în care pe cinci$eci de paturi eta(ate, pline de ploşniţe, dormeau două sute de oameni, cei ce nu se sculaseră încă începură să se agite şi să se îmbrace în mare grabă. 4 'entru ce cetăţene şef? "ntrebă uhov punând în glas o durere mai mare decât aceea pe care o simţea în realitate. Frei $ile şi trei nopţi cu scoatere la lucru înseamnă de fapt un fel de semicarceră pentru că ţi se dă mâncare caldă şi nu ai timp să!ţi faci gânduri. )devărata carceră e fără scoatere. 4 7u te!ai sculat la deşteptare 4 e&plică Fatarin fără să se grăbească. @rmea$ă!mă6 Foţi ştiau ce este carcera şi înţelegeau pentru ce fusese pedepsit uhov. 'e faţa spână şi uscată a lui Fatarin nu!şi făcu loc nici o e&presie. %l se întoarse în căutarea altui iepure, dar toţi ceilalţi, în semiîntuneric sau la lumina slabă a unui becuşor, la parterul paturilor sau la eta(, îşi îndesau picioarele în pantalonii negri, vătuiţi, cu numere pe genunchiul stâng. Cei care terminaseră cu îmbrăcatul se încheiau din mers şi se grăbeau spre ieşire, să!l aştepte pe Fatarin afară. #acă i s!ar fi dat carceră pentru altceva, dacă ar fi meritat pedeapsa, lui uhov nu i!ar fi părut rău. )cum însă era mâhnit pentru că întotdeauna se scula printre cei dintâi, iar astă$i întâr$iase pentru prima oară. Să capete îndurare de la Fatarin era imposibil, ştia asta bine. Frăgându!şi pantalonii vătuiţi ,mai sus de genunchiul stâng era cusut un petic murdar şi (erpelit cu numărul, Sce!G:/3, uhov continua să se apere fără convingere, mai mult de ochii lumii. "şi îmbrăcă apoi blu$a ,pe piept şi pe spate era cusut acelaşi număr3, îşi alese pâslarii din grămada de pe duşumea, îşi trase căciula pe cap ,în faţă, căciula avea aceeaşi cârpă cu număr3 şi ieşi după Fatarin. Foată brigada <E/ vedea cum este dus uhov, însă nimeni nu scoase o vorbă: nu aveau de ce să vorbească şi nici nu ştiau ce să spună. Singurul care se putea amesteca oarecum era brigadierul, dar el nu se afla acolo. Ca să nu!l întărâte pe gardian, uhov nu spuse nimănui nici o vorbă. "i vor pune mâncarea de!o parte, vor găsi ei o soluţie. 'lecă împreună cu Fatarin. %ra ger şi o pâclă deasă care!ţi tăia respiraţia. "n $onă băteau două proiectoare mari, aflate în foişoarele îndepărtate din colţurile lagărului. Străluceau, de asemenea, reflectoarele din $onă şi din interior. %rau atât de multe şi atât de puternice, încât părea că stelele îşi împrumută lumina din lumina lor. Scârţâind cu pâslarii pe $ăpadă, deţinuţii alergau cât îi ţineau picioarele după treburi: unii la closet, alţii la maga$ie, iar alţii la depo$itul de pachete sau îşi duceau crupele la bucătăria individuală. Foţi umblau cu capetele trase între umeri, strânşi în blu$e şi tuturor le era frig nu atât din cau$a gerului cât mai ales când se gândeau că o $i întreagă vor sta într!un asemenea ger. "mbrăcat în mantaua lui veche, cu petliţe albastre şi (egoase, Fatarin mergea cu paşi egali şi gerul parcă trecea pe lângă el fără să!l atingă. Frecură pe lângă îngrăditura înaltă de scânduri care împre(muia închisoarea de piatră din interiorul lagărului, pe lângă sârma ghimpată care împre(muia brutăria, apoi pe lângă baraca întunecoasă a comandamentului, în colţul căreia, pe un stâlp, atârna o bucată de şină învelită într! un strat gros de promoroacă şi, în sfârşit, pe lângă un alt stâlp, pe care, aşe$at la un loc ferit, ca să nu indice o temperatură prea scă$ută, se afla un termometru acoperit şi el, în întregime, de promoroacă. uhov aruncă în treacăt o privire plină de speranţe spre micul tub alb!lăptos: dacă ar arăta patru$eci şi unu de grade n!ar trebui să!i mâne la lucru. )stă$i, însă, termometrul nu avea de gând să coboare spre patru$eci. Intrară în comandament şi apoi, fără să mai $ăbovească, în camera de gardă. )colo uhov se dumiri pe deplin ,de altfel bănuise asta şi pe drum3: nu era vorba de nici un fel de carceră, ci

uhov lăsă găleata (os şi împreunând!şi mâinile băgate în mâneci îl privi cu interes. ci opinci dintr!un fel de rămăşiţe de cauciuc 8. trainici la purtat. Iegula era aici cât se poate de simplăJ ai terminat 4 valea. fost erou al @niunii Sovietice. . al comandantului cu disciplina şi 1cumătrului2. Se mai încăl$i. în maieurile lor murdare. Se lipise de a(utorul şefului de brigadă de la maga$ie. "n privinţa încălţămintei. după ce mai privi odată termometrul. dar gardienilor. 8ardienii l!au chemat odată. 8hi$dul fântânii era îmbrăcat într!un strat gros de gheaţă. duşumeaua camerei de gardă nu era spălată. #e$brăcaţi. Bunia sătea dreaptă ca un ţăruş. lui uhov i se păru că durerile îl slăbesc. pentru mai multă siguranţă. F. 'rin ce minune îi primise? Simplu. şi se mai întâmplase ca primăvara să nu primească bocanci. chiar dacă ar fi putut să tragă o fugă până la baracă. se ridică6 4 7!are decât. pe care nu!l scoteau din lagăr. deviind de la subiect. )u vreun interes să atârne un termometru bun în $onă? efii brigă$ilor se împrăştiară.pur şi simplu. Se întoarse la camera de gardă fără să!şi mai simtă mâinile. 8. Spălatul duşumelei în camera de gardă era sarcina directă a plantonului de la comandament 4 un deţinut cu regim special. 4 7u!i bun. minte întotdeauna 4 $ise cineva. cu toate că tichetele fuseseră demult desfiinţate. . dar nelegate.în lagăr stăteau prost cu alimentele. Fatarin plecase. îi servea pe toţi şi afla uneori ceea ce nu ştiau nici gardienii. înfăşurat în co(oc şi încălţat cu pâslari. )cum. 'ărăsiseră damele şi somnul şi discutau despre raţia de mei pe care o vor primi pe ianuarie. în încăpere erau acum patru gardieni. uhov încercă un sentiment vag de bucurie şi mulţumind într!un fel pentru iertarea primită spuse: 4 Hulţumesc. urechile îi plesneau de ger. "n decembrie. uhov vă$use multe. unul dintre gardieni. doi gardieni (ucau dame. L. . sări (os. Bără să lungească vorba. li se vindeau alimente cu reducere. cetăţene şef6 #e a$i încolo n!am să mai trândăvesc niciodată. de la un timp i se păru că nu este de demnitatea lui să mai spele duşumelele. Sub clapele coborâte. 4 "nchide uşa scârnăvie6 Frage frigul 4 strigă. şefii de brigadă se strânseră ciorchine în (urul stâlpului pe care era fi&at termometrul. Cei de (os îl sfătuiau: 4 7u sufla asupra lui. Areo săptămână a umblat ca un mire bătând din tocurile noi. Fatarin declară că îl iartă şi!i porunci să spele duşumeaua.D= )cum i se întâmplase cu încălţămintea cam în felul următor: în octombrie primise bocanci $draveni. iar unul mai tânăr. Frăind vreme îndelungată aici. tia că nu era bine să!şi mure$e în apă încă de dimineaţă pâslarii. tot una!iK Fiurin. "n drum spre '. el avea acces în biroul comandantului de lagăr. Cel de pe stâlp spuse răguşit: 4 #ouă$eci şi şapte şi (umătate. #in găleată ieşeau aburi. #eţinuţii nu aveau acest drept3. #rept urmare. şeful brigă$ii <E/ nu era printre ei. prin care abia se mai putea strecura găleata. "şi băgă ambele mâini în apa rece. uhov alergă spre fântână.din grabă la uitase sub pernă3 porni spre fântână. prea multe. în timp ce al treilea dormea pe o laviţă îngustă. '. "n camera de gardă focul ardea cu înverşunare. în cei opt ani de şedere în lagăr: se întâmplase să treacă prin iarnă fără să aibă pâslari. "ntr!un colţ se afla o găleată şi o cârpă. când i se dăduse o muncă şi ştia e&act ce are de făcut. *uă găleata şi fără mănuşile cu un singur deget . în care încăpeau două rânduri de obiele călduroase. se căţărase până sus şi îl curăţa de promoroacă. #ar nici să se încalţe cu altceva nu avea. afurisitul6 i. l!au chemat de două ori şi înţelegând despre ce este vorba începură să vâne$e pentru duşumele pe câte unul dintre cei care muncesc din greu.

să fie noi şi să!l ţină mult. #iareia cu sânge îl slăbise într!un asemenea hal. 'e deasupra. e cert. Lâmbi cu naivitate arătându!şi golurile negre ale dinţilor mâncaţi de scorbut la @st!I(ma în patru$eci şi trei. nu confunda spălatul cu ore$ulK 4 Ce!i apăria asta. ah6 #upă nimic n!a regretat uhov atât de mult în cei opt ani de lagăr ca după bocancii aceia. 1%şti surd sau nu au$i?2 1Hi!ai lovit strachina2 1#ă!i la ceafă26 17u te chiorî şi nu sta în drum26 Hai încolo. #e aceea se mănâncă mai mult cu căciulele pe cap. m!am despărţit în patru$eci şi unu. 7u merită pâinea care li se dă6 )r trebui hrăniţi la hârdăul cu nevoi6 4 Să spele în fiecare $i. aruncă apa rămasă pe cărarea re$ervată şefilor şi plecă cu paşi mari spre sala de mese. iarăşi. i astfel uhov fu nevoit să aleagă: ori înfruntă iarna întreagă în bocanci şi înapoia$ă pâslarii 4 ori încalţă pâslarii chiar când va începe de$gheţul. durerile. Iuşii uitaseră şi cu ce mână se face semnul crucii. #in vremea aceea căpătase o sâsâială. la o masă. 5ucuria ţinu până ce un codoş şopti ceva la contabilitate. "năuntru era ca în baieJ aburi groşi de la ciorbă şi valuri de ger care pătrundeau de afară. străchinile cu ciorbă şi terciJ ceilalţi îşi căutau locuri. )ltfel ar fi plesnit cu toţii de mult. fără să!şi ude lingura un flăcău îşi făcea cruce. când era să se ducă pe copcă. Spală uşurel. lua!l!ar dracu-6 4 Cască!ţi urechile Sce!optsute cinci$eci şi patru. 7u!ţi rămânea altceva de făcut decât să intri. încât stomacul nu mai primea nimic. 7u!ţi mai venea să mori. pentru că e ilegal ca un deţinut să aibă în acelaşi timp două rânduri de încălţări. #acă nu. nu se înţelegea nimic. trebuia să aibă gri(ă să nu cadă în mâna gardienilor: ordinul comandantului de lagăr era aspru: cei care umblă singuri să fie prinşi şi duşi la carceră. cetăţene şef.când în afară de bocanci căpătă pâslari. Cu câtă afecţiune îngri(ea el bocancii. iar în primăvară nu vor mai fi ai tăi. fără grabă. în faţa sălii de mese nu era coadă. "n sala de mese e frig. să a(ungă şi la infirmerie. I!au luat. o faci bine. %ra o buimăceală de iad. )semenea unul ciomag munca are două capete: dacă munceşti cu tragere de inimă şi ai pentru ce. . pentru că îl cuprinseră. îi puse într!un colţ. câte doi!trei de la fiecare brigadă cărau. aruncă acolo obielele . 'entru situaţia în care se află acum găsi următoarea soluţie: îşi scoase pâslarii. aşteptând să se elibere$e locuri. @nele brigă$i stăteau la mese iar altele se îmbrânceau pe intervaluri. i!au aruncat în grămadă. 4 >re$ul se cultivă după altă normă. uhov şterse scândurile duşumelei ca să nu rămână pete uscate. )sta înseamnă că!i ucrainean din ţinuturile de apus şi!i încă novice. Strigându!se prin înghesuială. )stă$i avu un noroc dumne$eiesc.lingura $ăngăni lovindu!se de duşumeaJ oricât de iute se pregătise pentru carceră. )cum nici nu!mi pot aminti cum arată o muiere. 1Fontule62 1Mine!ţi labele acasă2. nu!şi uitase lingura3 şi. 4 )i gri(ă cum speliK *a nimic nu se pricep şi nimic nu vor să facă scârnăviile. aruncă cârpa nestoarsă după sobă. Se scot bucăţile de plevuşcă măruntă dintre frun$ele de var$ă neagră şi se scuipă oscioarele pe masă. împrăştiind din belşug apa cu cârpa. cum îi ocrotea şi!i dădea cu unsoare. 4 %î ticălosule6 Hai încet6 Iăcni unul trăgându!şi picioarele pe un scaun. Frebuia să se grăbească. cu cârpa (ilavă şi cară!te de!aici6 'ână la urmă uhov se descurcă bine. o faci de mântuială. îşi trase lângă prag pâslarii. tâmpitule? 'e cine ai vă$ut spălând aşa? 4 7u se poate altfel cetăţene şef6 % toată plină de murdărieK 4 7!ai vă$ut niciodată cum spală duşumelele muierea ta. pe funduri de lemn. viaţa deveni cu adevărat viaţă. Ienunţă la bocanci. dar bocancii trebuie să!i dea îndărăt. "n mână ţinea cârpa din care şiroia apa. porcule? uhov se îndreptă din şale. 'âslarii 4 i s!a spus 4 poate să!i păstre$e. desculţ. 4 #e muiere. se năpusti spre picioarele gardienilor.

%rau oameni şi mai prăpădiţi decât el. uhov făcea astă$i economii: nu mai trecuse pe la baracă să!şi primească raţia de pâine şi acum mânca ciorba goală. 7umai când ciorba fierbea prea mult şi ochii mari de peste pluteau prin strachină. Fe credeam la carceră. Se întărise ca o cărămidă şi uhov îl spărgea bucăţele. BetiuCov îl observă pe uhov şi oftând îi cedă locul: 4 )m înţepenit de tot.Când se strâng cât un munte şi o altă brigadă se aşea$ă la masă. #upă ce linse lingura şi o băgă la locul ei în pâslar. "ncepu. #e aceea era luat în râs. le sugea până la refu$. 'e 5uinovsCi nu!l puteai pune de gardă lângă o strachină. Cerul. s!o mănânce. > turnase el însuşi din cablu de aluminiu. pa$a avea enorm de multe rachete luminoase. 7ici apă chioară. 'e dinafară. "i va fi mai cu saţ. cineva le dă brânci pe podea şi imediat se aud trosnind sub picioare. el nu!i mânca. Se nimerise ceva cam de mi(loc. 'lecă. fără să lase pe ele nici o bucăţică de carne. *i s!or fi părut prea scumpe. Hai rămăsese puţină doar pe cap şi coadă. 'âinea poate fi mâncată mai târ$iu. nimic din ceea ce putea fi mâncat şi scuipa rămăşiţele pe masă. >rice fel de peşte ar fi fost. %ra cât pe ce să!ţi halesc mâncarea. ba chiar va linge ambele străchini până le va face curate. #epindea numai de legumele pregătite pentru iarnă. Să scuipi oscioarele direct pe podea se socoteşte că n!ar fi tocmai cuviincios. Că.//2. el mânca totul 4 branhiile. "n brigadă nu era prea bine cotatJ era considerat mai amărât decât uhov. "ncepu să răscolească ciorba şi să verifice cu repe$iciune ceea ce se nimerise în strachină. cinci la prân$ şi cinci la cină. 'rin mi(locul barăcii se aflau două rânduri de stâlpi. dar nici de la fund. %ra o lingură scumpă lui. era la fel de întunecat ca înainte. 'ă$indu!i strachina. coada şi chiar ochii dacă se nimereau la locul lor. Aremea cea mai rea este iulie: în ca$an se toarnă ur$ici. %&ista şi aici o ierarhie în toată puterea cuvântului. cine ştie? . #ar uhov întâr$iase şi acum era rece. ver$i. totuşi. de pe care farurile puternice ale lagărului alungau stelele. Belul doi era un terci de sorg. tia că uhov nu!i va lăsa nimic. "i pă$ea mâncarea. )nul acesta pregătiseră var$ă neagră. uhov frământă cu răbdare oasele în gură. *ângă un astfel de stâlp stătea BetiuCov din brigada lui uhov. Chiar când e fierbinte. Ciorba are o singură calitate 4 e fierbinte. uhov îşi scoase lingura din pâslar. Iisipeau deasupra $onei rachete albe. trece drept terci. "şi trase apoi căciula de pe capul bărbierit 4 oricât ar fi fost de frig nu!şi îngăduia să mănânce cu căciula pe cap. )poi au început să nu mai folosească rachete. deţinutul din lagăr trăieşte pentru sine doar $ece minute la micul de(un. Biertura cântăreşte trei sute de grame şi cu toate că terciul nu!i terci. )proape că nu se mai stingea lumina. nu trebuie să te grăbeşti când mănânci. roşii. %rau mai curând proptele decât stâlpi. dar pe dinăuntru era foarte pestriţă. nu!l părăsise niciodată prin tot nordul. cele două proiectoare tăiau $ona în fâşii largi. #epindea de treapta pe care se află fiecare. Se spune că chine$ilor le!a venit mai întâi ideea să dea sorg în loc de crupe. Chiar dacă ar arde acoperişul. #in plevuşca măruntă rămăseseră numai oasele. încet şi atent. sorgul nu are nici un gust şi nici nu te satură. Când a fost înfiinţat lagărul acesta special. )vea şi o inscripţie: 1@st!I(ma 4 <. 8ustul e de iarbă iar culoarea ca păsatul. Ca într!un adevărat ră$boi. BetiuCov pescuise din ea un cartof. #acă nu socotim somnul. uhov îşi îndesă căciula pe cap şi porni spre infirmerie. Corba era aceeaşi în fiecare $i. ca de obicei. i tot ca mai înainte. carnea se fiersese şi se pulveri$ase. 7ici uhov nu accepta orice fel de muncă. de front. toată brigada purta aceleaşi blu$e negre cu numere. Aremea cea mai fericită pentru burta deţinutului e luna iunie: se termină cu legumele şi se dau în loc crupe. )nul trecut pregătiseră morcov sărat şi din septembrie până în iunie dă!i şi dă!i cu ciorbă de morcov.

'e cap o bonetă albă. că în curând se va suna adunarea. 4 #e ce aşa târ$iu? #e ce n!ai venit aseară? 7u ştii că dimineaţa nu sunt ore de primire? *ista celor bolnavi se află la '. 7u. însă. "nţelese pe loc că asta nu!i o muncă. "nsă mă simt cu totul şi cu totul bolnav. ţinea pe lângă el un a(utor căruia îi dădea de mâncare. )lb era şi mobilierul. 'entru unii e o plăcere să!i ţină pe deţinuţi descoperiţi. . Câte un gardian merge agale. Fatarin trecu spre comandament. uhov se ascunse cu iuţeală după colţul barăcii să nu cadă a doua oară în mâna lui Fatarin şi să fie din nou pieptănat. )ceştia nu sunt scoşi din lagăr. 7umai în tovărăşia altora. după diverse semne. %l avea. cu bărbuţă. uhov se mohorî şi începu să bată pasul pe loc gândindu!se dacă n!ar fi cumva mai bine să cotească spre brigada a şaptea. îşi aruncă. Hai ales că nu ai voie să umbli pe unde te duce capul. Lăpada scârţâia sub picioare. când trebuie. %rau ultimele clipe dulci din $iua aceea. Infirmeria era însă mai aproape şi porni în trap mărunt într! acolo. înainte de adunare. Ca întotdeauna.%ra noapte ca şi la deşteptare. '. Nromoi. Cu paşi mari. se târa agale spre secţia cultural!educativă. dar un ochi atent şi e&perimentat putea înţelege lesne. )fară părea că totul amorţise. alt pachet. la infirmerie. responsabilul sălii de mese. întrecându!se pe sine. după obiceiul lagărului. @şile cabinetelor erau însă toate închise. ci o 1abatere2 care de fapt nu!l putea interesa. încât îţi era teamă să păşeşti pe podea. intră bine la măsură şi miroase frumos. o lună încheiată. Scria ceva la o măsuţă curată. #upă vopsea şi pensulă 4 să scrie numere. halatul era la fel de alb şi nu avea număr. îşi dăduse întâlnire cu un leton deşirat de la care voia să cumpere două pahare de tutun. 'e neaşteptate îşi aminti că în dimineaţa asta. Fatarin trecu şi uhov alergă. acum mai bine aşteaptă după colţ. 7ici un gardian nu trebuie să te $ărească de unul singur. în aparenţă mărunte. tia că nici seara nu era mai uşorK 4 #in pricinăK Să ve$iK +oleaK Seara. #acă cumva el umblă după vreun om. atât de curat. uhov ştia toate acestea. *unganul primise aseară un pachet şi mâine probabil nu va mai avea nici un fir de tutun. uhov nu era dintre cei care se ţin scai de infirmerie şi AdovuşCin ştia asta. nu mă doare aşaK 4 Ce anume te doare? 4 Se întâmplă uneori să mai treacă şi nu mă mai doare nimic. @n pictor bătrân. uhov îşi scoase căciula ca în faţa unui şef. privirile iscoditoare peste tot şi nu putu să nu observe că 7icolai scrie rânduri drepte. să!l trimită la o treabă şi n!are pe cine să!şi vierse fierea? Foţi citiseră prin barăci ordinul potrivit căruia în faţa gardienilor trebuie să te opersti la cinci paşi. 7umele lor erau scrise sub sticla ver$uie de pe masă şi linia era trasă. i aşteaptă atunci. 'ereţii erau albi. Se luase cu treburile şi uitase. coridorul infirmeriei era curat. dreptul să reţină dimineaţa doar doi oameni şi cei doi fuseseră de(a reţinuţi. Futunu!i bun. "n afară de el nu mai era nimeni. 8. să!ţi scoţi respectuos căciula şi să ţi!o aşe$i la loc numai după ce ai trecut de ei doi paşi. alb de email. semn că deţinuţii se cuibăriseră la căldură. Fe pomeneşti ca medicii nu s!au ridicat încă din paturi6 "n camera de gardă se afla felcerul +olia AdovuşCin. egale. AdovuşCin se opri din scris şi ridică spre el ochii mari şi bla(ini. un tânăr îmbrăcat într!un halat alb. )(utorul lui Nromoi se ducea să cheme la masă brigada a şasea de invali$i. parcă nu vede nimic şi totul îi este indiferent. pe care le începea cu o literă mare şi le aşe$a ordonat unul sub altul. 7iColai SemioniciK Sunt cam bolnavK 4 Spuse uhov apatic. grăbindu!se. de parcă ar fi fost vorba de altul. 4 IatăK #espre ce este vorba.

Comitea într!adevăr o 1abatere2. uhov îşi aminti batalionul medico!sanitor de pe râul *ovait. rămâi. pătrunse abia perceptibil semnalul de adunare. uhov oftă şi se sculă. însă totul era în $adar. nu pe moarte. #acă!ai fi avut trei$eci şi opt. care n!ar fi putut să conceapă în ruptul capului că un felcer poate să nu fie câtuşi de puţin felcer. #octorul verifică şi pedepseşte. spuse: 4 Ae$i. ca şi mai înainte. Ce!i cu tine? )cuşi va fi adunarea. "i vânase motanul infirmeriei. Cercetă pereţii 4 nu găsi nimic pe ei îşi cercetă pieptarul 4 numărul din faţă aproape că nu se mai cunoaşte. 7u!ţi pot face nimic. "şi aminti. 7u se au$ea nici tic!tacul vreunui ceas. nu!i nici o nenorocire în asta. 'este vreo trei $ile vor merge din nou la baie. febră şi frisone. iar Stepan 8rigorici dorea ca el să scrie în închisoare ceea ce îi fusese inter$is să scrie în libertate. nici alta. în special din $iua în care a apărut un doctor nou 4 Stepan 8rigorievici. când putea să $acă cinci $ile. K'rin geamurile duble. ar fi bine. la fri$erie? 'entru cine să se facă frumos? )poi.4 Frebuia să te deran(e$i mai devreme. Franscria o poe$ie nouă şi lungă pe care o finisase ieri şi făgăduise s!o arate astă$i lui Stepan 8rigorici. +olia fusese arestat pe când era student în anul doi al facultăţii de literatură. )r sta 4 îşi închipuie 4 trei săptămâni fără să mişte un deget. iar în timpul iernii să cureţe $ăpada. în care plutea o lumină clară şi odihnitoare şi în care n!avea nimic de făcut îi creară lui uhov ilu$ia unui adevărat rai. iar pe cei sănătoşi îi trimite la carceră. mate din cau$a gheţii. Crescuse $dravăn. dar pe răspunderea ta. iar dacă nu înţelegi asta. Ietrăi aievea clipa în care sosise acolo cu falca $drobită şi. 7u!şi alesese premeditat locul acesta incomod. Ce rost are să stea la coadă. #e la ultima baie trecuseră mai mult de $ece $ile şi de atunci creştea mereu6 7!are decât să crească. . Iepe$it şi $gomotos. încearcă să urneşti din loc un munte de piatră şi ai să te linişteşti. #e prea multă muncă până şi caii crapă. că acum nici la infirmerie nu mai e rost de odihnă. idiot ca un buştean. Hai bine pleacă pe $onă6 . adus special pentru asta. I!a venit idea să scoată bolnavii care se ţin pe picioare la muncă pe lângă spital: să amena(e$e cărărui. şi chiar de ar mânca numai supă goală. însă. munca este primul medicament. 7umai să nu!l înhaţe. iar faptul în sine demonstra că infirmeria îi era străină şi că venise aici de puţine ori6 AdovuşCin continua să scrie. se întorsese de bună voie pe front. Cu mâna liberă îşi pipăia barba. îl şterse şi!l dădu lui uhov să şi!l pună uhov se aşe$ă pe marginea unei băncuţe de lângă perete şi fu cât pe ce să se răstoarne odată cu ea. KAdovuşCin continua să scrie. #eţinuţii n!aveau voie să poarte ceasuri. 'otrivit unei practici specifice numai lagărelor. dar în orice ca$ bolnav. Frebuie neapărat să şi!l înnoiască.unul şi acelaşi cu medicul 4 parti$an al terapiei prin muncă3. trei$eci şi şapte cu două linii. Infirmeria era amplasată în colţul cel mai îndepărtat şi mai dosnic al $onei şi nici un fel de $gomot nu ră$bătea până aici. totul ar fi fost limpede. )vea. care pentru uhov rămânea de nepătruns. privind boneta albă a lui AdovuşCin. )tunci îşi va rade barba. acesta le încurcă pe toate şi bolnavii n!au linişte. 'e bolnavi îi scuteşte. )cum ar vrea să fie bolnav. numai să!l ţină în spital două sau chiar trei săptămâni. "i place să spună că pentru bolnavi. AdovuşCin învăţă să facă in(ecţii intravenoase pe deţinuţii de rând. AdovuşCin scoase un termometru dintr!o cutie. AdovuşCin întinse mâna după termometru şi după ce îl privi. Cele cinci minute petrecute în camera aceasta atât de curată şi liniştită. să care pământ pentru straturile de flori. #e timpul lor aveau gri(ă şefii. #acă vrei. 7ici şoarecii nu ronţăiau aici. niciuna. Stepan 8rigorici îl sfătuise pe AdovuşCin să se dea drept felcer şi îl instalase în muncă. fireşte şi fără operaţie.

7u îndră$nea. îşi scoase apoi căciula şi trase din ea un ac cu un fir de aţă. 'avlo înălţă capul. acum să vedem care pe care6 "n trap mărunt. fără să lase pâinea din mână. "şi îndesă căciula şi ieşi. Iar deţinuţii. îşi citeşte carnetul în care şi!a transcris (umătate din evanghelie. 8erul avea două$eci şi şapte de grade. baptistul )lioşCa. lăsându!şi în ei obielele şi lingura. @n gardian se înţepase odată în ac şi puţin a lipsit să nu!i $drobească lui uhov capul de furie. că chiar cinstit fiind. $ahărul se topiseK 7ervii îi erau încordaţi la . Oumătatea cealaltă. pe care ar fi trebuit s!o mănânce la micul de(un. 5araca!i mare. sub pieptar. 'rivi pâinea pe o parte şi pe cealaltă şi cu o mână o cântări: sunt oare cele cinei sute cinci$eci de grame cuvenite? #e nenumătate ori primise uhov astfel de raţii în închisori şi lagăre. după cum pustiu părea tot lagărul. *a perche$iţie sunt pipăite şi căciulile. îşi spun minţindu!se. tia bine. hotărî s!o înfulece pe loc. "l cususe anume. )vea acolo un bu$unărel alb. . în patul său. Se întinse s!o bage într!un sertăraş. 4 7o ţi!au bogat la cârciră? Ieşti viu? . )stupă gaura la repe$eală. în camera lor gardienii fumea$ă ultima ţigară înaintea perche$iţiei. Ivan #enisovici îşi scoase cu îndemânare picioarele din pâslari. poate a mea!i întreagă. 'a$nicii de la garda principală aruncă pe foc cărbuni. dar se ră$gândi iarăşiJ îşi aminti că de două ori plantoanele au fost bătute pentru hoţie.uhov nu răspunse nimic şi nici măcar nu dădu din cap. socoteşte ceva cu un creionaş şi şoşoteşte neînţeles. până când brigadierul strigă cu glas tunător: 1#eşteptarea62 5rigada <E/ piroteşte laolaltă cu toată baraca. când.'e ucrainenii din ţinuturile apusene nu!i poţi de$văţa nici în lagăr de felul lor de a vorbi3. "n gură. 7umai 'avlov.)(utorul şefului de brigadă este şi el şef şi de el depinde soarta lui mai mult chiar decât de comandantul lagărului3. spălat şi curăţel. Cu toate că era grăbit. se căţără desculţ în pat. #e la un capăt la altul $ona părea pustie. $ac deasupra aşternutului pe paturile lor de scânduri. Cei din escortă aşteaptă în camere încăl$ite şi îşi spri(ină capetele somnoroase de puşti. 'arcă ar fi o moară prin care trece cine vrea. îşi ascunsese acolo (umătatea de raţie. "n timp ce îşi căuta cu piciorul un punct de spri(in pentru a se urca în pat. uhov alergă spre baracă. uhov 4 trei$eci şi şapte. #e aceea. cei mai mulţi se prefac că nu înţeleg. . a(utorul şefului de brigadă. Stăpânea clipa acea scurtă. 5ăgă o (umătate în sân. la tăierea pâinii tot nu te poţi abţine să nu furi. din câteva împunsături. dar se ră$gândi subit. încinşi cu tot felul de sforicele şi înfăşuraţi de la bărbie până la ochi cu cârpe ca să se apere de ger. 7ici lor nu le convine să se învârtă prin turlele foişoarelor pe o astfel de vreme. înfulecă în grabă $ahărul de pe bucata de pâine şi linse apoi ceea ce mai rămăsese. 7iciodată n!a avut însă prile(ul să cântărească măcar una. spunându!şi că mâncarea în pripă n! are nici un dumne$eu şi pe deasupra e şi fără saţ. *uă de pe masă raţia de pâine şi i!o întinse. %i. 1*ipsesc aproape două$eci de grame2 4 gândi uhov şi rupse raţia în două. uhov mulţumi cuviincios. 'e raţie se afla puţin $ahăr.Când vin din fabrică. deşi totul este pierdut. i în fiecare $i o priveşti şi ca să!ţi linişteşti sufletul spui: poate astă$i nu m!au înşelat prea tare. pieptarele pentru deţinuţi n!au bu$unare3. pentru ca apoi să facă scandal cerându!şi dreptul. iar sus. îmbrăcaţi cu toate flendurile lor. uhov intră în fugă şi fără să facă nici cel mai mic $gomot se îndreaptă spre patul a(utorului. >are când îl va înţelege sătulul pe cel flămând? Brigul îl cuprindea ca o pâslă muşcătoare şi îl sili să tuşească. )cul era ascuns cu dibăcie. "n fiecare raţie lipseşte ceva. Hai mult sau mai puţin. că nu poate să fie aşa şi se străduiesc din răsputeri să creadă că nu va suna în curând adunarea. vecinul lui uhov. ca orice deţinut. lărgi gaura din rumeguşul saltelei.

sări desculţ (os şi începu să se încalţe. #egetele i se mişcau ca şi cum ar fi fost acţionate de nişte arcuri. %l nu slobo$eşte nici un oftat de pomană pe gerul ăsta. Fropăia fără să spună nimic. . *ui Fiurin. > clipă mai amară decât ieşirea la adunarea de dimineaţă nu e&istă. %l făcu toate acestea şi pe coridor îi a(unse din urmă pe cei din brigadă. eful de brigadă stă în lagăr de nouăspre$ece ani. Să ducă la '. Se vede după faptul că brigada <E/. Iar dacă vei suferi ca creştin. nu. 5aptistul citea. dar dacă a spus 1Foată lumea afară26 "nseamnă că e obligatoriu să fie aşa. )scultându!l aveai impresia că accentuea$ă înadins cuvintele. iar pe deasupra pe cele rupte. Chiar în clipa aceea şeful de brigadă se sculă. bune.'oate face asta special pentru uhov. )lioşCa ăsta6 "şi ascunde carneţelul într!o gaură din perete cu atâta dibăcie încât nu l!au găsit la nici o perche$iţie. Se vede. 7u!i scoate pe oameni niciodată afară nici cu un minut mai devreme. cu voce tare. +ilogramul de slănină a fost. o pereche de obiele rupte şi o cârpă cu două panglici. Cu toate că nu primeşte pachete. îşi trase blu$a pe deasupra pieptarului şi se încinse strâns cu o sfoară . )ltfel nu se poate trăi. uhov îşi încălţă în grabă pâslarii. @n şef mărunţel de la reparti$area forţelor de muncă nu!şi găseşte locul pe platoul de adunare.ma&imum. el are întotdeauna slănină. şi!a ocupat locul în coloana obişnuită. păşind greu şi fără să scoată o vorbă. nu te ruşina. fără să se împingă unul pe altul. ai un bolnav? )stă$i aţi ieşit numai două$eci şi trei. cât să mai aştept? Iar tragi de timp? *ui uhov îi poate fi teamă de şefuleţul acesta. *imba amorţeşte. dus. iar capul. spre platoul de adunare. @n vânt turbat pătrundea până la oase. Spinările lor numerotate înaintau spre ieşire. Foţi erau înfăşuraţi grosolan în cârpe şi mergeau în flanc. şeful brigă$ii DE anunţă ca şi Fiurin: 1Foată lumea afară2. Aai. ci slăveşte!l pe dumne$eu pentru o astfel de soartă2. groa$nic va fi astă$i acolo: două$eci şi şapte de grade şi vânt sălbatec şi nici un adăpost. 8. căscă şi porni spre ieşire. "şi puse mai întâi obielele noi. după care nivelă rumeguşul. )cesta era greu. fie că moţăia sau nu. *a construcţia 1>răşelului socialist2 va fi trimisă o brigadă mai săracă şi mai nea(utorată. cu siguranţă. pentru că baptiştilor le place gro$av să facă propagandă: 4 7umai de n!ar suferi nimeni dintre voi ca ucigaş sau ca hoţ sau ca răufăcător sau pentru că a râvnit la bunul altuia.curelele de piele fuseseră confiscate 4 erau inter$ise în lagărul special3. '. hotăra ce au de făcut mai departe. mănuşile cu un singur deget. eful de la reparti$are cercetea$ă lista: 4 Fiurin. 7u!ţi vine să schimbi o vorbă cu cineva. Hare figură. şi să!şi umple şi el pântecele. luând!o înaintea lor. 5ăgă apoi marginile păturii sub saltea. de altfel. 4 Nei. "n timp ce ieşeau unul după altul. bătut. şi după brigă$ile vecine. cu toate că cerul se primenea la răsărit cu o lumină ver$uie. şeful îşi primeşte fără întâr$iere ploconul. uhov îşi atârnă blu$a într!o stinghie a patului. însă. #acă cuiva din brigadă îi soseşte un pachet. îşi trase de sub saltea. Fiurin. se sculă. %ra încă întuneric. mormăi ceva şi în cele din urmă anunţă: 4 5rigada o sută patru. aşe$ă perna la locul ei. în orice clipă se aştepta să audă în uşa urletul unuia dintre responsabilii cu reparti$area. întunecime şi ger şi burta flămândă şi o $i întreagă înainte. toată brigada. nici un chip să te încăl$eşti6 efului de brigadă îi trebuie multă slănină. scâr!scârţ prin $ăpadă. Cu aceleaşi mişcări repe$i. gata cu somnul6 Foată lumea afară6 Cât ai clipi. i după el toate brigada trop!trop. evanghelia. . Lăpada scârţia sub paşi.

#ă!mi să trag o dată6 >bra$ul i se înfioară de lăcomie şi dorinţă. 7u se simţi câtuşi de puţin (ignit că lui Ce$ar îi fusese scârbă să i!l dea în ţigareta de chihlimbar. uhov putea . >chii îi ardeau. Aopseşte. Cu sfoara în mână. 7ici numere nu mai poate desena.aşteptase de fapt ca Ce$ar însuşi să!l îmbie3. Cine lipseşte? )ha. ci de gândul rupt în două. 'ictorul îi înnoi numărul 1Sce!G:/2 pe pieptar. Buma o ţigară. )sta înseamnă că poate să vâne$e ceva. #egetele lui bătătorite nu se arseră. fumea$ă. "l cheamă şi $iua. ca să nu!i ceară nimeni să tragă un fum. *!a oprit ofiţerul de la informaţii. Se aşe$ă cât putu mai aproape de Ce$ar şi!i aruncă.4 #ouă$eci şi trei 4 spune Fiurin dând din cap. #ar BetiuCov. 4 Ce$ar HarCovici 4 scăpă un scuipat. 'anteleev. iar escorta te notea$ă. 7u i le!au dat (os. din când în când peste umăr. #oi!trei deţinuţi i!o luaseră înainte. altul putredă. "ntr!o vreme fumase pipă tocmai ca să nu fie întrerupt. Se preface că!i bolnav şi pleacă. a rămas iarăşi în $onă. uhov tresări . #e ce nu ai gri(ă de număr? "n lagăr sunt trei pictori. 7u ceru direct. @nul are gura curată. % încă tânăr şi a (ucat într!un film pe care nu l!a isprăvit din cau$a arestării. nemaiputându!se stăpâni. #orea acum acest căpeţel mai mult decât libertatea însăşi. BetiuCov. 7u fuma pipă. vopseşte şi suflă în mănuşi. )şa arată în fotografia de la dosar. Se aşe$ă Ia rând. "ntregul platou de adunare e negru de blu$e. priviri care se voiau indiferente. #upă fiecare inhalaţie . "n Ce$ar sunt amestecate toate naţiile. 'ictea$ă pentru şefi tablouri pe gratis. Hâna înţepeneşte curând. te aşteaptă carcera. uhov ştia că n!o să!i rămână nici un capăt de ţigară şi nici nu vedea posibilitatea de a face rost până diseară. Când îţi scrie numărul pe căciulă pare un preot care te miruieşte. #ar abia!şi aprindea ţigara şi vedea într!o mulţime de ochi aprin$ându!se deodată aceeaşi dorinţă: 1*as!o s!o termin eu26 Ce$ar se întoarse spre uhov şi spuse: 4 Ia. Ivan #enisâci6 i scoase cu degetul cel mare chiştocul care ardea ţigareta de chihlimbar. şacalul. Ce$ar ridică ploapele de pe ochii negri şi se uită la BetiuCov. 7u!i bolnav. > fi oare bolnav? Imediat brigada începe să şoşotească. să nu!l scape (os. "n lungul lui se târăsc încet brigă$ile pentru perche$iţie. 8ardianul te vede de la distanţă. se aşe$ase în faţa lui Ce$ar şi i se uita cu neruşinare în gură. fără nici o sfială şi chiar dacă!l ţine trei ore. Buma ca să tre$ească în el un gând frumos şi puternic şi în felul acesta să evade$e din cercul strâmt în care se învârtea. cercul roşu de scrum urca pe ţigară micşorând!o şi apropiinduse de capăt. Schiţă un gest de recunoştinţă şi luă cu o mână chiştocul.Ce$ar trăgea rar. 7u!i părea rău de tutun. 5rusc observă că Ce$ar. *a adunare ies pe rând să scrie numere. Hănuşi împletite de oraş. fără să!şi mai încheie blu$a. uhov alergă să!şi a(ungă brigada. 7!ar fi putut coborî totuşi pentru el până unde coborâse BetiuCov. 'anteleev. % şi grec şi evreu şi ţigan. )re mustăţi negre şi dese. )ştepta cu încordare. iar cu cealaltă se a(ută. 'entru deţinut. Aa fi din nou bătut cineva. 7u mai înţelegi nimic. din aceeaşi brigadă. nimeni nu vede şi nu aude nimic. câinele. #acă nu!ţi înnoieşti la timp numărul. parcă cuprins de beatitudine3. care se apropia de locul unde se făcea perche$iţia. "şi croi drum prin viermuiala platoului şi se apropie de pictor. )stă$i e rândul bătrânului cu bărbuţa căruntă. numărul este o adevărată nenorocire. uhov îşi aminti că trebuie să!şi înnoiască numărul de pe pieptar.

) căuta. Se spune că însuşi comandantul lagărului se teme. 'ipăiau deţinutul în (urul pieptarului încheiat la toţi nasturii şi cercetau cu atenţie unicul bu$unar admis.ţine în ele chiar cărbuni aprinşi. AolCovoi poruncise să se caute ceva şi gardienii îşi scoaseră repede mănuşile şi ordonaseră să se desfacă pieptarele . Frebuie de asemenea să se controle$e dacă cineva nu are vreo scrisoare. ci şi gardienii. 8ardienii. mecherul de dumne$eu îl însemnase. "nsă într!o bună $i trei deţinuţi fugiră din $onă. )pare de după o baracă şi $biară: 1#e ce v!aţi adunat aici?2 7u te poţi ascunde nicăieri. 8ardianul şef strigă: 4 #escheiaţi!vă cămăşile6 7u numai deţinuţii se tem de AolCovoi.în care fiecare ascunsese căldură din baracă3 şi să se descheie cămăşile. însă. înseamnă să nu termini perche$iţia nici până la prân$. toate!s din aceeaşi pâine şi tot drumul te gândeşti şi te chinui să nu ţi!o schimbe. Nainele civile au fost luate însă demult sub cuvânt că vor fi înapoiate la e&pirarea termenului. îşi ştergea sângele şi tăcea. "ntotdeauna când era ger. cu un camion şi şterpeliră o ladă. "n treacăt el strigă ceva gardienilor. #ar termenul n!a e&pirat încă pentru nimeni în acest lagăr. Curând începu să se frigă la bu$e. Să nu a(ungă la carceră. provocându!i o stare de adevărată euforie. #acă simţeau un obiect suspect nu!l scoteau imediat. îi dăduse. Se furişa pe la spate şi te plesnea peste gât: 1#e ce nu eşti în rând. mereu încruntat şi iute ca o $vârlugă. H!m!m!m6 Bumul se răspândi în trupul flămând şi se cuibări în picioare şi în cap. 7umai că raţiile sunt oarecum la fel. )u făcut!o mai mult pentru a chinui oamenii.0=. care până atunci perche$iţionaseră oarecum de mântuială. se înflăcărară pe loc şi se aruncară asupra deţinuţilor ca nişte fiare. % înalt. "naintau câte cinci şi cinci gardieni stăteau în faţa lor. #imineaţa trebuie să mai controle$i dacă sub uniforma de deţinut cineva n!a îmbrăcat un costum civil. )cum. nu se ştie de ce. regula era blândă: deţinutul îşi desfăcea vesta şi trăgea în părţi marginile ei de (os. #in pricina asta te poţi certa cu oricare şi poţi a(unge chiar la bătaie. la perche$eţiile obişnuite. #imineaţa trebuie să verifici dacă cineva nu are asupra lui două!trei Cilograme de mâncare ca să evade$e. % greu de presupus că au făcut asta pentru că aveau ceva de câştigat. neguros. lungă de!un cot. Important era că îl învinsese pe şacalul de BetiuCov şi acum fuma. un nume de familie pe cinste . *a început avea şi o biciuşcă din piele răsucită. hoitule?2 Ca un val în refle&. pentru a le da o gri(ă în plus. uhov se obişnuise. mulţimea se retrăgea brusc din calea lui iar cel lovit se apuca de gât. ) fost o vreme când s!au temut atât de mult de pâine. . fie că erau seara sau dimineaţa. )bia se cufundă în apele ei liniştitoare că în (urul său se şi au$iră strigăte: 4 Se confiscă rufele de corp6 )şa se scurge toată viaţa deţinutului. )cesta se găsea la genunchiul drept. )ltfel AolCovoi nu aduce a lup. 5ătea cu ea la carceră la apelul de seară. Frebuie să fii cu ochii în patru ca să nu te apuce cineva de gât. efii luară atunci aminteJ toate lă$ile au fost sparte la corpul de gardă şi fiecare a început să!şi poarte iarăşi raţia. când deţinuţii se îngrămădeau lângă baracă. chiar de bucăţelele de două sute de grame. #e ce să fie luate rufele de corp? Chiar comandantul lagărului dăduse ordin? 7u. nu mai purta biciuşca. scrisori la fiecare. nu poate fi aşaK 'ână la perche$iţie mai rămăseseră două brigă$i şi cei de la <E/ vă$useră că dinspre baraca administraţiei venea locotenentul AolCovoi 4 ofiţerul cu disciplina. să aibă un semn şi pe urmă pune!o în ladă. încât au dat ordin ca fiecare brigadă să!şi confecţione$e o ladă de lemn în care deţinuţii să!şi păstre$e pâinea. ci întrebau alene: 1)sta ce!i2? Ce trebuie să cauţi dimineaţa la un deţinut? Cuţite? 7u le scoate din lagăr. pe care intenţionea$ă s!o e&pedie$e printr!un om din afară. Huşcă puţin din raţia ta.

Ladarnic s!au înfofolit deţinuţii. Hergeţi ca o turmă de oi. "nainte de adunare ei aprind întotdeauna focul. Câteva trecuseră de(a dincolo. stă şi tace lângă un parapet. Să se încăl$ească şi să numere mai bine. % din piatră. Liua să!şi rupă şalele iar seara la carceră. cât mai grea."ncepură apoi să verifice dacă cineva nu este îmbrăcat contrar dispo$iţiilor regulamentului. 7u le convine să te ia la carceră dimineaţa. "nchisoarea are optuspre$ece celule. %l e din partea lagărului. 7umai închisoarea 4 din piatră. )şa suna ordinul lui AolCovoi şi deţinuţii îl transmiseră din rând în rând. Corpul de gardă şi parapetele de!o parte şi de alta. )ceeaşi îndeletnicire o are un locotenent. *a Ce$ar notară o cămaşă de molton. >mul . >bişnuit cu torpiloarele sale. 'oarta a doua. Să se note$e 4 $ise 4 ceea ce este de prisos iar seara cei în cau$ă să se pre$inte la maga$ie cu o notă în care să arate cum şi de ce au ascuns. )re două aripi. 7u sunteţi comunişti6 AolCovoi se abţinuse când 5uinovsCi pomenise articolul nouă din codul penal. 5uinovsCi striga cât îl ţinea gura: 4 7u aveţi dreptul să!i de$brăcaţi pe oameni în ger. uhov era îmbrăcat conform regulamentului şi dacă îl pipăiau bine. #eţinuţii pornesc spre poartă încheindu!se şi legându!se din mers.5uinovsCi n!are nici trei luni de lagăr3. 'entru celulele individuale folosesc pereţii despărţitori. frăţioare. >h. Se pierde un om la muncă. @nul dintre gardieni numără cu glas puternic şi aspru: 4 "ntâia6 ) doua6 ) treia6 )liniaţi câte cinci. Aerifică dacă numărătoarea e bună. Fu. @na singură devenise neîncăpătoare. să doarmă6 7u!şi doreşte nimic altceva decât să doarmă şi pătura să fie grea. încă nu ştii. Carcera se află în partea stângă a platoului de adunare. #incolo de corpul de gardă arde focul escortei. )u dreptul. )cum însă se cutremură ca un fulger negru: 4 Lece $ile şi $ece nopţi de carceră aspră6 i încet către şeful de la reparti$are: 4 #iseară vei face ceea ce trebuie. merg în rânduri separate unele de altele şi fie că te uiţi înainte sau în urmă ve$i acelaşi lucru: cinci spinări. @n alt gardian. *a brigada <E/ AolCovoi schimbă furia în mărinimie. să doarmă. dacă ar fi acum într!un pat de infirmerie să doarmă. sub hainele de deţinut îi găseau numai oasele şi sufletul. Cele care rămăseseră trebuiau să se de$brace fără întâr$iere. 4 Stai6 Strigă un gardian. Iestul 4 (os. 5rigă$ile care scăpaseră mai înainte 4 ferice de ele 4 se aflau lângă poartă. $ece picioare. un fel de controlor. Brigul se furişea$ă hoţeşte sub cămaşă şi nu mai poate fi alungat. Se face $iuă. uhov simte că a a(uns la capătul puterilor. 7u cunoaşteţi articolul nouă din codul penal6 . cinci capete. iar la 5uinovsCi o (iletcă sau cam aşa ceva. ) doua a fost terminată în toamna asta. %scorta de afară strigă: 4 Nai6 Nai6 eful de la reparti$are îi ghionteşte din spate: 4 Nai6 Nai6 'rima poartă. )liniaţi!vă câte cinci. )poi rondul. "ntregul lagăr este construit din lemn. 4 7u sunteţi oameni sovietici6 4 Strigă căpitanul. #eţinutul are voie să îmbrace numai două cămăşi.

cu sălbăticie. iar gerul creşte şi muşcă adânc. 'oţi să strigi sau să nu strigi la ei. coloana mergea ca la o înmormântare. nu discutaţi. îşi ridică gulerul şi îşi strânse bine. la două$eci de paşi. Se îmbracă cei care merg la posturile de observaţie. )cum numără sergentul escortei: 4 "ntâia6 ) doua6 ) treia6 Se formea$ă din nou rânduri de câte cinci. 5rigada se strânge iarăşi la un loc. înainte. trase pe frunte clapa din faţă. el îşi dădu seama că vântul va bate din aceeaşi direcţie tot timpul 4 până la centrala termoelectrică 4 şi hotărî să!şi pună cârpa de faţă. la $ece paşi depărtare unul de altul. toţi sunt înconvoiaţi. )cesta e de la escortă. #upă cum se vede. însă. #acă dispare un cap pui în loc capul tău ca să acoperi golul. 7umai ochii rămăseseră neacoperiţi. 4 *a răsăritul soarelui e gerul cel mai mare 4 anunţă căpitanul de rangul doi. Aântul începu să bată pie$iş. cei din coloană discută. în afara lagărului. 'arcă râde de deţinuţi. şi!au ridicat automatele şi ţi le bagă în mutră. %scorta e îmbrăcată în scurte îmblănite. pe mi(loc. Cine greşeşte. %scorta e foarte numeroasă. blu$a cu sfoara. Aântul arde şi spulberă $ăpada împiedicându!i să vadă. deţinuţi6 "n timpul deplasării să se respecte cu stricteţe ordinea coloanei. dacă!i nouă. . marş6 Conform regulamentului. %scorta deschide foc fără avertisment. #in când în când cineva din escortă striga: 1Iu!/06 Hâinile la spate62. Aerifică locţiitorul şefului de gardă. nu treceţi dintr!un rând în altul. greşeala este e&clusă. distanţate unul de altul. Cu mâinile la spate şi capetele aplecate. uhov îşi acoperi faţa până la ochi. 7u vă depărtaţi. 'arcă era asfaltat.este aici mai preţios decât aurul. 4 )tenţiune. @n câine îşi arată dinţii. obra$ul tăbăcit al lui uhov. Cârpa asta se fi&ea$ă cu două panglici lungi. Coloana se urni. apoi îşi petrecu panglicile pe sub urechi şi le legă la ceafă. Fotul este din nou răscolit. umerii începură să se clatine. Coloana se înclină în faţă. 'ăcat că mănuşile sunt proaste şi din pricina asta i!au îngheţat mâinile. dacă!i vecheJ îţi calculea$ă asta. 'orni şi escorta cu automatele pregătite pentru tragere. %i nu au voie să se lege cu cârpe. Ce fel de lună este. Frecură pe lângă lagăr. totuşi. 8ândul deţinutului6 7iciodată nu!i liber şi se întoarce mereu şi mereu la unul şi acelaşi lucru. Coborî după aceea clapa din spate a căciulii acoperindu!şi ceafa. dar îndâr(irea nu!i scade. ia loc în brigadă. 7u!i prea gro$avă slu(ba lor. obra(ii îi sunt scofâlciţi. 15e!:ED6 8răbeşte pasul26 )poi strigătele se răresc. Cap de coloană. dacă vrei. se află escorta. )u încon(urat în semicercuri coloana care se deplasea$ă spre centrala termoelectrică. ţineţi mâinile numai la spate6 @n pas la dreapta sau la stânga se socoteşte tentativă de evadare. )stă$i. Herge cu ochii deschişi. Co(oacele sunt purtate cu rândul. *e scutură şi le lovi una de alta. pentru oricare $i şi pentru oricare an. 7u mai ninsese de vreo săptămână şi drumul se bătătorise. )ici. Când afară e cald. în faţă mergeau doi din escortă. Cei din escortă erau aşe$aţi în linie. #eţinuţii ştiu cât de folositoare este ea la nevoie şi de aceea o poartă întotdeauna asupra lor. Curând. Căpitanului îi place gro$av să e&plice. ase din ei au co(oace. )poi un alt locotenent. #e o parte şi de alta. tia că în curând va trebui să le pună la spate şi să le ţină aşa tot drumul. se ascund în spatele celor din faţă şi se lasă furaţi de gânduri. )u şi câini cenuşii. Comandantul escortei citi 1molitva2 $ilnică de care toţi se săturaseră. nu fugiţi. %scorta numără din nou toată coloana termocentralei. vântul bate în rafale. )cum totul e în regulă. 'entru că atunci e punctul culminant al gerului din timpul nopţii. Aedeai doar picioarele celor din faţă şi petecul de pământ pe care urma să calci.

Colho$ul s!a mărit. > $ăpadă curată şi subţire se întindea cât vedeai cu ochii la stânga şi la dreapa. fără pâine şi acum îi era foame. tirea fusese aflată de poşta din 'oloninia. )cum ai mai multe de vorbit cu +ilgas. să faci doau alu$ii. o îndeletnicire nouă şi uşoară 4 pictarea covoarelor. a(ută colho$ul o singură lună pe an. uhov plecase de acasă la D0 iunie <. la seceriş şi la cules. Cică a fost numit un nou preşedinte de colho$. în fabrici sau la e&ploatările de turbă. @ltima o trimisese în iulie. %ra duminică. )poi ieşiră în stepa fără capăt. 7evasta îi scria un lucru pe care uhov nu!l putea înţelege în ruptul capului: de la ră$boi încoace populaţia colho$ului n!a sporit cu nici un suflet. însă la filme mergeau numai cel aflaţi în libertate3. 7u poţi scrie nici în ce brigadă lucre$i şi nici ce fel de şef de brigadă e )ndrei 'roCofievici Fiurin. %i îţi scriu tot de două ori pe an şi nici tu nu poţi afla nimic despre viaţa lor. Singurii bărbaţi din colho$ sunt brigadierul Lahar Aasilici şi dulgherul Fihron de G/ de ani. acum. totuşi. @mblă prin toată ţara şi $boară chiar cu avioanele căci îşi preţuiesc timpul. dar erau locuite de oameni liberi3 şi pe lângă clubul nou . > fi vorba de ocupaţii se$oniere? #ar cu secerişul cum stau lucrurile? 7evasta i!a scris că s!au lăsat de mult de ocupaţiile se$oniere. 7imeni nu mai are nevoie. 7u se mai ocupă nimeni nici cu dulgheritul. oamenii se întorceau din 'oloninia. de fapt.îl construiseră tot deţinuţii. "ncepuse un an nou 4 anul -:<. de la liturghie şi vorbeau că s!a pornit ră$boiul. Aă$use multe în viaţa lui. încercă să uite lagărul şi începu să se gândească cum va scrie el. 7ici coşuri de nuiele nu mai împletesc. care s!a însurat nu de mult şi are de(a copii. pe lângă un cartier de locuinţe . 'retutindeni vopsesc covoare. Cineva a adus din ră$boi modele şi cu timpul s!au ivit o mulţime de meşteri vopsitori. Hulte mii. decât cu cei de acasă. )cum se scrie că în fiecare casă răsună radioul cu cablu. unsese pe careva de la maga$ie şi primise hainele civile. o scrisoare acasă. )celeaşi din <. iar răspunsul îl primise în octombrie. uhov nu înţelege în nici un chip: trăiesc acasă şi lucrea$ă în altă parte. Să scrii acasă înseamnă. Frăiesc acasă şi lucrea$ă prin alte părţi. Ca să nu!l mai doară burta şi să nu!i mai ceară de mâncare. *a @st!I(ma era o altă rânduială.0E.barăcile fuseseră construite tot de deţinuţi. i mai înainte îl măreau şi pe urmă iarăşi îl fărâmiţau. @nora li se taie parcela chiar până sub casă. Foţi băieţii şi toate fetele se pricep să găsească. Stepa era pustie şi nicăieri nu se $ărea nici un copăcel. Oumătate din bărbaţi nu s!au mai întors din ră$boi. 'uteai să scrii în fiecare lună. )ltfel de unde? #imineaţă uhov mâncase totul rece. în întâmpinarea vântului şi a răsăritului care înroşea cerul. Celor care nu!şi îndeplinesc norma la $ile muncă li se micşorea$ă lotul în folosinţă până la cinspre$ece la sută. Coloana trecu pe lângă o întreprindere de prelucrare a lemnului construită de deţinuţi. iar pe cei care s!au întors nu!i interesea$ă colho$ul. iar pentru celelalte unspre$ece luni capătă adeverinţe că sunt învoiţi pentru treburile lor şi nu au obligaţii neîndeplinite. "n fiecare an e ales un preşedinte nou. "n dulgherit locurile lor erau vestite. o portiţă de scăpare şi pleacă pe capete la oraş. Costă cin$eci de ruble de vopsit . #ar ca puteai să scrii în scrisoare? 7ici atunci nu scria mai des decât acum. dar ţărani care să nu muncească în satul lor nu vă$use încă şi nici nu putea să admită una ca asta. uhov avea dreptul să scrie în acest an două scrisori. 'e vremea aceea. aşa adună bani. în curând./<. într!un fel sau altul. la Femgheniov nimeni nu avea radio. letonul. %i nu lucrea$ă nicăieri. Bemeile duc colho$ul.>are nu vor dibui raţia din saltea? "l vor primi diseară la infirmerie? "l vor încarcera sau nu pe căpitan? #e unde făcuse rost de cămaşa lui călduroasă? #e bună seamă. de asta. fusese şi ţăran individual şi colho$nic. nu glumă. %&istă.

chiar la marginea $onei. 'entru asta trebuie să fii obra$nic şi fără ruşine. dacă în viaţa lui n!a desenat niciodată nimic? > mai rugase să!i spună lămurit cum devine ca$ul cu covoarele astea atât de minunate şi ce anume se desenea$ă pe ele? 7evastă!sa îi răspunsese că numai nu prost nu le!ar putea picta: aşe$i modelul şi vopseşti cu penelul prin găurele. #upă cum se vede. 5otniţa de cârpă se udase pe drum din cau$a răsuflării şi pe alocuri îngheţate. însă. fără oprire. #in hornul scund se înalţă. ca sobor sau lemnar sau tinichigiu? Aa $ugrăvi covoare numai în ca$ul în care nu!i vor îngădui să se întoarcă acasă sau dacă îl vor priva de drepturi civile şi nu!l vor primi nicăieri să lucre$e. o imitaţie după covoarele persane. 'entru ei lagărul e ca apa pentru gâşte. "ntre timp coloana a(unsese şi se oprise în faţa corpului de gardă al $onei largi din (urul obiectivului. 'e bu$e îi stăruie un $âmbet palid. @mblând mereu prin lagăre şi închisori. "n locul lui gândeau şefii. învăluit într!o ceaţă lăptoasă. peste întreaga $onă a construcţiei şi peste sârma ghimpată din partea cealaltă urca un soare mare. uhov călca pe pământ de patru$eci de ani. pierduse o du$ină de dinţi şi chelise. uhov o rugase pe nevastă!sa să!i e&plice cum ar putea fi el pictor!vopsitor. #umne$eu ştie ce. spre posturile lor de observaţie. Ivan #enisovici uitase să se mai gândească cu ce îşi va hrăni mâine sau peste un an familia. )tunci se vor ridica din sărăcia în care ea se $bate vor da copiii la o şcoală tehnică. când va fi liber. apoi covorul numit 1Ienul2 şi. *ângă uhov. )leoşCa priveşte soarele şi se bucură. uhov are încă mâini bune. Frăieşte din raţie. Covoarele despre care îi scrisese nevastă!sa nu!i dădeau pace. dar mâinile îi . covoarele astea. Covoarele sunt de trei feluri. @n gardian liber stă aici toată noaptea ca să nu dispară cumva scânduri sau ciment. nu mai mult. ci două$eci şi cinci de mii. *ângă calea ferată nu mai sunt acum cinci mii de case. Hai înainte. niciodată nimic şi nici n!a dat nimănui nimic.un covor pe orice pân$ă veche de cearceaf care li se dă. )lte modele nu mai sunt. #e ce se bucură? Ca toţi baptiştii. Covoare 1Froica2 4 trei cai focoşi la o troică în care se află un ofiţer de husari. doi din escortă se desprinseseră şi apucaseră peste câmp. #e la nimeni n!a luat. iar în locul casei vechi şi putrede vor clădi alta nouă. Ca să picte$i un covor din acesta îşi trebuie cam un ceas. Brigul nu!l pătrunsese prea tare. un vâret( de fum. câştigul e mare şi se obţine uşor şi ştie el că nu s!ar simţi bine dacă va rămâne în în urma consătenilor. Ivan #enisovici n!ar fi vrut să se apuce de pictat covoare. Ivan va deveni vopsitor. 7!ai nici sen$aţia că i!ai câştigat tu. dumineca şopteşte mereu ceva. 5anii câştigaţi uşor n!au nici o valoare. "n adâncul sufletului. Hai avea de stat aici o iarnă şi o vară şi apoi încă o iarnă şi o vară. 7u câştigă nimic în plus. 7ici în lagăr n!a învăţat asta. % oare posibil să nu poată munci. Foţi pictorii!vopsitori îşi durea$ă case noi. roşu. )devărat vorbeau bătrânii: haina pe care o plăteşti ieftin n!o porţi mult. şi aşa şi era parcă mai uşor. fie şi numai pentru o clipă. în sfârşit. uhov o coborî sub bărbie şi se aşe$ă cu spatele spre vânt. care ştiu să muncească. 7evasta trăieşte cu năde(dea că după întoarcere. dar şi pentru acestea oamenii îţi mulţumesc şi ţi le smulg din mâini. la toate gândeau. ci miiK uhov ar fi vrut gro$av să vadă. comandantul escortei intră în corpul de gardă. Cu automatul aruncat pe umăr. însă. 'ână când cei din escortă nu ocupă toate punctele do observaţie n!ai voie să pătrun$i înăuntru. >bra(ii îi sunt scofâlciţi. )sta pentru ca un covor adevărat nu costă cinci$eci de ruble. 'este porţile de sârmă ghimpată.

Aigilenţa a gro$avă. #acă ai un şef bun trăieştiJ un şef rău te bagă în mormânt. 'entru foc e bun orice. Fiurin îi luă imediat la el pe toţi cei condamnaţi cu articolul :G. 'orneşte într!acolo şi Ce$ar. Fiurin îi ordonă lui 'avlo!a(utorul lui să meargă cu el la birou. Cum o să lucre$e? 'rivi în (ur şi îl vă$u pe şeful de brigadă. cu '. 'âslarul stâng nu mai era bun de nimic cu toate că fusese cârpit a doua oară. stricată. de bună seamă. numai că acolo nu fusese în brigada lui. 'anourile pentru casele din prefabricate sunt troienite de $ăpadăJ o construcţie de piartă începută cândva a fost părăsită la temelieJ o manivelă de escavator. *e!a băgat mâna plină în bu$unar tuturor celor de care are nevoie. iar pe o ridicătură de pământ se află centrala termoelectrică a(unsă până la primul eta(. )re umeri puternici şi obra(i mari. #eţinuţii îşi lovesc mâinile şi tropăie. se gândeşte la procenta(ul brigă$ii. Frece spre unul dintre rândurile din spate. . dincolo alta. în locul lui se ducea Fiurin. '. Baţa lui Fiurin este ciupită cumplit de vărsat şi când stă împotriva vântului nu i se crispea$ă pentru că pielea e întocmai ca o coa(ă de ste(ar. Cum intră în $onă. Ce$ar lucrea$ă la birou. $ace aruncată undevaJ o cupă de escavator şi fier vechi şi gropi şi tranşee şi canale. deasupra $onei pustii. că alergi oriunde şi faci orice. %l e bogat. 'entru deţinuţi. % singura modalitate de a trăi. "n lagăr poţi să înşeli pe oricine. *ângă ea 4 şeful de lucrări. % ora opt şi cinci. Soarele se înalţă roşu. 8!ul. însă. Când deţinuţii din lagărul comun de la @st!I(ma au fost aduşi aici. $iua!i mare. Se aşea$ă de o parte şi de alta a porţii şi o deschid. %i se duc acolo fără să!i cheme. Se pare că toate cele P posturi de observaţie au fost ocupate. Să se vadă ei înăuntru că acolo ştiu ce au de făcut. dar e îndea(uns să mişte el din sprânceană sau să arate cu degetul. "şi face acum al doilea termen de condamnare şi cunoaşte ca pe propriile degete obiceiurile lagărului. la muncă silnică. alele şi spinarea toată. fiecare se apleacă: ici o surcică. îl durea cumplit şi durerea îi stoarce puterile. "n lagăr. Sub un acoperiş este amena(at un atelier de reparaţii auto. "n sfârşit6 "şi face apariţia comandantul escortei însoţit de un controlor din corpul de gardă. numai pe )ndrei 'roCofievici să nu!l înşeli. eful de brigadă are pieptul de oţel şi te ocroteşte. nu prea departe. Aântul bate cu furie turbată. dar nu!i în(ură şi se îngri(eşte ca raţia să fie întreagă. până la umeri. % întotdeauna ursu$. )(unge pentru toate. 'este tot. Iestul brigă$ii o ia la sănătoasa fără să mai aştepte. Fotuşi nu li se dă drumul. şeful de brigadă este cheia şi lăcata. i prin gropi se găseşte câte ceva şi ei se strecoară cu îndemânare. uhov ar fi vrut să!l întrebe pe şeful de brigadă dacă vor munci tot în locul în care au muncit ieri sau dacă vor trece în altă parte. se află clădirea biroului. . dar îi fu teamă să nu!l întrerupă din gândurile lui 1înalte2. )bia se descotorosise de 1>răşelul socialist2 şi acum. uhov n!avea de!a face cu comandantul lagărului. % mai rău decât un câine. cu şefii de lucrări sau cu inginerii. primeşte de două ori pe lună pachet. îi aşteaptă pe şefii de brigadă.îngheţaseră în mănuşile proaste şi nu!şi mai simţea degetele de la piciorul stâng. Conducerea se teme ca deţinuţii să nu piardă timpul şi să nu se împrăştie în căutarea unor locuri călduroase. % a(utor de normator. Se duce şi #er 4 un şef de echipă şi canalie pe cinste. de care depinde hrana pe următoarele cinci $ile.Cu câteva clipe mai înainte răsunase sirena trenului electric3. uhov îl ştia pe )ndrei 'roCofievici încă de la @st!I(ma. ceţos. 4 )!li!ni!a!ţi!vă câte cinci6 4 "ntâia6 ) doua6 #eţinuţii păşesc cadenţat. ca la paradă. "n spatele corpului de gardă.

% bine însă şi fără foc. acum bucăţelele astea mici. întotdeauna în şoaptă şi fără să se grăbească. (umătatea de raţie pe care şi!o luase pentru prân$. dac!ar putea sta lângă un foc6 "şi puse mănuşile pe genunchi. la lucru. 5rigada <E/ a intrat în sala mare a atelierelor de reparaţii auto. Iată încă o clipă care este a noastră. #oi estonieni. Clipa de răga$ este însă a noastră. "nţelese că. uhov era ocupat peste măsură cu cele două sute de grame de pâine. "n ca$ul acesta. le stoarce cu limba şi le frământă cu fălcile. chiar dacă lagărul nu iese la lucru. pentru ca nici o firimitură să nu cadă pe (os. stăteau pe o placă de beton şi fumau pe rând. timp mult. altele sunt aşe$ate în po$iţie verticală. 'ână la prân$ mai sunt cinci ore. %&istă aici şi un termometru şi dumineca. la ţară: tigăi întregi cu cartofi. pe care!i puteai crede fraţi buni. nu permite vreunui străin să se apropie de foc. îşi scoase apoi bucăţica de pâine înfăşurată într!o cârpă albă şi ţinând cârpa foarte aproape de bărbie. cineva. acum. Când se aflau în coloană sau aşteptau pe platoul de adunare sau înainte de culcare. )sta pentru că de seara până dimineaţa totul se întoarce la ei cu capul în (os. aveau amândoi nasurile lungi şi ochii mari. vesta şi pieptarul se întinsesră şi el simţi cum îl înţeapă ceva tare. % cu atât mai bine dacă e&istă un foc lângă care poţi să!ţi întorci obielele şi să te încăl$eşti puţin. picioarele îţi vor fi calde toată $iua. #oar cele şase sentinele stau în foişoarele de observaţie. amândoi slăbănogi. ani? 7imic. i ce bună pare pâinea aceasta neagră şi necoaptă6 Ce mănâncă uhov de G!. un om liber. 7u mai putu răbda şi hotărî s!o înfulece. se descheie la blu$ă. Sala e înaltă. o frânse de câteva ori şi o băgă în bu$unar. Hâncau totul pe dindouă şi dormeau 4 în paturile suprapuse 4 unul în vecinătatea celuilalt. amândoi înalţi. o (umătate de ţigară. în aceeaşi parte a barăcii se afla toată brigada <E/. dintr!o ţigaretă. într!un colţ. iar în prea(ma biroului e forfotă. eful principal de lucrări n!a a(uns la nici un capăt. bagă!te unde este mai cald. . )ici au fost puse geamuri din toamnă şi brigada 0G toarnă plăci de beton. vorbeau mereu între ei. Se ţineau atât de strâns unul de altul încât aproape că!ţi venea să cre$i că unuia nu!i a(unge aerul fără celălalt. "n lagăre. fundul pantalonilor vătuiţi3 şi îşi spri(ină spatele de perete. oale cu casă şi 4 mai înainte încă 4 bucăţi $dravene de carne. aruncă pe foc cărbuni. #urerea din spate coborî în picioare. "l încon(oară pe toate părţile şi îşi usucă obielele. se înţelege. %ra colţul de pâine din bu$unarul interior. 7u erau fraţi. )h. iar în prea(ma lui. în plasa armăturilor. e&istă totuşi un foc în care se pun cărbuni fără economie. Iată. îşi desfăcu de la gât botniţa îngheţată. stai în picioare sau stai (os şi!ţi mai îndoaie spinarea. începu să muşte câte puţin şi să molfăiască. S!au cunoscut aici. n!a economisit nimic. ) înţeles abia în lagăr că aşa nu era bine. )stă$i n!o mâncase. lângă inimă. 'ână va stabili totul conducerea.S!au ascuns toţi. uhov se aşea$ă pe unul dintre cofra(e . o încăl$ise cu propria lui căldură şi de aceea acum nu era câtuşi de puţin îngheţată. la căldură. oricât a ameninţat că va reparti$a de seara munca fiecărei brigă$i. 'urtase pâinea sub îmbrăcăminte. "ntotdeauna îşi luase cu el.unde nu!şi aşe$ase el oare. %rau amândoi blon$i. de fapt. eful de brigadă nu!i despărţea niciodată. Simţi că picioarele îi slăbesc. o (umătate din raţia de pâine şi nu se atingea de ea până la prân$. "n schimb molfăia cât $ece. până acum. 'e deasupra. unii mai beau şi lapte până aproape să la crape burta. 5rigada 0G. în brigada <E/. @nele plăci $ac în forme. Ce poţi să faci? Stăm şi noi aici. în partea stângă a pieptului. Când se aplecase. sub picoare!i pământ şi chiar dacă nu!i prea cald. uhov îşi amintise de multe ori cum se mânca înainte. Cealaltă (umătate o mânca dimineaţa.

)u venit în lagăr oameni şi mai mândri decât tineK BetiuCov îi (udecă pe toţi după măsura lui. Fiurin nu se întorsese încă. Cu toate acestea deţinuţii iubesc viscolul şi se roagă să vină. 7ici cei de la bucătărie nu se pot descurca. "n patru$eci şi unu sur$ise de!o ureche. )u fost ca$uri. făină nu se aduce. limba se de$morţeşte greu.. 7u trebuia să se întâmple. îngheţi în $ăpadă şi te mănâncă câinii. presată parcă de cineva. )poi a. pâine nu este. uhov vă$use în viaţa lui mulţi estonieni. ) scăpat printr!o minune. BetiuCov $ice: 4 )şteaptă. Aiscole. după ce a fost condamnat. dar îşi păstră o fărâmă aproape rotundă. 5rigada <E/ stătea degeaba de vreo două$eci de minute. )cum îşi duce pedeapsa calm. 7ici un viscol în toată iarna6 Ce iarnă mai e şi asta? 4 )h. care la apă sau la armătură. #eţinuţii stau sub lacăt. de ce aduni toate murdăriile? )i să te îmbolnăveşti de sifilis. trei $ile. 4 %h. )vea faţa roşie şi bine hrănită. Biecare este stăpânit de gândurile lui şi tace. daK Aiscole. )r fi fost. alţii direct pe pământ. căldura din baracă se pierde. fireşte. Spune mereu că împotrivirea te duce la pier$anie. 4 7u trebuia să te împotriveşti 4 clătină el trist din cap. Cât viscoleşte. %ra gata pentru muncă. un nenorocit.le scotea fără să!i fie scârbă şi din scuipătoare3 şi acum le desface pe genunchi şi răstoarnă tutunul într!un petec de hârtie. $ăpada e măruntă şi se aşea$ă în troiene. Citeşte în tăcere molitve. Credea că!i vorba despre întâmplarea de dimineaţă. Aorbeşte cu toată lumea de parcă ar comanda. că$ut pri$onier a evdat. )re acasă trei copii. 7ici 'avlo 4 a(utorul lui. o băgă în bu$unarul interior. dar tuturor li se părea că au parte de o mare fericire şi că până seara nu mai era mult. Cu nici un fel de lingură nu poţi curăţa strachina de casă atât de bine cum o poţi face cu pâinea. de coa(ă. )bia începe vântul să bată mai tare şi toţi îşi aruncă ochii spre cer şi se roagă: 1#e!ar veni pân$a . 5uinovsCi îl priveşte chiorâş şi se răsteşte: 4 Hă. #imineaţa. Se spune că naţionalitatea nu înseamnă nimic şi că în fiecare naţie e&istă oameni răi. 5a chiar şi din baracă se tem să!i scoată. 5rigada 0G se sculă şi se împrăştieJ care la betonieră. unii pe plăcile de beton şi pe cofra(e. Când viscoleşte. iar pe celălalt îl duseseră părinţii în Suedia în anul în care s!au instaurat Sovietele. deţinuţii sunt socotiţi liberi şi apoi scoşi la lucru duminici la rând. #acă te gândeşti bine. SenCa +levşin e un om paşnic. te rătăceşti.@nul fusese pescar pe malul mării. #acă te înfierbânţi te frângi în două. Când s!a făcut mare i!a venit în minte să se întoarcă în %stonia şi să termine o facultate. edeau cu toţii. şi mai bine dacă!l mai slăbeau cu munca. căpitane6 #upă ce!ai să stai aici opt luni ai să strângi şi tu. dar oameni răi printre ei nu întâlnise. #acă nu întin$i de la baracă până la sala de mese o frânghie. cărbuni nu sunt la timp. Frebuie să te supui chiar dacă îţi vine să urli. S!ar putea totuşi ca 5uinovsCi să re$iste. 4 Ce!i? Ce!i? "ntrebă surdul SenCa +levşin. )lioşCa şi!a înfundat obra$ul în palmă. nu mai sunt de mult viscole6 >ftă letonul +ilgaş. când 5uinovsCi se înfierbântase. 7u primeşte nici un a(utor de nicăieri. dar. viscolul nu aduce nici un folos. sub pieptar. "nveli coa(a în cârpă albă. l!au prins din nou şi l!au dus la 5uchenQald. toţi trei l!au renegat iar nevastă!sa s!a măritat cu altul. şi se încinse cu sfoara. o săptămână. reluă oftatul toată brigada. )colo a fost la un pas de moarte. Când viscoleşte nu!i scot la lucru. acalul de BetiuCov strânsese chiştoace de pe undeva . uhov îşi mănâncă pâinea până la degete. )runcă!le6 5uinovsCi a fost căpitan de rangul doi şi e obişnuit să comande.

Fiurin îi chemă la el şi la spuse: 4 Iată despre ce!i vorba băieţi6 7u era mai în vârstă decât ei. Cineva se strecură lângă focul brigă$ii 0G. >ricât de greu era să începi $iua de muncă pe un asemenea ger. 4 @n băieţandru de vreo şaispre$ece ani. n!aveai încotro şi principalul era să treci peste pragul acesta. Sunt acolo trei ferestre mari şi e musai să le astupăm cu ceva. şi pe ambele lui margini se înălţau parcă nişte stâlpi. pentru că nimeni nu putea să plece. să!şi ia mistria. )stfel deveni clar pentru toţi că brigada trece la centrala termoelectrică rămasă neterminată şi părăsită în toamnă. îşi băgă degetele într!o crăpătură şi scoase mistria. "n lagăr a venit numai de doi ani. %ra prost dispus. "l cheamă +ilgas Oohann. )m să vă dau oameni în a(utor. ca nişte câini. Se înţelege că dacă brigada <E/ ar fi mânată astă$i la 1>răşelul socialist2. 'e cei doi estonieni. să le despice şi să facă focul în sală. %u însumi l!am ascuns. de stil vechi şi el a învăţat rusa încă din copilărie. o înapoie$i searaJ întâmplarea hotărăşte pe ce unealtă pui mâna. 'entru că de la $ăpada bătută nu se porneşte niciodată un viscol straşnic. poate. uhov şi +ilgas se uitară unul la altul. pân$a albă26 )dică $ăpada. să se încăl$ească. 7u lucrau pentru prima dată împreună şi respectau unul la celălalt şi pe $idar şi pe dulgher. ceva. în sală intră Fiurin. Foţi înţeleseră că au ceva de făcut şi încă repede. lângă casele din prefabricate ştiu eu un locuşor unde se află un sul de carton gudronat. unul primi ordin să aducă ciment cu sania. doi şi care apă. )ţi înţeles? )r mai fi spus. Soarele se ridicase. dar se pricepe la toate: dacă nu mişti nu obţii nimic. "nainte de a pleca. )lţi doi plecară în grabă să şterpelească cărbuni şi scânduri. alţi doi nisip şi încă unul să scoată nisipul de sub $ăpadă şi să!l spargă cu ranga. Fiurin se repe$i într!acolo. dar veni în fugă 8opciC. #oi oameni fură trimişi la maga$ie.albă. dacă e vorba de $idit. unde 'avlo primea materiale. )lături de satul lui se afla un sat rusesc. #acă!i uşoară şi!ţi vine bine la mână. uhov n!ar fi avut mistrie. Aeţi $idi la eta(ul întâi. uhov îl păcălise într!o $i pe maga$ioner şi nu mai dăduse îndărăt o mistrie foarte bună. "n fiecare seară o ascunde undeva. trebuie să încăl$im sala maşinilor. însă. numai să vă gândiţi cu ce le astupaţi. uhov şi +ilgas ieşiră din atelierul de reparaţii auto şi o luară spre casele din prefabricate. 7u era însă deloc uşor să găseşti pe $ăpada pustie ceva cu care să poţi acoperi ferestrele. Sala maşinilor ne va fi şi loc de muncă şi loc de încăl$ire. +ilgas ştie limba rusă ca pe cea de acasă. o ia. +ilgas spuse: 4 Aania6 )colo. cei mai pricepuţi oameni din brigadă. Fiurim începu să dea dispo$iţii cu repe$iciune. acolo unde lucrul a fost părăsit în toamnă de brigada P. însă uhov îi $ice tot Aania. trandafiriu ca un purceluş 4 şi se plânse că altă brigadă nu le dă lada şi se porneşte bătaia. 7umai că la toate obiectivele este următoarea rânduială: unealta pe care o primeşti dimineaţa. Notărâră să meargă după cartonul gudronat. iar dimineaţa. dar fu alungat. uhov trase o fugă la corpul de construcţii al atelierelor de reparaţii auto. 4 7u!s oare stâlpi? . mistria e un lucru mare pentru un $idar. dar plutea ca într!o ceaţă. 7u făcu altceva decât să dea la o parte o piatră. #acă n!o încăl$im o să îngheţăm. "n momentul acela. 4 )şa6 Fiurin îi privi. dar se obişnuise să le spună 1băieţi2. Iăsuflarea lor isca un abur dens. trebuia s!o începi. pe +levşin şi pe 8opciC îi trimise să ia din apropiere o ladă mare de mortar şi să o ducă la centrala termoelectrică. pe scări şi chiar în sala maşinilor. Cei din <E/ sunteţi toţi? i fără să mai verifice şi să mai socotească. >!ntidem? Cu toate că!i leton. )cum. la intrare. Iămaseră nedistribuiţi doar uhov şi +ilgas. 'atru primiră sarcina să cureţe $ăpada pe lângă centrală.

)ici şi vara pământul e tare ca piatra. +ilgas este îndemânatic şi perspicace. 8ropile nu trebuie să fie mari: cinci$eci pe cinci$eci şi adâncimea tot cinci$eci. Iar pământul rămâne neatins. % îmbu(orat de parcă n!ar fi trăit în lagăr. voi. nu glumă. şi privesc în (ur. Când e ger nu ai chef de vorbă. #e ele se îngri(esc doar şeful de lucrări . 'ăcat că nu fumea$ă şi din cau$a asta în pachetele lui n!ai să găseşti niciodată tutun. spune tu6 #acă şefii ar avea ceva în cap. "l scoaseră. ascultaţi. S!ar mai înmuia pământul.4 )rătă din cap uhov. 4 )scultă Aania. +ilgas glumeşte la fiecare cuvânt şi pentru asta îl iubeşte întreaga brigadă şi!l respectă gro$av letonii din tot lagărul. n!au unde să se încăl$ească. 4 Ce amestec avem noi în treaba asta? 4 Se miră +ilgas. că noi l!am şterpelit? . 'rivindu!i dintr!o parte nu puteai să observi decât că doi oameni merg unul lângă altul. 7u ne dau lemne. până o străbaţi. 4 Când va vedea cartonul în ferestre. SCuropatenco e un simplu deţinut. )cum se punea întrebarea cum să!l ducă? 7u se temeau că vor fi vă$uţi de la un post de observaţie. #eţinuţii ar scuipa pe casele astea prefabricate. ascultă ce!ţi spun. 5ăieţandrii stau. > să!l acoperim cu trupurile noastre şi de departe n!or să se prindă. 7umai de n!ar întinde sârmă ghimpată de la un stâlp la altul. pe lat nu!l putem căra 4 reflectă uhov. Frebuie să vă spun că primeşte două pachete pe lună şi se hrăneşte aproape normal. Nai să!l ducem în picioare. 4 Frebuie să găsiţi6 +ilgas scuipă. alunecă şi sar scântei. Sentinelele au o singură gri(ă 4 să nu evade$e deţinuţii. 'e drum întâlniră băieţandrii din brigada GD. nu li se dă voie să plece şi se apucă iarăşi de târnăcop. 'lecară mai departe spre locul unde. "n interiorul $onei ei pot să facă ţăndări toate panourile. uhov $ări printre ei un cunoscut din AiâtCa şi spuse: 4 Nei. darmite acum când e îngheţat6 "ncearcă să!l sfărâmi6 I$besc cu târnăcopul în pământ. Să!l luăm între noi şi să mergem încet. târnăcopul nu prinde. 7u!i interesea$ă. erau îngropate panourile caselor prefabricate. )ltfel aceştia le!ar (efui. 8ardianul însuşi umblă să şterpelească câte ceva pentru nevoile lui. un şef de echipă dintre deţinuţi şi lunganul SCuropatenCo. )sta înseamnă. %l le dă singura căldură. *a fel şi şefii de brigadă. Sulul era incomod de dus altfel. uhov gândise bine. "i dă mâna să glumească. oare. apoi alta şi sub ele găsiră sulul de carton gudronat. i!ar pune pe oameni să sfărâme pământul cu târnăcopul pe un ger ca ăsta? +ilgas mai trase câteva în(urături fără să se înţeleagă prea bine ce spune şi tăcu. 4 7u ne împiedică stâlpii 4 se eschivă +ilgas şi începu să râdă. )sta e clar. 7u s!ar fi întâmplat nimic nici dacă le!ar fi ieşit în cale un gardian. Lona obiectivului e mare şi ai de mers. *ui uhov îi place să lucre$e cu +ilgas. fiecare deasupra unei gropi. Buseseră puşi iarăşi să sape gropi. şeful de lucrări va ghici totul 4 spuse uhov. Bace!ţi câte!un focuşor deasupra fiecărei gropi. 4 7u ne dau voie 4 oftă cel din AiâtCa. Iidică împreună o scândură. aşa că îl strânseră între ei ca pe un al treile om şi plecară. )m venit la centrala termoelectrică şi aici totul era aşa.acesta nu!i deţinut3. )cest SCuropatenCo este singurul care i!ar putea prinde. sub $ăpadă. *!au scutit de alte munci numai ca să pă$ească de deţinuţi casele din prefabricate. 4 Aania.

"n mănuşile îngheţate. *ada cu mortar se rupsese chiar la intrarea în sala maşinilor. Se eliberea$ă drumul. degetele îi încremeniseră şi nu le mai simţea de loc. de mult. #e unde să iei şipci? eful de lucrări nu dă scânduri pentru ca oamenii să se adăpostească de frig. iar SenCa +levşin să tăie şipci cu toporul şi să fi&e$e pe ele cartonul grudonat. "n lagăr brigada este organi$ată în aşa fel. eful de brigadă se bucură şi hotărî imediat o regrupare a forţelor.Iaţionamentul era (ust. %ra şubredă şi uhov ştia că n!o vor aduce întreagă. 'âslarul stâng. 'avlo adusese uneltele. 7u vreau şi gata6 Fragi de timp până seara iar noaptea e toată a ta6 7umai că lucrurile nu stau deloc aşa. nu vrei. 'e lângă centrală se curăţă $ăpada cu lopeţile de lemn. mâinile se de$morţesc singure. )sta înseamnă că iarăşi va trebui să cari totul pe braţe. 'âslarii sunt lucrul cel mai important. i iată că a venit brigada <E/. )poi îşi loveşte iarăşi mănuşile şi continuă să lucre$e . Centrala termoelectrică a stat două luni în $ăpadă. )ltceva nu se putea face. în toate părţile. )u trecut ai noştri. trebuie să sari. . #acă peste două ore nu vom avea unde să ne încăl$im. 'entru tinichigerie nu!i bună orice unealtă. şi toate căile de acces sunt ascunse într!o $ăpadă egală. uhov îşi loveşte mănuşile una de alta. el se teme să nu i!o schimbe. părăsită. de aceea. %&ista o singură soluţie. toţi. ca un schelet cenuşiu. nemernicule şi din cau$a ta să stau eu flămând? Frage. dar se convinse şi el că nimeni nu era vinovat. apropie burlanele şi le potriveşte unul în altul. ci deţinuţii se $oresc unul pe altul. iar în spatele ei $ona se termină. uhov trebuia să aşe$e burlanul la sobă pentru a se face foc cât mai repede. Arei.mistria o ascunsese undeva pe aici. #e acum descurcă!te. încât nu şefii îi $oresc pe deţinuţi. Centrala termoelectrică se află pe o ridicătură. Hotorul a ars însă cândva şi nu l!a mai reparat nimeni. 8ândurile l!au părăsit ca şi cum n!ar fi e&istat niciodată. )ici n!a mai fost nimeni. Cu toate că în brigadă sunt oamenii lui. 7u!şi poate aminti acum nimic şi nu are nici o gri(ă în afară de aceea de a potrivi burlanele şi de a le scoate afară fără să iasă fum. 7!ai decât să mergi fără să căşti gura şi nu ca$i. Iă$biră prin $ăpada neatinsă încă şi dădură de nişte urme de sanie care duceau de la maga$ia de unelte spre centrala termoelectrică. %&istă un ciocănaş de lăcătuş şi un toporaş. +ilgas să repare lada. i mortarul şi cărămi$ile de $gură. nicăieri nici o $are de foc. care par nişte cărărui adânci şi proaspete. urmele de sanie. ) venit deci brigada <E/ şi din nou începe aici viaţa. eful de brigadă în(ură cumplit. Cu atât mai vi$ibile sunt. nici o scânteie măcar. 'e 8opciC îl trimise să caute o bucată de sârmă ca să atârne burlanul lângă geam. 'riviră. Cu ce se ţin sufletele ei? 5urţi goale încinse cu cingători din foaie de cort. mortăciune6 "n astfel de condiţii cum să nu te mişti? Hai ales când te presea$ă o asemenea situaţie. Când munceşti. ori crapă toţi laolaltă. 'robabil au cărat ciment mai înainte. un ger de crapă pietrele şi nici o posibilitate să te încăl$eşti. la ieşire. Cartonul era de două ori mai îngust decât fereastra. S!ar părea că deţinutul n!are de ce să se încovoaie nici după $ece ani de lagăr. )ici e cam aşa: ori primesc toţi suplimentul. Să fie luate cele două scânduri fi&ate ca balustrade la treptele care urcau spre eta(ul întâi. 7u munceşti. să te învârţi. la eta(ul întâi. până sus. i +ilgas ar putea face asta3. însă. )dusese şi câteva burlane. )r fi bine dacă ar lucra macaraua. "n brigadă nu!i la fel ca în libertate unde lui Ivan Ivanâci i se dă salariu aparte şi lui 'iotr 'etrovici tot aparte. nu departe. re$ista. "n momentul acela +ilgas şi uhov se apropiară ducând între ei sulul de carton. gerul ne va usca oasele.

8opciC adusese sârmă de aluminiu. 4 7u vă grăbiţi. ca suplimentJ îţi amăgesc viaţa cu două sute de grame. "n fond e un viţel blând şi se gudură pe lângă toţi bărbaţii. dar căpitanul i!a trântit una în bot şi cu asta l!a potolit. "n sala aceasta focul fusese de(a făcut. 7u!i mai puţin adevărat că nici nu!i poţi hrăni pe toţi. eful de brigadă se apropie de 'avlo şi!i şopti: 4 Iămâi aici şi ţine!te tare6 Hă duc să aran(e$ cu procenta(ul. )şe$ară căldările pe sobă. %l se aplecă spre uhov şi $ise: 4 Ivan #enisâci6 )sta!i sârmă bună pentru linguri. însă pe drum apa îngheţase. Ca să duci targa nu!ţi trebuie prea multă minte. Soba fusese umplută cu lemne furate. +ilgas termină de reparat lada de mortar. dar mâine va fi şi nu trebuie să iasă fum. uneori. SenCa +levşin terminase de tăiat şipcile şi îl pusese tot pe 8opciC să le fi&e$e. )re deasupra o plită de fier. Mie? #ouă sute de grame de pâine seara. 8erul e aspru. fraţilor. Hai puţin nu primesc. "şi mănâncă pachetele înotdeauna de unul singur. care se foloseşte de obicei la reţelele electrice. nu vă grăbiţi 4 strigă uhov. Se spune că BetiuCov a fost înainte şef mare. 'uştiul se căţără ca o veveriţă. @n şef de brigadă înţelept trebuie să aibă mereu în atenţie procenta(ul. @nui bătut îi este dea(uns dacă!i arăţi biciul. pentru biciuşca sa. %ra o adevărată sărbătoare. Iupseră din sârmă câteva bucăţi şi le ascunseră într!un colţ. uhov improvi$ă din două scânduri un fel de scară şi!l urcă pe 8opciC să atârne burlanul. acuşi îl încăl$esc eu pe unul în frunte6 Să ne instalăm întâi. 7u s!ar spune. 'rocenta(ul e mai important chiar decât munca însăşi. molfăie. 5ăieţii se strânseseră în (urul sobei cu nisip. 7ici cu ei nu poţi trata cu mâna goală. 'entru asta şefului de brigadă îi trebuie multă minte. procentele astea? 'entru lagăr. . uhov au$i. că nu!i şiret. totuşi. legă sârmă de el şi o trecu apoi pe după burlan. se înţelege. )cesta se căţără ca un drăcuşor şi strigă de sus. dar şeful de brigadă e şi mai aspru. 'entru cine sunt. deşi ştie să e un potlogar. 7u mai vorbesc despre aran(amentele cu normatorii. 4 Iată că în ianuarie soarele a încăl$it vaca pe o parte6 4 Spuse uhov. întoarce!o ca să fie mai scump. #a. 'avlo râde. Soarele se mai ridicase puţin iar ceaţa se împrăştiase."ntr!un colţ se află o sobă scundă şi un coş de cărămidă. dacă pentru ceva se plăteşte ieftin. 5ăieţii se împrăştiară la treburile lor. )stă$i nu e vânt. *a capătul burlanului uhov făcuse un cot. dacă le gândeşti bine. 4 Hai adăugă procurorul 4 strigă 8opciC de sus. ) fost pedepsit întocmai ca un om matur. până şi lui AolCovoi. Iată de ce îi pune şeful de brigadă la munca asta pe foştii şefi. o mai i$bi o dată cu toporaşul şi strigă: 4 )scultă 'avlo6 'entru treaba asta şeful de brigadă să!mi dea o sută de ruble. însă şeful de brigadă îi averti$ă: 4 %i. iar căpitanul de rangul doi şi BetiuCov cărau nisip cu targa. 4 )i să primeşti o sută de grame. bătu un cui. Hă înveţi să torn o lingură? Ivan #enisâci îl iubeşte pe 8opciC. Spune c!ai făcut întocmai ceea ce de fapt n!ai făcut. Stâlpii aerieni dispăruseră ca prin farmec. )u fost aduse două căldări cu apă. 8opciC a fost arestat pentru că ducea lapte în pădure teroriştilor lui 5endora. *agărul câştigă de la construcţii mii şi mii în plus şi acordă locoteneţilor premii. 7oaptea. 'e cer rămăsese acum şi parcă dansa halucinant un soare blând şi sângeriu. Cu el ne hrănim. "ncepură să taie cartonul gudronat şi el arătă cum să procede$e. care se înroşeşte şi pe ea se de$gheaţă şi se usucă nisipul. #oar se ştie că soba asta nu!i pentru alţii. "n primele $ile el îşi cam ridicase coada şi începuse să strige la căpitan.

"n (urul sobei de fontă se strânse din nou lume multă şi 'avlo fu nevoit sţ!i alunge. *ui +ilgas îi dădu a(utoare şi!i ordonă să facă nişte lă$i, nu prea mari, pentru a transporta motorul sus. Frimise apoi încă doi oameni la căratul nisipului, unul înăuntru să arunce nisipul fierbinte de pe plită în lada cu mortar şi câţiva să cureţe schelele şi $idăria de $ăpadă. @ndeva porni să strănute un motor. "ncepuseră să care cărămi$ile de $gură. Haşina îşi făcea drum anevoie. 'avlo ieşi în fugă şi începu să gesticule$e arătând unde să le descarce. > fâşie din cartonul gudronat fusese de(a aşe$ată. )cum o aşe$au pe a doua. Ce fel de adăpost îţi oferă cartonul gudronat? Nârtia!i tot hârtie. Cartonul se făcuse acum una cu peretele şi înăuntru era mai întuneric. )lioşCa adusese cărbuni. @nii îi strigă: aruncă: i6 )lţii: nu!i arunca6 Să ne încăl$im cu lemne6 7u mai ştia pe cine să asculte. BetiuCov se aciuase lângă sobă şi îşi băgă, prostănacul, pâslarii în foc. Căpitanul de rangul doi îl înhăţă de guler şi!l împinse spre targă. 4 *a cărat nisip, hoitule6 Căpitanul confundă munca din lagăr cu cea de pe vapor. #acă ţi s!a spus să faci ceva, înseamnă că trebuie să faci. ) slăbit gro$av căpitanul în ultima lună, dar trage totuşi la ham. "ntre timp, cele trei ferestre au fost astupate. *umina vine acum numai dinspre uşi. i frigul. 'avlo ordonă să se astupe partea de sus a uşilor, în aşa fel încât să intri aplecându!te. >rdinul fu e&ecutat întocmai. "n timpul acesta trei basculante aduseseră şi răsturnaseră în apropiere cărămi$ile de $gură. 'roblema care se punea acum era următoarea: cum să le ridici fără scripete? 4 Lidari6 Naideţi să urcăm6 Lise 'avlo dând cuvintelor tonul unei invitaţii. )sta!i o muncă de onoare. uhov şi +ilgas se ridică şi împreună cu 'avlo porniră spre eta(. Scara fusese îngustă dintotdeauna, însă SenCa luase acum balustrada şi trebuia să te lipeşti de perete ca să nu te tre$eşti (os. i încă o bucurie 4 pe stinghiile scării $ăpada a îngheţat şi piciorul aluneca. Cum vor duce oare mortarul? Cercetară locul unde aveau să $idească. 'este vechea $idărie se aşternuse $ăpada, trebuia înlăturată cu lopeţile, iar stratul de gheaţă de dedesubt, spart cu toporaşul şi apoi măturat. 'e unde să urce cărămi$ile? 'riviră în (os, chib$uiră şi hotărâră aşa: decât să fie târâte pe scară, mai bine să pună patru oameni să le arunce pe schele, iar de acolo doi să le urce la eta(ul întâi, de unde alţi doi le vor de la mână. Aa merge mai repede, fără îndoială. Sus vântul nu!i chiar atât de puternic, cu toate că trage cu destulă tărie. Când vom $idi, va bate, desigur. #ar dacă te adăposteşti după $idul început, îţi va fi mai cald. uhov înălţă capul spre cer şi scoase un 1)h2. Cerul era curat, iar soarele aproape că se ridicase spre amia$ă. Hare minune, repede trece timpul când lucre$i6 #e câte ori nu observase uhov cum se scurg $ilele în lagăr, de nici nu!ţi dai seama. "nsă termenul nu trece deloc, nu se micşorea$ă câtuşi de puţin. Coborâră şi se aşe$ară cu toţii lângă sobă. #oar căpitanul şi BetiuCov mai cărau încă nisip. 'avlo se înfurie cumplit. Frimise pe loc opt oameni la cărămidă, doi să amestece nisipul cu ciment şi să! l toarne în ladă, unul la apă şi altul după cărbuni. +ilgas se îndreptă spre echipa sa şi $ise: 4 Nei, băieţi6 Frebuie să terminăm tărgile. 4 'ot să le a(ut şi eu? 4 Se oferi de bună voie uhov. 4 )(ută!i 4 încuviinţea$ă 'avlo dând din cap.

"n momentul acela fu adus un ca$an în care urma să se topească $ăpada pentru mortar. Cineva aduse vestea că ar fi ora douăspre$ece. 4 7u poate fi decât douăspre$ece 4 declară uhov. Soarele e drept în mi(locul cerului. 4 #acă!i pe verticală 4 îşi dădu cu părere căpitanul înseamnă că nu!i douăspre$ece, ci unu. 4 #e ce? 4 Se miră uhov. Foţi bătrânii ştiu că soarele stă cel mai sus la amia$ă. 4 #a, bătrânii6 4 "l întrerupse căpitanul. #ar de atunci a fost dat un decret şi soarele stă cel mai sus la ora unu. 4 )l cui e decretul ăsta? Căpitanul de rangul doi ieşi cu targa. 7ici uhov nu era dispus să poarte o discuţie pe această temă. >are şi soarele se supune decretelor? *ucrară cu spor şi în(ghebară patru lădiţe. 4 Să stăm, să ne încăl$im 4 spuse 'avlo celor doi $idari. SenCa, odihneşte!te şi tu. Staţi (os6 Se aşe$ară lângă sobă. >ricum, până după prân$ nu vor începe să $idească şi nu avea nici un rost să pregătească de pe acum mortarul. )r îngheţa. Cărbunele se încinse şi iradia o căldură intensă şi moleşitoare. 'ăcat că se simte numai lângă sobă. "n toată sala e frig cum a fost şi înainte. Foţi patru şi!au scos mănuşile şi îşi ţin mâinile foarte aproape de sobă. 'icioarele nu trebuie apropiate niciodată de foc. Frebuie să ştii asta. #acă ai bocanci, le pocneşte pielea, iar dacă ai pâslari, se (ilăvesc, aburul trece prin ei şi nu!ţi va fi niciodată cald. Iar dacă te bagi mai aproape de foc îi ar$i şi cu gaura umbli până în primăvară. 7!ai de unde căpăta alţii. 4 i tu, uhov? "l necă(eşte +ilgas. uhov, fraţilor e cu un picior acasă. 4 #a, da, cu acela desculţ 4 aruncă cineva vorbele. Iâseră. , uhov îşi scoase pâslarul stâng, care fusese ars, îşi încăl$i obiala3. 4 uhov îşi sfârşeşte termenul. *ui +ilgas i!au dat două$eci şi cinci. "nainte era o epocă fericită: tuturor, fără alegere, li se dădeau <E ani. "nsă din patru$eci şi nouă epoca aceea s!a dus. Futuror 4 câte două$eci şi cinci, fără să se ţină seama de nimic. Lece îi mai duci, nu pieri, dar două$eci şi cinci, cum dracu? uhov se bucură că toţi îl arată cu degetul: iată, el îşi cam sfârşeşte condamnarea. "n asta, însă, nici el nu crede prea tare. Foţi cei care şi!au sfârşit pedeapsa în timpul ră$boiului au fost reţinuţi până în patru$eci şi şase, când a venit o dispo$iţie specială. Cine a avut iniţial trei ani, a făcut cinci. *egea se răstălmăceşte. Fermini $ece şi!ţi spun să mai faci încă $ece. Sau te deportea$ă. Câteodată te gândeşti şi respiraţia ţi se opreşte: timpul trece, se depărtea$ă ca firul de pe mosor şi termenul se sfârşeşteK #oamne6 'e picioarele tale şi în libertate6 % posibil? 7umai că despre toate astea e necuviincios să vorbeşti cu voce tare unuia aflat în situaţia lui +ilgas. #e aceea uhov spuse: 4 7u!ţi socoti cei două$eci şi cinci ai tăi. 7u ţi!e scris în frunte că ai să faci e&act două$eci şi cinci. #ar că eu am stat aici opt ani încheiaţi, asta!i sigur. Să trăieşti ani în şir cu mutra în pământ şi să n!ai vreme să te gândeşti de ce te afli aici, ci numai şi numai cum vei ieşi, ah, dumne$eule6 'otrivit celor scrise în dosar, uhov a fost adus în lagăr pentru trădare de patrie. ) mărturisit chiar că s!a lăsat pri$onier din dorinţa de a!şi trăda patria şi că s!a întors din pri$onierat pentru că îndeplinea o misiune a spiona(ului german. Ce fel de misiune, nici uhov însuşi n!a putut să născocească şi nici anchetatorul. )şa că nu i!au putut spune altfel decât o misiune.

Calculul lui uhov a fost simplu: nu semne$i 4 s!a $is eu viaţaJ semne$i 4 mai ai şansa să trăieşit, măcar puţin. i a semnat. *ucrurile se petrecuseră, însă, cam aşa: în februarie patru$eci şi doi, pe frontul de nord! vest, toată armata fusese încercuită. )vioanele nu le aruncau nimic de mâncare şi la drept vorbind nici nu erau avioane pentru asta. Boamea i!a adus până acolo că geluiau oasele cailor morţi, muiau în apă carnea aceea gelatinoasă şi o mâncau. Să vâne$i n!aveai cu ce. i încet, încet, nemţii îi prindeau prin păduri şi!i luau. "ntr!o grupă din asta uhov a fost pri$onier două $ile, tot acolo, în păduri. Cinci dintre ei au evadat. Sau ascuns prin păduri şi mlaştini şi printr!o minune au nimerit la ai lor. 7umai că doi au fost culcaţi la pământ de un automat, unul a murit din cau$a rănilor şi au a(uns numai doi. #acă ar fi fost mai înţelepţi ar fi spus că s!au rătăcit prin păduri şi nu s!ar fi întâmplat nimic. "nsa ei au mărturisit că au fugit din pri$onieratK #in pri$onierat? )şa şi pe dincolo, mama voastră6 #acă erau cinci poate că le!ar fi confruntat mărturisirile, le!ar fi verificat. )cum însă erau numai doi şi, cică, s!au înţeles nemernicii în ceea ce priveşte fuga. SenCa +levşin înţelese, cu toată sur$enia lui, că se vorbeşte despre fuga din pri$onierat şi spuse tare: 4 'e mine m!au prins de trei ori şi tot de trei ori am fugit din pri$onierat. SenCa e răbdător şi mai mult tace: nu!i aude pe cei din (ur şi nu se amestecă în vorba lor. )şa că despre el nu se ştie decât că a stat la 5uchenQald, că a făcut parte din organi$aţia clandestină din lagăr, că a cărat acolo arme pentru o răscoală şi că nemţii l!au spân$urat de mâini şi l!au bătut cu bastoanele. 4 Fu, Aania, ai stat opt ani, e drept, dar în ce fel de lagăr ai stat? 4 "l contra$ice +ilgas pe uhov. )i stat în lagăre de drept comun şi ai trăit acolo cu muierele. 7!aţi purtatK 4 Ce muiere? Cu buştenii, frăţioare, nu cu muierile. Aoia să spună că se ocupase cu tăiatul copacilor. uhov îşi aţinti ochii în focul din sobă şi îşi aminti cei şapte ani petrecuţi în nord şi flacăra tremurătoare a focului, noaptea, când se tăiau copacii şi cei trei ani la transportul buştenilor pentru traverse şi scânduri de ambala(e. eful avea acolo următoarea lege: brigada care nu!şi îndeplineşte sarcina $iua, rămâne noaptea în pădure. #upă mie$ul nopţii se târau până la lagăr, iar dimineaţa porneau odată cu ceilalţi, din nou spre pădure. 4 7u!u, fraţilor. *agărul acesta este mai liniştit, credeţi!mă 4 bolborosi el. )ici mâncarea e lege. )i îndeplinit, n!ai îndeplinit sarcina 4 te întorci în lagăr. i raţia de ba$ă e mai mare aici cu o sută de grame. Se poate trăi. % lagăr special? Bie şi special. Fe împiedică cu ceva numerele? 7u!s grele numerele. 4 % mai liniştit6 4 uieră BetiuCov. ,% pau$ă şi toţi s!au strâns lângă sobă3. *i se taie oamenilor gâturile în paturi6 )sta înseamnă că e mai liniştit? 4 7u oamenilor, ci turnătorilor 4 spuse 'avlo ameninţându!l cu degetul pe BetiuCov. % drept, în lagăr se petrecuse ceva nou. #oi delatori cunoscuţi au fost tăiaţi chiar în paturile lor, noaptea. )poi a fost tăiat un deţinut de treabă şi nevinovat. )u greşit probabil patul. @n turnător a cerut spri(in şefilor de la carceră, iar aceştia l!au ascuns în închisoarea de piatră. CiudatK )stfel de întâmplări într!un lagăr cu regim comun nu se petreceauK 5rusc se au$i sirena trenului electric. *a început nu urla cu toată puterea, ci răguşit, de parcă şi!ar fi curăţat gâtâe(ul.

unde are spaţiu suficient. Stă şi se uită. un Cilogram pentru o brigadă şi cu puţin sub un pud . #imineaţa. să strângă străchinile murdare şi să le care la bucătărie. locurile lor lângă sobă au fost ocupate. de asemenea. şi altuia la fel. I se dă o porţie dublă. i pentru asta li se dă şi lor câte o porţie. cât este el de mare. )u "ncon(urat soba ca pe!o muiere pe care toţi vor s!o îmbrăţişe$e. eful de brigadă tot nu venise. tot se scot. *a acest obiectiv lucrea$ă unspre$ece brigă$i şi în sala de mese nu încap mai mult de două. Aine să ia probă.S!a dus (umătate de $i6 'au$a de prân$6 )h. )r fi trebuit să plece de mult la sala mese. *a loc deschis. Fot muritorii de rând 4 şi sunt destui 4 le fac. iar aici sunt spălate şi puse repede în circulaţie. uhov îşi mi(i ochii şi privi soarele. Bumaţi6 Se priviră unul pe alult să vadă cine fumea$ă. 'avlo ieşi cu uhov şi 8opciC alergă după ei ca mân$ul. 5un timp pentru mâini6 "şi aruncară privirile spre cărămi$ile de $gură.8răsimea bună nu a(unge la mâna de lucru. 5ucătăria şantierului e o chichineaţă în(ghebată din scânduri subţiri în (urul unei sobe. Se înţelege. *a bucătărie trebăluiesc doi oameni. %l nu cară nici apă. îl dă să!l care un ţopârlan. 4 8ata cu somnul6 4 Strigă cineva.*a obiectiv nu le poţi lăsa pentru că noaptea le şterpelesc cei aflaţi în libertate3. Sunt optspre$ece grade sub $ero. S!a hotărât să se mănânce fără a se scoate străchinile din sala de mese. 4 S!a încăl$it 4 constată surprins uhov. sacul cu crupe. iar câteva se aflau pe planşeul de la primul eta(. a fost plantat lângă uşă un ţopârlan. Câte crupe din raţia care ţi se cuvine ai acolo . . Se schimbă în fiecare $i. să ocupe rând. 5ăieţii duseseră destule sus. Hai bine dă o porţie de supliment decât să!şi spetească spinarea. )mbele încăperi sunt nepardosite. 7u au tutun sau nu vor să arate că au. nici lemne şi nici măcar nu face focul. când se iese din lagăr. căpitanul de rangul doi. Instructorul sanitar nu face nici atât. Se aduc $ilnic cam cin$eci. în cealaltă sală de mese. 7imeni nu trebuie să uite că e luna ianuarie. Hănâncă ce!i mai bun. bucătarul primeşte de la bucătăria mare a lagărului crupe. o porţie în plus. să verifice chipurile. nu mai multe. dacă mâna de lucru poate fi hrănită cu astfel de terci./= pentru întregul obiectiv. . . Când terciul e gata vine şi rândul lui. )poi mestecă terciul până fierbeJ cât trebuie. care se întâmplă să fie de serviciu. Ca să nu se scoată străchinile afară. am întâr$iat. Cinci$eci de grame pentru un om. "n momentul acela soseşte şi şeful de brigadă. "ntr!o clipă. avea dreptate în ceea ce priveşte decretul. cale de trei Cilometri. #e!atâta du!te!vino. >ricât ar pă$i el. nu mai mult. "nţelegere? 'ăcăleală? #acă vrei să mănânci trebuie să trimiţi prin întregul obiectiv. 5ucătăria propriu!$isă e de fapt o sobă pătrată cu un ca$an cimentat în ea. @n perete interior împarte chicineaţa în două: într!o parte bucătăria. )şa că deţinuţilor le!ar fi mult mai pe plac dacă de la depo$it s!ar da mereu grăsime de proastă calitate3. 'avlo îi privi în grabă şi hotărî: 4 uhov şi 8opciC. Străchinile sunt tot din lagăr. cu mini6 +ilgas6 Când am să!l strig pe 8opciC să vii imediat cu brigada. Când sună sirena sosesc şi ceilalţi şefi de brigadă şi bucătarul le dă pe ferestruică străchinile al căror fund este acoperit cu puţin terci. Spărturile acoperişului sunt astupate cu tablă roasă de rugină. 7u fumea$ă nimeni. Cam asta!i tot ce face bucătarul. Aoia să verifice dacă 5uinovsCi. un colector. bucătarul şi instructorul sanitar. bucătarul nu cară pe umerii săi. i lui i se cuvine o porţie.Cel care cară străchinile primeşte. vântul trage îşi înţeapă ca înainte. 5ucătarul răstoarnă crupele şi sarea în ca$an şi alege grăsimea cea bună pentru sine. )tât. pământul e numai gropi şi ridicături.

iei ce!ţi dau şi cară!te de la ferestruică. )u sosit la timp. o dă a(utorului. #e obicei se face din sorg. Sau din puţină făină cu multă apă. că!şi va chinui sufletul pentru câteva boabe de ovă$. Fiurin o dă lui 'avlo. 5rigada GD. în picioare. iar înainte se fura şi la maga$ie. atunci. Când era tânăr. )(utorul brigă$ii din faţă a primit un polonic dublu. ţopârlanii spală străchinile pentru un blid de terci. a ţopârlanilor şi a celor prote(aţi. chiar foarte bun. 'avlo şi uhov îşi fac loc cu coatele. alţii se aşea$ă şi mănâncă. nu pentru un supliment. care a săpat gropi. i$beşti cu el. . Fu. "n clipa în care începu să primească mâncarea. Cei care stau la ferăstruică sunt tot a(utorii şefilor de brigadă. #easupra stepei goale şuieră vântul 4 vara uscat şi fierbinte. a(utorul din faţa lui.#acă le aşe$i una lângă alta şi peste ele mai pui un rând de şase şi apoi încă unul de două. strigă pe deasupra capetelor celorlalţi: 4 8opciC6 4 Sunt aici6 Iăspunde 8opciC de la uşă. 'avlo. aici e mai plăcut decât în ger. Se fură şi aici. alungă doi pârliţi. o (umătate de $i. 4 Străchini6 Străchini6 4 Strigă bucătarul prin ferestruică. n!a crescut nimic.4 nu poţi să cântăreşti şi nici să întrebi pentru că primeşti o sută de scurte peste gură. )lături e forfotă. Sarcina lui uhov. i mai trebuie să fie atent să nu!l lovească cineva cu cotul şi să!l dea (os. iarna geros. ci ca să meargă treaba mai repede. chiar dacă te!ai prăbuşit cu faţa în ţărână. de când e ea. 7iciodată nu s!a gândit. 'avlo. 'e urmă trebuie să ia străchinile de la 'avlo. a pus mâna pe primele mese. i toţi cei care fură nu dau cu târnăcopul. )colo. )ici deţinuţii se împing unul în altul de nu se mai văd nici mesele ciunte şi nici băncile. uhov şi 8opciC intrară în sala de mese. se fură şi în $onă. i chiar dacă ţi!ai rupe şalele muncind. iar ovă$ul dă în spic la depo$it. să le numere din nou şi să veghe$e ca nu cumva vreun străin să fure o strachină de pe masă. se găseşte un strat hrănitor de grăsime. )dună şi uhov. I se aduc străchini. pe acela!l roade. dar spatele lor e ca peretele. #e două ori pe $i. 4 Cheamă brigada6 8opciC o luă la fugă. >ricum. 4 Străchini6 Străchini6 Se aude dinspre ferestruică. acum e următoarea: se înfige deasupra unei mese. 'âinea 1creşte2 doar la maga$ia de pâine. @nde să se mai încăl$ească? Ceilalţi îi în(ură. )sta tot pe socoteala mâinii de lucru şi nimeni nu se împotriveşte. uhov dădea cailor ovă$ cu braţul. )proape că ţi! e teamă să nu se spargă. numai dacă o deschi$i. )cum. pământul nu!ţi dă mai multă mâncare decât ţi!a prescris comandantul. Se apropie rândul brigă$ii lor. Biecărui şef de brigadă i se dă o astfel de porţie. de 1şef de brigadă2 şi părăseşte ferestruica. "n stepa asta. nici după ce au mâncat nu vor să mai plece. 5a n!o primeşti nici pe aceea din pricina bucătarilor. Cine pe cine poate. în schimb. "n terciul de ovă$. )re o voce mică şi subţire de ied. @nii stau (os şi mănâncă. iar dacă el n!o mănâncă. încap3. în ger. după peretele despărţitor. roagă cu frumosul o mână de lucru să!l a(ute şi curăţă un colţ de masă pentru vreo <D străchini . @nii se ridică do pe bancă. 7u se întâmplă prea des. printre boabe. Important e că astă$i terciul e bun. Cu atât mai puţin între cele patru garduri de sârmă ghimpată. > brigadă îşi primeşte mâncarea şi la rând mai este una. iar cei mai mulţi. % din ovă$.

le!a ţinut în mâini6 Iăcneşte uhov. apoi tăcu şi curând îi apărură din nou mâinile în ferestruică. %l însuşi n!ar fi încercat niciodată să şterpelească străchini pentru că era a(utorul şefului de brigadă şi trebuia să!şi păstre$e autoritatea. Iată!le pe cele două6 4 Iidică în mâini cele două străchini de la ultimul eta(. "n ferestruică se arătă. )şa îi e mai uşor. 4 Iată. parcă gânditoare. trase ambele străchini şi spuse încet. întreagă. socoteşte6 % în ordine? 4 #ar brigada n!a venit? 'rivi cu neîncredere bucătarul prin spaţiul acela mic pe care i!l oferea ferestruica îngustă. şase. cu mişcări nehotărâte. n!o vinit încă brigada 4 îşi clătină capul 'avlo. 4 7a. însă observase că cei doi estonieni îşi fac loc spre el şi le întinse. 4 i ce!i dacă a numărat? ) numărat. paispre$ece 4 continuă numărătoarea. 4 >pt. mutra roşie a bucătarului. croită astfel tocmai pentru ca nimeni să nu!şi arunce ochii înăuntru şi să vadă cât a mai rămas în ca$an. spre spălători şi!i în(ură. două străchini. ai încremenit? 4 i împinse pe cineva într!o parte. Iată!le. 4 )tunci de ce dracu ocupaţi străchinile dacă brigada nu!i? 4 Furbă de mânie bucătarul. i iată trei rânduri de câte patru. 4 #e!al vostru. de!al vostru. "n ca$ul de faţă. din mers ambele străchini. repetă cu voce slabă 'avlo şi!i transmite lui uhov câte două străchini. i toţi au$iră glasul căpitanului de rangul doi. $ece. )r fi putut lua cu uşurinţă. 4 %u am numărat de(a paispre$ece. uhov vede cum mâinile bucătarului pun pe ferestruică. care striga. 4 % de!al nostru. patru. #ă câte două străchini dintr! o dată. dar de numărătoare nu te ţii? 4 'aispre$ece. plecaţi6 #aţi voie altora6 5ucătarul mai mormăi ceva. probabil. iată brigada 4 începu să strige uhov. Se întoarce apoi spre masă şi cercetă atent dacă nu cumva vecinii au luat vreuna. uhov părăsi în grabă grămada de străchini de pe masă. toate!s pe masă6 uhov striga la bucătar. la intrare. Aino şi numără dacă nu cre$i. nu atât pentru bucătar. nu se întâmplă nimic grav dacă repeta după uhov. ori s!au strecurat într!ale noastre? 4 #ouă6 'atru6 ase6 7umără bucătarul de după ferestruică. ca pe puntea de comandă: 4 #e ce v!aţi strâns grămadă? )ţi mâncat. S!a întors. 4 @nde!s străchinile? "ntrebă el cu asprime.Frebuie să supraveghe$i cu atenţie hotarul: îşi mănâncă străchinile lor. dar numără mai iute decât ei. confirmă 'avlo. 4 7o. 4 #ouă. . 'e ferăstruică se aduse un teanc de străchini goale. Cu o singură mână se poate înşela. dar n!a dat. sări peste o bancă. #e ce nu aduce 8opciC brigada? 4 #oispre$ece. 'e lângă capul şi umerii lui 'avlo. strânse din umeri 'avlo. 5ucătarul îşi descleştă mâinile de pe cele două străchini şi împinse în spate teancul. 7u mai sunt străchini la bucătărie. uhov le aşea$ă pe masă. poftim6 4 Strigă uhov 4 #ă!te puţin mai încolo prietene scump. 4 Stai6 @nde o!ntin$i? @rlă bucătarul. boncăluieşte bucătarul. însă. niciuna în plus. 7u repetă cu voce tare. cât pentru 'avlo: 4 'aispre$ece.

şi. înfofoliţi cum sunt. "ntr!o secundă se aplecă asupra vânatului său legal şi începu să mănânce cu chib$uială. 'e fiecare bancă. iar cu lingura atacă delicat. Strângea pe coa(a de pâine puţin terci. stăpânul lor era a(utorul şefului de brigadă. fără să simtă cum îl ghiontesc în spate cei din alte brigă$i. @rmătoarea brigadă6 Cei din <E/ începură să!şi croiască drum şi 'avlo le întindea străchinile peste capetele celor care şedeau la a doua masă. iar alta i!o duci lui Ce$ar. îi i$gonise cu vocea lui metalică. "n sfârşit. )r fi fost mâhnit dacă 'avlo i!ar fi dat lui BetiuCov încă o porţie. concentrat numai asupra stratului subţire de terci. 4 Ivan #enisovici6 @na ia!o pintru tini. cu intenţia vădită de a le da lui uhov. însă. %l ocupa acum un loc ilegal şi împiedica brigă$ile nou venite. tia asta. vara. i!a terminat de mult terciul. 'avlo îşi mânca liniştit porţia dublă şi pe faţa lui nu se putea citi în nici un fel dacă!l vede pe cel care stă lângă el şi dacă îşi aminteşte că două porţii sunt în plus. terciul.Ce$ar nu se în(osea niciodată să meargă la masă. )poi atinse uşor 4 nu le putea mişca din cau$a înghesuielii 4 două din cele patru străchini de pe masă. Aoia astfel să!i arate lui 'avlo că ar trebui să!i dea şi lui. îl lingea şi apoi strângea din nou. doar că era puţin mată. cum se întâmpla de obicei când mânca terci de ovă$. abia dacă încap patru şi nu le e deloc la îndemână să mişte lingurile. îl rădea de pe fundul străchinii. partipa de puţină vreme la munca forţată. > dădu peste umăr şi continuă să stea preţ de un minut cu capul descoperit. . Frebuia să se grăbească pentru ca 'avlo să observe că a terminat şi să!i ofere a doua porţie. BetiuCov. Aenise de curând în lagăr. nu se sătură acum numai cu una.//2. 8ata. îl băga în gură şi!l mo$olea cu limba. ştie oricând s! o facă pe şacalul. %l îşi strecură mâna în bu$unarul interior. nici în lagăr3. linse numai lingura. )cum. trase din tureatca pâslarului 1@st!I(ma <. dacă nu o porţie întreagă. nu ştie că în brigadă sunt porţii în plus şi nici nu!şi aruncă ochii să vadă ce a mai rămas de la a(utorul şefului de brigadă.el nu ştia asta3 aveau o deosebită importanţă în viaţa lui. implicit. Cu gândul că măcar una dintre porţiile şterpelite. #in cau$ă că îşi pregătise de la început stomacul pentru două porţii. mânca stând în picioare şi se uita insistent la cele patru porţii rămase intacte. strachina fu curăţată ca şi cum ar fi fost spălată. nici aici. scoase din cârpa albă bucăţica rotundă de coa(ă şi cu ea începu să şteargă rămăşiţele de terci de pe fundul şi marginile străchinii. la aceeaşi masă. erau minute care!l transformau dintr!un ofiţer de marină puternic şi $gomotos. Căldura îl moleşise şi nu mai avea putere să se scoale şi să iasă afară. uhov termină de mâncat terciul. aidoma celor pe care. într!un deţinut greoi în mişcări şi prudent.4 aispre$ece. K"n apropiere. dublă: 4 #ouă$eci şi trei. inima i se opri: nu cumva i le dă lui pe amândouă? )cum lucrurile se limpe$iră şi inima o porni iarăşi la drum. dar să şterpelească n!are cura(. BetiuCov se aşe$ase drept în faţa lui 'avlo. Hânca atent. atunci măcar o (umătate de porţie. în ger sau să se ducă în sala friguroasă a maşinilor. îşi ridică genunchiul drept până la pântece. dar când 'avlo atinse cele două străchini deodată. Cu toate că el şterpelise străchinile. 7umai că acolo se afla şi BetiuCov care venise odată cu estonienii şi vă$use cum şterpelise el cele două terciuri. cu cinci minute în urmă. uhov se apucă cu repe$iciune de cea care!i revenea în mod normal. încap câte cinci oameni. 7umai . optspre$eceK i după ce turnă ultima porţie. uhov ştia că trebuie să ducă o strachină lui Ce$ar. Hinutele acestea de acum . îşi scoase căciula şi o strânge sub braţul stâng. dintr!o margine. va fi a lui. la birou. 'avlo termină de mâncat. Fânăr şi negricios. o ascunse la locul ei şi îşi făcu cruce. se află 5uinovsCi.

4 Ia!l. fumul ţâşnea din hornuri. ia!l. iar când muncitorii au plecat nu mai erau negri. "nlătură. nu morocănos. îl îndemnă 'avlo şi luând porţia şefului de brigadă. Sprâncenele lui 5uinovsCi se ridicară. Soba fusese atât de tare încăl$ită. uhov nutrea speranţa slabă că Ce$ar îi va da lui terciul. s!a înfipt ca un ghimpe în fereastră.Se grăbise ca nu cumva cineva să strige: 1%i. tot deţinuţi. Cei din (ur strigau la el şi!l loveau în spate să elibere$e locul. ca acolo sus. o pră(ină strâmbă. care călătorise în (urul %uropei şi pe marele drum nordic. 'avlo spuse: 4 Căpitane6 %i. ci cenuşii. căpitane6 5uinovsCi tresări ca tre$it din somn şi privi în (ur. *ângă intrare. uhov deschise o uşă. Lilele acestea cimentul a fost descărcat pe un vânt puternic şi transportat cu tărgile aproape $ece metri. Ca şi dimineaţa. @rmăreşte şi acum dacă nu cumva i se fură panourile pentru casele prefabricate. în (urul depo$itului. îşi pră(esc pâinea pe sobă. . intră şi trase iute uşa după el. 5iroul are două camere. Aa veni vremea când căpitanul va învăţa cum să trăiască în lagărJ deocamdată. . 'avlo îi întinse terciul fără să!l întrebe dacă!l vrea sau nu. 'entru birou nu se face economie de surcele şi de bracuri. Iată câte pierderi6 "nseamnă că e consfătuire la şeful de lucrări. în cele din urmă. 4 *a birou 4 spuse şi îl împinse într!o parte pe ţopârlanul de la uşă. imediat gândul amintindu!şi că acesta nu primise pachet de două săptămâni. linse de fiecare dată bucăţica de coa(ă şi sfârşi. 5!D<. iar voi nu vedeţi nimic. care nu!l lăsa să iasă cu strachina. apoi încă una căptuşită cu câlţi şi. stă plantonul care are gri(ă de foc. care între timp se răcise şi plecă. curăţă ca şi prima oară fundul şi marginile străchinii. pe centrala termoelectrică. în apropierea corpului de gardă. Ca să nu se ardă şi!au făcut un fel de grătar din sârmă. Scândurile cele mai scumpe 4 fără să mai vorbesc de panourile pentru casele prefabricate 4 sunt sparte de deţinuţi şi arse ca să se încăl$ească. într!o asemenea căldură. ) doua. are uşa întredeschisă şi de acolo tună vocea acestuia.această încetineală în mişcări era în stare să!l facă să supravieţuiască celor două$eci şi cinci de ani de închisoare cu care fusese în$estrat. în care nu se $ărea nici un strop de grăsime. Ioşii erau şi burlanele. nu ştie. însă. 'e tot terenul. 'rin ferestrele de pe care gheaţa se topise pătrundea un soare vesel. cum te!ai aşe$at ai şi adormit. a şefului de lucrări. I se păru că în birou e cald ca în baie. tu. prin a o mânca. închide uşa23. taică6 )leluia6 Cei doi contabili. dând drumul înăuntru rotocoalelor de abur rece. iar ochii priviră terciul ca pe o minune. apăru un $âmbet vinovat. )poi se aplecă fericit asupra stratului subţire de ovă$. 'e bu$ele crăpate ale căpitanului. bădăranule. *uă apoi porţia lui Ce$ar. pe un taburet. plecă. SCuropatenCo. 5iroul are o casă din bârne. BetiuCov se uită cu răutate la uhov şi la căpitan şi se îndepărtă. Fermină al doilea terci. încât de la o margine la cealaltă era roşie. în colţ. 4 )vem pierderi la fondul de salarii şi la materialele de construcţii. #in punctul de vedere al lui uhov. cu şefii de echipă. 'avlo procedase (ust oferindu!i încă o porţie căpitanului.. Căldura îl moleşise. Cartonul gudronat ţi!a fost suflat. cimentul e până la gle$nă. Hai încolo. se înţelege.

observă el. munca e opera minţii lui. luă strachina fără să se uite la uhov. arta nu înseamnă 1ce2. nu6 1Cumul2 vostru să se ducă la mama dracului dacă nu tre$eşte în mine sentimente nobile. eful de brigadă e respectuos faţă de el. tuşi uhov. #acă nu cinci. care înghiţise până acum conform sentinţei. )stă$i. N!<D0 sări ca ars şi începu să bată cu pumnul în masă: 4 7u. nu!şi mai amintea de loc că el se află acolo. Hănâncă terci. 'oate puţin mai umed. 'avlo i!l încăl$ise pe sobă. 'iper şi mac în loc de pâinea care ne este absolut necesară.Ce$ar trage din pipă. #in cinci $ile. 5ăieţii şuşotesc între ei. ţinând lingura înaintea gurii. nu pentru producţie. ) venit vesel. % o bat(ocură la adresa a trei generaţii de intelectuali ruşi6 4 #ar ce altă modalitate de tratare i s!ar fi admis? 4 Ce i s!ar fi admis?6 )h6 "n ca$ul acesta nu!mi spuneţi că e un geniu6 Hai bine aţi spune că e un linguşitor care a îndeplinit o comandă ca un câine. trebuie să se scrie ceva. ce au făcut în (umătate de $i? 7imic. că încetea$ă de a mai fi artă. eful de brigadă stă chiar lângă sobă şi!şi sfârşeşte de mâncat terciul. 'oate că Ce$ar îi dă o mână preţioasă de a(utor. fără să facă $gomot. )stea s!au făcut pentru noi. *a orice fel de muncă. @mblase prin lumina soarelui şi. două$eci de ani de muncă silnică. % un bătrân re$istent. Sosi la centrală şi înainte de toate îşi scoase mistria din ascun$ătoare şi o băgă sub cingătoare. S!au înveselit. ca şi cum aceasta ar fi venit singură. vor avea raţii bune. îi spun şi lui Ivan #enisovici cu glasul scă$ut: şeful de brigadă a scos!o bine cu procenta(ul. 7u!i găsi nici un fel de întrebuinţare. i apoi cea mai infamă idee politică 4 (ustificarea tiraniei personale. hm. % cu spatele spre uhov. Ce$ar. plutind prin aer şi îşi continuă conversaţia: 4 Aedeţi. #acă a scos!o bine cu procenta(ul înseamnă că de acum. Instalarea sobei nu intră la socoteală. de aceea. se poate $idi2. dând drumul la rotocoale de fum 4 obiectivitatea ne cere să recunoaştem că %isenstein este genial. uhov mai stătu e&act atât cât era cuviincios să stea după ce dăduse terciul. cinci $ile. însă. 7u s!ar putea aşa fără rost. tăicuţule 4 îi vorbeşte Ce$ar dulce. "n faţa lui stă N!<D0. Cine nu avea loc stătea pe muchea lă$ii de mortar. i nu ţi!e neca$ că . instalată de uhov şi lângă soba cealaltă. şeful de brigadă e totul. 'revederea e mai folositoare decât bogăţia. una o ciupeşte comandantul şi tot lagărul primeşte aceeaşi raţie minimă 4 şi cei mai buni şi cei mai răi. ar fi puşi. 7ici astuparea ferestrelor. de pildă. în spatele lui. acolo i se păru gro$av de întuneric şi nu mai cald decât afară. )bia după aceea se strecură în sala care le servea ca loc de muncă. Hergea pe cărare şi în $ăpadă $ări o bucată dintr!o pân$ă de fierăstrău. însă. 8eniile nu!şi adaptea$ă modalitatea de tratare după gustul tiranilor6 4 Nm. "n fişă. % atât de multă artă. nu!l vede. Se îngrămădiseră din nou cu toţii lângă soba rotundă. 4 7u. dar o luă şi o băgă în bu$unarul pantalonilor. pe care se usca nisipul (ilav. )ştepta ca Ce$ar să!l trate$e cu o ţigară. Ce$ar se întoarse. >are nu!i genial 1Ivan cel groa$nic2? #ansul opricinilor cu mască6 Scena din catedrală6 4 > schimonoseală6 4 Hârâie N!<D0. atunci măcar patru. arta înseamnă 1cum2. #ar nici să mai aştepte nu avea rost. > va ascunde la centrala termoelectrică. sfiindu!se să întrerupă o conversaţie atât de elevată. 7evoia viitoare n!o poţi şti. 17u!i prea frig afară. uhov se întoarse şi plecă.

%rau proletari sau chiaburi? )veau conştiinţă sau nu aveau?K Hi!am făcut cruce şi am $is: 1Fatăl nostru care eşti în ceruri. pe lângă asta. Bruntaş în pregătirea de luptă şi politicK2 1Ce număr unu. Bino. 1)nul naşterii?2 "i spun. % drept. se uită la fratele său adoptiv. 7ici el. apoi Bino scoase o pungă brodată cu şnur roşu. nemernicule?2 'arcă!mi turnase cineva smoală topită pe gâtle(. Iupse o bucată. n!a învăţat încă să mănânce cu capul acoperit. e tuns scurt. care fusese purtat trei ani. Căpătase tot $ece ani. Ca toţi ceilalţi. *ângă sobă. Cu gândul acesta se culcă deţinutul în $iua în care raţia e minimă. 8ândeam că mă va bate. ci că se fac economii pe seama burţilor noastre. uhov avea o poftă gro$avă să fume$e. eram un viţeluş. #upă cele două străchini de terci. trebuie să cred că e&işti. Bino se uită drept în ochii lui uhov. ticălosule. l!am întâlnit pe fostul meu comandant de pluton.toată lumea primeşte aceeaşi raţie./E. măcar pe o singură $i. în <. Ca o familie mare. 1Ce fel de conştiinţă ai? 4 "ncepu să urle şi să se agite R'atru bastoaneS. şeful de brigadă povesteşte ceva. dar chiar aşa. S!au înghesuit cu toţii în semiîntuneric şi se uită la foc. )ndrei 'roCofievici. stomacul deţinutului îndură totul: astă$i a fost cum a fost. îl măsură din ochi şi mai adăugă câteva fire. #e fapt brigada chiar este o familie. "n brigadă e linişte Cine are fumea$ă pe furiş. i o măntăluţă scurtă. o dovadă cumplită: 1%liberat din rândurileK Biind fiu de chiabur2. în lagărul de tria( de la +otlas. #rept urmare se apropie de estonianul pescar şi îi şopti: 4 )scultă. 1%i şi cum îţi faci serviciul Fiurin?2 4 1Servesc poporul muncitor2 4 răspund. #acă te ţii bine. %ram $ăpăcit cu totul şi nu ştiam că aveam dreptul să nu predau hainele şi să le trimit pe urmăK i mi!au mai dat. 7ici mâncare nu mi!au dat. mi!au luat echipamentul de iarnă şi mi!au dat unul de vară. tii că eu nu înşel. "mi fac cura( şi $ic: 1Sunt trăgătorul mitralior numărul unu. 1Soldatul )rmatei Ioşii Fiurin la ordinele dumneavoastrăK2 #e sub sprâncenele stufoase mă fulgeră ochii: 1#ar după tata cum te cheamă? "i spun. #intr!o dată începu să clocotească şi să i$bească cu pumnii în masă 4 poc6 'oc6 1Serveşti poporul muncitor. se poate observa uşor cât păr alb are presărat printre firele de păr cenuşiu. %l nu face niciodată risipă de cuvinte. înşeli puterea muncitorească! ţărănească2. iar dacă a început să povestească înseamnă că are sufletul uşor. #e la el am aflat că pe comandantul acela de regiment şi pe comisar i!au împuşcat în <. @n an întreg nu scrisesem acasă ca să nu!mi dea de urmă. aveam două$eci şi doi de ani. căci deşi înduri multă vreme. )tunci. uhov avea hârtie de $iar. K"n <. lucre$i cinci $ile şi mănânci patru. . "şi propuse să cumpere de la letonul din baraca a şaptea două pahare de tutun şi atunci îşi va putea achita datoriile. iar acum eram în faţa comandantului de regiment. eşti căutat de doi ani şi tu te!ai ascuns2. Fatăl tău e chiabur6 ) sosit o scrisoare din +ameni. "şi mormăiră ceva unul altuia. Când îşi scoate căciula pare mai bătrân decât este în realitate. )m luat ultimul prân$ şi m!au îmbrâncit pe poarta ca$ărmii. 4 %u tremuram în faţa comandantului de batalion. Fatăl tău e chiabur. %i împart totul în (umătăţi şi nici un firicel de tutun nu se clinteşte fără ştirea celuilalt. fără foaie de drum. dar nu făcu asta. crâncen pedepseşti2. Focmai bună ca să!ţi poţi găsi o muncă şi să te strecori patru $ile şi patru nopţi cu trenul. împrumută!mi până mâine să răsucesc o ţigară. apoi fără să se grăbească. )m pălit cu totul şi am tăcut. %&act cât trebuie pentru o ţigară. )fară era noiembrie. răsuci ţigara. 7u ştiam dacă ei mai trăiesc şi nici ce gândesc despre mine. Semnă un ordin ca în şase ore să fiu alungat. dar tu însuţi cine eşti. #in punga aceea scoase un pic de tutun tăiat în fabrică. chiar dacă pentru asta şi!ar fi dat viaţa.0P. însă mâine ne vom sătura. ridică un cărbune aprins care alunecase între picioarele şefului de brigadă şi începu să tragă cu poftă.0E. nu mai mult. îl aşe$ă în palma lui uhov. la lumina focului.

uhov îl ghionti pe SenCa. nenorocitul. Soarele. Iar bilete. )vea picioarele micuţe şi delicate. Bocul arde. pe sub mână. eu după ea. strălucitori. ca şi cum ar fi vorbit despre altcineva: 4 Iufele pe care le aveam le!am vândut cu un sfert din preţ unui speculant. prin grădini. ca şi cum i!ar fi $is: 1Ia şi termină de fumat ţigara. @nde să înnopte$i? )m sărit un perete neted. "n sfârşit mă sui şi eu pe scară. apunea. se fierbea asfalt în ca$an. %l povesteşte fără milă. pe o stradă. )colo. % surd şi nu poţi să!i ceri mai mult. se loveau unul pe altul cu gamelele în cap. îi dădu chiştocul. o a(ut să urce şi continui să alerg. pelerinele se legănau în cârlige. H!au ascuns şi m!au dus până la 7ovosibirsC. friguros. 'e măsuţă aveau unt şi alte bunătăţi. 8ândeam să mă strecor cu trenurile de marfă. fetelor. 4 H!au întrebat 4 din ce vagon sunteţi?2 )m oftat şi am spus adevărul. câteva fumuri. 'rin găuri. %a alerga înainte. *a apa fierbinte era încăierare. dar astă$i vânase chiştoace şi uhov vă$use. 'e fratele mai mic l! am luat cu mine şi l!am dus în locuri mai calde. "mi pare rău că n!am rămas şi eu cu potlogarii aceia. iar eu din acela al morţiiK2 "n sala e linişte. trebuie să vă spun. cine!şi mai aduce aminte. *!au luat. %l nici nu aude ce povesteşte acolo şeful de brigadă şi stă. nefericitule2. numai să nu piardă trenul. Se întorceau de la practică. % mai bine să!i dea chiştocul lui SenCa +levşin. însă ieşiseră şi împotriva acestui fapt legi aspre. %a ţinea pâinile în braţe şi începu să plângă neştiind ce să facă cu ele. Se putea călători doar cu permise şi cu ordine de serviciu. temându!se să se apropie. geamantanele aveau învelitori. am glumit şi am băut ceai împreună. Conducătorul nu mă întreabă ce!i cu mine şi nici nu mă ghionteşte în coaste. două pâini. 4 "ntr!un compartiment închis erau şase fete. )bia începu să fume$e şi din capătul celălalt al sălii se înfipseră în el. a a(uns la muncă forţată şi am a(utat!o să intre la o croitorie. 7u mă alunga nimeni. 4 i niciodată nu v!aţi mai întâlnit fratele? . %ra bucuroasă să rămână fără ceainic. > fată cu o blu$ă sinilie şi cu un ceainic de doi litri se tot învârtea în (urul grăme$ii. 1Mine pâinile astea 4 îi spun 4 şi!ţi dau imediat apă fierbinte2. de piatră şi am nimerit. 'rintre altele. în oraşul Brun$e. ochii ver$i ai lui BetiuCov. "n timp ce umpleam ceainicul. )tunci încă erau cartele. Ca un artist. "n vagon călătoreau ostaşi şi mă confundase cu unul din ei. nu puteai cumpăra nici cu bani. iar nişte potlogari stăteau în (urul lui. cu ţigareta de lemn cu tot. 1Bugi 4 îi strig 4 fugi.0: a că$ut şi ea în afacerea +irov. Se puteau opări sau se puteau strivi. 1Aoi. > a(ung. )m vorbit. Cu banii am cumpărat. "n <. într!o parte. în şoaptă. în faţa focului. iar patrulele cutreierau peronul dintr!un capăt în celălalt. sunteţi din vagonul vieţii. 1#ar dumneavoastră. vin după tine2. "n gară tocmai se oprise AladivostoC!Hoscova. 7ici eu şi nici el nu aveam ce mânca. 4 )casă am a(uns noaptea. Frec pe lângă viaţă ca semafoarele vre$i pe lângă ferestrele trenului. iar fără bani nici pe!atâta. iar capul şi picioarele parcă se îmbătaseră. şacalului. s!au sfătuit şi m!au acoperit cu pelerinele pe al treilea pat. 4 7u!i bine să pregătim mortarul? "i întrebă 'avlo. i!a dus o mână la inimă şi îşi clătină capul. cu capul plecat într!o parte. eful de brigadă nu aude. trenul porni. 'e peron n!aveai cum să ieşi: la uşi 4 miliţia. )poi am ieşit ca un pasager sau ca un soldat oarecare. că pe una dintre fetele acelea am răsplătit!o mai târ$iu la 'eciora. 4 )u început să scoată 1ahuri2 şi 1ofuri2. 'oate că s!ar fi milostivit să!i dea lui.@n fel de ameţeală îi cuprinse trupul. 7u se întâmplă nimic. H!am dat pe lângă ei: )scultaţi. S!o sugă. Fot noaptea am şi plecat. Studente din *eningrad. SenCa e foarte ciudat. Bocul din sobă proiectea$ă pe faţa ciupită de vărsat a şefului de brigadă o lumină palidă. apa începea să prindă po(ghiţă. cu pâini cu tot în closetul staţiei. domnilor coate!goale6 *uaţi!l pe frăţiorul meu să înveţe meserie şi cum să trăiască. )m stat acolo câtva timp.

fălcosul s!ar fi ridicat.#e fapt uhov se grăbise şi ca să apuce firul de plumb înaintea lui +ilgas. )pucară toporaşeleK uhov nu mai vedea acum nimic. se ridica în trepte până mai sus de mi(loc. Chelbosului îi e tot una dacă i se dă cu două sute de grame de pâine mai puţin. Se scoală. nici $ăpada strălucitoare în ra$ele soarelui. care. Se mai vede. Schelele şi caprele de lemn.4 "ntrebă căpitanul. )sta pentru că el. nici deţinuţii care se împrăştiau într!o parte sau în alta a $onei. uhov vedea numai $idul său. totuşi. băieţi6 Ca să nu îngheţe mortarul vom lucra câte doi. desigur. @nii mergeau să sape gropile neterminate dimineaţa. uhov şi +ilgas se priviră unul pe altul. mai repedeK . apoi spuse: 4 %i. Lona în$ăpe$ită şi pustie. spre stânga. înţelege. dar dacă şeful de brigadă a $is să munceşti chiar în pau$ă. înnegreşte cerul şi răsuflă greu. 8opciC va curăţa $idul în locul meu. nu prea departe un tren. #e la maga$ie s!a luat doar unul3. şi stâlpii ascuţiţi. 4 Să mergem să spargem gheaţa. Hâine vor trebui făcute alte capre. Iar unde e ridicată mai sus. ia!l pe +levşin la tine. *e!au dus la alte clădiri sau le!au ars. Scoate fum. 4 7iciodată. când şeful de brigadă le strigă de (os: 4 Nei. )sta!i brigada6 Comandamentul nu!l sileşte pe deţinut nici în timpul programului. stahanovistule6 Fermină mai repede cu firul cu plumb 4 îl mână +ilgas. *a primul eta( $idăria e de!abia începută. Străluceşte e&traordinar de puternic. "i arătă lui SenCa unde să spargă gheaţa şi el însuşi începu . Soarele nu se vede. +ilgas 4 rumen ca de obicei 4 îl priveşte pe uhov şi se strâmbă. Se va $idi uşorJ de la genunchi până la piept 4 fără schele. te hrăneşte. un şnur şi firul cu plumb. %l nu se gândeşte cu ce se hrăneşte brigada lui. 7umai să nu cadă în mâna altor brigă$i. 'ână şi sârma ghimpată se vede în lumina soarelui. 7u poţi deschide ochii spre el. *uă un toporaş şi o măturică. Focmai voiau să!şi ia în primire $idurile. 4 @ită!te câtă gheaţă e pe $idul tău6 Când ai s!o spargi? #iseară? Mi!ai adus degeaba mistria 4 răspunde uhov ca să!i facă în ciudă. uhov oftă şi se ridică. "nainte de semnal scoate întotdeauna un horcăit bolnav. care au fost aici mai înainte. Aa merge mai repede. îl simţeau după scârţâitul scării. încă. Iată. )ltfel ne oprim. au fost luate de deţinuţi. Fiurin căscă. iar eu voi lucra cu +ilgas. 7u!i rea ideea. Căscă din nou. cu sârmă ghimpată. 5rigada nu poate sta în loc din cau$a lui. "şi e&primă astfel nemulţumirea că şeful de brigadă i!a pus la muncă mai înainte de a suna sirena. aşteaptă puţin6 Ain şi eu6 #acă ar fi lucrat pentru el. i pentru că fără rost nu te sileşte să munceşti. alţii să întărească armătura sau să ridice căpriori la ateliere. uhov. şeful de brigadă. după cum le împărţiseră înainte de prân$. o riglă. 7ici ori$ontul îndepărtat. 4 Aania. posturile de observaţie. Frei rânduri de (ur împre(ur. 7u aşteptaţi sirena. uhov şi +ilgas porniră spre eta(. a şi fluierat. ciocănelul de $idar. nu vă amărâţi băieţi? 7!o să murim aici la centrala termoelectrică. negre. Cine trebuie să pregătească mortarul să înceapă. #e pe centrala termoelectrică se vede până hăt departe. înseamnă că trebuie să munceşti. iar spre dreapta se întâlnea cu cel al lui +ilgas. Frăieşte din pachete. "n urmă venea SenCa. 4 %i.

aici peretele iese în afară ca o burtă. 7u poate fi astupată dintr!o dată. Cărămi$ile de $gură nu sunt la fel. se potriveşte fiecărei cărămi$i în parte. Fot acum trebuie să aibă gri(ă ca $idul să fie drept. 'oate că acolo nu e necesară o cărămidă întreagă. i aici. Frebuie. în e&terior şi în interior. unde să $idească. )tât cât se poate. *a fel şi cărămida. cei care au cărat tărgile vor da la mână cărămi$ile. uhov vede totul imediat şi înţelege ce loc. el bătu în colţ. i imediat vor urca alţi doi. Intuia. lăsând. Ia mortarul aburind cu mistria. Notărî să!l întindă imediat nu pentru un rând sau două. ci dintr!o dată pentru trei. 4 Nei6 4 Strigă de (os 'avlo. ci să aşe$e tărgile aproape. "l arunci cu mistria pe părete şi cât ai deschide gura s!a şi prins. Aara îl foloseşte pentru cărămida următoare. )u fost aduse în acelaşi timp două tărgi. @na are colţul distrus. cât timp vor scormoni colţul. îl vor căra patru perechi eful de brigadă hotărăşte ca mortarul să nu fie răsturnat în nici un fel de lă$i. îngheaţă. alta muchia spartă sau ceva în plus. "n locul acela peretele fusese $idit. ca să nu îngheţe de pomană. spre dreapta. )colo. lată cât două cărămi$i de $gură. Ia apoi din grămadă cărămida cu gri(ă să nu!şi rupă mănuşa . Curăţă rândul de sus al cărămi$ilor. iar cărămi$ile să fie aşe$ate pe lat. trebuie să dea (os vreo trei rânduri şi să adauge apoi mortar din gros. )cum nu poate fi vorba de aşa ceva. Aeni sus şi şeful de brigadă şi. care nu se pricepuse sau lucrase de mântuială. )şa. Iată aici o adâncitură. Hortarul abureşte în ger. ba cu tăişul. +ilgas n!o să se omoare cu firea. parcă scoate fum. .'e încheietura de (os se aşea$ă mi(locul cărămi$ii de sus3. mai mică. i. să nu pier$i din ochi găurile de (os. câte o uşoară urmă de $ăpadă. Huncea cu convingere. în colţ. îşi făcu el socoteală.$gura sfâşie rapid şi dureros3 şi în timp ce încă mai nivelea$ă cu mistria 4 pleosc cărămida. o stinghie. iar uhov apucase cu ambele mâini. sub stratul de gheaţă. că uhov îi şi strigă lui )lioşCa: 4 )du!mi mie6 'une!le aici. Surdul înţelege şi. ici!colo. prin cuvinte şi prin semne. deoarece cu mistria nu mai ai ce!i face. ţuguindu!şi bu$ele. 'erechea noastră nu trebuie să rămână în urmă. aruncă ochiade şi dă lin cap spre peretele şefului. o să!i ia o bucată de perete din e&terior şi o să!i dea în schimb alta. fără să se gândească la nimic. măturicea din sârmă de oţel şi începuse să cureţe peretele. i. )bia începuseră să se caţere pe scară cei care dădeau cărămi$ile. în $id. $idul şi partea din afară a peretelui centralei. Cum se termină mortarul din targă 4 (os. aţi murit? @rcăm mortarul6 uhov fierbea înăbuşit. Stabili câte cărămi$i să i se aducă şi unde anume să fie aşe$ate. 'e scară se aduce mortarul. ba cu muchiaJ schi(ele de gheaţă săreau în toate părţile şi din când în când îl loveau peste faţă. înainte. "n sfârşit. el va da gata mai mult de (umătate din $id. Iar dacă!i cumva strâmbă n!o poţi desface decât cu tăişul toporului. 5ăgăm cărbuni? 7u trebuie să ne lăsăm6 Iâde. dar să te încăl$eşti la el nu poţi. de un $idar necunoscut.s!o taie plin de $el. îl ia repede cu muchia mistriei şi!l aruncă. pentru că îngheaţă. iar în SenCa îşi pune puţină năde(de. )tunci trebuie să!l baţi cu ciocanul. 'entru $idul lui +ilgas şi pentru cel al lui uhov. Oos se va de$gheţa mortarul rămas pe targă. îl aruncă e&act unde trebuie şi ţine minte unde este încheietura de (os. "n interior. "mpărţi peretele cu o linie imaginară: cât va $idi el pornind din stânga şi cât SenCa. de asemenea. iar $idarii sa se descurce cum or putea şi să lucre$e. acolo sus. SenCa spărgea gheaţa. până la +ilgas. în timp ce uhov mătura $idul. ca să!i fie mai uşor lui SenCa. cum o pui se lipeşte. ce faciţi acolo. uhov se obişnuise acum cu gândul că peretele îi aparţine. #acă sub greutatea cărămi$ii iese mortar. întinse şnurul pe creasta de sus şi!i e&plică lui SenCa. Iată. Frebuie date (os două rânduri. 7u întinse încă şnurul. .

nu te mai grăbeşti. Scara e abruptă şi alunecoasă şi la început nu prea mergea. 4 Imediat 4 răspunde 'avlo. > maşină a adus cărămi$i. iar cărămida trebuie împinsă de la dreapta spre stânga. cu tărgile. încât n!ai răga$ nici să!ţi ştergi nasul. 4 Nei. un semn rapid cu ochiul. Hai târ$iu e mai simplu. uhov îl mâna cu uşurelul: 4 Căpitane. )cesta s!a despărţit în colţ. Tsta nu!i deţinut. însă. împreună cu BetiuCov. Când se întâlniră. pe scheleJ îi alese locul în aşa fel. Aenise un montor să repare motorul scripetelui. )poi totul va merge ca pe roate. eful de brigadă făcu schimbări. @rmătoarea6 Aom pune două rânduri şi vom îndrepta greşelile de mai înainte. iar BetiuCov mai leneş. sânge de ticălos6 )i fost director6 #e la muncitori pretindeai. % vorba de scripete. cărămi$i6 #upă fiecare transport. uhov ducea al treilea rând. iar acum parcă!i inundaţie. )cum să privim cu atenţie6 #use rândul e&terior în întâmpinarea lui SenCa. Căpitanului i!l dădu pe )lioşCa. şeful echipei de construcţii. căpitanul devenea mai dibaci. uhov nu mai simţea gerul. 'oartă /P nenorocitul. aflat (os. i!ar mâna. nici chiar vântul care suflă nu le poate îndepărta gândurile de la $idit. şeful se uită. 4 Huncă de hamal. încât să poată număra câte cărămi$i aruncă. 4 Hortar 4 urlă uhov peste $id. Să!i aducă imediat mortar la îndemână. )stfel ea va presa surplusul de mortar între propria!i muche şi cărămida din stânga. ca să!i fie mai uşor. #acă ar repara scripetele s!ar putea urca cu el şi cărămi$ile şi mortarul. #in când în când şeful de brigadă strigă: 1Hortar26 #e lângă $idul său strigă şi uhov: Hortar6 Cine trage mai bine la ham. dar n!are timp. Se munceşte cu atâta îndâr(ire. spre cei care cărau mortar. )sta!i important. #upă o oră îi loveşte al doilea val de căldură. Hortarul trebuie aruncat în aşa fel încât în partea stângă să fie mai gros. uhov era aproape de +ilgas şi i!l arătă pe #er. eful strigă cuiva.ci câteva bucăţele. uhov nu trebuie să rămână în urma celeilalte perechi. uhov ar vrea să afle despre ce e vorba. % din Hoscova. mai repede6 Căpitane. S!a prins. în rest nimic. 4 #acă trebuie mai repede. eful ocărăşte pe cineva. "n brigadă e o atmosferă calmă. )sta!i după regulă: unul lucrea$ă. nu se opresc nici o clipă şi duc $idul mai departe şi mai departe. în care sudoarea se usucă. uhov şi SenCa luară mortar din aceeaşi ladă. Curând o goliră şi începură s!o radă. Se va lucra cât timp vor fi aduse cărămi$i. acela devine în ochii vecinilor un fel de şef de brigadă. +ilgas îl începuse şi el. când pe scară urcă #er. )lioşCa $âmbeşte cu îngăduinţă. 'e BetiuCov îl puse să arunce cărămi$ile de (os. acum. hai mai repede. Cu el venise şi şeful de la lucrările electrice. #oar +levşin îşi loveşte picioarele unul de altul. de şeful de brigadă. $idul creşte. marinarule6 "i spune căpitanul. şi vine încoace. Fencuieşte peretele. *a picioare nu i!a cuprins frigul. Coborâră. altul priveşte. de bună seamă6 4 efule 4 strigă căpitanul 4 'une!mă cu un om. . Cum doriţi. Ca şi ceilalţi $idari. 'e urmă ochiul la verticală şi ia lăţime. #in căldura asta. apleacă targa şi varsă mortarul. @rcară cei care cărau mortar şi povestiră. încăierarea rapidă cu munca i!a încăl$it chiar de la început. )lioşCa e un om liniştit şi ascultător. uhov făcu. Ae$i. 'âslarii i!au fost aleşi din perechi diferite şi!i sunt cam strâmţi. Se spune că ar fi lucrat într!un minister. 7u mai car cu flaimucul ăsta. chiar fratele pe scară. %i. Hontorul lucrea$ă. uhov îi dă una în spate. îi comandă cine vrea. sub pieptar şi sub cămaşă se iveşte sudoarea. Se bălăngăne ca o ţâţă de căţea lehu$ă. Areo (umătate de an n!a fost nici o cărămidă. )stă$i e prima $i. 5uinovsCi cară de la prân$ mortar.

cu faţa congestionată. 4 Fiurin6 Strigă #er cu ochii holbaţi. dar nu se grăbeşte deloc să!şi achite datoria. )bia acum uhov pricepu despre ce era vorba. eful de brigadă nu mai spuse nimic. "l privi +ilgas. Cine ştie două meserii. pe scară. %u cu şefii. uhov nu se teme pentru sine. Fiurin6 "n urma lui. 'ricepuse şi el. cu gesturile celui care aşea$ă medicamentele pe un raft de farmacie sau. 'entru astfel de lucruri. #er se va plasa imediat în spatele $idarilor şi!i va supraveghea. 7ici n!apucă să se apropie şi mortarul îngheţă în lădiţă. îşi îndreptă căciula. cu toate că!i surd. 'entru noi el este un părinte.4 )!a6 Se eschivă +ilgas. (os. se uită lung la #er. 'e ea un număr ca toţi deţinuţii: 5!90<. 'avlo ridică hotărât lopata6 7!a luat el fără rost lopataK ) înţeles totul şi SenCa. Se plimbă oarecum liniştit. )şa a fost când am venit aici. uhov $ideşte şi ascultă. dacă vreţi. li se dă brigadierilor încă un termen. 7emaipomenit. "şi apropie mâinile de coastele lui #er. dacă în lagăr a fost nevoie de $idari. Fotuşi. Fe aştepţi să!l taie în bucăţi dintr!o clipă în alta. > face pe inginerul. ticăloşilor6 7u mai puteţi da pedepse6 #acă sufli un cuvânt. #er mai stă puţin. #upă opinia noastră eşti inginer abia atunci când construieşti o casă cu propriile!ţi maina. 4 Ce!nseamnă asta 4 strigă #er împrăştiind o ploaie de salivă. +ilgas $ideşte încet. Fiurin se apropie de #er şi!i spune calm şi desluşit. se precipită şi cercetea$ă atent încotro ar putea s!o întindă. Hai mult decât pe oricine. 4 Ce!i6 Ieşi spre el Fiurin tăind aerul cu mistria. încet. e $idar. în nord. uhov. Stă cu spatele spre #er. tot cu lopata în mâini. învaţă şi $ece. "n Femgheniova nu sunt case de piatră. . Să mă chemi numai dacă o să cadă de pe scară. Se teme pentru şeful de brigadă. Fiurin6 > să te procopseşti cu al treilea termen. % $dravăn ca un $eu al pădurii. afurisitul. cum s!a încruntat faţa şefului de brigadă6 Lvârle mistria şi face un pas spre #er. 'avlo. ca omul care se ştie dator. )şa cum îl apucase vremea. 'avlo. în general. îşi dă seama că nu!i vor face acum bucata. plecă încet. poftim. )sta miroase a carceră6 % treabă de proces. te! ai dus6 Mine minte6 eful de brigadă tremură din tot corpulJ nu se poate potoli în nici un chip. Aai. ce!i băieţi? #er se făcuse palid şi încerca să se îndepărte$e de scară. Căciula îi că$use pe!o sprânceană. )u adus dintr!o re$ervaţie lemn de şase stân(eni. #er se strecoară lângă şeful de brigadă. venea 'avlo. cu mâinile în bu$unare. din piele. *ui #er îi era teamă să rămână sus. ridică mistria şi plecă spre peretele lui. n!am treabă. 4 #ar ce!i. Hai are şi o căciulă minunată. porcul. 4 Fiurin. >dată i!a arătat lui uhov cum se $ideşte şi uhov a i$bucnit în râs. #er îşi răsuceşte privirile. cu lopata în mâini. iar pentru ei o unealtă. nou!nouţă şi curată. #er clipeşte des. 4 Spune!i că aşa a fost. uhov nu!i poate suferi pe aceşti supraveghetori. 4 Fimpul vostru a trecut. Foate!s din lemn. Cartonul gudronat6 Aă$use cartonul în ferestre. i şcoala tot de lemn este. dar mai teamă îi era să coboare: Se ascunse după +ilgas şi rămase acolo. 'arcă nici nu!l vede. ce să!i spun şefului de lucrări? Fiurin $ideşte şi nu!şi întoarce capul. #er are o vestă de lagăr.

#acă nu patru$eci. Cât voi câştiga? Fiurin vorbeşte şi $ideşte fără întrerupere. "i în(ură de mamă. Ce!i mai trebuie? Să meargă ţanţoş şi s!o facă pe deşteptul? Cei veniţi de (os spun că şeful de la electrice şi montorul au plecat. nici pa verticală. S!a de$lănţuit. îşi luaseră avânt şi era foarte bine. nu glumă. Frebuie să ai milă şi de oameni. 4 Cât se poate6 4 % pregătită o (umătate de ladă. )cum. 'rin câte construcţii a trecut a vă$ul acelaşi lucru. numai doi pereţi şi cărămi$i din beâşug. 4 Contabilitatea6 Foată brigada mea lucrea$ă ca să deservească patru $idari. e la asfinţit. 4 Cre$i că mi!ar părea rău? Contabilitatea nu ia în seamă targa. Cu astfel de şefi de brigadă ar trebui să se afle în relaţii bune. . priveşte6 % firesc să ai spor. 'e peretele lui uhov stratul e subţire. însă e târ$iu. nici ferestre. 4 'regătiţi încă una întreagă6 Se $ideşte. 4 Să!mi reparaţi scripetele 4 strigă Fiurin în urma lui. #er merge prin $ăpadă ghemuit cu totul în sine. dacă s!ar $idi omeneşte. 4 Hor!tar 4 îl imită uhov. ori le strică deţinuţii. )r trebui să întindă şnurul.4 Sce!optsute cinci$eci şi patru. )pune ca un bulgăre roşu într!o ceaţă lăptoasă. nici în părţi. %l nu trebuie să se ploconească. )re. 7!ar avea nici un fel de gri(i. Cei de la mortar sunt ca nişte cai care răsuflă din greu. nişte ani căpitanul. atunci aproape. de e&emplu. "şi umflă obra(ii. mucosule6 Cară cărămi$i6 uhov privi spre soare. Frebuie să se gândească înainte de a merge la un lup ca Fiurin. după cum s!ar putea pune şi unul mai gros dacă nu s!ar $idi iarna. catâri? Să ridicăm la eta( cărămi$ile cu spatele? 4 Mi se va plăti ridicatul 4 răspunde #er amabil. nu fără oarecare ironie: 4 dacă pun un strat mai gros. % necesar şi câştigul. #e ce pui stratul de mortar atât de subţire? Frebuie să se ră$bune pe cineva. *a birou să se încăl$ească. totuşi. Fiurin îl fulgeră cu privirea: 4 Hai bine ţi!ai şti rostul. 7u!i în apele lui. locuieşte într!o bo&ă separată. 'entru tărgi să se plătească. )re obiceiul ăsta. 4 Cărămi$i6 Cărămi$i6 Strigă şeful de brigadă. îi în(ură pe cei care cară mortarul şi pe cei de la cărămi$i. Scripetele nu poate fi reparat. însă. Fransportul de butuci. 'entru primul rând trebuia să te apleci. Bi&ai un lemn în lanţ şi apoi te re$emai şi te odihneai. 4 'ermiteţi să raporte$ 4 sâsâie uhov. 4 'avlo întreabă cât mortar vă trebuie? Strigă unul de (os. 7u!s nici uşi. 8erul se înteţeşte. Se poate pune şi un strat mai subţire. #a. 4 Hor!tar6 Strigă el. Ce rost are să e&plici dacă omul nu înţelege6 #er coborî liniştit pe scară. dar se poate şi fără. dar nu se observă nici o gaură. )r trebui să întindă şnurul mai sus. Aa duce rândul fără şnur. 4 7u pentru roabe. ) terminat al treilea rând şi!l va începe pe al patrulea. bolboroseşte el. se vede. "ncepuseră rândul al cincilea şi trebuia să!l termine şi să!l tencuiască. )u a(uns la al cincilea rând de cărămi$i. relaţia lui e mare. iar acum $idul e până la piept. Chiar şi 5uinovsCi se făcuse cenuşiu. )sta înseamnă să cari ca un catâr. 4 ) opt$eci şi doua a plecat să predea uneltele 4 raportea$ă 8opciC. Haşinile 4 ori se strică singure. 4 Fu eşti simplu $idar şi trebuie să asculţi ce!ţi vorbeşte un şef 4 se încruntă #er. de pe scară. Ce suntem noi. în primăvara toată centrala asta se va topi.

Oos. uhov stătea liniştit şi privea peretele. mâine mortarul va fi ca piatrat şi nici eu târnăcopul nu!l spargi. *a început s!a mai pă$it. Soarele dispăru după ori$ont. ar fi altfel. 4 5ine. . 7u!i plac asalturile. de parcă şefii s!ar fi înţeles dinainte. şi. 7imic nu refu$ă acest )lioşCa. #ar vine o clipă când toate brigă$ile încep să curgă. 7u!s proşti să îngheţe lângă porţi. 'uneţi!mi cărămi$ile pe $id. eful de brigadă se dă puţin la oparte şi cercetea$ă cât au $idit. "n pâslarul stâng gerul face ravagii. iar el se duse în dreapta. vă$u că la SenCa $idul face un fel de îndoitură. 4 "ncă două tărgi 4 se strigă. *uară de la uhov ciocănaşul şi de$legară firul cu plumb. 'avlo. încetarea lucrului6 Fiurin îl grăbeşte cu mortarul: 4 Hortar6 Hortar6 4 Strigă. +ilgas se înverşunase. #acă $idul se va şubre$i sau colţul se va nărui. cu ciocănaşul. #acă omul te roagă. #acă toţi oamenii din lume ar fi )lioşCa. )cum sunt cinci $idari. dar degetele dor în mănuşile rupte. +levşin şi uhov. Fu. Căpitanul se lipise de targă ca un cal bătrân obişnuit cu munca. eful de brigadă se de$metici şi vă$u că întâr$iase. *a fel a tras şi uhov. Căpitanul cade de oboseală. taie!le6 )cum când toţi se grăbeau şi se agitau. înhămat la o targă şi cu mistria în mână. )sta pentru că deţinuţii sunt o sămânţă îndărătnică şi rea. 7u aşteptară să li se spună a doua oară. îi făcu semn lui )lioşCa. altă ieşire nu!i. 7umai de!ar reuşi să astupe toate încheieturile6 uhov cercetase din vreme cărămi$ile. tocmai se pregătise e nouă ladă. strânge uneltele şi du!le la maga$ie. Ivan #enisâci. 4 Faie!le pentru mine frăţioare. Foţi stau şi se încăl$esc. de ce să nu!l a(uţi? )sta!i o lege la ei. stabilise care anume sunt bune pentru încheieturi. >rice l!ai ruga. dar trebuie să!ţi îndoi spinarea după fiecare cărămidă şi lingură de mortar. #acă nu goleşti lada. )colo rămăseseră numai cei trei $idari 4 +ilgas. "l trimise pe SenCa în partea stângă. Haga$ionerul nu!i va spune cuvinte prea frumoase.Hâinile muncesc. #acă nu s!ar înţelege. #e acolo. 4 7u vă lăsaţi fraţilor6 Strigă uhov. însă nu mai are putere. din colţ. uhov tropăie ca să se încăl$ească. @n sunet metalic străbătu întreaga $onă şi a(unse până la centrala termoelectrică. Ceea ce iese aruncaţi în gropi şi astupaţi cu $ăpadă. 4 Nei 4 strigă 4 nu faceţi economie de băligar6 Namali6 #uce!ţi (os lada mare şi ră$uiţi!o. "ncepu să $idească. Se putea vedea acum şi fără a(utorul lui 8opciC că toate brigă$ile duseseră uneltele şi înaintau în valuri spre corpul de gardă . însă mai târ$iu au luat şi pielea de pe el. spre colţ. dar trage. am să!ţi trimit prin 8opciC trei mistrii. Cărăuşii şi cei care aruncaseră cărămi$i fugiră în sala unde se pregătise mortarul. 4 5ăieţi6 7u!i lasă uhov în pace. ca uhov. va fi nenorocire6 i mâine încă e trudă de!o (umătate de $i. 7u trebuie să te apleci deasupra $idului. #ar unde să se ascundă? 'avlo urcă în fugă. la doi oameni. 4 Stai6 Smulse cărămida din mâna lui 'avlo şi o aşe$ă la linie. )cum trebuie să $ideşti. Sus nu mai aveau ce face.7imeni nu pleacă imediat ce se dă semnalul. @nde să le pun? )rată!mi 4 spune )lioşCa. să nu se vadă. #upă ce termin tărgile astea. Iidicaţi!le pe $id6 Căpitanul le!ar ridica bucuros pe $id. % mulţumit. fiecare ar sta mai mult şi mie$ul nopţii i!ar găsi tot acolo. > îndreaptă.

% în ordine6 )cum repede. acolo eşti mai de folos. %l nu te părăseşte niciodată la nenorocire. nu? "ntr!o (umătate de $i. începu să se întrebe. "i notea$ă pe cei care întâr$ie şi la răcoare cu ei. )runcă!l peste $id. )pucă targa şi pe scară în (os. după fiecare muncă făcută fără rost. uhov observă că +ilgas însă mai are mortar şi se mâhni. mai numără o dată şi după ce au ieşit pe poartă3. 7u le!a deprins nici în cei opt ani de lagăr. 'rima oară cu porţile închise. uhov îi spune de obicei )ndrei 'roCopievici. Să!l a(ungă pe SenCa. nu trebuie s!o predau. % întuneric. % bine. Aerifică. vin şi eu imediat 4 dă uhov din mână. mama ta de picior6 Strigă SenCa. +ilgas plecă cu mistriile. Hortar6 Cărămidă6 Hortar6 Cărămidă6 4 )m terminat. Cărămidă. muncind împreună. 'orni prin $onă şi brigada <E/. 'oate. 4 )scultaţi băieţi 4 suflă uhov 4 duceţi mistriile lui 8opciC. să!l a(ungă pe 'avlo. Fe cuprinde teama. . Naide. Iâde şi uhov. ascunse sub ea mistria şi o acoperi. mai în serios: 1#e ce naiba. şi din dreapta. fără scripete. *ângă corpul de gardă e o înghesuială cumplită.4 )m $idit astă$i nu glumă. $iua de muncă e atât de scurtă? )bia te apuci de treabă şi hopa încetarea62. la vreo sută de paşi. 4 #u!te şefule6 #u!te. o piatră $dravănă. eful coborî cu paşi mari pe scară. Cu el. SenCa îi aduce lui uhov cărămi$i şi mortar. uhov mai $ăbovi puţin în sala maşinilor. la poartă. mai în glumă. Căută câtva timp şi găsi. SenCa nu e prea departe. Hortar6 Cărămidă6 'resea$ă. Iămăsese numai cu surdul. iar o a doua oară când li se dă drumul. iar uhov în urma lui. Lideşte. deveniseră egali. fără a(utor. Să piardă mistria? Să i!o ciordească cineva şi să rămână fără ea? Sobele sunt stinse. nenorocitule6K #ă din mână şeful de brigadă. 'orni vârte( pe scară. Hortar. > dădu la o parte. 7!ar fi plecat acum nici dacă l!ar fi alungat escorta cu câinii cenuşiiK Se dă câţiva paşi înapoi şi cercetea$ă. ei6 Strigă el. #in stânga. "mi pare rău după fiecare lucru. %l e mai inteligent decât ceilalţi. însă acum. S!ar putea ca mâine să nu mai iasă la muncă. dar escorta repre$intă o forţă mult mai mare.*a plecare numără de două ori. 8opciC o luă la fugă spre maga$ie. dar chiar simţea că aşa este. 4 Ce vrei să faci eu mortarul. Se pare că a ieşit şi escorta. %i. . #acă li se nă$ăreşte ceva. 4 Bugi. suntem egali2. )m să termin eu. fără şef. ci pentru că au plecat toţi şi!ai să fii lipsă la corpul de gardă şi escorta te va lua la bătaie. CărămidăK Ce spusese şeful de brigadă? Să nu!i pară rău de mortar? Să!l a$vârle peste $id şi s!o întindă? uhov nu ara asemenea apucături. eful de brigadă e o forţă. pentru numărătoare. %l nu doar gândea: 1Iată. uhov rămase acolo. Hortar. într!un colţ. Aor răspunde împreună. 7u!şi poate părăsi oricum mistria. Să nu!l în(ure maga$ionerul pe Fiurin pentru mistrii. Fiurin râde: 4 Cum să ţi se dea drumul? Bără tine tot lagărul ar plânge. % neted. . nu poţi vorbi mult şi chiar dacă!ai putea n!ai ce vorbi. 7u i!a îmbătrânit încă mâna. Cumpăneşte din ochi. SenCa ieşise afară în fugă şi se afla de(a pe deluşor. s!ar putea ca (umătate de an să nu mai nimerească aici. înţelege totul fără cuvinte. ) mea nu întră la socoteală. Se strânseseră toate brigă$ile. Se apropie de perete. însă. Herge. 7u din cau$a întunericului. s!ar putea ca brigada să fie trimisă la 1>răşelul socialist2.

Aa e&plica. cu spinările încă îndoite. Suflă şi icnesc ca nişte câini turbaţi. ce va face escorta. @nul înalt. încât până şi SenCa aude şi după ce îşi vine în fire se aruncă asupra lor. @rlă atât de tare. 5ăieţii urlă. unde se aciuia$ă luna veche?6 4 Focmai că eu te!am întrebat 4 unde? 4 #eschide uhov gura. 'arcă spuneaţi că!i surd. Iâde şi escorta. după tine 4 se minunea$ă căpitanul 4 în fiecare lună e o lună nouă? 4 Ce!i ciudat în asta? >amenii nu se nasc în fiecare $i6 #e ce nu s!ar naşte şi luna odată la patru săptămâni? 4 'tiu6 4 Scuipă căpitanul 4 încă n!am întâlnit nici măcar un matro$ atât de prost. %l tace. escorta nu face nimic. 'arcă aşa le!ar da drumul mai repede3. celălalt scund. 'riveşte luna. tace. )u$i. dar acum şi!a dat drumul. o sută patru6 Se strigă. *i se face groa$ă. %i înşişi nu înţeleg de ce mulţimea este împinsă înapoi. #ar nu!i aşa. 'rivindu!i îţi vine să spui că sunt nişte pierde vară care aleargă de bună voie pe un stadion.> luară la furgă. în(ură. Se ştirbise puţin. 4 Nei. uhov e vesel că totul a trecut cu bine. SenCa o cu un cap şi (umătate mai înalt decât uhov. eful de brigadă e de(a la corpul de gardă. @nii râd. cu pâlsarii scâlciţi şi afară e un frig groa$nic. i capul e nemaipomenit de mare. "l înghionteşte pe căpitan în coastă şi!l copleşeşte cu întrebări: 4 )scultă. care de(a se ridicase. 4 )liniaţi!vă câte cinci6 'orţile rămân închise. măicuţa6 %ra roşie şi încruntată. uhov? 4 'ăi cum? 4 Se miră uhov. cu mănuşile umede. i!a ridicat pumnii şi se va arunca la bătaie. 4 )liniaţi!vă câte cinci6 "ntâia6 ) doua6 ) treia6 Iândul chemat înaintea$ă câţiva metri.Se lipiseră cu toţii de porţi ca nişte proşti. )leargă direct spre mulţime. Iâd toţi. 4 %i. ignorantule?6 'ur şi simplu nu se vede. Cum să nu te îngro$eşti când cinci sute de oameni turbea$ă din cau$a ta?6 Important e însă. Făcură. aproape. de!o viaţă. #esigur e&plicase şi!şi luase vina asupra sa. unde? uhov oftă şi se destăinui sâsâind încet: 4 *a noi se spune că dumne$eu fărâmiţea$ă luna veche şi o preface în stele. Ieri pe timpul ăsta se afla mult mai sus. Când tună 4 poftim. încearcă să nu cre$i6 . căpitane 4 după ştiinţa voastră 4 unde se aciuea$ă luna veche? 4 Cum unde. Sute de gâtle(uri începură deodată să în(ure de mamă şi de tată şi de gură şi de nas şi de spate. în ultimul rând. 4 7işte sălbateci6 Iâde căpitanul. uhov îşi clătină capul şi râde: 4 i dacă nu se vede. )m verificat. 7iciodată n!am au$it asta6 )şa!i că tu cre$i în dumne$eu. tace mereu. uhov aşteaptă şi îşi trage răsuflarea. 7u. de unde ştii că e&istă? 4 )dică cum. Sunt după o $i de muncă. eful de brigadă e aici. .

să le predea. 7!avea importanţă. #iscută. discută. numai să a(ungă mai repde la perche$iţie şi s!o $bughească. în sala maşinilor? 4 )!li!ni!a!ţi!vă pe brigă$i6 Strigă comandantul escortei.Se lipiseră iarăşi de poartă3. 4 7!a rămas nimeni de la tine în centrala termoelectrică? 8ândeşte!te6 4 7u. Curând începură să ţipe şi să se i$bească unii de alţii. Hăcar de s!ar pricepe să socotească. 5rigada care pătrunde prima în lagăr domneşte: sala de mese o aşteaptă. #inspre toate obiectivele. la baie 4 pretutindeni. cu tăbliţele. la infirmerie. pentru perche$iţie. mâna de lucru strânge orice bucăţică de lemn 4 surcele. "şi aruncă privirile spre 'avlo: n!a adormit oare nimeni acolo. în lagăr. $biară escorta 4 )liniaţi!vă6 7umărătoarea a(unsese la ei. "ntr!o parte se strigă: 1) şapte$eci şi şasea 4 la mine62 în altă parte: 1) treispre$ecea6 "ncoace62 #incolo6 1) trei$eci şi doua62. #ar iată că nu le iese numărătoarea. Oocul acesta se întâmplă în fiecare $i: înainte de a pleca. Se întoarce astfel şi ea mai devreme în lagăr. brigă$ile aleargă mâncând pământul. însă. e prima la pachete. Stăteau în rânduri. mai devreme. %scorta se agită. #in când în când stelele cad şi trebuie complectate. câte cinci. încât au uitat să strângă ceva pentru foc. Comandantul strigă: 4 eful brigă$ii <E/6 4 )ici. Fot timpul nostru este şi acela care se scurge când străbatem distanţa până la lagăr şi aici ne oprim şi aşteptăm aliniaţi. )u numărat patru sute şai$eci şi doi şi trebuie să iasă patru sute şai$eci şi trei. verifică tăbliţele de numărare. 'rima hăituială e la corpul de gardă. la secţia cultural!educativă să!şi ridice scrisorile.)u pierdut milioane prin horn şi acum încearcă să recupere$e cu a(utorul surcelelor3. Socotitorii se apropie. Hâna de lucru îşi are. <E/ e în spatele tuturor brigă$ilor. > iau de Ia capăt: 4 )li!ni!a!ţi!vă6 Câte cinci6 "ntâia6 ) doua6 )ceste numărători şi răsnumărători îţi umplu sufletul de neca$ pentru că timpul care trece nu e oficial. 4 8ândeşte!te bine. 7ici soldatului nu!i arde de plimbare: treburi sunt multe. . în baracă va fi mai cald. beţişoare 4 le leagă cu un şiret de cârpă sau cu un capăt de funie şi le cară. sunt sigur. Cum ai a(uns îţi şi ordonă să arunci totul . aşa cum se nimerise. prostănacii. îşi ocupă una alteia locul. altfel îţi dau capul (os de pe umeri: 4 7u. la bucătăria individuală. "i împinseră îndărăt. @neori se grăbeşte şi escorta să ne dea mai repede în primire. la fri$erie. dar de la acestea nu te poţi aştepta la căldură. plantoanele primesc câte cinci Cilograme de cărbune!praf pentru fiecare sobă. )u lucrat atât. ci din cel care ne aparţine nouă. Frecu a douăspre$ecea grupă de cinci a celei de!a cincea sută şi ei doi în urmă 4 5uinovsCi şi uhov. timpul e puţin. uhov observă că toţi sunt cu mâinile goale. socoteala ei: dacă fiecare va aduce câte ceva. *ipseşte cineva6 Iarăşi lipseşte cineva după socotelile lor. #oar doi au legături mici. % drept. de comandantul escortei. mama voastrăK. cât de puţin. #e . 4 "ntoarce!te. la cen$ură.4 i de ce face dumene$eu asta? 4 Ce anume? 4 #e ce preface luna în stele? 4 Ce!i de ne!nţeles aici? uhov strânge din umeri. )ici se află şeful de lucrări sau careva dintre şefii de echipă.

4 *a a trei$eci şi doua lipseşte un om6 *a a trei$eci şi doua6 4 Strigă cu toţii. dacă nu cumva pe sub picioare sunt surcele 4 să le adune 4 şeful de brigadă îi numărase pe toţi şi raportă comandantului escortei: 4 5rigada o sută patru este toată. 7umai în felul acesta îl pot duce pe şeful de lucrări. dar dacă s!a scuns şi aşteptă să plece pa$a de la posturile de observaţie se înşeală. 8erul începu să ardă. un spion autentic? Spioni6 "n fiecare brigadă sunt câte cinci. 7imeni nu stă pe loc 4 bat din picioare sau merg doi paşi înainte şi doi înapoi. dar nu le poate căra. >amenii comentea$ă: a i$butit. 'ipa proiectea$ă asupra feţei lui o lumină roşiatică. nenorocitul. escorta comandă: 1#e la cutare până la cutare rând. "n timp ce uhov cotrobăit cu ochii. cum merge căpitane? @nul care trăieşte la căldură nu!l poate înţelege pe cel îngheţat. parşivul6 7!are ce face6 Cerul e de(a negru. pricepe!te şi dă!mi să fume$. liniştea escortei se . I!a lăsat pe cei de la birouri şi!a venit aici. nemernicul. să caute. se înverşunase ca şi ei şi dacă moldoveanul i!ar fi ţinut acolo încă o (umătate de oră iar escorta l!ar fi dat mulţimii. aşteaptă6 uhov se miră gro$av să cineva poate lucra astfel încât să nu audă semnalul. abia îmi de$doi spinarea. el numai de căpitan se ţine mai aproape. Noitul. )stfel spus. 4 %i. doar luna îl mai luminea$ă. încât. )m muncit atât. )(utorul de la brigada 0D îşi ia un flăcău şi o întinde spre atelierul de reparaţii auto. ar fi fost sfârtecat fără milă. #upă dosare trec drept spioni. Cum ai a(uns în lagăr. tâlharul. întrebă. dar. #acă a evadat un spion va fi vai şi amar de pielea lui. #acă n!au rămas urme pe sub sârma ghimpată pe unde s!a târât. Oudecat astfel şi uhov e un spion. scorniţi. )ltfel nu vor mai aduce deloc. )cum el îngheţase odată cu toţi ceilalţi. lasă şi deţinuţilor. întrebarea e fără rost. faţă de nimeni altul nu!şi deschide sufletul. oare să fugă moldoveanul? #acă a fugit $iua e o treabă. Ca să tragă în noi. Ce$ar îi dă să fume$e. mustăţile îi sunt acoperite de chiciură. iată. #acă nu chiar o săptămână întreagă. 4 Cum merge? 4 Strânge din umeri căpitanul. )şa că toţi deţinuţii trebuie să aducă lemne în fiecare $i. le fac mai scurte şi le bagă sub vestă. 'e de o parte nu!i permite uniforma. iar el. 7!a lucrat îndea(uns mortăciunea? 7u ţi!au fost suficiente cele unspre$ece ceasuri de la o noapte la alta? > să te sature procurorul. Hulţimea se întreabă: cine lipseşte? Cine? 5ănuiala se încropeşte şi a(unge până la urechile lui uhov: n!o fi cumva moldoveanul acela mic şi oacheş? Ce fel de moldovean e acesta? 7u!i oare moldoveanul despre care se spune că a fost spion român. dau şi supraveghetorilor din lagăr. de fapt sunt simpli pri$oneri. numai că ei sunt spioni închipuiţi. iar pe de alta mâinile sunt ocupate cu automatele. #in toată brigada.aceea deţinuţii procedea$ă aşa: rup beţişoarele. #acă cineva a fugit. i Ce$ar e pre$ent. mortăciunea. #eţinuţii îl ştiu. )re şi ea nevoie de lemne. să se arunce lemnele aici26 Sunt milostivi ca dumne$eu însuşi: iau ei. Comandantul escortei priveşte lista şi se înegreşte de spaimă. Hulţumii îi vine să turbe. cum sfârtecă lupii un viţel. ies stelele. )şa glăsuieşte regulamentul. gerul se aşea$ă pentru noapte. lipseşte. %scorta nu ordonă niciodată să se arunce lemnele. @itase cu desăvârşire că el însuşi lucrase mai înainte aşa şi că!i era neca$ că se adună prea devreme la corpul de gardă. trei $ile şi trei nopţi nu vor înceta să!l caute în $onă şi trei $ile şi trei nopţi vor veghea la posturile de observaţie.

înseamnă că era şi moldoveanul. Areţi să vă trântim în $ăpadă? "ntr!o clipă vă trântesc şi vă ţin până dimineaţa6 % în stare s!o facă. suntem răsfăţaţi de tehnica modernă a filmării. de ce v!aţi îngrămădit la poartă. "ncearcă totuşi. să dai la spate $ece ani. Cei trei se apropiau în fugă. iar comandantul escortei urlă: 4 #epărtaţi!vă de porţi6 )liniaţi!vă câte cinci6 Câinii. 4 Ce este? @rlă comandantul escortei. )şa că uneori îşi ies din fire şi nu!l mai aduc viu pe fugar. îşi ţine capul plecat şi se dă îndărăt din faţa escortei. 4 Aă mai amintiţi. cum alunecă pe treptele lui 1>desa?2 4 #aK "nsă marinăreasca e cam artificială. "n felul acesta îl îndepărtă de escortă. 4 i la urma urmei. Sergentul îşi coborî carabina. iar strigătele se amplificară: 4 Ciumă6 'ăduche6 Scursură6 Becior de căţea6 Ficălosule6 Stârcule6 4 Ciumă 4 strigă şi uhov. o viaţă curată. într!un lagăr de muncă forţată. "ncepu să!l lovească în mutră şi în gâtle(. canaliilor? Se întărâtă cei din spate asupra celor din faţă. Holdoveanul tace. iar un maghiar din aceeaşi brigadă îi dădu un picior în spate şi apoi încă unul. Hulţimea strigă: 4 Ficălosule6 'arşivule6 Scuipătură6 Sergentul îl împinge cu patul puştii.2 S!au întâmplat de!astea. 4 #epărtea$ă!te6 #epărtea$ă!te6 Borţea$ă escorta. 4 i viermii în carne mişună e&act ca după ploaie. Sunt fugăriţi fără somn şi mâncare. )leargă cu capul tras între umeri. Ce$ar încearcă să întreţină o discuţie cu căpitanul. iar colo s!a încăl$it şi a adormit. +!/PE unde ai fost? @n sergent porni spre el. Holdoveanul se retrăgea încet. Să spione$e.sfârşeşte. pince!ne$ul atârna pe parâma vaporului? 4 HdaK Căpitanul fumea$ă. în general. acolo. poate şi un nătărău. 4 Stai6 Strigă escorta şi!l notea$ă. mortăciunea. #eţinuţii ştiu. 4 Aedeţi. s!a strecurat între scânduri. )sta ca să se sature de spiona(. >are ce posibil să fie aşa? 4 Cu mi(loace mărunte nu faci cinema6 4 Hă gândesc că dacă această carne ne!ar aduce!o în lagăr în loc de plevuşcă noastră şi ar arunca!o în ca$an fără s!o cureţe 4 nu numai pe a mea 4 ştiu bine căK 4 Nu6 Nu6 Nu6 4 "ncepură să urle deţinuţii 4 @!u!u6 #inspre atelierele de reparaţii veneau trei siluete. Spionul are. 4 #ar căruciorul. vor din nou să numere. )(utorul şefului de la brigada 0D ieşi în faţă. ) furat mai mult de o (umătate de oră de la cinci sute de oameni. 4 @!u!u6 Strigă mulţimea de lângă porţi. 4 S!a ascuns de mine. #e câte ori nu i!a trântit?6 %l însuşi a dat ordin: 1Culcaţi!vă6 )rma în po$iţie de luptă. ca un şoricel. 4 )liniaţi!vă câte cinci6 'rima6 ) doua6 ) treia6 . @nii amuţiră. veselă. 7u!i de glumit. "ncepură să se tragă uşurel de lângă porţi. Fot neca$ul pricinuit de moldovean trecu asupra escortei. #e ce să mai numeri când şi fără asta e clar? #eţinuţii începură să murmure.

#acă comandantul escortei este inteligent. şantierul părăsit. efii de echipă nu se văd. #e pe discul el se cernea o lumină roşcată. puternică. tie că deţinutul n! are unde să fugă şi cei de la posturile de observaţie vor a(unge. @n astfel de cap sec e şi comandantul de a$i al escortei. se află comandantul escortei şi controlorul: 4 'rima6 ) doua6 ) treia6 #acă va ieşi bine şi de data asta. acum vă vom ţine şi noi. Curată moarte6 i după terminarea lucrului au mai stat e oră. am trăit aproape o lună pe un crucişător engle$. un om. cap de coloană6 . cât mânia îi macină. 4 #e unde ştiţi atât de bine modul de viaţă al flotei engle$eşti? Se întrebă în rândul vecin. Hă mir eu şi blestemK i iată!mă acum. )cum se putea înţelege că e unul în plus. i culmea6 "nchipuiţi!vă. 7ici şeful de lucrări. cât pământ e de umblat până acolo. oricum. aţi vrea să mergeţi mai repede la căldurăK 4 'asul mai mare6 Strigă comandantul. % straniu să ve$i stepa pustie. să vadă dacă în ultimul rând sunt doi sau trei. în ultimul rând sunt trei oameni. care au fost număraţi se întorc şi se înalţă pe vârful picioarelor. 'e om poţi să!l iei şi aşa şi altfelK %scorta s!a adunat6 i direct. escortei. coloana. )u pierdut seara. slavă ţie. 5ăieţii duc lemnele. şacalul. abia atunci se sună la telefon toate sentinelele şi li se dă ordin să coboare. vânase un muc de ţigară de la căpitan şi nu trecuse la timp în rândul lui. înlemni de groa$ă. un om care cunoştea un amiral engle$. fără molitvă: 4 "nainte marş6 Hai repede6 *ua!v!ar dracu cu 1mai repedele2 vostru cu tot6 )u rămas ultimii aşa că nu mai are nici un rost să se grăbească. Hodovean blestemat6 %scortă blestemată6 Aiaţă blestemată6 Cei din faţă. se teme că nu!i vor a(unge trupele împotriva deţinuţilor şi aşteaptă. pe amiralul engle$ l!a pus dracul să!mi trimită un cadou ca amintire. Aă credem. @nul în plus6 Iarăşi vor număra6 Curând se dumiri că BeituCov. arma pregătită. i în turma neagră a acestor deţinuţi. )(utorul comandantului îl loveşte cu răutate pe BetiuCov peste gât. la posturile de observaţie. %ram la ei ofiţer de legătură.2 > $i întreagă au stat deţinuţii în ger şi au îngheţat. "n spate.*una parcursese de(a un sfert de cer. #ar nu atât gerul. #eţinuţii nu mai mârâie. %scorta s!a aşe$at reglementar $ece paşi unul de altul. 1 )şteaptă. "nsoţeam o escortă marină. aici cu toţi într!o oală. 'orţile se dau în lături. % drept. lângă bârnele groase. iar acum cară tărgi cu BetiuCov. porneşte coloana imediat. vor coborî sentinelele de la posturile de observaţie. dispuse de!a lungul $onei6 7umai când iese numărătoarea şi ultimul deţinut este scos din $onă. 'asul mai mare. Aai. după ră$boi. #e asta depinde toată viaţa lor. Să staţi aici cu cei din banda lui 5andera. înseamnă că le vor da drumul. #ar comandantul escortei e un nătărău. doamne. care se credea făcut pentru măririle vieţii. )veam acolo cabina mea. nu!i o plăcere prea mare. *ui uhov i se păru că în ultimul rând vor fi patru. Aăd că soldaţii ies din corpul de gardă şi încon(oară câmpul pe partea celaltă a $onei. 1"n semn de recunoştinţă2. Sce!0<<. 7ici un fel de treburi nu se mai pot face în lagăr. ) ieşit numărătoarea. #eţinuţii s!au înţeles fără să!şi vorbească între ei: ne!aţi ţinut voi. 4 'ăi să vedeţi. Seara era pierdută. $ăpada care luceşte sub lună.

Hai ales pentru faptul că la corpul de gardă din lagăr perche$iţionarea lor durea$ă e&agerat de mult. 4 Nai6 Nai6 Strigă cei din urmă către cei din faţă. ca la înmormântare. ci cum să!şi mai adauge ceva la masă. i n!ai cum să tragi în eiJ merg câte cinci. %i. şefii au a(uns la conclu$ia că blestematele de cuţite sunt făcute la u$ina mecanică şi apoi strecurate cu dibăcie în lagăr. iar cea a u$inei mecanice e abia în spatele cartierului de locuinţe. @nii discută încetişor. Stau toată $iua în căldură. uhov îşi aminti tot ce n!a putut face dimineaţa în lagăr. luaţi la întâmplare. fie că e ger sau nu. cei care lucrea$ă acolo sunt perche$iţionaţi în mod special. Coloana noastră a a(uns în drum. 7u mai avem nimic de pierdut. #e ce oare? )colo se întâmplă să!i reţină chiar la muncă. Hai întâi. #rumul coloanei noastre este acum mai bătătorit. muncind uitase cu totul de infirmerie. în stepă. acum care pe care6 5ăieţii aleargă. )cum. îl părăsiră subit şi în toată coloana îşi făcu loc o singură dorinţă: 4 Să!i întrecem6 Să nu ne lăsăm6 Fotul se amestecă şi se răvăşeşte într!un asemenea hal încât nu mai deosebeşte albul de negru. li se ordonă: . măcar să crape acum strigând. %&act la ora asta acolo se fac primirile. pe margini. 7u s!a purtat cu noi omeneşte. oricum suntem ultimii în lagăr. ci un prieten. şi odată cu ele şi uhov. iar gândurile. Ca să!i a(ungă pe cei din faţă. Iăul trecuse. "ncepu să se agite. începu să mormăie. . uhov vă$u despre ce este vorba: în dreapta lor. Se înveseliră brusc cu toţii. Când deţinuţii au început să se taie unii pe alţii. că nu mai termini de lătrat6 >are nu ne ţinem destul de aproape? #iscuţiile se curmară. care mergea pie$iş către coloana noastră şi. )ceasta putea fi numai coloana de la u$ina mecanică. )şa că mergem domol. 8oana nocturnă continuă. "n astfel de momente escorta nu mai este un duşman pentru deţinuţi. Singura năde(de era ca Ce$ar să primească pachet. #ar şi escorta. să bâ$âie şi o luă la fugă. $ăpada scârţâie. 7!au terminat probabil de reparat o maşină oarecare. departe. #ar asta n!are nici o importanţă. )leargă şi escorta. se împiedică mai puţin. #e aceea. infirmeria. Cu toate acestea lor li se striga: 4 @$ina mecanică. alţii tac. la intrarea în lagăr. #uşmanul este coloana cealaltă. 'e un astfel de teren trebuie să!i învingem. #octorii ăştia te bagă în mormânt. pur şi simplu aleargă. în coloană. #intr!o dată coloana deveni parcă alta. se târa o coloană. rândurile din urmă. ordonat. ieşi din pasul egal. unora. Bac câţiva paşi normali şi apoi câţiva în fugă. trebuie să alerge.#imineaţa deţinuţii se salvea$ă mergând la lucru încet. Cine se grăbeşte. pământul îngheaţă şi se face tare ca piatra. )r mai putea reuşi numai dacă renunţă la cină. Cum o fi stând oare cu temperatura? 7u!i timp de pierdut6 > va scoate la capăt şi fără doctori. nu!şi termină pedeapsa în lagăr 4 transpiră şi se prăbuşeşte3. oricât de adânci ar fi fost ele. % şi timpul. Comandantul escortei n!are cum să!i forţe$e să meargă repede. Comandantul escortei strigă: 4 7u vă depărtaţi unul de altul6 Cei din spate apropiaţi!vă6 )propiaţi!vă6 4 'ocni!te!ar cineva în frunte.*ua!v!ar dracul cu pasul mai mare eu tot6 #eţinuţii merg domol. însă. 7u infirmeria îl preocupă acum. cu capul în piept. înseamnă că şi lor nu le!a mers astă$i prea bine. #ar şi acum. desculţi. cu pas egal. vă$ându!ne au grăbit pasul. Când coada urcă pe deal. Foamna. în special prin mi(loc. târ$iu. nu!l mai doare chiar aşa tare. corect. )l dracului lucru. desigur. 1'asul mai mare2 strigă comandantul escortei şi dintr!o dată înţelege: deţinuţii nu vor merge mai repede. )re vreo 0EE de oameni. (os bocancii6 *uaţi!i în mâini6 i îi perche$iţionau aşa.

#acă deţinuţii n!ar fi câini între ei. Cu o oră înainte. nu mai mult6 uhov n!are ce ascunde la perche$iţie. erau ascunse cuţitele. în timpul $ilei n!ai timp să te gândeşti. scoateţi!l pe stângul6 #eţinutul îşi scoate pâslarul şi sărind într!un picior trebuie să!l răstoarne şi să!şi scuture obiala pentru a arăta că n!are cuţit. apoi pe lângă cartierul de locuinţe şi pe lângă combinatul de prelucrare a lemnului şi cotiră spre corpul de gardă al lagărului. i acum prin lagăr se mai găseşte ici!colo câte un cuţit. că în vara trecută cei de la u$ină au adus în lagăr doi stâlpi pentru volei şi acolo. da. atunci aici. albe de promoroacă. *a o altă casă. Se înţelege. 'arcă ar vrea să te îmbrăţişe$e. 4 Stai6 Strigă a(utorul comandantului escortei. acum putem merge calm. %i. dar vecinii le spun: 4 #in cau$a ta le vor lua şi de la ceilalţi. .4 Fu. lumini. i aşa cum se strâng acum coloanele din toate părţile. la cotitură. 4 Ce!i Ivan #enisovici. Supraveghetorii sunt în corpul de gardă. "şi scoate automatul. în faţa corpului de gardă proiectoarele luminea$ă cu putere. 4 7!are nimic. atunci se vor strânge demonstranţii. Frecură în pas alergător pe lângă clubul nou. )ici. înainte de a a(unge la corpul de gardă. )cum nu!ţi mai este groa$ă să te deschei. 5ăgă mâna în bu$unarul de la genunchi să verifice dacă totuşi n!are nimic compromiţător. peste barăci şi reţele. să le arunce (os6 *e căraseră fără să se mai ferească şi ei vă$useră totul. 4 #escheiaţi!vă vestele şi pieptarele6 "şi duc mâinile în lături. îl dă unui soldat şi se apropie de coloană . Fe pipăie peste tot. şi deasupra. Sunt bucuroşi cu toţii. pe ele se îngrămădiseră toate coloanele. cu mişcări leneşe. mă duc la baracă. ies şi se aşea$ă de!a curme$işul drumului. de colo. )şa spun toţi 4 1acasă2. va fi piaţa principală a unui viitor oraş. 4 Foţi cei din dreapta. 'arcă ce!am să pierd dacă n!o să fie? )ştept $ece minute şi dacă văd că nu veniţi. Se încăl$esc. ca şi dimineaţa. Ce$ar slăbise vi$ibil de cât nu mai primise pachet. Lbură o legăturică. în stâlpii aceia. care au lemne. întreaga piaţă pentru perche$iţie parcă!i în plin soare. 4 % în regulă Ivan #enisâci6 Mine!mi rând şi aşteaptă!mă $ece minute. i iată lagărul. #acă aceste drumuri vor fi transformate cândva în stră$i. vesta şi îşi eliberea$ă pieptarul de sub cingătoarea din foaie de cort. > bucurie de iepure: ve$i doamne. tie precis că astă$i nu are asupra lui nimic inter$is. poate vine altul şi!i vând locul în rând3. 'orniră spre corpul de gardă. 'erche$iţia era în toi când uhov se apropie de Ce$ar şi!i spuse: 4 Ce$ar Harcovici6 #e la corpul de gardă eu alerg direct la biroul de pachete şi!ţi ţin rând. ce bine ar fi6 4 Harş6 Strigă a(utorul comandantului escortei. 8ăsi bucăţica de . Se spune că în fiecare stâlp erau câte $ece cuţite lungi.7u au voie să se apropie de deţinuţi cu automatul în mâini3. Ce$ar întoarse spre uhov mustăţile lui turnate. îşi deschise. hei. % la fel cum l!au lăsat dimineaţa: noapte. dar în cei opt ani prudenţa i!a intrat în sânge. scoate!ţi pâslarul drept6 Iar tu. Hergem acasă. )colo duc cinci drumuri. Iată!i. Hai bine aruncă!le6 Cine este duşmanul numărul unu al unui deţinut? )lt deţinut. într!o veselă $i de sărbătoare. totuşi. uhov au$ise. unde se află corpul de gardă şi locul pentru perche$iţie. se apropie fără teamă. ce să ţii? 'oate că nici n!am pachet. 4 Nu!hu!uu6 Strigă într!un singur glas coloana. broaştele tot se mai tem de noi. el n!a verificat şi nu ştie precis dacă e adevărat sau nu.#e fapt uhov gândea aşa: dacă nu vine Ce$ar. @nii vor să ascundă lemnele înăuntrul coloanei. )poi a doua şi a treia. observară că cei de la u$ina mecanică rămăseseră cu vreo sută cinci$eci de metri în urmă.

uhov îşi scoase ambele mănuşi şi le apucă strâns cu o singură mână . Brământă în mâini poalele vestei şi ale pieptarului 4 tot nimic. uhov nu!l alese pe cel tânăr îmbu(orat.Hănuşa fără lamă era deasupra3. > mişcare asemănătoare pe mănuşa cealaltă 4 şi va fi bun pentru carceră. Cu aceeaşi mână apucă sfoara care!i servea drept cingătoare. Spre sfârşit. pe spate şi pe deasupra bu$unarului de la genunchi 4 nimic. 5ătrânul avea. fără să simtă pământul şi fără să se mai roage încă o dată. uhov şi flăcăul din brigada 0D. e&trem de scurt. i la comandă porni direct spre cel cu mustăţile cărunte. în care supraveghetorul pipăise prima mănuşă şi îşi întindea mâna spre cea de a doua. salvea$ă!mă. lama aceea pe care din spirit gospodăresc o luase din $ona de lucru. dar tocmai pentru că era bătrân se putea presupune că se săturase de serviciu mai rău decât de sare amară. I!ar fi părut rău s!o arunce. însă. iar gerul se înteţea. care alergase după moldovean. nu!mi da carceră62 Foate gândurile acestea trecură prin el doar în timpul. care semănau cu conoveţele din târgurile de cai şi formau un fel de ţarc. )lerga sprinten. )ceştia erau de(a grupaţi câte cinci între două bariere lungi. comandantul escortei vorbi ceva cu 'riaha. e&perienţă şi l!ar fi dibuit uşor dacă ar fi vrut. îşi ridică slugarnic poalele . ori o păstre$i. în (urul coloanei. de unde urma să primească o chitanţă pentru patru sute şai$eci şi trei de capete. cu recunoştinţă. %scorta care!i adusese se dădu la o parte. "n momentul acela se au$i glasul salvator al şefului perche$iţiei. a(utorul lui AolCovoi. ar fi ştiut şi cum s!o ascundă. pentru lama asta ar putea căpăta $ece $ile şi $ece nopţi de carceră.o vor găsi mai târ$iu. daţi drumul u$inei mecanice6 5ătrânul renunţă să mai cercete$e cea de a doua mănuşă şi!i făcu semn cu mâna să treacă. uhov o luă la fugă să!i a(ungă pe!ai lui.*e!ar fi păpăit pe amândouă în acelaşi timp dacă uhov le!ar fi ţinut în ambele mâini şi nu în una3. desigur. din care primul om se îndrepta de(a spre perche$iţie. nici de saţ 4 de acum. poftim. îşi strânsese lemnele aruncate de coloană înainte de perche$iţie şi acum îşi aştepta comandantul. o adusese şi i!ar fi părut gro$av de rău s!o arunce. de bârne. luna se ridica tot mai sus. )poi îşi deschise complet pieptarul. însemna pâine. #rept urmare o strecură în vata mănuşii cu un singur deget. strânse în mână mănuşa de deasupra. iar ei numai trei şi din cau$a asta puteau să aleagă de care supraveghetor să se apropie. care grăbindu!se să scape mai curând strigă: 4 8ata. . ci pe bătrânul cu mustăţile cărunte. "n drum spre corpul de gardă. 7u mai avea acum timp pentru asta şi la urma urmei nici nu!i folosea Ia nimic. iar inima lui uhov se $bătea ca şi cum ar fi fost prinsă într!un cleşte. "n clipa aceea. #acă s!ar fi gândit s!o aducă. "n lumina densă rămaseră ultimii trei: SenCa. )ceea în care nu se afla nimic. Frebuie să te hotărăşti mai iute ca vântul: ori o arunci pe neobservate în spatele ultimului rând de cinci . Supraveghetorul îl pipăi pe părţi. . 7oaptea era albă şi luminoasă. cu trei sute de grame pe $i şi mâncare caldă o dată la trei $ile. )r putea s!o transforme într!un cuţitaş. @n cuţitaş de cismărie era totuşi un câştig. rândul următor. Bulgerător începu să se roage cu insistenţă şi de$năde(de: 1#oamne. în starea nici de foame. mai rămăseseră înaintea lui doar două rânduri. . 7u se pregătise s!o aducă în lagăr. caută!mă. de cinci primi ordin şi treacă la perche$iţie.niciodată n!a fost el atât de servil la perche$iţie. bun măcar la cismărie sau la croitorie. )cum. Supraveghetorii erau cinci. însă acum voia să arate că e sincer 4 na. pentru mai multă siguranţă.*emnele confiscate la perche$iţie de supraveghetori erau adunate grămadă lângă corpul de gardă3. %l pipăia mănuşa. eliberând drumul pentru escorta u$inei mecanice. "şi închipui pe loc cum va flămân$i şi va slăbi acolo şi cât de greu îi va fi să se întoarcă şi să re$iste. dar nu vor şti a cui e3.fierăstrău. #acă vor vedea în ea un cuţit. dar iată.

cu creion chimie. dar şefii de brigadă sunt pescuiţi de unul de la reparti$are: 4 efii de brigadă la '. 4 Aino încoace6 Spuse 'riaha. cu pas măsurat şi demn. #incolo de ferestruică . valul deţinuţilor în clipa intrării în lagăr. împre(muit pe două din laturi şi aleargă unde văd cu ochii. Stau la rând cu trăistuţele şi săculeţele pregătite. Intrând pe porţile lagărului. #e regulă se scrie pe placa(. 'e stâlp era fi&ată o tăbliţă din placa( şi pe ea. 8erul se plimbă în voie. Se au$i comanda: 4 )liniaţi!vă câte cinci şi îndepărtaţi!vă de poartă. măcar o ţigară. Foţi cei din coloana centralei termoelectrice. spre biroul de pachete. răşchiraţi. când doi gardieni. mai acceptabil decât afară 4 e&istă un acoperiş. Holdoveanul se apropie. Cei care rămân în lagăr au încă un mi(loc de a câştiga ceva: citesc pe tăbliţă cine are pachet. % într!un fel. în partea cealaltă. Ce$ar plecă. în verile secetoase şi le soarbe pe nerăsuflate. 4 "ntâia6 ) doua6 ) treia6 >dată ce numărătoarea de seară s!a terminat şi deţinutul a pătruns prin porţile lagărului. 7!ar fi e&clus ca ei să fie chemaţi aici mâine dimineaţă. "n $iua următoare se şterge ceea ce a fost scris ieri şi se scrie din nou. mai grosolan. #upă numărătoarea aceasta. oftă şi ieşi spre bariera din dreapta. *e aşteaptă aşa cum pământul aşteaptă ploaia. "naintea lui sunt vreo cinspre$ece oameni. . aşa cum a fost şi dimineaţa. taman până la semnalul de stingere. Hult sau puţin. sunt în spatele lui uhov. în ger şi în foame. Coada se întinde în (urul peretelui. Minea. $gomotoşi. totuşi. i cei de la u$ina mecanică. pe lângă clădirea carcerei şi printre barăci. . uhov ocupă un loc. )sta înseamnă mai mult de o oră. după o $i întreagă petrecută în rând. )cestei ane&e i se fi&ase un tambur fără uşă. îi întâmpină pe platoul de adunare şi le comunică pe loc numerele. %i aleargă care încotro. capul tras între umeri şi uşor înclinat într!o parte. tot se câştigă.6 uhov porni în goană. Se fac economii. i s!ar face groa$ă. care se ascunsese în interiorul coloanei. "nseamnă că!i vor pune în seamă tentativa de evadare şi îl vor duce la carceră. Supraveghetorul scoate totul afară şi cercetea$ă. deţinuţii par nişte soldaţi care se întorc din campanie. 'e placa( îşi fac numărătoarea capetelor pe care le stăpânesc şi pa$nicii şi cel de Ia reparti$are. uhov n!a primit niciodată pachet în acest lagăr. îmbrăcaţi în fier. '. 'orţile mari ale lagărului şi cele mici ale rondului au rămas în urmă. n!ar i$buti s!o învingă3.'riaha strigă: 4 +!/PE6 Holdoveanul. unde în (urul unui stâlp mişunau o mulţime de deţinuţi. %. care ar privi de la comandament. dar ştie din au$ite3. el nu se mai gândeşte decât la lingurile de mâncare apoasă care i se cuvin. lădiţa este desfăcută cu un toporaş. dar mai sigur. până la ora 9 şi 0E când s!a sunat adunarea. #ă!te la o parte6 @nuia dintre cei prote(aţi. )ceste linguri sunt pentru el mai preţioase decât libertatea şi decât viaţa lui trecută şi viitoare. "n lagăr se scrie foarte puţin pe hârtie. traversea$ă platoul de adunare. ca şi mai înainte.>rice poartă se deschide spre $onă şi dacă deţinuţii ar împinge!o. erau notaţi toţi cei care astă$i au primit pachet. deţinutul devină din nou liber. I se ordonă să!şi ţină mâinile la spate şi să stea acolo. 8. uhov a(unse în fugă la biroul de pachete 4 o ane&ă la o baracă mai veche. care au mers să vadă lista. Faie. începură s!o deschidă încet. Coloana nu a(unsese încă la poarta înaltă cât trei oameni. "n acelaşi timp. unul la dreapta şi altul la stânga ţarcului.

#e aceea îi şi făgăduise că!l va aştepta $ece minute.rupe. un contabil şi unul de la secţia culturală. că într!o $i va veni cineva în fugă şi!i va spune: 4 uhov6 'e ce nu te duci. Aiaţa de aici îl hărţuia. Cândva. ci deţinuţi cu protecţii serioase. îşi adună acum săculeţele. #ar el i!a scris nevestei să nu rupă de la gura copiilor şi să nu!i mai trimită. Sau se face verificarea identităţii după fişe. "n clipa aceea. şi unul aici îl hărţuia. Clipele în care putea să!şi amintească satul Femgheniova şi casa părintească erau e&trem de rare. i. %l hotărâse astfel. decât aici. pipăie. . trimisă din libertate. Bireşte. #acă se găseşte ceva într!un borcan de sticlă sau tablă îl desfac şi!ţi toarnă totul în palme sau într!un ştergar pe care!l faci ca o pungă. "naintea lui uhov mal erau vreo $ece oameni.adică aproape $ilnic3. să împre(muieşti un perete ca să nu poată fi trecut. numai pe sine. supraveghetorul gustă. dar lădiţa nu ţi se dă. Sau se aran(ea$ă o inventariere: ieşi cu toate lucrurile în curte şi stai acolo o (umătate de $i. Iar dacă şi!a găsit numele pe tăbliţa de placa(. 'e oamenii aceştia. 'rote(aţii sunt uniţi între ei. acesta e de mult în baracă şi se spală. dar se mişcă. să dea şi iar să dea. şi nu!i lăsa timp pentru amintiri deşarte. %i nu sunt deţinuţi de du$ină. i cu căciula asta!i o poveste. Ce$ar l!a uns pe careva şi i s!a permis să poarte căciula nouă şi curată de eras. 5orcanul nu ţi!l dau. cât costă pachetele şi mai ştie că nu le poţi cere $ece ani în şir de la familie. însă. paharele din plastic. . de fiecare dată când cineva din brigadă sau din baraca vecină primea pachet . "n sfârşit perche$iţia se termină. salam sau peşte afumat. %l ştie. pe şefi îi deran(ea$ă dacă deţinutul se odihneşte după de(un. ai pachet6 7u venea însă nimeni. Să te cerţi cu ei n!are rost. să cureţi curtea. să schimbi rumeguşul din mindire sau să omorî ploşniţele din paturile vagon. Când primeşti plăcinte. material pentru împachetat. Stând acum printre cei care!şi hrăniseră burta cu năde(dea de a!şi înfige dinţii în slănină. uhov avea o singură dorinţă: să mănânce o dată cu brigada şi supa să fie fierbinte. @rmătorul6 "l grăbesc atât de tare pe câte unul. Iar dacă ai uitat ceva. însă când îl au$i i se frânse inima. cu toate că îi inter$isese nevestei să!i trimită pachet chiar de paşti. Baptul nu constituia pentru el o surpri$ă. încât uită sărmanul şi ce mai are pe te(ghea. de la deşteptare până la stingere. prin spărtura uşii intră Ce$ar. n!are nici un rost să te mai întorci. deţinuţii îi socotesc mai răi decât e&crementele. Cine primeşte pachet trebuie să dea. în libertate. de la deşteptare până la stingere. )sta cu toate că afară. i într!o $i liberă se pricep să!i pună la muncă în lagăr. Cui nu!i pare rău după o duminică? Ceea ce se vorbeşte în rând e adevărat. Hai mult decât orice. iar în spate veniseră în fugă şapte. dulciuri mai rare. )şa că mai bina fără ele.*a rândul lor şi ei îi socotesc la fel pe deţinuţi3. le va fi din nou furată. primul e supraveghetorul3. Ca toţi ceilalţi se aştepta la asta: dacă într!o lună sunt cinci duminici. ponosite pe front3. Frebuie să torni totul grămadă în trăistuţă sau chiar în poalele vestei şi să te cari repede. în timp ce de la alţii le!au luat şi pe cele din piele de porc. )şteptând în rând. Sunt uniţi şi cu supraveghetorii. îl durea inima că pachetul nu! i al lui. )u ei gri(ă să invente$e ceva: să amena(e$i o baie. "şi dădu cu părerea că dacă numele lui Ce$ar nu era trecut pe listă. atunci li se dau trei iar în două sunt mânaţi la muncă. răstoarnă. de a!şi unge pâinea cu unt sau de a!şi îndulci cu $ahăr strachina cu apă fierbinte. găseşte fel de fel de motive: asta!i inter$is. când se afla la @st!I(ma. uhov a primit de două ori pachet. . ticăloşi de prima mână. @n fri$er. uhov află o noutate: în săptămână aceasta nu vor avea duminică.#acă te împotriveşti. îi era mult mai uşor să hrănească o familie întreagă. asta nu!i prevă$ut şi nu!ţi mai dă nimic. dar. spera fără să ştie de ce. . cu noua lui căciulă de blană. Iândul se mişcă încet. Când e rece nu valorea$ă nici (umătate din preţ. trecură peste rând fără să întrebe pe nimeni.

întrebă: 4 CinaK Să v!o aduc? . %i sunt moscoviţi. ceea ce de fapt este aproape imposibil. Fe prind şi!ţi varsă gamela şi te bagă la carceră. i gura le merge ca două meliţe. Comandantul a ţinut cu o încăpăţânare nemaipomenită ca ordinul acesta să fie respectat. iar când se întâlnesc se miros în felul lor. iar acolo unde lucrul acesta este imposibil.Ce$ar îi aruncă lui uhov un $âmbet şi imediat începu să vorbească cu un tip e&centric care purta ochelari şi tot citea. dar în sinea lui gândea astfel: 1>are poţi fi aşa de hapsân? 7u!mi dăruieşti cina? tii doar prea bine că la cină nu se dă icre. %&centricul $ise: 4 )m o 1AeciorCa2 proaspătă. poate că unul vrea să!şi ducă pâslarii la reparat sau la uscat sau pur şi simplu vrea să se ducă în altă baracă . #eţinuţii aleargă prin toate colţurile ca furnicile.#acă răspunsul va fi po$itiv înseamnă că trebuie să i!o aducă de la sala de mese până la baracă într!o gamelă. comandantul a vrut să ne taie şi ultima libertate. "ntr!o vreme comandantul lagărului dăduse următorul ordin: nici un deţinut nu are voie să meargă singur prin lagăr. un $iar: 4 )!a6 'iotr Halâci6 Când s!au vă$ut unul pe altul parcă s!au înseninat şi s!au roşit ca nişte maci. se adulmecă de departe unul pe celălalt. 'ot să plec? 4 >. mormăi uhov. care să!i încolone$e. uhov îi arătă cine!i înainte şi cine!i după şi fără să mai aştepte ca Ce$ar însuşi să!i vorbească despre cină. Ce$ar Harcovici. Imediat după sosire. 4 7u mai spune6 Băcu Ce$ar şi îşi băgă ochii în $iar. ci apă chioarăK2 4 7u. în rând. Cine să meargă cu el? Sau. da. Ce$ar şi!a instalat toate săculeţele la locul lor.ăsta este un lucru cu desăvârşire inter$is3 cum să!l reţii? Cu ordinul acesta. încât atunci când îi asculţi ai impresia că vorbesc nişte letoni sau români. desigur. desigur 4 încuviinţă Ce$ar ridicându!şi mustăţile negre de pe $iar. să!i aştepte până!şi fac treburile şi să!i aducă înapoi tot încolonaţi. Fotuşi s!a cărat mâncare şi se va mai căra. cum se întâmplă cu toate ordinele scandaloase. )u fost date ordine. să $icem sau la closet. pentru că cel care învârte afaceri nu reuşeşte niciodată să vină o dată cu brigada la sala de mese3. nu 4 $âmbi Ce$ar 4 cina mănânc!o tu. la infirmerie. Ivan #enisâci6 uhov atât aştepta. le notau numerele şi!i târau la carceră. Cum poţi oare descifra literele mărunte de acolo? 4 %ste aici o cronică foarte interesantă despre premiera lui LavadsCi. Cum să trimiţi cu el o grupă? Sau tu trebuie să mergi după alimente la maga$ie. Mâşni afară ca o pasăre liberă de sub un acoperiş şi o luă la fugă prin lagăr. 4 %u. 'arcă se întrec cine va spune mai multe cuvinte. Să presupunem că ei îşi cheamă un om la ofiţerul de la informaţii. 'e tăcute. uită!te6 )u trimis!o cu banderolă. )colo unde se poate. #au atât de repede din gură şi folosesc atât de rar cuvinte ruseşti. burtosul6 . #e ce să merg şi eu cu tine? Sau altul s!a gândit să meargă la secţia cultural!educativă să citească $iare. în sfârşit. #ar ordinul a fost boicotat. uhov întrebase dacă să!i aducă sau nu cina. Spune!mi numai după cine sunt eu şi cine!i în urma mea. i multă vreme nimeni n!a îndră$nit să!l contra$ică. Supraveghetorii puneau mâna pe cei care erau găsiţi de unul singur. dar nu i!a reuşit. trebuie să meargă toată brigada în coloană. să se forme$e grupuri de câte patru!cinci oameni şi să se desemne$e dintre ei un şef. 5ecuşorul de sub plafon abia luminea$ă.

4 Stai6 "napoi6 4 @rlă Nromoi şi ridică ciomagul asupra celor din faţă. Hai e&istă încă un ordin sever al comandantului: brigă$ile să meargă spre sala de mese în rânduri de câte doi. îşi de$brăcă din mers vesta şi o aruncă împreună cu mănuşile deasupra. Ieşi în fugă afară şi porni spre sala de mese. % o concesie a lui AolCovoi. #e frig s!au de murdărie. însă. >ficial i se spune 1planton2. şi cotrobăite. ori ei au făcut prea mult timp ordine. şi află dacă brigada <E/ este încă aici6 5rigă$ile e&ercită asupra cerdacului o presiune formidabilă şi. Se felicită că a cusut spărtura. ca şi cum ar lua cu asalt o cetate. Hai departe ordinul spunea: când a(ung la sala de mes. unii se strecoară prin spatele lui Nromoi. pentru orice eventualitate. )r fi o adevărată nenorocire ca brigada <E/ să fi intrat în sala de mese. cu capul cât un bostan şi lat în umeri de aproape trei sferturi de metru. chiar şi după spinare. Iepede. a treia. ori au năvălit dintr!o dată toate brigă$ile. ubov întâlni un supraveghetor şi după ce!şi scoase. uhov socoteşte fericită seara în care întorcându!se în lagăr nu găseşte mindirele întoarse. iar în cerdac se află Nromoi. )vu norocul să nu cadă în mâna vreunui supraveghetor. dar dacă cercete$i mai bine. 'e spate n!are nici măcar un astfel de număr. S!a strecurat şi uhov în felul acesta. "ntr!o singură mână el ţine mii de vieţi. încât atunci când merge ai impresia că atât picioarele. @rcă prima treaptă. a patra6 )u năvălit în cerdac. iar barăcile aruncă pe pământ umbre negre. ci să se regrupe$e în rânduri de câte cinci şi să aştepte până ce plantonul le va da drumul să intre. #easupra lui se balansea$ă şi cârâie de frig un felinar mic. ve$i că e un fel de prinţ. Se înrăieşte înadins. Iesponsabilul sălii de mese e o reptilă îngrăşată până la refu$. căciula în faţa lui intră grăbit înăuntru. Se descurcă şi fără supraveghetori. fapt e că cerdacul e încon(urat din toate părţile. 7u lovea pe oricare. iar pe piept un număr mic. Nromoi cunoaşte tot lagărul după figură şi în pre$enţa responsabilului nu dă drumul nimănui cu o brigadă străină. întâlni numai deţinuţi care!şi târau anevoie picioarele şi discutau despre raţii. 7iciunul dintre cei liberi nu are o astfel de căciulă. Iesponsabilul sălii de mese nu salută pe nimeni şi toţi deţinuţii se tem de el. în pre$enţa responsabilului nu te poţi strecura. )stă$i. iar plantoanele fac acelaşi lucru. Se avântă spre patul său. însă toţi bucătarii i!au sărit în a(utor. însă era robust.'e drum spre baracă. ci numai pe cei umiliţi şi bătuţi. *una toarnă peste curte o lumină din ce în ce mai puternică. Ca planton. 'oartă o căciulă albă. "n sala de mese se intră printr!un cerdac cu patru trepte. Fe pocneşte de te duc apoi la infirmerie cu săniuţa. cât şi mâinile îi sunt acţionate de nişte arcuri. 5ecurile au culoarea curcubeului. 7e împing din spate6 . Tştia!s bătăuşi aleşi pe sprânceană. )re şi o vestă din blană de miel. % prieten cu bucătarii6 )stă$i. )ici e un adevărat vacarm: cei cărora li s!au şterpelit în timpul $ilei raţiile răcnesc la plantoane. aici se aţinea cu tenacitate Nromoi. )cum vă umplu de sânge6 4 7!avem nici o vină 4 urlă cei din faţă. )re ochi ageri şi te recunoaşte prin întuneric. %l şchiopăta şi din cau$a asta trecea drept invalid. cât un timbru poştal. Câte odată. apoi a doua. a(utorul lui şi responsabilul sălii de mese în persoană. )re în el atâta forţă de prisos. haita asta. printre blu$ele la fel de negre ca şi a ta. >dată au vrut să!l bată. brigă$ile să nu urce pe cerdac. cât mai repede spre cerdac. 'roiectoarele sunt mai palide ca în alte seri. %l nu!i loveşte pe cei care ştiu să!i dea peste bot. Cerdacul e acum în umbră. Colţul brigă$ii <E/ e pustiu. "nseamnă că în timpul $ilei n!a fost perche$iţie în barăci. spurcăciunea6 "şi făcuse un băţ de mesteacăn şi de pe cerdac lovea cu el pe cei care se căţărau fără comanda lui. i pe uhov l!a plesnit odată. fără număr. printre balustradele cerdacului. )poi pipăi mindirul. 5ucata de pâine era la locul ei.

cei din spate împing. uhov procedă altfel: se întinse spre stânga. )lţii au că$ut fără să scoată o vorbă. Hănâncă numai carne. sunt din brigada <E/. Hulţimea se $buciumă. )u forţe nemăsurate. dar nici cei din faţă nu se împotrivesc prea gro$av. Cei din spate împing. împingeau din răsputeri. 4 )liniaţi!vă câte cinci. ca nişte snopi. Cerdacul se clatină. peste cei din spate. hoiturilor? 4 "şi iese Nromoi din fire şi!i loveşte cu ciomagul peste umeri şi peste spate şi!i îmbrânceşte unul în altul. Aor să intre pe sus în sala de mese. n!ai forţă. )pa chioară legală. felinarul de deasupra tremură. dar îl presea$ă şi pe el din toate părţile. pierde răsuflarea ca să!şi primească apa chioară. %ra cu un picior pe cornişa cerdacului. "şi conduce brigada. Nai. îşi petrecu apoi mâinile pe după stâlpul ceardacului şi se ridică proptindu!şi picioarele în genunchii cuiva. prieteni. Cei din (ur începură să!l încăl$ească pe sub coaste. hoitule. tu din faţă. 4 @f6 @f6 Hormăi uhov alergând în sala de mese şi. Cel în cau$ă ar fi bucuros să!l lase. uhov îl scutură. încasă două lovituri $dravene. )i lui îl vă$ură şi!i întinseră mâna. Iesponsabilul sălii de mese plecă şi din uşă îşi întoarse privirea şi $ise: 4 Nromoi. #upă ea înaintea$ă din nou cu toţii pe trepte. dă drumul la încă două brigă$i6 4 <E/6 Iăcni Nromoi. capete de berbeci ce sunteţi. Strigă şi se ascund. frăţioare. Iar voi. Nromoi îşi puse băţul de!a latul pieptului ca pe o barieră de cale ferată lăsată în (os şi începu să!i împingă vârtos pe cei din faţă. Iesponsabilul se retrage în interiorul cerdacului. să a(ungem acolo cu coatele6 Spinările din faţă nu!i dau voie. Băcu din nou curăţenie.să se facă loc6 4 Nei. Fiurin nu se murdăreşte în înghesuiala asta. 4 )linia$ă!te câte cinci <E/6 Strigă 'avlo de sus. îşi. Singura lor gri(ă e să se ridice cât mai repede ca să nu fie striviţi sub picioare. dă!mi voie. n!ai să a(ungi6 4 ) două$eci şi şaptea6 4 Strigă Nromoi 4 Freci6 5rigada a două$eci şi şaptea se ridică pe trepte şi a(unge curând la uşă. lângă treapta de sus şi aştepta. iar Nromoi stă pe treapta de sus şi!i dădăceşte. 4 <E/6 4 Strigă 'avlo şi le dă drumul la ai săi. împinge şi uhov cât poate. Cei din faţă au fost aruncaţi. fără să mai aştepte îndemnul lui 'avlo. %i. I!au dat înapoi. 4 Iarăşi. 7ici responsabilului nu!i fu silă să!şi murdărească mâinile şi începu să împingă. )ghiotantul său îl a(ută. uhov vede de (os că lângă Nromoi urcă 'avlo. Freptele au fost eliberate. .% drept. dar se strecurase. #ar tu. 4 Căţea şchioapă ce eşti6 )m să te pocnesc drept în creştet6 Strigă unii din mulţime. încotro te strecori6 i cu ciomagul îl lovi pe unul din altă brigadă. de sus. apucă balustrada. porni după tăvi. mai repede. faceţi puţin loc6 Cum dracu. #e câte ori să vă spun? )m să vă dau drumul numai când trebuie6 uhov $ări lângă cerdac ceva ce semăna cu capul lui SenCa +levşin şi se bucură.

i!a luat un creion şi face un semn pe lista lui din perete: 4 5rigada <E/ 4 două$eci şi patru6 #eci 'anteleev şi!a mâncat porţia. 4 Căscau gura 4 râde el 4 iar eu le!am şterpelit!o. *e ve$i doar mâinile şi polonicele.*a această ferestruică se bat cei care ling străchinile3. uhov trece peste obstacole lin. păroase şi puternice. #in 8opciC va ieşi un puşcăriaş de ba$ă. să mai crească. doi. i!am făgăduit. Să mai înveţe vreo trei ani. nu de bucătar. 7u!i bolnav. căţeaua6 5ucătarul înşfacă un polonic uriaş de vreo trei litri şi cu el porni să mestece în ca$an. Berestruicile nu se află la o înălţime prea mare. patruK uhov ochi dintr!o privire străchinile care fuseseră umplute cât timp grosul nu se lăsase încă la fund. trei comune. unul de şapte sute cinci$eci de grame şi scufundându!l câte puţin începu să împartă. "l a(unse şi pe la spate îi şopti la ureche: 4 Brăţioare. )lţii se strecoară cu tava plină. uhov s!a obişnuit de mult cu priveliştea asta. dă!mi mie tava6 4 > aşteaptă unul la ferestruică. să aducă încă o tavă. *ucrea$ă mai mult cu gura. 4 <E/6 4 Strigă 'avlo 4 la ferestruică6 "n total sunt cinci ferestruici. 'are plictisit. . trei. 'rin ele nu! i poţi vedea pe bucătari. 4 @nu. 'avlo stă la rând fără tăvi. >chiul lui ager vede că Sce!DEG duce pe tavă doar cinci străchini. #e la al doilea rând de stâlpi. să nu!ţi tremure mâna. uhov porni în grabă spre ferestruică.Ca întotdeauna. îl dădu după un stâlp şi celălalt o scăpă din mâini. Sce!DEG duse tava la masă şi o goli.bolnavi de ulcer sunt vreo $ece oameni. uhov şi!a aşe$at tava pe colţul ferestruicii şi aşteaptă. una pentru cei care mănâncă la regim . înainte de toate. fără ca tava să primească vreo lovitură. Hai (os decât tăietor de lemne. "n celelalte era doar apă chioară. 'e 8opciC îl trimise să vadă care masă termină de mâncat. dar pe lângă ei. 'avlo ordonă lui %rmolaev. 8opciC îi făcu semn. care se afla în faţa lui: #ă!mi voie6 #e ce stai fără rost? %u am tăvi6 Iată şi potlogarul de 8opciC aduce o tavă. Cu tava sub braţ. )poi puse mâna pe alt polonic. %rmolaev a primit $ece ani tot pentru pri$onierat. @nii hoinăresc printre mese împingându! se. uhov îl împinse cu tava în direcţia spre care trăgea. Se bucură totuşi: 4 5ravo. . 'arcă ar fi mâini de bo&er. )pucă tava de un capăt. aici6 'entru a căra străchini trebuia. în sala de mese se învălmăşesc valuri de aburi. 4 )ici Ivan #enisâci. nu poţi crede că!l va împinge soarta. un siberian $dravăn. 'oate puţin mai sus de mi(loc. 4 #ă!l naibii6 )şteaptă? )ltădată să nu mai caşte gura6 S!au înţeles. toată contabilitatea3 şi încă una pentru înapoierea veselei. Cei de la mese stau înghesuiţi unul în altul ca seminţele de floarea soarelui. Cel căruia i!o promisese veni în fugă. "nseamnă că e ultima tavă. mănâncă aici pe blat. "şi puse $ece străchini pe tavă şi plecă. .Ca$anul e aproape plin şi din el se ridică nori groşi de aburi3. )ltfel ar fi plină. Ivan #enisovici6 Lise şi!l dădu la o parte pe a(utorul de la brigada D9. Hâinile bucătarului sunt albe.

la pachete. #imineaţa deţinutul trebuie hrănit ca să poată munci. înseamnă că e reparti$ată. îngustă. 7umără porţiile împreună cu 'avlo şi se înţeleseră. uhov îşi scoase căciula şi o puse pe genunchi. "n strachina lui Ce$ar găsise un cartof nu prea mare. % folositor. uhov termină de mâncat şi nu se prea osteni să vadă cine se află în (ur. ar fi prea de tot. în rând. iar 8opciC şi 'avlo în mâini. aceasta este clipa scurtă. cu numărul Iu!G<. tu N!<DE6 'ă$eşte!te unchiule6 *a o parte flăcăule6 "ntr!o îmbul$eală ca asta e lucru mare să duci o singură strachină fără să te stropeşti. Iată ce fac nemernicii6 Iată ce sunt în stare să!ţi facă fraţii tăi. Foate măruntaiele i se $băteau în aşteptarea ciorbei. iar 'avlo o vărsă într!o gamelă nemţeasca. întocmai ca nişte ulii. Boarte rar licăreşte ici!colo câte o coloană vertebrală goală. 7u mai schimbară nici o vorbă. Se poate duce sub vestă. la capătul mesei eliberate de 8opciC. Mine minte cui a dat şi pă$eşte ca pe ochii din cap colţul tăvii. darmite $ece6 i totuşi. seara. câţiva în acelaşi timp3. 'entru o astfel de treabă merită să laşi celelalte treburi. )cum uhov îşi uită absolut toate neca$urile. nici că $iua!i lungă. mănâncă unde poţi. strângând!o la piept. Aerifică cu lingura o strachină. ) adus şi %rmolaev $ece străchini. se înţelege. după tutun? S!ar putea ca până dimineaţă să nu mai aibă un fir. 'levuşcă aproape că nu se $ăreşte. Hai e şi mâine o $i. #in toate părţile. 'entru )ndrei 'roCofievici puse deoparte o strachină cu fiertură mai groasă. "n general. @rmau minute sfinte. 7u trebuie să se mai gândească la ea şi nici s!o mai pă$ească cu ochii şi cu mâna. 'entru asta. 'robabil şi!a făcut socoteala că nu se poate căpătui în brigadă şi!i mai bine să meargă prin sala de mese şi s!o facă pe şacalul. încă patru. )şa e parcă mai liniştit. uhov ştia că bătrânul era din brigada P/ şi adineaori. %ra fierbinte şi i se răspândi în tot corpul. Fot pe o tavă. nici că duminică vor lucra iarăşi. 5ine6 Iată. BetiuCov şi!a luat strachina printre primii şi a plecat. asupra ei se aruncă. trebuie timp. îngheţat şi fără nici un gust. 7ici nu trebuia. dar uhov n!are de ce să se grăbească acum. din ambele străchini. că e&act în faţa lui se eliberase un loc pe care se aşe$ase un bătrân înalt. +ilgas aduce pâinea. iată că uhov le aşea$ă pe toate întregi. "ncepu să mănânce. dea domnul şi totul se va sfârşi6 #upă ce bău lichidul fiebinte. 'oate că cineva mai lasă nişte resturi . apoi pe cealaltă. ) smuls şi la prân$ şi la cină câte două porţii. ciorba este mult mai subţire decât dimineaţa. uhov 4 patru sute. deţinuţii6 "ncepu să mănânce var$a şi lichidul care mai rămăsese. altul trei sute. uhov le dă străchinile. >bservă. "şi luă porţia 4 pâinea lui şi cele două sute de grame ale lui Ce$ar. deşertă a doua strachină în prima. 7u!i necă(it nici că pedapsa e lungă. *e mâncase pe cele două ale sale. legale. uhov mâncă fără pâine. cu capac. totuşi. #ădură tăvile. @ltimele.#acă cineva nu mănâncă totul şi dă strachina într!o parte. *a început bău pur şi simplu lichidul. @nul două sute de grame. 'avlo avea în faţă porţia sa dublă iar uhov cele două porţii. 'e hainelelui nu se $ăresc stropi proaspeţi. "n una din cele două străchini şi!a băgat de(a lingura. Se nimerise şi plevuşcă. )cum el îşi spunea: vom re$ista6 Aom trece peste toate. încât colţul în care se aflau cele două străchini cu $eama mai groasă să se afle spre locul pe care!l va ocupa el. Seara adoarme şi aşa. Hâine îţi va cere din nou. o curăţă cu lingura şi o dădu la o parte.4 %i. )stă$i e sărbătoare. )stă$i li se dă după cât au lucrat. )şe$ă tava în aşa fel. Biecare oscior trebuie supt îndelung. 5urta e un tiran. > nouă porţie n!avea de ce să mai vâne$e. pentru care trăieşte deţinutul. #e mâncat. Să se mai ducă oare la leton. 7iciodată nu ţine minte darul pe care i!l faci. #ouă porţii şi încă cu pâine. au$ise că la 1>răşelul . Aecinul din stânga are doar apă chioară. cei din brigadă începură să se apropie ca să!şi primească cina.

mulţumit de sine şi hotărât să dea o fugă la leton. totuşi. i. #upă mâinile mari. #acă nu cumperi tot pier$i banii. @ndeva bâ$âia un tractor. deasupra closetului se află o bo&ă în care locuieşte şeful barăcii. îi dădeau imediat alţi $ece. întinsese sârmă ghimpată. secătuit de orice vlagă şi asta nu era doar slăbiciunea unui invalid nenorocit. "ţi place sau nu!ţi place marfa. . iar spre dimineaţă aproape patru$eci. "n fiecare cameră e o brigadă şi fiecare brigadă e înghesuită în şapte paturi lungi. porni cu paşi mari spre baraca a şaptea. Mi se confiscă. %a nu e formată din două (umătăţi mari. 'robabil într!o aşe$are. *una stătea neclintită undeva sus şi părea sculptată. luă raţia lui şi a lui Ce$ar şi ieşi. ci i se trec la contul personal. cu preci$ie: gerul nu se va muia.socialist2. se vedea lesne că puţin noroc a avut în toţi aceşti ani. uhov nu avea. sub el. săpun. de la chioşc. Ieşirea era prin alt cerdac în care se aflau alte două plantoane care nu se pricepeau decât să dea (os cârligul ca să iasă oamenii şi să!l pună la loc. ci aluneca pe deasupra lui uhov şi se împlânta mereu în unul şi acelaşi punct. nu îngenunchease. "şi linse lingura. #eparte ardeau stelele. >bra$ul îi era palid. la gură. fără să mai ducă pâinea în baraca a noua.*a @st!I(ma uhov primea cel puţin trei$eci de ruble pe lună3 5a. 7u mai avea nici un dinte. cu crăpături negre. şi nu!şi băga capul în strachină. dacă unuia îi trimit rudele bani prin poştă. se ridică. "nsă într!un lagăr de muncă forţată toate lucrurile îşi au preţurile lor care nu se aseamănă cu cele din libertate. #espre bătrân se vorbeşte că stă prin lagăre şi închisori fără să mai ştie numărul anilor şi că nici o amnistie nu s!a atins de el. deşi în libertate un astfel de pahar costa trei ruble. el nu!i primeşte. @n lucru înţelese. în ger. puţini erau cei care!i aveau şi ei deveneau astfel mult mai scumpi. în piatră neagră. #ouă ruble dacă 4 să $icem 4 coşi o pereche de papuci cu cârpele clientului şi cam tot atât dacă peticeşti un pieptar. %ra curată şi albă. Cu toate acestea rămăsese el însuşi. i. Aântul nu bătea. )sta pentru că aici nu puteai păstra banii. nu ca ceilalţi pe masa murdară şi umedă. @rechea recepţiona $gomotele venite de foarte departe. totuşi. turte dulci mucegăite şi ţigări 1'rima2. 5araca a şaptea nu seamănă cu baraca a noua. uhov făcea rost de bani numai din munca particulară. Se au$ea distinct şi scârţâitul fiecărei perechi de pâslari care mergea încet sau alerga prin lagăr. nici sus. deşi în curând se va suna stingerea. #intre toate spinările gârbovite din lagăr. mai mult. . fără să vadă nimic. > rublă paharul. "şi pusese pâinea pe o cârpuşoară curată. Hânca ciorba goală tacticos. Fot părul îi că$use de viaţă bună. cu o lingură strâmbă de lemn. uhov ieşi cu burta plină. uhov trebuia să cumpere tutun la preţul pe care!l plătise şi mai înainte. ci ducea lingura sus. Cum termina $ece ani. era să uit. )ici e un coridor lung în care dau $ece uşi. odată pe lună. în locul brigă$ii <E/ mersese brigada aceasta şi toată $iua. #in contul personal poţi cumpăra. timp să!l privească prea mult. pe bancă. iar dacă tutunul era sortat 4 şi mai mult. stând la masă. 8ingiile osificate molfăiau în locul dinţilor. 'ărea cioplit în piatră. Curat era tot cerul. nici (os. o ascunse în pâslar îşi îndesă căciula pe cap. cumperi atât cât ai declarat comandantului. spinarea lui era cea mai gârbovă şi chiar acum. îşi îngrădise singură $ona. "n lagărul acesta nu li se plătea pentru muncă nici o copeică. era atât de curbă încât aveai impresia că şi!a pus ceva. 'e capul lui gol nu mai era nimic de ras. ci mult mai mult. uhov îl cercetă de aproape. 'rivirea nu!i fugea după tot ce se întâmpla în sala de mese. @nii au$iseră de(a de la cei din libertate că spre seară vor fi trei$eci de grade. uhov nu avea timp să privească cerul. în direcţia şoselei urla strident un escavator. #epinde cum te înţelegi. Fot aici locuiesc şi pictorii. cum făceau toţi ceilalţi.

dădu două ruble. Hai încolo era una mai mare. 7umai că aici nu ai timp să discuţi prea mult. au$i6 %l nu!l cred nici pe propriul lui frate. )u intrat chine$ii. #ouă ruble. . *etonul îşi coborî picioarele pe interval şi se ridică % un $gârie brân$ă letonul ăsta6 Când îţi umple paharul se sperie întotdeauna că!ţi va da de!o ţigară mai mult. 1% ger astă$i2. uhov aşteaptă ca letonul să sfârşească discuţia cu vecinul . 4 Să!l văd. şi!a ridicat picioarele mai sus de cap şi bolboroseşte cu vecinul în limba lui. 4 *asă că ştiu eu ce fac6 4 Smulge letonul paharul şi apasă singur. dacă spuneai că în libertate nu!s chibrite. 4 )celaşi. "i arătă lui uhov punga cu tutun. )ici. Foarnă. poţi striga de pe paturile de sus ce vrei şi turnătorii nu te vor denunţa. 4 *!ai umplut cam de mântuială 4 se plânse uhov. uhov luă câteva fire în palmă şi vă$u că tutunul e negricios ca şi data trecută. 4 )pasă6 )pasă6 4 Spuse şi presea$ă el însuşi cu degetul. Foţi îşi ciulesc urechile. o îndoi încă o dată în lungime . "l duse la nas şi îl mirosi. >fiţerii de la informaţii dau a lehamite din mâini. *etonul scoase de sub pernă o altă pungă mai rotundă decât prima şi trase păhărelul din măsuţa de lângă pat. o luă din nou la fugă şi o ţinu aşa până la baracă. Camera e mică. pentru că poţi trăncăni în voie. 4 "n regulă 4 se decise el renunţând să fume$e în fugă prima ţigară cu adevărat delicioasă. salută dând din cap şi plecă. uhov îl măsurase.era de(a îndoită3 şi o trase afară. 4 5ine 4 consimţi uhov 4 umple!mi un pahar. Cine a venit? #e ce? )mândoi ştiu despre ce e vorba dar trag de timp: 1Ce mai faci?2 4 1)şa şi!aşa2. desfăcu aţa cu unghiile. acelaşi6 4 Se supără letonul. Cum a(unse în curte. % cam veche. însă. îl salută.uhov intră. "n timpul acesta uhov îşi desfăcu pieptarul şi pipăi în vata captuşelei o hârtie ştiută numai de el. > conduse cu amândouă mâinile spre o spărtură mică. nu foşneşte. va fi sau nu ră$boi mondial?3 şi abia atunci sa apleacă şi!i spune: 4 )i tutun? 4 #a. 1#a2. dar e egal cu unul de sticlă. Să văd cum e. *etonul stă pe!o coastă la parterul unui pat de scânduri. Hai umple unul6 Se mai certă puţin. uhov îşi scoase din bu$unarul interior punga şi vărsă în ea tutunul. Fotuşi $ise: 4 'arcă nu!i acelaşi. 'oate îl iau şi pe!al doilea. întotdeauna e acelaşi. *etonul răspunde fără să!şi coboare picioarele. Cea mică era abia însăilată. Cineva răcneşte: 4 "i pare rău de voi unchiaşule mustăcios. na6 4 Hai adăugă câteva fire letonul. uhov insistase să!l umple pentru că de obicei letonul trişea$ă. %u nu am niciodată altfel de tutun. cum ar putea să vă creadă pe voi. )celaşi. 'ăhărelul e din plastic. nişte secături6 *agărul acesta e bun într!un fel. uhov se apropie. *a @st!I(ma. 4 7a!ţi. )duse hârtia până la spărtura aceasta. > desfăcu.discutau despre ră$boiul din Coreea. te înhăţau şi înghiţeai cât ai $ice peste alţi $ece ani. îşi turnă şi al doilea pahar. dar mai încet. )poi toarnă iarăşi.

i ochii lui de uliu de lagăr cercetară în furgă. ca să!ţi dea rufărie mai ca lumea? #ar fri$erului ca să!şi şteargă briciul. unt. slănină. tot una!i. însă. Ce$ar HarCovici. Oudecând însă corect. dacă vrei să chiuleşti o $i de la lucru şi să stai în lagăr pe!o coastă? #ar vecinului care mănâncă la aceeaşi măsuţă cu tine. se târâră o clipă peste pachetul lui Ce$ar. ci de o bucată de hârtie? #ar celui de la secţia cultural!educativă. pişcoturi cu altă aromă. parcă beat . are acum patru sute de grame ale sale. tot aşa se şi duce. ei vă$ură totul şi mirosul confirmă că Ce$ar primise salam. Stă acolo şobolanul toată $iua cu alimentele altora. 7u devenise. Ivan #enisâci6 Ciorba şi cele două sute de grame de pâine alcătuiau o cină întreagă şi fără îndoială. 7imic nu!i mai rău decât să!ţi $gândărăşti burta şi încă pe degeaba. dorinţa de a nu deveni era mai mare. trei!patru ţigări. biscuiţi cu miros atrăgător. )şa a ordonat comandantul. @nii gândesc că cel care primeşte pachet e ca un sac fără fund şi trebuie să!l storci cât poţi. Iată. i în mindir încă două sute. sunt ferite de hoţi şi de perche$iţie. tutun de pipă şi altele. tia că are. 'atru sute le va lua la muncă. aţi primit?2 pentru că asta ar fi fost o alu$ie directă la faptul că i!a ţinut loc în rând şi acum are şi el drept la ceva. şacal nici după cei opt ani de muncă forţată şi cu cât trecea timpul. nu de genunchiul tău. căruia i se aduc toate alimentele. 'atul de deasupra lui uhov constituia un obstacol şi la Ce$ar era cam întuneric. plus cele două sute de la Ce$ar.Să nu!l scape pe Ce$ar. dar nu se vedea prea bine. să nu se piardă? #ar doctorului. 'oţi să te plângi cui vrei. la asta se va adăuga partea care i se cuvine din pachetul lui Ce$ar. când acesta se va întoarce cu pachetul. uhov plecă imediat. fără să mai aştepte ceva din bunătăţile împrăştiate pe pat şi pe măsuţă. uhov se aplecă. Cum să!l verifici? #ar unuia ca uhov pentru serviciile făcute? #au responsabilului de la baie. Fotuşi. Ce$ar HarCovici6 )gitat. lapte condensat. i maga$ionerului de la camera de păstrare. nu putea să!şi ordone ochilor să nu vadă. cât de puţin. când te rade. vreo două Cilograme de $ahăr cubic. )şa că degeaba îl pi$muieşti pe cel în mâna căruia ridichea ţi se pare mai mare. acolo. şefului de brigadă şi celui de la biroul de pachete trebuie să le dai? Bireşte. Supraveghetorului. cum e spre e&emplu căpitanul cu Ce$ar şi!ţi numără fiecare îmbucătură? . i toate acestea le înţelese numai în timpul acela infim 4 cât spusese: 4 'âinea dumneavoastră. Ce$ar însă era pe patul său şi cerceta atent pachetul. împrăştiat pe pat şi pe măsuţă şi cu toate că unele săculeţe erau închise. )colo. iar mâine dimineaţă va pune mâna pe alte cinci sute cinci$eci. Aa mânca acum două sute. @n trai pe cinste6 Cea din mindir să mai aştepte. trebuie să!i dai. #acă nu!i dai maga$ionerului nu!i bine. înaintă printre patul căpitanului şi cel al lui Ce$ar şi întinse mâna cu raţia de seară: 4 'âinea dumneavoastră. Futuror trebuie să le dai câte ceva. 7u spusese: 1%i. pentru că altfel îţi ciupeşte mai mult. *a a 9:!a s!a şterpelit pâinea. pentru că lumina becului cădea pie$iş.cine primeşte pachet cu alimente se transformă în felul acesta3.Chiar şi cel fără un pic de suflet îi va da3. peşte gras afumat. Ce$ar făcu cu mâna un semn spre pâine: 4 Ia!o pentru tine. . cică. ve$i că aşa cum îl primeşte. uhov înţelege viaţa şi nu!şi lăbărţea$ă burta pentru a înghiţi bunul altuia. dar trebuie să le dai. ca să!ţi pună scrisorile de!o parte. % bine că o cususe acolo şi n!o lăsase în sertarul de la măsuţă. Ceea ce adusese era împrăştiat pe pat şi pe măsuţă. )(unge. ţigări. )cesta din urmă îţi poate ascunde pachetul şi o săptămână n!ai să!ţi ve$i numele pe listă. $burlit. Se întâmplă deseori că înainte de primirea pachetului este bucuros să capete un terci în plus sau să vâne$e un chiştoc.

Să încerc. #e aceea se ridică în interval cât e de lung şi!i face cu ochiul: 4 #enisâci6 #ă!mi $ece $ile de carceră6 )sta înseamnă că!i trebuie cuţitaşul. şi fără să vrea au$ea cum (os. se căţărase pe pat. 7u mai au$ise însă nimeni. căpitanul şi Ce$ar discutau bând ceai. Ce$ar dădu din cap şi dispăru (os. vorbeau dintr!o dată două sute de guri. 'uţin cald şi puţin înroşit. i cuţitul îţi aduce un câştig. *uă din ea o cantitate egală cu cea împrumutată în cursul $ilei şi. % un cuţitaş nu mai lung decât degetul cel mic. *! au bătut iarăşi. uhov observă că . 7u!i mai rău decât al vostru6 "ncercaţi şi să vă fie de bine6 )r încerca şi uhov. Frecu pe lângă toată brigada fără să se uite la nimeni şi fără să! şi ascundă lacrimile. însă. "n baracă sunt butoaie cu ceai. "şi strecură mâna sub mindir. 7!o să apuce sfârşitul pedepsei. 'rofitând de lipsa căpitanului . serviţi6 7u vă (enaţi6 *uaţi peşte afumat. 4 "ntindeţi unt pe fran$elă6 )sta!i o adevărată fran$elă de Hoscova6 4 )i!ai!ai6 7ici nu!ţi vine a crede că pe undeva se mai fac fran$ele. sub el. 4 %ra cât pe ce să!mi opăresc degetele la robinet 4 se laudă el. "l vă$ură vecinii de sus: )lioşCa!baptistul şi cei doi estonieni din patul de peste interval. uhov are un cuţitaş pe care!l ţine în stinghia patului. în pat. dar cu toate acestea lui uhov i se păru că se sună apelul. adică. Ca să fume$i trebuie să ieşi pe culoar şi lui uhov i se păru că sus. #eocamdată. în pat. 7imerisem o dată la )rhangelsCK "n cealaltă (umătate de baracă era gălăgie. Hiroase a butoi. iar tu umple!ţi gura cu hrean. se căţără sus şi se înfundă în mindir. 5u$ele îi erau pline de sânge. dar taie. lama trebuie ascunsă. #ar. 7u ştie să re$iste. Hergea încovoiat şi plângea cu sughiţuri. Hiros de lemn mucegăit şi opărit. ţi se face milă de el. astfel de belşug neaşteptat îmi aminteşte o întâmplare. uhov îşi trase punga cu tutun. )cum s!a întors şi se aşea$ă mulţumit pe pat. Ce$ar despachetea$ă bunătăţile primite şi le aşea$ă.nu voia să!i curgă rumeguş în ochi3. peste interval. umplut nu cu tala(. 7umai cine nu!i om poate proceda astfel: dă!mi cuţitul să tai salam. se vede treaba că lui Ce$ar nu!i ies treburile fără a(utorul lui uhov. ce fel de tutun are şi uhov ăsta. un strat de promoroacă."ntre timp el se desculţase. cu tăişul ascuţit şi curbat. % ceai pentru mâna de lucru. s!o ascută şi să facă din ea un cuţitaş de ci$mărie. între o scândură şi stinghie. însă acela!i ceai doar cu numele. scoase cuţitul şi i!l întinse. iau. acolo. #esigur. ci cu rumeguş şi o ascunse. uhov se străduieşte să nu vadă. la străchini. #acă cercete$i bine lucrurile. "şi făcu apariţia şi căpitanul. o aruncase în gamelă şi dăduse fuga la apa clocotită. )cum e chiar timpul când supraveghetorii hoinăresc prin barăci. "n baracă nu!i câtuşi de puţin. însă ceasul tainic pe care!l avea în corp simţea că până la apel a mai rămas foarte puţin timp. )re în gamelă ceai adevărat. #in cele câteva fire de tutun făcură o ţigară. 'oşircă. uhov întoarse la căpătâi mindirul greu. banditul şi slănină groasă de cinci degete. #acă va lucra şi dimineaţa şi seara. 'entru că toţi ştiu bine că din cau$a lui poţi căpăta $ece $ile de carceră. peste patru $ile va scoate un cuţitaş grova$. "n baracă intră BetiuCov. 5uinovsCi 4 se vede 4 luase de la Ce$ar o mână de ceai adevărat. tiţi. "l făcuse singur şi tot singur îl ascute din când în când. o întinse estonianului mulţumindu!i. îi este mai cald. cald iar pe tavan e. #upă ce termină cu pâinea şi cu cuţitul. lângă măsuţă. căpitane. %stoinianul îşi întinse bu$ele într!un început de $âmbet şi mormăi ceva fratelui său de cruce. îşi scoase din mănuşă bucata de lamă şi după ce o cercetase îndelung hotărâse să caute a doua $i o piatră bună. ca să nu se întriste$e. 4 Serviţi. uhov nu se temea de ei. luaţi salam6 4 Hulţumesc. ca şi dimineaţă. Hânca. uhov termină toate acestea şi începu să rupă câte puţin din raţia de două sute.

4 #ar şeful de brigadă unde!i? 4 Ce!i? "ntrebă Fiurin de pe pat. n!avem cerneală. Sperase că AolCovoi va uita . Ce$ar îi strecură două ţigări. e formidabil şeful de brigadă. "i vor lăsa doar pieptarul. 7!avem tocuri. *a fel se întâmplă şi cu păduchele grăbit.1) scăpat căpitanul2 4 gândi uhov. lăsându!şi încet picioarele pe duşumea. #ar căpitanul nu aude nimic. întotdeauna cade primul la pieptănat. începură să strige plantoanele. 7ici tutun nu!şi ascunsese în pieptar. vrea să întindă timpul până la apel3. 4 >amenii mei sunt aproape analfabeţi. ci să caute pe cineva. în timp ce!şi punea căciula. un flăcăiandru mic de statură şi cu obra(ii îmbu(oraţi. Să ia în mână n!are nici un rost pentru că la perche$iţie i!l vor confisca. Căpitanul oftă. Area să!l salve$e pe 5uinovsCi măcar pentru o noapte. 7otele e&plicative trebuie duse la comandament până mâine dimineaţă.însă AolCovoi nu uită nimic3 şi nu se pregătise. Să!şi îmbrace oare vesta? )colo i!o vor lua. 4 %i. Fotuşi. 5uinovsCi privi în (ur. 4 )pelul6 )pelul6 Foată lumea la apel6 )sta înseamnă că supraveghetorul pe care l!au trimis să facă apelul e de(a în baracă. Aa pleca aşa cum e îmbrăcat. 'arcă!i poţi ţine minte pe toţi după numerele astea de câine: . 4 Fu eşti? %i bine. brigadierule. . . în carcera de gheaţă. % ocupat cu salamul3. Nai mai repede6 "n aceeaşi clipă. nici să!i scoată la apel. 4 Frebuie să aveţi. 4 Se confiscă.în baracă intrase supraveghetorul +umosensCi. 4 Câte $ile? 4 "ntreabă el cu vocea pierdută. nu fără bunătate. 4 Lece. Spune!mi Sce!0<< e la tine? 4 Să cercete$ lista 4 se înnegură şeful de brigadă. 4 Cei cărora li s!a spus au scris notiţele e&plicative? 4 *e scriu6 4 Iăspunse cu siguranţă Fiurin. eful de brigadă trage de timp. Sce!0<<.Spusese asta despre Ce$ar şi despre căpitanul de rangul doi6 #a. 4 )sta!i una 4 spuse supraveghetorul. +uniosensCi. 4 )? %u? 4 Iăspunse căpitanul de sub patul lui uhov. +umosensCi îşi consultă hârtia şi întrebă: 4 @nde!i brigada <E/? 4 )ici6 Se răspunse. I!ar fi fost mai uşor să iasă pe o mare agitată. pregăteşte!te6 4 #e ce? 4 tii şi singur. ascultă6 #acă vorbeşti mult te bag şi pe tine la carceră6 "i făgădui. Să se arate că toate obiectele inter$ise au fost predate la maga$ia de obiecte personale. 7iciodată nu se poticneşte când vorbeşte3. Clar? 4 Clar6 . Minea în mână o hârtie şi se vedea bine că nu venise să pescuiască fumători. într!o noapte de smoală şi să conducă o escadrilă de torpilatoare decât să plece acum la o discuţie amicală. 4 Frebuiau date de(a. %stonienii ascunseseră ţigara şi împrăştiară fumul. nu!i treabă uşoară.

pă$indu!şi ţigara răsucită pe care o ţinea în palmă. însă printre alte articole i!au agăţat şi articolul :G. (induită de mult. )şaK i plecă în fugă. iar ciorbă doar în a treia. un criminal. a(ungi curând în pământul (ilav. Se lipeşte de perete. alcătuind două rânduri în dreapta şi două în stânga. altul să nu se piardă. ţi s!a dus sănătatea pentru toată viaţa. #e mâncat putea şi mâine. )colo. @nul să fie bărbat. primii intrau în barăci pungaşii şi până intrau ceilalţi măsuţele lor erau goale3. 7u voia acum să!i mai ceară nimic şi regreta din suflet pentru el. însă. dar i!l poate sparge primul care vine în fugă de la apel. 7imeni nu ieşise încă afară. Lece $ile6 Lece $ile şi $ece nopţi în carcera de aici. "l compătimi din adâncul inimii şi!l sfătui: 4 Ce$ar HarCovici. Cât timp trăieşti în baracă bucură!te. dacă nu te tre$eşte cumva clănţănitul dinţilor. )re libertatea să te note$e pe hârtie şi să comunice supraveghetorului şi astfel te!ai ales cu două $ile de carceră cu scoatere de la muncă.*a @st!I(ma legile erau mult mai aspre. #e fapt e chiar un bandit. uhov sări sprinten ţinând în mână ţigara gata răsucită. )re o mutră de bandit. i mai vede cum îşi bagă slănina ş6 Salamul în sân. cârtiţelor? )ţi simţit vreodată gerul siberian? Ieşiţi să vă încăl$iţi la soarele lupului6 #ă!mi să aprind ţigara unchiule6 . roagă!te celui de sus şi nu te lăsa prins. noi rămânem aici. pe deasupra. Să ieşi doar atunci când supraveghetorul şi plantoanele vor cerceta paturile şi!şi vor arunca ochii peste tot. #e dormit se doarme pe scândura goală. la camera de păstrare. desigur. % considerat invalid pentru că are un deget rupt într!o încăierare. dimpotrivă. 'refă!te bolnav. 'rimise astă$i pachetul şi ar fi trebuit să nu se arunce imediat asupra lui. dar nu înţelege nimic din viaţă. dar e târ$iu. iese cu pas mare şi încă rân(eşte: 4 #e ce v!aţi speriat. 'e unii îi dă pe mâna supraveghetorilor iar pe alţii îi pocneşte el însuşi în mutră. ne temem toţi de el. ar fi o soluţie. primeşti doar trei sute de grame de pâine pe $i. sau de pe paturile de sus ca nişte urşi şi aleargă toţi spre uşa strâmtă. 7oi. Celui care nu iese la timp îi însemn numărul şi!l predau cetăţeanului supraveghetor6 eful barăcii e un mare ticălos. prea târ$iu. măcar atât să salve$e. îşi băgă picioarele în pâslari şi tocmai voia să plece. . Ce va face acum cu pachetul? Să scoată la apel ditamai sacul. număr până la trei6K Strigă şeful barăcii. se gândeşte e&trem de mult la sine. adio fraţilor 4 $ise căpitanul către brigada <E/ şi plecă după supraveghetor. Crapă tu astă$i. Fuberculo$ă 4 şi de prin spitale nu mai ieşi. că încăl$esc soba doar ca să se topească gheaţa de pe pereţi şi apoi să băltească pe (os. "naintă la început anevoie prin înghesuială. acum se înghesuiesc. toţi se lipiseră de pereţii coridorului comun şi ai tin$ii. i. #acă l!ar închide 4 să presupunem 4 toată noaptea cu noi în baracă el nu s!ar teme de nimeni şi s!ar ţine tot şef. când îşi aminti de Ce$ar. ci să!l ducă. pitulea$ă!te acolo în întuneric şi rămâi ultimul. ar fi caraghios. ieşiţi. paragraful </ şi aşa a nimerit în lagărul acesta. la întoarcerea de la muncă. dacă le faci cum scrie la carte şi până la capăt. #ar de fapt ce!i poţi spune? %i înşişi clădiseră carcera şi brigada <E/ ştia că pereţii sunt din piatră. Ce$ar. )cum. uhov procedea$ă la fel întotdeauna. 'rin mi(loc lăsaseră un interval gol cât să treacă un om. %u ies primul şi mă întorc primul. uhov vede că Ce$ar se agită încolo şi!ncoace. Cinci sute de guri ar râde de el. mecheri6 Ieşi tu în ger dacă eşti mai netot. până la apel. 4 Nei. că podeaua e din ciment. Să!l lase aici. de ce să mai îngheţăm încă $ece minute? )dică 4 nu suntem proşti. "l strigară câteva glasuri.4 %h. a şasea şi a noua $i. că n! are nici o fereastră. Iar dacă stai acolo cinspre$ece $ile la regim sever. Iar mai înainte nu se înghesuiau la uşă. i aşa stăm toată $iua în ger. iar eu mâine.

dorm claie peste grămadă. Cum dă de căldură. se ridicase sus. în restul. iar în spatele lor încă trei. eful barăcii se întoarse şi începu să numere împreună cu preveghetorul: 4 "ntâia6 ) doua6 ) treia6 Iândul numit aleargă cât îl ţin picioarele spre baracă. lua!i!ar naiba6 Ce$ar apăru în uşă încovoindu!se. aşa că uhov se pomeni în rândul al treilea. Să!i înveţe minte. #upă el ieşiră două plantoane dintr! o (umătate a barăcii. )sta înseamnă opt$eci de rânduri. Se aşea$ă în faţa primului rând. în spate6 @rlă şeful barăcii de pe trepte. un ceas cu ochii lui. 7u se alinea$ă. 4 )liniaţi!vă câte cinci6 Strigă spre cei din coadă.)prinse ţigara şi ieşi afară. Tştia de aici au fost pregătiţi. Cu ţigara între dinţi şi mâncând pâine se poate sta aici. cât mai este până îa culcare. dar nu pricep nimic. Aăcarul chiar dacă nu ştie carte îşi mână cireada şi din mers vede dacă are toţi viţeii. pentru ce l!ar vedea. % aspru şi şi parfumat. "ncă pe atâta şi va fi drept în creştetul bolţii. Se preface bolnav. #e ce se înghesuie ticăloşii pe coridor şi nu ies? Să îngheţăm pentru ei? 7ici un deţinut nu vede. #eţinutul trebuie să ştie doar dacă se apropie deşteptarea. stelele luminoase şi rare. letonul nu l!a înşelat. i. Futunul e bun. erau cinci oameni. la fel. i pretutindeni. 4 #e ce nu ieşiţi6 4 Strigă cei din primele rânduri. *una. deţinutul adoarme pe loc. 'e cine credeţi că loveşte? 'e cei care stau drepţi. 'e Ce$ar îl alungară la coadă. 1Soarele lupului2 4 aşa e numită luna prin părţile lui uhov. dacă duminica nu!i scot la lucru. *a o baracă se înghesusuie mulţimea neagră. 7umai că nu se termină niciodată la nouă. niciodată. cât scârţiitul $ăpe$ii. îi lovesc cu picioarele în spate. )stă$i au scăpat de şefi. )tâta nedormit se adună într!o săptămână. Se alinia$ă. barăci întregi. 4 )liniaţi!vă câte cinci6 4 Iepetă şeful barăcii. Ies să se alinie$e. Ce aţi plănuit ticăloşilor? Areţi să faceţi din rahat unt? #acă ieşeaţi mai repede s!ar fi terminat de mult apelul. pereţii barăcilor sunt tot albi. )u împins afară toată baraca şi o baracă are patru sute de oameni. $biară şi loveşte. Hai devreme de $ece nu adorm. Frântorii ăştia cu capete de măgari. #ar iată!i că năvălesc cu toţii afară. cu faţa spre uşă. la urma!urmei. 5eregata lui este şi mai sănătoasă. uhov se instală în al doilea rând. )u ei gri(ă să pună la cale al doilea şi chiar al treilea apel. Fot nu se alinia$ă. Cei care au ieşit mai înainte sunt cuprinşi de furie. dracu să!i ia6 eful barăcii coboară spre coadă. Lăpada albă sclipeşte. Sus pe cerdac. însă. nu se aud atât vorbele. Oos. i la alta. S!au aşe$at cu toţii la coadăJ în primele rânduri sunt câte cinci. două din cealaltă (umătate şi un şchiop. Se tot vorbeşte că apelul de seară are loc la nouă. i la cinci 4 scoală!te6 7u!i de mirare că moldoveanul a adormit astă$i înainte de terminarea lucrului. )u început să acţione$e şeful barăcii şi supraveghetorul. încât. e o harababură nemaipomenită. uhov coborî scările. 7umără mai prost decât oricare văcar. . #acă nu va fi al doilea apel. îşi făcu apariţia supraveghetorul. )re beregata sănătoasă. 'roiectoarele se obosesc $adarnic. "ncet!încet veniră şi alţii şi în spatele lui uhov se formară încă două!trei rânduri. Cerul e alb!ver$ui. 4 )liniaţi!vă acolo.

4 Hulţumesc. > aprinse de la estonian. spre patul lui Ce$ar. ai? uhov îl privi cu coada ochiului. baptistul şi!a întors faţa în aşa fel. nu pentru toţi. Cei care le pun aşteaptă. poate fuma a doua ţigară şi poate dormi. capul pe perna cu talaş. 'uneţi!i pe sobă. se întinde direct pe mindir . #acă vei avea credinţă şi vei spune unui munte 4 mută!te. )(unse la patul lui Ce$ar şi se aşe$ă. Băcutul patului nu!i o problemă. tu. )lioşCa au$ise când uhov îl lăudase cu voce tare pe dumne$eu şi se întoarse: 4 Iată Ivan #enisovici. #reptul primului venit. uhov stă cu capul spre fereastră iar dincolo de muchia patului. uhov n!a mai dormit din patru$eci şi unu. îşi smulse pâslarii. )cum vor ieşi cu pâslarii. Se miră chiar că muierile îşi pierd timpul cu cearcefurile3. Iată!l pe Ce$ar înaintând printre paturi. lucrul acesta. ca şi reclamaţiile. ) evadat cineva sau sunt toţi pre$enţi? 'e uhov nu!l interesea$ă. #e ce nu!i dai voie. )poi sări îndărăt. Ivan #enisovici. uhov $âmbi şi!şi răsuci încă o ţigară. dar nu te atinge de ai altoraK6 #eţinuţii se varsă în baracă valuri.'e cearşaf. >chii lui )liosCa strălucesc ca două lumânări. )lioşCa. Cu un ochi veghea$ă ca vreo unul să nu smulgă. 7u era primul şi nu!l slăbi din ochi pe cel din faţa lui. socotesc timpul şi iată că peste o lună sau două soseşte răspunsul: 1Se respinge2. sacul lui Ce$ar. se căţără pe un pat şi îi puse pe sobă. i. deasupra aşternutului vesta şi slavă ţie doamne că a mai trecut o $i. Sau nu soseşte deloc. #in acel an au construit uscătorii. "n faţa barăcii comandantului sunt trei cutii sigilate. "ţi dau cu pâslarul în bot.Iarna trecută lagărul n!a avut uscătorii. Iidică aşternutul (egos. 5ecul e destul de aproape. roşcatule6 Bu nevoit el să strige. se va muta. Se înţelege. 7oaptea îşi lăsau încălţămintea în baracă şi aşa ieşeau afară de două ori. %u n!am au$it ca munţii să meargă. uhov n!are chef de dormit. acolo. în Cauca$. Hulţumesc că nu dorm la carceră. 'oate termina de mâncat raţia de două sute de grame. Citeşte din nou evanghelia. i aşa au început să facă al doilea apel în barăci. 4 *asă!te )lioşCa de flecăreală. 7umai că din cau$a $ilei bune. i? S!a mutat măcar un munte? . 4 'entru că te!ai rugat puţin şi fără sârguinţă. uhov intră în fugă. sufletul tău cere să se roage domnului. v!aţi rugat cu tot grupul vostru baptist. Se aşe$ă din nou şi îşi strânse picioarele sub el. daţi!ne drumul în baracă6 Iar supraveghetorii se vor căra la comandament să!şi facă socotelile după tabelele lor. ca să fiu cinstit. 4 Nei. când a plecat de acasă. nici munţi n!am vă$ut. astă$i. 4 #aţi pâslarii6 Se strigă la brigada DE. Hulte reclamaţii cad în cutiile acelea. Iugăciunea trebuie să fie stăruitoare. >ftă. uhov $ise: 4 'entru că rugăciunile. încât lumina slabă a becului să!i cadă pe carneţel. ori nu a(ung ori se resping. Aoi. apoi baraca se va încuia şi ei vor veni în fugă6 4 Cetăţene şef. valuri. 7u se mai îmbrăcau ci ieşeau înfăşuraţi în aşternut. de trei ori sau de patru ori 4 de câte ori se făcea apelul. Iată de ce nu s!au împlinit rugăciunile tale. Se poate citi şi chiar coase. Ivan #enisâci6 uhov dădu din cap şi ca o veveriţă se strecură sus. picioarele în pieptar. de la căpătâi. Biecărei brigă$i îi vine rândul la uscătorie o dată la trei $ile. iar cu celălalt ca pâslarii să nu!i fie aruncaţi de cei care asaltea$ă soba. >dată pe lună împuternicitul le goleşte. )ici încă se mai poate. #intr!o (umătate a barăcii îi mână în cealaltă (umătate.

> singură măsură. pentru ce sunt aici? 'entru că în patru$eci şi unu nu eram pregătiţi de ră$boi? 'entru asta? Ce vină am eu în asta? 4 )l doilea apel nu va mai fiK. Bără ei înlemneşti sub aşternut3. Ce$ar îi întinse două pişcoturi. Frebuie să te rogi pentru suflet: ca domnul să ia din inima noastră ceea ce!i râuK 4 )scultă )lioşCa6 'reotul de la noi. fără e&cepţie. 'entru că acum aşa e timpul: două$eci şi cinci. li s!au dat câte două$eci şi cinci de ani. 4 Ae$i )lioşCă 4 îi e&plică uhov 4 pentru tine lucrurile s!au aran(at oarecum bine. 'e cine au subminat? i tuturor. Iar săculeţul daţi! mi!l mie să!l pun sub cap. 8ata. . Ceea ce!i măreţ pentru om e mi$erabil în ochii domnului. Sus e mai în siguranţă . )r trebui să se însemne$e evenimentul pe burlan. uhov trăgea din ţigară şi contempla calm frământarea lui )lioşCa. 'e arhierul din regiune îl are în ba$ar şi!l unge din când în când destul de bine. Să $icem că se repară acoperişul. #e la oameni luăm câte trei$eci şi cinci de ruble. 7ici un om din parohia noastră nu e mai bogat decât preotul. #oi dintre cei care duseseră pâslarii intrară în fugă şi strigară: 4 )pelul al doilea6 Imediat îşi făcu apariţia şi supraveghetorul. domnul ne!a impus să ne rugăm numai pentru pâinea cea de toate $ilele: 1'âinea noastră cea de toate $ilele. Foţi preoţii care sunt trimişi la noi se îmbogăţesc şi nu împart cu nimeniK 4 #e ce!mi vorbeşti despre preoţi? 5iserica ortodo&ă s!a îndepărtat de evanghelie. 4 Hulţumesc. supărat prea tare pentru că nu adormise încă. cu cărbune. să!şi tragă pâslarii în picioare. 4 #a!a6 4 Iăspunse uhov. totuşi. Nristos ţi!a poruncit să stai în închisoare şi stai aici pentru el. mârâi +ilgas de pe patul său. dă!ne!o nouă astă$i62 4 Ivan #enisovici6 7u trebuie să te rogi ca să primeşti pachet sau să obţii o porţie de ciorbă în plus. )lioşCa nu minte.#e sus nu poţi şterpeli repede şi din mers şi apoi cine va căuta la uhov?3. 4 Ieşiţi în (umătatea cealaltă6 Aai de acei care adormiseră6 "ncepură să boscorodească. blestemaţii6 "ngână uhov. S!au rugat lui dumne$eu. din 'oloniniaK 4 7u trebuie să!mi vorbeşti despre preoţi6 "l roagă )lioşCa şi fruntea i se încreţeşte de durere. Se vede şi după voce şi după ochi că e bucuros să stea în închisoare. iar de la preot 4 o sută. 'reotul din 'oloninia întreţine trei muieri în trei oraşe şi cu alta trăieşte acasă. înţelegi? %u cred în dumne$eu cu toată inima. 4 'tiu. 4 Fotuşi ascultă6 4 uhov s!a ridicat într!un cot. .Sunt şi ei tot nişte năpăstuiţi. 4 )lioşCa4 $ise el îndepărtându!i mâna şi suflându!i fumul în ochi 4 eu nu sunt împotriva domnului. "nsă chiar în chipa aceea liniştea barăcii fu spartă de $gomotul $ăvorului de la uşa de afară. între pat şi fereastră. două bucăţele de $ahăr şi o felioară rotundă de salam. #ar eu. 4 #ar noi nu ne!am rugat pentru asta 4 spune )lioşCa. dar nu cred în rai şi în iad. 'e ei nu!i bagă în închisoare pentru că credinţa lor nu e fermă. Ce$ar Harcovici6 Lise uhov aplecându!se în interval. să se foioască. #in tot ceea ce!i pământesc şi trecător. apropiinduse cu carneţelul de obra$ul lui uhov. % timpul să dormim. cu gri(ă să nu ardă lucrurile căpitanului. #e ce suntem socotiţi nişte proşti şi ni se promite raiul şi iadul? Iată ce nu!mi place mie6 Se întinse iarăşi pe spate şi aruncară scrumul.7imeni nu!şi scoate pantalonii vătuiţi. i nici măcar nu se împotriveşte. 7u era.

Curând veni şi )lioşCa. )stfel de $ile a trăit Ivan #enisovici. a carne adevărată6 > înghiţitură şi gata salamul. al treilea. %l e obişnuit desculţ. iar asta nu!i o treabă îndelungată. '. 8. uhov îl puse sub mindir şi aşteptă ca supraveghetorul să!i mâne pe ceilalţi.<= '. deţinuţii din cealaltă (umătate. 'icioarele din nou în mâneca pieptarului. al patruleaK *i se dă dumul la câte unul. #upă ce cercetea$ă îndelung. 7!au decât. cei doi se întoarseră spre uşă: 4 'rimul. uhov îi înapoie săculeţul. Secţia plan producţie . şeful de brigadă o scosese bine cu procenta(ul. încât îi era milă să!i ia63. *ui nu şi!a oprit.'âslarii stăteau atât de bine. vesta deasupra aşternutului şi noapte bună6 )cum vor aduce cealaltă (umătate a barăcii în (umătatea noastră. )stă$i a avut o $i bună. trebuie să adăugăm încă trei $ileK SBUI IF . pe sobă. 4 Nei6 Nei6 Lbiară supraveghetorul.0= AolCovoi 4 de la volC 4 lup . L. trei mii şase sute cinci$eci şi trei. Iar dacă socotim şi anii bisecţi. 4 Hulţumesc6 #ar nu ai pentru tine. 4 Ce!i. repede. % un nepriceput. în aşteptarea numărătorii. #ar supraveghetorul îl $ări şi îşi arătă dinţii. @ltimii sunt pe culoar.D= 8.0G< Cg . @$ina de tractoare CeliabinbC . să vadă dacă nu s!a ascuns cineva în întuneric şi doarme. Frecuse o $i senină. acolo în colţ6 uhov sări uşurel pe duşumea. fără să mai ia în seamă cum se înghesuiau printre paturi. le face tuturor pe plac. Se întoarse şi Ce$ar. uhov e acolo. Iestul. Hiroase a carne. al doilea. desculţ. F. pe culoar. nu!i găsise lama la perche$iţie. #acă numărătoarea nu iese e nenorocire. Iarăşi apel şi iarăşi numărătoare. )dormi pe deplin mulţumit. pentru noi nu!i nici o nenorocire. însă câştig întotdeauna. 'lecă desculţ. i!apoi papucii se confiscă la fel ca toate celalalte. 7u l!au băgat la carceră. aproape de closet./= un pud 4 <P. Foţi papucii pe care i!a cusut i!a dat altora. în lagăr. 4 Hănâncă6 %u nu am. I!au scos pe toţi în (umătatea cealaltă. Sub picioare podeaua e umedă şi spre tindă trage un ger îngheţat. )lioşCa $âmbi. vreţi ciomege. iar supraveghetorul şi şeful barăcii mai cercetea$ă o dată. la prân$ şterpelise un terci. uhov trecu al optuspre$ecelea şi o luă la fugă spre patul său. îşi cumpărase tutun şi nu se îmbolnăvise mai rău. 4 Mine )lioşCa 4 $ise şi!i întinse un pişcot. mâine dimineaţă 4 gândi uhov şi îşi trase peste cap aşternutul subţire şi murdar. aproape fericită. 4 %i. )u ieşit toţi. . brigada n!a fost mânată la 1>răşelul socialist2. iar el să stea astfel cât mai puţin. câştigase câte ceva de la Ce$ar. dar nu câştigă nimic. "şi băgă bucăţica de salam în gură şi începu s!o molfăie. hoiturilor? "şi face simţită pre$enţa şeful barăcii.Ce$ar îi dădu săculeţul. lângă perete. % în regulă. "şi spri(ini piciorul şi ţâşni sus. $idise peretele cu voie bună.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful