P. 1
Aurel Visovan - Dumnezeul Meu Vol 2

Aurel Visovan - Dumnezeul Meu Vol 2

|Views: 0|Likes:
Published by Ovidiu Zabaroschi
vol2
vol2

More info:

Published by: Ovidiu Zabaroschi on Jan 19, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/19/2014

pdf

text

original

AUREL VI OVAN cu concursul lui GHEORGHE ANDREICA

DUMNEZEUL MEU, DUMNEZEUL MEU, PENTRU CE M-AI P R SIT ? Volumul II (Reeducarea de la închisoarea Pite #ti) EDI%IA A II-a

Mul umim camaradului nostru Aurel Vlad din New York pentru ajutorul dat în publicarea prezentei lucr !ri. Aurel Vi$ovan Gheorghe Andreica

1

Acolo unde teroarea a transformat clipa în ve $nicie.

2

Acas#
S# fi trecut un secol, un mileniu, sau poate numai câteva ore sau secunde de la acel atât de întunecat %i îndep#rtat '48 ? M# reg#seam în acela%i loc din care am fost smuls atunci - plecare ce p#rea f#r# întoarcere - iar acum eram aici, (inând-o în bra(e pe mama care nu se mai putea opri din plâns... De data asta - plâns de fericire ! Nu-i venea s# cread# c# m-am întors. La fel %i surorii mele, Viorica, ce era al#turi. . . La întrebarea ce plutea în aer, dar n-o rostisem înc#, Viorica, cu ochii în lacrimi, îmi spune : Valerica e bine, la Cluj, student# în ultimul an la filologie. Va trebui s-o anun(#m c# te-ai întors ; îi dau telefon, tot trebuie s# merg la birou. A mai fost pe la noi, chiar nu demult, cu bun#t#(i pentru copii. (Era vorba de logodnica mea, Valerica). *** Sora mea a r#mas singur# cu trei copii mici, doi b#ie(i gemeni de 4 ani %i o feti(# de un an, când so(ul ei, preotul Ioan Barda# a fost arestat %i condamnat ca legionar la 15 ani de închisoare.

3

Tributul de suferin(# dat de familia mea. Azi v# odihni(i %i mâine merge(i la doctor. cu greu ar putea fi imaginat. face(i tratament %i în curând o s# v# înt#ri(i !". . Sunt tot copilul pe care cândva. *** Nu am avut curajul s#-i spun cât eram de bolnav . Parc# nu putea în(elege. cât despre sistemul nervos îmi lipsesc %i acum cuvintele . 4 . dragul mamii. începând cu acel an de groaz#. Abia atunci mi-am dat seama c# mama mi se adresa cu "Dumneavoastr#" %i asta îmi sfâ%ia inima. %i bolnav. dar încetul cu încetul %i-a revenit. Cu dou# luni înainte de arestarea mea. În mintea lor mai st#ruia imaginea. . . Ce mândru ar fi fost de ei ! I-a putut conduce în via(# doar cu rugile fierbin(i ce le în#l(a spre cer în fiecare zi %i pe care nu le-a putut împiedeca nimic. . . Am cuprins-o în bra(e %i cu ochii în lacrimi am rugat-o s# nu-mi mai vorbeasc# a%a. B#ie(ii aveau aproape 14 ani. c# m# pierd cu firea. a tat#lui lor. *** -"Ce slab sunte(i. nici gratii. tat#l meu a f#cut o boal# galopant# de rinichi prin care Dumnezeu l-a scutit de a mai fi martor atâtor dureri . demult. c# nu puteam s#-i spun nimic despre el. nici om.Cu inima grea. priveam spre copiii care a%teptau de la mine s# le spun ceva. dar în ochii negri ai feti(ei citeam c# nu %i-l aminte%te deloc. Sufeream cu ficatul %i cu pl#mânii . . nici m#car dac# mai tr#ie%te sau nu. Pentru dânsa eram o minune pe care o privea cu evlavie. confuz# desigur. l-a (inut în bra(e.

. . ." Am condus-o la gar#. . voi veni de Anul Nou %i atunci vom face planuri de viitor.%i ea %i noi to(i (era Valerica). cei mari pentru serviciu. cei mici pentru %coal#.Iar mama continua s# fac# planuri. . Izbucnind în hohote de plâns mi se pr#bu%e%te în bra(e dup# 9 ani %i trei luni de la arestare. Timpul nu mai avea dimensiuni. În prag r#mâne nemi%cat#. chiar dac# atunci doar le-am b#nuit ."Trebuie s# m# reîntorc cu primul tren. pe atunci distan(a Sighet . cu cearceafuri de bumbac îmbietoare la odihn# %i la visare. R#mas cu mine însumi. . %i nu n#luca din visele atâtor nop(i de nesomn.Cluj se f#cea în 12 ore. dar ro(ile ce b#teau ca inima au p#strat secretul evenimentelor ce m# a%teptau. Era chipul unei fiin(e deosebite (Valerica) pe care l-am purtat prin toate torentele vie(ii %i de la care %i spre care nu mi-a fost îng#duit s# treac# nici un rând %i nici o veste. f#r# grai . am cursuri . în ianuarie sesiunea de examene. Trenul a pornit încet. eram deja trezi(i. . . o a%tepta un drum lung . apoi mai repede. Prezentul era dominat de trecut. când cineva bate la u%#. . . Un pat adev#rat ! Cu pern# adev#rat# %i plapuma. c# sunt aievea. 5 . . . R#spunsul l-am primit mai repede decât m# a%teptam. Întrebarea chinuitoare dac# aveam dreptul s# sper mi-am pus-o adeseori. Venise cu primul tren. . Imaginea ei mi-a r#mas limpede %i acum . A doua zi diminea(#. mai repede. imaginea de sub pleoapele obosite se lumin# brusc %i crâmpeie dinaintea arest#rii mele îmi frem#tar# în suflet.în timp ce-mi preg#tea patul. venea %i m# cuprindea cu bra(ele-i firave s# se conving# c# n-am disp#rut.

%tim c# a(i fost eliberat. . Ofi(erului la care sunt condus îi spun acela%i lucru. . dar calea lung# în ora%ul slab luminat m# ajuta s#-mi limpezesc gândurile înainte de a ajunge. Mi s-a spus s# m# prezint la mili(ie pentru buletin. . La mili(ie. era sediul securit#(ii. nu am dat importan(# cuvântului provizoriu. . M# prive%te lung. . Eram acas# de dou# zile. Termenul de mili(ie suna mai pu(in înfrico%#tor ca cel de securitate. iar ciocanele b#teau ritmic în mintea mea. deci la 48 de ore de la sosire. merge(i acolo mai întâi ! Dintr-odat#. diminea(a ce(oas# de noiembrie deveni plumburie. Ordinul primit la plecarea din Jilava spunea f#r# echivoc ca a treia zi.Picioarele de plumb abia m# ascultau. un buletin provizoriu. trebuie s# m# prezint la mili(ie. . dar cu intrare separat#. _"De Anul Nou voi reveni %i atunci vom face planuri de viitor. Casa mi se p#rea %i mai departe. merge(i la mili(ie ca s# v# dea un buletin de identitate.. Au fost zilele acelea atât de pline de evenimente încât le voi descrie pe larg pentru a putea fi în(eles. am fost anun(a(i. Neîncrez#tor în rezolvarea atât de prompt# %i simpl#. 6 . -"Da. -"Iar#%i ? " În aceea%i cl#dire . La prima or# m# adresez func(ionarei de la biroul popula(iei cu biletul de eliberare.." din toat# fraza ultimul cuvânt îmi ap#rea într-un contur ireal. plin# de în(elegere : -Dar la cei din vecini a(i fost ? _Nu. -Totu%i.

o raz# de speran(# în h#(i%ul ultimelor ore. Nu re(in cine era %eful comisariatului dar. apoi voi consulta ceilal(i medici. cum era de a%teptat. A doua zi. -"Bine. La 21 de ani am fost recrutat la %coala de ofi(eri de avia(ie. un specialist renumit în tot nordul Ardealului m-a consultat cu toat# în(elegerea %i diagnosticul l-a înso(it cu propunerea de a m# interna pentru un timp. "-Merge(i la comisariat %i rezolva(i problema" . . dar Dumnezeu m-a ferit de aceasta. reac(ia TAKA-TARA a fost foarte mare . Eram abia ie%it de dup# gratii %i a% fi avut impresia c# intru din nou. pentru c# rezultatele se dau repede.%i mi-a prescris tratamentul. Dup# alte dou# zile intram în posesia buletinului . Moldovan Mihai. Medicul neurolog. Scos din eviden(# pe motiv de boal#. Am ales tratamentul la domiciliu. de caracter %i medic foarte bun. La pl#mâni mi s-a f#cut urgent un pneumotorax. a%a c# am intrat în posesia livretului. În privin(a livretului a g#sit prompt solu(ia : s# fac analizele hepatice. Oboseala atâtor zile o sim(eam puternic. cum dore%ti". -"Asta va stabili medicul nostru. N-a ezitat s#-%i arate bucuria c# m# vede din nou liber. Un om integru. Este chiar aici. Îl cuno%team dinainte. dr. la probele sangvine pentru ficat. pentru c# aveam brevet de planorist categoria B.Cu câteva minute înainte eram convins c# m# vor obliga s# semnez te miri ce angajamente %i m# preg#team s# rezist la orice %antaj.toat# existen(a noastr# fiind legat# de aceast# "identitate". Reîntors la mili(ie mi se cere livretul militar. i-am spus c# nu se pune problema s# fac armata deoarece sunt foarte bolnav.a fost verdictul mili(iei. . deoarece medicamentele sunt foarte scumpe %i nici nu se prea g#sesc în afara spitalului. Fusese medic militar în timpul r#zboiului din Rusia la Batalionul 9 Vân#tori de Munte. 7 . În sfâr%it.

optimi%ti. . . Nu mic# mi-a fost emo(ia întâlnirii cu ei. Cu aceste gânduri încurajatoare m# apropii de cas# mai înseninat. s-a stins din via(# în spitalul închisorii din Bra%ov. Ionic# Motrea avea deja un b#iat de care era mândru %i m-a invitat s#-l v#d. a murit în infirmerie la închisoarea din Cluj. tân#rul notar. . Vom vinde o bucat# de p#mânt %i vom cump#ra orice medicament ai nevoie". m-au vizitat câ(iva dintre camarazii de închisoare ca s#-%i exprime bucuria revederii.Mi-am f#cut calculul c# sistemul nervos trebuie s# mi-l înt#resc . copilul de trup# cu sufletul de aur %i voin(a de o(el. (Eram în anul 1957 când vânzarea unui lot de p#mânt nu era interzis# prin lege). . Virag Ioan. Îi reg#seam aceia%i.. iar G#vrilu( Coman. Vizita camarazilor. Auzind c# m-am întors. hran# consistent#. Mi-au povestit pe unde au trecut. dar respectând regimul pentru ficat mi-ar ajuta %i pl#mânii .. curajo%i. Întrebând de ceilal(i am aflat cu mare durere c# doi dintre ei nu mai sunt . I-am promis . . prin câte au trecut. 8 . iar cu ajutorul lui Dumnezeu mi-ar permite s# supravie(uiesc. doar cu doi ani mai mare ca mine. iar mama îmi confirm# presupunerea c# e mai bine s# nu m# internez : -"În privin(a banilor nu-(i face griji. dar mai ales cum rând pe rând %i-au întemeiat familia. elev excelent la înv#(#tur# .

. Acelea%i frunze stranii. nu-mi puteam rosti cuvintele decât la gândul c# ei sunt undeva sus. . . . . )i-n stropii care cad %i sânge e %i ap#. a doua zi. . grele de-amintiri. . poate. Cine-a-mplântat jungherul în salcia-copii ? Trec prunci cumin(i prin toamnele târzii %i-n ochii lor triste(ile se-adap# Dar foile din carte s-au scuturat în vânt. -pe orice frunz#-un cântec. L#sa(i s# vin# pruncii. pe orice strop un gând-. este vorba de alte formalit#(i în leg#tur# cu buletinul. -Te-a c#utat azi un mili(ist . Prea eram strâns lega(i ca moartea s# ne poat# desp#r(i. întreb#ri . *** O veste stranie. 9 . Întreb#ri. Încercam s# m# încurajez singur c#. . s#-i lege toamnei rana". acelea%i crengi sub(iri cad mute de durere-n calea lor. Însângerat amurgu-%i moaie-n lacrimi geana. . de unde vegheau asupra noastr#. Parc# voia s#-mi spun# ceva. . Cu pa%i de plumb.Nu m# puteam reg#si. m# apropiam de securitate. Reîntors dintr-o plimbare f#cut# în împrejurimi. gândindu-m# la câte încerc#ri sunt supu%i ace%ti copii : "Trec prunci cumin(i prin curtea toamnelor pe sub acelea%i s#lcii . a zis c# trebuie s# mergi mâine diminea(# la securitate. Mi-am amintit versurile ce mi-au (â%nit din inim# cândva la închisoarea din Cluj. O umbr# îmi acoperi creierul %i a%a destul de labil. mama era îngândurat#.

totu%i. cu groaza în suflet : "Ce-i voi spune mamei ? Cum s# o fac s# în(eleag# c# trebuie s# plec din nou ?". c# Ministerul de Interne mi-a dat domiciliu obligatoriu pe 36 de luni în B#r#gan.al(ii plecau direct în domiciliu obligatoriu. Sau s# fi fost o capcan# pe care mi-o întindeau pentru a m# întâlni cu fo%tii mei camarazi ? Erau circumstan(e grave care ne-ar fi încriminat pentru a fi du%i din nou la închisoare. se n#ruia totul în jurul meu. de unde ve(i fi înso(it pân# la Fete%ti". %tiam c# to(i cei ce-%i terminau pedeapsa la Aiud erau trimi%i direct în domiciliu obligatoriu f#r# a mai putea trece pe acas#.? M# apropiam încet de cas#. perspectivele nu puteau fi decât sumbre. Ba mai mult. care îmi spune f#r# nici un fel de menajament. "Drept pentru care vi se acord# 24 de ore pentru a v# prezenta la securitate cu bagajul. Ori eu am ajuns acas# %i m# întrebam cum a fost posibil ? Probabil fiind eliberat de la Jilava. Ce s# fac ? S# fug ? Unde ? )i de ce ? Nu mai eram condamnat ! Despre domiciliu obligatoriu auzisem la închisoare. . Am sim(it o stare de sl#biciune . iar consecin(ele grave. Odat# ajuns. 10 . . O singur# consolare .slab#. fapt imposibil dac# ie%eam direct de la Aiud. Totodat# mi-a re(inut buletinul. Când erai chemat acolo. c# am fost norocos ajungând pân# acas# . sunt trimis la c#pitanul Nagy. capul mi se învârtea. O voi convinge.: am ie%it totu%i de pe poarta securit#(ii. închisoare de tranzit mixt#. a fost o încurc#tur# %i mi-au dat drumul acas#.Printre gândurile ce m# învolburau î%i f#cea loc %i întrebarea : "Oare m# voi mai reîntoarce ?".

Mama, presim(ind, m# a%tepta cu ochii însp#imânta(i : -"De ce te-au chemat, dragul mamei ?" Precipitat îi explic c# domiciliul obligatoriu este un loc în care nu e%ti închis. Te po(i plimba liber, po(i scrie %i primi scrisori, vizitatori - omi(ând s#-i spun pentru cât timp . . . Mama m# privea ca înlemnit#. Oare m# credea ? "Vei putea veni la mine s# stai cât vrei ! Biata mama , cu gâtul strâns de lacrimi, f#r# s# mai poat# plânge, nu mai zicea nimic. O priveam cu durere ce nu o pot descrie, mai ales la gândul c#, din cauza atâtor ani cât m-a plâns %i-a pierdut complet vederea la un ochi. Dar cât# dragoste citeam în cel care i-a mai r#mas ! ...

Ultimul colac de salvare.
Un gând îmi trezi o lic#rire de speran(# : Oare pe baza faptului c# sunt bolnav, o întoarcere în spital mi-ar putea amâna plecarea ? Alerg mai întâi la medicul neurolog. Surprins c# m# vede îmi adreseaz# întrebarea : -"A(i venit s# v# interna(i ?" -"A% vrea, domnule doctor, dar situa(ia s-a complicat. Azi am primit ordinul de plecare în B#r#gan , în domiciliu obligatoriu". Doctorul - vizibil descump#nit %i cu regret - îmi spune : -"În aceast# situa(ie nu mai pot face nimic, sunt în imposibilitate de a v# ajuta. Dac# v-a(i fi internat atunci, era cu totul altceva. . ." Înfrânt alerg la sec(ia t.b.c. unde se %tia c# sunt bolnav cu cavern# pulmonar# - cu câteva zile înainte mi s-a f#cut pneumotorax-.
11

Repet rug#mintea %i aici. Doctorul -foarte reticent- auzind c# este vorba de un ordin al Ministerului de Interne, pe de o parte, pe de alta con%tient de gravitatea bolii, a spus ceva ce n-am în(eles %i mi-a f#cut o radioscopie. Dup# aceea, în fa(a mea, a chemat securitatea expunându-le adev#rata situa(ie. Un schimb de replici l-au determinat s# cedeze, spunând c# sunt transportabil. Am citit în ochii lui frica. Nu putea face nimic. . . era vorba de securitate ! ...

Cugetând, m#-ntorc acas#.
C#utam un punct de sprijin. Entuziasmul c# am sc#pat din iadul Pite%tiului, care m-a ajutat s# trec mai u%or peste restul închisorii, disp#ruse complet. Nici rug#ciunile nu reu%eau s#-mi dea o raz# de lini%te, întrebându-m# mereu : "De ce, Doamne ?" Am intrat în biserica romano-catolic# din centrul ora%ului %i gândul m# duce la cele aflate abia acas# : -Biserica greco-catolic# în care am fost botezat %i crescut a fost interzis# prin lege, l#ca%ul de cult fiind atribuit bisericii ortodoxe. (Erau comuni%tii atât de mari ortodoc%i, mai ortodoc%i decât greco-catolicii ?). Episcopii no%tri au fost aresta(i %i închi%i chiar în închisoarea Sighet. O parte din ei a murit aici. Episcopul Suciu, supranumit "episcopul tineretului', autorul c#r(ii "Tinere(e %i eroism" care a însufle(it %i înt#rit o întreag# genera(ie de tineri indiferent c# erau greco-catolici sau ortodoc%i zace %i acum - dup# patruzeci de ani - într-un mormânt necunoscut.
12

Aceast# biseric# lupt#toare care a avut un rol atât de mare în f#urirea României Mari din 1918 %i a dat (#rii atâ(ia oameni de valoare - era acum z#vorât# ! To(i episcopii %i o parte din cler, c#lug#ri %i c#lug#ri(e, au fost închi%i, institu(iile religioase greco-catolice pur %i simplu desfiin(ate. Doamne, prin câte încerc#ri a trebuit s# treac# acest popor ! *** Mama m# a%tepta plângând, încercând s# descifreze pe fa(a mea o raz# de speran(#. -"Nu mai plânge, mam#" - o încurajam încurajându-m# pe mine totodat#. Vei veni la mine când vei vrea, dar trebuie s# plec ! La gândul iernii de pe B#r#gan mi-am procurat haine de iarn#. Renumitul criv#( venit din r#s#rit se n#pustea fioros asupra Câmpiei Române an de an . . . f#r# iertare. La securitate m# a%tepta nu un înso(itor, ci doi ! Eram prea periculos pentru unul singur - vezi Doamne ! - ca s# nu fug ! E posibil s# fi fost urm#rit pas cu pas în tot acest timp. ***

Spre noul domiciliu.
În compartimentul de tren am fost flancat de cei doi înso(itori : plutonierul %i sergentul. Oare ce or fi gândit ceilal(i c#l#tori ? M# desp#r(eam de Sighet cu inima grea de negre presim(iri.
13

O banc# din apropiere îmi (inea loc de mas#. Un ofi(er îmi comunic# pe un ton simplu c# domiciliul obligatoriu mi s-a fixat în comuna L#(e%ti pentru 36 de luni. I-am scris %i mamei tot ce cuvintele rostite în febra plec#rii nu au putut cuprinde. Tase Berzescu ! Uimire. La Bucure%ti am schimbat trenul. La venirea zorilor. Gardienii mei au r#mas stupefia(i . ci într-un compartiment obi%nuit . iar a treia zi am ajuns la Fete%ti. Securitatea se afla în Fete%ti-ora% la 4 km distan(# de gar#.Pe o foaie de hârtie i-am scris Valeric#i . dar orice pas f#cut mai departe trebuia s#-l anun( mai întâi . A%a a trecut prima noapte.%i acum ei s# m# lase liber %i ei s# se reîntoarc# la Sighet.ce ordine severe primiser# la plecare ! . Eu aveam voie s# m# mi%c pe o raz# de 10 km. bucurie de nedescris ! 14 . Am g#sit-o u%or . când deodat# apare unul din cei mai buni prieteni ai mei. . am subliniat c# nu mai sunt în dub#. Mi s-a dat voie s# privesc pe geamul de pe culoar. Deci cel mult pân# la Fete%ti-gar# . priveli%tile din ce în ce mai clare mi-au împr#%tiat gândurile sumbre. . Plutonierul se prezent# la sediu în timp ce sergentul m# p#zea . încercând s-o încurajez. L#(e%tiul era la 12 km de Fete%ti. Descriindu-i drumul. iar pân# la sosirea unui camion m# pot plimba prin împrejurimi. Pentru ora% trebuia s# cer avizul %efului de post din comun#.omi(ând s#-i scriu despre cei doi înso(itori. Ultima parte a traseului în imensitatea alb# a B#r#ganului am str#b#tut-o la fel de t#cu(i %i eu %i înso(itorii. dar c# proiectele de Anul Nou s-au spulberat. . . ca pe mama.

hai s# zicem. Erau înclinate. Dup# câteva minute apare %i p#rintele Gheorghe P#tra%cu. altele într-alta ca într-un desen naiv de copil. Am aflat mai târziu c# aceste bordeie fuseser# ridicate în 1950 de c#tre "chiaburii" arunca(i în plin câmp %i care. Securitatea putea fi lini%tit#. în realitate erau ni%te bordeie acoperite cu stuf. Ba mai mult. dup# expirarea pedepsei. ni%te c#su(e . Erau f#cute din chirpici (p#mânt amestecat cu paie). au fost l#sa(i s# se întoarc# la casele lor. amândoi mergeam la L#(e%ti.A. . Prin unele geamuri se vedea lic#rind câte un opai(. "La care u%# s# batem ?" Suntem prea mul(i pentru un singur bordei. %i acum ce facem ?" L#(e%ti . preot romano-catolic din Moldova. ne-a l#sat în comuna Bordu%ani unde era un mare I. Camionul care ne-a dus de la Fete%ti-gar# spre L#(e%ti . care era într-o situa(ie similar#. În jurul ora%ului Fete%ti erau mai multe comune populate cu oameni trimi%i în domiciliu obligatoriu. -"Ei. venind direct de la Gherla. 15 . Hai s# ne împ#r(im în dou#. dup# mai mul(i ani.Un r#t#cit în dogoarea de%ertului nu se bucur# mai pu(in când z#re%te oaza. (Întreprindere agricol# de stat). Era deja sear# când am z#rit ni%te lumini(e ici. Pe buletinele noastre a fost aplicat un DO mare. colo. Era L#(e%tiul. . . unele într-o parte. De acolo 2 km pe jos. Cele dou# litere erau lan(urile ce m# (ineau aproape de ea.S. dar care. Nu-i venea s# cread# c# eu am fost %i pe acas#. Tase venea direct de la Aiud. În jurul nostru descifram. .

16 . P#mânt fiind destul. Erau refugia(i din Basarabia. adu%i în B#r#gan în regim de chiaburi %i l#sa(i în mijlocul câmpiei ca s# se descurce. hai s# facem o m#m#lig# %i s# s#rb#torim întâlnirea !" Culmea. o mas# cu dou# scaune lucrate rudimentar.A. La unele lipsesc u%ile. cu tr#s#turi distinse %i care v#zându-ne ne întreab# : "Dar voi de unde veni(i. fra(ilor ? Desigur de la Aiud" ne r#spunde tot el poftindu-ne înl#untru..Eu %i Tase Berzescu am luat-o spre unul mai ar#tos. li s-a dat câte o suprafa(# în folosin(#. Adev#rat gospodar ! A doua zi am aflat am#nunte despre L#(e%ti. domnul Moise avea %i o capr# ce-i d#dea lapte. În c#m#ru(a din bordei î%i încropise dou# paturi. În afara de(inu(ilor politici care aveau domiciliu obligatoriu %i care locuiau în bordeie. copiii mergeau la %coala din sat. pân# ve(i g#si o c#su(# în care s# v# gospod#ri(i cât de cât. în partea opus# a satului existau dou# uli(e numite "ale basarabenilor". iar p#rintele P#tra%cu spre altul. Au început s#-%i ridice c#su(e ceva mai bune. dar scaune. Adul(ii lucrau la I. Ne-a spus c# se nume%te Moise. -"Pân# una-alta. la altele geamurile". una mai strâmb# decât alta. pe ni%te (#ru%i b#tu(i în p#mânt . Dup# plecarea chiaburilor au r#mas mai multe c#su(e goale. Ne deschide un om în vârst#. Ace%tia erau cu familiile lor. c# a fost tipograf la Lugoj (dac# nu m#-n%el ) %i a executat 10 ani de închisoare ca legionar. Era pe B#r#gan de un an.S. dar f#r# drept de proprietate. aici. O (inea legat# de c#su(# . Bun#tatea sa fireasc# se sim(i imediat : -"Pute(i sta cu mine.

Dup# ridicarea restric(iei de D. în 1944 %i pe profesorul universitar I.Georgescu fusese comandant legionar pe (ar# în 1944-1945 %i fiind descoperit a fost . o alimentar# %i un post de mili(ie unde trebuia s# ne prezent#m s#pt#mânal pentru a semna condica de prezen(#. fost asistent al lui George C#linescu .V.Georgescu. printre figurile proeminente ale (#rii. . I.pur %i simplu . mare om de cultur#. În sat se mai afla o prim#rie %i un secretar.R. 17 . S-a c#s#torit cu colonelul Praporgescu. l-am g#sit pe fostul ministru Ionel Pop.O. so(ia C#pitanului Corneliu Zelea Codreanu. Gospod#riile lor au început s# capate o form# mai omeneasc#. profesor de ebraic# la facultatea de Teologie din Bucure%ti %i care preluase catedra de la Gala Galaction. ei nu aveau unde s# se duc# %i au r#mas în L#(e%ti având voie s# circule liber unde doresc. Spre pl#cuta mea surprindere aflu c# în L#(e%ti avea domiciliu obligatoriu doamna Lilica Codreanu.r#pit de pe strad# de c#tre ru%i %i dus într-un lag#r aproape de Cercul Polar. fo%ti de(inu(i.V. crezând c# prin schimbarea numelui va sc#pa de neagra persecu(ie. dup# care adus în (ar# la închisoarea Gherla %i de acolo în B#r#gan. fiul eroului de pe Jiu din primul r#zboi mondial. Personalit#(ile L#(e%tiului La sosirea mea în L#(e%ti.. purta numele de Praporgescu. sub presiunea terorii care se ab#tuse asupra ei.. L-am întâlnit pe Adrian Marino.S. cel care semnase armisti(iul cu U. Aceasta .S.

Oarg# Ioan. nu avea domiciliu obligatoriu %i venea din când în când s#-i aduc# doamnei Lilica alimente %i cele necesare. Le-am scris c# pe o raz# de 10 km sunt liber. În pensiune la domnul Moise. drept pentru care a fost angajat# ca femeie de serviciu la %coala din localitate. absolvent al politehnicii. inginer. Victor Terniceru .Colonelul locuia la Bucure%ti. La ea venea în mod regulat fostul %ofer al mare%alului. Dintre prieteni am g#sit acolo pe Pop Romulus. era profesoar#. cu care deasemenea am trecut tortura din Pite%ti %i atâ(ia al(ii de care nu-mi mai amintesc. cult#. Primul lucru ce l-am f#cut dup# sosirea în L#(e%ti a fost s# scriu scrisori celor dou# fiin(e dragi pentru a le lini%ti. so(ia mare%alului Antonescu. blând#. Nu dup# mult# vreme am primit pachet %i bani de la mama. iar medicamente de la Valerica. Doamna Lilica era o femeie deosebit#. prezentându-le situa(ia cât mai roz posibil. c# pot s#-mi trimit# pachet %i c# pot veni oricând la mine. 18 .. c# locuiesc bine. fost student anul V la medicina din Cluj cu care am trecut prin focul "reeduc#rii" de la Pite%ti. Peste drum de c#su(a în care locuia doamna Codreanu se afla doamna Maria Antonescu.. pl#cut# . c# cele 36 de luni vor trece u%or comparativ cu cei 10 ani de închisoare. care îi aducea de toate câte avea nevoie pe B#r#gan. Îi puteai citi pe chip suferin(ele îndurate mai mult de 20 de ani ! Avea preg#tire didactic#. .

(inându-ne de bara din spatele tractorului.cu mâncarea pe care o puteam încropi în asemenea condi(ii. "combustibil" ce se g#sea din bel%ug pe B#r#gan. foarte greu. Criv#(ul ne biciuia cu vârtejuri de z#pad# . Burdu%ani. în picioare. dar eu eram obligat s# stau la pat. Dar. cea de ficat la fel . numite petromax. Am c#l#torit în spatele unui tractor. Începuse s#-mi fie greu. trebuia supus la pneumotorax la interval de o lun# . pe un viscol teribil. Aveam o mare problem# : pl#mânul drept la care aveam caverna. atât de precar#.. Cei care puteau s# munceasc# mergeau la I. ie%ea mult fum. Explicabil . profesor de român# la Lugoj care avea %i el probleme pulmonare. .%i se apropia termenul. un fum de nu era chip s# stai în cas# ! G#titul mânc#rii se f#cea pe ni%te l#mpi de petrol. Drumul a fost îngrozitor. . M-a înso(it prietenul meu Tase Berzescu. Colegii mei plecau diminea(a la lucru.Era spre sfâr%itul lui noiembrie. iar starea s#n#t#(ii mele. Cr#ciunul la L#(e%ti. cu transpira(ia specific# bolii.. A fost unul ditre cei mai grav bolnavi de la Aiud. Luna urm#toare am recurs la alt# solu(ie. pân# se înc#lzea cuptorul. 19 .n-am putut merge la munc#.îns# .S. se înr#ut#(ea. Interven(ia se f#cea la spitalul din Fete%ti. Un astfel de drum echivala cu o sinucidere. Boala pulmonar# a început s# se agraveze. special construite pentu înc#lzitul cu paie. C#su(ele erau fost prev#zute cu ni%te cuptoare. Eu . Se f#cuse frig. .A. care l#sau un miros specific.

a celor dragi. pentru a nu-i îndurera %i mai mult pe cei dragi. . ba chiar %i vin adev#rat de Târnave adus de prietenul Oarg#. Mai erau în comun# dou# c#lug#ri(e %i un c#lug#r. L-am împodobit (m# întreb %i acum cu ce ?). iar în seara de Cr#ciun am început s# colind#m . Credincio%ii din parohia lui din Moldova îl vizitau. Printre colind#tori a fost %i profesorul I. Fiecare am primit de acas# câte un pachet substan(ial. . unde am gustat %i noi din mânc#ruri alese %i am b#ut vin pe îndestulate.În camer# era rece.Georgescu care ne-a sf#tuit s# fierbem (uica spre a o face mai gustoas#. aducându-i cele necesare cultului . Foc nu îndr#zneam s# fac din cauza fumului.V. o sim(eam cu to(ii. Datorit# faptului c# p#rintele P#tra%cu %i-a amenajat o capel# într-o cas# mai bun#. În afara rug#ciunii ce avea caracter permanent. sub br#dule(. 20 . când colinde de acas#. to(i greco-catolici de prin regiunea Clujului. când colinde de închisoare. am putut participa %i la slujbele religioase de s#rb#tori. . Dup# atâtea Cr#ciunuri cu foamete %i teroare. . Ei îngrijeau capela unde puteam asculta liturghia în fiecare zi. Pe mas#. . în scrisorile ce le trimiteam. nu pomeneam adev#rul.toat# mizeria din jur p#rea reconfortant#. cu ocazia s#rb#torilor. i-au adus chiar %i un armoniu %i o statuie a sfântului Anton. . L-am ascultat %i a avut dreptate. iat#-ne la o mas# îmbel%ugat#. ap#ruse %i (uica. doar faptul c# nu mai eram la Pite%ti m# mai însenina %i prin compara(ie . gândurile m# n#p#deau. Totu%i lipsa familiei. nu %tiu de unde. Se apropia Cr#ciunul ! Spre bucuria tuturor. Mica noastr# biseric# era plin#. R#mas singur. Victor Terniceru f#cuse rost de un br#dule(... . Desigur c#.%i nu erau deloc vesele.

cu aten(ia încordat# . Auzisem eu c# prin Siberia s-a mai recurs la acest procedeu. Dup# Anul Nou. neexistând alternativ#. . la spital. c#ruia i-am expus planul meu. le-a aranjat cât de cât. a promis c# va încerca. dar v#zând starea în care m# aflam. când se introduce acul. mi-am asumat riscul. trebuie s# %tie exact când se afl# vârful acului între pleure. Întrucât nu avea aparatul necesar. Când am sim(it prima opintire am zis : -"Stop ! Pute(i introduce aerul". era imposibil# în condi(iile iernii de acolo. Avea dou# camere pe care Victor. În primul rând. ne-am mutat la Victor Terniceru. inginer fiind.scuipam sânge. Al doilea factor ce trebuia respectat : aerul introdus între pleure trebuia filtrat. împreun# cu Tase Berzescu %i cu Ion Oarg#.urm#ream mersul acului.Un tratament medical deosebit. altfel riscam o embolie. dar nu era suficient. Trebuia s# fac %i pneumotoraxul. Îmi f#ceam singur injec(ii cu streptomicin#. 21 . Nu f#r# emo(ii a luat siringa în mân#. . dar existau câteva piedici. Atunci mi-a venit o idee salvatoare : În sat se afla un colonel medic militar din Bra%ov. L-am încurajat spunând c# am experien(a necesar# dup# doi ani de pneumotorax : -"Voi sim(i momentul exact când vârful acului trece prin prima pleur# %i v# voi opri ca s# nu o ating# pe a doua". M# sim(eam r#u . . dar neavând nici o posibilitate de filtrare. . în timp ce eu . Dup# un consult am#nun(it a cedat insisten(elor mele. La început. Deplasarea la Fete%ti. s# încerce s#-mi introduc# serul între pleure cu ajutorul unei siringi mari de sp#lat urechile. doctorul a r#mas descump#nit.

nu 22 . Era mare pericol s# lucrezi f#r# aparat . De ce trei hepatite ?! Prima dat# a fost o hepatit# infec(ioas# la Baia-Sprie. Era ceva de nedescris. Spre sfâr%itul lui ianuarie s-a desl#n(uit Criv#(ul . B#tea din fa(# %i z#pada o troienea în spatele casei. dar ficatul. Agravânduse situa(ia pulmonar#. de pe fruntea doctorului curgeau valuri de sudoare. pân# am sim(it c# este suficient. necesita un regim foarte sobru. Când a terminat. dup# cele trei hepatite anterioare. Dup# un timp mi se produce caverna la pl#mâni. dar peste care s-a suprapus miracolul revenirii din co%marul Pite%tiului. Aveai impresia c# din moment în moment zbori %i tu în aer cu cas# cu tot. Trei zile la rând nu am putut ie%i din cas# din cauza viscolului care nu %uiera. ci urla. care fiind d#un#tor ficatului. Pe vremea aceea se f#cea tratament cu un antibiotic T. Cu toate acestea starea s#n#t#(ii mele r#mânea precar#. care era s#-mi fie fatal#. iar se recurgea la T. Criv#(ul.dac# era prea mare presiunea exista posibilitatea ca pl#mânul sau pleura s# plezneasc#.Dup# fiecare doz# de aer introdus între pleure. Se întunecase totul în jur. mi-a revenit hepatita.Z-om. aerul r#mânea în pl#mân.B.B. Pl#mânii cereau o alimenta(ie abundent#. Numai Dumnezeu %tie cum am sc#pat de aceste antagonisme %i numai El le-a putut împ#ca.Z-om. dar era %i el mul(umit de reu%ita ineditului tratament.

Se acord#-n ode celeste viole Pe-ntins portativ de cristale în joc. M# %i vedeam din nou arestat %i dus la securitate. dar nu-mi puteam explica.. Stihiile dezl#n(uie ne r#peau %i ultima mare bucurie ce ne mai lega de restul lumii : venirea po%tei. chema(i pe diverse motive %i nu s-au mai întors. . Dar pentru ce ? 23 . . Pe albele.o comun# vecin#. În luna martie primesc o telegram# prin care sunt anun(at c# mi s-au expediat 200 de lei. La F#c#ieni era %i postul de securitate.(doar cu câteva zile mai înainte mai primisem exact aceea%i sum#) . Oare b#nuiau cei dragi cum tr#im aici ? Dar mai bine s# nu %tie. . Panica ne-a cuprins pe to(i. bucurândum# de ei. La vreo zece zile îmi spune factorul po%tal c# sunt chemat la po%ta din F#c#ieni . .se mai vedea nimic. nu atât din cauza viscolului.. Au mai disp#rut câ(iva de pe B#r#gan . . Sunt zorile limpezi ce-au nins feeria ? Ori chipul Fecioarei Maria ? Mereu sub tensiune. stranii z#pezi. )i prietenii cu care locuiam b#nuiau c# ar putea fi o capcan#. nimb de foc Ard zorile limpezi corole. . cât din cauza %ubrezeniei casei. primele raze de prim#var# transformar# câmpia alb# înc# în feerie de basm. Înghe(asem. Aveam impresia c# nu se va mai termina niciodat#. . Dup# zile %i s#pt#mâni . M-am mirat.

. i-am f#cut cântând %i fluierând. al#turi de po%ta%.. Drumul înapoi pân# la L#(e%ti . Prima dat# a fost considerat# mandat telegrafic.. . m-am îmbr#cat cât mai gros posibil în a%teptarea inevitabilului. . circa 8 km. ceea ce nu era. Dirigintele (care la început mi s-a p#rut c#-i securist) dup# primele cuvinte m-a lini%tit pu(in : -"A(i primit de la Sighet suma de 200 de lei care din eroare v-a fost achitat# de dou# ori . îmi treceau prin minte cele mai negre gânduri : "Oare ce vor iar#%i de la mine ? M# a%teapt# din nou securitatea. dar %i meditând la psihoza fricii care s-a creat printre noi cei oropsi(i de regimul de teroare comunist. . care eram preg#tit pentru drum lung. . 24 . . În c#ru(#. Eu. a%a c# i-am restituit pe loc spre marea bucurie a casieri(ei. Priveam h#ituit în toate p#r(ile. . s#-i v#d când apar. Când a venit mandatul. banii vi s-au dat din nou. aveam banii la mine. anchete.De%i vremea se mai înc#lzise. teroare ? Sechelele de la Pite%ti func(ionau perfect ! La po%t# mi se spune s# a%tept pân# vine domnul diriginte. b#t#i. Nostalgia.Casiera e pasibil# de pedeaps#". Chiar %i a%teptarea era o regul# tipic securist#.

Zilele erau lungi. De-a fi-nflorit numai cu focuri sfinte )i de-a rodi metale doar.î%i cânta în versuri sfâ%ietoare durerea %i dorul. între mun(i pe care totu%i îi sim(i aproape. p#truns De grelele porunci %i-nv#(#minte. %i piezi% ! Copac pribeag uitat în câmpie.Ovidiu . Cu fruct amar %i cu frunzi% [epos %i aspru-n îndârjire vie. pe care privirile î(i urc# domol spre cer %i alta este s# fii singur într-o câmpie f#r# margini. un mare exilat . . Privind la ciulinii nebunatici ce jucau sarabande pe întinsul nesfâr%it al B#r#ganului.. Doamne. Una este s# fii singur între dealuri. cam tot prin aceste locuri. Uneori m# plimbam pe malul Dun#rii. 25 . Poate c#. de fapt era bra(ul Borcea. în care realizezi singur#tatea în toat# drama ei..Doamne. le repetam adeseori ca o rug# : "Tare sunt singur. R#mâneam acas# cu mine însumi %i cu sumbrele mele gânduri. ca s# dureze cât mai mult. Repetam rug#ciunea rozariului rostind cuvintele cât mai rar. Cu dou# mii de ani înainte. nu puteam merge la lucru ca ceilal(i. prea lungi. Versurile lui Arghezi . M# ap#sa continuu dorul de cei dragi %i nu în(elegeam de ce atâta suferin(#. mi-aminteam ce sugestiv i-a descris Panait Istrati. spre a nu r#mâne cu propriile gânduri. mi-este deajuns. dintr-un psalm foarte cunoscut. Întreb#ri dup# întreb#ri ce nu-%i g#seau r#spuns. În rostul meu Tu m-ai l#sat uit#rii )i m# muncesc din r#d#cini %i sânger.Bolnav fiind.

Totul a c#p#tat un sens mai clar %i d#t#tor de noi for(e îmbog#(ite s#pt#mânal prin predicile ce le (inea în capela din L#(e%ti. S#-mi dea din nou pova(a Ta cea bun#. de ce prietenii T#i sufer# mai mult decât al(ii ?". semnul împ#c#rii . .despre care am aflat mai târziu c# era superiorul franciscanilor din România.Trimite. . Iisus îi r#spunde : -"Pentru c# a%a îmi tratez prietenii. R#scolit de aceste cuvinte m-am întrebat : -"Puteam eu s# m# socotesc printre prietenii lui Iisus. care vorbind cu Iisus. . Mi-a r#spuns printr-o istorioar# din via(a sfintei Tereza cea Mic# de Lisieux. într-o zi. mica Tereza. S# bat# alb din arip# la lun#. parc# dojenindu-L : -"R#u. de aceea ai atât de pu(ini prieteni !". dup# care m# sim(eam mai mângâiat în cople%itoarea-mi singur#tate . îl întreba cu toat# inocen(a ei de copil : -"Doamne. *** Întreb#ri f#r# r#spuns continuate. cu toat# candoarea %i sinceritatea. i le-am spus p#rintelui P#tra%cu . . Doamne. . câte un pui de înger. pân# când." La care. El care este finalitatea luptei noastre ?". Doamne. 26 . Din când în când .

plimbându-m# cu bunul meu prieten Pop Romulus. ci st#tea rezemat de zidul închisorii.. dar s# mai %i mearg# în galop. -"E simplu. Ace%ti cai dac# stau. Când eram sco%i la plimbare. Parc#-i scris# de o c#lug#ri(#. mai slab decât roibii lui Suditu. îmi spune : -"Am primit o scrisoare de la Cluj. Ce crezi de asta ? -"Cite%te-o !". de slabi ce sunt. Pâinea ni se aducea de la Fete%ti de c#tre un basarabean numit Suditu. întâlnindu-l în sat pe Romi. Explica(ia a primit-o de la mama lui.. O duioas# poveste de dragoste. S#rmanul Romi ! Mi-l aminteam de la închisoarea din Pite%ti unde era atât de slab. )i erau caii lui Suditu atât de slabi c# nu în(elegeam cum pot sta în picioare. . pot merge în galop ?". pic# !". care ne mai descre(eau frun(ile.Caii lui Suditu. cum î(i explici tu c# aceste fantome de cai. Via(a din sat era înviorat# din când în când de diverse evenimente. care îl încuraja f#când trimiteri la vie(ile sfin(ilor. Odat#. o femeie foarte evlavioas# : 27 . i-am zis : -"Romi. Într-o zi. nici nu putea s# se mi%te. cu o c#ru(# ce trecea ca vântul cu caii la trap sau la galop într-un nor de praf ce m# mira c# nu-i sufoca. Era scris# în termeni foarte religio%i de o tân#r# cu numele Tereza. fost student la medicin#.

este cea mai tân#r# din acest grup %i a fost foarte impresionat# de situa(ia ta. Aurel ? Uite ce veste primesc %i ce fat# frumoas# este Tereza ! Cât despre sufletul ei. preiau eu telegrama %i citesc : "Sosim la data de . fiica unui preot greco-catolic de lâng# Cluj. Le-am vorbit despre tine. Tereza era o fat# frumoas#. cu implicitul schimb de fotografii. Mi-a cerut voie s#-(i scrie".-"Aici la Cluj fac parte dintr-un cerc de femei evlavioase mai în vârst#. în al noulea cer. fiul meu. Ea îi dest#inuie mamei lui Romi hot#rârea pe care o socotea inspirat# de protectorii ei cere%ti. despre anii de închisoare. iar aceasta i-o transmite cu bucurie fiului s#u. Îi tencuia casa cu argil# %i era stropit din cre%tet pân#-n t#lpi . mi-am dat seama din scrisori". dar %i mai tinere. vine la mine cu scrisoarea : -"Ce zici de asta. chiar foarte frumoas#. . . vine vestea : "O telegram# pentru Pop Romulus !". Îi strig de departe : 28 . mama %i Tereza". fiind în centrul satului. Romi. Într-o zi. Tereza s-a hot#rât s# împart# via(a cu Romi pe B#r#gan. prin câte ai trecut %i acum te afli în domiciliu obligatoriu în pustietatea B#r#ganului. În scrisoare se mai preciza c#-l vor anun(a printr-o telegram# despre data sosirii la gara din Fete%ti. Tereza. Îl g#sesc lucrând la casa fostului ministru Ionel Pop cel care a semnat armisti(iul cu URSS în septembrie 1944. Astfel s-a înfiripat coresponden(a între Tereza %i Romi %i pe nesim(ite o duioas# poveste de dragoste. în a%teptarea po%tei. Romi fiind plecat la lucru. Dup# câtva timp.

sosesc !". . telegrama.. lipind peretele casei care se cr#pase. Tereza zâmbi %i-mi promise : -"A%a voi face ".. Vrem totu%i s# ne încropim o gospod#rie. .-"Romi. Numai c# banii sunt pu(ini. Iisus e cu noi %i vom trece %i peste asta. la care ea îmi r#spunde pu(in am#rât#. Tereza face o pauz# %i st#m de vorb#. frumos %i cu p#r bogat. trecând pe la ei.plin# de noroi. Necazul este c# Romi fumeaz# %i nu ie%im cu banii.S. Romi nu era acas#. mai este o mare problem# !" -"Care ?" -"Tereza m# %tie dup# fotografia de acas#. e simplu. În calitate de na% mare. Având preg#tire de cosmetician# mai câ%tiga câte un ban pentru diverse servicii solicitate. Deodat# îl v#d nelini%tit : -"M#i Auric#. Înva(#-m# ce s# fac ? Cum s#-l dezv#( ? Trebuia s#-i dau un sfat. doar le eram na% ! Stau %i m# gândesc ce-i de f#cut %i-mi veni o idee genial# : -"Tereza. )i s-au c#s#torit .. 29 .. Romi muncea la I.A. o g#sesc pe Tereza cosmeticiana . Într-o zi. Eu le-am fost na%. . . f#cându-m# aidoma lui. spune-i c# te apuci %i tu de fumat". când eram tân#r. Tereza s-a obi%nuit repede cu via(a pe B#r#gan.. C#s#toria a emo(ionat toat# colonia de vitregi(i ai soartei. îngrijorat# : -"Bine... Întreb cum o duc. Ce o s# zic# acum când m# va vedea cu a%a frumuse(e de chelie ?". La aceast# veste sare Romi %i m# îmbr#(i%eaz# .

Studiase teologia. Tase nu mai locuia la domnul Moise. . so(ia lui ! -"Cum a(i ghicit ?". 30 . aflându-m# pe uli(a satului. M# schimbasem la fa(#. ce m# întreb# unde îl poate g#si pe Tase Berzescu. r#mâne(i pu(in mai în urm#. . v# conduc cu cea mai mare pl#cere. )i Romi n-a mai fumat. m# întreab# mirat#. doamn#. f#când parte din mi%carea de rezisten(# din Mun(ii Banatului. Era c#s#torit %i a%tepta vizita so(iei. Solu(ia era una singur#". dar l-au prins vremurile vitrege %i s-a retras în mun(i. L-am întâlnit prima dat# în spitalul închisorii Aiud. dup# câte mi-a vorbit de dumneavoastr# ?! Veni(i cu mine. -"Tase ?" -"Da". dac# fumam amândoi r#mâneam f#r# nici un ban în cas#. r#spunde ea cu voce tremurând#. dar groaza de a o vedea pe Tereza cu (igara în gur# m-a convins. Îmi face(i %i mie o bucurie. . nu %tiam s# joc teatru. . . -"Cum s# nu ghicesc. Într-o bun# zi. I-am luat un geamantan %i-mi trece prin minte s# fac o glum# : -"Doamn# Maria. inginerul Dragon %i cu mine eram considera(i cei mai puternic afecta(i de aceast# boal#. Tase se uit# la mine nedumerit. Era grav bolnav pulmonar. Berzescu. ." Dar ce o s# zic# Tase când o s# o vad# ! . v#d c# se apropie de mine o doamn# cu dou# geamantane grele. -"Dumneavoastr# trebuie s# fi(i doamna Maria.De atunci Romi d#dea tuturor urm#toarea explica(ie : ". Tase Berzescu. Eu merg înainte s#-l preg#tesc . )i-a aranjat singur o c#su(#. Cum intru în cas# cu geamantanul. Normal.

31 . To(I prietenii s-au bucurat pentru mine. m-am certat cu Victor Terniceru. temperatura mi se ridica la 39 de grade %i peste câteodat#.-"M#i Tase. dar fiind bolnav. Avea sesiune de examene %I nu putea sta mai mult. b#nuia c#-mi face r#u toat# situa(ia. Nu mai vreau s# stau cu el. când gardienii strigând la noi. bucurie nest#vilit# ! Maria. Am venit la tine ". v# pun s# le pl#ti(i !" . blânde(e. Lacrimi. împreun# cu noi. înc#rcat# cu alimente. Po%ta. La fel %i Tase. aveam geamantanul în mân#. m#i. cu medicamente. O raz# de speran(#. Acestea l-au determinat pe doctorul Bog#(eanu.. dar mai ales suferin(# amalgamat# între ele. Scena care a urmat nu poate fi descris#. Trecuser# 10 ani de când nu s-au mai v#zut.. s# le spun# gardienilor : -"Dac# din cauza voastr# li se mai ridic# temperatura %i trebuie alte medicamente. pe fa(a c#reia pân# acum câteva clipe puteai citi frumuse(e. Când s# deschid# gura. care era o femeie m#run(ic#. po%ta pe care o a%teptam zilnic. Valerica spera s# vin# de Pa%ti pentru dou# zile. F#cea aluzie la întâmpl#ri din Aiud. Eram credibil. Apoi am râs de farsa f#cut# . Tase nu %tia ce s# cread#. m# cuno%tea c# nu eram cert#re( . apare Maria în u%#. -"M#i Aurel. Sose%te într-adev#r. era transfigurat# de fericire. chiar c# m-am speriat %tiind cât de r#u î(i face (ie o simpl# ceart#". îmi aduse o veste care m# învior# brusc. medicul Ministerului de Interne al spitalului.

din zona de deal sau de munte. Dup# seceri%. . . . . . Am cerut ajutorul p#rintelui P#tra%cu . o bun# parte din grâu r#mânea pe teren.. dar pe care le g#seam vrai%te. în urma lor puteai merge cu sacul s# aduni grâul împr#%tiat pe miri%te. Dar. 32 . Pentru noi.. ca s# putem suporta mai u%or cele ce ne a%teptau. . se estompa ca o p#dure deas# prin care nu puteam întrez#ri nimic. Venise vremea seceri%ului în B#r#gan . )i a plecat. spre bucuria noastr#. Probabil c# mecanicii aveau o anumit# suprafa(# ca norm#. Ca s# nu mai vorbim despre paie. la cei 60 de ani ai ei. nelini%tile pluteau în aer. care trebuia balotate. Viitorul era atât de confuz . În jurul L#(e%tiului . O alt# scrisoare îmi anun(a sosirea mamei care. era greu de imaginat atâta c#ldur# . Sub acest aspect B#r#ganul era un p#mânt binecuvântat pentru pâinea oamenilor. de care nu te puteai apropia din cauza soarelui care dogora reflectat de auriul spicelor. pe care parcurgând-o în vitez#. . Treieratul cu combine n-a durat decât câteva zile. s# ne binecuvinteze. Totul era provizorat .Cele dou# zile au trecut alternând între bucurii %I t#ceri grele. un lan imens de grâu. se încumeta s# fac# un asemenea drum.

Cu un b#( am încercat s#-l alung. Pân# ce n-am fost sigur c# nu mai este nici un %arpe în casa mea. Am aprins chiar ni%te paie în cuptor. Am g#sit %i eu o c#su(# aproximativ vertical#. Îmi amintesc acum de Marcel Petri%or. greu de imaginat ! M# uitam la acest om blând. o dâr# %erpuit#. Groaznic. Încercând s# astup ceva g#uri din pere(i.. %erpi de cas# %i probabil unul %i-a g#sit ad#post în cuptorul din viitoarea mea c#su(# . prindea %i vipere dup# un procedeu special. Erau mul(i %erpi în zon#. Ba mai mult. . observ în praful de jos. îl hr#nea . chiar %i peste patul lui. dar. am intrat tot cu groaz# în interiorul ei.Le adunam cu spor pentru înc#lzirea cuptorului. care ne povestea cum dormea în camer# cu un %arpe. le storcea veninul. dar care cerea multe repara(ii. dup# care le d#dea drumul. %i pentru umplerea saltelelor în loc de puf. . 33 . pe care l-am întâlnit dup# câ(iva ani în Zarca Aiudului. Petri%or îl îngrijea.. iar %arpele se plimba nestingherit ca la el acas#. dar nu mai era acolo. Se %tie c# %erpii de cas# nu sunt periculo%i. întrebându-m# cum se putea apropia de aceste lighioane gre(oase. )erpii. Veninul colectat îl vindea la farmacie. Cu toate acestea numai gândul c-ai putea s#-i vezi î(i inspira sila %i teama. . pe lut. care în celula de la Zarc# ne (inea adev#rate dizerta(ii filozofice. având astfel o surs# de venit necesar# vie(ii de student.

. Opera(ia am dus-o la bun sfâr%it cu o . C#su(a mea. N-am avut nevoie de scar#. În a%teptarea mamei. Am aruncat %i eu câteva pietre. îns#. În spatele casei. . dintr-o c#su(# aud un strig#t disperat de femeie : -")arpe ! )arpe !" M# reped într-acolo. un %arpe încol#cit -destul de mare st#tea în b#taia soarelui. perie de pantofi.Într-o zi. Cineva mi-a dat o idee : s# folosesc periu(a de din(i. C#su(a era acoperit# cu stuf. trasat# %i o linie de-a lungul pere(ilor sub tavan. deoarece atingeam plafonul cu mâna. Am v#zut cum a l#sat capul în p#mânt. . în cele din urm# l-am nimerit. sprijinindu-m# o dat# de canatul u%ii. f#r# s# riposteze ? . Ba mai mult. Trebuia. 34 . . Atunci mi s-a f#cut mil# de el. am început s# trag linia cât se poate de drept. Deci foarte vulnerabil# atât iarna pe viscol cât %i vara pe secet#.. În fond ce r#u f#cuse bietul %arpe ca s# moar# a%a lovit cu pietre. m-am hot#rât s# v#ruiesc pere(ii spre a o face mai luminoas# cu lutul de pe jos. Pornind de la un punct. Când îns# ajung la punctul de plecare eram cu o palm# sub el. Probabil era n#ucit de ar%i(a zilei. Ferestrele %i u%ile nu se închideau. la L#(e%ti. În ce prive%te soliditatea construc(iei. lucram la c#su(# încercând s# o fac cât mai pl#cut#.. mai locuibil#. casa a început s# se clatine. deoarece femeia arunca cu pietre în el. dar le-am reparat. dar %arpele r#mânea neclintit.

. iat#-m# înconjurat de dragostea celor dou# fiin(e atât de deosebite.. care mai înainte eram atât de singur... ce pentru mine era un "palat".O c#su(# din vecini a luat foc. 35 . Tot acolo mergea %i doamna Maria mare%al Antonescu. )i totu%i într-o asemenea c#su(# . ce s# mai fac# pentru ca s# m# simt cât mai bine. La plecare. Ni%te copii %trengari au legat de coada unei pisici o cutie cu petrol %i i-au dat foc.era diploma ei de baz#. . . Eu. . Se apropia toamna %i nori negri se conturau la orizont. Pisica speriat# a luat-o la fug# oprindu-se direct pe acoperi%ul casei. Nu %tiau ce s#-mi mai dea. m# încuraja. pân# la gara Fete%ti am condus-o cu c#ru(a lui Suditu. nu i s-a aprobat. iar în spate doamnele. Ce mândri erau caii lui Suditu. Mama a r#mas dou# s#pt#mâni. . transportând cele dou# personalit#(i diametral opuse ! Ce ironie a soartei : so(ia fostului conduc#tor al statului al#turi de mama ! Tot atunci Valerica a f#cut cerere la Fete%ti s# i se aprobe s# predea ca înv#(#toare la %coala din sat . îngrijindu-m# ca o mam# : îmi g#tea. De%i era absolvent# a facult#(ii de filologie din Cluj.. Mi-amintesc c# mergeam cu mama la capel# .. Eu st#team în fa(# cu Suditu. am g#zduit-o %i pe mama %i pe Valerica.. sp#la. a fost de-a dreptul cucerit# de p#rintele P#tra%cu %i de evlavia enoria%ilor s#i.

La Fete%ti în ora% era un cinematograf. dar nu puteam urca într-un tren. cu lipsa oric#rei lecturi. Puteai vedea trenurile care sosesc %i pleac#. unii au lucrat la prepararea %i întinderea bitumului încins pe autostrada Fete%ti-Constan(a. Îmi amintesc c# în acea var# torid# din 1958. Sigur c# nimeni nu prefera închisoarea cu asprul ei regim de supraveghere %i pedepe. . . cu 36 .fie c# trebuia s# munce%ti (ceea ce eu nu eram în stare ) în condi(ii foarte grele %i cu salarii mici. aceasta. În domiciliu obligatoriu . bineîn(eles.paralel#. În închisoare.fie c# erai un între(inut al familiei. . dar nu aveam voie s# ne apropiem de el. Orice dep#%ire a razei de 10 km însemna închisoare. În închisoare libertatea era ceva straniu foarte îndep#rtat.Închisoare sau domiciliu obligatoriu ? Încercând s# fac o paralel# între cele dou# forme de izolare.oricât de mizerabil# ar fi fost . Raza de mi%care era 10 km %i cuprindea trei a%ez#ri omene%ti. în domiciliu obligatoriu era sub ochii t#i. chiar %i trenul ce pleca spre cas#. dar nu te puteai atinge de ea. pe care nu le puteam cump#ra din lips# de bani. Aici singur#tatea era la ea acas# %i era sfâ%ietoare. De multe ori mi se p#rea c# exilul este mai greu de suportat.era asigurat#. câmpia B#r#ganului %i câteva c#r#ri pe malul Borcei. constat c# paralela nu mai este . Când nu aveam de lucru la IAS oamenii lucrau la spart betoane în gar#. În magazinele de la gar# vedeam fel de fel de lucruri îmbietoare. . doar cu aprobarea securit#(ii. hrana . ceea ce era penibil %i dureros pentru un b#rbat de peste 30 de ani .

.absen(a total# a coresponden(ei.tipograful din Lugoj .intr# în camera unde era ofi(erul decis s# afle numele individului. Îi întinde mâna recomandându-se : -"Moise. de aceea . . iar din fântân# doar pentru mas# %i b#ut . Fiind chemat la discu(ii domnul Moise . dar pân# la adev#rata libertate era cale lung# ! D#-mi s# beau ! În partea din spre Borcea a satului. La începutul lui septembrie. Cu cine am onoarea ?" Luat prin surprindere acesta îi zise : _"Maior Miorin" (dac# acesta era într-adev#r numele lui ). De obicei nu-%i spuneau numele. care sunt condi(iile în D. de vreo 30 de metri. exista o singur# fântân#. foarte adânc#. Chemau pe câte unul s#-l întrebe cum se simte. Mi-au cerut s# le dau ap# s# bea. Pluteau în aer multe semne de nelini%te. . Nu puteam b#nui atunci c# mili(ienii ace%tia se îndreptau spre o (int# precis# %i ne preg#teau lag#rul de la "9 Culme". unde peste vreo dou# s#pt#mâni vom fi du%i unii dintre noi.pentru sp#lat .o aduceam din Dun#re. Era greu de scos apa. 37 .. . când în dreptul meu se opri un camion cu mili(ieni înseta(i dup# un drum lung. Din când în când prin L#(e%ti veneau indivizi ciuda(i probabil de la Ministerul de Interne. scoteam o g#leat# cu greu. Într-o zi are loc un dialog inedit.O.

Pe malul bra(ului Borcea era foarte mult# r#chit# . dar eram atât de "talentat" încât co%ul meu nu voia deloc s# ia forma voit# de me%ter. Dar de ce ?! Pe plan interna(ional erau câteva evenimente.fost %ef de protocol în anii 1940-1941 . când Romi Pop a fost chemat la Fete%ti la securitate. 38 .Aceste vizite din partea M. ab#tut %i speriat. . Ba mai mult.însfâr%it . me%terul î%i c#uta ucenici. so(ia lui a fost îngrozit#.. dar dorit de toat# suflarea româneasc# : trupele sovietice vor p#r#si România. Se va întoarce oare ? S-a întors . la 29 august. În apropiere era un aeroport militar .circula printre noi : "Au lansat chinezii o bomb# în Taiwan %i a explodat în România".totu%i . Glumele noastre aveau un gust amar. M-am angajat %i eu s# înv#(. )i totu%i. Speran(ele noastre cre%teau..spre sear#.am reu%it s# împletesc un co% cât de cât acceptabil %i s# încasez cei 5 lei binemerita(i. satul a fost înconjurat de securitate %i armat# %i ne-au arestat din nou. Când . .A. considerând c# nu e ceva greu. Pentru un co% se pl#tea câte 5 lei %i lucram câte o zi întreag# pe unul. dar când este lini%te absolut# pe întreg globul ? S# ne aresteze pentru c# între China %i Taiwan se ascute disputa ? O vorb# de duh lansat# de domnul Victor Medrea .aparent inofensive ne-au pus pe gânduri. zilnic vedeam turboreactoare trecând spre r#s#rit. La începutul lunii septembrie a venit un împletitor de co%uri din L#(e%ti . Un zvon nemaipomenit.I. materie prim# necesar# confec(ion#rii co%urilor ce se putea valorifica. Unii chiar b#nuiau c# ne vor aresta din nou.

Un peisaj sinistru. Bar#ci r#mase de pe vremea canalului Dun#re-Marea Neagr#. spre sear# am ajuns. .tipograful .renun(ând s# mai întreb#m de ce ? M# gândeam chiar c# ar fi mai bine s# ne duc# în Rusia. încât nu m# mai gândeam la ce am l#sat în urm#. în Siberia la Cercul Polar sau oriunde în lume. când în orice moment ar putea fi ridicat din nou. dac# s-ar fi terminat ar fi reu%it s# duc# Marea Neagr# în Dun#re %i nu invers. acea oper# faraonic# întrerupt# cu 4-5 ani înainte %i care. . Dup# un drum lung. Cineva l-a întrebat de ce se ostene%te atât. . Era cu noi %i doamnul Moise . pe care am aflat-o abia atunci când am ajuns în lag#rul "9 Culme". Toat# ziua ne-am întrebat . Îmbarca(i în camioane spre o destina(ie necunoscut#. în care am trecut %i Dun#rea cu bacul pe la Vadu-oii. Atât de brusc# a fost arestarea noastr#. Dar ce se vor bucura cei ce vor veni în urma mea.încotro ? .Au fost ridica(i to(i legionarii . numai în România nu ! Se sp#rsese în mine icoana României . Toamna puteai vedea în jurul casei lui o recolt# bogat# %i variat#. -"Este adev#rat. 39 .care a muncit cu sârg toat# vara în gospod#ria lui. atât de n#ucit eram. Era 19 septembrie 1958.numai legionarii. ." Lag#rul " 9 Culme ". Aspectul era deprimant.

am fost tun%i la zero. s# se termine odat# cu totul. To(i strigau la noi. Refuzând s# o dau jos. o groap# larg# %i adânc# ne-a himnotizat privirile. dar nu ne-au ajuns la to(i. Întreg grupul nostru a fost str#b#tut de acela%i fior : "Ne vor împu%ca %i ne vor arunca în groapa dinainte preg#tit#" . . . În curând vântul de toamn# ne-a p#truns pân# la oase. înseta(i de drum. Carcerele erau a%ezate în b#taia vîntului %i de(inu(ii pedepsi(i erau introdu%i în ele dezbr#ca(i %i descul(i. Ba chiar doream s# fie cât mai scurt# a%teptarea. Sco%i la plimbare din când în când.poate %i cei ce mi-au cerut ap#. Ordinul suna r#stit : -"D# jos p#tura ! N-ai voie s-o por(i ". Ne-au dat %i mantale de zeghe. În mijlocul lag#rului. de parc# eram urgia p#mântului . mai ales pe cei bolnavi. În bar#cile lungi %i friguroase. nici unul nu mai sem#na cu cel de ieri. urlau chiar. am încercat s# înlocuiesc mantaua cu p#tura pe care mi-am pus-o în spate. m-a amenin(at cu carcera. Pericolul era de moarte.În jurul bar#cilor p#r#site era plin de mili(ieni . 40 . îmbr#ca(i în zeghe . Probabil asta a %i fost ini(ial inten(ia lor. dar m-a observat gardianul. Doar la cuvântul "carcer#" te îngrozeai. Printre cei f#r# noroc am fost %i eu. dar nu-mi p#sa . Avea 2-300 metri p#tra(i %i cam 2 metri adâncime.

s-a dezbr#cat de mantaua lui de zeghe %i mi-a dat-o mie. ocolindu-l cât mai departe posibil. dar a fost atât de categoric c# n-am putut face nimic. Dându-%i seama în ce pericol m# aflam. De la L#(e%ti a fost adus %i el la "9 Culme". Cu un an înainte. mi s-a f#cut r#u %i la o oprire am c#zut jos pe marginea %oselei. Comandantul lag#rului "9 Culme" era c#pitanul Ioani(escu. De%i %tia c# sunt bolnav. Georgescu. c#pitanul Ioani(escu mi-a luat medicamentele. V. Am încercat s#-l refuz pentru a nu-l expune pe el la frig. certându-m# cu un gardian imbecil.Conflictul dintre mine %i gardian a fost observat de profesorul universitar I. )tia cât sunt de bolnav. când am fost transportat de la Aiud la Jilava în procesul Munteanu într-o carcer# din duba auto. Reglement#ri draconice. Era capabil de cele mai sadice crime. pentru a nu se confunda cu de(inu(ii politici care presupuneau o condamnare penal#. La câteva zile de la sosirea în lag#r ni s-a comunicat c# avem statutul de "internat politic" pe o perioad# de 36 de luni. cel care a fost r#pit de ru%i %i aruncat în lag#r dincolo de Cercul Polar. . Era un om îngust la minte %i hain la suflet. A%a am sc#pat de amenin(area cu carcera din care n-a% fi avut nici o %ans# s# scap viu. 41 . Un om de care trebuia s# te fere%ti. sp#rgând sticlu(a cu cizma de asfalt. Timpul de pedeaps# era exprimat în luni. le-a trântit la p#mânt. Îl cuno%team de la Aiud %i nu m-am bucurat de loc s#-l v#d în calitate de comandant. .

cei grav bolnavi vor fi pu%i în libertate. 42 . La drum spre poarta lag#rului. Din grija "patern#" pentru noi cei interna(i. totu%i m# str#b#tea o raz# de speran(#. Eram obliga(i s# mânc#m ciorba în clocot %i repede. Încercând s-o p#str#m pentru mai târziu. întrucât nu aveam condamn#ri penale. altfel ne-o confisca. to(i prietenii s-au bucurat. îmbr#(isându-m# . .Condi(iile din lag#r erau a%a de bine reglementate c# to(i fo%tii bolnavi s-au îmboln#vit din nou. dar dincolo de poart# m# a%tepta o dub# . c# plec acas#. Eram de %ase luni în lag#r cu un regim de izolare total# ca în închisoare . diminea(a primeam o buc#(ic# de marmelad# pe care trebuia s-o înghi(im dintr-odat#. neexistând aparatur#. nu %tiam nimic de acas# %i nici ei de mine de când am plecat din L#(e%ti. Se zvonea c#. A%a în(elegeau tovar#%ii s# dea asisten(# medical# celor bolnavi. . Pneumotorax nu se putea face.aceasta putându-le provoca hemoptizii. . Oniga Dumitru. În infirmeria "9 Culme" mi-am întâlnit vechi camarazi de suferin(# : Vasile Alupei din Bac#u . poet bucovinean din Stupca lui Ciprian Porumbescu. Ba chiar %i gardianul mi-a dat s# în(eleg c# voi fi eliberat.. Tase Berzescu din Lugoj %i mul(i al(ii. %tiind c# bolnavilor de pl#mâni le f#cea r#u .. Când a venit gardianul %i mi-a spus s#-mi fac bagajul. Eram printre cei mai bolnavi. gardianul ce m# înso(ea mi-a confirmat înc# odat# c# voi fi pus în libertate pe motiv de boal#. o lipeam sub banc#. Exista %i o a%a-zis# infirmerie unde se aplicau ni%te m#suri draconice. Prea încrez#tor nu eram.

. .Spre necunoscut. dac# sunt eliberat ?!" -"Doar pân# la Constan(a unde (i se fac formele de eliberare". Încercând s# iau leg#tura cu cel din înc#perea vecin#. Ajuns la Jilava m-au închis într-o improviza(ie de lemn murdar# din care la intrarea mea a ie%it un %obolan enorm. -"Oare unde %i de ce ? Ce mai vor de la mine ?". În gara Constan(a ne a%tepta o dub#-tren . vorbeam cu o voce joas# s# nu m# aud# al(ii. . era convins c# suntem du%i la securitate pentru anchet#. m-a trezit %i pe mine la realitate. M# prive%te nedumerit : -"Te-au adus din nou ?!" Am aflat mai târziu c# cel din lotul "Arsenescu" cu care am venit de la "9 Culme" a fost rejudecat %i condamnat la moarte. L-am recunoscut. . . Faptul c# acest (#ran nici m#car nu era bolnav. oboseal# %i o spaim# de necunoscut. împreun# cu un (#ran . Dup# lovitur# se uit# atent la mine %i eu la el. În momentul acela apare gardianul %i-mi trânte%te o palm# de era s# m# doboare . dar nu %tiu dac# a fost executat. -"Urc# în dub# !" -"De ce în dub#. Era acela%i gardian care mi-a deschis poarta închisorii când am fost pus în libertate în noiembrie 1957. Drumul pe care mergeam era altul decât cel spre cas# . 43 . de la care aflu c# face parte din lotul "Arsenescu" %i care.. )i astfel m# trezesc în carcera din dub#. Eram sleit de boal#. mai realist fiind. Cei r#ma%i în lag#r au fost du%i %i ei pe rând la anchete %i condamna(i. Astfel disp#rea categoria de "internat politic".

M# tortura gândul unde m# duc. 44 .care de%i avea regim de închisoare. Trebuie s# fie o înscenare ! Cele câteva zile petrecute acas# puteau fi prilej pentru a m# acuza chiar %i de un complot care urma "s# zguduie statul din temelii ". Spre sfâr%itul lui aprilie 1959. ce mai vor de la mine ? Nu mai era nimic de stors de la mine. urma s# aflu în curând. Ciocanele din creier interferau cu zgomotul ritmat al ro(ilor de tren. . Nu-mi trecea îns# prin minte ca tinerii din lotul meu din 1948 ar putea fi %i ei aresta(i. . C# securitatea avea ceva cu mine personal. unde nu-mi puteam nici m#car întinde picioarele. dar izolarea aceasta m# fr#mânta cumplit. Nu reu%esc s#-mi amintesc cât am stat la Jilava desigur pân# aveam asigurat un vagon-dub# cu care s# fiu dus. De obicei deplasarea între dou# închisori se f#cea în înc#perea mare a dubei împreun# cu ceilal(i de(inu(i politici. m# v#d într-o carcer# sufocant de strâmt#. Din nou spre necunoscut. dar "speciali%tii" de la securitate puteau inventa orice %i asta era groaznic. . de ce. nu avea nici o justificare juridic# . C#utau astfel s#-%i asigure o a%a-zis# legalitate. . obsesive. pentru c# nu %tiai cum s# te aperi ! Când era vorba de f#cut r#u. Îi %tiam liberi de mult timp %i asta m# lini%tea oarecum. Variante perfide. imagina(ia anchetatorilor nu cuno%tea margini. Era înc# un semn c# sunt tratat ca foarte periculos.

Aici eu eram. printre ei ! Prin satu-n care m-am n#scut. Dar mai ales acelea care au Mai mare nevoie de îndurarea Ta !" . 45 . De atunci.surpriz# ! Citesc clar "S#rm#%ag" . Într-o diminea(# .)i totu%i un sentiment ciudat de duio%ie mi-a inundat sufletul. . Era mai bine s# mor ! Toate prin câte am trecut erau peste m#sur#. . N-am copil#rit acolo.Ca s# împiedic gândurile de a m# tortura mereu. .. Scute%te-ne de focul iadului. deoarece tat#l meu a fost curând transferat în alt# localitate. . trenul se opre%te %i-mi dau seama c# am ajuns la Satu-Mare. eram doar la 100 de km de cas# %i totu%i cât de departe. Du în cer toate sufletele. Andrid. O deschidere mic# printre gratii îmi permitea s# citesc numele g#rilor prin care treceam. Ce mai faci.. cucule ? În sfâr%it. refugiul %i peregrin#rile chinuitoare m-au f#cut s# ocolesc satul în care m-am n#scut . "O. repetam f#r# întrerupere rugile cele mai fierbin(i. f#r# îndoial#. deci. Era o comun# din jude(ul S#laj unde în urm# cu 33 de ani a avut loc evenimentul venirii mele pe lume. Iisuse-al meu. . iart#-ne p#catele.

La securitatea din Baia-Mare. de data asta f#r# lan(uri la picioare. care oricum era (bun sau r#u ). ajung la Baia-Mare. cucule ?" "Deschiderea" era termenul oficial pentru num#r#toarea de(inu(ilor %i dura un minut sau dou#. . Gardienii se obi%nuiser# s# m# vad# tot singur în celul#. Gamela (cu zeama de prânz) era strecurat# printr-o u%i(# de lâng# z#vor . Ca %i atunci. Gândurile mi-l readuc pe [urcanu în prim plan a c#rui amenin(are "pentru tine am ceva cu totul deosebit !" era imposibil s# mi-o scot din minte. Dar n-a fost s# fie a%a... cel pu(in voi afla ce vor de la mine.. când procedeul se repeta. 46 . dus direct la securitate %i tot singur în celul#.Închisoarea o cuno%team din prima perioad#.T. iar anchete. dup# care u%a r#mânea închis# pân# seara la "închidere". deci. De%i eram îngrozit de ce avea s# urmeze. Închisoarea din Satu-Mare era %i anticamera securit#(ii din Baia-Mare. ca s# nu putem vedea nici chipul gardianului. D#inuia ca un r#get neîntrerupt de fiar# feroce . atât cât intra gamela.D. În timpul zilei se mai deschidea u%a doar când erai dus la anchet# sau pentru scosul tinetelor. celula în care sunt închis singur m# prime%te cu un puternic miros de D. era totu%i un chip de om. Într-o ma%in#-dub#. . iar diminea(a la deschidere îmi ziceau : -"Ce mai faci. .

ceea ce îmi spune(i e cu totul imposibil. domnule anchetator. "Ce vor de la mine ?" era întrebarea ce mi-o puneam obsesiv.%i dus în alt# înc#pere unde mi se scot ochelarii. Am ajuns eu s# doresc s# fiu scos la anchet#. întrucât cei cu care a(i fost arestat prima dat# sunt %i ei aici %i avem probe zdrobitoare împotriva dumneavoastr# !" -"Dar. Au trecut zile %i s#pt#mâni %i nu m-a întrebat nimeni nimic. -"Poftim ?" -Credeam c# nu am auzit bine.Mult experimentata securitate mai avea o metod# rafinat# de distrugere a omului : metoda de a te (ine în tensiune crescând# prin a%teptare îndelungat#. 47 . sunt scos din celul#.ca s# nu v#d pe unde calc . În r#stimp de câteva zile de a%a-zis# "libertate"%i s# fi avut timpul fizic s# m# ocup de a%a ceva. În sfâr%it. mi se pun ochelari negri . Pot s# dovedesc fiecare minut unde am fost %i ce am f#cut. A%teptarea era un co%mar ce cre%tea. dup# ce v-am dat drumul a(i început reorganizarea. luând propor(ii apocaliptice. -"Domnule Vi%ovan. . La surprinderea mea.doar %ti(i bine cât eram de bolnav. În mijlocul camerei v#d un birou la care st#tea un individ ce m# fixa cu o figur# grav#. Mi se adreseaz# cu "domnule Vi%ovan" (ca s# vezi unde st#tea polite(ea !). Îmi d#deam seama c# e vorba de o înscenare diabolic# pe de o parte. . replic# imediat : -"Nu încerca(i s# nega(i. n-a% fi putut-o face . iar pe de alta eram sigur c# nici unul din camarazii mei nu puteau s# declare asemenea lucruri.

Era p#mântiu la fa(#. dac# a putut s# semneze o asemenea declara(ie. Îl %tiam un b#iat sensibil. -"Dar. Am avut hepatit# infec(ioas# %i mi-am f#cut analizele. Când a fost introdus în camera de anchet#. iar anchetatorul m# opri brusc : 48 . aproape c# nu l-am recunoscut.o dramatic# excep(ie. bun. ocolindu-m#. a mers la locul unde era îngropat drapelul Fr#(iei de Cruce. . l-a dezgropat %i l-a s#rutat %i ne-a convocat pe to(i la el. e ceva cu totul %i cu totul ireal.S-a dovedit a fi . drept pentru care nu am recunoscut ca autentic# declara(ia %i am cerut o confruntare direct#. Cum puteam s# fac eu ceea ce declar# respectivul ?!" Mi-am dat seama c# trebuie s# fi fost o adev#rat# tragedie cu Vasile Dunca. . Ne-a vorbit despre necesitatea reorganiz#rii %i continu#rii luptei împotriva comunismului. Anchetatorul îmi întinde ni%te foi de hârtie : -"Citi(i-le !" . . când la analize. . imediat dup# ce a fost pus în libertate. Am f#cut pneumotorax. . î%i plimba privirile spre podea sau spre col(ul camerei. F#r# s# cer vreo permisiune i-am zis : -"Tu ai declarat acestea ? Cum e cu putin(# ?" Nu mi-a r#spuns nimic.Subsemnatul Vasile Dunca declar urm#toarele : "Numitul Aurel Vi%ovan. corect.îns# . În cele câteva zile cât m-a(i l#sat acas#. . domnule anchetator. . m-am perindat când la medici. . încovoiat. mi-am procurat medicamente. Sufeream de tuberculoz# pulmonar#.

domnule Vi%ovan ?" -"Nu. Era un tân#r sensibil. În închisoare v-a(i dovedit intransigen(i. le vom primi acum ! Am aflat mai târziu ce s-a întâmplat. S#-l conving# c# ceilal(i din vechea forma(ie sunt ni%te "bandi(i" care reprezint# un mare pericol pentru (ar#. . semnând o declara(ie (cea de mai sus). Declara(ia a fost ticluit# de securitate %i semnat# de Vasile Dunca. asta nu neg !" -"Vede(i ? Numai rapsodia aceasta v# poate aduce o condamnare pe via(#". . ci în prima perioad# de închisoare. securitatea a început s# fac# presiuni asupra lui. . a cedat %i a semnat declara(ia. La care anchetatorul. "Voi a(i primit prima dat# condamn#ri prea mici. Sunte(i un grav pericol pentru statul nostru comunist. Nu le-am primit atunci mai mari. Dac# el colaboreaz# cu securitatea. dup# ce prin metode arhicunoscute i-au speculat anumite sl#biciuni. . În momentul în care i s-a n#scut feti(a (primul copil). Anchetatorul tot repeta c# am primit pedepse prea mici. Î%i întemeiase o familie. zise : -"NU le-a(i f#cut voi acum. 49 . Nega(i c# a(i compus-o. pl#pând %i boln#vicios. când cu "Rapsodia Maramure%ului". . )tiau anchetatorii s# fie foarte conving#tori ! Prins pe punctul acesta atât de sensibil.-"Eu sunt cel care conduce ancheta !" Chiar sub coordonarea de c#tre anchetator. a%a c# nu v# putem l#sa în libertate. am reu%it s# demontez punct cu punct fiecare acuz# din declara(ie. pornit pe una %i bun#. va sc#pa de arestare %i va r#mâne liber cu feti(a lui. . . . Se vedea clar c# cel care o semnase era terorizat %i nu a contrazis nimic din tot ce am spus eu .

. regimul comunist a hot#rât : pe to(i opozan(ii politici cunoscu(i s#-i bage cu orice pre( la închisoare.Repet. . comoara-(i de vis. A p#strat o mu(enie total#. atât de %ubred# era legitimitatea lor în fruntea (#rii. pe drumuri %i tot tu de vin# Ori n-am pus destule balsamuri Pe sânu-(i str#puns ? Ori cupele pline de lacrimi N-au fost de ajuns ? Hain# e%ti. toamn#.Îar nou# ni se argumenta c# am primit condamn#ri prea mici fa(# de cât eram de periculo%i. camarazii mei aresta(i. iar pruncii ? Spune-mi. . hain#. hain# ! 50 . Rearestarea noastr# avea . toamn#. pe unde (i-s ? Iar. . Dar "c#r(ile au fost aruncate" . pentru mai mult# siguran(#. la confruntarea cu mine n-a mai recunoscut nimic. toamn#. Reîntors în celul# m-am întrebat cu nemângâiat# durere : Pe unde (i-s. Curg lacrimi din inima-mi zdrobit#.o singur# motiva(ie : Odat# cu plecarea trupelor sovietice din (ara noastr#. departe ? Dar frunzele tale agale cin` s# le poarte ? Poemele tale de aur. iar pruncii ? Spune-mi unde (i-s ? L#sat-ai iar vântul s#-i zboare departe. toamn#. Pe unde (i-s. . iar anchetatorii porni(i pe fel de fel de inven(ii ca s# motiveze arestarea noastr#.în cele din urm# .

)i iar . toamn# pustie. de cea(#. cine %tie ? )i iar . %i-amurguri plângând. . . Tot atunci l-au arestat %i pe p#rintele Hotico Vasile %i înc# doi tineri care nu mai fuseser# aresta(i pân# acum : Ghi(# Nan din Cuhea (actualul Bogdan-Vod#) Tical# Ilie din Dragomire%ti. Din spusele anchetatorului am aflat numele celor aresta(i din nou : Nistor Man Costic# Radu Gheorghe Andreica Vasile Dunca Nelu Dunca Gicu Bulacu )tefan Deac Ionic# Motrea. Pe lâng# ace%tia. câ(iva din grupul "Pop%a". câte toamne pustii. 51 . câte cupe s-or umple pe rând De lacrimi. . jum#tate din grupul meu arestat în 1948. )i cât# triste(e povestea va scrie ?! Toamn# pustie. )tefan Minic# Ion Hotea Ion Dunca "B#rbosu" Ion Bogdan )tefan Coman. Deci. Adun#-i din vânt ! Victimele înscen#rii. adun#-(i copiii. .

etc. înainte de proces . 52 . . Povestea cu "reorganizarea" pe care a% fi f#cut-o în cele câteva zile de stat acas# n-a (inut.m# acuzau de acea "Rapsodie a Maramure%ului" incendiar# . .le împ#r(eam între noi fr#(e%te. etc. De exemplu : ne-au încriminat pentru faptul c#. nu au renun(at. . . securitatea ne-a înscenat procesul legându-ne în aceea%i plas#.. . atunci când ne soseau pachetele . Slugile rele se tem.asta în primele luni la Sighet %i la Cluj. totu%i.Culmea era c#. cunoscându-se mai mult sau mai pu(in. de%i mul(i dintre ei locuiau în comune %i sate diferite. Anchetatorii. Incendiar#. pe care nu puteam s# o neg. Frunza se scutur#. recunosc. %i care începe a%a : În cântecul tulnicului Mun(ii Maramure%ului Gem. .în special . . Or pentru securitate asta însemna neaparat activitate legionar#. E semn de furtun# Cu (ur(ur#. Au pescuit orice altceva care la ora respectiv# era pasibil de condamnare. . . pentru c# Vasile Dunca n-a confirmat declara(ia la confruntare. Blestem de potop %i de par# Pe toate n#pârcile Ce-au n#v#lit în (ar# . Pâraiele murmur#. Pe toate domniile Cu sufletul de fiar#. Pe mine .. Mun(ii Maramure%ului gem.

dar mai ales so(ia lui Costic# Radu cu cei doi gemeni în bra(e. Eu eram în frunte cu 25 de ani munc# silnic#. au fost cu to(ii de acord cu rechizitoriul procurorului. Din punct de vedere muzical nu era o rapsodie. un proces de mari propor(ii. am fost condamna(i între 15 %i 25 de ani închisoare. Alt# încriminare era faptul c# am cântat în grup roman(a "Vânt de sear#. Din toate acestea au reu%it s# însceneze. Cu toate încerc#rile noastre de a aduce lucrurile la normal.Trebuie s# recunosc c# au avut ecou în sufletele celor închi%i %i s-a r#spândit repede prin închisori. Au întrebuin(at toate sofismele posibile ca s# construiasc# acest edificiu al minciunii. Cum de a fost botezat# "Rapsodia Maramure%ului" nici eu nu mai %tiu. Pentru judecarea acestui proces s-a deplasat la BaiaMare întreg completul de judecat# a Tribunalului Militar din Cluj. avoca(ii din oficiu sau avoca(ii angaja(i de familii. un b#iat %i o feti(# de vreo 2-3 ani%ori. În ce prive%te ap#rarea. vânt de sear#" pe versurile poetului Radu Gyr. la realitate.în prelucrarea lui Ion Mo(a . dup# ani de anchete. Lectura c#r(ii "Protocoalele în(elep(ilor Sionului" . a%a c# a ajuns %i la urechile securit#(ii.a fost un alt cap de acuzare. În derularea %edin(ei de la proces un fream#t emo(ionant a produs intrarea în sala de judecat# a familiilor celor din box#. 53 . ci mai mult un poem.

. câteva minute ! ..%i-au sus(inut cu mai mult curaj pledoariile. .Dup# terminarea %edin(ei de judecat# ne-au permis s# st#m de vorb# cu familia . re(inându-se doar câteva capete de acuzare care-l priveau pe fiecare personal. dar aceast# roman(# a fost scris# de comandantul legionar Radu Gyr !" bâigui procurorul. dar cu un alt complet de judecat#. la acuza(ia de a fi mâncat împreun# pachetele primite în 1948-1949. . Recursul.vara . dar prin redimensionarea primei condamn#ri de 10 ani %i prin computare. Sau la acuza(ia cu roman(a "Vânt de sear#. f#r# o inculpare colectiv#. noi când am fost studen(i %i primeam pachete de acas#. mie mi s-au dat 18 ani munc# silnic#... -"Da. Asta 54 .al(ii decât prima dat# . vânt de sear#" : -"Care din genera(ia dinaintea noastr# nu cuno%tea %i nu fredona aceast# frumoas# roman(# ? Ce caracter politic are acest cântec ?".s-a judecat recursul %i din nou Tribunalul Militar Cluj. iar avoca(ii .. De exemplu. . s-a deplasat la Satu-Mare. . Sentin(ele au fost pronun(ate cu condamn#ri mai mici . În cursul anului 1961 . catalogate ca activitate legionar#. zicând : -"Tovar#%i. Procesul a decurs lini%tit. avocatul s-a adresat completului. Din desf#%urarea procesului am observat c# se renun(ase la acele mari învinuiri de "Complot" %i alte "reorganiz#ri" . nu le mâncam împreun# ? Asta înseamn# c# am fost legionari ?".

crea mari suferin(e. Semnificativ pentru justi(ia român# de atunci este cazul lui Ionic# Motrea.ceea ce atunci nu era cunoscut. Am reu%it chiar. toate condamn#rile erau de peste 15 ani. a f#cut aproape 3 ani închisoare %i a mai fost re(inut chiar %i dup# pronun(area recursului. care %tiau c# trebuie s# execute o perioad# de deten(ie. mult mai mari. Aceast# situa(ie. 55 . dup# proces. cu excep(ia mea. din 1961. L#sând la o parte faptul . parc# nu mai contau. prin ad#ugarea nesiguran(ei. ne-am reg#sit în aceea%i celul#. Împreun# fiind am uitat de condamn#rile recent pronunun(ate %i care pentru noi.însemna c# în anul 1961 aveam deja 13 ani de închisoare executa(i %i-mi mai r#mâneau înc# 5 ani. Reîntor%I la securitate. spre marea noastr# bucurie. acum dup# recurs erau între "achitat" %i 7-8 ani. convin%i c# vom fi închi%i cât va d#inui comunismul. obsedat tot timpul de întrebarea : "Ce nume urm#resc organele de securitate ?" Era o tortur# în plus fa(# de ceilal(i camarazi. .. Aceasta era injusta justi(ie comunist# ! La raportul procurorului. dup# cum nici primirea celor 25 de ani nu m-au însp#imântat. Dac# la primul proces. de data asta mai înc#p#toare. de a fi supus acelora%i restric(ii ca %i cei condamna(i de%i e%ti achitat.c# dup# isp#%irea pedepsei nu erai pus în libertate. ci erai trimis în lag#r sau în domiciliu obligatoriu. s# ne sim(im bine.. Sigur c# nu mi-am f#cut nici o iluzue. care de%i a fost achitat. în ciuda tuturor mizeriilor.

cheam# gardianul. nu în(elegeam ce urm#re%te. . probabil ofi(erul politic al închisorii.. a avut loc vizita procurorului la a c#rui audien(# am cerut s# fiu scos. îi %opte%te ceva. Atunci am cerut s# fiu scos la procuror pentru a cere de la acesta aprobarea unei asisten(e medicale minime. tot cu ochelari negri la ochi. . . mi s-a redeschis leziunea la pl#mâni . scuipam sânge %i datorit# febrei sufeream îngrozitor de sete. Dup# o jum#tate de or# de discu(ii complet f#r# rost. În zadar. În a%teptarea lui trec zile dup# zile. Spre mirarea mea îmi pune câteva întreb#ri banale : prin ce închisori am trecut ? S#-i povestesc despre Jilava. În mod normal administra(ia era obligat# s# m# scoat# la raportul procurorului. . repartizându-m# cu un ungur din localitate. Pe mine m-au desp#r(it de ei. dar nu oricum ! Îmi pune ochelari negri pe ochi %i ajung într-un birou unde m# a%tepta un ofi(er. .. . . 56 . . Era chiar sub p#mânt ? Complet derutat. . în absen(a mea. Aflu de la colegul meu de celul# c#. "Ce-o fi vrut de la mine ?". . "Ce-or mai fi vrând de la mine ?". . Am început din nou s# m# simt r#u. În repetate rânduri am cerut s# mi se dea ceai în locul mânc#rii pe care n-o puteam consuma. . la cerere.Aceasta era doar o mostr# de "legalitate" în justi(ia român# a anilor `60. . Nu mai suportam s# fiu anchetat. când deodat# gardianul deschide u%a %i-mi spune s#-l urmez. umezeal#. Deci toat# mascarada a avut drept scop s# nu pot lua leg#tura cu procurorul. Cum ar#ta închisoarea ? Dac# era frig. Misterul s-a l#murit curând .Dar bucuria a fost de scurt# durat#. . dup# care sunt dus înapoi cum am venit.

Ne sim(eam %i ne manifestam ca în urm# cu 14 ani. condamna(i o dat# cu mine. O veselie ce nu poate fi descris#.. Diabolica minte a conducerii comuniste a pl#nuit la repezeal# s# împu%te mai mul(i iepuri cu un singur foc. au pl#nuit distrugerea mea concomitent cu a celorlal(i. cu inten(ia clar# de a m# termina. prin administra(ia închisorii.. la vârsta adolescen(ei. 57 . erau înghesui(i într-o celul# mic#. Numai c# Dumnezeu a vrut altfel. O adev#rat# reînviere. V#zând c# mi se refuz# orice ajutor medical %i c# grija permanent# a securit#(ii. )tiind c# sunt grav bolnav %i am dese hemoptizii. O m#sur# diabolic# dictat# de securitate. o explozie de bucurie a f#cut s# dispar# zidurile închisorii. în partea opus# a celularului. . M-au mutat în celul# cu ei. Ceilal(i tineri. Ajuns în mijlocul lor. crezând c# sunt %i contagios. L-am anun(at pe gardian c# de a doua zi refuz mâncarea Nu cred c# au trecut dou# ore %i u%a se deschide din nou : -"F#-(i bagajul %i urmeaz#-m# !". . În acea celul# îmi lipsea total aerul pentru a supravie(ui.. îmi preg#te%te o moarte înceat# %i natural#. m-am hot#rât s# recurg la greva foamei. Eram din nou împreun# ! Uitaser#m cu to(ii c# aveam peste 30 de ani. Mi-am dat seama c# e vorba de o nou# mi%elie.

ca pe orice plan înclinat. trebuia s# coboare un alt vagonet dup# mine. Coboram cu un vagonet plin cu minereu de plumb pe o pant#.Eu eram mai rezervat din cauza bolii. transpirat. luându-m# pe sus. a c#zut %i i s-a stins lampa. În mod inevitabil. dup# un timp. am început s# m# simt mai bine %i nici ei nu s-au îmboln#vit. cu frâna pus#. de la Gherla. "Ai sc#pat printr-o minune de la moarte !" Ce se întâmplase ? La un minut dup# mine a pornit %i el cu vagonetul plin. cam la un minut diferen(#. care nu au fost pu(ine în via(a mea . Trebuia s# frânez vagonetul tot timpul. am fost dus la minele de plumb din Maramure%. Imediat mi-au eliberat cel mai bun pat dintre cele suprapuse. Ajuns la destina(ie. îmi spune gâfâind prietenul meu. înseamn# c# a%a-i bine. Apropos de minuni. dar ceilal(i. palid la fa(#. Îmi amintesc un episod din timpul cât lucram la mina din Baia Sprie : Era în al treilea an de când . s-a împiedecat. Vagonetul a luat-o singur la vale cu vitez# din ce în ce mai mare. m# ajunge înso(itorul de la al doilea vagonet. foarte speriat : -"Aurel !". )i iat# c# s-a produs un adev#rat miracol ! În condi(ii de supraaglomera(ie %i aer viciat. la nivelul doi. m-au convins c# dac# Dumnezeu ne-a dat aceast# bucurie. 58 . exact sub geam. vagonetul care nu era frânat urma s# m# ajung# %i s# m# striveasc# de vagonetul meu. Nu %tiu cum. ca s# am cât mai mult aer %i ei s-au înghesuit cum au putut pe celelalte %ase paturi suprapuse pe trei nivele. În acelea%i condi(ii. ca s# nu ia vitez# prea mare %i s# nu deraieze.

era singurul mod prin care-i puteam ajuta. încât a dat aceast# dispozi(ie. apoi ne mai înv#( %i alte rug#ciuni. .. Am aflat c# erau în celula de izolare nr. Dup# 20 de zile de izolare a sc#pat Ghi(# Nan.(?!). Motivul exact nu-l %tiam nici noi nici ei.. las cititorul s# gândeasc# . Am cântat în surdin# "Ave Maria". care dup# proces au fost du%i direct la izolare în lan(uri."Pe unde (i-s toamn#. . Aveam un program variat destul de organizat. 59 . Urmau orele de martematic#. . 22 de la parter. )tefan Deac %i Ghi(# Nan. Era deja frig. Diminea(a recita tot ce se putea din Sfânta Liturghie. Revederea lui Nistor Man a fost o explozie de bucurie. dup# cum ni le aminteam. În urma unor schimb#ri între noi %i celula vecin# (f#cute de administra(ie). . Dup# 21 de zile . iar Nistor %i-a amintit de versurile d#ltuite de mine în celula din Baia-Mare : . Dintre ai no%tri lipseau trei : Nistor Man. Ne rugam pentru ei s# nu se îmboln#veasc#.F#nic# Deac %i dup# 31 de zile Nistor Man. În celul# domnea o atmosfer# de familie reîntregit#. S-au dovedit a fi to(i buni matematicieni.preot greco-catolic. iar pruncii ? spune-mi pe unde (i-s ?" Atmosfera din celul#. %i ne gândeam cu mult# îngrijorare la situa(ia lor. a venit la noi %i p#rintele Vasile Hotico .Ce mân# de înger a frânat vagonetul prietenului meu de nu m-a ajuns %i s-a oprit la câ(iva metri de mine . în care rezolvam multe probleme. Probabil ceva din atitudinea lor l-a deranjat pe pre%edintele tribunalului. . . . toamna înaintat#.

. . observ#m c# în dreptul vizetei mi%ca ceva. Dac# ne-ar fi observat gardianul.. Sigur c# rezultatul a fost mai mult decât aproximativ. Un moment hazliu : când "pagina" din aer era plin#. %i aveam impresia c# datele se întip#resc mai bine în memorie. -"De ce ? Voi mânbca(i aici pâine italian# ? V# fac raport %i-n lan(uri cu voi !". Le-am povestit "studen(ilor" mei din celul# c# la BaiaMare. Deodat# u%a se deschide brusc %i gardianul strig# la noi -"Voi ce limb# vorbi(i aici ?" -"Limba italian# !" îi r#spund imediat. de%i vorbeam cât mai încet posibil. Într-una din zile. Pentru fixarea datelor scriam cu degetul . o "%tergeam" cu mâna. dar a fost un mod de a petrece timpul. cu un pai rupt din m#tur#. apoi ne continu#m lec(ia. scriam. s#pt#mâni întregi am încercat s# calculez distan(a de la P#mânt la Venus cu ajutorul a dou# triunghiuri asemenea. dar mai pu(in periculoas#. apreciind distan(a pe care cea mai str#lucitoare planet# o parcurge între dou# fante mici de deasupra u%ii. în aer.pe fundul exterior al gamelei frecam cu pu(in s#pun de rufe. pentru c# nu exista corpul delict : rezolvam problemele în gând. se l#sa cu carcer#. singur în celul#.mai grea. v#zându-ne surprin%i. A%tept#m pu(in . . Cursurile de limb# italian# îmi reveneau mie care predam aceast# limb# în 1946-1947 la liceul din Sighet. . . în timpul lec(iei de italian#. . 60 . A doua metod# . unde eram profesor suplinitor de fizic# %i chimie.Cum le rezolvam f#r# creion %i hârtie ? Foloseam dou# metode : Prima . Nistor Man care era un mare iubitor de istorie ne (inea prelegeri din acest domeniu. %i pe acest ecran . desenam figurile geometrice.

aspirin#.Desigur. tratamentul era iluzoriu. . dar ne%tiind care. %i-a chemat colegii de la celelalte nivele s# asculte %i ei : -"Vorbe%te ungure%te ?" -"Nu !" -"Nem(e%te ?" -"Nu !" -"Atunci. iar eu care eram cel mai vizat am început s# m# preg#tesc %i pentru lan(uri. . De%i eram bolnav. În a%teptarea lan(urilor promise sunt dus la infirmerie. v#zând c# nu sunt pus în lan(uri pentru marea crim# de a fi vorbit în italian#. dar medicul nu %i-a dat avizul. . Nostim a fost c# dup# plecarea gardianului. Dup# alte câteva zile. -"Fra(ilor". Acolo era medicul %i ofi(erul politic. din dosarul medical. ruse%te ?" -"Nici vorb# !" . De fapt %i f#r# consulta(ie el %tia foarte bine starea în care m# g#seam. "%ti(i de ce cred eu c# n-a deschis imediat u%a ?" Auzind c# vorbim într-o limb# str#in#. nu ne-a fost indiferent. . ne-a întrebat pe noi . . Nervos c# %i-a epuizat toate variantele cunoscute. medicul d# din cap %i sunt dus înapoi f#r# a-mi spune o vorb#. 61 . zice unul din tineri. cei din celul# au încercat s# g#seasc# sensul mi%c#rilor v#zute prin vizet#. Din când în când venea asistentul %i-mi aducea câte o . Dup# consulta(ie . . mi-am dat seama c# gardianul a f#cut raport.

dar pu(ine evenimente mi-au r#mas în minte. Într-o zi. cur#(# sângele. ne-au dat %i restan(ele. negricios. producându-ne o foame teribil#. care fiart# apoi. De atunci "Spanac". . )tia el ce spune . pentru ca apoi s# fie dintr-odat# atât de s#rat# c# nu se putea mânca. zile %i mai grele ? Dar nu a fost a%a ! Noul gardian ne l#sa la plimbare mai mult liberi. Gardianul a motivat lipsa s#rii la buc#t#rie. ne era servit#. iar când au primit-o. Anul Nou %i prim#vara din 1962 ne-a b#tut în geam. Pe sec(ie a ap#rut un gardian nou. Zile la rând ne d#deau ciorba f#r# sare. oare. 62 . Urmeaz#. Cei de la buc#t#rie aveau sim(ul umorului (dirijat. dup# ce s-a servit masa cu "deliciosul" spanac. iar în celul# mai pu(in supraveghea(i. %i nu cu r#utate. . Undeva în vreo gospod#rie colectiv# se cosea iarba amestecat# cu spanac. Sosise "zodia" spanacului. dar dac# v# mai d# mult. înalt. gardianul nostru deschide u%a târând un hârd#u dup# el : -"Preg#ti(i gamelele pentru supliment ! Spanac.Spanac. A trecut Cr#ciunul . Schimbarea gardianului ne-a îngândurat. i-a r#mas numele. f#r# îndoial#. Nu avea nimic substan(ial în ea. v# cur#(# %i pe voi".

dar ne-a pufnit râsul. bun# inten(ie sau calcul. Formidabil ! chiar c# un astfel de informator n-am mai pomenit. . )i-a c#utat un loc. foarte vioi %i simpatic.ca un fiu cuminte %i iubitor . ca doi porumbei. inginer M. Trecuser# vreo câteva zile de la pompoasa nunt# %i acum st#teau cuminte acas#. Cum sunt însurat %i am %i eu o soacr#. %i dându-%i seama c# în jurul lui nu sunt naivi u%or de convins.le fac o surpriz#. Cei mai tineri au început s#-l încol(easc# cu fel de fel de întreb#ri . !". la vârsta de 65 de ani.O "cârti(#" sincer#. Eu . instalându-se comod. . cump#rându-le un cofrag cu ou#. i-am cump#rat %i ei un cofrag. cam încolo c#tre 80. s# nu fie sup#rare ! 63 . .A. O fi f#cut-o din naivitate.un grup omogen. recunoa%te: -"Sunt în aceast# celul#. . de vreo 75 .I. s# mai schimbe %i ei meniul compus din fasole %i varz#. dar ne-a spus-o ! -"Bravo. nu %tiu. Adole ! S# %tii c# e%ti simpatic ! Acum spune-ne %i nou# de ce te-au arestat ? -"S# vezi %i s# nu crezi !" î%i începu Adole povestea. dar mai ales cum de a ajuns în celul# cu noi. Se recomand# : -"Adole )erban. S# fi fost cu vreo doi ani mai tân#r decât cei din grupul nostru. ca s# informez securitatea despre tot ce face(i %i tot ce vorbi(i.(Ministerul Afacerilor Interne). To(i eram cu ani grei petrecu(i în închisori %i am devenit suspicio%i.oricum . Încol(it fiind. care eram . Mama mea. La noi în celul# a fost introdus un individ gr#su(. Stupoare !!! . a%teptând s# treac# luna de miere. . s-a m#ritat cu colonelul Birca.

sunt condamnat la 6 ani închisoare !" -")i tu ce le-ai zis ? -"Cum e posibil una ca asta ?" -"Mi-a(i cerut s# fiu sincer .procedeaz# la o descindere la casa "tinerilor" c#s#tori(i pentru a-i face o perchezi(ie colonelului Birca %i . La întoarcere. de ce e%ti atât de ab#tut ? -"Ce mai e %i cu securitatea asta ! Mi-au comunicat sentin(a. acuzând comer(ul socialist pentru aceast# penibil# situa(ie. Dar iat# c# într-o zi este chemat de gardian jos.în loc s# fiu achitat . în scris.m# condamna(i la 6 ani de închisoare !" -")i anchetatorul ce a r#spuns ? 64 . V-am dat !. În acest timp securitatea . am fost arestat %i dat în judecat# pentru crima de ponegrire a comer ului socialist ! Multe perle au ie%it din gura lui. dau peste scrisoarea mea. le-am scris la fiecare câte o scrisoare. perora teatral : -"Ei. . la birouri. Când î%i epuiza toate argumentele. Încuraja(i de "grozavul" document pe care au pus mâna. -"Ce s-a întâmplat. La rândul meu. Nu se d#dea b#tut niciodat#. Adolo al nostru era grozav de sup#rat.Ghinionul a fost c# cele dou# cuscre au constatat c# ou#le sunt stricate %i mi-au repro%at acest lucru. . fac o perchezi(ie %i soacrei mele %i g#sesc %i a doua scrisoare. contrazicându-l. Ne lipsea umorul lui care ne mai descre(ea frun(ile. . din cauza unor ou# clocite. Drept r#splat# .neavând ce face . Astfel. inginere. ce vre(i ? Asta e p#rerea mea gre!it$ la care nu renun( !". . iar noi îl provocam mereu.Am fost ! Mi-a(i cerut s# v# dau informa(ii despre ce vorbesc %i ce fac cei din celul# . . . pro(#pit lâng# perete.

singurii locuitori de la ultimul etaj. Anumite zgomote ce ne parveneau de pe coridor. Fiind foarte bolnav era cea mai fireasc# dintre alternative.. Adole )erban a plecat. Oare pentru a câta oar# sunt în%elat.. . b#rb#teasc# spunea mai mult decât potop de cuvinte de r#mas bun. Pân# când ? . . A%teptam înfrigurat hot#rârea administra(iei în privin(a mea. Lan(uri foarte grele. Celor câteva formalit#(i de la gref# nu le-am dat nici o importan(#.era desp#r(irea de ei. .. tr#i(i din pierderi !" Lan(uri. O îmbr#(i%are cald#. . %tiind c# sanatoriul era în Moldova.-"Numai 6 ani ? Pentru "crimele" tale trebuia s# prime%ti 20 de ani !" . într-o zi u%a se deschide larg %i gardianul cite%te o list# cu numele tuturor celor ce erau cu mine . Astfel. . Abia m-am putut târî pân# la dub#. stupefac(ie ! Bolnavului Aurel Vi%ovan i se puneau lan(uri la picioare. Doctorul închisorii mi-a spus la un consult c# voi fi dus la sanatoriul din Tg. obiectul batjocorii lor ? 65 . cu excep(ia mea. cu obezile cât mâna de groase. Mi s-a strâns inima . )i de data asta i-am crezut.. . -"A%a sunte(i voi. ne puteau viza doar pe noi. securi%tii. . puternic#. Ne vom mai întâlni ? . Dar la poart#. .-Ocna (sanatoriu penitenciar). Drumurile noastre nu s-au mai intersectat în urm#torii ani de închisoare.

66 . aceste celule erau chiar lâng# poarta închisorii. De la tren pân# la duba auto. zdr#ng#nitul lan(urilor atr#geau toate privirile spre mine. )i ei credeau c# asemenea lan(uri au r#mas de pe vremea imperiului Austro-ungar. Deci acesta era sanatoriul despre care îmi vorbise doctorul Fenives din Satu-Mare ! Am cerut în repetate rânduri s# fiu dus la doctor.Nu mi-am revenit din durerea %i umilin(a provocat# nici când am v#zut gara pe care scria cu litere mari : AIUD. Au pus mâna pe dalt# %i ciocan %i au t#iat mai întâi niturile ca s# mi le poat# scoate. mai mult însp#imântate decât mirate sau curioase. În interior era un frig de-(i înghe(au oasele. avea un gemule( undeva sus de tot. mai ales dup# ce am fost îmbr#cat în zeghe de pu%c#rie . de unde am plecat în 1957. lung# de doi metri. dar erau f#cute cu mai mult# economie. Nu-mi amintesc s# fi avut vreo rogojin# pe jos. Singurul mobilier caracteristic celulelor : dou# tinete. Aiudule ! Iat#-m# din nou la Aiud. "Cine o fi odiosul criminal ce trebuia transportat în asemenea vacarm de lan(uri ?". Aiud. )i la Aiud se purtau lan(uri. O senza(ie stranie de disperare m# cuprinse total ca un sloi de ghia(#. dar foarte înalt# . Celula era hidoas# : lat# de un metru %i ceva. Chiar %i gardienii din Aiud s-au mirat când au v#zut br#(#rile de la picioare.

Ba chiar a încercat s# m# conving# c# Iisus nici nu a existat %i c# tot cre%tinismul este o inven(ie a apostolului Pavel. În camer# era lume pestri(#. muncitori. Temerile mele c# ororile Pite%tiului s-ar putea relua %i aici. de ce am fost arestat . .sau chiar student ? Începuse s# m# iscodeasc# mai mult decât ceilal(i. sunt "transferat" într-o celul# mai mare. ajung %i la cabinet. nici nu mai %tiu dup# câte zile de la sosire. Prima reac(ie a fost de groaz#. Dar n-a fost a%a. au fost împr#%tiate prin mutarea în alt# celul# la etajul unu..Când aproape îmi pierdusem speran(a. 67 . .. unde am întâlnit mul(i tineri. m# trimite înapoi în aceea%i celul#.unul din reeduca(ii de la Pite%ti sau Gherla. probabil . de%i o f#ceam cât mai discret posibil. cu mul(i de(inu(i %i to(i necunoscu(i mie. Dup# o examinare sumar#. Prin aceasta %i-a prezentat "cartea de vizit#". . Era - Revelion 1962. c# m# simt foarte r#u. )i totu%i. mai târziu. De%i nu sunt o fire prea comunicativ#. Era un fost elev . pe celular. func(ionari care au început s# m# întrebe de unde vin. Nu cumva se repeta %i aici reeducarea de la Pite%ti ? M# a%teptam s# se repead# to(i asupra mea din moment în moment %i s# m# tortureze. Îi spun medicului c# trebuie s# continui tratamentul. m# privea cu mali(iozitate. (#rani. În timp ce m# rugam. le-am r#spuns . Printre ace%tia era un tân#r care de la început nu mi-a inspirat încredere.

ne-a amenin(at pe to(i : -"Fac voi raport pentru incaierare !" În zadar i-am explicat c# nu s-a b#tut nimeni. câte unul în fiecare celul#. nu l-am putut convinge. vesel#. dezbr#ca(i doar în lenjeria de corp. În celula de izolare era un simulacru de rogojin# pe jos %i o p#tur# în care erau 14 g#uri num#rate de mine. de unde p#rin(ii lui au fost deporta(i de c#tre ru%i chiar în Siberia. un gardian pe nume Feren( .surprinzându-ne. Era refugiat din Basarabia.ce nu %tia prea bine limba român# . Doamne ! Cât a% fi dorit ca în locul lor s# fi suportat nenorocirile de aici ! Este înc# un mod de a ilustra intensitatea ororilor de la Pite%ti. Singura consolare .era amintirea torturilor din Pite%ti.la trei zile o dat#. Într-o zi. Frig. Feren( a f#cut raportul %i iat#-ne pe to(i 7 trimi%i la parter în celulele de pedeaps#. 68 . Cu toat# mizeria %i mâncarea extrem de slab#. uneori prea vesel#. Trebuia s# m# mi%c tot timpul ca s# nu înghe(. Dormeam câte doi pe un pat de o singur# persoan#. când doi b#ie(i se îmbrânceau în joac#.un cunoscut fost student la medicin# . Era între Cr#ciun %i Anul Nou. Aici am întâlnit . dar de un somn adev#rat nu putea fi vorba.spre bucuria mea . în celul# domnea o atmosfer# tinereasc#. )i acesta trecuse cu mine prin groz#viile de la Pite%ti. foarte frig . Îi cuno%tea bine pe ceilal(i tineri %i m-a asigurat c# nu am motive de nelini%te.în afara rug#ciunii cu care îmi petreceam majoritatea timpului .Eram foarte înghesui(i. c# era vorba de un joc tineresc. Mâncare . A(ipeam câte pu(in noaptea. dintre care prin 10 puteai b#ga capul. .Gorjinschi. . mimând un meci de box.

%i-a sacrificat c#ciula %i mi-a f#cut m#nu%i pentru amândou# mâinile ca s# mi le înc#lzesc . Ba mai mult. într-una din cele mai friguroase laturi ale celularului. . . %i reumatismul a izbucnit violent. Într-o diminea(#. Gorjinschi mi-a spus mai târziu c# a încercat s# ia leg#tura cu mine. 69 . cu gerul ei specific. cu to(ii . Doctorul Brancovici. Dup# care am c#zut le%inat. începeam s# m# pierd. Mi s-au umflat mâinile. . Eram înc# în celul#. La terminarea pedepsei am fost muta(i în alt# celul#. . sus.Nu-mi amintesc cum a trecut Cr#ciunul. Gorjinschi.nu trecea nici o c#ldur# . . Mare sacrificiu era s# renun(i la ceea ce î(i era atât de necesar pentru a-(i ajuta camaradul ! Sim(eam c# m# sting încetul cu încetul. la 6 ianuarie. Le-am spus celorlal(i . Atunci prietenul meu. . boala a r#bufnit din nou. am avut senza(ia mor(ii iminente. Sl#bit %i mai mult din cauza izol#rii %i a frigului.îns# . . . dar de Anul Nou 1962 eram la izolare. fiind îngenunchiat pentru rug#ciune. Cei ce vor supravie(ui s# le spun# celor de acas# c# mor cu gândul la ei . am petrecut-o tot acolo . b#tând în (eav# ur#rile "La mul(i ani !" Era (eava de la calorifer prin care . degetele . pe latura de r#s#rit. S#rb#toarea Bobotezei.

Întâmplarea face c# doctorul Brancovici era specialist radiolog %i administra(ia avea mare nevoie de un asemenea medic la spitalul închisorii. Un felcer se uita atent la mine %i mi-a spus c# am f#cut un %oc. Astfel c# a fost dus ca s# lucreze acolo. . dar dreptul de a merge la cabinetul medical mi se refuza sistematic. O adev#rat# somitate medical#. deoarece î%i f#cuse studiile la institutul "Curie" din Paris. a tr#i în preajma lui. Era un bun cunosc#tor al limbii franceze. am început s# vorbim fran(uze%te. mi-am revenit dup# un timp. M-am trezit pe un pat de infirmerie. Era mult mai în vârst# decât mine. a fost un reviriment intelectual . multe a% fi înv#(at de la acesta . . Dac# s#n#tatea mi-ar fi îng#duit. mitropolitul Moldovei din secolul trecut. unde a %i lucrat un timp. Doctorul Brancovici %i-a dat seama imediat de gravitatea bolii mele. . dar fluidul unei simpatii profunde circula între noi în ambele sensuri. îmbog#(indu-mi astfel cuno%tin(ele %i de limb# %i de cultur# în general. M-am bucurat mult pentru el. Din nou hemoptizii. Era nepotul lui Sava Brancovici. Într-adev#r. . Cunoscând %i eu pu(in# francez#. iar la ie%irea din infirmerie m-au dus într-o alt# celul# în care l-am întâlnit pe doctorul Brancovici. Mâncare slab# %i aer insuficient. Pentru mine.Nu %tiu cât timp mi-am pierdut cuno%tin(a. 70 . dar acolo nu m# putea ajuta cu nimic. dar acum s# stau lini%tit c# voi fi tratat medical. În celul# era mare înghesuial#.

îmi face formele %i m# interneaz# în spitalul închisorii.Într-o zi.datorit# competen(ei %i (inutei morale a doctorului Brancovici . ap#ru pentru mine unul nou nemaicunoscut : durerea unei m#sele cariate. dup# multe insisten(e. Mai târziu am aflat c# dr.. Brancovici . Peste tot acest chin. . Brancovici pedepsit pentru c# %i-a onorat jur#mântul lui Hipocrat. Era suficient îns# c# plana acest spectru sumbru al co%marului tr#it la Pite%ti. Nu cuno%team motivul acestui nou val . m# chinuia zi %i noapte f#r# s# o pot potoli cu ceva. Reeducarea aceasta se f#cea cu alte metode. indirect. Brancovici a fost pedepsit cu izolare pentru c# m-a internat (pe mine cel atât de înd#r#tnic la manevrele reeduc#rii). procese. Întors în celul#. dr. 71 .. . Zadarnic m# adresam gardianului pentru a merge la cabinetul stomatologic. ajung %i eu la cabinetul medical. nu neap#rat violente ca la Pite%ti.am beneficiat o perioad# de tratament %i de condi(iile mai umane ce le oferea spitalul. . Mai rafinate. Avea ordine precise. mi se aduce la cuno%tin(# c# %i la Aiud a început . Se f#cuser# noi arest#ri. Durerea cre%tea. Astfel c# . . condamn#ri. Exemplul de mai sus : dr. Durerea de m#sele . înghesuial# mare ! Dormeam câte doi într-un pat. .care-mi %tia bine situa(ia real#. dar nici f#r# perfidie. Astfel. Imediat dup# radioscopie.

a pune sare pe cangren# înseamn# a pune benzin# pe foc. Aveam . 72 . Cu greu am fost dus la doctor.tot de(inut politic. În cazul acesta. În naivitatea mea am considerat-o dezinfectant %i am pus sare pe m#sea. asistent universitar %i . ca %i la izolare. Dac# timp de o or# nu cedeaz# durerea.Nu %tiam ce s# m# mai fac de durere. st#ruind la rug#mintea mea . . repet. Or.bineîn(eles . durerea de din(i s# par# mai mic#. paralela cu "Pite%tiul" în sensul c#. nu m# mai puteam st#pâni. a%a este ! Dar acum este altceva. Doctorul Ni(u era medic stomatolog.un pic de sare. când îmi veni o idee pe care am considerat-o salvatoare. Au intervenit %i ceilal(i colegi de celul#. -"Domnule Vi%ovan. La Zarc#. . ci cangrenat#. )i a%a a fost ! Trece ora %i durerile devin tot mai violente. cere(i s# fi(i adus la mine". De data asta n-am reu%it. c# vor urma dureri groaznice". dac# timp de o or# durerea nu a încetat. Am încercat s# aplic. -"Dac# a(i %ti cât de greu am ajuns la dumneavoastr# ! Au trecut dou# s#pt#mâni de când cer întruna". I-am spus c# am pus sare pe carie. nu este numai cariat#. Situa(ia este grav#. a înzecit-o. m#seaua dvs. fa(# de atrocit#(ile de atunci. Urlam de durere. Eu v# pun un pansament. îmi r#spunse : -"Da. Am b#tut în u%#. dând din cap. Doctorul.nu %tiu de unde . În loc s#-mi treac# durerea. rugându-l pe gardian s# m# duc# la dentist. s# bate(i în u%# oricât de tare.

bolnav fiind. Adev#rat regim de exterminare ! Circula o vorb# de duh : -"La doctor. când apare un alt gardian %i întreab# : -"Care-i Vi%ovan ?" Mi-am zis : -"În sfâr%it !" -"F#-(i bagajele %i ie%i în fa(a u%ii !" -"Cu bagajul ?" . Nu mai în(elegeam nimic. 73 . fiecare în fa(a celulei lui. au b#tut %i ceilal(i. Pe coridor am mai v#zut câ(iva.îmi comunic# sec regulamentul %i trânte%te u%a. Coborâm la parter. . Dup# mine. . travers#m curtea %i iat#-ne în fa(a cl#dirii denumit# "ZARCA". . . Cred c# le f#cea o pl#cere deosebit# s# ne vad# suferind. . "Partea asta a închisorii este planificat# peste dou# s#pt#mâni" . . o dat# pe an !" -"Care vineri ?" . Pedepsit la "Zarca" ?! Pentru ce ? Pentru c# am cerut s# fiu dus la medic ? De necrezut ! Intrând pe culoarul întunecos. numai vineri. . Am raportat gardianului ce a spus doctorul . Cl#dire veche cu regim de pedeaps# %i izolare total#. M# zvârcoleam de durere de mai multe zile. Totul a fost în zadar. nu te scoteau la cabinetul medical.asta n-o mai %tie nimeni. . suntem repartiza(i fiecare în celule separate. -"Încolonarea ! .Am b#tut în u%#. )tiam dinainte c# .la Zarca .pe lâng# regimul alimentar mult mai slab. Era "închisoarea închisorii". înainte mar% !" S# fi fost vreo 7-8 in%i.

îmi zice : -"Stai a%a !" %i scoate din c#ptu%eala zeghei un. Ba mai mult. mi-am zis c# acolo este locul meu printre acei oameni minuna(i. parc# nu m# mai durea m#seaua a%a de tare. Mi s-a p#rut o minune ! Într-adev#r. %eful grupului din care f#cuse parte %i Lic# Pop%a. La noul "domiciliu" am g#sit pe Lic# P#tra%cu .. cu trecerea la "Zarca". Auzisem c# la Zarca se afla elita rezisten(ei române%ti %i asta m# umplea de mândrie. Auzise %i el de mine. Preocupat de noua situa(ie. Când i-am povestit despre durerea mea atroce de din(i. venirea mea la Zarca în loc s# m# sperie parc# m# bucura. prietenul meu c#zut eroic în luptele din mun(ii Maramure%ului. imediat a început s#-%i fac# efectul %i durerea s# scad# %i mai mult. a avut pentru mine un efect contrar celui scontat de ei.Toat# aceast# mi%care surprinz#toare. Iat# cum. din celulele prin care am trecut %i unde nu mi-am ascuns deloc atitudinea ferm# împotriva comunismului %i hot#rârea de a nu renun(a la ea cu orice risc. Desigur s-au dat multe informa(ii despre mine. student la Academia Comercial# din Bucure(ti.. antinevralgic. 74 .

. Astea s# fie ? Gardianul îmi în(elege nedumerirea %i repet# r#stit : -"Ia-le odat# !" Le-am luat cu o singur# mân#.nu %tiu de ce . eram întâmpl#tor lâng# u%#. apa înghe(a în tinete. Într-o sear#. R#mân pu(in pe gânduri. când intr# gardianul %i-mi spune : -"Ia lemnele !" M# uit s# v#d unde-s lemnele . Regimul de Zarc# era foarte dur : La masa de prânz primeam un fel de zeam# care era numit# .de înc#lzire a celulei exista o sob# de tabl#. dup# care gardianul îmi atrage aten(ia : -"Vezi c#-s pentru dou# zile !" . probabil c# ra(ia pentru o s#pt#mân# era de un kilogram ! 75 . care n-a apucat s# se înc#lzeasc# vreodat#. Ca mijloc presupus . [in minte c# le-am propus celor din jur s# decret#m s#rb#toare ziua în care vom g#si în sup# primul bob de fasole. ."Sup# de fasole". coridorul fiind întunecos. ni%te a%chii. în sfâr%it.Ra(ia de lemne. Era frig în celul# .

pentru a putea intra în rândurile celorlal(i oameni liberi %i ferici(i". c#rui fapt datoram ie%irea din Zarc# ? Sala era împânzit# de gardieni. voia s# ne impun# concluzia c# toat# lupta noastr#. cu logica lui cazon#-comunist# . acum. Cu aceast# ocazie . Pentru prima dat# am putut z#ri %i fe(ele celorlal(i. pentru ca imediat s# fim du%i într-un alt corp de cl#dire. care desigur ne producea atâtea suferin(e (recuno%tea %i el !) nu are nici un sens. Pân# %i pre%edintele Statelor Unite a fost asasinat. nu ne-au împiedecat s# vorbim unii cu al(ii.. au început îmbr#(i%#rile cu cei cunoscu(i. directorul închisorii caut# s#-l folosesc# pentru denigrarea întregului occident. exclama(ii de bucurie c# tr#im . dup# o lun# de la asasinare. care totu%i. s# ne reconsider#m ideile.s# ne gândim. L#sa(i oarecum mai liberi. ne spune c# unii dintre 76 . Deodat# intr# în sal# chiar directorul închisorii. -"Ar fi mai bine" .%i în contextul aceleia%i idei -. Ce încredere pute(i s# mai acorda(i occidentului ?" Deci. pentru a descuraja %i mai mult. care începe s# ne vorbeasc# : -"În occidentul atât de visat de voi se tr#ie%te ca în s#lb#ticie. s# ne reeduc#m. ce s-o fi întâmplat. De aici. Ne întrebam totodat#.ne spune p#rinte%te .Moartea lui Kenedy. am aflat %i noi de acest eveniment. Într-o sear# foarte friguroas# din 1963 se deschide u%ile celulelor de la Zarca %i ni se spune s# ie%im pe interval. pe care. c# ne-am întâlnit .. colonelul Cr#ciun. într-o sal# cald#.

comandan(ii no%tri %i-au reconsiderat atitudinea %i au fost plimba(i prin unele întreprinderi din (ar#, ca s# vad# cu proprii lor ochi marile realiz#ri împotriva c#rora noi continu#m s# lupt#m. S# ne gândim bine la viitorul nostru, s# accept#m "reeducarea" (iar "reeducarea" , ce termen nefast !) - pentru a nu mai r#mâne la celulele de la Zarca, despre care recunoa%te %i el c# sunt îngrozitoare. _"Dar, de ! Pentru bandi(i nu acord#m locuri mai bune " declar# colonelul Cr#ciun în încheiere. Dup# aceste cuvinte am plecat din aceast# sal# cald# spre celulele noastre de la Zarca , întunecate %i reci. Comentând cele auzite, m-a surprins vestea mor(ii lui Kenedy, f#r# îndoial# groaznic# %i f#r# sens, dar %i mai mult "invita(ia" de renun(a la idealurile noastre în favoarea "raiului" comunist pe care îl cuno%team atât de bine. Desigur, n-am dat importan(# celor spuse de colonelul Cr#ciun. Cuno%team tot arsenalul de invita(ii la compromitere. Am r#mas - în schimb - cu bucuria de a ne fi întâlnit cu al(i camarazi din acest loc de groaz# %i exterminare numit "Zarca". Dup# care via(a noastr# a continuat s# se scurg# în acelea%i condi(ii de frig, întuneric, umezeal# %i foame.

Spre sfâr%itul anului 1963.
Dar nu disperam . . . Eu personal, gândindu-m# la ororile de la Pite%ti, unde torturat fiind, nu te l#sau s# mori - aici sim(ind moartea pe aproape o primeam cu senin#tate.

77

To(i din celule, dar absolut to(i, ar#tam ca ni%te epave. Atmosfera era - îns# - senin# %i fiecare moment al zilei îl întrebuin(am cu folos. Începeam cu rug#ciunea, care era nota dominant# %i terminam cu prelegerile pe care le (ineam fiecare, în domeniul în care ne pricepeam. Sigur c# în celul# se vorbea foarte încet. Orice vorb# mai tare era sanc(ionat# de gardienii, care, la vizet#, st#teau tot timpul cu ochii pe noi. Erau gardieni specializa(i la "Zarca". Unul dintre ei - Biro - extrem de r#u (dar, care gardian era bun ?) ne-a spus : -"Când ave(i nevoie de ceva s# bate(i o singur# dat# în u%#, c# eu v# aud". )i %tia direct la care s# mearg#. Acest "ave(i nevoie de ceva" se referea la lucruri foarte grave : cineva era pe moarte, un cutremur sau o inunda(ie, cu altceva nu aveam voie s#-l deranj#m. ... Nu prea aveam no(iunea timpului, dar %tiam c# s#rb#torile Cr#ciunului se apropie %i odat# cu ele %i sfâr%itul anului 1963. Fredonam colinde mai mult în gând. Dep#nam amintiri %i prin antitez# vedeam str#lucind luminile pomului de acas#, în timp ce la Zarca bâjbâiam în semiîntuneric %i înghe(. Ca ni%te boabe de m#t#nii , frânturi de versuri îmi revin în minte : Cr#ciun S#rb#toare Colinde, Surghiun Închisoare )i ger. Pe undeva-n cer Leru-i ler, Pe aici doar înghe(ul se-ntinde
78

Pe suflet Pe oase Pe cer. Nu-s florile Zorile dalbe S# ning# colinzile albe. ... Cânt sfânt Bucurie )i pace. Mormânt Moarte ce-n r#zboi Pe aici, pe la noi Doar strigoi Colind# la geamuri opace. Cum seam#n# , Doamne, cu noi ! Doar umbrele sumbre s-adun# S# cânte cu noi împreun# ; Doar sumbrele umbre-au adus Un cântec cu pruncul Iisus !

Camarazi de celul#.
Când l-au adus în celul# pe camaradul Gigi Dragon, bucuria mea a fost f#r# margini. Îl cuno%team dinainte. Am stat cu dânsul în spitalul închisorii, unde, de%i era printre cei mai bolnavi - f#cea pneumotorax la ambi pl#mâni - era prezent oriunde era nevoie de ajutor.
79

Este o oper# monumental# !". a fost rearestat %i condamnat . . am aflat c# a(i fost condamnat la moarte ". Era de profesiune inginer.împreun# cu un grup de bra%oveni . De%i eram foarte buni prieteni. %i începe s# râd#. iar aprofundarea cunoa%terii spiritual-religioase era o preocupare continu#. m-am bucurat extrem de mult. Era vorba de o ac(iune ce avusese loc în mun(ii Ciuca%ului %i în care a fost %i el implicat.%apte ani. -")tii ce am citit când eram liber ? Provincialele lui Pascal. 80 . care atinsese cote atât de înalte în domeniul spiritual.r#spunde : -"Ei. îmi zice el . filozoful %i literatul.Avea o forma(ie robust#. Scurtul timp de libertate ce i-a fost îng#duit l-a folosit cu mult# eficien(#. iar el "domn` Orel". Primul lucru pe care i l-am spus la aceast# nesperat# întâlnire a fost : -"Domnule inginer. Dup# pu(ina libertate de care s-a bucurat la expirarea ei. omul de %tiin(#. Era expert în matematic#. Îl admira profund pe Pascal. Fusese sportiv de performan(# la aruncarea cu suli(a %i f#cuse alpinism. Auzisem de toate acestea %i acum. -"Domn` Orel" (Aurel citit în francez#).la pedeapsa cu moartea. din respectul reciproc ce ni-l purtam. Era un om cu o cultur# deosebit# pe care %i-o îmbog#(ea mereu. l#sându-l s# tr#iasc# cu spectrul mor(ii imediate. De%i ulterior i s-a comutat pedeapsa cu moartea în 25 de ani de închisoare. Geometria descriptiv# era pasiunea lui.cu modestia-i specific# . Avusese la început o condamnare mic# . . mare lucru !". nu a fost anun(at decât dup# mult# vreme. eu îi spuneam "domnule inginer" . . când l-am reîntâlnit. . De altminteri acest lucru îl caracteriza pe Gigi Dragon. La care el .

mai mult decât libertatea. Avea predilec(ie pentru teoriile lui Desargnes. care a murit în închisoare. avocat celebru înc# din tinere(e. pe de alt# parte pentru cultivarea acestei limbi. plus que la liberte`.%i a reu%it . Il n`y a pas paix sur que sous le jogue du Christ". .le transmisese din gur# în gur# în limba francez#. *** Despre monseniorul Ghika. au ajuns %i la noi. Un exemplu : "L`homme d`aujourd`hui cherche la paix. prezentând un model de pledoarie ce ar merita s# fie trecut# în istoria dreptului românesc %i nu numai . Horia Cosmovici. . încât str#b#tând toat# Zarca.la ultimul proces.Corneliu Zelea Codreanu . Toate acestea se înv#(au pe de rost în limba francez#. Nu este pace sigur# decât sub jugul lui Christos"). 81 . p#rerea unanim# a celor care l-au cunoscut este c# a fost una din cele mai carismatice figuri ale secolului 20 din România.Cuno%tea prelegerile pe care Horia Cosmovici deasemenea izolat în Zarca . În închisoare Horia Cosmovici l-a reîntâlnit pe monseniorul Ghika pe care-l cuno%tea dinainte %i care l-a marcat atât de profund încât dup# eliberare a f#cut studii teologice %i a devenit preot. Îl ap#rase pe C#pitan . Horia Cosmovici fusese comandant legionar.s# transmit# valoroase idei filozofice mo%tenite de la monseniorul Ghika %i prin el ideile lui Jacques Maritain %i Giovanni Papini. *** Inginerul Dragon ne (inea lec(ii de geometrie descriptiv#. în munca lui spiritual# din închisoare a încercat . De ce în francez# ? Pe de o parte pentru c# toate aceste texte orale a%a au fost recep(ionate. ("Omul azi caut# pacea.

Avea darul de a se face în(eles chiar %i în probleme dificile. cu mul(i ani în urm#. reu%ea s# construiasc# figuri geometrice în plan %i spa(iu de toat# frumuse(ea. Doctorul Zean# a întrebat mai mult în glum# : -"Este cineva care are curajul s# se ofere pentru aceast# opera(ie ?" Nu era deloc simplu s# te încredin(ezi unui încep#tor care nu practicase înc# acest procedeu. %i a%ezându-le pe p#tur# .Cu ni%te fire de a(# mai mult sau mai pu(in colorate. po(i s#-mi faci în care pl#mân vrei !" Sigur c# opera(ia a reu%it sub atenta supraveghere a doctorului Zean# . frate. Avea o vast# cultur# filozofic#. Un student la medicin# . Era un bun 82 . la mine . F#când un salt peste ani. scoase din te miri ce resturi rupte. %i el de(inut politic.bolnav %i el . De la dânsul am înv#(at. Multora dintre noi li se f#cea pneumotorax .. Marcel ne (inea prelegeri de filozofie.metoda curent# de tratament în acei ani.s# demonstrez "cercul celor 9 puncte ale lui Euler" %i eram foarte mândru de aceasta. figura inginerului Dragon mi se contureaz# iluminat# de curaj %i b#rb#(ie . A fost adus de la Jilava. La care inginerul Dragon zice : -"Hai. Marcel Petri%or. unde a avut parte de un tratament foarte dur.ce îl asista pe doctorul Zean# %i-a exprimat dorin(a s# efectueze %i el un pneumotorax pentru a se obi%nui cu procedeul. . În spitalul închisorii din Aiud eram trata(i de doctorul Zean#. *** Printre noi se afla un tân#r student la filozofie.printre altele ..

spre a vedea cum st#m cu moralul. guvernator al B#ncii Na(ionale. cu toate rigorile Zarcii. . *** În celul# un colocatar. dar participa cu aten(ie %i la demonstra(iile lui Dragon. Numele lui era cunoscut %i nu numai mie. figur# inedit#.nepotul . cu mult mai în vârst# decât noi. Îl invidiam pentru t#ria lui. . timpul trecea relativ u%or. care victorios în 1919. s-a prezentat scurt : -"Mo%oiu". aluzie la îngâmfarea grofilor care îi f#ceau pe români "opincari". Domnul Mo%oiu . Astfel.iar mergea la izolare. în c#ma%# %i izmene. 83 . Drept urmare gardienii îi f#ceau raport %i domnul Mo%oiu era mai mult la izolare. cu musta(# alb#. o dat# la trei zile ! St#tea domnul Mo%oiu o s#pt#mân# la izolare. a intrat în Budapesta %i a atârnat pe parlamentul maghiar o opinc#. dup# care se întorcea la fel de mândru %i de ferm. . între cele dou# r#zboaie mondiale. Era nepot al generalului Mo%oiu. Îi punea la punct. Cred c# avea peste 60 de ani. C#runt.era de o fermitate cu totul %i cu totul ie%ite din comun. Nu permitea gardienilor s# i se adreseze nepoliticos. Îmi amintesc %i acum semn#tura lui Mo%oiu pe bancnotele române%ti. Un domn mai în vârst#.bineîn(eles ! . cu picioarele goale în bocanci %i mâncare . .povestitor. . Totodat# era nepot al unui alt Mo%oiu. L-a pus la punct chiar pe colonelul Cr#ciun care vizita Zarca din când în când. r#spunzând pe acela%i ton aspru gardienilor când nu i se adresau respectuos %i . La izolare te trimeteau aproape dezbr#cat.

i-a spus pre%edintelui : -"Nu recunosc nici un tribunal care ar avea calitatea s# m# poat# judeca pe mine. se sim(eau deja razele soarelui de prim#var# %i aflând din întâmplare ce dat# era. pe al vremii ram ? Tu prim#var#. frig. oboseal#. dar domnul Mo%oiu nu ceda. dar nu puteau intra. De aceea nu r#spund la nici o întrebare". Dac# tot atât de intransigent era %i în executarea profesiunii de judec#tor. dor ! 84 . surâs plin de lumin# Ce mi-ai b#tut în geam ? De unde vii ? Cin-te-a trimis ? A florilor gr#din# Aprins# tainic. *** Îmi amintesc c# prin(ul Ghica cerea cu aceea%i fermitate tuturor s# i se respecte rangul princiar. Spre stupefac(ia tuturor a încheiat cu salutul "Tr#iasc# Legiunea %i C#pitanul !" %i nu a mai scos nici un cuvânt. tu cântec. într-o zi. Tu dor de libertate. tu vis Tu floare albastr# . *** La plimbare eram sco%i foarte rar. nu e de mirare c# a fost condamnat la atâ(ia ani de închisoare. care b#teau %i la celula noastr#.Foame. [in minte c#. inginerul Dragon ne-a spus : -"Aceasta e ziua când se reîntorc cocorii". Tu cine e%ti... Intrând din nou în celula întunecoas#. m-am întrebat : . singur#tate. Când a fost dus la proces. în suflet cu razele soarelui de afar#.

gardianul. ce nu r#mâneau doar ameni(#ri. Dac# muzica se percepea destul de clar .spre norocul nostru cuvintele ce ni se adresau aproape c# nu le puteam deslu%i. Difuzoarele. Era %i t#cerea o metod# de tortur# ! Dar iat# c# spre sfâr%itul prim#verii auzim pe coridor zgomote. cu urechi de animal de prad#. Era ceva neobi%nuit. deschidea u%a %i te amenin(a cu pedeapse grave. De pe coridoare. La Zarca t#cerea era aproape total#. unde gardienii umblau cu pâslari. În celule nu aveai voie s# vorbe%ti decât în %oapt#. Auzeam b#t#i în pere(i. 85 . Zgomotele s-au auzit mai multe zile f#r# s# în(elegem ce se întâmpl# . Se lucra ceva. alteori p#reau a fi fragmente muzicale. ca de ciocan. Cam dup# o s#pt#mân# am auzit ni%te sunete ce uneori sem#nau cu ni%te voci înfundate. de la difuzoare r#zb#teau pân# în celul# cântece revolu(ionare comuniste.A cui e%ti tu ? E%ti tot a lor ? Ori tu e%ti libertatea noastr# ". nu se auzea absolut nimic. Cineva dintre noi a exclamat : -"S# %ti(i c# e vorba de difuzoare. Într-adev#r. prin care vor s# ne îndoctrineze . Ceva nedeslu%it.s# ne reeduce". Cum vorbeai ceva mai tare.

c#ma%a .cu toat# foamea . cald. 86 . cu to(i nasturii încheia(i pân# la gât". Se repetau mereu frânturi de discursuri asupra întunecatului trecut burghez %i asupra luminosului prezent comunist. ajun%i la cap#tul rezisten(ei de ani %i ani de zile. Dup# care ad#uga senten(ios : -"A%a trebuie s# stau %i eu.%i ne apostrofa : -"Cum v# permite(i s# nu respecta(i regulamentul ! De(inutul trebuie s# stea în celul# îmbr#cat în zeghe. Transpiram încontinuu. abia puteam respira. s# ni se adreseze prin aceste difuzoare.aproape c# n-o puteam mânca. Eram obliga(i s-o servim imediat. La prânz ni se aducea zeama atât de fierbinte încât . În continuare. colonelul Cr#ciun trecea prin celule s# ia pulsul politic. întrucât aerisirea se f#cea foarte greu. Ce-ar zice superiorii mei dac# m-ar g#si descheiat la gât. %efii vo%tri %i-au schimbat p#rerile %i voi tot înc#p#(ina(i a(i r#mas ?". Ne descheiam zeghea. Se urm#rea în felul acesta s#direa neîncrederii între noi. Ne parveneau %tiri despre eliberarea unora înainte de expirarea pedepsei.. .. au fost determina(i în mod for(at. a%a fierbinte. -"Dar. iar n#du%eala curgea valuri pe noi. .se vedea c# avea o adev#rat# sl#biciune pentru cei de la Zarca . Atunci ap#rea colonelul Cr#ciun . bine m#. . Între timp difuzoarele huruiau. ba mai mult %i f#r# c#ma%# ?!" Asta însemna c# %i directorul închisorii (bietul de el !) suferea al#turi de noi. dar se izbea de acela%i r#spuns categoric. Era deja var# . sl#birea moralului pentru a ne face s# renun(#m la idealurile noastre. din când în când.Mai întâi am aflat c# unii dintre mai marii no%tri. mai bine-zis z#pu%eal#.

87 . *** Concluzionând asupra perioadei de Zarca.mult mai târziu . acest paralelism nu a mai func(ionat. colonelul Cr#ciun s-ar fi mul(umit cu câte o mic# declara(ie scris# din partea noastr#. Mo%oiule. Cu o singur# excep(ie : domnul Mo%oiu a spus NU ! -"Atunci voi v# face(i bagajele %i ie%i(i afar#. de tâmpl#rie . senin#. Tu.o formul# care %i nou# ni s-a p#rut necompromi(#toare. Mâna lui Dumnezeu a fost permanent asupra noastr#. Am fost dus acolo într-un moment extrem de greu cauzat de cangrena de la m#sea.pentru a-mi mic%ora suferin(a .în schimb . A g#sit . Era o zi frumoas#. )tiind c# în curând vom pleca cu to(ii.c# occidentul a reu%it s# fac# presiuni asupra guvernului român pentru a ne pune în libertate. Trimiterea la Zarca urm#rea s# te distrug# atât fizic. trebuie s# admit c# a avut un bilan( pozitiv. de fapt o mic# industrie.. deoarece evenimentele au început s# se precipite. Sigur c# am r#spuns afirmativ. . albi(i de atâta vreme de foame %i bezn#. cât %i moral. Am aflat . Nu cred c# a r#mas mult timp. r#mâi !". Trecând din celul# în celul# a întrebat : -"Vre(i s# ie%i(i la lucru ?" )tiam c# închisoarea are ateliere mecanice. . dar noi eram n#uci(i din cauza soarelui. Dar nu a ob(inut-o. Zadarnic am apelat la compara(ia cu tortura de la Pite%ti . Am fost condu%i în curtea mare a închisorii.Eram în vara lui 1964.

. transpiram continuu..erau gata s#-l fac# . Îmi închinam suferin(ele idealului pentru care am luptat %i pe care îl consideram sfânt.despre care ni se tot spunea c# nu poate fi ob(inut# decât prin compromis . . Acest lucru la Pite%ti nu a fost posibil. Durerile atroce de din(i nu numai c# s-au redus.scuipam sânge -. împreun# cu care trecerea prin regimul mai mult decât aspru care ni s-a aplicat a fost . dar au %i încetat total. Alimenta(ia. redus# sub limita subzisten(ei.pot spune . Din punct de vedere sufletesc. m-am sim(it oarecum dezam#git. Doamne. Cu toat# mizeria în care tr#iam situa(ia pulmonar# s-a stabilizat. Lipsa celei mai elementare asisten(e medicale de la Zarca nu mi-a d#unat . de ce m-ai p#r#sit ?" Aici sim(eam permanent prezen(a lui Iisus. Ce s-a întâmplat în Zarca ? Trebuie s# recunosc c#-i de domeniul miracolului. . 88 .chiar u%oar#. Dar acest fapt îl acceptam cu inima senin#. În Zarca n-a mai erupt din adâncul fiin(ei mele strig#tul de disperare : -"O. Dumnezeul meu. la Zarca am întâlnit oameni minuna(i. tânjind dup# via(a de dincolo de ziduri . . ne topea %i sim(eam c# intr#m în p#mânt. . atât de slabi eram. unde e%ti ? . al(ii. nu aveam aer . .Totodat# pl#mânii mei erau bolnavi . Unii f#ceau reeducare. cu convingerea c# nu mai sunt singur. . *** L#sând în urm# o asemenea atmosfer#. . când am fost scos din Zarca %i am intrat în amalgamul de toate culorile politice a celorlal(i de(inu(i.

)i totu%I auzeam despre câte unul sau altul c# au fost elibera(i. . f#cea parte din regia dezbin#rii aplicat# de oculta comunist#. Mai mult decât atât. .ne împ#rt#%eam gândurile. Ni se crea astfel un sentiment de culpabilitate fa(# de ceilal(i. nici cei care au f#cut-o sau o fac nu sunt pu%i în libertate. Erau greu s# g#se%ti câte un suflet în care s# ai încredere %i cu care s# te în(elegi. Eli. Zadarnic. cu p#reri %i mai multe. M# sim(eam înv#luit din toate p#r(ile de o for(# nev#zut#. pentru c# numai în felul acesta ai putea fi pus în libertate .Am fost repartiza(i în ni%te camere mari cu mul(i locatari.întâlnindu-m# la plimbare .cea mai mare r#splat# pentru suferin(ele îndurate. Erau. f#r# îndoial#. numai s# zicem ca dân%ii . Eli. . Mereu erai întrebat de c#tre diver%i de(inu(i dac# vrei s#-(i schimbi orientarea. Cu fruntea sus am intrat în închisoare. . Administra(ia închisorii era mul(umit# cu o aderare formal#. )i aceast# n#ucire a oamenilor prin amestecarea lor . se insinua c# datorit# celor ce nu acceptau s# adere la comunism. cu fruntea sus trebuia s# ies. lama sabactani ? 89 . dar fiind împr#%tia(i în alte camere comunicam mai greu. înc# multe caractere ferme. Era harul lui Dumnezeu . Puteam s# r#mânem în interiorul nostru ce am fost. Am avut noroc tot cu inginerul Dragon cu care .

am putea zice zeci de ani f#r# s# gre%im. Dup# ani grei de închisoare. cu mul(i. condi(ionând eliberarea nu numai a lor.în curte îns# am aflat c# s-a pornit o ac(iune de reeducare diferit# de stilul Pite%ti . mul(i ani de închisoare.astfel c# în(elegeam prea pu(in din ce se întâmpl# . Elitelor li se pretindea s# fac# declara(ii publice. împro%când cu noroi tot ce era mai sfânt în lupta noastr#. fiind de foarte trist# amintire. Am auzit de unii care î%i ap#rau ideile cu fruntea sus. Aceast# form# de reeducare se efectua în mai multe s#li sau în curte.Gherla. vor suferi to i. M# voi referi îns# la o categorie deosebit# de oameni care au f#cut ISTORIE în (ara noastr#. ar putea 90 . insinuând c#. în afar# de ei. . Asupra lor s-au n#pustit. au început s# se clatine. curaj. demnitate. . fiind supu%i acum %i acestei "pic#turi chineze%ti" de a fi învinui(i de soarta celorlal(i .Dac# la Zarc# difuzoarele instaurau o situa(ie confuz# %i datorit# sonorului care nu se putea regla . dup# care urmau dezbateri ce trebuia întotdeauna concluzionate în spirit marxist-leninist . Cine. La aceast# reeducare se spunea c# promotorii ei sunt chiar unele din cele mai frumoase caractere. în slujba c#rora se pare c# erau de mai mult# vreme. adev#rate modele pentru noi mai tinerii de atunci. dar %i despre al(ii care nu mai erau în stare s# r#zbeasc# prin aceast# negur# %i erau îngenunchia(i. ci a tuturor celorlal(i . Ei f#ceau jocul comuni%tilor. coborând pe cea mai de jos treapt#. dac# se mai men(in intransigen(i. dup# expresia lor : "bazat# pe convingere". care acum au fost îngenunchia(i. Au existat %i din aceia care au dat dovad# de lips# de caracter cu mult timp înainte. Nu le voi pomeni numele. în fa(a tuturor. neînfrân(i pân# la acea dat#. ar putea descrie vacarmul interior ce la zguduia sufletul ? Cine. Se începea cu lecturi din scriitorii "progresi%ti". în afar# de ei în%i%i.de actul de supunere %i de recunoa%tere c# au fost pe un drum gre%it. Exemple de credin(#.

"Dumnezeul meu. În to(i anii de închisoare nu l-am întâlnit niciodat#. La o mutare în alt# parte (la Aiud erau frecvente asemenea rocade) . i-am povestit despre copiii pe care i-am v#zut câteva zile când am stat acas# în 1957. poate din rea-voin(#. Dac# a% omite un singur nume ar fi o mare nedreptate.b#nui nop(ile de chin. trecu(i prin aceast# mla%tin# a dezn#dejdii. Cu el în camer# zilele s-au scurs mai u%or. implorând putere pentru a putea rezista. dovedind-o în tot restul vie(ii. P#rintele Barda%. Sunt mul(i. Era p$rintele Barda!. Am dep#nat amintiri dinaintea arest#rii mele. sunt foarte mul(i. Dumnezeul meu. )i totu%i.m# întâmpin# o voce puternic# de bariton : -"Aurel ! Tu e%ti ? !" )i m# v#d cuprins de dou# bra(e puternice %i un efluviu de dragoste. în care cu capul ascuns sub p#tura zdren(uit#. Ast#zi sunt unii care îi ponegresc. acas# r#mânându-i . iar lacrimile curgeau în lini%tea nop(ii. p#c#tuind îns# cu p#cat de moarte. neb#nuite de ceilal(i. ace%ti OAMENI au reu%it s# urce o treapt# mai sus spre lumin# %i adev#r . î%i în#l(au rugile spre cer. dar am auzit pe al(ii vorbind foarte frumos despre el. dup# cei doi ani de pribegie prin mun(i. Fusese arestat cu 14 ani înainte. 91 .f#r# nici un mijloc de trai . cumnatul meu. poate din necunoa%tere. de ce m# p#r#se%ti? De ce nu-mi dai for(a s# trec %i prin aceast# încercare f#r# a face r#u nim#nui ? Ajutorul de sus nu se f#cea prezent dintr-o ra(iune pe care doar Dumnezeu o %tie. preot ortodox în jude ul Bihor.so(ia %i cei trei copii.

originar din Cuhea (Bogdan Vod#) jude(ul Maramure%. . Trebuia s# polizez ni%te materiale %i au constatat cât de neîndemânatic sunt. de%i nu m# pricepeam. dup# capacitatea de rezisten(# la suferin(# cu care era înzestrat. la Aiud. Urma s# fim repartiza(i la munc#. Având o constitu(ie mai robust#. Eu am optat pentru l#c#tu%erie. zicând c# sunt nepriceput. un director tehnic . Aurel !" )i eu povesteam .cu numele de Mari%. La închisoare existau ateliere de l#c#tu%erie . tâmpl#rie . . . Am fost trecut la munca în construc(ii. -"Poveste%te. etc .Nici el nu %tia absolut nimic de acas#. fier#rie. În toate închisorile mizeria era aceea%i. . dar putea totu%i s# m# ocoleasc#. -"În ce domeniu v# pricepe(i s# lucra(i ? S# declare fiecare pe rând !". Apoi începea el . . În acest sens a fost mai norocos ca mine %i m-am bucurat pentru el. La munc#. a reu%it s# scape de bolile atât de frecvente în închisori. Am fost fericit s#-l g#sesc neschimbat. efect salutar al credin(ei ce vibra în adâncul fiin(ei lui de p#stor sufletesc. În curtea închisorii se lucra la construirea unei cl#diri. Numai c#. Avea dreptate. dar m-am gândit c# a% putea deprinde meseria în timp. 92 . Nu m# a%teptam s# m# declare "l#c#tu% calificat" . Era pe vremea aceea. c# doar era dirijat# din acela%i centru. de%i fiecare o percepea altfel. Chiar el m-a scos din atelier. în fabric#.fost muncitor . . am fost supus direct unui fel de examen.

îns#. datorit# num#rului prea mare de ani de prigoan#. intransigent#. X Spectrul reeduc#rii. tinci !" . În curtea închisorii era un birou în care lucrau câ(iva reeduca(i de la Pite%ti %i Gherla %i care ne îndemnau s# ne facem "analiza" %i "autoanaliza" pentru a putea fi pu%i în libertate. nu i se mai spunea "autodemascare" ca la Pite%ti. Au avut mult timp o atitudine frumoas#. Noroc c# am dat peste ni%te oameni dintre ai no%tri. Tic#lo%ia era cosmetizat#. Ar fi oare posibil ?" În camerele în care st#team. . Când auzeam de sus de pe schele : -"Auric#. venea unul de la reeduca(i %i ne citea pagini întregi din scriitori "progresi%ti". la condi(ia noastr# fizic#. Era într-adev#r mai u%or. La înc#rcat %i desc#rcat ajutau al(ii mai vrednici. se m#rea din ce în ce mai mult. iar în imagina(ia noastr# devenea tot mai amenin(#tor. . Îns#. Atmosfera pe %antierul de construc(ii era pl#cut# . ziua trecea destul de repede. urm#ream s# se realizeze amestecul cuvenit. M# gândeam f#r# întrerupere : "Oare Pite%tiul s-ar putea repeta ?. de verticalitate moral# . s# por(i o roab# înc#rcat# cu material greu. au început încetul cu 93 .Nu era deloc u%or.ap#sam butonul. dup# care deversam. Sarcina mea era s# ap#s pe un buton.. dar nici de mare pricepere nu era nevoie. A%a am descoperit c# unii dintre noi -%i nu chiar pu(ini n-au mai rezistat.. care conduceau lucrarea %i care v#zându-m# cât eram de slab m-au repartizat la o betonier# ce prepara tinciul (gletul).

inginerul Gheorghe Jijie. Administra(ia era de partea lor %i eu %tiam asta. Evitam discu(iile cu asemenea persoane %i c#utam s# nu-i provoc.nu mai rezistau. conferin(e %i discu(ii a ap#rut %i un cinematograf în aer liber. inginerul Manole Vlad. acum le c#lcau în picioare. Ba mai mult. Or .au existat %i astfel de cazuri. Programul a fost diversificat. S-au adunat prea mul(i ani de închisoare ! Trebuia s# existe %i la ace%ti "sf#tuitori" o limit# : s# nu fac# r#u altora.din p#cate . p#rintele Ioan de la Vladimire%ti %i mul(i al(ii de mare valoare. Oamenii . iar negrul încercau s# te conving# c#-i alb. împro%cându-le cu fel de fel de murd#rii . 94 .macedonean -. Propriile lor virtu(i. Erau caractere puternice care în aceast# ultim# b#t#lie psihologic# î%i (ineau fruntea sus. Pe lâng# lecturi. %i mul(i al(ii al c#ror nume le-am uitat. Albul îl f#ceau negru. În curte se (ineau din când în când întruniri organizate la care luau cuvântul cei care se pricepeau %i erau de acord s# denigreze.încetul s# cedeze. chiar s#-i sf#tuiasc# %i pe al(ii s# fac# la fel. pledoarii. Cât# "grij#" de s#n#tatea noastr# ! Numai c# în curtea închisorii puteam viziona numai filme de propagand# comuniste. profesorul Zima . Din aceast# perioad# de confuzie îmi amintesc cu pl#cere c# mai existau mul(i oameni deosebi(i cu care puteai face schimb de idei care s# te înal(e nu s# te coboare. pentru care cândva %i-ar fi dat %i via(a.pur %i simplu . Nu-i puteam condamna. Inginerul Dragon. fapt pentru care îmi pare foarte r#u . Probabil s# atenueze %ocul ce-l provoca "cinematograful" %i "panoramicul".

Ne puteam uita pe luminatorul celularului . c-am murit . m#icu(#. m#icu(#. Era o dovad# c# era în via(#. c-am murit de nu (i-am scris atâ(ia ani de zile." *** Dar iat# c# un alt vestitor al prim#verii noastre ne-a înt#rit speran(a apropiatei eliber#ri : -"Ave(i dreptul la o carte po%tal# . s# scrie(i acas# s# v# trimit# haine".Pe celular. .. S# nu crezi tu. În foarte scurt timp am primit pachetul cu haine. La atâtea seri de dor %i singur#tate scriam în gând scrisori celor dragi : "S# nu crezi tu. 95 . Sim(eam un suflu nou. De necrezut ! Era a doua carte po%tal# în 16 ani de închisoare. iar noi ne puteam plimba la care celul# voiam. oamenii ce treceau pe strad#. iar în adresa de pe pachet am recunoscut scrisul surorii mele Viorica. .. nici crinii toamnelor ce-n p#r (i-au înflorit. ce aducea u%or a libertate. de când în calea ta n-au mai surâs zambile. U%ile celulelor r#mâneau deschise tot timpul. de data aceasta în condi(ii cu totul %i cu totul deosebite.atâta vreme interzis -. . puteam vedea ora%ul. Repartiza(i din nou pe celular.

Fiind desf#cut la primire. deci. din când în când. nu mai era nevoie de gardieni. U%i deschise. pentru a distruge %i ce a mai r#mas din speran(ele familiilor noastre. Unii . O not# aparte în tensiunea ce-o sim(eam cu to(ii o f#ceau gardienii. care pân# mai ieri st#team la dispozi(ia capriciilor lor. Era afectat# chiar %i situa(ia lor material# : nefiind de(inu(i în închisori. S# fi ajuns %i la ea zvonul c# am murit ? Am auzit ulterior c# asemenea zvonuri erau lansate planificat. plimbarea de(inu(ilor pe coridoare. se întrebau îngrijora(i : -"Dar cu noi ce va fi ?" Le venea greu s# ne considere oameni poten(iali. întruniri în curte. bandi(ii. Nici o veste despre mama. Gardienii. Pentru fiecare om. ar putea fi tra%i la r#spundere. F#r# îndoial# c#. cinematograf !! Li se p#rea mai incredibil decât nou#.probabil . ie%irea la munc#. Gândul acesta m# chinuia. Ce altceva %tiau s# fac# ace%ti oameni ? Iat# deci c# pentru ei viitorul nu era deloc roz. %tiind mai multe decât noi despre o eliberare în mas# a de(inu(ilor politici. discu(ii. mama este o constant# în via(a lui. 96 . nici o veste despre Valerica.se gândeau c# au dat dovad# de exces de zel care le-ar putea fi repro%at ulterior.Dar coletul nu con(inea nici o scrisoare. vor r#mâne f#r# un salariu sigur. deruta . probabil c# scrisoarea a fost confiscat#. totul se schimbase %i nu se puteau adapta. Am intuit nelini%tea lor. pe noi. C# Valerica ar fi putut lua alte hot#râri în atâ(ia ani de zile era foarte posibil.

În ziua de 31 iulie 1964 mi s-a înmânat biletele de tren %i . c#ruia îi închinasem ziua de joi. Cu to(i ace%ti sfin(i mi-am dus greul închisorii. doar doi gardieni s-au dovedit a fi %i oameni : Filimon %i Alexa.îns# . l-am citit de mai multe ori . . Iosif . Sâmb#t# .zi închinat# Sf. 97 . Tereza de Lisieux . Mar(i .Sf.în acest sens . Pentru aceasta .lui Dumnezeu Tat#l .Preasfânta inim# a lui Iisus .De-a lungul atâtor ani petrecu(i în Aiud.Sf. Le voi p#stra amândurora o amintire frumoas#.Inima neprih#nit# a Mariei .au avut de suferit. Eliberarea.Sf. ziua Sfântului Igna(iu de Loyola.o devo(iune special# : Luni . deodat# mi-am dat seama c# data eliber#rii coincidea cu o s#rb#toare din calendarul catolic : 31 iulie. Vineri .biletul de eliberare. am f#cut o devo(iune pentru acest sfânt. Cu ani în urm#. Anton de Padova . Joi . Igna(iu de Loyola . în fiecare zi din s#pt#mân# aveam . Miercuri . dup# Pite%ti. Privind nemi%cat hârtia atât de mult râvnit#. Duminica . . Ei sunt cei care m-au înt#rit %i de atunci am fost convins c# Dumnezeu nu m-a p#r#sit .bineîn(eles . De altfel.

Mie mi-a venit rândul cam pe la ora 11 noaptea.Era comoara mea de spiritualitate. Igna(iu de Loyola. când te vedeai liber dup# atâta amar de ani petrecu(i dup# gratii. Nici o exuberan(#. la stânga. De pe poarta închisorii am ie%it cu ultimul grup. de%i era firesc. n-a fost a%a. Puteam privi nestingheri(i înainte. în pofida timpului atât de lung petrecut în închisoare. dar atât de pu(in cunoscut la noi în (ar#. înapoi. peste r#utatea multora dintre noi. )i iat# c# ziua de 31 iulie. Chiar ne temeam c# nu vom fi în stare s# o dep#%im . un mare sfânt. Fiecare avea semnele lui de întrebare : -Oare mai g#sesc pe cineva din familie ? -M# voi putea adapta la noua via(# ? -Voi g#si de lucru ? Voi putea munci ? Ani de-a rândul ne gândeam c# dac# va exista o zi a eliber#rii . peste privirile gardienilor. era ziua punerii mele în libertate. 98 . nici o explozie de bucurie. *** Ie%irea s-a f#cut pe grupuri. Unul din motive mai era %i sentimentul c# ne eliberam în acela%i regim în care am fost aresta(i. La intrare eram tineri. Doamne. Aveam tren abia peste trei ore. O atmosfer# stranie ne cuprinsese pe to(i. ziua Sf. la dreapta. Or. dar mai ales cerul. Acum p#r#seam închisorea cu o oboseal# general# care ne era adânc s#pat# pe fa(#. de tr#ire intim# cu cei ce m# protejau. ce tineri eram ! Al(ii erau atunci în floarea vârstei. Mai erau c#l#tori în gar# ce a%teptau acela%i tren. Am început s# m# plimb singur de-a lungul liniei ferate din gara Aiud.va fi o explozie de bucurie. Ne-am dus direct la gar#.

.prea mult cenu%iu se adunase în privirea noastr#. . Ca la orice plecare din ultimii ani m-am întrebat : -"Încotro ?" .obosi(i . a trebuit s# a%tept mai multe ore. ajungând acas#. ba mai mult.M# uitam la chipurile oamenilor ce treceau pe lâng# mine %i care nu %tiau de unde vin. Încercam s# îmi imaginez ce preocup#ri poate avea un om ce n-a cunoscut închisoarea. . foarte încet. . Imposibil. lâng# mine s-a a%ezat un cet#(ean care -spre surprinderea %i nelini%tea mea . doar cu câteva ore mai înainte. apoi iar se întorceau la Aiudul din care abia am ie%it. %i tot eu mi-am r#spuns : -"Acas# ! ACAS~ !" Cei din compartiment . Unii mai perspicace vor fi ghicit imediat . Trenul mergea încet. dar spre a nu observa c#-l suspectez (era de la securitate ?) am pus %i eu câteva întreb#ri de circumstan(# : -"Ce mai este prin Sighet ? .nu b#nuiau %i nu-i interesa c# printre ei se afla unul care. În trenul ce mergea de la Beclean la Sighet. ." M-am ferit s# discut prea multe cu el. . A doua zi diminea(a.mi-a zis : -"Dumneata e%ti Vi%ovan %i vii de la închisoare ?" -"De unde %ti(i ?" -"V# %tiu de mult . Am încercat s# a(ipesc. gândurile o luau cu mult înaintea trenului. Ce schimb#ri s-au mai f#cut ? . cum î%i reprezint# cei liberi no(iunea de "închisoare". ." Dup# care retr#gându-m# în sinea mea m-am pref#cut c# dorm. ajuns la Beclean. X 99 . era între zidurile închisorii. .

dac# mai tr#iesc %i ce fac . dar a fost peste putin(# s# a(ipesc. neb#nuind impactul ce-l vor avea cuvintele lui : -"E c#s#torit# %i are un copil". am ie%it pe peron. . Întreb în mod ierarhic despre mama %i sora mea. -"Ei. m# temeam s# nu fac# vreun %oc. În vacarmul gândurilor ce se succedau cu furia unei tornade. La un moment dat poarta se deschide %i apare b#trânul domn )te(. . am întrebat în %oapt# cu vocea pierdut# în inima-mi strâns#. Nu p#ream %i nu eram ca un om sc#pat din închisoare %i care acum e liber . Aici era o noapte r#coroas# de Maramure% %i c#utam s# m# conving c# sunt în ora%ul meu. dac# mama mai tr#ia. s# fi fost ora 1 sau 2 dup# miezul nop(ii. apoi cu sacu-n spate am pornit încet-încet spre cas#. . B#trân# %i pl#pând# cum era dup# atâta amar de suferin(#. Eram bântuit de nelini%te. s-ar fi putut speria prea tare dac# o trezeam din somn. M# nelini%tea gândul c#. m-am înviorat cu ap# rece. Era atâta clocot în mintea %i inima mea încât m# miram c# nu-l aud %i cei din jur . ca %i la eliberarea din 1957 spre casa în care locuia familia )te( de la care s# aflu cât de cât ceva. Cu inima strâns# m# opresc în fa(a por(ii %i bat. Îmi r#spunde. dup# o scurt# ezitare. am citit pe frontispiciul g#rii : SIGHETU MARMA+IEI. bat cam mult având în vedere ora matinal#. m-am îndreptat. . %i acum ce fac ? S# merg direct acas# ?". -"Dar Valerica ?" . 100 . . Odat# cu zorii. .În a doua noapte de c#l#torie. M-am a%ezat pe o banc# în sala de a%teptare. -"Sunt bine amândou# ". Oare ce voi g#si acas# ? Treceam pe lâng# oameni f#r# s#-i v#d %i f#r# s# le atrag aten(ia. care m# recunoa%te f#r# prea mult# greutate. . .

Trebuia s#-mi compun o masc# spre a o în%ela. . harnic# de diminea(#. _"S# l#s#m. mi-am continuat drumul. apoi sora mea la fel. A%a %tiam to(i. Aproape f#r# s#-mi dau seama am ajuns în fa(a casei. . Pentru ea merita s# m# reîntorc. . . Descizând poarta o v#d în curte. f#r# s# mai spun nimic. toate celelalte %i s# ne bucur#m de întoarcerea mea". Se auzise c# ai murit. -"Dragul mamei. -"Ce s# fac ? S#-mi continui drumul sau s# m# întorc. n-a mai putut rezista insisten(elor familiei de a-%i face un rost în via(# . c#utând alte c#r#ri ?" Dar mama ? . schimbându-se la fa(#. ce trebuia s# fie bucurie. P#mântul îmi alerga nebune%te de sub picioare. Am dat doar din cap c# în(eleg . Ea. Totul se pr#bu%ise. Valerica s-a c#s#torit . . %tiind ce ran# mare îmi produce. Nu %tiu cum a zburat în bra(ele mele . . . Plângeam în hohote to(i trei. s-a transformat în durere. s# citeasc# pe fa(a mea doar bucuria revederii. Mama care suferise atâta de-a lungul anilor %i care a%tepta minunea reîntoarcerii mele ? . . Are deja un copil. 101 . Timpul %i-a oprit tic-tacul. . Ea nu-%i pierduse speran(a. Chipul ei mi-a ap#rut aevea. dup# ani de a%teptare." Mama. Emo(ia marelui eveniment al eliber#rii din închisoare. iar eu abia (inându-mi echilibrul. . încet lacrimile s-au mai potolit f#când loc surâsului %i fericirii. . Încet. .Un întuneric brusc s-a l#sat în jur. îmi spune cu toat# delicate(ea : -"Dragul mamei. mam#. drag .

"Pentru tot ce-a fost odat# cântec. din zarea-nsângerat# s#-(i str#juiesc c#r#rile cu flori !". mam#. Nu plânge . Vin de departe. basm %i leag#n dus pe aripe de fluturi. ce luminau culori când îmi vorbeai de Maica Preacurat#. 7 martie 2000 Aurel Vi%ovan. mam#. mam#. din greu de ani. ci flori de m#r . . o scrisoare pe care (i-am scris-o în gând cu câtva timp în urm#. îngem#nate-n rou# . Vin de departe.. mam#. Sunt pentru ochii t#i . Sighet.. .-"S#-(i rostesc. Florile nu-s flori de sânge. din (ara de departe. sunt pentru mâinile tale amândou# ce-au ridicat odat# un prunc spre aurori. azi poem de flori s# scuturi (i-am adus din zarea-nsângerat#. de viscole %i moarte. pentru momentul pe care-l tr#im acuma : . 102 .

Ace%tia-s martirii secolului 20 ! Ace%tia-s urma%ii martirilor din primele secole cre%tine! Ei au %tiut ce vor %i %i-au dus crucea pân# la cap#t. n-are nimic politic în ea. Pe cerul (#rii noastre .ba chiar %i-al lumii întregi ace%tia sunt a%tri vii ce lumineaz#. 13 iunie 2000 Gheorghe Andreica 103 . perfec(ionându-se mereu pân# la limita de sus ce a fost l#sat# de Dumnezeu fiin(elor umane. ce dau c#ldur# %i via(#. indiferent dac# au pierit prin închisori sau au supravie(uit cruntei ierni comuniste. ochii spre cer %i atunci n-ai s# mai confunzi umilin a (care este cea mai mare virtute) cu la!itatea (care este egal# cu tr#darea ) . popor român. Prin ruga neîntrerupt# au p#strat leg#tura cu Hristos.Postfa(#. Nu se simte izul nici unei tendin(e de m#rire lumeasc#. Atât Aurel Vi%ovan cât %i bravii lui camarazi traversând aceast# zon# de întuneric a istoriei %i-au în#l(at sufletele. de st#pânire material#. . . Prin ace%ti eroi se revars# harul lui Dumnezeu asupra lumii. Nu-i o lupt# pentru putere. de unde au sorbit lumina. Ridic#-(i. Lipsesc orgoliile %i ambi(iile meschine. Constan(a. Drama tr#it# de Aurel Vi%ovan prin temni(ele comuniste în cei 16 ani. c#ldura %i for(a rezisten(ei.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->