P. 1
Pr Muncii Generalitati

Pr Muncii Generalitati

|Views: 0|Likes:
Published by macadan2001
Protectia Muncii
Protectia Muncii

More info:

Published by: macadan2001 on Jan 20, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

10/18/2015

pdf

text

original

PROTECŢIA MUNCII - DISCIPLINA ŞTIINŢIFICĂ

Cercetarea teoretică actuală în domeniul protecţiei muncii urmăreşte ca obiectiv prioritar fundamentarea ştiinţifică a tuturor măsurilor de realizare a securităţii muncii, în mod sistematic si unitar, în corolar, se manifestă o tendinţă tot mai accentuată de a se accepta ideea unei discipline ştiinţifice de sine stătătoare, care să studieze legităţile fenomenelor de accidentare şi îmbolnăvire profesională şi modalităţile de înlăturare a lor (existenţa şi titulatura unei asemenea discipline nu întrunesc încă acordul general, motiv pentru care se discută despre accidentologie, securitatea şi sănătatea în muncă, proiecţia muncii, securitatea muncii etc.). In ţara noastră opinia specialiştilor concordă în necesitatea admiterii unei discipline autonome, pentru care a fost adoptată denumirea de protecţia muncii, incolo de diferenţele de limba!, acceptarea din ce în ce mai generală a noii discipline ştiinţifice decurge din posibilitatea delimitării locului pe care îl ocupă în ansamblul ştiinţelor, a obiectului de activitate şi a metodelor utilizate. "stfel, în prezent, se consideră în mod cvasiunanim că locul proiecţiei muncii este situat în sistemul ştiinţelor muncii, iar obiectul său de studiu îl constituie accidentele de muncă şi bolile profesionale (mod de apariţie şi măsuri de eliminare). #rincipalele probleme ce se încadrează în obiectul protecţiei muncii şi care o delimitează de alte discipline aparţin$nd sistemului ştiinţelor muncii sunt% & identificarea şi descrierea fenomenelor negative care apar în sistemele de muncă şi care pot genera accidente şi boli profesionale, în vederea formulării de concepte proprii' & cercetarea premiselor fenomenelor studiate, tratarea lor pe baza legă turilor ti p cauză & efect şi stabilirea normelor cu caracter de lege pentru realiza rea securităţii muncii' & elaborarea măsurilor, metodelor şi mi!loacelor de proiecţie pe baza legităţilor identificate. (ratarea acestor probleme într&un concepi unitar constituie, în fapt, bazele teoretice ale protecţiei muncii şi nu îşi găsesc corespondent sau suprapuneri în cadrul altor discipline. )tudierea premiselor, consecinţelor şi legităţilor procesului de realizare a securităţii muncii implică utilizarea unor metode proprii , dar şi a unor date oferite de numeroase discipline ştiinţifice limitrofe, cum ar fi% medicina şi igiena muncii, ergonomia, psi*ologia muncii, sociologia, cibernetica, toxicologia, matematicile superioare ş.a. )e evidenţiază astfel caracterul inter şi multi&disciplinar al metodelor şi instrumentelor folosite pentru atingerea scopului protecţiei muncii (ceea ce nu constituie însă un contraargument pentru autonomia acesteia).

PROTECŢIA MUNCII - INSTITUŢIE JURIDICA
#rotecţia muncii ca instituţie de drept reprezintă +un ansamblu de norme legale şi imperative, av$nd ca obiect reglementarea relaţiilor sociale ce se formează în legătură cu organizarea, conducerea si realizarea procesului de muncă, în scopul prevenirii accidentelor şi bolilor profesionale+. In acest sens, se consideră ca norme !uridice de protecţia muncii at$t acelea care reglementează strict modul de aplicare a măsurilor de protecţie, c$t şi normele de drept al muncii care, deşi în principiu au un obiect diferit şi sunt specifice altor activităţi, prin aplicarea lor au implicaţii asupra vieţii, menţinerii sănătăţii şi integrităţii anatomo& funcţionale a lucrătorilor, în cursul proceselor de muncă. In ,om$nia, primul act !uridic prin care s&a instituit o reglementare naţională cu caracter de protecţia muncii a fost +-egea sanitară+ (din ../0.1223). Conform articolului 13, inspectorii din cadrul serviciului sanitar aveau şi atribuţia de a acorda permisiunea pentru +înfiinţarea stabilimentelor industriale insalubre+ şi de a supraveg*ea +condiţiile igienice ale stabilimentelor şi fabricilor industriale în genere+. #rima referire expresă la prevenirea accidentelor şi bolilor profesionale s&a tăcut însă în +,egulamentul (din 40./5.1250) pentru industriile insalubre+, în cadrul acestuia se prevedeau mai multe măsuri cu caracter obligatoriu, care aveau ca scop evitarea pericolelor de accidentare şi îmbolnăvire, cum ar fi% Articolul 5: +în orice stabiliment industrial cu mai mult de 1/ lucrători, atelierele vor avea un spaţiu de cel puţin 3 mc de fiecare lucrător, ia plafonul va avea înălţimea de cel puţin . m.+ Articolul 6: +#entru a înlătura pericolul rănirii lucrătorilor în timpul funcţionarii maşinii, va trebui prevăzut un spaţiu liber, destul de larg pentru a permite circulaţia, iar organele de transmisiune ale maşinilor, ascensoarele, roţile legate de vreun motor se vor împre!mui cu parapete de siguranţă+ etc. 6n caracter foarte avansat privind reglementarea proiecţiei muncii (deşi nu era folosită această noţiune) a prezentat -egea minelor (din 41./0.1253). în titlul III din lege, referitor la actele care preced instituirea concesiunilor de mine, prin articolul ./, se stabilea obligaţia întreprinzătorului de a lua +... toate măsurile pentru a executa lucrările de exploatare, astfel înc$t să evite orice pericol şi să garanteze siguranţa lucrătorilor ...+. -egea prevedea înfiinţarea caselor de a!utor (modul de constituire şi atribuţiile acestora, intervalul minim de . zile după care se acorda a!utor pentru incapacitate temporară de muncă datorită accidentării sau îmbolnăvirii), precum şi a caselor de pensii (cu delimitarea condiţiilor şi a cuantumului pensiei de invaliditate, inclusiv deces, si de boală profesională, stabilirea v$rstei minime de pensionare etc.). in aceeaşi categorie & acte !uridice de natura legislaţiei muncii, dar care instituiau totodată direct sau indirect şi măsuri de prote!are a lucrătorilor faţă de accidente si îmbolnăviri profesionale & au mai făcut parte şi% -egea (din 7./..1258) pentru repausul în zilele de duminică si sărbători' -egea (din 44./4.15/7) privind munca femeilor si minorilor în industrie şi exploatări miniere' -egea (din 10./0.1544) referitoare la anga!area minorilor în munca maritimă' -egea (din 17./7.154.) privind a!utoarele de boală şi le*uzie' -egea (din 1../0.1542) privind munca minorilor şi femeilor. In 15.0 (1. aprilie) este emisă +-egea privind accidentele de muncă. #revenirea lor. #rescripţii+, care poate fi considerată ca fiind actul de naştere al instituţiei protecţiei muncii în accepţia modernă a termenului, pentru ţara noastră. In 15.7 s&a înfiinţat, prin decret, 9inisterul 9uncii, )ănătăţii şi :crotirii )ociale, care cuprindea şi un serviciu al organizării şi ocrotirii muncii, iar prin ecizia din 15,1/.150/ s&au constituit +regiunile de inspecţie a muncii+. In perioada postbelică, ,om$nia s&a aliniat la legislaţia internaţională în domeniul protecţiei muncii, )&a garantat prin Constituţie şi Codul muncii dreptul muncitorilor la

ormele generale de protecţia muncii' . . în ţara noastră. se înscriu cele referitoare la durata timpului de lucru şi de odi*nă. . In prezent. dar care contribuie prin aplicare la realizarea scopului protecţiei muncii. toate acestea fiind continuu adaptate modificărilor survenite pe plan te*nic. s&a instituit o lege expresă privind proiecţia muncii şi s&au emis diverse acte normative specifice. munca în sc*imburi. normele de igienă a muncii.protecţia împotriva accidentelor şi bolilor profesionale. normele de radioprotecţie etc.om$niei' Codul muncii' -egea protecţiei muncii' . orele suplimentare.<<<<<<<<<<<<<<<<< #rintre normele de drept al muncii cu obiectiv diferit.ormele specifice de protecţia muncii etc. economic şi social. din categoria normelor care reglementează direct modul de aplicare a măsurilor de protecţia muncii fac parte în principal% Constituţia .

ordinea şi condiţiile în care se aplică. în vederea identificării şi contracarării riscurilor de accidentare si îmbolnăvire profesională. pe de altă parte. care să facă legătura între cele trei clemente fundamentale ale sistemului protecţiei muncii' teoria & legiferarea teoriei & aplicarea.protecţia muncii & activitate practică. In consecinţă. organizare şi desfăşurare a proceselor de producţie. unul din elementele pe care Ic studiază şi optimizează protecţia muncii. trei coordonate fundamentale% . <<<<<<& comentariile dv. In concluzie.protecţia muncii & instituţie !uridică' .ACTIVITATE METODOLO ICO . componentă a organizării muncii.elaţia dintre protecţia muncii. . şi organizarea muncii este biunivocă. în interdependenţă cu toate celelalte elemente ale sistemului de muncă.protecţia muncii & disciplină ştiinţifică' . protecţia muncii se încadrează organic în activitatea de concepere. proiecţia omului sunt în esenţă de natura organizării muncii.APLICATIVĂ "cţion$nd în final asupra executantului unei sarcini de muncă. de protecţia muncii este dependentă nu numai de premisele teoretice şi !uridice' ea este condiţionată şi de modul concret în care se stabilesc măsurile şi mi!loacele de acţiune. sfera noţiunii de protecţia muncii circumscrie trei sensuri. #rin urmare. concrete. "cţiunile si măsurile prin care se realizează efectiv. în accepţia completă a noţiunii. . -u$nd în considerare rolul acesteia din urmă în realizarea procesului de muncă. noţiunea de protecţia muncii desemnează o subactivitate în cadrul organizării muncii. aceasta constituind una din modalităţile de creştere a productivităţii muncii. ea devine. la nivelul proceselor de muncă. >ficienţa activităţii practice. se poate distinge şi preocuparea pentru stabilirea unor metodologii. în sensul de activitate practică.PROTECŢIA MUNCII . =ine de domeniul acesteia din urmă să aleagă elementele implicate în procesul de muncă sau să intervină asupra lor astfel înc$t să prevină producerea accidentelor si îmbolnăvirilor profesionale.

>le trebuie să constituie un sistem & sistemul de muncă & ale cărui elemente să interacţio neze şi să se influenţeze reciproc. în sensul că vor conduce la obţinerea produsului sau serviciului dorit. tară ca să provoace distrugerea sau deteriorarea elementelor neconsumabile. In ţara noastră. maşini. posibilitatea apariţiei incidentelor. nu este suficientă prezenţa acestora. fiecare ţară a abordat problema într&un mod propriu. printre care :rganizaţia Internaţională a 9uncii şi "sociaţia Internaţională de )ecuritate )ocială. ?enomenul se poate produce neaşteptat. este teoretic nulă. accidentele si bolile profesionale constau în lezarea componentei biologice a factorului uman. materii prime etc. #rin urmare. în calitate de executant. eoarece definirea precisă a celor două evenimente are implicaţii !uridice. #remisa o constituie faptul că. accidentul de muncă constă în lezarea violentă şi bruscă a integrităţii componentei biologice a factorului uman. care au loc în timpul procesului de muncă sau în îndeplinirea îndatoririlor de serviciu. motiv pentru care analizele comparative interstatale sunt dificile. In prezent.ACCIDENTELE DE MUNCĂ Ş! "OLILE PROFESIONALE In termeni generali. brusc. prin termenul de "accident" se desemnează un eveniment neaşteptat. . av$nd drept urmare pierderea sau micşorarea capacităţii de muncă. care apare brusc. organizaţiile internaţionale de specialitate. prin acumularea în organism a noxelor & situaţia bolilor profesionale. violent & cazul accidentelor de muncă. depun eforturi susţinute pentru a se a!unge la un consens privind delimitarea accidentelor şi bolilor profesionale. In cazul ideal. în cursul desfăşurării unui proces de muncă. precum si a îmbolnăvirilor profesionale. . precum şi intoxicaţia acută profesională. şi care provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin trei zile. <<<< exemple #entru ca procesul să aibă loc. <<<<<<& comentariul dv. sau într&un interval mai mare de timp. inclusiv a accidentelor de muncă. accidentele de muncă si bolile profesionale pot li considerate drept consecinţe ale disfuncţiilor din interiorul acelui sistem de muncă în care omul este executant. indiferent de natura activităţii. invaliditate sau deces+. c$nd interacţiunile sunt perfecte. <<<< comentati va rog ACCIDENTUL DE MUNCĂ Noţiun#a $# acci$#n% $# &unc'( în limba!ul curent. indiferent de natura !uridică a contractului în baza căruia se desfăşoară activitatea. mi!loacele de producţie (clădiri. instalaţii.oţiunea de "accident de muncă" trebuie circumscrisă unui proces de muncă şi implică în mod obligatoriu prezenţa omului.) si mediul de muncă . : opinie comună însă există referitor la mecanismul general al apariţiei unor astfel de evenimente. realizarea oricărui proces de muncă nu poate avea loc în absenţa unuia din următorii factori % & executantul. sarcina de muncă (activitatea pe care trebuie să o desfăşoare executantul pentru atingerea obiectivului propus). Concret. accidentul de muncă este definit ca fiind' +vătămarea violentă a organismului. este imprevizibil şi întrerupe desfăşurarea normală a unei acţiuni.

în forma în care este legiferat se consideră accident de muncă numai în cazul afectării componentei biologice. de animale sau plante periculoase."ccidentul. pentru prevenirea ori înlăturarea unui pericol ce ameninţă avutul public sau pentru salvarea de vieţi omeneşti' & accidentul suferit de către persoanele încadrate în muncă în timpul şi pe traseul normal deplasării de la locul de muncă la domiciliu şi invers' & accidentul cauzal de activităţi ce nu au legătură cu procesul muncii. inclusiv în cadrul unor activităţi cultural&sportive. tăieturi. conduc$nd la anularea sau diminuarea uneia sau a mai multor funcţii fizio logice. rezultă că. efectuată în mod deliberai (automutilare. tocmai datorita timpului scurt în care se petrece. un atac de cord survenit în timpul lucrului. de obiecte ascuţite sau tăioase. a factorului extern asupra organismului. striviri.). electrice. ca urmare a unei acţiuni întreprinse din proprie iniţiativă. Cercetările recente pledează pentru extinderea noţiunii de accident de muncă şi la unele situaţii de lezare a componentei psi*ice. e remarcat că. trebuie să tic întrunite mai multe condiţii. Iile pot fi cauzate de diverse corpuri în mişcare (căderi. In cazul accidentului de muncă. este esenţial ca persoana în cauză să execute o sarcină de muncă. E!#&#n%#!# acci$#n%u!ui $# &unca) in definiţia dală prin lege. surprinz$nd victima care. alunecări de corpuri. organe de maşini în mişcare ele. "ceasta poate consta în îndeplinirea obligaţiei principale care decurge din contractul de muncă sau a unora secundare (pregătirea uneltelor pentru lucru. nu se consideră accident de muncă. se consideră accidente de muncă cele produse în următoarele împre!urări% & accidentul suferit de elevi. dar Iară să fie provocat de un factor extern. în timpul şi din cauza îndeplinirii acestor sarcini' & accidentul suferii de orice persoana. pentru a putea fi calificat ca accident de muncă. @ătămările mecanice se materializează în contuzii. înţepături ele. . <<<< comentati Vătămarea organismului presupune o lezare a integrităţii anatomice. larii să se tină seama de latura psi*ică a personalităţii umane. de suprafeţe periculoase la deplasare. @iolenţa presupune acţiunea rapidă. nu poate lua măsuri de evitare. să fie violentă şi involuntară. studenţi şi ucenici în timpul efectuării practicii profesionale' & accidentul suferit de cei care îndeplinesc sarcini de stat sau de interes public. rostogoliri. dacă se produce la sediul persoanei !uridice sau în orice alt loc de muncă organizat de acesta. alunecări de teren. referitoare la% vătămarea violentă a organismului. >venimentul se produce neaşteptat. legat de procesul de muncă. prin iradiere sau combinate. trebuie deci să se producă într&un moment şi într&un Ioc în care activitatea persoanei încadrate în muncă să se înscrie printre raporturile ce se stabilesc în exercitarea atribuţiilor prevăzute în contractul de muncă. Cu alte cuvinte.). curăţarea maşinilor si a locului de muncă etc. brusca. timpul şi locul producerii accidentului şi calitatea celui accidentat. în timpul programului de lucru si nu este rezultatul culpei exclusive a persoanei accidentate. indiferent de locui şi timpul în care a avut loc. prăbuşiri. în cazul unei congestii cerebrale datorată căldurii excesive de la un anumit loc de muncă ne găsim în prezenţa unui accident de muncă. vătămarea organismului trebuie să aibă o cauză exterioară. In funcţie de natura factorilor care le provoacă. e asemenea. "cest aspect al violenţei vătămării organismului constituie criteriul care a condus la desemnarea intoxicaţiei acute ca accident de muncă şi nu ca boală profesională.). avalanşe. fracturi. nu constituie accident de muncă' dimpotrivă. pentru ca un accident oarecare să poată fi calificat accident de muncă. termice. @ătămarea violentă a organismului trebuie să aibă loc independent de voinţa victimei' orice autovătămare. sinucidere ele. "stfel. vătămările organismului pot li% mecanice.

. "stfel. . legea acceptă ca accident de muncă si evenimentele produse pe traseul do deplasare de la locul de muncă la domiciliu si invers. acesta trebuie sa se producă la locul de muncă. . vătămarea organismului se produce at$t sub efectul socului mecanic. elevi si ucenici sau a vi"itelor cu caracter didactic$ Locul în care se produce este al treilea element determinant al accidentului de muncă.în timpul îndeplinirii practicii profesionale pentru studenţi. dacă evenimentul s-a produs #a un loc de muncă. în timpul efectuării practicii în producţie sau a vi"itelor cu caracter didactic$ Ef#c%#!# acci$#n%u!ui $# &unc' a*u+ra . >lementul pe baza căruia se face încadrarea într&una din primele două categorii de efecte este gradul de reversibilitate al pierderii capacităţii de muncă. . @ătămările electrice se datorează trecerii prin organism a unui curent de o anumită tensiune si intensitate.înainte de începerea sau după încetarea lucrului. sub acest aspect. convenţie civilă sau orice altă formă legală. #ncapacitatea temporară de muncă$ Consecinţa cea mai puţin gravă a unui accident .în timpul deplasării de la serviciu la domiciliu st invers. dacă se încadrează în timpul considerat suficient parcurgerii acestuia.în timpul procesului de muncă. dar sunt dispersate în alte locuri din aceeaşi localitate sau în alte localităţi.@ătămările termice se manifestă sub forma arsurilor si sunt cauzate de contactul victimei cu flacără desc*isă. in acest punct de vedere. se încadrează ca accident denumea vătămarea care are loc% . locul de muncă este nu numai incinta unităţii la care sunt încadraţi în muncă.în timpul îndeplinirii îndatoririlor de serviciu (inclusiv în afara programului obi nuit de lucru!. #rin extensie. #entru ca un accident oarecare să fie accident de muncă. . în timpul unei explozii. următoarele categorii de persoane% . pentru activităţi ce nu au legă tura cu procesul muncii. cu obiecte calde. . @ătămările combinate sunt produse de mai mulţi factori de natură diferită. @ătămările prin radiere sunt datorate expunerii organismului fa radiaţii. %alitatea victimei constituie cel de&al patrulea element caracteristic accidentului de muncă. @ătămările c*imice se manifestă sub forma intoxicaţiilor acute provocate de substanţe toxice sau a arsurilor c*imice cauzate de substanţe caustice. . inclusiv al sarcinilor de stat sau ob te ti. Timpul în care se produce este al doilea element caracteristic accidentului de munca.elevii. se consideră accident de muncă numai acea situaţie în care victima a fost vătămată prin participarea la procesul de muncă. .în timpul pau"elor ce au loc în desfă urarea procesului de muncă. ispoziţiile legale din ţara noastră precizează. ei si mi!locul de transport pe care lucrează. studenţii i ucenicii. ce se concretizează în electrocutări si arsuri ale pielii. prin loc de muncă se înţelege incinta unităţii respective si punctele de lucru care aparţin aceleiaşi unităţi. "cestea pot surveni imediat după eveniment sau la un anumit interval de timp.în timpul programului oficial de lucru. de radiaţii calorice sau de temperatura ridicată a aerului din spaţiul de lucru. )ub aspect !uridic.membrii cooperatori.persoane anga&ate cu contract de muncă. c$t şi al socului termic. #entru conducătorii mi!loacelor de transport si mecanicii agricoli. în principiu. invaliditate sau deces.ic%i&#i) "ccidentul de muncă poate provoca victimei incapacitate temporară de muncă.

dacă acesta a fost confirmat în baza unui act medico&legal. există următoarele grade de invaliditate% & gradul I. dar se poate autoservi' . c$nd persoana afectată şi&a pierdut total capacitatea de muncă. "precierea incapacităţii o face medicul şi trebuie atestată printr&un certificat. se evidenţiază % . e remarcat că nu constituie invaliditate pierderea unui organ sau încetarea funcţiunii acestuia. în care sunt incluse accidente de muncă ale căror efecte sunt reversibile' durata incapacităţii de muncă este de . dar îşi poate continua activitatea la acelaşi loc de muncă. grave (gradul II) şi foarte grave (gradul I). dacă acestea au dus la pierderea totală sau parţială a capacităţii de muncă (confirmată prin decizie de încadrare temporară sau permanentă într&un grad de invaliditate emisă de organele medicale în drept). în cazul decesului este afectată nu numai integritatea organismului şi capacitatea de muncă.de muncă o constituie imposibilitatea temporară a victimei de a&şi desfăşura activitatea ca urmare a tulburării unei stări funcţionale (de cel puţin trei zile calendaristice).accidente cu consecinţe mici. (otuşi.gradul III. elaborate de 9inisterul )ănătăţii şi 9inisterul 9uncii şi #rotecţiei )ociale. & 03 zile şi victima necesită tratament medical' . se pot distinge mai multe categorii. ca urmare a accidentului de muncă suferit. încetarea funcţiunii acestuia sau o infirmitate permanentă. #rin accident mortal se înţelege accidentul care cauzează decesul imediat sau după un interval de timp. "cestea au fost stabilite pe baza criteriilor medicale de diagnostic clinic. capacitatea de muncă răm$n$nd intactă. . accidentele de muncă urmate de invaliditate se apreciază ca av$nd consecinţe mari (gradul III). funcţional şi de evaluare a capacităţii de muncă. iar victima necesită tratament medical şi spitalizare. c$nd persoana afectată şi&a pierdut total capacitatea de muncă si nu are posibilitatea autoservirii' . dacă prin aceasta este afectat doar aspectul estetic. . în funcţie de gravitatea şi durata ei. <<<<< comentati In funcţie de gradul de afectare a capacităţii de muncă. însă în condiţiile unui program redus. In consecinţă.gradul II. Conform criteriilor de clasificare menţionate la incapacitatea temporară de muncă. ci însăşi viaţa. Incapacitatea are caracter reversibil' prin aplicarea unui tratament adecvat ea dispare.accidente cu consecinţe medii. fizică sau psi*ică. a unui organ. <<< comentati aspectele practice de incadrare 'ecesul$ )pre deosebire de primele două situaţii. "ccidentul mortal este accidentul cu consecinţă maximă (clasificarea de!a menţionată). c$nd persoana afectată şi&a pierdut parţial capacitatea de muncă. în cazul c$nd efectele sunt reversibile' durata incapacităţii este de 03&12/ zile.#nvaliditate$ #rin accident cu urmări de invaliditate se înţelege accidentul care are ca urmare pierderea unui simţ.

insolaţii. c$nd este afectată o singură persoană' . upă natura cau"elor directe care provoacă vătămarea existentă% .accidente care produc incapacitate temporară de muncă' . asfi(iei etc$!$ 'upă momentul în care se resimt efectele.amputări.asfi(ii.C!a*ificar#a acci$#n%#!or $# &unc' )e face astfel% upă numărul persoanelor afectate. . .accidente cu efect imediat. .entorse' .la membrele interioare.accidente electrice' .le"iuni ale organelor interne.electrocutări.cu alte locali"ări (ca urmare a into(icaţiei.la trunc)i. .arsuri' .striviri' .accidente mortale. plăgi' .accidente care produc invaliditate' . . . . accidentele de muncă se împart în% . electrocutării. accidentele pot fi% . .accidente mecanice' .la cap. . .colective.accidente c*imice' . . .contuzii.accidente complexe (datorate unor cauze directe combinate). upă natura le"iunilor provocate asupra organismului. c$nd sunt afectate cel puţin trei persoane' upă urmările (efectele! asupra victimei. accidentele pot fi% . accidentele de muncă se împart în: .accidente prin iradiere' .into(icaţii acute.accidente termice' . e(istă accidente: . .accidente cu efect ulterior$ .tăieturi' .le"iuni multiple$ 'upă locul leziunii.la membrele superioare.fracturi.individuale.înţepături' .cu locali"ări multiple.

+bolile profesionale constituie afecţiuni ai căror agenţi etiologici specifici sunt prezenţi la locul de muncă. caracteristici locului de muncă. . legislaţia din diverse ţări limitează în mod convenţional numărul bolilor considerate profesionale. >xistă trei sisteme. Conform definiţiei date de :rganizaţia 9ondială a )ănătăţii (:9)). #entru ca o afecţiune a organismului să fie calificată ca boală profesională. . Cn sistemul limitativ se stabileşte în mod convenţional o listă a bolilor profesionale . c)imici. materializat în apariţia bolii.umărul şi natura factorilor de risc. <<<< comentati .acţiunea factorilor de risc asupra organismului să ţie de lungă durată$ #rocesul patologic este lent si afectează fie starea generală a organis mului. * #entru factorii de risc care generează boli profesionale se utilizează în mod frecvent si denumirea de +factori nocivi+. principial diferite. şi încadrarea !uridică a maladiilor.sistemul limitativ.sistemul global. dob$ndite ca urmare a participării la realizarea unui proces de muncă . diferă de la o ţară la alta şi. luaţi în considerare ca generatori de boli profesionale. fie anumite aparate sau organe. cauzată de factori nocivi B (fizici. . c*imici sau biologici). asociaţi cu anumite procese industriale sau cu exercitarea unor profesiuni+. pornind de la conceptul de boală profesională."OLILE PROFESIONALE Noţiun#a $# -oa!' +rof#*iona!') Aolile profesionale sunt afecţiuni ale organismului.să fie provocată de factori de risc fi"ici. impun$ndu&se limite maxime admise.sistemul mi(t$ Cn sistemul global. . biologici. precum şi de suprasolicitarea diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă. . se caută acoperirea tuturor factorilor de risc care pot provoca afecţiuni. urmările bolii se atenuează sau dispar complet. alţii apar odată cu dezvoltarea unor noi te*nologii.elaţia doză & efect a fost stabilită pentru un mare număr de factori de risc. #entru ca o noxă din mediul de muncă să fie recunoscută ca factor etiologic al unei boli profesionale trebuie să existe dovada unei relaţii cantitative între doza noxei respective absorbită de organism si efectul produs asupra acestuia. -a noi în ţară. . in considerente practice. ?actorii de risc care pot provoca bolile profesionale sunt numeroşi' unii dintre ei sunt bine cunoscuţi si studiaţi din punct de vedere al acţiunii asupra organismului. în multe cazuri acţiunea este reversibilă' prin scoaterea bolnavului din mediul nociv şi aplicarea unui tratament adecvat.ezultă că tabloul bolilor profesionale potenţiale este teoretic nelimitat . trebuie deci să fie îndeplinite trei condiţii% . de stabilire a bolilor considerate profesionale% . caracteristici locului de muncă sau de suprasolicitări.oţiunea de boală profesională implică existenţa unui raport de cauzalitate între factorii de risc existenţi în procesul de muncă si efectul acestora. prin boală profesională se înţelege afecţiunea ce se produce ca urmare a exercitării unei meserii sau profesii. . lăs$ndu&se la latitudinea medicului precizarea caracterului bolii (profesională sau nu).să decurgă din e(ercitarea unei meserii sau profesii. implicit.

. există% . dar care acţionea"ă timp îndelungat asupra organismului. care afectea"ă întregul organism.oli prin e(punere la presiune atmosferică ridicată sau scă"ută.. omul poate fi considerat în două ipostaze% de fiinţă umană şi de executant al unei sarcini de muncă. ?iecăreia îi sunt asociate o serie de valori şi caracteristici specifice. incapacitate de muncă.+neumoconio"e. aptitudinile şi cunoştinţele etc.oli infecţioase i para"itare. provocate de in)alarea pulberilor neto(ice. respectiv capacitatea de muncă.a.a. afectivă ş. mi!loacele de producţie şi mediul de muncă. cum ar fi% viaţa.#cu%an%u!ui( în contextul procesului de muncă.. capacitatea creativă.oli prin suprasolicitare. "ccidentele şi bolile profesionale au repercusiuni asupra ambelor categorii de valori. ingerare sau contactul epidermei cu substanţe to(ice. fără ca medicul să aibă competenţa de a modifica această listă. stress. . de do"e relativ mici. care poate să fie completat de către medic cu afecţiuni a căror origine poate fi dovedită.'ermato"e profesionale.Alergii profesionale.. . sarcina de muncă. ..boli cronice. consecinţele manifest$ndu&se în multiple planuri% psi*o&fiziologic & durere. .Alte boli (care nu intră în categoriile anterioare!$ upă timpul de expunere la acţiunea factorului de risc. Con*#cinţ# a*u+ra *arcinii $# &unc') Consecinţa directă o constituie neîndeplinirea sarcinii de muncă sau neîndeplinirea ei la timp (mai ales în situaţia . provocate. .boli cu acţiune generală. . un aparat sau un organ$ CONSECINŢELE SPCIALE Ş! ECONOMICE ALE ACCIDENTELOR DE MUNCĂ Ş! "OLILOR PROFESIONALE "ccidentele de muncă şi bolile profesionale afectează negativ toate elementele sistemului de muncă% executantul. dar la do"e mari$ upă modul de acţiune a factorului de risc asupra organismului există% .boli acute.. de regulă. integritatea anatomo&funcţională. invaliditate ş. generate de o e(punere de scurtă durată la acţiunea factorului de risc. . provocate de in)alare. care afectea"ă o parte a organismului. . c*eltuielilor pentru asistenţă medicală etc. Con*#cinţ# a*u+ra #. în unele ţări se impun de asemenea limite în legătură cu timpul de expunere sau cu durata întreruperii lucrului peste care boala nu mai este recunoscută ca fiind profesională. Cn sistemul combinat. se stabileşte un tabel al bolilor profesionale cunoscute ca atare.' economic & diminuarea productivităţii muncii individuale' financiar & diminuarea veniturilor.boli cu acţiune locală..oli prin e(punere la temperaturi înalte sau scă"ute. . . C!a*ificar#a -o!i!or +rof#*iona!#( în funcţie de natura factorului de risc care le&a generat.%ancerul profesional..oli prin e(punere la energie radiantă.şi a meseriilor sau profesiunilor în care pot să apară. bolile profesionale se pot clasifica în următoarele grape% . sănătatea.oli prin e(punere la "gomot i vibraţii. . .#nto(icaţii.

Con*#cinţ# a*u+ra &#$iu!ui $# &unc') "mbele categorii de mediu pot fi afectate de producerea accidentelor de muncă şi apariţia bolilor profesionale.i al capacităţii de muncă.' & consecinţe la nivel microeconomic (agent economic)% & pierderi de producţie. proiectarea de corpuri care agresează nu numai victima. poale fi tratată sub aspectul afectării unor valori general umane & potenţial afectiv. se poate vorbi de un efect unic & o pierdere & ce poate fi privită din diverse ung*iuri' de exemplu. deteriorări şi distrugeri de mi!loace fixe.' & consecinţe la nivelul societăţii (macroeconomic)% . componentă inerentă oricărui accident de muncă.a. 9ediul fizic de muncă prezintă repercusiuni sub forma elementelor materiale degradate în urma unui accident de muncă. c*eltuieli de reinvestire în forţa de muncă.c*eltuieli de asigurări sociale. concretizate mai ales sub forma stressului suportat de cei aflaţi la locuri de muncă apropiate de cel al victimei.al celor apropiaţi victimei & durere. deteriorarea mediului social de muncă etc. a pierderii încrederii în capacitatea de a reacţiona corespunzător la sarcinile de muncă. 6n alt criteriu de clasificare & nivelul la care se produc & împarte consecinţele accidentelor de muncă si bolilor profesionale. .a. #entru a se obţine o grupare a consecinţelor.accidentelor de muncă). astfel înc$t să poată fi utilizată în stabilirea gravităţii unui accident sau boli profesionale. ci şi utila!ele din !ur etc. conform căruia se deosebesc% & consecinţele sociale sau extraeconomice. de productivitate etc. incendiilor. creator ş. cu toate manifestările specifice. se pot produce deteriorări sau distrugeri. suferinţă. stress psi*ic. ca şi în orientarea eforturilor de prevenire. ambele pierderi pot fi traduse mai departe în alţi termeni & ca o pierdere de venituri. Con*#cinţ# a*u+ra &i/!oac#!or $# +ro$ucţi#) In urma accidentelor de muncă.a.). diminuarea creativităţii generale a societăţii ş. în% & consecinţe la nivelul individului.' & consecinţe economice. în mod deosebit. diminuarea veniturilor familiale etc. a incapacităţii temporare sau permanente de muncă. dar în mod deosebit cel social.ici unul din cele două criterii nu permite o clasificare suficient de omogenă. c$t şi din afectarea celorlalte elemente ale sistemului de muncă. utila!e. upă opinia generală. diminuarea potenţialului creator general ş. Consecinţe asupra mediului social au şi accidentele şi bolile profesionale. de asistenţă medicală..al victimei & suferinţă fizică şi psi*ică datorită agresiunii suportate. Cn realitate. -a r$ndul lor. c*eltuieli cu îngri!irea medicală etc. dacă nu se a!unge la incapacitate de muncă). respectiv% . se poate utiliza criteriul +naturii+ lor. diminuarea veniturilor (de exemplu% pierderi de salariu. care rezultă at$t din afectarea valorilor caracteristice ipostazei de executant a omului.)' . pierderi de capacităţi de producţie potenţiale. precum şi îndeplinirea necorespunzătoare (în unele cazuri de boli profesionale. care rezultă din alterarea valorilor caracteristice ipostazei de fiinţă umană a executantului' ele sunt necuantificabile şi nu pot fi exprimate cantitativ & durerea. at$t ale mi!loacelor de muncă. lezarea omului. dar şi ale obiectelor muncii (cazul exploziilor. utilă în stabilirea locului protecţiei muncii printre celelalte activităţi sociale (si dezvoltarea ei corespunzătoare). dar s. suferinţa fizică şi psi*ică. consecinţele economice se reflectă în două categorii de .

<<<<< plasati un exemplu in aceasta diagrama& primul pas pentru realizarea unui sistem expert .costuri% directe şi indirecte.a. care grefează at$t bugetul naţional. c$t şi întreprinderea% c*eltuielile pentru repararea maşinilor avariate sau înlocuirea lor. anc*ete. Druparea consecinţelor prin raportarea lor la economic (figura de mai sus ) este deosebit de importantă pentru orientarea deciziilor manageriale în domeniul protecţiei muncii. costul forţei de muncă ce înlocuieşte victima. rept costuri indirecte sunt considerate pierderile economice neacoperite prin asigurarea de accident şi boală. timpul folosit pentru convorbiri. de timp de muncă la nivelul colaboratorilor victimei pentru primul a!utor. pierderile de material. In categoria costurilor directe sunt incluse cele legate de asigurarea pentru accident şi boală şi cele pentru prevenirea riscurilor. penalităţi pentru înt$rzieri la livrarea produselor ş.

a dezvoltat un model al genezei accidentelor de muncă. Cn !urul purtătorilor de pericole & persoană şi obiect & se poate desemna c$te o zonă periculoasă. energia dăunătoare nu are efect asupra . criteriul economic apare con!ugat şi în acelaşi timp subordonat celui social.tipuri de mişcări (accidentogene) iniţiale' & reacţii de apărare' & modalitatea de producere a leziunii. în timp ce boala apare într&un interval de timp mult mai mare. Cn anul 152/. Cn analiza activităţii de protecţia muncii. In această sistematizare se pune un accent deosebit pe relevarea dinamicii producerii accidentului în toată extensiunea ei. persoana. prin cercetătorul )Giba. iviziunea sc*ematică a desfăşurării unui accident elaborată de ei se prezintă astfel% & +erioada premergătoare accidentului: F ?actori de fond% & proprii factorului uman' & proprii mi!loacelor materiale (+agenţi+)' & ambientali. F ?actori declanşatori% & proprii factorului uman' & proprii mi!loacelor materiale (+agenţi+)' & ambientali. >nergia dăunătoare poate fi asociată at$t persoanelor (lucrătorilor). )e remarcă. & +erioada accidentului: . în care face deosebirea între pericolul asociat obiectelor (pericol direct) şi cel asociat persoanelor (pericol indirect). <<<< comentati Cn acelaşi an (158. Cn acest model. după )Giba. poate provoca daune corporale (accident de muncă) sau materiale (avarie). c$t şi obiectelor (elementele materiale din sistem). Cn anul 158. energia dăunătoare cauzează vătămări corporale (leziuni sau moarte). cercetătorii de la ?ondul pentru ambianţa muncii din )uedia au preluat şi dezvoltat modelul lui )urrE. dacă este activată.). #ericolul. în cazurile în care diferenţa este nulă sau negativă (inclusiv prin sporirea rezistenţei specifice a organismului prin diverse mi!loace de protecţie). obiectul sau ambii pot fi purtători de pericole.imensiunea repercusiunilor economice constituie însă numai punctul de plecare. accidentul rezult$nd din intersecţia celor două zone. cercetătorul german Iirc*ner. însă. acă diferenţa este pozitivă. bazat pe teoria purtătorilor de pericole. care se constituie astfel în purtători de pericole.. pun$nd accent pe elementele de dinamică în producerea accidentului de muncă.scutire medicală şi recuperare' & spitalizare' & deces. & +erioada post-accident: . "ccidentul se diferenţiază de boala profesională. este o energie dăunătoareH care. şcoala germană. deoarece este brusc. ?iecărui purtător de pericol îi este asociată o energie dăunătoare. rezultantă a diferenţei dintre energia funcţională şi rezistenţa specifică la aceasta a corpului persoanei. a dezvoltat +(eoria purtătorilor de pericole+' punctul de plecare al concepţiei sale 1&a constituit analiza relaţiei existentă între +persoană+ şi +obiect+ în cadrul oricărui sistem de muncă. absenţa ne!ustificată din +perioada accidentului+ a factorilor materiali.

)e disting astfel următoarele categorii% . c*imici. -ista factorilor de risc elaborată de cercetătorii germani reprezintă una dintre cele mai complete şi complexe tratări ale problemei în discuţie. "dopt$ndu&se criteriul de clasificare al mişcării.persoanei. organizarea şi mediul şi de energia dezvoltată de factorul de risc.factori fiziologici' ... atribut inerent al acesteia.energii electrice' .".factori combinaţi. #entru că este brusc şi neaşteptat.energii termice' .factori de ambianţă a muncii' . cercetătorii germani. reflectă mai adecvat şi mai complet esenţa şi natura specifică a factorilor de risc. s&au delimitat patru categorii de factori% fizici. în sensul cel mai general al cuv$ntului & mod de existenţă a materiei. remarc$ndu&se şi prin acccentul pus pe formele concrete de manifestare a factorilor de risc. ambianţă. căile de pătrundere în organism. te*nica.>. efecte etc. Clasificarea factorilor de risc în cadrul fostului C. mediu natural. a!ung$ndu&se la un număr total de 38 de factori de risc. In ultimul timp . în cadrul fiecăreia se fac detalieri după mai multe subcriterii (utila!. ce are loc atunci c$nd energia asociată acestora se activează brusc şi care are drept consecinţă vătămări corporale. accidentul se deosebeşte de boala profesională care se produce într&un interval mare de timp. .alte energii' . propun o clasificare complexă a riscurilor.energii mecanice' .factori psi*ologici' . ?iecare categorie este detaliată în factori de risc şi modalităţi de manifestare concretă a acestora.energii c*imice' . pe baza unei documentaţii detaliate din ultimele realizări în domeniu. biologici şi psi*o&fiziologici.factori organizatorici' . precum şi pe interacţiunile acestora. "ccidentul de muncă este considerat de Iirc*ner ca fiind o ciocnire bruscă şi involuntară între persoană şi obiect.). ţin$nd seama de cele patra elemente ale sistemului de producţie% omul.

încercări din care a reieşit că aceasta se aprinde în contact cu flacăra de sudură la o concentraţie de 83 gLm . constat$ndu&se 45 de cazuri de deces şi 5 cazuri de traumatisme. la orele 1/. upă ce s&au obţinut toate informaţiile privind modul în care s&a produs accidentul. 12 s&a produs o explozie. !udeţul Junedoara.85 şi . se procedează la delimitarea şi fixarea lanţurilor cauzelor. care au condus la incapacitate temporară de muncă. vatra şi pereţii galeriei era depus praf fin de cărbune. intre muncitori. sectorul I producţie .S%u$iu $# ca0 +ri. se pune întrebarea +cum a avut loc<+. eoarece înregistrarea şi evidenţa accidentului de muncă se realizează pentru fiecare accidentat în parte. pe tavanul. în aceste condiţii la contactul flăcării de sudură cu praful de cărbune. în succesiunea +din aval spre amonte+.2 de muncitori au fost repartizaţi să execute în zona lucrărilor de pregătire a panoului I din stratul 3 . -ucrările trebuiau să se realizeze simultan în zona specificată. atorită faptului că în tavanul lucrării miniere existau goluri neumplute.2 de muncitori au fost accidentaţi. în urma căreia toţi cei . lucrare pentru care a fost introdus în subteran si branşat la reţeaua de alimentare cu energie electrică un transformator de sudură. blocul + :+ .+!o0ii $# +raf $# c'r-un# #entru o mai buna explicitare a celor prezentate se analizează în continuare geneza şi dinamica unui caz real de accident colectiv de muncă care s&a produs la întreprinderea 9inieră +@ulcan+. s&a acumulat în zonă metan' de asemenea. vom analiza cazul sudorului. un sudor a fost distribuit pentru amena!area gurii silozului. A$ 'escrierea accidentului$ -a începutul sc*imbului I din ziua de 12 septembrie 1525. . $a%ora% un#i #. arsuri şi intoxicaţii cu monoxid de carbon. #rin probele existente. blocul +:+. după efectuarea ponta!ului.51' & montarea unei instalaţii de monorai' & reparaţia unei combine de înaintare' & montarea şi branşarea unei instalaţii de aera! parţial' & aprovizionarea locurilor de muncă cu materialele necesare. în amestec cu metan în volum de 4M.$ Anali"a cau"elor care au condus la accidentarea mortală a sudorului$ #ornind de la faptul că evenimentul final & leziunea & este decesul victimei.in$ *%a-i!ir#a 1#n#0#i *i $ina&icii +ro$uc#rii unui ca0 r#a! $# acci$#n% co!#c%i. . 6ltima secvenţă a accidentului este deci următoarea% . a!ung$ndu&se astfel la cauzele finale% sudorul a decedat în urma impactului cu şocul exploziei provocate de aprinderea amestecului exploziv de praf de cărbune. următoarele% & amena!area unui siloz de cărbune între cotele ..)>9>K+ #etroşani cu praf de cărbune rezultat din stratul 3. fără aprobările necesare. comisia de cercetare a accidentului a concluzionat cu certitudine că în momentul producerii exploziei se efectuau operaţii de sudare în siloz' afirmaţia a fost susţinută şi de rezultatele încercărilor realizate de +I.

+prezenta sudorului+ este proprie executantului' cealaltă cauză finala este proprie mediului de munca. a fost flacăra rezultată din sudare. care a permis amorsarea exploziei. Cauza finală. iar cel de al doilea. #rin urmare ne aflăm în faţa unei cauze iniţiale. din care unul fi condus la prezenţa victimei la locul accidentului. )e pune întrebarea +Care au fost cauzele aprinderii cu explozie a prafului de cărbune<+. logic. operaţie dispusa spre realizare. se constată că nu se poate identifica în interiorul acestui sistem de muncă o cauză care să fi generat dispunerea executării respectivei operaţii de amena!are.In consecinţă. )e continuă investigarea cu analiza celui de al doilea lanţ. constă în existenţa unui amestec exploziv de praf de cărbune în mediul de muncă. proprie mediului de muncă. proprie executantului. în caz contrar ei . în condiţiile precizate< în primul r$nd. iară a li înscrisa în programul de lucru aprobat iniţial. indirectă. "naliz$nd primul lanţ cauzal. următoarea secvenţa o determinam stabilind motivaţia prezentei sudorului% de ce se alia sudorul la locul accidentului< eoarece executa o operaţie de amena!are a gurii silozului. există doua lanţuri accidentogene. să verifice dacă lucrarea avea aprobarea necesară. eventual favorizante. c$t si a maistrului miner. tară ca operaţia să fie prevăzută în programul de lucru si. la aprinderea amestecului de praf de cărbune. " doua cauză o constituie astfel producerea unei flăcări rezultată din executarea operaţiei de sudare Iară dispoziţie avizată si aprobată & cauză principală. )e pune problema dacă au existat şi alte cauze. ?actorul declanşator. ar nu este şi suficientă. proprie sarcinii de muncă. deci o cauză principală. indirectă. atribuirea sarcinii de muncă sudorului. #rima cauză. >a este strict necesară. indirectă. implicit. Ce a permis executarea operaţiei de sudură. să aibă avizarea şi aprobările necesare. :rice întrebare s&ar pune. )e constată că era obligaţia at$t a şefului de brigadă. principală. pentru care fusese repartizat.

înseamnă că au existat simultan o depunere de praf de cărbune la locul de muncă şi o acumulare de gaL. astfel înc$t a!ungem la cauzele iniţiale ale formării depunerilor de cărbune.trebuind să o suspende.asigurarea şistificării şi crearea bara!elor cu şist şi apă. #entru această secvenţă. a permis producerea flăcării care a iniţiat amestecul exploziv. se putea depune numai dacă nu se respectau următoarele% . combinat cu neefectuarea controlului de către setul de brigada si tolerarea executării sudurii de către maistrul miner. 6rmătorul pas conduce la identificarea cauzelor formării amestecului exploziv de praf de cărbune. #entru ca el să se producă. şi în condiţiile existenţei acestor cauze potenţiale. în urma anc*etei s&a constatat că nici una din măsurile menţionate un a fost respectată. ea s&a datorat scoaterii din funcţiune a instalaţiei de aera! local şi a fost favorizată de existenţa unor găuri în tavanul galeriei. . după cum rezultă din analiza procesului te*nologic.oua secvenţă rezultată se prezintă astfel% Cn fine. Cn ce priveşte acumularea de gaz metan. rămase ca urmare a Nreasigurării integrale a măsurilor de şistificare. alte cauze ale formării amestecului exploziv au fost% amplasarea greşită a capului de detecţie a metanului din galeria de bază' nedotarea personalului care lucra îu . accidentul nu s&ar fi produs dacă ar fi existat posibilitatea controlului prezenţei metanului în zonă. Ce a permis acest lucru< #raful de cărbune.utilizarea dispozitivelor de împiedicare a formării depunerilor de praf la punctele de deversare a cărbunelui' . metan.utilizarea instalaţiilor de desprăfuire la tăierea cu combinele' . cercetările au demonstrat că. #rin urmare. derularea poate ti prezentată astfel% repartizarea sarcinii de munca neprevăzuta în programul de lucrări.

11.în general. 8&5.7. a unei relaţii cu un sistem de muncă determinat' & în cazul acestui gen de abateri nu se poate determina o relaţie unică bipolară cauză & efect' unei singure deficienţe îi corespund efecte diferite. Intervalul poate fi ilustrat de mai multe semidrepte. 17.. deficienţele cu care pot intra într&un sistem de muncă elementele implicate în realizarea unui proces de muncă le vom desemna ca substrat cauzal al accidentelor şi bolilor profesionale. 18 au reprezentat desfăşurarea situaţiei de accidentare.u este vorba de cazurile de forţă ma!oră. Ca moment. 15 & proprii mediului de muncă. 17 suni proprii executantului. în anexa 0 este prezentat un tablou al deficienţelor potenţiale generatoare de accidente de muncă şi boli profesionale cu care un sistem de muncă poate intra în funcţiune. :dată ac*izi & ţionate şi introduse aceste utila!e într&un proces de muncă efectiv. Cn analizele postaccident există situaţii în care. în amonte vom înt$lni drept cauze% atitudine necorespunzătoare faţă de pericol. nu există posibilitatea de stabilire. Cel mai simplu exemplu este cel al ec*ipamentelor te*nice% un strung.>liminarea lor nu se poate face din interiorul sistemului avut în vedere. premergătoare factorilor de risc propriu&zişi. toate principale' cauzele 1&17 sunt indirecte' 18&12 & directe. şi cu eficienţă maximă.. >l va fi reprezentat grafic . iar 7. cauze de accidentare. obţinem o înlănţuire de 15 cauze (fig. distincte' . prezintă trei caracteristici definitorii.). Cn reprezentarea grafică a modelului (fig. cauzele 7. instruire necorespunzătoare în domeniul securităţii muncii. Cunosc$nd şi aceste deficienţe. iar 12&15 au declanşat producerea leziunii.zona respectiva cu fiole colorimetrice de detecţie% . ea revenind altor sisteme de muncă. conceperii. absenta unei propagande adecvate. care a condus la acceptarea executării de către sudor a operaţiei respective în condiţii neconforme cu normele de protecţia muncii. execuţiei şi organizării elementelor sistemului de muncă (fig. proiectării. în momentul constituirii lor ca deficienţe. reprezentat de întreprinderea în care a avut loc evenimentul.8). 1. 1. formate de mulţimea deficienţelor de natura substratului cauzal. în anumite condiţii. cauzele 1&3. pot avea vicii ascunse de proiectare sau execuţie. se depăşeşte c*iar sistemul de muncă.8). 11. în baza diferenţelor menţionate. 18. 4. 14. inamica producerii acestui accident poate fi completată cu un nou lanţ cauzal. corespunzătoare fiecărui element al sistemului de muncă. . o turbină etc. cauzele 1&0. căut$ndu&se cauza iniţială şi vinovăţia. care le diferenţiază de noţiunea de +cauză de accidentare şi îmbolnăvire profesională+% . 4. 10 & cauze dependente de mi!locul de muncă. substratul cauzal se constituie la nivelul formării. în funcţie de caracteristicile celorlalte elemente cu care elementul deficitar va constitui un sistem de muncă. 4. ci de anumite deficienţe care s&au constituit înainte de reunirea spaţială şi temporală şi intrarea în funcţiune a elementelor implicate în desfăşurarea procesului de muncă. respectiv concepţia elementelor (inclusiv acest moment). şi momentul în care începe constituirea sistemului de muncă (exclusiv). " doua fază constă în intervalul cuprins între momentul de începere a constituirii şi intrării în funcţiune a sistemului şi cel de întrerupere a procesului de muncă prin înt$lnirea violentă dintre victimă şi cauza finală (inclusiv ambele momente). constau în integrarea principiilor de securitatea muncii în realizarea sistemului de muncă. "semenea deficienţe. L3au condus la constituirea situaţiei de accidentare. 17. de calamităţile naturale. Corespunzător acestor etape. Ca faze ale dinamicii accidentului produs. care nu pot fi identificate la recepţie. prima fază apare ca un interval care are ca limite momentul în care începe formarea. 13. 1/. 1/. deficienţele lor pot deveni. : astfel de abordare se !ustifică prin faptul că primele măsuri.eunind toate secvenţele stabilite şi numerot$nd cauzele de la cele iniţiale spre cele finale. pentru realizarea unui model global complet al fenomenului de accidentare. intre ele. se poate alege ca punct de plecare momentul în care începe formarea. respectiv concepţia elementelor ce vor fi implicate în realizarea procesului de muncă. 10.

printr&un segment de dreaptă. ale cărui limite înc*ise sunt date de cele două momente menţionate. . format din mulţimea factorilor de risc proprii elementelor care concură la realizarea procesului de muncă.

.

.

4.)I:.I("(>% 1. staţionări în zone periculoase' & deplasări cu pericol de cădere% & de la acelaşi nivel% & prin dezec*ilibrare' & alunecare' & împiedicare' & de la înălţime% & prin păşire în gol' & prin dezec*ilibrare' .(6-6I% 4.)". .I 4. . :9I)I6.. )olicitare fizică & efort static' & efort dinamic' .( C6 C"#"CI("(>" >K>C6(".1.4.poziţii de lucru forţate sau vicioase. fluide energetice etc. 4.1.CI. ". 1.>OI(> 1. 4. >xecutarea defectuoasă de operaţii% & comenzi' & manevre' & poziţionări' & fixări' & asamblări' & regla!e' & utilizarea greşită a mi!loacelor de protecţie etc.4. Comunicări accidentogene. )". C:.1."#:.. 1.PQ(:.6( .>C:.prin alunecare." I9>. )olicitare psi*ică .=>-> > )>C6.4. . "C=I6. .=I. procedee greşite 1. 9etode de muncă necorespunzătoare (succesiunea greşită a operaţiilor) 4."(" C.CI.esincronizări de operaţii% & înt$rzieri' & devansări. l .I D.1. >fectuarea de operaţii neprevăzute prin sarcina de muncă% & pornirea ec*ipamentelor te*nice' & întreruperea funcţionării ec*ipamentelor te*nice' & alimentarea sau oprirea alimentării cu energie (curent electric. :peraţii.( C6 C>." )6AL)6#.0.)' & deplasări.I.>)#6. "bsenţa unor operaţii 1.eutilizarea mi!loacelor de protecţie ") SARCINA DE MUNCĂ 1.II > 96."#:. :miterea unei operaţii 4..FACTORII DE RISC DE ACCIDENTARE ŞI 2M"OLNĂVIRE PROFESIONALĂ 2N SISTEMUL DE MUNCĂ A) E3ECUTANT 1.CQ C.. reguli.

1.1. Curentul electric & atingere directă' & atingere indirectă' & tensiune de pas.IC . erupţie. (emperatura cobor$tă a obiectelor sau suprafeţelor 4.1. "utodeclanşări sau autoblocări contraindicate ale mişcărilor funcţionale ale ec*ipamentelor te*nice sau ale fluidelor 1..4. .I > . ?"C(:. (emperatura ridicată a obiectelor sau suprafeţelor 4..1. ?"C(:.I)C 9>C".4.1. 1. 9işcări periculoase 1. )uprafeţe sau contururi periculoase & înţepătoare' & tăioase' & alunecoase' & abrazive' & adezive.. eplasări sub efectul propulsiei% & proiectare de corpuri sau particule' & deviere de la traiectoria normală' & balans' & recul' & şocuri excesive' & !et.& ritm de muncă mare' & decizii dificile în timp scurt' & operaţii repetitive de ciclu scurt sau extrem de complex etc. prăbuşire' & scufundare.. )ubstanţe caustice ..IC 1. eplasări sub efectul gravitaţiei% & alunecare' & rostogolire' & rulare pe roţi' & răsturnare' & cădere liberă' & scurgere liberă' & deversare' & surpare.1.1.I > .I)C CJI9IC 0. flame ...9IC 4.. 0.0.' & monotonia muncii. 9işcările funcţionale ale ec*ipamentelor te*nice sau curgeri de fluide & organe de maşini în mişcare' & curgeri de fluide' & deplasări ale mi!loacelor de transport etc. ?"C(:. )ubstanţe toxice 0.1. 1. ?lăcări.1.4.I > . 1. ?"C(:. 1.I)C >->C(.I > .4.ecipienţi sub presiune 1. C) MIJLOACE DE PRODUCŢIE 1. @ibraţii excesive ale ec*ipamentelor te*nice 4.0.I)C (>.

adiaţii 1. ?"C(:. . .11. prăbuşiri de teren sau copaci.0. )ubstanţe explozive 0.1. @ibraţii 1. #resiunea aerului% & ridicată' & scăzută.. 1. 6miditatea aerului% & ridicată' & scăzută.4. )ubstanţe cancerigene 3.. Curenţi de aer 1.ic*eţi' & )piroc*ete' & Ciuperci' & #rotozoare..1. )uprapresiunea în ad$ncimea apelor 1. Iluminat% & nivel de iluminare scăzut' & strălucire' & p$lp$ire.5.1/.8. #otenţial electrostatic 1.7.2.11. avalanşe. )ubstanţe inflamabile 0.I > . v$nt.4. #lante periculoase (exemplu ciuperci otrăvitoare) 3. (emperatura aerului% & ridicată' & scăzută.I > .11. 1.3. alunecări.3. 1. viscol. >lectromagnetice% infraroşii' & ultraviolet' & microunde' & de frecvenţă înaltă' & de frecventă medie' & de frecventă !oasă' laser. 3. Calamităţi naturale (trăsnet. 1. ?"C(:.) 1..I)C ?IPIC 1.0.0. inundaţii.I)C AI:-:DIC 3. Culturi sau preparate cu microorganisme% & Aacterii' & @irusuri' & .10.4. seisme etc.. grindină.1. surpări. "eroionizarea aerului 1. #ulberi pneumoconiogene. Pgomot 1. 1.14. Ionizante% & alfa' & beta' & gamma. 1. "nimale periculoase (exemplu şerpi veninoşi) D) MEDIU DE MUNCĂ 1..1. 6ltrasunete 1..

. vapori. 0.4.6.I > .".1.)#>CI".I > . .I)C AI:-:DIC . Daze.4. ?"C(:.9> I6-6I & subteran' & acvatic' & subacvatic' & mlăştinos' & aerian' & cosmic etc. aerosoli toxici sau caustici 4.1.I)C CJI9IC 4."C(>. 9icroorganisme în suspensie în aer% & bacterii' & virusuri' & ric*eţi' & spiroc*ete' & ciuperci' & protozoare etc. ?"C(:. C". #ulberi în suspensie în aer.. gaze sau vapori inflamabili sau explozivi .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->