ÎNDRUMATOR TEHNIC PENTRU STUDIUL PROPRIETATILOR PAMÂNTURILOR NECOEZIVE LICHEFIABILE

Indicativ P 125-84

1. DEFINITII
1.1. Prin lichefiere se întelege scaderea brusca a rezistentei la forfecare a unui pamânt necoeziv saturat, care produce o transformare temporara a materialului respectiv într-o masa fluida. Este provocata de o prabusire a structurii datorita socului sau altui tip de solicitare si este însotita de o crestere brusca, dar temporara, a presiunii apei din pori. 1.2. Se disting doua tipuri de fenomene diferite: 1.2.1. Lichefierea propriu-zisa este fenomenul prin care un pamânt necoeziv saturat afânat îsi pierde o mare parte din rezistenta la forfecare si poate curge ca un lichid, datorita unei solicitari monoton crescatoare sau ciclice. 1.2.2. Lichefierea ciclica este fenomenul de cedare progresiva a unui nisip saturat, afânat, cu îndesare medie sau îndesat, supus unei solicitari cu variatie ciclica în conditii de volum constant. Deformatia finala rezulta din cumularea deformatiilor produse în timpul fiecarui ciclu de încarcare; în cazul nisipurilor afânate deformatia poate fi nelimitata, fenomenul devenind similar lichefierii propriu-zise. 1.3. Linia starii stationare (fig. 1) reprezinta locul geometric al punctelor corespunzatoare starilor în care pamântul poate curge pastrându-si nemodificat indicele porilor, sub efort unitar principal minim ( '3) constant si sub efort de forfecare (t) constant. Punctelor de pe curba le corespund stari ale pamântului necoeziv pentru care variatia de volum este nula când se produce cedarea prin forfecare în conditii drenate. 1.3.1. Lichefierea propriu-zisa este rezultatul cedarii în conditii nedrenate a unui nisip saturat contractiv, reprezentat în diagrama de stare (fig. 1), printr-un punct situat deasupra liniei starii de stationare. De exemplu, pornindu-se din starea C se ajunge în starea A careia îi corespunde o curgere în regim permanent, sub volum constant si '3 constant ( '3f). în timpul curgerii în conditii nedrenate, starea pamântului ramâne cea corespunzatoare punctului A din diagrama de stare. 1.3.2. Starea de nisip miscator (borchis sau chisai) corespunde punctelor de pe ordonata (unde efortul unitar efectiv este zero) situate deasupra punctului Q. În aceasta stare nisipul are rezistenta zero si nu este nici contractiv nici dilatativ; granulele din care este format nu sunt permanent în contract. 1.3.3. Lichefierea ciclica este exemplificata în fig. 1 cu ajutorul punctului D. Pornind de la starea corespunzatoare acestui punct si aplicând pamântului necoeziv saturat dilatativ o încarcare cu crestere monotona (“statica”) în conditii nedrenate, punctul din diagrama de stare se poate deplasa putin spre stânga, dar apoi, pe masura cresterii încarcarii, se va misca orizontal spre linia starii stationare. Aplicând aceluiasi pamânt o încarcare ciclica punctul se va deplasa spre stânga putând ajunge în B periodic; deformatiile produse în momentele când efortul unitar efectiv devine zero se cumuleaza; se considera ca s-a produs lichefierea ciclica când deformatiile specifice au atins 10% (± 5%). [top]

2. FACTORII CARE CONDITIONEAZA LICHEFIEREA PROPRIU-ZISA
2.1. Sensibilitatea la lichefiere este mai mare la nisipurile fine uniforme decât la alte pamânturi necoezive. Pot fi lichefiate însa si nisipurile medii si grosiere, neuniforme. În tabelul 1 se definesc domeniile în care curba granulometrica a pamântului necoeziv trebuie sa se afle în întregime pentru ca materialul sa fie susceptibil la lichefiere (atât propriu-zisa cât si ciclica). Tabelul 1 CRITERIUL GRANULOMETRIC DE APRECIERE A LICHEFIABILITATII Diametrul caracteristic sau fractiunea granulometrica Diametrul mijlociu, d50 (mm) Diametrul eficace, d10 (mm) Fractiunea argila, d < 0,005 mm (%) Fractiunea pietris, d = 2…20 mm (%) Pietris mare, d > 10 mm (%)

Pamânturi lichefiabile 0,025…2 > 0,005 < 10 < 50 < 10

Pamânturi usor lichefiabile 0,075..0,5 > 0,025

0
< 10

0

2.2. Lichefiabilitatea propriu-zisa este posibila în cazul unui pamânt granulometric lichefiabil numai daca starile de îndesare si de eforturi situeaza punctul corespunzator din diagrama de stare deasupra liniei starii stationare (fig. 1). 2.3. Se defineste potentialul de lichefiere (PL) cu relatia:

(1) în care: '3c este efortul unitar principal minim efectiv initial, respectiv cel de consolidare; '3f – efortul unitar principal minim efectiv în timpul curgerii în regim stationar, respectiv abscisa punctului de pe linia starii stationare corespunzatoare indicelui porilor initial; ( u)f – cresterea de presiune a apei din pori. Pericolul de lichefiere devine efectiv numai când potentialul de lichefiere este mare, depasind valori de ordinul a 5-10.

DETERMINARI NECESARE PENTRU ESTIMAREA POTENTIALULUI DE LICHEFIERE PROPRIU-ZISA 3.5. este necesar sa se foloseasca pentru pregatire epruvetei un procedeu studiat (sedimentare în aer sau în apa.a). 3. Prin încercari edometrice se determina curba caracteristica compresiune-porozitate (indice al porilor). Cu cât eforturile unitare de forfecare initiale (exprimate de exemplu prin raportul eforturilor unitare principale dupa consolidare. cum sunt barajele din materiale locale sau iazurile de decantare. 2). 2. Prin cele doua procedee se obtine în principiu aceeasi linie a starii stationare (fig. eventual. vor fi cele verticale aplicate sau presiunea în celula.3. compactare etc. carora le corespund variatii de volum nule la atingerea rezistentei de vârf (fig. cu atât mai mult creste probabilitatea de lichefiere a nisipurilor saturate contractive. nici în încercare edometrica cu care s-a determinat curba compresiune-porozitate) eforturile unitare normale efective de referinta sunt cele verticale. 3. fiind posibile doua procedee: 3. [top] 3.2.4. Pentru determinarea punctelor de pe curbura se efectueaza încercari de forfecare drenate. 1) este cel vertical probabil la baza depozitului studiat. acestuia îi corespunde pe curba compresiune-porozitate caracteristica a materialului un indice al porilor. forfecare cu plan obligat) eforturile unitare normale efective în raport cu care se va construi curba.b). în functie de tipul de încercare folosit (de preferinta forfecare simpla. Determinare indicilor porilor critici corespunzatori unor diverse presiuni de consolidare. Efortul unitar '3c (v. 1) se constata ca pentru un grad de îndesare (indice al porilor) dat pericolul de lichefiere creste odata cu cresterea eforturilor unitare normale efective. fig. . Potentialul de lichefiere (PL) se determina cu ajutorul relatiei (1). Pentru determinarea curbei starii stationare se efectueaza încercari de laborator prin care se stabileste pozitia unor puncte de pe curba prin perechi de valori e – ' (indice al porilor – efort unitar normal efectiv).1.Din diagrama de stare (fig. Pentru aceasta se efectueaza mai multe încercari de forfecare drenate cu diversi indici ai porilor dupa consolidare (fig.2. Starea de eforturi initiale este importanta si din punct de vedere al eforturilor unitare de forfecare. odata cu cresterea eforturilor datorita greutatii straturilor de deasupra punctului considerat de regula si starea de îndesare.2. Întrucât în general eforturile unitare orizontale nu sunt cunoscute (nici în depozitul din natura. 3. pentru care în momentul atingerii rezistentei de vârf variatia volumului în raport cu cel initial este nula (fig.1. Daca nu este posibila folosirea unor probe netulburate. susceptibilitatea la lichefiere creste si în aceste conditii odata cu valoarea eforturilor normale initiale). 3.4.2. deoarece însa panta curbei compresiune-porozitate este în general mai redusa decât a liniei starii stationare. Se obtin presiuni critice. Kc = '1c/ '3c) sunt mai mari. Starea initiala a epruvetei încercate trebuie sa corespunda starii probabile a pamântului în natura. 3. 3. 3. (În umpluturi de pamânt cu înaltime mare. 3. fiind necesare cresteri ale efortului unitar deviator ( '1 – '3) mai mici pentru provocarea lichefierii. Efectuarea unor serii de încercari pornind de la un acelasi indice al porilor dupa consolidare dar utilizând diverse presiuni de consolidare.c). aceluiasi indice al porilor îi corespunde pe curba starii stationare efortul unitar '3f.).

În cazul când presiunea apei din pori nu este considerata în mod explicit în calcul (metode bazate pe eforturi unitare totale sau similare). atât din punct de vedere al coeficientilor de siguranta admisibili asociati. În ipoteza asezarii materialului prin compactare. CALCULUL STABILITATII CU CONSIDERAREA RISCULUI DE LICHEFIERE PROPRIU-ZISA 4.1. 4 sunt aratate pentru exemplificare curbe caracteristice ale unui nisip prafos depozitat într-un iaz de decantare.2. a unui unghi rezidual “ r”.9.potentialul de lichefiere PL = 5. 4. în fig. corespunzator de exemplu unui potential de lichefiere PL = 2 la eforturi unitare normale de 1000 2 kN/m (respectiv înaltimi de depozit de peste 50 m).1.).lichefierea poate afecta stabilitatea unei constructii de clasa I sau II de importanta.6.2. 4. În cazul folosirii unor metode bazate pe eforturi unitare efective.3. . Calculul stabilitatii constructiilor cu considerarea posibilitatilor de lichefiere se va efectua prin metodele clasice ale echilibrului limita (stare limita de capacitate portanta. lichefierea propriu-zisa va fi avuta în vedere în calcul prin considerarea. [top] 4. . potentialul de lichefiere este de ordinul a PL = 6 pentru gradul de îndesare ID = 0. când curba granulometrica a materialului este situata în întregime în domeniul definit în tabelul 1 pentru “pamânturi lichefiabile”. chiar la presiuni mai mari pericolul de lichefiere ramâne foarte mic.3. când curba granulometrica a materialului este situata în întregime în domeniul definit în tabelul 1 pentru “pamânturi usor lichefiabile”. Se constata ca în cazul depozitarii materialului initial în starea de afânare maxima. Presiunea totala a apei din pori nu va putea depasi valoarea eforturilor unitare normale totale. . definit prin relatia: (2) 4. nu este un pericol de lichefiere pâna la eforturi 2 unitare normale de ordinul a 200 kN/m . definita în relatia (1). Ipoteza producerii lichefierii propriu-zise va fi considerata extraordinara. influenta lichefierii va fi considerata prin adaugarea la presiunea apei din pori a cresterii de presiune datorite lichefierii ( u)f = '3c – '3f.potentialul de lichefiere PL = 10.2. 4. metoda fâsiilor în ipoteza cedarii dupa o suprafata cilindrica circulara. cât si din cel al solicitarilor cu care se considera suprapusa. Posibilitatea de lichefiere propriu-zisa trebui avuta în vedere când sunt întrunite urmatoarele conditii: .stratul lichefiabil este situat la adâncimea de 20 m sau mai mare si se afla în conditii normale în stare de saturare. .8 si PL = 7 pentru ID = 0. [top] .2. metoda blocurilor etc. în locul unghiului de frecare interioara.

5. care poate fi modificat pe baza unui studiu de microzonare seismica. Gradul de îndesare ID se obtine prin încercari de laborator efectuat în conformitate cu Anexa A. se recomanda criteriul din tabelul 2. Lichefierea ciclica este cu atât mai probabila cu cât pamântul nisipos saturat. rezistenta la lichefiere “Rl”. ID.1. Din acelasi motiv. FACTORII CARE CONDITIONEAZA LICHEFIEREA CICLICA 5. dar în cazul unor astfel de constructii se recomanda precizarea lui printr-un studiu de microzonare. depozitele naturale cu suprafata practic orizontala nu se mai considera lichefiabile. Criteriile cuprinse în tabelul 1 se aplica si în cazul lichefierii ciclice.l '0 (3) – efortul unitar tangential maxim la care se produce lichefierea într-un numar dat de cicluri de solicitare uniforma.3. Lichefierea ciclica este cu atât mai putin probabila cu cât starea de eforturi se caracterizeaza prin valori mai mari ale eforturilor unitare normale. Tabelul 2 CRITERIUL STARII DE ÎNDESARE PENTRU APRECIEREA SENSIBILITATII LA LICHEFIERE CICLICA Gradul de intensitate seismica mai mic decât VII VII VIII IX mai mare decât IX Gradul de îndesare. lichefierea ciclica este mai probabila la nisipurile fine si medii decât la nisipurile cu pietris sau la nisipurile prafoase. Nu va fi considerata majorarea gradului de intensitate seismica pentru clasa de importanta a constructiei (I sau II).6 mai mic decât 0. Ca urmare. se afla într-o stare mai afânata. Ca si în cazul lichefierii propriu-zise. l max.5. la care pamântul nisipos trebuie considerat susceptibil a se lichefiav pamântul nu este lichefiabil indiferent de ID mai mic decât 0.85 pamântul este lichefiabil indiferent de ID Gradul de intensitate seismica este cel din harta de macrozonare seismica a tarii (STAS 11100/1-77). . la adâncimi mai mari decât circa 15 m. pentru o stare de eforturi izotropa existenta la începerea solicitarii ciclice. 5. indiferent de compozitia granulometrica si starea de îndesare. pentru un anumit numar de cicluri ale solicitarii se exprima de regula prin parametrul adimensional (numit si efort unitar de forfecare ciclic normalizat): Rl = în care: max.7 mai mic decât 0.2. Pentru o apreciere calitativa. 0 – efortul unitar normal efectiv initial.

se poate considera K0 aproximativ egal cu 0. DETERMINAREA ÎN LABORATOR A REZISTENTEI LA LICHEFIERE 6. . depuneri prin hidromecanizare necompactate).cu placi rigide. .2. pentru care se utilizeaza aparatele de forfecare cu plan obligat): prin translatie: . . cu ciclarea fortei axiale. prin torsiune cu discuri rigide. . urmatoarele aparate sau instalatii: . În Anexa B sunt date detalii pentru realizarea încercarilor în triaxialul care permite ciclarea fortei axiale.[top] 6.5.cu volum constant. l / 'v (unde 'v este sarcina geologica efectiva). 6. Pentru determinarea în laborator a rezistentei la lichefiere a pamânturilor nisipoase saturate se pot folosi.cu membrana armata. Tmax.1.în celula de presiune.3. cu ajutorul meselor vibrante. în ordinea preferintei.instalatii triaxiale ciclice (cu solicitare axial simetrica): prin torsiune. nu mai trebuie corectate cu coeficientul C1. în celula de presiune: .pe epruvete cilindrice pline. . Pentru aprecierea rezistentei la lichefiere în depozitul din natura. Pentru depozite normal consolidate (depozite aluviale recente. 6. Rezultatele încercarilor de forfecare simpla.pe epruvete cilindrice inelare.instalatii pentru forfecare simpla (a nu se confunda cu forfecarea directa. care reproduc mai bine decât compresiunea triaxiala starea de eforturi din natura. rezultatele obtinute în aparatul triaxial ciclic trebuie înmultite cu factorul C 1: (4) în care K0 este coeficientul de împingere în stare de repaus al depozitului. .

În cazul depozitelor cunoscute ca fiind supraconsolidate (datorita unui istoric în trecutul geologic sau a unei actiuni de îndesare artificiala). În timpul consolidarii probei. 6. rezultatele încercarilor din laborator se vor înmulti cu factorul C 2: (5) în care RSC = p'c/ 'v0 este raportul supraconsolidare. în ceea ce priveste generarea presiunii apei din pori si determinarea lichefiabilitatii probei.0 (6) 6. iar 'v0 efortul unitar normal vertical efectiv existent în momentul aplicarii solicitarii ciclice. În lipsa unor studii speciale pentru stabilirea influentei asupra rezultatelor a tulburarii probelor. ceea ce corespunde unei drenari partiale a probei si unei scaderi a presiunii apei din pori în exces. Ca urmare. Un coeficient C4 < 1. caracteristicile membranei (grosimea. În timpul solicitarii ciclice în regim nedrenat. 6.6 · 10 cm /daN/cm . al pastrarii lor un oarecare timp pâna la încercare si al fasonarii epruvetelor. Erori necontrolabile sunt determinate de orice variatie de volum a diverselor parti ale aparatelor.0 tine seama de tulburarea inerenta a probelor “netulburate” (recoltate cu metode obisnuite: monoliti. membrana este presata de presiunea din celula în golurile periferice dintre granule ale probei.8. robineti si fitinguri) se va realiza cel putin asigurând urmatoarele conditii: . stuturi cu pereti subtiri) în timpul prelevarii. care se reflecta prin variatii de volum necontrolate ale epruvetei. p'c fiind presiunea efectiva maxima sub care a fost consolidat depozitul. Evitarea unor variatii de volum în sistemele de masura a presiunii apei din pori (ansamblul format din traductori. 6. Factorii care influenteaza penetrarea membranei sunt: presiunea efectiva din celula (respectiv diferenta dintre presiunile lichidelor pe cele doua fete ale membranei).volumul total de lichid în sistemul de masura sa nu depaseasca 3% din volumul porilor probei. distributia granulometrica. În contrast cu conditiile din teren. suprafata probei în contact cu membrana (respectiv dimensiunile si forma epruvetei).6. aceasta deformare a membranei va permite o curgere limitata a apei din pori catre golurile cu volum marit de la periferia probei de nisip.7.5. presiunea apei din pori în exces indusa de solicitare va presa membrana în sens invers. al transportului probelor. modulul de elasticitate). 6.sa se foloseasca robineti care prin actionare sa nu determine variatii de volum. rezultatul încercarii va fi neacoperitor.6.compresibilitatea traductorilor sa fie maximum 1. 5 3 2 . . Astfel de variatii de volum contravin însusi principiului determinarii rezistentei la lichefiere.9. Un coeficient C4 < 1. forma lor. care presupune constanta volumului probei (cu exceptia reducerii în foarte mica masura a volumului fazei lichide în urma cresterii presiunii apei din pori). 6. de obicei electrici inductivi. starea de îndesare). caracteristicile porilor la periferia epruvetei (dimensiunile granulelor. se va considera: C3 x C4 = 1. tuburi de legatura.10.0 tine seama de îndesarea inerenta a pamântului în timpul operatiunilor de prelevare si de fasonare a epruvetei.4. . La toate aparatele în care proba este înconjurata de o membrana de cauciuc. o sursa de variatie a volumului probei este “penetrarea membranei”.

2 – 1.11.074 mm).42 ID + 0. Pentru steril din industria miniera depus hidromecanic în iazuri de decantare s-a obtinut relatia: 2 (9) În functie de gradul de îndesare (ID).6 = d50 = 1. chiar în cazul unor epruvete cu dimensiuni mici (aria transversala de ordinul a 10 2 cm ). 6. 'v – sarcina geologica efectiva în daN/cm .04 = d50 = 0.0035 S (10) În care S este continutul procentual de particule fine (d < 0. d50 – diametrul mijlociu al granulelor de nisip. 20 = 0. iar în cazul probelor afânate (ID < 0.67) cresterea presiunii apei din pori pâna la egalarea efortului unitar efectiv initial corespunde aproximativ unei deformatii specifice ciclice axiale de 5% (± 2. chiar în cazul unor epruvete cu dimensiuni mai mari. La pamânturi cu d50 = 0. La probe îndesate (ID > 0.5 mm în care: N – rezistenta la penetrare standard în lov/30 cm. Relatiile (7) si (8) au fost deduse prin prelucrarea statica a rezultatelor obtinute prin încercari triaxiale ciclice pe probe recoltate din depozite aluviale normal consolidate în domeniul unor sarcini geologice 2 efective ' = 0.7 daN/cm . rezistenta la lichefiere poate fi aproximata cu relatia: Rr. În lipsa unor încercari de laborator. se poate considera ca efectul penetrarii membranei este neglijabil la pamânturi cu diametrul mijlociu d50 = 0.33) unor deformatii specifice ciclice axiale de ordinul a 10% (± 5%). Daca nu se dispune de traductori corespunzatori pentru masurarea variatiei presiunii apei din pori se pot utiliza criteriile de apreciere a momentului lichefierii bazate pe masurarea deformatiei specifice axiale (definite în Anexa B). 6.6 mm sunt necesare studii speciale pentru luarea în considerare a efectului de penetrare a membranei. Între ID si N se admite valabilitatea relatiei: .12.5%).6 mm (8) pentru 0.Orientativ.2 mm. deci vor fi corectate cu ajutorul coeficientilor C1 si C2. în mm. rezistenta la lichefiere corespunzatoare unei solicitari de 20 de cicluri uniforme se poate estima orientativ cu formulele: (7) pentru 0.

1 (anexa C). Lsa adâncimi mai mari pot apare erori din cauza relaxarii terenului prin îndepartarea sarcinii geologice sau îndesarii în urma coborârii fortate a nivelului apei freatice. 7.(11) care este exprimarea analitica aproximativa a graficului din figura C.2.încercari de penetrare: . . 7.dispozitivul tip Soiltest.dispozitivul tip Bishop. ÎNCERCARI DE TEREN UTILE PENTRU APRECIEREA POTENTIALULUI DE LICHEFIERE CICLICA A DEPOZITELOR DE PAMÂNT 7. de la adâncimi relativ mici si deasupra nivelului apei subterane. 7.penetrare dinamica standard. .4. Dispozitivul tip Soiltest (ASTM D 2167-66) masoara cu ajutorul unui balon împins de apa volumul unei gropi din care s-a scos o cantitate cunoscuta de pamânt. o .recoltarea unor probe pentru determinarea gradului de îndesare: .1. [top] 7. Dispozitivul tip Bishop poate fi actionat în foraje.penetrare dinamica cu con. d. Greutatea volumica în stare uscata. ca principal factor care conditioneaza sensibilitatea la lichefiere.probe netulburate recoltate cu stanta. . . se determina cu relatia: (12) în care: Gs – greutatea materialului extras. .3. Prelevarea unor probe “netulburate” cu stanta este posibila din santuri sau puturi. Încercarile de teren urmaresc de regula aprecierea starii de îndesare a depozitelor. sub nivelul apei subterane. uscat în etuva la 105 – 110 C. Se enumera urmatoarele tipuri de determinari: .penetrare statica.

Eforturile unitare de forfecare induse de o solicitare de tip seismic se caracterizeaza prin: schimbarea periodica a sensului de variatie. . 7. Criteriul de apreciere a lichefiabilitatii din fig. . Încercarea de penetrare dinamica standard este cea mai utilizata metoda indicata pentru aprecierea sensibilitatii la lichefiere a depozitelor de pamânturi necoezive (a se vedea fig. indicativ C 176 -84.deformatia unitara de referinta r = tmax/G0. corespunzatoare G = 0. Se mai definesc: . astfel ca în aceste conditii se recomanda utilizarea metodicii expuse în anexa C. În cazul particular al actiunii unui ciclu de eforturi a carui amplitudine variaza.2 din anexa C). Metoda recomandata prin STAS 1242/5-81 nu este adecvata folosirii în cazul pamânturilor lichefiabile.7.modulul dinamic (secant) de deformatie transversala “G”. C. Penetrarea dinamica cu con va efectua în conformitate cu prevederile “Instructiunilor tehnice pentru cercetarea terenului de fundare prin penetrare dinamica cu con”.5.fractiunea de amortizare critica D = AT/4 AB. Se admite în general ca raportul între “qc" (daN/cm ) si “N” (lovituri/30 cm) este 3. 8. definit ca panta tangentei în origine (Y = 0) la curba efort-deformatie. 6.5…4 la nisipuri fine si 4. Între parametrii dinamici se admit valabilitatea unor relatii de tip hiperbolic: . tmax fiind efortul unitar de forfecare la cedare (asimptota orizontala a curbei corespunzatoare unei solicitari cu crestere monotona). C. i – adâncimea pe care prelevatorul a fost fortat sa intre prin presare în pamânt. cu schimbare de sens. definita de doi parametri: .modulul dinamic maxim de deformatie transversala (modulul de forfecare dinamic initial sau modulul de rigiditate maxim) “G0".2. variatia amplitudinii si a frecventei. Penetrarea statica se va efectua conform STAS 1242/2-76. o relatie efort-deformatie tipica este prezentata în fig. 7. [top] 2 8.2 (anexa 2) poate fi folosit si în cazul acestei determinari stabilind corelatia între rezistenta la penetrare statica “qc”. V – volumul de nisip pierdut de la baza prelevatorului. si rezistenta la penetrare dinamica standard “N”. 6). . în care AB este aria buclei de hysteresis si AT aria triunghiului hasurat în fig.6. relatia efort-deformatie este reprezentata printr-o bucla de hysteresis (fig.A – aria sectiunii transversale a prelevatorului.fractiunea maxima de amortizare critica “Dmax”. 5. ALTE CARACTERISTICI DINAMICE ALE PAMÂNTURILOR NISIPOASE NECESARE CALCULELOR DE LICHEFIABILITATE 8. simetric fata de zero.1. 7.5…5 la nisipuri grosiere.

A. A. Experimental.3 ID) ( 'oct) .1.1. Se mai folosesc: un ciocan de lemn.1.3. (pâlnia se poate executa si din alt material). daN/cm (16) în care 'oct = (1 + 2K0) 'v/3 este presiunea efectiva medie exprimata în daN/cm .1 g.3. Metoda este aplicabila la nisipuri curate. Parametrii dinamici de rigiditate ai pamânturilor se determina prin încercari de laborator si de teren.3. A.G/G0 = 1/(1 + I / rI) (13) D/Dmax = I / rI/(1 + I / I) (14) D = Dmax (1 – G/G0) (15) 8. A.1.1. APLICABILITATE A. pentru studii preliminare se pot aprecia parametrii dinamici la nisipuri saturate cu urmatoarele relatii empirice: G0 = (353 + 13. A.2.2. cu continut de maximum 5% din fractiunile praf si argila (< 0.05 mm) si fara particule de pietris (> 2 mm). asa cum se arata în fig.5 2 ANEXA A DETERMINAREA INDICILOR PORILOR MAXIMI SI MINIMI LA PAMÂNTURI A. DETERMINAREA INDICELUI PORILOR MAXIMI A. A. 20 cm si o balanta cu precizia de 0.2. A. 8. metoda poate fi aplicata si la alte tipuri de pamânturi nisipoase.2.2.2. iar ID – gradul de îndesare. DISPOZITIVE NECESARE A. Nisipul se toarna printr-o pâlnie de carton cu dimensiunile din fig. Vasul în care se face determinare se executa din otel. conform anexei D. un cutit cu lama dreapta de cca.3. Dmax = 28 – 1.1. o .5 lgNc (17) Nc fiind numarul de cicluri.4. Circa 500 g nisip se usuca în etuva la 105…110 C. are grosimea peretilor de 8 mm si diametrul interior de 60 mm. [top] 2 0. În lipsa unor încercari.2.1. Vasul are adâncimea de 40 mm si este prevazut cu un guler prelungitor de 20 mm.

A.3. A. Se aseaza lama cutitului pe marginea vasului si se îndeparteaza surplusul de nisip printr-o miscare rapida a cutitului. se lovesc peretii vasului de 100 de ori cu un ciocan de lemn. Se ridica pâlnia încet.4. Se obtin: .3. Se cântareste nisipul din vas. Se aseaza pâlnia pe fundul vasului fara guler.2) Cu Gu min s-a notat greutatea nisipului.4.4.greutatea volumica uscata maxima: (A. Se va avea grija sa nu se loveasca vasul. se va urmari sa nu fie întreruperi în curgerea nisipului. stratul al 10-lea realizându-se în guler.4) . DETERMINAREA INDICELUI PORILOR MINIM A. A. Se prelungeste vasul cu gulerul.1. s – greutatea specifica a particulelor A. Se cântareste nisipul din vas. Dupa terminarea îndesarii ultimului strat. A.2. A. astfel ca înaltimea de cadere a nisipului sa fie nula.4. Dupa introducerea în vas a cantitatii de nisip corespunzatoare unui strat.4.3.3. Viteza de ridicare va fi constanta si va asigura curgerea în vas a întregii cantitati de nisip în 20…30 s. cu V – volumul vasului si cu de nisip.greutatea volumica uscata minima: (A.4.1) .2.3. iar cu cealalta se misca orizontal ciocanul asezat de asemenea pe masa. se îndeparteaza gulerul si nisipul în exces cu ajutorul cutitului.3) . în centru si se umple cu nisip uscat. astfel ca îndesarea realizata sa fie cât mai uniforma. Nisipul este asezat în vas în 10 straturi. A.4. Cu o mâna se roteste permanent vasul asezat pe masa.indicele porilor maxim: (A. Cantitatea de nisip folosita pentru realizarea fiecarui strat este astfel aleasa încât vasul sa fie umplut cu al 9-lea strat.indicele porilor minim: (A. Se obtin: .

completat cu un dispozitiv de încarcare ciclica a pistonului vertical. ID: (A.la extindere unde 1 d (B. Folosirea relatiei (A.2. Cu ajutorul emax si emin. la fiecare ciclu efortul unitar de forfecare trebuie sa se schimbe de semn.2) este efortul unitar deviatoric ciclic. UTILIZAREA REZULTATELOR A. [top] ANEXA B EFECTUAREA ÎNCERCARILOR DE COMPRESIUNE TRIAXIALA CICLICA LA NISIPURI B.6) nu presupune cunoasterea greutatii specifice a granulelor “ s". Încarcarea verticala. deplasarea verticala si presiunea apei din pori în epruveta trebuie sa poata fi urmarite cu traductori electrici si înregistrate automat.1) . în figura B.5. cunoscând si indicele porilor al probei. ui. 3c = ui + 3i). compensata de o parte din presiunea din celula. Deci. se determina gradul de îndesare.la compresiune (B.1. astfel: .5) A.6) Cu “ d” s-a notat greutatea volumica uscata a probei.1.5. presiunea în celula ramânând constanta. A. Încarcarea ciclica trebuie sa poata fi aplicata astfel ca la fiecare ciclu sa se realizeze o compresiune urmata de o extindere triaxiala. Consolidarea epruvetei sub o presiune izotropa în celula “ 3i” trebuie sa fie posibila în conditiile aplicarii unei contrapresiuni (a unei presiuni initiale în apa din pori.1. este prezentata o schema posibila pentru sistemul de contrapresiune: . Gradul de îndesare poate fi obtinut si din greutatile volumice în stare uscata: (A. e.1. iar 3 = = 3i – presiunea initiala în celula.1. Se poate folosi orice aparat de compresiune triaxiala statica. APARATURA NECESARA B.Cu Gu max s-a notat greutatea nisipului.5.

sau dupa recoltare cu stuturi cu pereti subtiri si drenare partiala. pentru pamântul cu gradul de îndesare ID (în natura). Nivelul de apa din tubul calibrat foloseste la urmarirea volumului de apa iesit din epruveta în timpul consolidarii. sa fie apreciata cu relatia: (B. pentru prezervarea structurii în timpul transportului si al montarii epruvetei în celula triaxialului. B. contrapresiunea este mentinuta constanta modificând în tot timpul consolidarii pozitia tubului si a riglei gradate solidare cu acesta. sau în masivul de pamânt înaintea extragerii probei. apa presurizata din rezervorul D patrunde în epruveta pe la baza. sau de ordinul I D = 0.contrapresiunea în apa din pori este controlata de robinetele C. . . D.1.presiunea din celula este asigurata de sistemul B. Pentru pregatirea artificiala a probelor se poate folosi orice fel de metoda care modeleaza cât mai bine conditiile de formare a depozitului.2. .2. în varianta realizarii unei probe având chiar dimensiunile epruvetei. Pentru pregatirea unor probe din material tulburat se va alege o metoda care sa reproduca cât mai fidel modul probabil de formare a depozitului studiat. pentru pregatirea artificiala a probelor este convenabila metoda sedimentarii. Se poate recurge la metoda congelarii. Recoltarea probelor netulburate de nisip este posibila deasupra nivelului apei dar foarte dificila sub nivelul pânzei de apa subterane. Proba realizata poate avea de la început dimensiunile epruvetei sau poate fi mai mare. G.2. Se va urmari realizarea unei stari de îndesare sau egale cu cea din natura.2.2. ca urmare a prezentei tijei pistonului. B.de regula. E. B.3. H si I. B. pentru asigurarea unei stari de eforturi izotrope în epruveta este necesara aplicarea unei încarcari statice suplimentare pe piston (controlate de robinetul si regulatorul de presiune A). în acest fel se elimina bulele de aer din proba.2. Plasând acest cilindru mai jos decât cilindrul D.5 urmând ca rezistenta la lichefiere “Rl”.. în natura. se stabileste o diferenta de nivel piezometric în epruveta care determina o curgere a apei prin ea. B.închizând robinetele F si H si deschizând E si I. Încercarile triaxiale ciclice pot fi efectuate pe probe netulburate sau pe probe realizate în laborator din material tulburat. F. care. prin intermediul coloanei de apa din tubul calibrat situat în dreptul riglei gradate. asa fel încât nivelul de apa sa se gaseasca aproximativ la nivelul mijlocului epruvetei.5. contrapresiunea este aplicata prin intermediul cilindrului E. în timp ce la partea superioara aceeasi presiune este aplicata deschizând robinetele F si H. Ca urmare. care sa compenseze reducerea încarcarii verticale transmise epruvetei în raport cu cea orizontala.se cântareste o cantitate “Gd" de nisip uscat: . care poate fi compus dintr-un rezervor cu apa la suprafata careia se aplica o presiune de aer controlata de un robinet si un regulator de presiune.4. depozitele de pamânt susceptibile a se lichefia sunt de regula depozite aluvionare formate recent prin sedimentare.2.3) în care Rl (în laborator) s-a obtinut prin încercarea probei pregatite artificial la gradul de îndesare arbitrar ID (în laborator). consta în urmatoarele operatiuni: . urmând ca epruveta sa fie fasonata ulterior. regulatorul de presiune C si rezervoarele D si E. de exemplu cu 70 cm. PREPARAREA PROBELOR B.

B.2. în conditiile în care diferenta între presiunea din celula si cea impusa în apa din pori prin intermediul cilindrilor B si D este mentinuta constanta. Se îndeparteaza forma pentru modelarea epruvetei.4) în care s este greutatea specifica a granulelor de nisip.se amesteca aceasta cantitate de nisip cu apa.3. cu robinetul de la partea inferioara închis. .se aplica un vacuum de circa 7 kPa (0. B. . la valoarea s'3.se umple partial cu apa dezaerata forma care are dimensiunile epruvetei si se toarna amestecul de nisip si apa cu o lingura sau cu un tub flexibil montat la o pâlnie. Sub o presiune în celula de 20 kPa se revine la presiunea atmosferica în tubulatura de la partea superioara a epruvetei.1. Pentru aceasta este recomandabil ca nivelul apei în tubul gradat sa 2 . de exemplu cel corespunzator gradului de îndesare “ID".1.) de circa 70 cm si se circula apa dezaerata prin proba închizând robinetele F si H si deschizând robinetele D. Înaltimea de cadere libera în apa a nisipului va fi permanent de ordinul a 3 cm. respectiv e = emax – ID (emax – emin). Se masoara dimensiunile epruvetei (circumferinta si înaltimea) cu o precizie de cel putin 0. Se aplica apoi presiunea initiala (contrapresiunea) egala în celula si în apa din pori.3.3. B. Se aplica o presiune suplimentara în celula de 100 kPa. se recomanda o presiune initiala de 100…200 kPa pentru asigurarea saturarii probei. e – indicele porilor dorit. B.3. V – volumul epruvetei. Nivelul apei din forma se mentine la circa 3 cm deasupra suprafetei nisipului sedimentat.(B. În aceste conditii de presiune se realizeaza o curgere prin proba pentru saturarea cât mai completa. E. care fusese montata de la început în interiorul formei. Se monteaza celula triaxialului. astfel încât sa se asigure în interiorul probei dupa consolidare o stare de eforturi unitare efective uniforma egala cu s'3 = 100 kPa (aceasta stare de eforturi corespunde aproximativ conditiei din natura a depozitelor lichefiabile. În acest scop se stabileste o diferenta de potential între nivelele de apa din rezervoarele D si E (fig. dupa care se ruleaza pe piston membrana de cauciuc.când s-a ajuns cu sedimentarea la partea de sus a formei se loveste usor forma cu un ciocan de lemn pâna când suprafata depozitului de nisip se taseaza cu 20…30% din înaltime.07 daN/cm ) pentru prevenirea deformarii epruvetei când se îndeparteaza forma. EFECTUAREA ÎNCERCARII B. G si I.4. se etanseaza membrana pe piston cu inelele de cauciuc.03 mm. B. se completeaza cu nisip pâna la înaltimea dorita. iar amestecul se fierbe pentru eliminarea aerului dizolvat în apa. Consolidarea probei se realizeaza prin drenare pe la partea superioara. . situate de obicei la adâncimi de 5…15 m).3.se aseaza pe suprafata piatra poroasa si apoi pistonul. în vederea stabilirii volumului si a starii de îndesare efectiv realizate. Se conecteaza tubul gradat în circuitul probei prin închiderea robinetelor E si I si deschiderea robinetelor F si H. Pentru aceasta se închide robinetul care permite drenarea pe la baza epruvetei si se coboara cu circa 70 cm fata de nivelul mijlocului epruvetei tubul gradat conectat la partea superioara a epruvetei. .5.3. . se loveste usor suprafata cu un mic mai de lemn pentru realizarea unei suprafete plane.3. B.

se redeschide calea de drenare.deformatia specifica axiala 10% (± 5. B.1.1.3.4 si 0.4. Daca B = 0.5%). I fiind deja închis) si se verifica valoarea coeficientului B. Daca traductorul pentru presiunea apei din pori sesizeaza o variatie a acesteia.5 daN/cm .3. fiind de preferat sa se verifice daca presiunea apei din pori nu mai variaza în cazul închiderii caii de drenare (respectiv a robinetului H).fie mentinut în vecinatatea nivelului mijlociu al epruvetei. Punctele de pe grafic corespund criteriilor de la pct. PRELUCRAREA REZULTATELOR ÎNCERCARILOR B.6 daN/cm 2 carora le corespund valorile efortului unitar ciclic normalizat: dl/2 '3 = 0.6. si reprezinta numarul de cicluri pâna la lichefiere (marcat pe abscisa în scara . Se calculeaza coeficientul presiunii apei din pori B = u/ 3. a deformatiei specifice axiale si a presiunii apei din pori. Se recomanda urmatoarele valori: dl = 0. Variatia de volum în tubul gradat este folosita pentru corectarea volumului epruvetei utilizat în calculul gradului de îndesare initial (la sfârsitul consolidarii). prelungindu-se durata afectata consolidarii.30. 0. Consolidarea se considera încheiata când nivelul apei în tubul gradat nu se mai modifica.3. Dupa terminarea consolidarii se face verificarea realizarii unui grad de saturare satisfacator prin 2 aplicarea presiunii initiale (contrapresiunii) de 1 daN/cm .lichefierea initiala. Acest procedeu este însa nesigur. Rezultatele încercarii triaxiale ciclice se reprezinta ca în fig. B.10. Pentru un tip de nisip la o anumita stare de îndesare se efectueaza cel putin 3 determinari cu valori diferite ale amplitudinii încarcarii ciclice verticale care determina lichefierea “ dl”.7. B.8.3.95 gradul de saturare se considera satisfacator. cu efortul unitar efectiv initial “ '3i".5 daN/cm prin cresterea presiunii aerului în rezervoarele B si D. B. Încarcarea ciclica se aplica pâna când dublul amplitudinii deformatiei specifice ciclice axiale atinge 10% din înaltimea initiala a epruvetei. Pentru aceasta se închid robinetele G si H (I 2 fiind deja închis).20 si 0. B.3. se mareste presiunea din celula cu 3.2. F si H) si se mareste contrapresiunea cu 0. B. B. definita ca starea în care presiunea apei din pori în exces (generata de încarcarea ciclica) devine pentru prima oara egala. daca B < 0. si se masoara cresterea corespunzatoare a presiunii apei din pori “ u”. Este preferabil ca cedarea în încarcarea ciclica sa fie exprimata dupa trei criterii: . Se înregistreaza cu ajutorul unui oscilograf variatia în timp a încarcarii ciclice axiale.9. Apoi se împiedica din nou drenarea (prin intermediul robinetelor G si H.3. într-un anumit moment al ciclului.0%). Cu drenarea împiedicata se aplica încarcarea axiala ciclica. B. aceasta deformatie se atinge de regula la nisipuri curate aproximativ în acelasi moment cu lichefierea initiala.95 se deschid caile 2 de drenare (respectiv robinetele G. 0. .2.15. B. Se prefera o variatiei sinusoidala unei triunghiulare sau dreptunghiulare. de exemplu 0.deformatia specifica axiala 5% (± 2.4.4. .4.

Cercetarea terenului prin penetrare dinamica în foraj”.4.4. Ca urmare. Daca gradele de îndesare variaza într-un domeniu suficient de larg. în vedere standardele în vigoare în S.4. Daca epruvetele încercate la diverse valori ale efortului unitar ciclic normalizat nu au aproximativ acelasi grad de îndesare.4) în care: s – greutatea specifica a granulelor de nisip. V – volumul initial al epruvetei minus modificarea de volum în timpul consolidarii.3.1. Efectuarea penetrarii standard formeaza obiectul STAS 1242/5-81 #Teren de fundare. sau dupa încercare prin colectarea întregii cantitatii de nisip utilizate si cântarirea ei dupa uscare în etuva.U. determinata sau înaintea pregatirii probei. Gu – greutatea nisipului uscat.1. B. [top] ANEXA C EFECTUAREA DETERMINARILOR DE PENETRARE STANDARD ÎN PAMÂNTURILE LICHEFIABILE C. si rezistenta la lichefiere corespunzatoare unui anumit numar de cicluri (de exemplu 20). reprezentata grafic ca în figura B. poate fi posibila stabilirea unei corelatii între gradul de îndesare “ID”. Societatea Internationala de geotehnica si Fundatii a numit un comitet tehnic pentru redactarea unor instructiuni de efectuare a încercarii de penetrare standard (SPT).logaritmica) pentru efortul unitar ciclic normalizat aplicat în fiecare încercare (marcat pe ordonata în scara normala). aceste recomandari internationale provizorii au fost folosite la prezenta redactare.1.1. Au fost avute.2. Metoda nu se poate utiliza în cazul pamânturilor refulante în gaura de foraj sau care manifesta fenomene tixotropice (trecere în stare lichida la solicitari dinamice). de asemenea. Indicele porilor “e” se calculeaza cu relatia: (B. C.5.A.3. desi variatia acestuia este într-un domeniu restrâns. metodica prevazuta în STAS 1242/5-81 nu poate fi aplicata la pamânturi lichefiabile. PRESCRIPTII ÎN VIGOARE SI PRINCIPIUL DETERMINARII C.5) B. Gradul de îndesare reprezentativ pentru o încercare trebuie stabilit prin corectarea gradului de îndesare obtinut la pregatirea epruvetei cu variatia de volum masurata în timpul consolidarii ei în triaxial.4. si . cu termen în ianuarie 1985. asezarea punctelor pe grafic se face dupa o corectare a valorilor /2 '3 dupa relatia (B. B. Un material preliminar a fost întocmit în octombrie 1983.

C. necesar pentru înfigerea pe 30 cm (dupa patrunderea sub greutate proprie si penetrare de fixare) a unui tub carotier.1. Diametrul exterior este de 51 mm ± 1 mm iar cel interior 35 mm ± 1 mm.2. prin înfigerea unui tub carotier. Sabotul este filetat la un capat si terminat cu un cutit practicat pe 19-20 mm la celalalt capat.Japonia. de la o înaltime de 76 cm pe o nicovala montata în capul unui tren de tije.3.3. diametrul sculei de sapare nu va depasi 90% din diametrul interior al burlanului de tubare. Pe ea cade liber un berbec cu masa de 63. Se recomanda ca forarea sa se efectueze prin procedeul rotativ. Obisnuit tijele au greutatea medie de 3-4 daN/cm. Instalatia de forare trebuie sa asigure o gaura de foraj curata.4. Tijele vor fi îmbinate prin înfiletare. mentinerea peretilor forajului asigurându-se prin tubare sau cu ajutorul noroiului de foraj.3. APARATURA UTILIZATA C.1. Nu se admite folosirea pompei cu clapet sau a altor dispozitive la care pamântul extras din foraj este scos din partea lor inferioara.5 mm si 100 mm. Rezistenta la penetrare (N) reprezinta numarul de caderi ale unui berbec cu masa de 63. tari în care SPT este principala încercare de tern utilizata pentru determinarea sensibilitatii la lichefiere a terenurilor nisipoase. C.4.3. Nicovala se îmbina cu tijele prin înfiletare la capatul lor superior. C. o verificare vizuala periodica este obligatorie.2.5.2.1. Rezistenta la penetrare poate fi corelata cu caracteristici ale pamântului. obtinându-se astfel si probe tulburate pentru identificare.5 kg.3. În cazul tubarii forajului.5 kg ± 0. Este necesar ca frecarea între berbec si tija de ghidare sa fie nesemnificativa în ceea ce priveste energia de batere. C. Cu ajutorul SPT se determina rezistenta pamântului într-un foraj. C. C.1.3. C.2. cu trenul de tije înfiletate pâna la suprafata si cu berbecul si nicovala montate la extremitatea superioara a trenului de tije. Se folosesc de regula tijele instalatiei de foraj. . al tubului carotier se însurubeaza într-o piesa de legatura cu tijele instalatiei.3. Tubul carotier se coboara în gaura de foraj pâna se reazema pe talpa. EXECUTAREA ÎNCERCARII C. Sageata remanenta a unei tije nu trebuie sa depaseasca 1 : 1000. Nu se vor folosi decât tije drepte.3. cu conditia ca dispozitivul de forare sa dirijeze jeturile de apa în sus sau lateral.2. C. Capatul superior. nu si în jos. Tubul carotier se executa din otel tratat si trebuie sa aiba suprafete netede atât exterior cât si interior. nu se admit tije cu greutatea mai mare de 10 daN/m.3. C. astfel încât penetrarea sa se efectueze într-un teren relativ netulburat. C.2.4. Tijele care fac legatura între carotierul de la baza forajului si nicovala de la suprafata terenului trebuie sa fie astfel dimensionate încât sa nu flambeze în timpul operatiunilor de penetrare.4. Lungimea trebuie sa fie de minimum 460 mm la care se adauga 75 mm ± 1 mm ale unui sabot detasabil.5 kg de la o înaltime de 760 mm. METODA DE FORARE C. C. Se admite forarea prin spalare. prevazuta cu o valva si orificii care sa asigure iesirea libera a fluidului din carotier la patrunderea probei si mentinerea acesteia în carotier la extragere. Diametrul forajului trebuie sa fie cuprins între 63.1.

Gradul de îndesare (ID) poate fi apreciat în mod orientativ cu relatia: (C. valori corespunzatoare penetrarii propriu-zise partiale pe primii si ultimii 15 cm. .2. daca valoarea N' înregistrata depaseste 15.C.penetrarea de fixare.1. C. încercarea se realizeaza în doua etape: . Dupa penetrarea initiala. C.4.3) este prezentata grafic în fig. între cele doua marimi trebuie sa existe relatia: (C. În cazul în care exista nesiguranta privind caracterul netulburat al materialului de pe fundul forajului. Teoretic. Presiunea exercitata pe talpa de noroiul din foraj. INTERPRETAREA REZULTATELOR C.5.2. pe 15 cm. O diferenta mare între N 15-30 masurat si valoarea teoretica 0. În cazul forajului tubat este necesar deci ca în gaura de foraj sa fie mentinut artificial un nivel de apa superior celui hidrostatic.4.7 · N30-45 (mai mare de 1-2 lovituri) indica o neuniformitate accentuata a materialelor strabatute si impune studii suplimentare pentru determinarea cauzelor acestei diferente.1) în care A este un coeficient functie de N si de caracteristicile geometrice ale penetrometrului (variind între 0.5 (N' – 15) (C. rezistenta la penetrare standard va fi corectata astfel: N = 15 + 0. Pentru compensarea efectului presiunilor negative în apa din pori care pot apare la nisipurile cu indicele porilor inferior celui critic (considerat corespunzator N = 15) la nisipurile fine sau prafoase saturate. Daca aceasta penetrare depaseste 15 cm. C. C. pe 30 cm.4. numarul de lovituri necesar pentru aceasta penetrare se numeste rezistenta la penetrare standard (N).2) C. sub pânza de apa subterana.5. notându-se adâncimea de penetrare corespunzatoare acestui numar de lovituri. penetrarea de fixare se considera terminata. Se masoara “penetrarea initiala” realizata sub greutatea proprie a ansamblului de tije si piese de la capete. daca depaseste 45 cm.4.3) în care: 'v este sarcina geologica efectiva exprimata în daN/cm . Relatia (C. C. trebuie sa fie mai mare decât presiunea hidrostatica a apei în teren la cota talpii forajului. rezultatul încercarii fiind N = 0. încercarea se întrerupe la N = 50.69 si 0.5. 2 . nu se mai efectueaza penetrarea propriu-zisa.5.1. în cazul unui masiv omogen pe adâncimea penetrarii de 3 cm.3. Viteza de aplicare a loviturilor nu trebuie sa fie mai mare de 30 de lovituri/minut.4. daca cei 15 cm de penetrare nu se realizeaza în 50 de lovituri. sau de apa din forajul tubat.penetrarea propriu-zisa. nu mai este necesara penetrarea de fixare.68 pentru penetrometrul standard si N = 10…30). se vor înregistra separat N15-30 si N30-45.

În functie de nivelul de deformatie pentru care este necesar un anumit parametru dinamic se poate folosi pentru determinarea sa una din metodele din tabelul de mai jos: Tabelul D 1 Marimea deformatiei (cm/cm) fenomene -6 -5 -4 -3 -2 -1 10 10 10 10 10 10 Propagarea undelor.C.2.Vibratii. Lichefiabilitatea pamânturilor granulometric lichefiabile poate fi apreciata cu ajutorul graficului din fig.5. [top] ANEXA D DETERMINAREA PARAMETRILOR DINAMICI AI PAMÂNTURILOR Proprietatile dinamice ale pamânturilor variaza cu nivelul de deformatie.3. Crapaturi Tasari diferentiale Alunecari Compactari Lichefieri Parametri dinamici Modulul de deformatie transversala Coeficientul Poisson Fractiune de amortizare critica Elastice _____________ Unghiul de frecare interna Coeziunea Caracteristici mecanice Metoda propagarii undelor Metoda de laborator Metoda coloanei rezonante Metoda încarcarilor ciclice Metode seismice Metoda Metoda vibratiilor de de teren teren Metoda încarcarilor ciclice Elastoplastice Rezistenta _____________ ___________________ ___________ _____________ ___________________ . C.

2) se obtine raportul de amortizare (ß) cu formula: (D.METODE DE LABORATOR D. Prin asezarea radiala a cristalelor si transmiterea impulsului electric astfel încât proba sa fie torsionata se poate obtine viteza undelor transversale. În timpul încercarii se modifica frecventa de vibrare (crescând de la 30 Hz) pâna când se obtine prima frecventa fundamentala de rezonanta. Pe baza valorilor vitezelor de propagare a undelor se poate determina atât modulul dinamic longitudinal. D.1. prin proba de pamânt. se poate obtine decrementul logaritmic al amortizarii (fig.2. “V L". . D. D. Se determina viteza de propagare a undei prin înregistrarea timpului de trecere prin proba. Impulsul electric trece printr-un cristal piezoelectric amplasat la un capat al probei si apoi prin proba catre alt cristal piezoelectric amplasat la celalalt capat al probei. Metoda coloanei rezonante În aceasta încercare. o proba cilindrica de pamânt este solicitata la vibratii longitudinale sau torsionale. “E”. dupa ce în prealabil a fost consolidata.1 a).4) Prin înregistrarea amplificarii la rezonanta (fig.2) (D.1) (D. pe baza valorii decrementului logaritmic se determina fractiunea de amortizare critica cu formula: (D.3 se arata schema unui echipament pentru încercarea tip “coloana rezonanta”. G.3) unde “ ” este coeficientul lui Poisson. “G”. cât si modulul dinamic transversal. din relatiile: (D. În acest mod se determina viteza undelor longitudinale. "Vs". generata de un impuls electric.5) Pentru majoritatea problemelor practice se poate considera ß ˜ D în figura D. Pe baza acesteia. a dimensiunilor probei si caracteristicilor aparatului se poate calcula modulul dinamic transversal. De asemenea prin oprirea brusca a generatorului de frecventa si înregistrarea scaderii amplitudinii vibratiei în timp. Metoda propagarii undelor Aceasta metoda consta în transmiterea unei unde.

aparatul de forfecare simpla ciclica. Efortul este transmis prin intermediul unei doze de forte.aparatul de torsiune ciclica. Pe baza lui ? se poate determina fractiunea de amortizare critica cu formula: -4 (D. în interiorul probei de pamânt sa fie neglijabile. Metoda încercarilor ciclice În domeniul marilor deformatii (> 10 ) pentru foarte multe probleme practice este utilizat modulul echivalent (fig. apropiate de cele întâlnite în cazul problemelor legate de cutremure si trafic.1. Aceste valori ale frecventei sunt destul de mici astfel încât fortele de inertie care iau nastere. . Triaxialele ciclice lucreaza cu frecvente cuprinde între 0. Triaxialul ciclic Triaxialul ciclic este asemanator celui static având în plus un sistem de ciclare a probei.D.3. orice încercare ciclica la care se poate înregistra relatia efort-deformatie poate fi folosita pentru evaluarea modulilor dinamici si amortizarilor. 6) care reprezinta panta dreptei ce uneste vârfurile buclei de histerezis (modulul secant).0 Hz.triaxialul ciclic. . “G”. deformatie cu ajutorul unui traductor liniar variabil. iar presiunea apei din pori cu un traductor electric de presiune. Prin consolidarea izotropa a probei.masa vibranta.5) În general. de asemenea. ) se obtine modulul dinamic transversal. Pe timpul încercarii se înregistreaza relatia efort-deformatie. . pe baza buclei de histerezis (fig. daca bucla reprezinta curba (8.3. iar pentru curba ( ) se obtine modulul dinamic longitudinal "E". este necesar ca fiecare ciclu sa se compuna dintr-o compresiune si o extindere triaxiala a probei de pamânt. altele folosesc la consolidarea anizotropa a probei furnizând date asupra caracteristicilor de deformatie ale pamânturilor. Este foarte important ca variatia în timp a solicitarii ciclice sa fie cât mai apropiata de o sinusoida. De asemenea. Încercarile ciclice cu aceste aparate conduc la deformatii cuprinse între 10…10 cm/cm. 1 . iar AT este aria triunghiului hasurat si reprezinta energia înmagazinata. 6) se poate determina capacitatea de amortizare specifica = AB/AT. unde AB este aria buclei si reprezinta energia absorbita (sau pierduta). aparatele cele mai cunoscute pentru aceste încercari fiind: . compus în principal dintr-un sistem pneumatic de actionare cu regulatorul de presiune electro-valve si un comutator care asigura prin pulsatii alternante încercare cu dubla actiune a unui piston de încarcare-descarcare a probei. D. precum si evolutia în timp a presiunii apei din pori.5 si 2. Unele triaxiale ciclice pot modela numai fenomenul lichefierii.

4. Aparatul de forfecare simpla ciclica Spre deosebire de triaxialul ciclic.5. Metode seismice Prin metodele seismice se determina viteza de propagare a undelor prin teren si cu ajutorul formulelor de la pct. proba este cilindrica si este montata într-o membrana ranforsata cu sârma de otel. metoda aceasta conduce la bune rezultate pentru o stratificatie uniforma a terenului. Aparatul de torsiune ciclica Aparatul de torsiune ciclica foloseste probe inelare de pamânt. unii cercetatori au folosit mese 2 vibrante cu probe având dimensiuni de 30 (20) x 20 (10) cm si 1 cm grosime. se realizeaza o stare de eforturi si deformatii. Se cunosc doua tipuri de aparate de forfecare simpla: tip Geonor si tip Cambridge. simulând mai bine eforturile si deformatiile care apar în teren în timpul unui cutremur. aparatul de forfecare simpla ciclica foloseste consolidarea anizotropa a probelor (de tip K0). si masurarea vitezei de propagare a undelor la suprafata terenului. . în cea mai mare parte a suprafetei probei. care consta în generarea impactului într-un foraj la un anumit nivel si înregistrarea vitezei de propagare a undelor la un alt foraj. fie în generarea impactului în adâncime.4.D.metoda forajelor în cruce.1 se stabilesc valorile modulilor dinamici. care consta fie în generarea impactului la suprafata terenului si masurarea vitezei de propagare a undelor în adâncime în foraj. la acelasi nivel.metoda refractiei. obtinându-se valori medii ale vitezelor de propagare a undelor prin teren. În acest fel.2. D. în foraj. D. la cel de tip Cambridge proba este montata într-o caseta prismatica având peretii legati prin articulatii. D. D. care consta în generarea unui impact la suprafata terenului si masurarea vitezei de propagare a undelor longitudinale si eventual transversale. La cel de tip Geonor. . cei mai multi cercetatori folosesc triaxialul ciclic.3.metoda forajului singular. aceasta metoda conduce la bune rezultate în terenurile stratificate. prin aceasta metoda se obtin bune rezultate în terenuri omogene pe verticala. datorita unor considerente teoretice controversate referitoare la distributia eforturilor în proba. Metoda vibratiilor pe teren . Metodele seismice cele mai raspândite sunt: .3. Fata de aparatul de forfecare simpla ciclica prezinta avantajul distributiei uniforme a eforturilor si înlaturarii frecarii laterale. METODE DE TEREN D.3. Totusi acest tip de aparat are o utilizare restrânsa fiind relativ compicat si încercarea destul de dificil de realizat.3. Totusi. Masa vibranta Pentru a reduce neuniformitatea distributiei eforturilor în proba de pamânt.

D.5 se dau orientativ aceste curbe pentru pamânturi coezive si necoezive.6) în care "p" este presiunea (daN/cm ). De asemenea. Pa baza frecventei de rezonanta se poate determina modulul transversal dinamic. "G". cu formula: (daN/cm ) (D. Metoda încarcarilor ciclice Prin încarcarea statica a unei placi de proba cu mai multe cicluri de încarcare-descarcare realizate pentru 4-5 presiuni se determina valorile coeficientului elastic de deformatie. D.7. ) si respectiv (D. transmise de acesta si respectiv valorile modulilor dinamici ai terenului. inclusiv cea la rezonanta.6.5) se determina fractiunea de amortizare critica.Prin amplasarea unui vibrator pe suprafata terenului se poate determina amplitudinea pentru diferite frecvente. Fig. [top] . Prin determinare parametrilor dinamici prin diferite metode se pot trasa curbele (G. iar prin determinare a latimii vârfului amplificarii la rezonanta (v. D. ) necesare efectuarii calculelor în diferite probleme de dinamica a pamânturilor.4 si figura D. A – suprafata de contact. cu formula: 2 3 (D.7) în care este coeficientul lui Poisson. Se – tasarea elastica din descarcare (cm) Pe baza lui "Cz" se poate determina modulul transversal.2 si formula D. în figura D. cu ajutorul unui vibrator amplasat pe teren se pot determina vitezele de propagare a undelor prin teren.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful