a.

6.1. Esenta si scopul educatiei moral-civice.
Educatia moral-civica este o componenta a educatiei în legatura cu care se poarta unele discutii controversate, unii autori pronuntându-se în favoarea acestei formulari, în timp ce altii abordeaza separat edu 343l1116d catia morala si separat educatia civica (Marin alin!" #ptam pentru educatia moral-civica, luând în considerare numeroasele interferente ce se stabilesc între fenomenul moral si fenomenul civic al vietii sociale" $socierea comportamentului moral cu cel civic nu este întâmplatoare" Este evident ca cele doua comportamente se asociaza se spri%ina si se conditioneaza reciproc, deoarece nu poti avea un comportament moral fara sa respecti legitatile, traditiile si valorile unei societati, dupa cum nu poti avea un comportament civic daca nu te conformezi valorilor, normelor, regulilor morale care guverneaza viata comunitatii în care traieste (Miron &onescu, pag"14'!" Educatia moral-civica este o componenta e(trem de comple(a a educatiei, pentru ca pe de o parte efectele salese repercuteaza asupra întregului comportament al individului, iar, pe de alta parte, comportamentul individului raportat din punct de vedere valoric la normele morale si prescriptiile %uridice subordoneaza toate celelalte valori (stiintifice, culturale, profesionale, estetice, fizice, ecologice etc"!" Moralitatea si civismul apar astfel ca dimensiuni fundamentale ale unei personalitati armonioase, autentice si integrale" )entru o buna întelegere a educatiei moral-civice se impun câteva precizari referitoare la morala si civism" Morala este un fenomen social, o forma a constiintei sociale care reflecta relatiile ce se stabilesc între oameni, într-un conte(t social delimitat în timp si spatiu, având o functie reglatoare asupra convietuirii umane, stimulând si orientând comportamentul uman, în concordanta cu cerintele sociale (&" *icola, p"'+6!" ontinutul sau se concretizeaza în idealul moral, valorile si regulile morale, care constituie ceea ce *icola &" numeste ,structura sistemului moral, (&" *icola, p"'+-!" Idealul moraleste un model teoretic prospectiv, care e(prima c.intesenta morala a personalitatii umane, sub forma unei imagini a perfectiunii din punct de vedere moral" Esenta sa se manifesta prin valorile, normele si regulile morale" /alorile morale reflecta cerintele si e(igentele generale ce se impun comportamentului moral în lumina prescriptiilor idealului moral, având o arie de aplicabilitate practic infinita" 0etinem, spre e(emplificare, câteva dintre cele mai semnificative valori morale1 patriotism, umanism, democratie, dreptate, libertate, onestitate, onoare, demnitate, modestie etc" si facem totodata precizarea ca acestea au sensuri polare, fiecarei valori corespunzându-i o nonvaloare (bine-rau, sinceritate-minciuna, eroism-lasitate etc"!" *ormele, regulile morale sunt, de asemenea, cerinte morale elaborate de societate sau o comunitate mai restrânsa, care contureaza prototipuri de comportare morala pentru anumite situatii concrete (activitate scolara, profesionala, viata de familie!" E(primând e(igentele unor valori morale, ele au o arie de aplicabilitate mai restrânsa decât acestea si îmbraca forma unor permisiuni, obligatiuni, interdictii care conduc la anumite modele de actiune" Morala, ca forma a constiintei sociale, reprezinta izvorul continutului educatiei morale, precum si cadrul de referinta pentru evaluarea rezultatelor obtinute, Educatia presupune trecerea de la morala la moralitate, concepte ce nu e(prima o identitate totala" Morala, ca dimensiune a constiintei sociale sau individuale, apartine sferei idealului, în timp ce moralitatea apartine sferei realului, moralitatea implica si respectarea efectiva a cerintelor moralei, morala transpusa din ipostaza idealului în cea a realului" 2ocmai de aceea prin educatia morala se urmareste convertirea moralei în moralitate"

Civismul indica legatura organica, vitala între om si societatea din care face parte, între om si ordinea civica, sau mai precis spus educatia civismului, se refera la formarea omului ca cetatean, ca sustinator activ al statului de drept, ca militant al drepturilor omului, pentru binele patriei si al poporului la care apartine" 3copul educatiei moral-civice consta în formarea individului ca subiect moral, care simte, gândeste si actioneaza în spiritul cerintelor si e(igentelor moralei sociale, ca bun cetatean, cu un comportament civic anga%ant" )entru aceasta este necesara cunoasterea si respectarea idealului moral, a valorilor, normelor si regulilor ce incumba din morala sociala, cunoasterea structurii si functionalitatii statului de drept, cunoasterea si respectarea legilor care-l guverneaza, însusirea si apararea valorilor democratiei, a drepturilor si libertatilor cetatenesti, un comportament de întelegere, pace, prietenie, respect al demnitatii umane, tolerant, care sa nu faca nici un fel de discriminari legate de nationalitate, religie, rasa, se( etc"

6.2. Sarcinile educatiei moral-civice
4in scopul educatiei moral-civice rezulta principalele sarcini ale acestei componente a educatiei1 formarea constiintei moral-civice si formarea conduitei morale si civice" 3e impune precizarea ca aceasta separare între sarcinile de factura teoretica si cele de natura practica este facuta din considerente didactice, fiind oarecum artificiala, pentru ca în realitate, profilul moralcivic al subiectului se dezvolta simultan pe ambele laturi, presupunând deopotriva informatie si actiune, sentimente, convingeri-fapte" 6.2.1. Formarea constiintei moral-civice. onstiinta moral-civica este constituita dintr-un sistem de valori, norme, reguli morale si de cunostinte privind valorile, legile, normele ce reglementeaza relatiile individului cu societatea, institutiile statului si cu semenii, precum si dintr-un ansamblu de trairi fata de acestea" &nclude comandamentele pe care si le impune individul în ceea ce priveste pozitia si conduita sa în cadrul multiplelor relatii sociale în care este implicat" )rivita din punct de vedere psi.ologic, constiinta moral-civica include trei componente: cognitiva, afectiva si volitiva. Componenta cognitiva presupune cunoasterea de catre copil a continutului si cerintelor valorilor, normelor, regulilor morale si de conduita civica si se realizeaza prin instruire morala si civica" unoasterea acestora nu se reduce la simpla lor memorare, ci presupune sesizarea e(igentelor pe care ele le implica, întelegerea necesitatii respectarii lor" 0ezultatele acestei cunoasteri se concretizeaza în formarea reprezentarilor, notiunilor si %udecatilor de natura morala si civica" 0olul acestora este de a-l introduce pe copil în universul valorilor morale si civice, de a-l face sa înteleaga necesitatea respectarii lor, semnificatia pe care o au pentru conduita sa morala si comportamentul civic si de a-i dezvolta capacitatea de a distinge valoarea de nonvaloare, elementele pozitive de cele negative" 5n absenta unor cunostinte despre valorile morale si civice nu-i putem cere copilului sa se comporte în conformitate cu e(igentele ce emana din acestea" 4ar, desi indispensabile unei conduite moral-civice, cunostintele morale si civice nu determina prin simpla lor prezenta conduita" )entru ca ele sa devina un factor motivational care sa declanseze, sa orienteze si sa sustina conduita moral-civica, este nevoie sa fie însotite de o serie de trairi afective pozitive, ceea ce presupune acceptarea lor în planul vietii afective, în caz contrar componenta cognitiva ramânând neutra, ineficienta sub raportul actiunii" $ceasta conduce la necesitatea componentei afective a constiintei"

ic" 4eprinderile si obisnuintele se formeaza pe baza unei e(ersari sistematice. nu a aderat afectiv la respectiva norma sau nu este capabil depuna efortul relativ pentru a o respecta" 5n functie de concluziile desprinse urmeaza a se concepe strategia actiunii educative pentru etapa urmatoare" 6.adevarate trebuinte spirituale. normele. iar neefectuarea acesteia atrage dupa sine o stare de disconfort psi. situatii de con%unctura nefavorabile! sau interne (interese. care sa permita automatizarea. p"'1-!" 4in perspectiva psi. pentru ca adeseori în înfaptuirea unor acte morale si civice pot sa apara o serie de obstacole e(terne (atractii de moment. care se repeta în conditii relativ identice. ceea ce este foarte important pentru ca se trece de la determinare la autodeterminare. sau altfel spus este nevoie de interventia componentei volitive" 4in fuziunea celor trei componente ale constiintei morale si civice rezulta convingerile. la dobândirea autonomiei moral-civice" $vând în vedere rolul convingerilor în structura moral-civica a personalitatii. în primul rând elaborarea si consolidarea convingerilor. dezacorduri sau c. între componentele sale putând sa apara necorelari. în timp ce conduita se refera efectiv la modul în care se comporta. la o conduita declansata si sustinuta de motivatia intrinseca. obiectivarea constiintei moral-civice în fapte si actiuni adecvate diverselor situatii concrete în care se afla persoana" onstiinta include elementele subiective. nucleul constiintei morale si creeaza conditii pentru ca persoana sa faca saltul de la conduita impusa predominant din e(terior. cauzele care le-au generat1 copilul nu cunoaste regula morala. iar odata formate ele se deruleaza cu un consum mai redus de energie. individul poate sa-si canalizeze eforturile asupra . $tât deprinderile cât si obisnuintele morale reprezinta componente automatizate ale conduitei.opedagogica educarea conduitei vizeaza formarea de deprinderi si o isnuinte de comportare morala si civica si a trasaturilor po!itive de caracter. constructia personalitatii morale. dar le si traieste si se identifica cu ele" 0ezulta ca atât cunoasterea cât si adeziunea afectiva sunt indispensabile unui comportament moral-civic" 2otusi ele nu sunt suficiente.ica a persoanei a normelor. iar obisnuintele care sunt. la faptele morale. ca produs al interiorizarii si integrarii cognitive. nu-i întelege sensul. onduita morala si civica reprezinta e(teriorizarea. numai ca deprinderile e(prima raspunsuri automate la unele cerinte e(terne. la atitudinile civice reale" $ceasta face ca unii autori sa considere conduita moral-civica o obiectivare a constiintei în fapte si actiuni în relatiile morale practice ale individului (*icola. afective si volitive în structura psi. regulilor ce constituie continutul moralei" #data formate ele devin .iar contradictii" 3arcina educatorului este de a sesiza prompt asemenea situatii si de a identifica elementele.2. în conditii oarecum identice. dorinte! pentru a caror depasire este necesar un efort de vointa.Componenta afectiva asigura substratul energetic necesar pentru e(primare în conduita a cunostintelor morale si a celor privitoare la civism" Emotiile si sentimentele pe care le traieste subiectul fata de comandamentele morale si civice evidentiaza faptul ca acesta nu numai ca accepta valorile.2. care se vor obiectiva ulterior în conduita moral-civica" Evident ca formarea constiintei morale este un proces comple( si de durata. launtrice care indica modul în care trebuie sa se comporte individul. de asemenea actiuni automatizate. formarea lor trebuie sa ocupe un loc prioritar în actul educatiei. regulile morale si civice. trebuinta interna de e(ecutarea actiunii respective. Formarea conduitei morale si civice. nu constientizeaza importanta respectarii ei. presupun în plus nevoia. motivata e(trinsec. presupunând..

de conditiile de viata si activitate ale elevului" onducerea si organizarea procesului de educatie moral-civica cer profesorilor sa posede o serie de capacitati1 de a întelege si analiza faptele tipice pentru fiecare elev. iar e(ersarea acestora în vederea automatizarii trebuie sa-l anga%eze efectiv pe subiect.". sa fie permanent controlata de educator în scopul prevenirii unor deprinderi si obisnuinte negative. de raporturile interumane în care elevul este inclus. eficienta lui depinde de continutul muncii de educatie moral-civica. indiferent de situatia concreta în care se afla" 7n elev pentru care sinceritatea reprezinta o trasatura de caracter. directia lui comportamentala8 de a dovedi tact si e(igenta în manifestarea unor cerinte morale din ce în ce mai comple(e8 de a stimula si îndruma preocuparile de autoperfectionare a comportamentului la fiecare elev8 de a corecta motivatia deprinderilor. Educatia patriotica a elevilor. a obisnuintelor. ca urmare a dinamicii relationale dintre individ si patria sa" $ceasta dinamica se e(prima atât prin restructurarile în dezvoltarea biopsi.". sinceritatea. formarea uneia neputându-se realiza independent de cealalta" 5n structura personalitatii ele se prezinta sub forma unei unitati dialectice. identificarea . trasaturilor de personalitate la elevi ce prezinta anumite devieri de comportament si de a-i îndruma cu mi%loacele eficiente de autoeducatie si reeducare (4!" 5n înc. de la sine" )rocesul formarii lor nu este totdeauna ascendent nici macar liniar" 4urata. Continutul educatiei moral-civice 6. trasaturile de caracter acopera o gama larga de situatii. economice si spirituale ale patriei" 4ar ce este patriotismul9 )ropriu patriotismului sunt atasamentul fata de pamântul natal.iar daca aceasta va leza interesele lui personale" 2rasaturile pozitive de caracter (ca si deprinderile si obisnuintele! nu se formeaza în mod spontan. elevul actionând tot mai mult sub impulsul constiintei sale morale" $cest proces. sa se faca în conformitate cu anumite cerinte precis si clar formulate.arnicia. sa implice elementele constiintei pentru a sustine actiunea din interior. uneori deosebite calitativ. asemanatoare. c. va fi sincer în orice situatie. de trecere de la influentele e(terne la cele interne. din punct de vedere psi. altruismul. sociabilitatea etc" se manifesta în relatiile elevului cu cei din %ur si cu sine însusi. cinstea. cooperarea. nu se produce spontan" El implica activitatea pedagogica competenta a profesorului" 6. )atriotismul reprezinta una din trasaturile fundamentale ale personalitatii fiecarui om" 6ormarea ei începe la o vârsta frageda si se îmbogateste cu noi dimensiuni pe tot parcursul e(istentei umane. sa fie în concordanta cu particularitatile de vârsta si individuale" 5n sfera conduitei se includ si manifestarile trasaturilor po!itive de caracter" $cestea reprezinta forme stabile de comportare morala" 3pre deosebire de deprinderi si obisnuinte care se manifesta în conditii relativ identice si sunt legate de situatii concrete. cu particularitati distincte de la un stadiu la altul si de la un individ la altul" 5n consecinta formarea personalitatii sub aspect moral-civic reprezinta un proces de interiorizare continua a moralei sociale" )e masura înaintarii spre stadiile superioare.eiere subliniem ca.unor obiective superioare din punct de vedere al moralei si civismului" 6ormarea deprinderilor si obisnuintelor de comportare morala si civica este o actiune de durata.osociala a personalitatii cât si prin diversificarea si îmbogatirea comportamentelor fata de aspectele naturale.1. rolul factorilor e(terni este preluat treptat de cei interni.opedagogic constiinta si conduita se interconditioneaza reciproc. pastrându-si însa notele esentiale de constanta si stabilitate" 2rasaturi cum ar fi1 . modestia.

perseverenta. cât si anumite trasaturi pozitive de caracter implicate în plan comportamental" $ceste sarcini se realizeaza prin integrarea elevilor în viata si framântarile scolii si a vietii sociale" onduita patriotica presupune.nice. cu %ertfele care s-au adus pentru apararea suveranitatii si integritatii teritoriale. c. ingineri etc"! la dezvoltarea domeniului respectiv1 includerea în tematica cercurilor pentru elevi a unor teze privind viata si opera savantilor români8 raspândirea în rândul elevilor a revistelor de specialitate8 popularizarea în rândul elevilor a rezultatelor foarte bune obtinute de elevii români în cadrul concursurilor internationale∗" )reocupându-se de educatia patriotica a elevilor profesorul va tine seama ca desi aici componenta cognitiva este absolut necesara. spiritul de sacrificiu. abnegatia. fizica. e(cursiile. aprecierea si respectarea traditiilor acumulate de-a lungul istoriei. încrederea în viitorul si prosperitatea ei. profesorii pot realiza educatia patriotica prin prezentarea contributiei românilor (matematicieni. transformarea lor în mobiluri interne si manifestari comportamentale ale elevului în relatiile sale cu mediul geografic. nu se transmit si nu se învata asemanator cunostintelor si nici nu se repeta identic cu acestea" Ele presupun adeziune si vibratie interioara care se declanseaza si se mentin nu în virtutea unor imperative e(terioare. ea nu este si suficienta" a atare.deplina cu poporul din care faci parte. de asemenea. formarea unor trasaturi de vointa si caracter pentru învingerea unor obstacole ce pot interveni în realizarea unor activitati cu valoare patriotica" 4intre acestea putem mentiona1 cura%ul. aprecierea rezultatelor numai dupa ce stiu elevii despre patrie este unilaterala" *umai urmarind cum se manifesta si cum raspund unor cerinte concrete ne putem forma o imagine cât mai reala cu privire la rezultatele propriei noastre munci" si în educatia patriotica conduita reprezinta cel mai edificator criteriu de apreciere a elevilor" . cu tezaurul cultural si artistic al poporului. pot fi declansate numai în conte(tul unor situatii în care elevii sunt subiecti ai actiunii" 3entimentele patriotice si în general trairile afective. ci a unei situatii în care elevul (sau colectivul! este anga%at" *umai organizând asemenea situatii (în procesul de învatamânt si în afara acestuia! se va reusi formarea si consolidarea sentimentelor patriotice" 6ormarea conduitei patriotice include atât deprinderi si obisnuinte de comportare în spiritul cerintelor patriotismului. lupta si spiritul de sacrificiu pentru apararea independentei si libertatii patriei. dragostea fata de munca etc" 6ormarea constiintei si conduitei patriotice se poate realiza atât prin continutul procesului de învatamânt cât si prin activitatile e(tradidactice (vizitele. li se cultiva respectul pentru valorile materiale si spirituale al celorlalte popoare si natiuni" )entru ca aceste informatii sa se transforme în convingeri este necesara asocierea lor cu trairi afective corespunzatoare" $semenea trairi.imie! si cele te. de limba si literatura româna mesa%ul patriotic este încorporat în continutul de idei al lectiilor predate. fizicieni. serbari scolare etc"!" /alorificarea continutului disciplinelor predate în vederea educatiei patriotice trebuie sa constituie o preocupare constanta a profesorului" 4aca la orele de istorie. economic si spiritual al patriei sale" 0ealizarea acestui obiectiv vizeaza atât formarea constiintei cât si a conduitei patriotice" $stfel pe tot parcursul scolaritatii elevii sunt familiarizati cu frumusetile si bogatiile tarii noastre. la disciplinele fundamentale (matematica. cu trecutul sau istoric. care constituie latura dinamica a patriotismului. activitatile cultural-artistice. cultul eroilor care s-au %ertfit pentru binele patriei etc" #biectivul fundamental al educatiei patriotice este interiorizarea continutului si notelor definitorii ale patriotismului. a limbii si culturii.

asociate cu diferite manifestari comportamentale ce se e(prima în procesul muncii" 3copul fundamental al scolii pe linia formarii atitudinii fata de munca este de a-i face pe elevi sa înteleaga ca munca este un drept si o datorie a omului fata de sine si fata de societate. pe lânga cunoasterea unor aspecte concrete din diferitele domenii ale muncii.2. predominant verbale" $titudinea fata de munca se formeaza în procesul efectiv al muncii. vizeaza ela orarea si sta ili!area unor priceperi si deprinderi de munca. (:. întelegerea importantei si rolului muncii pentru societate si pentru individ. conceptii. sa manifeste respectul pentru munca si produsele ei.".". licee. ca mod e(istential fundamental al omului" )entru a conferi un grad înalt de eficienta educativa acestui proces este necesara organizarea pedagogica a muncii în scoala. constând în integrarea elevilor în universul vietii scolare pe baza respectarii regulamentelor de functionare a procesului de învatamânt în vederea desfasurarii eficiente a muncii instructiv- . disciplina. care prin modul sau de desfasurare în scoala. stari de spirit privitoare la valoarea sociala si individuala a muncii. p"':!" 7n accent deosebit se pune pe cultivarea trasaturilor de caracter cum ar fi1 constiinciozitatea. ca numai prin munca omul îsi poate satisface trebuintele sale" 6ormarea unei conduite necesare participarii la procesul muncii. $titudinea fata de munca cuprinde un sistem de idei. sa aiba o atitudine creatoare fata de orice activitate pe care o desfasoara" )rima sarcina.prestigiul (calitatea! lucratorului depinde tot mai mult de valoarea sa morala. Formarea atitudinii fata de munca. conduce la asimilarea anumitor atitudini fata de munca" 6. a faptului ca toate bunurile materiale si spirituale sunt rezultatul muncii. 4in punct de vedere social disciplina consta în acceptarea si respectarea stricta a unor norme de conduita care reglementeaza raporturile interpersonale sau cele interinstitutionale precum si conditiile activitatii eficiente" $isciplina scolara este o forma de manifestare a disciplinei sociale în institutii scolare. iar practica ca forma de învatare8  Munca din scoala (grupuri scolare. constiinta profesionala s"a" 7n loc aparte printre acestea îl ocupa disciplina muncii" Ea include un ansamblu de reguli si norme care reglementeaza desfasurarea activitatii de munca în vederea obtinerii unor rezultate cât mai bune" 6ormarea atitudinii fata de munca nu trebuie considerata ca un obiectiv sau e(ercitiu secundar∗ realizat prin prelegeri sau alte forme educative. în conditiile productiei moderne când .". a unor trasaturi de vointa si caracter solicitate de acest proces. conferindu-se activitatii desfasurate semnificatia sociala necesara" 7n rol deosebit în formarea atitudinii fata de munca îl are modul de organizare si desfasurare a procesului instructiv-educativ pentru ca învatarea însasi este un tip de activitate. în parametri specifici1  5nvatarea trebuie considerata ca munca.6. etc"! trebuie realizata în conditii cât mai apropiate de cele din institutii si întreprinderi productive8  Munca în conditii scolare trebuie sa se finalizeze si în produse efective. formarea constiintei valorii social-umane a muncii impune. Educarea elevilor #n spiritul disciplinei.

nu înseamna înlaturarea oricarei distinctii între statutul educatorului si cel al elevului. presupunând pregatirea elevilor pentru a trai si munci în colectiv" Educarea elevilor în spirit cooperant participativ urmareste ca obiectiv fundamental maturizarea lor sociala. initiativa. fara o anumita severitate . prin organizarea si desfasurarea sa. care. pregatirea pentru integrare în sistemul comple( al relatiilor sociale în care vor fi implicati ca obiect si subiect al acestora.". 3piritul cooperant. prin activitatile e(trascolare si prin regimul zilnic din scoala" )rocesul de învatamânt prin continutul sau.6ara autoritate.ologului elvetian <ean )iaget privind psi. promoveaza autocontrolul si elimina formele abuzive de pedepsire" 4isciplina din scoala nu elimina orice forma de constrângere e(terioara. pe confruntarea punctelor de vedere considerate ca ipoteze si nu ca ultime adevaruri" onstrângerea promoveaza respectul unilateral si supunerea neconditionata fata de norma" )rima conduce la dezvoltarea intelectuala bazata pe independenta spiritului si la autonomia morala a persoanei ca izvor al initiativei creatoare" $ doua genereaza supunerea si dogmatismul intelectual" 4e aceea se impune promovarea în scoala a unei discipline a initiativei. punctualitatea s"a"!" $ctivitatile e(tradidactice ofera numeroase prile%uri de e(ersare a conduitei disciplinate. întrucât si ele impun numeroase reguli ce trebuie respectate si în plus solicita din partea elevilor într-o maniera sporita. pe de alta parte" $cest tip de disciplina ofera câmp larg dialogului.o mâna de fier într-o manusa de catifea . ci si de a formula el însusi întrebarile. un sentiment crescut de responsabilitate" 6. (. menite sa anticipeze cerintele normative ale disciplinei sociale" 4isciplina din scoala noastra este de tip democratic si se caracterizeaza printr-un ec. pe de o parte. pastrarea curateniei. dupa cum nu înabusa initiativa personala a elevilor" . acceptarea si adeziunea afectiva fata de acestea ca e(presie a personalitatii morale autonome.nu este cu putinta sa realizam pregatirea pentru o viata activa si productiva pe toate planurile. e(ercitate din e(terior. pentru conditia interumana a muncii" a si în cazul celorlalte componente de continut ale educatiei morale. dar si prin metodele si procedeele folosite e(ercita o influenta profunda asupra elevilor. ipotezele verificabile. cooperarea. repetându-se vor conduce la stabilirea deprinderilor si obisnuintelor (efectuarea sistematica a temelor. ce pot fi demonstrate prin argumente întemeiate" Educarea elevilor în spiritul disciplinei se poate realiza prin procesul de învatamânt. participativ presupune . Educarea elevilor #n spiritul cooperant. determinându-i sa respecte anumite dispozitii si cerinte.educative" &mportanta educarii elevilor în spiritul disciplinei rezulta din faptul ca scoala este prima institutie în care este integrata fiinta umana si este supusa unor influente educative sistematice. care sa puna elevul nu numai în situatia de a raspunde la întrebari si de a se conforma raspunsurilor preformulate de profesor. primului revenindu-i sarcina de a asigura coerenta în procesul de educatie" ercetarile psi. educarea elevilor în spirit cooperant.ogeneza %udecatii morale la copii au pus în evidenta superioritatea relatiilor de cooperare fata de cele de constrângere atât în privinta dezvoltarii personalitatii morale cât si în cea a dezvoltarii intelectuale" ooperarea se bazeaza pe respectul mutual. respecta demnitatea elevului. participativ este o trasatura caracteristica a personalitatii umane a carei constituire începe de la o vârsta frageda si continua pe toata perioada scolarizarii.. participativ. p"1+'!" 4ialogul. pregatirea pentru numeroasele contacte interumane.%.ilibru între cerinte si control. prin interiorizarea.

cu accent pe educarea unor sentimente pozitive cum sunt simpatia. în activitati care-i solicita sa colaboreze cu altii sa stabileasca o varietate si multitudine de relatii interpersonale" 2oate acestea nu se pot înfaptui decât în masura în care se realizeaza pe fondul unor multiple actiuni educative de formare si consolidare a colectivului de elevi" 6. participativ este posibila numai prin antrenarea lor efectiva si sistematica în viata colectivului. îngâmfarea. &rincipiul #m inarii conducerii pedagogice cu independenta elevilor #n procesul de formare a profilului moral-civic. onestitate.formarea constiintei si conduitei cooperante. principialitate. operativitatea în îndeplinirea sarcinilor. participative presupune formarea unor deprinderi si obisnuinte de a trai în colectiv. dintre care retinem1 • • • • dependenta individului fata de colectiv8 forta si puterea colectivului unit în îndeplinirea sarcinilor8 obligatiile pe care fiecare membru le are fata de colectivul din care face parte si a colectivului fata de membrii sai8 importanta realizarii scopurilor colective pentru realizarea unor scopuri si interese personale" 5n acelasi timp se va urmari cultivarea unor trairi afective pozitive fata de aceste cerinte. obisnuinta de a initia si e(ercita roluri diferite. invidia. perseverenta" 6ormarea elevilor în spirit cooperant.1. compasiunea si prevenirea unor sentimente negative precum egoismul. initiator de actiuni . toleranta. respectând cerintele de mai sus" $vem în vedere1 deprinderea de a stabili usor relatii cu membrii colectivului. prietenia. modestia. deprinderi organizatorice. &rincipiile educatiei moral-civice 6ormarea constiintei moral-civice a elevilor este un proces deosebit de comple( si dificil a carui realizare nu poate fi condusa în baza unor retete si solutii general valabile. participative" 6ormarea constiintei cooperante si participative presupune ca elevii sa înteleaga diverse aspecte si cerinte pe care le impune viata si munca în cadrul colectivului. calauzesc activitatea celor investiti cu sarcina modelarii profilului moral-civic al copiilor si tinerilor" $cestea sunt consemnate în literatura pedagogica sub denumirea de principiile educatiei moral-civice" 6. uneori opuse (conducator . deprinderea de colaborare în îndeplinirea unor sarcini" 6ormarea unor trasaturi pozitive de caracter este indispensabila vietii în colectiv care nu se poate desfasura în bune conditiuni.%. daca membrii colectivului nu dau dovada de sinceritate. modestie. solidaritatea. altruism.e(ecutant!. în conditiile unei societati democratice.%. în conte(tul multiplelor relatii interpersonale pe care copilul le întretine în cadrul colectivului din care face parte. *ecesitatea acestui principiu rezulta din esenta si scopul educatiei moral-civice. si din particularitatile .subordonat. egocentrismul s"a" Educarea conduitei cooperante. însa în desfasurarea sa trebuie sa se respecte anumite cerinte. norme de baza care izvorasc din însasi esenta educatiei si care orienteaza.

care nu reprezinta doua atitudini opuse. independenti este necesar sa organizam întreaga e(perienta de viata a copilului astfel încât sa-i oferim posibilitatea sa cunoasca si sa interiorizeze cerintele moralei sociale. în acord cu posibilitatile reale si virtuale ale elevului.ilibru.2.osociale ale elevilor carora le este caracteristica tendinta spre activism si independenta" Evidentiaza ca pentru a forma oameni cu o înalta tinuta morala. Evidentiaza faptul ca în întreaga activitate educativa trebuie sa se îmbine organic respectul si e(igenta. suspiciune. este incompatibila cu liberalismul pedagogic si include în acelasi timp respectul fata de copil ca e(presie a încrederii educatorului într-o evolutie pozitiva" Ea presupune severitate. daca între ele nu se stabileste un ec.". 3ensul acestui principiu rezulta din realitatea ca fiecare personalitate dispune de o serie de însusiri pozitive de ordin fizic. trebuie valorificate toate genurile de activitati în care este implicat copilul1 %oc. promovând supunerea si ascultarea care nu sunt de natura sa-i conduca pe acestia spre stadiul autonomiei morale" )entru a preveni astfel de situatii se impune ca în activitatea educativa sa se îmbine armonios metodele indirecte si subtile si interventiile directe.opedagogice favorabile procesului de modelare a personalitatii copilului" E(igenta implica cerinte sporite. în scopul educatiei moral-civice. recreative. control. intelectual. &rincipiul valorificarii elementelor po!itive ale personalitatii pentru #nlaturarea celor negative. autoritare. care este de dorit sa ocupe o pondere mai redusa comparativ cu primele" 6. deoarece în cazul în care se insista pe aspectele negative e(ista riscul de a nu le înlatura. ci dimpotriva trebuie sa-l motiveze în directie autodezvoltarii sale morale" $cest principiu impune o e(igenta rationala îmbinata cu respectul fata de copil" 4aca unul dintre aceste elemente lipseste. încredere în resursele interne care favorizeaza îndeplinirea acestora" u cât formulam fata de copil e(igente mai mari. care ani.ileaza independenta si spiritul de initiativa. moral" Educatorul are datoria de a cunoaste resursele interne pozitive si sa le valorifice pentru a înlatura eventualele manifestari negative din conduita morala a copilului si a determina o sc. învatatura. numai ca acestea nu trebuie sa demoralizeze copilul prin manifestari de subapreciere. activi.psi. dezaprobare. care trebuie astfel organizate încât sa conduca la îmbogatirea e(perientei sale morale.%.%. ci doua atitudini care se completeaza reciproc. atunci posibilitatile de influentare educativa sunt mult diminuate" . numai împreuna putând crea premisele psi. cu atât încrederea noastra în posibilitatile copilului de a le duce la îndeplinire este mai mare" u cât îl respectam mai mult pe copil cu atât îl consideram apt sa raspunda unor e(igente crescute" E(igenta rezulta din respectul demnitatii umane.iar de a genera noi manifestari negative" 6. sa favorizeze formarea deprinderilor si obisnuintelor morale. sa traiasca fapte cu semnificatii morale si sa se manifeste în conformitate cu valorile morale si civice" onform acestui principiu. dezaprobarea manifestarilor ce trebuie corectate sau înlaturate" $ccentul trebuie pus însa pe întarirea pozitiva. &rincipiul #m inarii respectului cu e'igenta fata de elevi. ci dimpotriva a le fi(a sau c. stabilizarea trasaturilor pozitive de caracter" $cest principiu avertizeaza asupra pericolului pe care-l prezinta utilizarea e(cesiva a metodelor autoritare si tutelarea permanenta a elevilor. activitati e(trascolare. iar respectul. distractive.imbare în comportamentul acestuia"∗ 5n conformitate cu acest principiu se impune ca în educatia morala sa îmbinam întarirea pozitiva a elementelor prezente în stare latenta sau manifestata în personalitatea copilului cu întarirea negativa. afectiv.

$cest principiu impune sa se asigure concordanta între continutul. realizând o unitate de vederi si actiune.). reguli morale de o mai mare dificultate" onsecventa presupune fermitate în formularea cerintelor si urmarirea îndeplinirii lor. cadre didactice de toate specialitatile. sa fie în acelasi timp stimulative pentru a favoriza evolutia sa morala" 3e va avea în vedere ca cerintele ce depasesc posibilitatile de care dispune copilul pot duce la o comportare artificiala sau c. sc. &rincipiul unitatii.iar la aparitia de atitudini negative fata de acestea. organizarea unor actiuni educative incluse într-un sistem.%. )une în evidenta necesitatea ca toti factorii educativi sa actioneze unitar.). &rincipiul respectarii particularitatilor de v(rsta si individuale #n educatia morala.%. care integrate într-un tot. care conduce la . Metode si procedee de educatie moral . procedeele folosite în educatia morala si particularitatile de vârsta si individuale ale copiilor" erintele educatiei morale trebuie sa se formuleze în raport de e(perienta morala a copilului. care sa vizeze acelasi scop. capricioase. particularitatile temperamentale. recuperarea ramânerilor în urma fiind un proces dificil"$cest principiu impune cadrului didactic sa ia în considerare particularitatile de vârsta si individuale în1 formularea cerintelor8 organizarea diferitelor actiuni educative8 folosirea metodelor si procedeelor de educatie morala.%.civica 3arcinile educatiei morale se realizeaza printr-un ansamblu de metode si procedee. diriginte.imbatoare în formularea cerintelor si aprecierea conduitei elevilor" 7nitatea impune ca toti factorii educativi sa actioneze unitar si convergent în virtutea unui sistem clar de cerinte si criterii de apreciere" )riveste în egala masura actiunea diversilor factori educativi (gradinita. familie! si actiunea diversilor agenti educativi ce actioneaza în cadrul fiecarui factor (director. metodele. continuitatii si consecventei. sa controleze sistematic modul în care cerintele formulate sunt întelese si duse la îndeplinire" ontinuitatea în educatia moral-civica este ceruta de însasi evolutia morala a copilului care nu trebuie sa cunoasca întreruperi" &mpune formularea progresiva a cerintelor. iar situarea cerintelor sub nivelul posibilitatilor poate stagna evolutia copilului pe planul moralitatii. pentru însusirea si respectarea unor norme. cu deosebire a diferitelor forme de aprobare si dezaprobare8 stabilirea relatiilor cu obiectul educatiei" 6. perseverenta în finalizarea masurilor initiate" E(clude atitudinile oscilante. sa urmareasca în timp evolutia morala a copilului. posibilitatile lui de întelegere. consilier!" 6. constituie strategia educatiei în spiritul moralei.6. între actiune si aprecierea ei. scoala. gândite într-o succesiune si gradare optima si bine corelate" )resupune ca fiecare succes obtinut în educatia morala sa devina baza de pornire pentru noi cerinte. insistenta pentru realizarea concordantei dintre cerinte si fapte. sa manifeste fermitate si perseverenta în e(ercitarea activitatii educative.

pe parcurs se pune accent pe motivatia si necesitatea îndeplinirii ei. a scolii. de sensibilizare. continutul unor articole din presa.ise anumite probleme. în valorificarea e(perientei de viata a acestora" 4ialogul are rolul de a-i lamuri pe elevi asupra motivatiei în comportamentul corect sau gresit. emisiuni 2/. pe formarea criteriilor obiective de apreciere a faptelor din viata individului si a colectivului" E(plicatia îndeplineste doua functii1 una informativa si alta stimulativa" 6unctia informativa consta în constientizarea sensului unei cerinte morale. al unei norme si reguli morale" 4aca în clasele mai mici se insista pe e(plicarea modului în care trebuie respectata o cerinta morala. prin forta persuasiva a limba%ului" )entru ca e(plicatia morala sa fie eficienta. mai ales în cazul când. Este un dialog între profesor si elevi prin care se urmareste clarificarea cunostintelor morale si declansarea de stari afective corespunzatoare" $vanta%ul dialogului consta în antrenarea elevilor la analiza (dezbaterea! faptelor morale. adoptarea unor atitudini critice si autocritice. sociologie s"a"!" onvorbirile etice (individuale si colective. carti. de a-i convinge pe preopinenti" 5n acelasi timp ele permit stabilirea unui contact mai direct între profesor si elevi.civice în concordanta cu imperativele societatii democratice" 3a analizam principalele metode si procedee folosite în acest scop" 6. literatura. prin relevarea notelor definitorii. piese de teatru.). din lipsa de discernamânt si pregatire. de întarire si de corectare" )roblematica unei convorbiri etice poate fi generata de1 întâmplari si fapte din viata clasei. elevii fiind invitati la reflectie.ologie. psi. cu tact. de aparare a propriilor opinii. fara argumentele si e(emplele adecvate. organizate sau ocazionale! si mai ales dezbaterile pe teme morale au rolul de a antrena elevii însisi la procesul formarii convingerilor si criteriilor de apreciere morala. în declansarea de stari afective. este necesar sa fie legata de e(perienta de viata" #rice e(plicatie pur verbala. prin sublinierea nuantelor ce pot sa apara în respectarea ei într-o împre%urare concreta de viata" 6unctia stimulativa consta în motivarea cerintei.is8 profesorul va conduce discret convorbirea.2.1. mai mult prin sugestii decât prin interventii" El va interveni.construirea constienta a personalitatii moral . prin intermediul unor polemici. meditatie si evaluare personala a celor discutate"   . Convor irea etica. confruntarii de opinii. continutul unor obiecte de învatamânt (istorie. de a stimula preocuparile lor pentru aprecierea obiectiva a comportamentului celor din %ur si a propriilor convingeri si fapte (3!" onvorbirea etica îndeplineste multiple functii1 de informare. E'plicatia morala. nu va declansa trairi afective si deci nu va avea efecte asupra conduitei" #ri asimilarea cunostintelor morale nu se face doar din considerente pur cognitive. u a%utorul e(plicatiei morale dezvaluim continutul unei cerinte.). de trairi si e(periente personale" Ele reprezinta totodata un e(ercitiu de a purta discutii în contradictoriu. a localitatii. scopul fiind în final determinarea conduitei corespunzatoare (6. stimulative. se vor lasa desc. sunt sustinute puncte de vedere gresite8 în formularea concluziilor se recomanda multe precautii" ând este cazul. precizarea de comun acord a modalitatilor de corectare si autocorectare a conduitei elevilor" 4esfasurarea convorbirii etice presupune respectarea unor cerinte de ordin pedagogic1  asigurarea de catre profesor a unui climat adecvat în care elevii sa-si e(prime opiniile sincer si desc. p"3'!" 6.

&ovestirea morala. prezentarea într-o forma atractiva a unor întâmplari si fapte reale sau imaginare cu semnificatii morale. modestie.". e(ercitate de o persoana reala sau imaginara (e(emple de cinste. gândirii si sentimentelor. continutul trebuie sa fie viu. scurt si eficace prin e(emplu" (proverb latin! 5n lucrarea . profesori. având a mare putere de influentare si de convingere" E(ista numeroase proverbe.*imic nu-i mai contagios ca e(emplul" 6ara stirea noastra tindem sa ne modelam dupa persoanele cu care intram în contact. de ceea ce ilustreaza el si de modul cum este perceput si reflectat acest model" >a vârsta prescolara si c. colegi etc"8 exemple indirecte prezentate prin descrierea unor fapte. prezentat într-un limba% plastic. (<oubert! 7n e(emplu nobil face usoare faptele anevoioase8 (=oet. sa fie ilustrat cu material intuitiv.). ma(ime. sa se utilizeze diverse procedee artistice. disputa etica.e! >ung e drumul prin învatatura. pentru a produce asupra copiilor o vie impresie si a genera puternice trairi afective" 6.). e(emplul te pune în miscare8 (ma(ima! opii au mai mare nevoie de e(emple decât de cicaleala. pentru clarificarea unor teme cu caracter problematic" 6.ipeaza fapte sau actiuni morale" )rin caracterul sau viu si concret e(emplul se adreseaza deopotriva simturilor. culturale. actiuni morale. onsta în relatarea.a variante ale convorbirii morale mentionam dezbaterea etica. de patriotism etc" întâlnite la persona%e literare!"  7n loc aparte îl ocupa e(emplul oamenilor de seama" &ntroducerea elevilor în laboratorul de creatie al personalitatilor stiintifice.Educatia prin sine însusi. e(presii celebre care evidentiaza rolul deosebit al e(emplului în procesul educatiei" &ata câteva dintre ele1 o o o o o 7n bun e(emplu este cea mai buna învatatoare8 (proverb englez! uvintele te învata. retorice.iar la vârsta scolara mica modelul este preluat fara nici o prelucrare si filtrare interna sau se face o selectie a modelelor bazata pe aspecte e(terioare si mai putin pe valoarea comportamentului" 2reptat se elaboreaza criterii tot mai 3#lide care permit elevului sa diferentieze e(emplele pozitive de cele negative" 5n functie de sursa modelului distingem1  exemple directe oferite de persoane din apropierea copilului1 parinti.%" E'emplul se bazeaza pe intuirea (sau imaginarea! unor modele ce întruc. comentariul moral. dramatice. învataminte cu privire la propria lor comportare" 3e foloseste cu precadere la clasele mici" )entru a fi eficienta. cu scopul de a-i a%uta pe copii sa desprinda concluzii. metode ce se recomanda a fi folosite începând cu adolescenta." Eficienta e(emplului depinde de calitatea modelului. emotionant. =eorge $slan remarca1 . artistice etc" prezinta o mare .

reprezentativ pentru o stare de lucruri mai generala. care de multe ori începe în copilarie si dureaza toata viata" )rezentarea e(emplelor se poate face în moduri diferite1 cu a%utorul povestirii.respingere.arnicie. confruntari. aracteristica acestei metode consta în aceea ca se permite elevilor (studentilor! o confruntare directa cu o situatie reala. de raportare fata de care elevul se detaseaza adoptând o conduita opusa" 6.ipeaza un comportament moral" $naliza cazului presupune un sc. tipic. contribuind la formarea si întarirea convingerilor morale" 5n desfasurarea activitatii educative pe baza analizei de caz se pot delimita trei momente succesive1 prezentarea cazului.osocial cu o puternica încarcatura afectiva care sa permita circulatia si receptarea mesa%elor ce se emana de catre model" $ceasta va face ca e(emplul sa aiba repercusiuni multiple asupra constiintei si conduitei morale e elevilor8 o profesorul va evita declararea unui elev ca fiind e(emplu integral" #mul nu poate fi o fiinta perfecta. . +nali!a de ca!.). perseverentei. între opiniile contradictorii e(primate de diferiti participanti la analiza etc" 2oate aceste contradictii sensibilizeaza elevul pe plan afectiv. analiza si discutarea lui. adoptarea deciziei (solutiei!" Momentul . se retuseaza si se consolideaza unele elemente ale propriei conduite morale" 5n procesul dezbaterii cazului apar de regula contradictii între ceea ce ofera cazul si e(perienta morala proprie.imb reciproc de opinii. si prin aceasta arunca o raza de lumina asupra a ceea ce este general valabil din lumea fenomenelor (conduitelor! din care a fost e(tras" )rin intermediul acestei metode elevilor li se ofera prile%ul sa analizeze. ci rezultatul efortului personal. prin organizarea de întâlniri cu diferite personalitati care evoca întâmplari si fapte semnificative din viata lor" 6olosirea acestei metode presupune respectarea din partea profesorului a unor cerinte psi*opedagogice1 o e(emplul prin e(celenta este o metoda persuasiva. ca atare profesorului i se cere sa asigure un climat psi. între datele situatiei prezentate spre analiza si capacitatea de a le e(plica si interpreta. al te(telor. al muncii. ci si întreaga noastra consideratie pentru operele nescrise . negativ sau contradictoriu" azul condenseaza în sine esentialul. argumentarea punctelor de vedere etc" 4e asemenea. al reporta%elor din reviste si ziare. cognitiv si volitiv. contraziceri.e(emplu.etalon.).importanta nu numai pentru educatia morala" 3a nu uitam ca noi datoram oamenilor de seama nu numai recunostinta pentru operele lasate. cu atât mai mult un elev care se afla în plin proces de formare" El poate fi un e(emplu doar pentru unele calitati si manifestari concrete (perseverenta. luata drept . analiza si discutarea cazului (a comportamentului altuia! impune raportarea la sine8 prin comparatie. pe baza mecanismului acceptare . modestie s"a"!8 o profesorul poate fi un e(emplu pozitiv pentru elevi numai prin calitatile si conduita lui dovedite în întreaga activitate. pe care acestia urmeaza sa o analizeze sub toate aspectele pentru a a%unge la întelegerea cât mai comple(a a problemei date" azul reprezinta o situatie reala din viata sociala sau cea scolara" El poate fi pozitiv.e(emplul pe care ni-l ofera de munca asidua si perseverenta" 3tudiul vietii lor ne arata ca trasaturile de caracter. în relatiile cu elevii si cu alti oameni8 o prezentarea e(emplelor negative este utila numai în masura în care ele devin un . calitatile intelectuale si morale de care au dat dovada nu sunt un dar al naturii. al filmelor si emisiunilor 2/. sa discute si sa comenteze un caz ce întruc.

ce se bazeaza pe anumite calitati ale elevilor (simtul datoriei. al constituirii si fi(arii trasaturilor volitive si de caracter. interdictia ca forma negativa de formulare a cerintelor" Exersarea propriu-zisa consta în îndeplinirea consecventa si sistematica a cerintelor formulate în vederea formarii conduitei morale a elevilor" &nteriorizarea e(igentelor cuprinse în normele si regulile morale. E(ercitiul consta în e(ecutarea sistematica si repetata a unor fapte si actiuni. nici un om nu se-nvata a %udeca citind %udecati scrise gata de altii.?.). al onoarei.o forma de ordin. concomitent cu formarea deprinderilor si obisnuintelor de comportare. în conditii relativ identice. privind necesitatea îndeplinirii obligatiilor8 îndemnul si sugestia . de 3imensc. al cinstei s"a"!" 5n acest fel contribuim la transformarea cerintelor e(terne într-un mobil intern al conduitei8 rugamintea . mai atenuata. a trasaturilor de vointa si caracter nu este posibila . initierea de întreceri între elevi.o forma de e(primare categorica a unei sarcini8 dispozitia . entuziasmarea. erintele prescriu modul în care se va desfasura activitatea si conditiile ce vor trebui respectate" ele mai importante forme prin care se pot formula cerintele sunt1 ordinul . ci %udecând singur si dându-si seama de natura lucrurilor" (Mi. utilizarea perspectivelor. cu scopul formarii deprinderilor si obisnuintelor de comportare morala. ci facând e(ercitii. însotita de e(plicatii si argumente. cultivarea traditiilor.6. a conduitei morale.7n dictionar al întelepciunii.ai Eminescu! Mai multi sunt aceea care devin capabili prin e(ercitiu de cât prin natura lor" (. transformarea lor în mobiluri interne. E'ercitiul moral. fiti amabil etc" din care rezulta ca si profesorul este patruns de dorinta sincera ca elevii sa se comporte în mod corespunzator" $lte forme de e(primare a cerintelor sunt1 stimularea unei activitati prin promiterea unei recompense.forme indirecte de formulare a cerintelor. a relatiilor morale practice" /aloarea formativa (si autoformativa! a e(ercitiului este relevata de numerosi oameni de seama" 0edam câteva e(emple1  *ici un om nu se întareste citind un tratat de gimnastica. încura%area.!" $pa care cade picatura cu picatura sfârseste prin a gauri piatra" soarecele prin mici rontaieli de dinti taie o funie.prin care solicitam cu caldura îndeplinirea benevola a unor sarcini" 0elatia amicala între profesor si elevi se e(prima în acest caz în folosirea unor e(presii ca1 va rog. 2. oferind posibilitatea e(primarii punctelor de vedere si intervenind discret cu eventuale întrebari si nicidecum cu precizari categorice" azul poate fi analizat si pe grupe de elevi" 5n asemenea situatii responsabilul fiecarei grupe prezinta concluzia (solutiile! la care a a%uns grupa" oncluziile grupelor sunt dezbatute apoi de toti elevii clasei" oncluziile la care se a%unge vor avea efectele pedagogice scontate numai daca ele s-au conturat treptat prin polarizarea opiniilor si adeziunea constienta a elevilor la prescriptiile morale conturate în finalul studiului întreprins" 6. cu mici lovituri de secure pravalesti ste%arii mari" (@" 6ranAlin!   Metoda e(ercitiului moral presupune doua momente principale: formularea cerintelor si e'ersarea propriu-!isa.principal îl reprezinta discutarea cazului" 4iri%area discutiei si interventia profesorului sunt determinate de atitudinea initiala a elevilor fata de faptele prezentate" )rofesorul îndeplineste rolul de animator al discutiei.

încura%are. în consiliul profesoral. o privire. sau cu a%utorul unei e(presii . pastrarea curateniei.civice si sa conduca la autonomia si libertatea personalitatii" Metoda poate fi folosita cu succes si în procesul de autoeducatie" &mplica punctualitatea la ore. material sportiv! si spirituala (diplome. în fata parintilor" Recompensa este o forma premiala care se acorda pentru rezultate ce depasesc nivelul de e(igente obisnuit" Ea poate fi materiala (carti. se poate realiza individual sau în fata colectivului" Evidentierea consta în sublinierea îndeplinirii e(emplare a unor cerinte" 3e poate face în fata clasei.ati procedat bine. e(ersarea trebuie sa fie urmarita de educator în cele mai mici detalii pentru ca numai astfel favorizeaza formarea unor deprinderi si obisnuinte corecte de comportare morala si civica" 6. prin care ne manifestam multumirea fata de modul în care au fost respectate cerintele" El poate fi e(primat printr-un zâmbet. efectuarea sistematica a temelor. subiectul însusi impunându-si anumite cerinte dupa care îsi regleaza conduita" )entru a-si îndeplini scopul. Metode de apreciere a cunostintelor si conduitei moral-civice. frecventa scolara. contribuie la consolidarea rezultatelor obtinute. temperare.. .). 5n procesul educatiei morale aprecierea se realizeaza mai ales prin aprobare si dezaprobare" $ceste modalitati de apreciere se folosesc nu numai la sfârsitul activitatii. declanseaza stari afective stenice.ologic aprobarea reprezinta o întarire pozitiva. impuse de altcineva. o cerinta nu se transforma în conduita decât prin intermediul e(ersarii ei" 5ntreaga activitate din gradinita si scoala este o e(ersare organizata si diri%ata ce urmareste în principal formarea conduitei moral .sunt multumit. la fi(area în structura morala a personalitatii" $probarea se realizeaza prin mai multe procedee1  Acordul (acceptarea!.izite. confirmarea concordantei lor cu e(igentele stabilite" )e plan psi. rec../+-E+ (recompensa! este forma aprecierii favorabile" Ea consta în acceptarea si recunoasterea rezultatelor comportarii morale a elevilor.. respectarea tuturor normelor cuprinse în regulamentul scolar" )rivita în dinamica ei.bine. ci si înaintea începerii si pe parcursul desfasurarii ei" Ele reprezinta un gen de asistenta continua si reglatoare. având rol de convingere. e(ersarea trece de la stadiul în care este declansata de cerinte e(terne. . etc" Lauda. bazata pe importanta reala a activitatii si conduitei elevilor. un gest. care stimuleaza si intensifica mentinerea în continuare a aceleeasi conduite morale. pe scoala (la statia de amplificare!. ca forma a aprecierii verbale.. prevenire" +&-. a motivelor reale care stau la baza actelor recompensate8 . distinctii. evidentierea la panoul de onoare!"    Eficienta educativa a aprobarii depinde de respectarea cerintelor pedagogice în aplicarea ei1 o obiectivitatea aprecierii. la stadiul în care se autodeclanseaza.decât prin antrenarea elevilor în diverse activitati" #ricât de perfecta ar fi lamurirea verbala. raportarea aprecierii la valoarea faptelor.

initial în directia în care au posibilitati mai mari" DEZAPROBAREA reprezinta forma negativa a întaririi. va stimula tendinta de autodepasire la toti elevii.o atragerea si o tinerea ade!iunii colectivului clasei în vederea stabilirii si acordarii recompenselor" 5n acest fel se formeaza opinia publica favorabila scopurilor educative si are loc evitarea fenomenelor de invidie. sau cu a%utorul limba%ului8 Observatia se refera la un aspect concret al conduitei" 3e face individual sau în fata colectivului" Admonestarea este o forma drastica ce se aplica pentru greselile repetate" Avertismentul reprezinta e(primarea indignarii fata de îndeplinirea deficitara a unei sarcini (cerinte! si prevenirea elevului ca va fi pedepsit daca va mai proceda la fel" Este un ultimatum care se adreseaza pe un ton sever" Pedeapsa cea mai înalta forma a dezaprobarii" Ea poate consta în1 scaderea notei la purtare. cauzelor. de respingere a unor fapte si manifestari ce vin în contradictie cu anumite cerinte morale" E(primând nemultumirea educatorului fata de modul de îndeplinire a cerintelor. mutarea disciplinara într-un alt colectiv (o alta clasa! sau alte masuri prevazute în regulamentul scolar"     $plicarea dezaprobarii se bazeaza pe trebuintele fiecarui elev de a ocupa în colectiv un statut favorabil. disconfort moral!. care îi determina pe elevi sa evite repetarea greselilor respective sau a altora similare" &rocedeele prin care se realizeaza dezaprobarea sunt foarte variate1  Dezacordul prin care se e(prima nemultumirea fata de modul în care au fost respectate cerintele" El se poate realiza printr-un gest. de a se bucura de stima si apreciere.otarârea de corectare (îndreptare! se impun respectate anumite cerinte pedagogice1 o o iectivitate si ec*itate bazate pe cunoasterea temeinica a conditiilor. ura si suspiciune între elevi8 o folosirea unui repertoriu cât mai larg si diferentiat de recompense pe forme de activitate" $ceasta va permite evitarea evidentierii permanente a unora si acelorasi elevi si omiterea totala a altora. formarea opiniei favorabile a colectivului clasei fata de sanctiunile aplicate8 . sentimentul vinovatiei. pozitie ce poate fi afectata în cazul unor sanctiuni. ura. culpabilitate. dezaprobarea declanseaza trairi afective negative (rusine. tendinta de razbunare fata de educator8 o antrenarea clasei în stabilirea si acordarea formelor de dezaprobare. atitudini care pot atrage pedeapsa" )entru ca dezaprobarea sa declanseze tendinta si . o privire. motivelor abaterii respective" $cordarea unor pedepse pe nedrept genereaza neîncrederea.

profesor . Stadiile formarii personalitatii morale.o statornicirea (dupa aplicarea sentintei! a unor raporturi elev . aprobarea (recompensa! este un mi%loc puternic de stimulare pentru savârsirea de acte morale. sub forma de reprezentari si trairi afective elementare (emotii!8  )e baza reprezentarilor se declanseaza primele atitudini selective de aprobare sau dezaprobare fata de unele fapte si întâmplari morale.6.ege e(perienta morala" 3ensul actiunii educative este în aceasta etapa de la conduita la constiinta morala" 2ocmai de aceea un rol important îl are formularea cerintelor de conduita. ani. bazate pe stima si respect. ca o emanatie a unei autoritati e(terne8  0espectarea normelor si regulilor de conduita este rezultatul ascultarii si supunerii bazate pe afectiune si teama" opilul nu cunoaste si mai ales nu întelege sensul normelor ce i se impun. pe baza studiului întreprins asupra formarii personalitatii morale. se constituie criterii elementare de apreciere a acestora" 5ncepe sa se înc.6. se caracterizeaza prin câteva elemente specifice1 . de receptivitatea si tendinta spre imitatie proprii acestei vârste8  2reptat încep sa apara primele elemente ale constiintei morale. cuprins între --1' ani. neîntrerupt. pe de o parte.ipeaza autoritatea. pe de alta parte.1 Stadiul realismului moral.8  0espectarea normelor este conditionata. pentru ca recunoaste valoarea si autoritatea adultului8  0egulile morale sunt privite ca un dat.colectiv. identifica urmatoarele stadii1 6. organizarea si respectarea regimului de viata care trebuie sa conduca la formarea deprinderilor de comportare" 6.morala ascultarii.6. prezinta câteva particularitati specifice1  0elatia copilului cu adultul are un caracter unilateral" 4e la adult pornesc toate cerintele si obligatiile carora trebuie sa se conformeze copilul. norma si teama care apare ca o reactie fata de autoritate si.2 Stadiul cooperarii 0autonomiei1 morale .ologul elvetian <" )iaget. dezvoltare a personalitatii morale a copilului este continuu. are un caracter stadial" )si. )rocesul de formare. care corespunde copiilor pâna la vârsta de --. ceea ce face ca acest stadiu sa fie înteles ca . aproape totul fiindu-i impus din e(terior si nu un rezultat al unor mobiluri si tendinte interne. reprezentând o concretizare a interactiunii dintre libertate si constrângere" 6. care sa grabeasca procesul de corectare a conduitei celor pedepsiti (a actelor dezaprobate! si sa pregateasca terenul pentru noi stimulari pozitive" Educatorul va manifesta mult tact în aplicarea dezaprobarii" 5n concluzie. de afectiunea fata de persoanele adulte care întruc. care trebuie sa le respecte si sa li se supuna. iar dezaprobarea (pedeapsa! este o metoda cu rolul de a frâna producerea de acte imorale8 ambele sunt totusi necesare pentru formarea morala a personalitatii.

se elaboreaza criterii de apreciere a conduitei celor din %ur. priceperea profesorului de a dezvalui cu maiestrie în fata elevilor procesualitatea devenirii personalitatii morale si posibilitatile proprii de a contribui la desfasurarea ei. aprofunda si generaliza notiunile morale. se loveste de o e(perienta de viata înca limitata. pentru a îmbogati reprezentarile si notiunile morale si a favoriza trecerea de la emotii la sentimente morale" 3e va avea în vedere ca între constiinta si conduita morala pot sa apara dezacorduri. creste rolul ei ca factor intern determinant al conduitei" 5ntre elementele constiintei morale si conduita apare o interdependenta8 3e formeaza notiunile morale. devin mobiluri interne ale conduitei." Stadiul construirii constiintei morale 012-12 ani1 corespunde în linii mari preadolescentei si adolescentei propriu-zise" 5n preadolescenta. e(presie a constiintei morale8 opilul dispune de o e(perienta morala acumulata de-a lungul anilor" 0egulile morale nu mai impun conduita în virtutea ascultarii si supunerii fata de autoritatea e(terna.ologica fundamentala! reflectata în tendinta de a se descoperi pe sine. suflatul. sa fie eronate" $stfel se constata confundarea demnitatii umane cu înfrângerea. personale. care au însa un caracter concret. unele %udecati. ci pe baza valorificarii resurselor de control mutual si de autocontrol limitat sau e(tins la situatiile impuse de statutul si rolul de elev" 3e multiplica elementele constiintei morale. a cura%ului cu grosolania. %udecati. în aparitia unor convingeri morale ferme pe care adolescentul le apara cu îndâr%ire" 2rebuinta de autodeterminare (trasatura psi. aduce pre%udicii muncii educative (4!" >a v rsta adolescentei dezvoltarea si maturizarea constiintei si conduitei morale se reflecta în capacitatea deosebita de a întelege. se contureaza %udecatile morale. impulsul afectiv la aceasta vârsta fiind foarte puternic"     6. independente" 2otusi deseori apare pericolul ca din cauza e(perientei limitate.ide perspective muncii de autocunoastere si autoeducatie" 3uccesul formarii morale a preadolescentului depinde de asigurarea în prealabil a unor premise ca1 organizarea corespunzatoare a vietii în colectivul clasei. antrenarea elevilor în procesul de automodelare sub aspect moral si îndrumarea lui competenta" #rice tendinta de moralizare. capacitatea educatorului de a întelege caracterul contradictoriu al lumii spirituale a preadolescentului. are loc procesul formarii notiunilor si %udecatilor morale cât mai aproape de valoarea lor reala" 2endinta de afirmare a propriei personalitati duce la dezvoltarea de opinii. de a-si defini locul în viata. siretenia (capacitatea de a pacali!8 inteligenta. copiatul sunt întelese ca a%utor acordat colegului s"a" 4e aceea la aceasta vârsta se impune o activitate sistematica organizata de profesor în vederea asimilarii de catre preadolescenti a continutului real al normelor morale" &nteresul elevilor de aceasta vârsta pentru viata personala a adultilor desc. în societate.6. aprecieri morale. aparate cu convingere de catre preadolescent. de abordarea rigida si formala a acestei problematici. 0egulile si normele morale se interiorizeaza. ca rezultat al îmbogatirii e(perientei morale a elevilor. climatul de încredere si respect reciproc dintre educator si elevi. acestea fiind folosite si în aprecierea proprii conduite" 5n educatia morala accentul se va pune pe antrenarea elevilor. în actiuni cu semnificatie morala. de o capacitate de autoapreciere insuficient de obiectiva pentru a-i permite stabilirea unor planuri .

realiste de actiune" Binând seama ca afirmarea independentei adolescentului este deosebit de puternica în acest domeniu. Galdorf din 0omânia.Consolidarea aspectului moral al personalitatii. în 0evista de pedagogie nr" 6---. 1DD.&edagogia scolara contemporana. 1D. 1DD'. @uc"..." ." ." )lanc. 1D. @ucuresti . ca el doreste sa se maturizeze moral fara sa apeleze la adulti.4-+FIE 1" @unescu /".7nnoirea artei pedagogico .. Editura .. 4" EEE " :" Folban &" 6" *icola &" -" *icola &" . în 0evista de pedagogie. cu valorificarea cone(iunilor e(istente între planul individual si social al actiunii morale" /I/3I.. 2"7"@". în 0evista de pedagogie nr"6---. 3" omanescu &".. entrul pentru pedagogie. E"4")". e'igenta pedagogica actuala. 1DD1" . C 1DD1 .. C 1DD1" .6udecata morala la copil..Minima moralia.Curs de pedagogie. dezbateri. convorbiri realizate cu tact si pricepere" 5n felul acesta se va a%unge la întelegerea .-econsiderari necesare #n pro lematica educatiei morale .D" '" @unescu /"... nr" 11 C 1DD1" . Educatia religioasa . Fundamente psi*opedagogice.. @ucuresti..didactice prin stiinta spirituala.Educatia civica.1DD'" . se vor folosi cu precadere metode de educatie morala care e(ercita o influenta indirecta. nr"D C 1DD'" . în 0evista de pedagogie.. E"4") . în 2ribuna înv" nr"4 C 1DD' .Educatia morala si formarea personalitatii.Cri!a morala si implicatiile sale asupra procesului de #nvatam(nt. o iectiv cu solicitare #n crestere.Metode de educatie morala.. dar eficienta ca dispute. nr" 6 C 1D.5ratat de pedagogie scolara.Folosirea studiului de ca! #n de! aterile educative... E"4"). ...+" .D" .ard Emile D" )iaget <ean 1+" )lesu $" 11" )opeanga /" 1'" 3teiner 0udolf 13"3uteu 2" 6.legii morale. ceea ce implica interiorizarea deplina a resurselor normative care constituie nucleul cognitiv . în 0evista de pedagogie nr" 1' C 1D.motivational .Cartea rom(neasca . în 0evista de pedagogie .caracterial al regulii morale.

ceea ce face ca e(perienta religioasa sa fie considerata ca fiind cosubstantiala fiintei umane" . de a sti. p"1-'!" Ea trebuie sa valorizeze cele mai nobile sentimente ale omului. prin intuirea unor imagini cu continut si mesa% religios" >a nivel liceal se va pune accentul pe însusirea unei culturi religioase. în acelasi timp. sa stimuleze si sa întretina vie sensibilitatea si imaginatia. prin valorificarea substratului moral intrinsec al valorilor religioase si prin traducerea în fapt a acestora" )rivita din perspectiva rolului formativ. de a se îndoi de ceea ce cunoaste. liturgic. de a depasi e(istenta concreta pentru a patrunde într-o lume ce se afla dincolo de aspectele obiective" #mul ca e(istenta multidimensionala se raporteaza la e(istenta nu numai prin ratiune si pragmatism ci si prin simtire si traire contemplativa. si e(istenta . con%ugându-se cu etica. pendulând neîncetat între e(istenta . sarcini informative si sarcini formative"(6. a educatiei integrale fiind strâns legata de educatia intelectuala. nu a . morala si civica si asigurând continuitatea spirituala la nivel social si individual" >a clasele primare si gimnaziale sarcinile de natura informativa ale educatiei religioase se pot realiza prin intermediul povestirilor religioase. prin dezvaluirea continuturilor morale cuprinse în secventele biblice sau alte carti sfinte.profana. dogmatic.3!"2ocmai de aceea. estetica. pe studiul istoriei religiilor în ideea stimularii unor reflectii. a coercitiei sau prozelitismului" Educatia religioasa trebuie sa plece de la principiul respectarii valorilor fundamentale ale . în egala masura. mult mai adânca si semnificativa" Ea are menirea de a stimula constiinta în vederea elaborarii unei viziuni personalizate asupra e(istentei si construirii unui sens e(istential propriu"Educatia religioasa vizeaza. 0" Fubert considera ca nu poate fi e(clusiv rationala sau e(clusiv religioasa" Educatia nu este si nu poate fi deplina. din activitatea constienta si din e(perientele irationale.corp. concepte si idei privind istoria diverselor credinte si religii ale umanitatii si impactul lor asupra culturii nationale si universale" )rin aceasta educatia religioasa se constituie într-o componenta a educatiei pentru valori.0eligia este o forma a constiintei sociale care prin teorii si practici specifice reprezinta un temei al celor mai profunde reflectii umane. aderarea individului la o anumita religie va fi e(presia cea mai profunda a libertatii interioare.religioasa personalitatii umane în devenire" onstiinta religioasa se situeaza la baza întregii dezvoltari spirituale. raspunzând necesitatii de împlinire a fiintei umane" Educatia religioasa pregateste omul pentru o perceptie autocuprinzatoare a realitatii. p"'+3!" a! Sensul informativ al educatiei religioase priveste asimilarea unei culturi religioase care include un set de cunostinte specifice cu caracter teologic.7n om perfect rational este o abstractie8 el nu poate fi întâlnit niciodata în realitate" #rice fiinta umana este constituita. p"1. sa mobilizeze si sa orienteze comportamentul. cu semenii si cu transcendenta (3. meditatii filosofice profunde" 5n ambele cazuri demersul educatiei va fi completat prin actiuni variate întreprinse mai ales în cadrul bisericii" b! Sensul formativ al educatiei religioase consta în implicarea tuturor capacitatilor intelectuale în descifrarea si trairea sensurilor adânci ale e(istentei prin interiorizarea normelor religioase. morala" $ctionând în spiritul acestor idei.. sa se finalizeze într-o serie de comportamente ale copilului în relatiile cu propriul eu.sacra.( :. e(presia nazuintei permanente a omului de cunoaste. daca nu asigura armonia între cuplul suflet spirit si cuplul viata . educatia religioasa trebuie sa promoveze consecvent vibratia interioara si trairi afective profunde.azardului. conferind o formatie spiritual .

. . în . 1D3Ed" ultura 0omâneasca.Modalitati de educare patriotica în cadrul orelor de matematica. nr"'C1D. ="=1 '" @ontas &"1 3" ucos "1 4" <inga.oterapie trebuie sa se adreseze nu partii morbide. prin cunoasterea @ibliei.&edagogie. &asi. @uc" . initiatorul ergoterapiei (terapiei prin munca! în spitalele pentru bolnavi psi.0evista de pedagogie.. . Ed" Fumanitas. 4" )laesu. concretizata în dogma sau conceptia religioasa8 o componenta afectiva ipostaziata în trairile de respect si evlavie8 o dimensiune activ participativa" 5n conformitate cu acestea se contureaza principalele obiective ale educatiei religioase ('.. practicilor religioase ∗ /ezi /" )laesu.stiinta religiilor.. . @ucuresti. &".fundament al învatarii. ci celei ramase sanatoase în structura personalitatii" eea ce este sanatos la bolnav trebuie descoperit. corespunzatoare cerintelor fiecarui cult " @&@>&#=0$6&E 1" $ntonescu. dreptul de a crede sau nu.ici. &strate El1 :" Festin.. p"D+!1 o formarea constiintei religioase specifice fiecarui cult" )entru crestini aceasta se realizeaza în primul rând. Ferman 3imon. a /ec. Ed" )olirom. @uc. sustinut si dezvoltat" onsideram ca la fel trebuie procedat si în educatie" 3pri%inindu-se pe elementele pozitive. în concordanta cu constiinta religioasa a fiecarui cult8 o formarea priceperilor. F"1 . dreptul de a adera sau nu la o credinta religioasa" 0eligia presupune o latura intelectuala. Ed" $cademiei 1D-'" ∗ )si. cultivarea tolerantei. în . ca orice psi..Educatia morala si religioasa #n scoala rom(neasca . cultivat.Munca .Educatia prin munca si pentru munca.Manual de pedagogie. Ed " $>>. libertatea de constiinta si religioasa.1DD4 . noi . postuleaza ca regula fundamentala. @uc"1DD3 obisnuintelor. e(istente în fiecare elev.umanitati8 respectarea drepturilor omului..&edagogie.iului si *oului 2estament" o formarea convingerilor. sentimentelor si atitudinilor religioase. deprinderilor.iatrul german. 1DD. 1DD. Ed" $ll.D" ∗ M" Malita.

actionam de fapt asupra vointei si puterii elevului stimulându-l spre a se îndrepta" (/ezi 3en $le(andru. p"'+-! ..Educatie si terapie. 1D-. . E"4")"..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful