MINISTERUL EDUCAŢIEI AL REPUBLICII MOLDOVA UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FACULTATEA DE JURNALISM ŞI ŞTIINŢE ALE COMUNICĂRII CATEDRA ŞTIINŢE

ALE COMUNICĂRII

REFERAT
Strategii şi tehnici ale persuasiunii în electorala din 2010 a R.M.

Chişinău, 2013
1

CUPRINS

INTRODUCERE………………………………………………………………………..….…..3

CAPITOLUL 1: STRATEGII ŞI TEHNICI DE PERSUASIUNE........................................4 1.1. Strategia de intensificare/minimalizare………………………………………………...…4 1.2. Strategia de folosire deliberată a ambiguitătţii...................................................................8 1.3. Strategia de apel la umor.....................................................................................................10 1.4. Legile persuasiunii…………………………………………………………………………12

CAPITOLUL 2: STUDIU DE CAZ. ANALIZA ELECTORALEI DIN 2010 A R.M. 2.1. Analiza strategiilor de persuasiune utilizate în electoral din 2010 a R.M…………….15 2.2. Studiu de caz. Persuasiunea prin repetiţie în electorala R.M…………………………19

Concluzii………………………………………………………………………………………..22 Bibliografie…………………………………………………………………………….……….23

2

fiind convinsă că are necesitatea sau importanța aparentă a lucrului în cauză. analizat ca relaţie de comunicare. discursurile politicienilor și orice alt timp de mesaj atractiv. Deşi termenul de persuasiune se centrează pe argumentare. tehnici şi legi ale persuasiunii. de multe ori o face pe baza altor argumente decît cele logice sau logico-corecte. Vorbind de persuasiune. dupa cum sugerează originea latină a cuvîntului. Yzerbyt. ceea ce caracterizează orice formă de persuasiune este modificarea atitudinii unui individ întrun context în care acesta îşi păstrează. Cu privire la termenul de persuasiune. că acest termen de-a lungul timpului reprezintă obiect de cercetare pentru oamenii de comunicare. metodele și tehnicile implicate în acest scop sunt diverse și de mînuirea corectă a fiecăruia dintre ele depinde dacă atenția noastră a fost sau nu atrasă asupra faptului în cauză. 3 . făcînd apel la raţiunea sau la sentimentele cuiva”. Prin persuasiune înțelegem acțiunea de a convinge într-un mod sau altul pe cineva să facă sau să aleagă un lucru. menţionăm că dicţionarul Webster (1986)defineste verbul "a persuada” ca acţiune de "a induce prin argumentare. 1994). Corneille. o anume libertate (cf. începînd cu cel de participant la actul de vorbire. precum cele baz ate pe stimulare. să ne atragă atenția asupra la ceva. Persuasiunea este arta de a convinge. de foarte multe ori. Persoana care ia decizii. care de-a lungul timpului au reuşit să inducă în această disciplină careva strategii persuasive. a învinge. insistenţă sau dojană o anume poziţie mentală” sau "a cîştiga. Această lucrare este destinată pentru a explica un instrument eficient folosit ca armă de atac atunci cînd merge vorba de publicitate. vreau să atrag atenţia asupra faptului. fie acestea verbale sau non-verbale. el reprezintă schimbarea opiniei unei personae sau audienţe şi implicit modificarea atitudinii şi comportamentului. fie cel de receptor al diferitor mesaje. Canalele. În calitate de receptor suntem invadați de o multitudine de instrumente care zilnic încearcă să ne comunice ceva. care în prezent ne servesc pentru cercetări ulterioare. sau crede că -şi păstrează. şi este. vom vorbi despre persuasiune. Aportul nostru într-un astfel de proces este diferit. Procesul de persuasiune reprezinta registrul cel mai dificil al activităţii de comunicare.INTRODUCERE Zilnic suntem implicați într-o multitudine de procese de comunicare. o interpretare mai largă a acestuia include şi alte forme de influenţă sociala. recompensare ş i jucare de rol. Oricum.

În interiorul acesteia există două substrategii de intensificare. De cele mai multe ori. agenţii persuasivi pot folosi repetiţia. îndreptînd-o către altele pentru a produce iluzia. diversiune şi confuzie ca să minimalizeze punctele lor slabe sau calităţile părţii adverse. candidatului sau ideologiei.CAPITOLUL 1: STRATEGII ŞI TEHNICI DE PERSUASIUNE Prin „strategie”. Strategia de Intensificare/minimalizare Cercetatorul Hugh Rank a elaborat un model al persuasiunii. d) minimalizarea punctelor de rezistenţă ale oponentului. c) minimalizarea punctelor lor vulnerabile. asocierea şi compunerea pentru a intensifica aspectele personale favorabile sau pe acelea negative ale părţii adverse. asocierii şi compunerii). Prima strategie propusa de Rank este intensificarea. ei le practică pe ambele. strategia persuasivă este. făcînd totodataă uz de omisiune. care permite agenţilor persuasivi să opteze pentru următoarele strategii: a) intenisficarea propriilor puncte forte. ştiinţa şi arta de a folosi cele mai adecvate mijloace pentru atingerea scopului acţiunilor. La nivel tactic. prin utilizarea unei clădiri naţionale cu insemnătate deosebită în conştiinţa alegătorilor. banere şi reclame. dacă un candidat doreşte persuadarea alegătorilor pentru a-i susţine obiectivele. asocierea şi compunerea. înţelegem ansamblul demersurilor de persuadare. 1. artificiile. ei caută să distragă atenţia de la unele lucruri. ei ori intensifică anumite caracteristici ale produsului. planul de acţiune. putem spune chiar „vicleşugul”. Repetiţia este o modalitate de a reliefa calităţile sau defectele unui produs. la care recurgem pentru a influenţa opiniile. b) intensificarea punctelor slabe ale părţii adverse. Astfel. Asemenea unor magicieni. Deci. fapt realizabil prin asocierea cu o atitudine fermă faţă de diferite probleme. fie a punctelor forte proprii. ca fundal al tuturor reclamelor şi fotografiilor (tacticile repetiţiei. fie a punctelor vulnerabile ale părţii adverse. el/ea poate încerca să îi determine să-i accepte candidatura (strategia de intensificare a calităţilor proprii). Ea se bazează pe tactici care sunt. Cîteva dintre tacticile folosite pentru intensificarea calităţilor noastre sau a defectelor celorlalţi (punîndu-ne în valoare prin comparaţie) sunt: repetiţia. prin imprimarea sloganului pe insigne. afişe. atitudinile şi comportamentele altora. tipuri specifice de argumente ori puncte de vedere reliefate de către cineva. un program sistematic de atingere a unor obictive. La baza naturii noastre stă dorinţa de a ne plasa într-o lumină favorabilă. Este o tehnică utilizată 4 . în acest context. de cele mai multe ori. de fapt.1. Astfel. „Tehnica” are în vedere meşteşugul. ale unei persoane ori ale unui candidtat prin repetarea permanentă a acestora. ori minimalizează anumite aspecte.

Cu ajutorul acesteia se scot în evidenţă propriile calităţi sau caracteristicile negative ale celuilalt. La TV spoturi politice. percepute mai pozitiv decît cele cu talie scundă. un produs sau un candidat asociat/ă cu 2) un obiect deja agreat sau respins de către 3) public.a. Astfel. Toate aceste mesaje se asociază cu campania electorală per general şi unele mesaje. de regulă. „spune NU corupţiei”. Compunerea este cea de-a treia şi ultima tactică de intensificare. Nici comuniştii. procedînd astfel. USA se schimbă in U$A. chiar manipulări. pe internet filmuleţe virale. care sau dovedit a fi mai des întilnite. Larson conform căreia „colţul superior din dreapta şi cel inferior din stînga ale unei reviste sau ale unui poster sunt neglijate”. Repetiţia şi difuzarea paralelă a mesajului publicitar pe multiple canale de comunicare. ar dejuca realizarea 5 . „tu decizi viitorul ţării tale”. Agenţii persuasivi se consacră analizei atente a publicului pentru a identifica temerile.m.frecvent în advertising şi în discursurile oamenilor politici. cînd pretutindeni eram supuşi unor terori politice. mai mult ca atît. de asemenea . ea este primordială. Cu ajutorul aparatului de fotografiat putem înălţa sau turti pe orice om politic. bazată pe un proces cu trei elemente componente: 1) o cauza. în minţile noastre sau întipărit bine mesajele electorale cum ar fi „Moldova fără sărăcie”.[1] În felul acesta aşezarea în pagină a unei reclme vine. de exemplu). produsul sau candidatul beneficiază de sau se identifică cu acel obiect plăcut ori repudiat.d. Retuşarea fotografiilor candidaţilor în alegerile electorale reprezintă şi ele compuneri. Adrian Nastase. sau „Să trăiţi bine” ‒ sloganul folosit de Traian Basescu în campania din 2004 ‒ transformat de contracandidatul său la funcţia de preşedinte al Romaniei. străzile oraşului erau înpînzite cu panouri. nici liberalii nu au avut asemenea mesaj. ş. şi lista poate continua. Schimbarea se obţine frecvent prin mijloace nonverbale şi poate îmbrăca cîteva forme. Repetiţia este esenţială atunci cînd vrem să fim auziţi. Uneori agenţii persuasivi nu doresc sa intensifice ori să atragă atenţia asupra unui anumit aspect (propriile lipsuri. acesta a fost modificat şi parafrazat de PPCD în scopuri personale. se asociază imediat cu partidul politic de care a fost promovat. Ulterior îşi combină obiectivele cu aceste constatări. mesajul cărora se repeta la fiecare 10 m. dorinţele şi bias-ul (distorsionările obiective) ale publicului-ţintă. Este important de reţinut obsevaţia lui Charles U. O altă tactică de intensificare sugerată de modelul Rank este asocierea.2010. De exemplu. cauza. în „Să supravieţuiti bine”. Un alt exemplu de utilizare a acestei tactici se observă în mesajul folosit de PPCD în electorala 2010 „Liberalii te cheamă să votezi pentru o reformă falsă. pentru că. Comuniştii te cheamă să baicotezi referendumul”. Să ne aducem aminte de electorala din 2007. „Noi vom face ordine în ţară”. ne asigură succes atunci cînd vorbim de notorietate. în ajutorul intensificării. în acest mod. prin modificarea formei materiale a mesajului. Persoanele cu talie înalta sunt.

se pare ca această tactică este foarte bine folosită de către partidul comunist. atacînd personalitatea sau caracterul oponentului. din motiv că nu au cu ce se lăuda. Barnes în Sociologia minciunii spune că „deşi obligativitatea de a fi sincer pare extrem de importantă. Ocultăm unele informaţii şi prin aceasta informaţiile care ne pun într-o lumină favorabilă ies în relief. diversiunea şi confuzia. cand se ascunde cu bună ştiinţă adevarul pentru a obţine anumite avantaje. O alta tactică întrebuinţată este recursul la sentimentele determinate de personalitatea sau infăţişarea adversarului. Lull aborda această temă. nu apare numai ca diversiune. profesorul Septimiu Chelcea este de părere că atunci „cînd nu este vorba de un lapsus memoriae.”[4] Cercetarea experimentală a umorului în comunicarea persuasivă a început în 1940 cînd P. aceştia vorbesc despre calităţile negative ale adversarilor. Cum pot fi calificate omisiunile din declaraţiile de avere ale parlamentarilor şi miniştrilor altfel decat minciuni?”[3] Diversiunea. despre reuşitele proate ale acestora şi omit cu desăvărşire realizările pe care le-au obţinut în decurs de 8 ani de guvernare. Totodată nu ar fi înţelept să faci reclamă punctelor forte ale părţii adverse.A. Intr-un astfel de context se pune problema dacă a omite înseamnă a minţi. În spoturile electorale. cînd diminuat pînă la contestare. ele oferă adversarului mai puţine posibilităţi de a ataca punctele vulnerabile”. tactica supranumită şi argumentul ad hominem. Tacticile specifice minimalizarii sunt: omisiunea.[2] În acelaşi timp. J. numită uneori „cal troian”.E. avem de-a face cu o minciună în toată puterea cuvîntului. Oratorii fac observaţii mai mult sau mai puţin acide referitoare la 6 . minciunile prin omisiune sunt privite cu mai multă indulgenţă decît cele propriu-zise. O tehnică mai subtilă de diversiune este utilizarea umorului pentru a distrage atenţia. dar şi în convorbirile cotidiene „uităm” să spunem ceea ce ar prejudicia imaginii noastre. Rolul lui în advertising este cînd supraestimat. Septimiu Chelcea este de părere că „umorul în persuasiune are valenţe multiple. o altă tactică minimalizatoare. de asemenea. agentul persuasiv distrage atenţia de la adevaratele probleme. care focalizează atenţia ori pune accentul pe alte probleme decît cele referitoare la propriile „defecte” sau evidenţierea „calităţilor” părţii adverse. În discursurile politice. În campania electorala din 2010. rezultatele cercetărilor sunt echivoce.obiectivului persuasiv pe care şi l-au propus.probabil. Ceea ce întreprinde agentul persuasiv este să minimalizeze defectele sale şi calităţile oponentului. Scopul principal este furnizarea unei teme secundare de discuţie. S-a spus că umorul este un limbaj universal. Cu ajutorul acestuia. Omisiunea implică ignorarea informaţiilor cu un conţinut critic pentru a evita scoaterea în evidenţă a propriilor puncte vulnerabile. constă în distragerea atenţiei de la constatarea calităţilor adversarului sau a propriilor defecte. ceea ce rămîne de demonstrat.

răspunsurile neclare. el se şi auto-asigură că realitatea nu a fost violată. pe urmă. dar prin intermediul dublugînditului. şi inconştient. nici o clipă. chelie ascunsă. Confuzia poate fi creată uneori deliberat. O mie noua sute optzeci şi patru. se abat de la firul logic al evenimentelor. atunci cea de a doua te lasă sub semnul întrebării. să uişi tot ce a devenit nedorit şi. dacă acel lucru revine la lumină. concomitent.înfăţişarea adversarului: burta supradimensionată. recunoşti implicit că suceşti 7 . Avem forţele şi capacităţile necesare pentru aceasta. a ţine cont de realitatea pe care o negi. pentru că. altfel ar atrage dupa sine un sentiment de falsitate la început. rostind cuvîntul. Este un stat independet şi suveran. să negi existenţa realităţii obiective şi să nu încetezi. Dacă prima parte a mesajului este clară. un astfel de limbaj utilizat în mod intenţionat pentru a induce în eroare a primit numele de „limbaj dublu” (doublespeak). Dublugînditul este capacitatea de a stoca în minte. să-l readuci din uitare exact pentru atîta timp cît ţi se cere. care preferă prin discursurile sale să creeze o confuzie totală:"Putem reuşi. Republica Moldova nu este un proiect temporar. Expresia „M-a băgat în ceaţă” defineşte foarte bine acest lucru. Chiar şi folosirea dublugînditului presupune exercitarea dublugînditului. altminteri nu s-ar desfăşura cu precizia necesară. aduc un discurs al lui Marian Lupu. capodopera lui George Orwell. despicarea firului de păr în patru pe parcursul unor dezbateri. el este conştient că joacă feste realităţii. Eşichierul de stânga al politicului moldovenesc a devenit fragmentat. terminologiei ultraspecializată. două convingeri care se exclud reciproc şi de a le îmbrăţişa pe amîndouă în acelaşi timp. Prin analogie cu „gîndirea dublă” sau cu „dublugînditul” specific „nouvorbei” din satira politică împotriva totalitarismului. prin însuşi acest lucru. digresiunile. analizarea în amănunt a unor argumente pot abate atenţia de la subiectele majore sau irosesc timp preţios. sunt presărate cu eufemisme şi cuvinte de jargon. În Europa social-democraţia redevine curentul politic principal. Este misiunea noastră să consolidăm acest segment pentru a oferi cetăţenilor încredere şi stabilitate. apoi de vinovăţie. Acest întreg proces trebuie să fie şi conştient. răspunsurile lor la întrebările reporterilor sunt voit confuze. Drept exemplu. ce ar fi putut fi alocat problemelor esenţiale. privirea „picior peste picior” etc. Sau la numele sau prenumele acestuia. În sfîrşit. discursurile oamenilor politici. Folosirea jargonului. Aşa vom câştiga şi noi. [4] Astfel stînd lucrurile este necesar să spui minciuni sfruntate şi totuşi să le crezi cu toată sinceritatea. recunoscut de toate puterile lumii în vecii vecilor”. argumentaţia stufoasaă îndepartează publicul-ţintă de la logica discursului. Un gînditor al Partidului ştie în ce direcţie trebuie să-şi modifice amintirile. Cîteodată.

„Da ‒ răspunse Diogene ‒ lume multa. orice manej ambulant. ce a dăinuit peste veacuri: dupa întoarcerea sa de la Olympia. sofismele. sculptor.2. bancher. Page considera că „cea mai importantă particularitate a retoricii candidaţilor despre politica este caracterul extrem de vag al discursului”. 1.) De la antici putem învăţa ştiinţa şi arta persuasiunii mai mult decît din unele lucrări moderne. cel mai mărunt concert. la infinit. „loc de izolare” = „inchisoare. dar puţini oameni”.[6] La fel procedează şi alţi agenţi persuasivi (propăvăduitori ai noilor secte. Iată cîteva sintagme din acest dicţionar: „ajutor frăţesc dezinteresat” = „intervenţia armatei sovietice”. orice zaraf.e. orice pravalie de negustor. tortură” Arthur Schopenhauer în Die Welt als Wille and Verstelung.) desprindem un exemplu de utilizare a ambiguităţii. vînzătorii sau creatorii de reclame comerciale etc. Se pare că observaţia filosofului german îşi păstrează valabilitatea şi în vremea noastră. şi aşa mai departe.în care se mentioneaza trei întelesuri ale termenului (totalitatea celor existenţi în realitate. circ. Strategia de folosire deliberată a ambiguităţii În campaniile electorale candidaţii la funcţia supremă în stat utilizează adesea această strategie. printr-un nou proces de dublugîndit anulezi această recunoaştere. jargonul (prin intermediul lucrurile relativ simple sunt prezentate ca fiind extraordinar de complexe). orice olar. academie de muzică. populaţia 8 . Autorul polonez propune chiar un dictionar al vorbirii cifrate specific perioadei comuniste. Benjamin I.realitatea. [5] William Lutz a identificat patru tipuri de limbaj dublu: eufemismele (cu ajutorul cărora realităţile neplăcute sunt făcute mai suportabile). contradicţia şi asertiunile circulare nu sunt deloc rar întîlnite cînd se urmăreşte persuadarea electoratului sau a clienţilor potenţiali. limbajul bombastic (prin care se acordă o importanţă exagerată unor ralităţi mărunte). Ion Oprescu a descoperit într-o cercetare de antropologie lingvistică că spre dosebire de sensurile cuvîntului „lume” din Dicţionarul explicativ al limbii române. cel puţin în Moldova. „constrîngere nemijlocită” = „bătaie. inconsecvenţa. Din sentinţele sau maximele (apoftegmelele) scrise sau atribuite lui Diogene din Sinope (404-323 i. Termenul de „lume”este ambiguu. fără un sens profund). limbajul pompos sau birocratic (menit să impresioneze publicul prin neologisme şi fraze extrem de complexe. observînd că „orice han se intitulează hotel. După cum remarca Hugh Rank. minciuna fiind mereu cu un pas înaintea adevărului.n. atribuia secolului său emblema „Vorbe mari şi lucruri mici”. care a condus la o exprimare paradoxala. fu întrebat dacă era acolo lume multă. birou. S-ar mai putea adăuga limbajul cifrat sau „informarea prin cifre” ‒ asupra căreia a atras atenţia Piotr Wierzbicki cînd a analizat structura minciunii. lagăr”.

dar şi o promisiune riscantă. George W. Cu totul altceva ar fi fost dacă se promitea alegătorilor dublarea veniturilor în decurs de un an de zile sau ridicarea vizelor în primele şase luni de guvernare. James E. Un alt exemplu este cuvantul „refoluţie” din combinarea cuvintelor „reformă” si „revoluţie” pentru a denumi evenimentele din decembrie 1989. care nu sunt de natură să clarifice pe deplin problemele. Dupa primirea pentru prima oară a unui şef de stat al României în Biroul oval de la Casa Alba (martie 2005) ‒ expresie a relaţiei de prietenie dintre cei doi preşedinţi ‒ la postul de televiziune B1 TV s-a vorbit despre „preşedintele Bush-escu”. la nivelul vorbirii de zi cu zi cei din rural conferă termenului explicaţii diferite de cei din urban. Ambiguitatea rezultă dintr-o combinaţie de cuvinte cu multiple conotaţii sau de fraze cu înţeles voit neclar. Analizînd ambiguitatea poziţiilor adoptate de candidaţii la preşedinţia SUA în campaniile electorale din 1968. La termenul stabilit. pe de o parte. 1976 si 1980. crearea celei mai numeroase audienţe şi.globului pămîntesc. sau „teoria strategică a ambiguităţii”. promisiunilor şi recomandărilor făcute. Page şi se fondează pe faptul că agentul persuasiv poate transmite doar un numar limitat de mesaje. cetăţenii ar fi putut să evalueze dacă promisiunile s-au îndeplinit. Numărul de interpretări a coagulat un public numeros. El dă ca exemplu cuvîntul „feminaziste” utilizat de Rush Limbaugh pentru a desemna personanele care supralicitează feminismul. sau pe faptul că audienţa poate sau nu 9 . Fiecare alegător a găsit în acest slogan ce şi-a inchipuit că a vrut să spună actualul partid de guvernare: unii s-au gîndit la creşterea veniturilor. 1972. Charles U. Bush. Larson este de părere că ambiguitatea strategică are drept consecinţă. Irving M. este o tehnică în măsură să genereze o ambiguitate puternică. Acesta ar fi fost un mesaj lipsit de ambiguitate. de cel al preşedintelui României. Potrivit acestei teorii. Sloganul „Moldova fără sărăcie!” din campania electorală a partidului liberal democrat este un exemplu de utilizare a ambiguităţii în persuadarea alegătorilor. Campbell ia în discuţie doua teorii explicative ale cauzelor ambiguităţii. Shepsle. Copi reuneşte sub numele de „sofisme ale ambiguităţii” (fallacies of ambiguity) omonimia (utilizarea unor termeni cu sens multiplu) si amfibolia (cînd echivocul are în vedere întreaga propoziţie sau frază sau cînd o propoziţie este constrînsă într-o prepoziţie). ambiguitatea rezultă din intenţia strategică a agenţilor persuasivi ‒ concret. aşa numita „teorie a loteriei”. „Moldova făra săracie ” are multiple înţelesuri. Larson considera că îmbinarea a doua cuvinte cu înţelesuri diferite într-unul singur. Cea de-a doua teorie a fost propusă de Benjamin I. pe de altă parte. Prima teorie este cea oferită de Kenneth A. Charles U. ca şi cuvîntul rezultat din alipirea numelui preşedintelui SUA. oferirea unei „portiţe de scăpare” în cazul neadeverii declaraţiilor. Traian Băsescu. a candidaţilor la funcţia de preşedinte ‒ de a evita reacţia negativă a electoratului. mediul în care se desfăşoară existenţa umană). alţii la asigurarea securităţii personale sau la garantarea libertăţii de exprimare a opiniilor etc. Şi acest cuvînt are forţa persuasivă.

Campbell nici nu confirmă. Altfel spus. Venus au demonstrat experimental că umorul interferează cu înţelegerea şi reamintirea mesajului: cînd subiecţii au fost expş i unor mesaje pline de umor. J.doreşte mai multe informaţii decît i se oferă. care uneori se autoridiculizează sunt bine apreciaţi. C. s-a demonstrat că persoanele cu umor au mai multă putere de influenţare. Nelson au stabilit pe baza experimentelor privind reclamele comerciale la radio că mesajele umoristice atrag mai mult atenţia ascultătorilor decît mesajele „serioase”. după părerea lui R. această teorie promovează o viziune potrivit căreia ambiguitatea nu este intenţionată şi că este o problemă de comunicare. iar Edwin D. Multe studii sugerează că umorul facilitează influenţa socială. Rezultatele cercetării lui James E.E. sunt mai atractivi. Strategia de apel la umor Într-o lucrare ceva mai veche cu privire la conducerea întreprinderilor. Cantor şi P. Shepsle şi de Benjamin I. E. Mai recent. Kurt M. Gruner susţine că oamenii care nu se iau prea î n serios. În domeniul persuasiunii. Ei au găsit că „subiecţii care au receptat o cerere acompaniată de umor au făcut concesii finaciare mai mari decît ceilalţi subiecţi de experiment”.R. s-a datorat. şi-au reamintit mai repede sloganul publicitar decît produsul pentru care sa facut reclamă. Pe baza celor două teorii. Succesul diplomatic al secretarului de stat al SUA. În unele cercetări s-a ajuns la concluzia că umorul are efecte pozitive asupra 10 .M.3. dispersia opiniei publice şi apropierea poziţiei candidaţilor de mediana poziţiei publicului. 1. comunicţ mai eficient.P. James E. Campbell identifica trei posibile cauze ale ambiguităţii: proeminenta relativă (salience) a problemei.J.Kilbourne a demonstrat ‒ împotriva simţului comun. în parte umorului său. în SUA aproximativ o patrime dintre reclamele TV fac apel la umor. Dupa acelaşi autor. Aşa cum remarca James. Page. nici nu resping teoriile propuse de Kenneth A. Karen O’Quin si Joel Aronoff au testat printr-un studiu experimental ipoteza relaţiei dintre umorul verbal şi complianta. Însă şi prea mult umor strică. Umorul în relaţiile diplomatice relaxează atmosfera. şi alta”. Bass si B. care priveşte ştiinţa ca pe o activitate serioasă. de neevitat. C. sporeşte atractivitatea discursurilor şi eficacitatea negocierilor.Valeriani. probabil. fie de ocolit ‒ uneori şi una. Bortensen estimează că în Marea Britanie 36 la suta dintre reclamele TV sunt umoristice. B. Campbell.R. Henry Kissinger. Avolio au găsit ca liderii eficienţi se caracterizează printr-un puternic simţ al umorului. ambiguitatea rezultă din resursele limitate ale candidaţilor de a articula poziţia lor faţă de problemele puse în discuţie şi din resursele limitate ale electoratului de a înţelege poziţia candidaţilor faţă de respectivele probleme. Duncan si J. spre deosebire de umor ‒ că umorul şi ştiinţa nu se află la antipozi. este poarta încrederii reciproce. Karl StefanicAllmayer spune că „oamenii făra umor sunt fie de compătimit.

L. Legile persuasiunii Psihologul American de origine italiană. Cu toate acestea umorul este prezent într-o formă sau alta în toate formele de persuasiune. în zece cazuri nu s-au observat diferenţe.G. Septimiu Chelcea a susţinut că între „aaa!”. s-a chinuit să-l sintetizeze. în altele nu. în două cercetări s-a evidenţiat eficacitatea „mesajelelor umoristice” faţă de „mesajele serioase” şi într-un studiu concluzia a fost că „mesajele serioase” au o efiacitate mai mare faţă de „mesajele umoristice”.persuasiunii. că „încurajînd gluma. fie „la prima mînă” (i. Dorothy Markiewickz a luat în considerare doua teorii: a) teoria învăţării potrivit căreia umorul reprezintă o gratificaţie şi duce la o întărire a celor spuse.4. Pentru a explica apelul la umor în persuasiune. b) teoria amuzamentului. şi că umorul bine dozat şi de bună calitate are un impact pozitiv aupra persuasiunii.e. A. Robert Cialdini. ca între munca şi umor nu există nicio contradicţie. Dupa ce a adunat tot acest munte de informaşie. 1. Dorothy Markiewicz si C.M. M. fie relatate din experienţele altora. conform căreia schimbarea mai puternică a atitudinilor s-ar produce prin implicarea contraargumentării sau schimbarea mai redusă s-ar datora interferenţei umorului cu atenţia acordată mesajului. Robert Cialdini este cel mai citat psiholog social din 11 . „aha!” şi „haha!” există o legătură strînsă. Weinberger si C. propria experienţă). Tylor a constat într-un experiment de laborator că aprecierea unei persoane de sex feminin a fost mai favorabila cînd nu a utilizat umorul decît atunci cînd a facut-o.R. Dorothy Markiewicz a constat că în 42 la suta din publicitatea TV este utilizat umorul. stimulăm creativitatea”[7]. manipularea şi influenţarea percepţiei umane în general.M. s-a apucat la un moment dat să studieze toate fenomenele de care se lovea care aveau cîtuşi de puţin legătură cu persuasiunea. în cărţi sau alte materiale. A examinat mii de situaţii. Darling şi J. Gulas consideră că în stadiul actual al cunoşterii ar fi hazardat să ne pronunţăm net în favoarea sau împotriva utilizării umorului în persuasiune. probabil pentru că se aşteaptă că un universitar să-şi controleze foarte strict comportamentul. De la scrierile filozofilor antici. Astăzi. idei fundamentale. la strategi militari şi diplomaţi. să-l reducă la cîteva principii. Civikly au ajuns la concluzia că profesorii universitari sunt percepuţi cu „suspiciune şi ostilitate” dacă introduc momente umoristice în prelegerile lor.S. P. Gruner sunt de parere că umorul singur sau asociat mesajelor persuasive nu influenţeaza persuasiunea. Spre o astfel de concluzie conduce şi metaanaliza realizată de Dorothy Markiewicz: din treisprezece cercetări compartative privind efectele „mesajelor umoristice” şi ale „ mesajelor serioase” asupra atitudinilor. legi. şi de la marketeri de mare clasă la micii şarlatani de pe stradă – el i-a studiat în amănunt şi a încercat să le descopere mecanismele.

Poate că. în special. Mai cu seamă acest lucru valorează extrem de mult cînd vorbim de angajamentele făcute de către o companie sau persoană politică ori partid politic. de a da înapoi ceva pentru ceea ce au primit. campanii de PR electoral. Dacă își va încălca promisiunile. fac promisiuni de genul. stomatologi. cei care nu întorc favorurile sunt categorisiți drept „nerecunoscători”. Regula angajamentului şi consecvenţei o vedem în faptul că compania/ partidul politic a făcut o promisiune. deoarece există garanție pentru serviciul prestart. şi nu numai. va prinde la acei alegato ri.Angajament şi Consecvenţă: oamenii trebuie să fie consecvenţi şi să respecte angajamentele făcute voluntar.Legea reciprocității: oamenii au tendința de a răsplati. 12 . consultanţi şi instructori auto care oferă „prima şedinţă gratuit”. clienţii/alegătorii. Există psihologi. 2. după ce te vei spăla cu pliculeţul de şampon primit pe gratis. Vor să le dai şansa să te convingă în legătură cu valoarea lui. El a ajuns la 6 legi care pot fi regăsite la baza tuturor actelor de influenţare a percepţiei umane. Cu alte cuvinte. 1. Aceştia se concetrează asupra faptelor bune pe care le fac în favoarea societăţii. care la moment se regasesc în problema dată. „ingrați” etc. de atragere a clientelei. Din cauza asta. “promitem crearea a 100000 de locuri de muncă timp de un an”. toate aceste acte de binefacere sunt transmise prin mass media ca despre ele să afle un număr cît mai mare de alegători. de obicei. oamenii care au primit ceva pe gratis se simt oarecum îndatoraţi să cumpere şi varianta plătită a produsului sau serviciului – mai ales dacă au fost multumiţi de ceea ce au experimentat! În politică. va convinge un potențial client să facă alegerea anume în favoarea acestei companii. Aceată lege lucrează eficient în cadrul unor campanii de promovare. înaintea alegerilor locale sau parlamentare. vei fi încîntat de calitatea lui şi o să-l cumperi din magazin. case de copii. partidul X face atîta pentru noi. Adeseori. Politicienii. drept miza.lume. Foarte multe firme oferă mostre gratuite ale produsele lor. De multe ori. își va compromite imaginea. Uterior. mai ales cînd şi-au luat acele angajamente în public. iar presa şi clienţii nu s-ar fi abţinut de la comentarii. Firmele care vînd ochelari oferă consultaţii gratuite pentru stabilirea dioptriei. fac asta tocmai ca sa-ţi arate că au încredere în calitatea produsului. O frază de genul “promitem restituirea banilor dacă veți rămîne nesatisfăcut de cursul nostru de vînzări. ne simţim obligaţi să votăm pentru el. Formula este simplă. toate acestia făcînd parte din programul de PR bine gîndit. şi-a luat un angajament faţă de noi. fac vizite pe la bătrîni. legea reciprocităţii este utilizată de către politicieni. şi-a pus oarecum reputaţia în joc.

şi respectă persoanele cu autoritate. Foarte multe companii şi produse încearcă „să fie ca noi”. este implicarea vedetelor autohtone în spoturile de promovare a PDM în electorala 2010. spune Danone. Influenţa acestui lucru se simte asupra publicului consummator de ştiri. cînd au ceva în comun. mereu vrem pe cineva „care să ne înţeleagă” şi îi admirăm pe cei care gîndesc la fel ca noi. De multe ori. să fie pe placul şi înţelesul lor. aţi observat probabil că la teleshopping apar mereu „testimoniale” – mărturii ale celor care au folosit produsele şi au rămas fericiţi. De ce se citează sondaje. care ne vorbesc de bunătatea liderului X sau Y. fără pretenţii.Autoritatea: oamenii ţin cont de părerea experţilor.. Exemplu politic. inconștient sunt influențați asupra deciziei lor personale. De obicei. Pe coperţile bestseller-urilor veţi citi: „Cartea a fost vîndută în peste 30 de milioane de exemplare în toată lumea. o sutană de preot sau chiar o simplă semnatură .3. De ce apar medici stomatologi în reclamele la pastă de dinţi? Pentru că părerea experţilor are greutate.Legea simpatiei. Prin acestă tehnică. în publicitate.sunt uneori instrumente extraordinare de influenţare a deciziilor oamenilor. aceştia sunt oameni simpli. fraze filozofice şi cuvinte din terminologia politică cultă. o vedetă. Mereu căutăm confirmări pentru ideile noastre. acesta vorbeşte ca un “ţăran”. A fost tradusă în 38 de limbi etc. ba chiar imită comportamentele şi atitudinile celorlalţi. la care erau prezenţi oameni din toată ţara. că atunci cînd li se spune despre o alegere majoritară.”.Dovada Socială: oamenii urmează adesea îndrumările altora. procentaje şi studii atunci cînd se promovează tot felul de produse? „97% din femeile din Moldova cu probleme de tranzit intestinal au declarat că se simt mai bine dupa 14 zile de consum zilnic de Activia. ele mai îndeplinesc un rol. vedem la teleshopping „oameni din popor”. Marketerii respectivi încearcă să potrivească profilul celor care apar în reclame cu cel al publicului ţintă . 4. În afară de faptul că servesc drept dovadă socială. care să iasă la manifestări sau să participe în spoturi publicitare. Dacă atîţia oameni au cumpărat -o. Așa sunt percepuți oamenii. cu toţii suntem martori cînd politicienii atrag de partea sa un număr mare de oameni. preşedintele partidului communist din R. Asemenea declarații sunt 13 . În limbajul său nu există cuvinte îsofisticate. înseamnă că e ceva mega interesant! Sau. de la ţară în mare parte. 5. Un halat alb de doctor. Cu toţii suntem martori a discursurilor ţinute de Vladimir Voronin.”. bătrîni sau copii.oamenii se atrag atunci cînd se aseamănă. Sau. să ne ajute să ne vedem în oglindă în reclamele lor. care ramîne impresionat de numărul mare de susţinători ai partidului comunist. Exemplu concret sunt ultimile mitinguri organizate de comunişti la Chişinău. mai bine zis pe la sate. care arata ca noi şi vorbesc simplu. el doreşte să se identifice cît mai aproape cu alegătorii săi.M. Acesta încercă să vorbeasca aşa cum se vorbeste în popor. “Cine se aseamană se adună”.

va răspunde cel care a înţeles legea rarităţii. E suficient să ne amintim de formulări de tipul„Atenţie. Pe baza acestor teorii se construiesc milioanele de publicități care ne inundă și ne asaltă din toate părțile. 14 . Ne dorim ceea de ce suntem lipsiți și suntem orientați spre a obține lucruri mai exotice ca restul. 6. Cînd spui despre cineva “Nu sunt mulţi ca el pe lumea asta!” – asta-l face pe “el” mai preţios.valoaroase și interpretate drept ceva veridic. stocul este limitat!” sau „oferta valabilă pînă la epuizarea stocului”. Acest lucru va stîrni un interes enorm și se vor găsi cu siguranță mai mult de 100 de personae care vor fi gata să achiziționeze acest telefon. La teleshopping mereu se spune: „doar cei care sună în primele 30 de minute vor primi cele 5 cadouri la un preţ special”. De ce e nevoie să îi forţezi pe oameni să sune la 30 de minute după terminarea reclamei? Ca să respecţi principiul nr. cum ar fi Aplpe a lansat un nou telefon în culoare aurie care este disponibil doar în 100 bucăți. Pietre preţioase. Sunt companii care periodic lansează produse în ediție limitată. obiectele unicate din muzee…toate au o valoare percepută mare. ceea de ce au nevoie oamenii pentru luarea deciziilor zi de zi. dar deoarece este limitat. 6. Acest lucru ne face să ne simțim diferiți de alții. metale rare. care este enorm de scump nu din cauza faptului că diferă funcțional.Raritatea -obiectele şi oportunităţile devin mai dezirabile atunci cînd sunt mai puţin accesibile.

Înainte de a trece la activităţile propriu zise (acte filantropice. ca ulterior. axată pe analiza sloganelor şi a spoturilor publicitare. au făcut aceştia vri-o analiză care le permite să vorbească atît de afirmativ? Presupun că nu.a. În toate spoturile persista aceeaşi muzică 15 . comuniştii să pară buni. unele mai puţin. ANALIZA ELECTORALEI DIN 2010 A R. De remarcat şi formularea acestor fraze prin care comuniştii vorbesc din numele poporului “nu mai crede nimeni”. Analiza strategiilor de persuasiune utilizate în electorala din 2010 a R.M. Acest lucru se face ca pe baza nereuşitelor adversarilor. 1. În primele spoturi. 28 spoturi electorale. un partid trebuie să înainteze cu un slogan. asupra alianţei. care stîrnesc o avalanşă de critic negativă. Interpretarea lui poate fi diferită. Eforturile partidelor politice se intensifică înaintea alegerilor. Ei au mers pe strategia de minimalizare prin omisiune. singe. se utilizează cu scopul de a induce în subconştientul oamenilor o asociere negativă a alianţei. Interesant. Victorie asupra cui. însă absolut toţi încearcă să se evidenţieze în această bătălie. axîndu-se pe nereuşitele adversarilor. pe fundalul cărora ei. 2. însă numarul acestora a întrecut pe toţi. ş. ori poate asupra oamenilor?Cuvîntul victorie se poate asocia cu război. În continuare prezint o analiză personală a campaniei electorale din 2010. cu o înţelegere clară a lucrurilor care se doresc a fi comunicate publicului. unde nu există concurenţă loială şi relaţii de parteneriat. asocieri negative. Astfel.Moldova alege Victoria! Acest slogan. este considerat de unii cel mai periculos slogan al anului electoral 2010. punînd accent pe nereuşitele acestora. aceştia ducind o luptă crîcenă. În cazul de fată. cu alte cuvinte.m. PCRM . Tot aici. donaţii. PCRM atacă foarte agresiv alianţa. aceştia refuză să vorbească despre reuşitele proprii. în unele cazuri fiind foarte periculoasă. ei să pară mai buni. vreau să pun accet şi pe tehnicile de persuasiune induse prin muzică şi imagini. Cînd vorbim de construirea imaginii unui partid politic sau a unei personae politice. de fapt ca şi majoritatea partidelor concurente.CAPITOLUL 2: STUDIU DE CAZ.1. folosirea strategiei de intensificare prin repetiţie. PCRM au înaintat cu o serie de spoturi electorale. vizitarea celor mai neauzite sătucuri moldoveneşti. vizitarea orfelinatelor. “Acestei guvernări nu mai crede nimeni”.M Organizarea unei campanii electorale eficiente este o adevărată provocare pentru specialiştii din PR. O mică abatere de la regulă poate da peste cap o muncă de ani de zile. totul este important. că în electorala din 2010. Experienţa ne arată că unele partdie politice se pricep foarte bine la capitolul persuasiune prin utilizarea diferitor strategii şi tehnici de convingere.într-un cuvînt.d). toate activităţile să reiasă de aici. De remarcat faptul. în majoritatea spoturilor ei folosesc frazele “Evident că această guvernare pleacă”.

În primul rind.maestru în artă. un mini-serial cu alte cuvinte.rapidă. sloganul PLDM este cel mai multilateral slogan din electoral 2010. au demarat cu success campania electorala a PDM . adică fără „capăt”. care reflectă aspiraţiile oricărui stat. Respect. Ion Suruceanu. pentru a arăta tenaticitatea. Legea autorităţii după Cialdini. perseverenţa şi nerăbdarea comuniştilor de a face în tară reforme. Progres! După mine. 16 . înseamnă că nu doreşte să meargă până la capăt. distingem mesajul: “Dati-ne Parlamentul şi vă dăm Europa”. este una dintre cele mai bune campanii electorale a anului 2010. interesele cetătenilor mai presus de cele ale politicienilor. ca să aibă „capăt”. ci un proces dialectic fără sfârşit. Geta Burlacu. În al doilea rind. Dacă şi PL ajunge până la capăt. Care nu pot reprezenta un stat. PL . Astfel. Interpreti ca: Olia Tira. vin cu promisiuni. m-a surprins faptul că au reuşit să atragă de partea lor vedetele autohtone. Ce e legat de spoturile din campania electorala 2010 a PDM.. Spoturile PL nu sunt legate între ele. 2. pe mine m-au convins. parteneriat strategic cu Rusia. oricărui cetăţean. poate din motiv că nu au vorbit nici autoritar. În 3 cuvinte se cuprind valorile de bază ale societăţii. Din cele 4 spoturi electorale ale PL. Eu am văzut două personalităşi timide şi nesigure. Se observă încercarea de a le lega prin mesaj. din cele 4 filmuleţe putem desprinde cu uşurinţă mesajul. Roman Iogupov. Ca concluzie. fiind acompaniată de cuvintele “Moldova nu are timp”.Pe mine Ghimpu junior şi Chirtoaca nu m-au convins. În cele 4 filmuleţe. însă acestia sunt atît de rău structurate. PCRM vorbeşte depre scopurile pe care şi le pune pentru dezvoltarea tării. Schimbarea nu e un obiect oarecare. “Nu este timp”. Strategia de intensificare prin repetiţie şi asociere precum şi implicarea vedetelor autohtone în calitate de suporteri ai lui Lupu. acestia m-au surprins placut. Nellz Ciobanu cît şi Igor Chistol . ele avînd legătură şi făcînd parte din acelaşi repertoriu. îmi place congruenţa dintre sloganul partidului şi mesajele din spot.Schimbare până la capăt! Cu părere de rău sunt nevoită să mă alătur unei opinii. nici convingător şi nici încrezut. care spune că sloganul PL este cel mai antidialectic slogan al anului electoral 2010. Deci. ce face mai departe – se opreşte? Dacă se opreşte. PDM – Bunăstare. pentru PDM “Bunastarea. Progres”. un stat fără corupţie. 3. Acest lucru se face cu scopul de a trezi în oameni nerăbdarea de a veni şi a vota pentru comunişti. În partea a doua a spotului. înseamnă un stat modern. şi-a îndeplinit misiunea în cazul de faţă. încăt te duc în eroare. relatii de vecinătate cu Romania şi Ucraina. vreau să spun că în spatele campaniei electorale a PCRM se resimte o muncă profesionistă a unor specialişti de PR iscusiţi. După mine.actor. sunt diferite. aceştia au reuşit într-o manieră destul de plăcută să-şi expună clar şi convingător poziţia. Respect.

atît de milos. o temă destul de sensibilă pentru locuitorii moldovei. înaintînd doar cu 2 spoturi. ei declară că “Am adus linişte şi stabilitate”. În al doilea rind. Plahotniuc si Voronin. deoarece aceştia se asociază cu luptători împotriva comuniştilor şi atribuie meritelor proprii dărîmarea regimului comunist din ţară. „veţi scăpa de corupţie şi birocraţie”. 5. Mergem înainte. demonstrează încă odată neprofesionalismul celor care au stat la elaborarea conceptuală a filmuleţului. Ei intensifică acest subiect pe durata tuturor spotorilor. „veţi avea libertatea să călătoriţi şi învăţaţi oriunde în Europa”. liderii AMN? Fără aceste precizări poţi merge înainte. a fost repetată de 4 ori. dar e deajuns săţi distragi un pic atenşia de la ceea ce spun.Moldova fără sărăcie! Cel mai optimist slogan al anului electoral 2010. acest lucru se schimbă 17 . Cel mai ermetic slogan al anului electoral 2010. Elementele grafice din spot şi personajul real sunt lucruri care nu fac parte din acelaşi repertoriu.În final. Răspunsurile sunt foarte promiţătoare. În spoturile sale PLDM abordează tema sărăciei. În unul din spoturi întrebarea “Şi dacă vă dăm Parlamentul?”. “AMN conduce domenii vitale pentru Moldova". PLDM . AMN au fost ceva mai modesti în privinţa campaniei electorale. de parcă ar fi un cerşetor şi nu lider de partid. sună atît de jalnic. primele imagini sunt jalnice fiind acompaniate de o melodie tragică. se datorează în primul rind Alianţei. cu ce mă aleg?”.Sloganul nu precizează faţă de cine îşi face datoria AMN? Şi cine sunt noi. Moldova va fi săracă. şi gruparea lor nu este armonioasă. nu mai înţelegi ce promit ce i de la PL. au fost atît de difierite şi lungi. şi firul se pierde. cui au adus?E ridicol să confirmi astfel de lucruri atunci cînd oamenii întradevăr nu le au şi luptă pentru a le obţine. Spoturile AMN sunt ridicole. dar nu ajungi departe. atîta timp cît este Filat. răspunsurile însă. mai bine zis oamenilor care au votat pentru partidele din alianţă. În primul rind. 4.Îţi distrag atenţia asupra lucrurilor principale. Doar că. ca într-un final. Cînd au adus. Vedem cum în fiecare spot. Aparitia pe scena a lui Vlad Filat să fie asociata cu salvatorul naţiunii moldoveneşti.Noi ne facem datoria. care domenii. le cunoaşte cineva? Încercarea lor de a sensibiliza publicul prin aparitia copilului la finele spotului. „o să aveţi parte de un viitor mai bun pentru copii vostri”. eu am rămas fără răspuns la întrebarea “şi dacă îmi dau votul după PL. întrucît este greu să întelegi ce vor ei să spună: „vă dăm siguranţa zilei de mîine”. AMN . Oare nu ar fi mai simplu şi mai memorabil să formuleze un mesaj direct de genul: “Vrem UE”sau “Tindem spre Uniunea Europeană”? Cireaşa de pe tort este atunci cînd Ghimpu spune: “Dati-ne Parlamentul şi vă dăm Europa”. Înlăturarea comuniştilor de la putere.

din păcate. retinrea tuturor acestor promisiuni este foarte dificila.a. care urmează să vină odată cu venirea la putere a PLDM. Nu putem trece cu vederea şi carizma pe care o are Vlad Filat. atunci caror merite se va datora acest lucru. un concept comun. PPCD . in al doilea rind. încearcă să ajungă la public prin folosirea simbolurilor divine: Dumnezeu. Un spot publicitar trebuie sa capteze atenţia. o comunicare bine definită. Pe de altă parte. In primul rind.Republica Moldova . spoturile nu au o legătură.odată cu apariţia în prim plan a lui Vlad Filat. PPCD. Pe lîngă asta. prin ce modalitate se va ajunge la cele 100000 de locuri de munca s. sau prezentau toate cele 6 puncte sucinct şi clar într-un spot.Pornind de aici. mi se pare reuşită ideea din ultimul spot. 18 . 6. fara sens.o ţară de succes! Cel mai cinic slogan al anului electoral 2010. sau în fiecare spot se aborda o problema aparte. Greşala rezultă din faptul că nu există o legătură. Se putea aborda 1 din cele două variante posibile. nu are destule argumenta ca să întărească această poziţie. profeţi. unde Filat cică se dezice de textul care ii este scris şi vorbeşte cu toată sinceritatea. ca fiind una dintre acele probleme. “reforme economice”. În unul din spoturi.m. acesta vorbeste despre restul punctelor care fac parte din agenda sa: “pensie minima 1300 lei”. se vorbeşte că Vlad Filat are angajamentul de a scoate Moldova din sărăcie. să transmita publicului mesajul principal şi să centreze atentia asupra lucrurilor principale. Liderul partidului ne vorbeşte despre tot şi despre nimic.se apelează la simboluri sufleteşti. Într-un spot Filat vorbeşte despre corupţie. “protectie sociale eficiente”. Intr-un alt spot. Un slogan gol. ritmul imaginilor este mai accelerat. “crearea 100000 locuri de munca”. în frunte cu liderul partidului. Victor Ciobanu. Descrierea şi prezentarea activităţilor de care urmează să se ocupe partidul se pot prezenta în cadrul unei conferinţe de presă. familia oameni. Nu sunt convingători. urmărind 6 paşi concreţi care sunt incluşi în agenda sa de lucru.Se repeat aceiasi istorie ca si la adversarii sai. Victor Ciobanu se asociază cu o persoană care are frică de Dumnezeu şi ruşine de oameni. cu ajutorul căreia reuşeşte să convingă şi să ajungă la public. nu se simte. si anume a cuvîntului sărăcie. muzica e mai vioaie. se începe haosul. un principiu de prezentare a acestora. cum ar fi: neamul.d. aceste declaratii sunt foarte ambigui. nu ne vorbesc exact despre ce fel de reforme economice urmează a fi întreprinse de către PLDM. O altă parte pozitivă în toate spoturile este repetiţia sloganului. temei si explicatii. acest lucru creind senzaţia de schimbare pozitivă. insă. “infrastructura moderna”. daca va fi. O tara de success este sau va fi? Daca este.

considerînd că doar în acest caz utilizarea cuvintelor-cheie poate fi considerată de succes. iar PL – „Republica Moldova – stat independent şi liber de dictatura comunistă”. insa. Aici se incheie analiza mea asupra electoralei 2010 din R. ca mai sunt citeva partide care deasemnea au participat in alegerile parlamentare din 2010. Spoturile capata autoritate odata cu aparitia in ele a lui Viorel Topa. de la proclamarea independenţei şi pînă în prezent. pe care nu le-am inclus din motiv ca reprezinta o minoritate atit de neinsemnata. acest fenoment este posibil doar asupra unui public destul de restrins. Persuasiunea prin repetiţie în electorala R. Tot în 2005 blocul „Moldova Democrată” a mers cu sloganul „Viitorul aparţine Moldovei Democrate”. de 11 ori. deoarece nu sau remarcat cu nimic deosebit. Vreau sa spun. “Asa nu se mai poate”. 2. Studiu de caz. TRIBUNA a realizat un clasament al cuvintelor-cheie folosite de partide şi blocuri în diferite campanii electorale ale alegerilor parlamentare. si doar PpNT are oameni corecti.M. 1) Moldova Acest cuvînt a fost folosit în sloganele de campanie ale diferitor partide şi blocuri electorale. Cele doua spoturi din electorala 2010 au acelasi concept. Pornind de la această constatare. În noiembrie 2010 PD a participat în alegeri cu sloganul „Pentru 19 . PCRM a mers cu sloganele: „Împreună vom transforma Moldova într-o ţară bogată cu oameni avuţi” şi „Moldova învinge împreună cu noi”. doar ca cit va exista Sergiu Mocanu va exista şi Mafia.M. În aprilie 2009 PLDM a avut sloganul „Stop comunism! Verde pentru Moldova!”. Un mesaj indraznet am putea spune. Sau luat în calcul sloganele partidelor şi blocurilor ce au acces în Parlament. Din motiv ca. insa. Se ştie că de multe ori cuvintele-cheie alese reuşit în campania electorală pot decide soarta acesteia. acest post de TV incearca sa fie cit mai transparent. DA pentru Moldova”.2.Moldova fără Mafie! După sloganul PPCD-ului. In acest slogan partidele concurente se asociaza cu mafia. autritatea lui se revarsa si asupra partidului lui Sergiu Mocanu.7. PLDM a mers cu sloganul „Împreună pentru Moldova”. În alegerile din iulie 2009. PpNŢ . votati partidul pentru neam si tara si mafia va disparea. deoarece multi nu au idée cine este Viorel Topa. iar PPCD cu sloganul „DA pentru oameni. incit nu preinta nici un interes pentru o analiza detaliata. PCRM – „Moldova europeană – o construim împreună”. care se zvoneste ca ar fi proprietarul Jurnal TV. acesta este urmatorul dupa cinism. În 2005. comunica acelasi mesaj care este destul de memorabil si clar. capatind o incredere tot mai mare din partea publicului.

PL a avut sloganul „Schimbarea în bine cu votul tău vine!”. în 2005 PCRM – „Moldova învinge împreună cu noi!” şi „Împreună vom transforma Moldova într-o ţară bogată cu oameni avuţi!”. o echipă tînără!”. Pentru tine!”. pentru tine!”. iar PCRM – „Moldova alege victoria!”. a figurat de opt ori în sloganele electorale ale partidelor şi blocurilor electorale. PLDM – „Moldova fără sărăcie!”. În 1998 PCRM a participat în alegeri cu sloganul „Votează pentru Partidul Comuniştilor din Republica Moldova”. în aprilie 2009 – PLDM cu sloganul „Stop comunism! Verde pentru Moldova!”. în aprilie 2009 PL – „Votăm împreună pentru o viaţă mai bună!”. În aprilie 2009 PL a avut sloganele „Schimbarea în bine cu Partidul Liberal vine!” şi „Votăm împreună pentru o viaţă mai bună!”. 4) Împreună Acest cuvînt a fost folosit de partide şi blocuri în sloganele lor de şapte ori. norocul şi sănătatea copiilor!” şi „Alege binele!”. în aprilie 2009 – AMN cu sloganul „Învingem pentru tine!”. în aprilie 2009 PCRM – „Moldova europeană o construim împreună”. În 2005 blocul „Moldova Democrată” a avut sloganele „Venim să facem bine!” şi „Împreună pentru o viaţă mai bună!”. În iulie 2009. În 1998 blocul „Convenţia Democrată” a avut sloganul „Numai împreună vom învinge!”. în aprilie 2009 – PL cu sloganul „Votăm împreună pentru viaţă bună”. în noiembrie 2010 – PD cu sloganul „Pentru Moldova. bună Aceste cuvinte au fost folosite de partide şi blocuri de opt ori în sloganele lor electorale. DA pentru Moldova”.Moldova. bine. în 2005 blocul „Moldova Democrată” – „Împreună pentru o viaţă mai bună!”. Partidul Forţelor Democratice a participat în parlamentarele din 1998 cu sloganele „Un lider tînăr. 3) Binele. 2) Pentru Cuvîntul „pentru”. în iulie 2009 – PL cu sloganul „Pentru libertatea ta!”. blocul „Mişcarea pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” a mers cu sloganele „Rîndunica aduce în casele Dvs. PCRM a mers cu sloganul „Transformări în bine doar cu PCRM!”. „Votaţi PFD – o echipă de oameni Tineri. Tot în aprilie 2009. buna înţelegere. în iulie 2009 PLDM – „Împreună pentru Moldova!”. de-a lungul anilor. 20 . 5) Echipă Cuvîntul „echipă” a fost folosit de-a lungul anilor de partide şi blocuri în sloganele lor de cinci ori: blocul „Convenţia Democrată din Moldova” în 1998 a mers cu sloganul „Votaţi echipa Snegur! Votaţi Ceasul!”. bun. în 2005 – PPCD cu sloganul „DA pentru oameni. În 1998.

în iulie 2009 PL – „Schimbarea în bine cu votul tău vine!”. a figurat în sloganele forţelor politice de doar două ori: în 2001 PCRM a mers cu sloganul „Comuniştii la putere – ordine în ţară. 6) Schimbarea Cuvîntul „schimbare” a figurat în sloganele electorale ale partidelor şi blocurilor de patru ori: în aprilie 2009 PL l-a folosit în două slogane – „Schimbarea în bine cu Partidul Liberal vine!” şi „Votează Schimbarea!”. Partidul Forţelor Democratice a avut sloganul „PFD – o echipă împotriva sărăciei şi a mafiei!”. Respect. în noiembrie 2010 PL – „Alege schimbarea pînă la capăt!”. fără sărăcie) Acest cuvînt. Atunci.Inteligenţi. 21 . bunăstare în familie!” şi în 2010 PD – „Bunăstare. fiind. 7) Sărăcie (împotrivă. iar AMN – „Să salvăm Patria de comunişti!”. logic. 10) Patria Nici cuvîntul „Patria” nu s-a bucurat de o trecere mai mare la politicieni. de asemenea. mai bine zis îmbinare de cuvinte. tot doar de două ori a fost folosit. 8) Bunăstare Chiar dacă s-ar părea că este un cuvînt atractiv din punct de vedere electoral. PCRM a mers cu sloganul „Să ne apărăm Patria!”. blocul „Mişcarea pentru o Moldovă Democratică şi Prosperă” în 1998 – „Votaţi echipa lui Lucinschi. ar fi trebuit să-i atragă pe politicieni. în 2010 PLDM – „Moldova fără sărăcie!”. a figurat în sloganele electorale în alegerile parlamentare de trei ori: în 1998. care. 9) Învinge Şi acest cuvînt. Necorupţi!” şi „PFD – o echipă împotriva sărăciei şi a mafiei!”. în 2001 blocul electoral „Alianţa Braghiş” – „Putere responsabilă! Ordine în ţară! Democraţie fără sărăcie!”. folosit doar de două ori şi doar în cadrul campaniei alegerilor parlamentare anticipate din iulie 2009. Progres!”. În aprilie 2009 AMN a avut două slogane: „AMN – Forţa care învinge!” şi „Învingem pentru tine!”. Votaţi Rîndunica!”.

Drept exemplu: nu putem folosi într-o publicitate de lactate. Drept dovada a acestui fapt. de bicei se apelează la PR negru. am ajuns la concluzia. este mai important cum spui un lucru decît idea de abordare în ansamblu. pentru a convinge. ca fundal de muzica vom alege ceva lin. alb. Cind dorim sa promovam lactate. adică: am analizat sloganele. această temă poate stîrni multe controverse legate de utilizarea termenului persuasiune în politică. imagini. albastru. Fiţi perseverenţi şi persuasivi în acelaşi timp. Ele sunt legate mai mult de crearea unui tot întreg congruent. Aceste elemente însăşi au un caracter inofensiv. este repetarea lui intensă în mass media. 22 . propagandă şi persuasiune. melodii Culori Vestimentaţie. Deaceea. În urma unor analize şi cercetări legate de ce presupune fiecare dintre cei 3 termeni de influenţare: manipulare. persuasiunea este într-un fel cheia managementului-deschide multe oportunităţi. expuneţi . ea întuneşte studierea mai multor ştiinţe legate de comunicare:      Comunicare verbala Comunicare non verbala Sunete. care utilizeaza în mare parte jocuri de cuvinte. muzica rock şi personaje vulgare. că şi în PR-ul politic se persuadează. nişte sunete de păsări şi ca personaje vom utiliza copii şi părinţi. etc. vom pune accent pe naturaleţe. Anume la această latură a PR-ului politic se atribuie persuasiunea.CONCLUZII Persuaiunea. care va fi reprezentată prin culorile verde. culoarea roşie. reprezintă elementele din electorala pe care le-am luat pentru analiză. De ce spun inofensiv. considerate anodine din cauze evidente. ajung să obţină un grad ridicat de necesitate în acţiunile zilnice. ca metodă de influenţă. trebuie să învăţăm din reclame. culori. Prin repearea constantă şi prin mesajul intens asigurat de publicitate. şi în rare cazuri la cel alb.vă ideile pe înţelesul tuturor. uneori trebuie să apelăm şi la legăturile interpersonale pentru a determina pe cineva să aibă idei în concordanţă cu noi. a unei imagini cu care un partid/ persoană politică se dores’şte a fi asociat. cenuşiu. Deasemenea. presupune un caracter inofensiv de comunicare. am analizat spoturile publicitare. O condiţie primordială în cazul în care ne dorim ca mesajul să ajungă la public. unele lucruri. pentru că în politică. nu doar manipuleaza. sunete. Persuasiunea este o temă de studiu foarte largă. astfel mesajul va fi mult mai bine perceput de către toţi ascultătorii.

[4]Septimiu CHELCEA. CHELCEA in Septimiu Chelcea.197 6. ed.md/articol/cel-mai-cel-mai%E2%80%A6-slogan-al-anului-electoral2010-16577. ed. Iasi. 1994.md/2011/12/04/top-10-cuvinte-cheie-in-politica-moldoveneasca/ 10.basarabeni. [1]Charles. ed.158 3. Strategii de persuasiune si manipulare. pg.34 2. pg. Opinia publica. Economica. Economica. Economica. U. Opinia publica. Economica. [5] George ORWELL. ed. [6] Bejamin I.timpul.BIBLIOGRAFIE 1. [2] J. „O mie noua sute optzeci si patru”.CHELCEA si A. ed. pg. ed.198 7. BARNES. ed. Opinia publica. pg. Persuasiunea-receptare si responsabilitate. 2006. 2006. http://www. Sociologia minciunii. [3] Septimiu CHELCEA. Economica. 2006. 2003. Opinia publica.196 5. Institutul European.201 8. in Seprimiu Chelcea. Strategii de persuasiune si manipulare. LARSON. Strategii de persuasiune si manipulare. pg.html 9. [7]S . pg.195 4. Opinia publica. Polirom. 2006. pg. http://www.ro/stiri/eveniment/campania-electorala-2009-propune-sloganeneinspirate-si-fara-impact-asupra-alegatorului-analiza-info-prim-neo-262/ 23 . PAGE. Strategii de persuasiune si manipulare. in Septimiu Chelcea.A. Bucuresti. http://tribuna. 2006. Strategii de persuasiune si manipulare.