P. 1
IDR PAUL POPOVICI.pdf

IDR PAUL POPOVICI.pdf

|Views: 6|Likes:
Published by Stefan Alexandru
DREPT
DREPT

More info:

Published by: Stefan Alexandru on Jan 21, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/02/2015

pdf

text

original

Dr.

MIHAI RUJA†

Dr. HOREA OPREAN

Dr. PAUL M.

POPOVICI

ISTORIA DREPTULUI ROMÂNESC
Syllabus

INTRODUCERE OBIECTUL ISTORIEI DREPTULUI ROMÂNESC Prin obiectul de investiga ie istoria dreptului românesc se încadreaz# în domeniul &tiin elor sociale &i studiaz# evolu ia dreptului pe teritoriul #rii noastre. F#când parte din categoria &tiin elor despre societate, istoria dreptului românesc prezint# interdependen e cu &tiin ele istorice. Dar istoria dreptului românesc se folose&te de datele furnizate de alte &tiin e care sunt considerate auxiliare din perspectiva disciplinei noastre: geografia, filologia, etnografia etc. NECESITATEA STUDIERII ISTORIEI DREPTULUI ROMÂNESC Studiul istoriei dreptului românesc este important deoarece: 1) se pune problema etnogenezei &i a parcursului istoric al poporului român, iar dreptul, ca fenomen de suprastructur #, se împlete&te organic cu via a social-economic# &i politic#; 2) f#r# a cunoa&te evolu ia istoric# a instituiilor de drept, nu se pot în elege în toat# plenitudinea lor; 3) aceast# disciplin# relev# în bun# m#sur# specificul na ional al dreptului românesc. PERIODIZAREA ISTORIEI DREPTULUI ROMÂNESC Periodizarea istoriei dreptului poate constitui motiv de controverse. Aceasta cu atât mai mult cu cât în &tiin ele istorice exist# discuii în ceea prive&te calificarea &i clasificarea timpului istoric. Limitele ,,timpurilor” juridice se întrep#trund pân# la epoca lui CUZA &i condi ioneaz# etapele posterioare. În opinia noastr# putem vorbi de urm#toarele perioade: a) antic# sau preromâneasc# (dreptul dac &i dualismul juridic din Dacia, provincie roman#); b) dreptul feudal (ius valahicum sau vechiul drept cutumiar-agrar &i legiuirile scrise: pravilele biserice&ti, pravilele domne&ti din secolul al XVII-lea, precum &i începutul reform#rii dreptului din secolele al XVIII-lea &i al XX-lea); c) dreptul modern (de la Cuza Vod# la 1923); d) dreptul contemporan (capitalist 1923–1948, comunist 1948–1989 &i revenirea la dreptul democratic 1989–).

2

. Cutuma a fost primul izvor de drept.destul de vagi &i confuze”. R#mâne deschis# problema legilor scrise. Autoritatea religioas# central# (marele preot) avea un rol deosebit de important în func ionarea statului geto-dac.P O L I T I C Lipsa izvoarelor de informare asupra societ# ii geto-dace nu este absolut#. precum &i a datelor oferite de arheologie. atestate de unele surse literare. O RGA N E L E C E N T RA L E A L E S T A T U L U I D A C Puterea suprem# în stat era de inut# de rege.Titlul I DREPTUL ANTIC Capitolul I DREPTUL GETO-DAC CONTEXTUL I S T O R I C O. datorit# scriitorilor antici. cu toate c# sunt . putem avea o idee general # acestea. dând na&tere controverse deschise &i ast#zi în literatura de specialitate. Statul presupune dreptul. 3 . INSTITU)II JURIDICE De&i documentarea referitoare la institu iile juridice la geto-daci este destul de s#rac#. deci &i dacii trebuiau s# aib# reguli juridice. sursele existente permit totu&i conturarea unei imagini. latini &i greci. totu&i. PROPRIETATEA LA GETO -DACI Izvoarele în aceast# materie sunt confuze.

oamenii de rând (comati sau capilati) &i sclavii (daoi). ci modificat dup# nevoile practicii cotidiene.CAPACITATEA JURIDIC+ A PERSOANELOR Societatea geto-dac# nu s-a ab#tut de la structura tipic# antichit# ii. 4 . Analiza con inutului t#bli elor cerate reprezint# o dovad# a împletirii elementelor de drept roman cu normele cutumiare geto-dace. Capitolul al II-lea DUALISMUL JURIDIC ÎN DACIA Dreptul roman s-a aplicat pe teritoriul Daciei nu în forma sa clasic#. diferen iind persoanele în categorii sociale: nobilii (tarabostes sau pileati). FAMILIA -i în acest caz informa iile sunt contradictorii. dup# unele surse familia fiind prezentat# ca fiind poligam#. fiind expresia unei sinteze realizate prin utilizarea unor elemente de tehnic# juridic# extrem de variate în scopul satisfacerii intereselor specifice ale p#r ilor. vulgarizându-se. dup# alte surse – monogam#.

De&i purtau diferite denumiri. fr# ia de lapte etc. administrative &i judec#tore&ti. în realitate îndeplineau func ii asem#n#toare. „gr mada satului ”. C#peteniile comunit# ilor vicinale vor institu ionaliza treptat puterea. Voievodul st#pânea un inut mai mare în care puteau intra mai multe cnezate.Capitolul al III-lea SISTEMUL NORMATIV VICINAL Organizat# în ob&ti teritoriale vicinale sau s#te&ti. prin alian # &i spiritual# (care cuprinde înrudirea rezultat# din participarea la Tainele Bisericii – n#&ia de cununie &i cea de botez – &i rudenia cvasip#gân# a fr# iilor – fr# ia de cruce. cu aspecte de endogamie vicinal # &i exogamie patronimic#. în lipsa unei autorit# i statale care s# edicteze norme juridice &i s# asigure aplicarea lor.). Rudenia Rudenia sau leg#tura dintre dou# persoane putea fi de sânge. La baza lui. aflat# în plin proces de formare a poporului &i a limbii române. popula ia autohton# romanizat#. format în principal din normele dreptului roman vulgar. Familia Familia se prezenta ca o familie l#star. cât &i judec#tore&ti. &i-a fundamentat existen a social# pe un sistem normativ elementar. PRINCIPALELE INSTITU)II JURIDICE Conducerea comunit #ilor vicinale Conducerea comunit# ilor vicinale era asigurat# de o c#petenie (cneazul) aleas# ini ial – ulterior func ia devine ereditar# – ajutat# de un consiliu restrâns. Termenul de jupan a devenit titlu de noble e pentru anumite categorii de boieri. Jupanii sunt &i ei conduc#tori ai comunit# ilor vicinale. cu atribu ii militare. Aceste tr#s#turi ale familiei deosebesc familia româneasc# de cea 5 . format din „oamenii buni &i b trâni ai satului” &i în anumite situa ii de adunarea întregii ob&ti. Juzii erau magistra i ale&i de comunitatea ob&tii pentru a îndeplini atât func ii militare. a stat obiceiul juridic (cutuma). în sistem patriliniar &i patrilocal.

echivalentul ei era izgonirea vinovatului din comunitate &i care însemna moarte civil . Se mai practica expunerea vinovatului la oprobiul public (strigarea peste sat sau la hore). Judecata În privin a judec #ii. caracterul dev lma& asupra fondului funciar. Proprietatea personal# avea ca obiect gospod#ria &i terenul aferent ei. pedeapsa cu moartea nu se aplica. La slavi era zadruga ce cuprindea mai multe genera ii de urma&i care tr#iau împreun#. În cazul comiterii unor fapte grave. erau folosite în comun. 6 . particip# la judecat# &i gr mada satului. fiind mo&tenite în familie. la bulgari &i la unguri familia era poligam#. Proprietatea În privin a propriet #ii se p#streaz# de la geto-daci. subliniem rolul fundamental jucat de contractele verbale. cuvântul dat &i strânsul mâinii având sensuri magice. pecineg# sau cuman#. cnezii.germanic#. apele. izlazul. spre deosebire de popula iile migratoare. a organiz#rii judec#tore&ti. În cazurile deosebite. jupanii (indiferent de denumire) au avut o competen # de judecat# general#. uneori ho ul era purtat prin sat cu lucrurile furate. bulgar#. iar p#durile. Sistemul pedepselor Sistemul pedepselor se caracterizeaz# în esen # prin blânde e. Iat# argumente fundamentale care anuleaz# sus inerile c# poporul român s-ar fi format în sudul Dun#rii. al#turi de c#petenia ob&tii &i oamenii buni &i b#trâni. din documentele pe care le avem la dispozi ie putem trage urm#toarele concluzii: Juzii. Persoanele care se ocupau cu agricultura erau desemnate anual prin tragere la sor i. La triburile germanice rudenia pe linie matern# era foarte puternic#. slav#. În privin a obliga iilor. Nu se pedepsea furtul pentru consumul pe loc (furtul cu burta). ace&tia judecau asista i de sfatul oamenilor buni &i b trâni.

Domnia este o institu ie original &i autohton . astfel c# Transilvania se emancipeaz# complet. PRINCIPELE -I GUVERNATORUL TRANSILVANIEI DOMNIA Gruparea forma iunilor prestatale în #ri feudale unitare sub aspect politic &i juridic s-a realizat în jurul voievodului întemeietor. Reglementarea raporturilor dintre Transilvania &i Imperiul habsburgic a fost cuprins# în Diploma leopoldin din 4 decembrie 1691. Dup# dezastrul de la Mohacs (1526). regatul maghiar î&i înceteaz# existen a. care a devenit voievod &i a luat titlul de domn. Dup# alungarea turcilor de sub zidurile Vienei (1683) &i încheierea p#cii de la Karlovitz. PRINCIPELE -I GUVERNATORUL Voievodul. În slavon# voievod înseamn# conduc#tor de oaste. domnia este institu#ia central a dreptului cutumiar. VOIEVODUL. Curtea imperial # vienez# î&i îndreapt# aten ia spre Transilvania. Principele. Guvernatorul. În Transilvania a existat o pronun at# autonomie. VOIEVODUL. în acest fel Transilvania î&i dezvolt# &i mai mult propriile institu ii juridico-politice. 7 . atribute ce deriv# din procesul de formare al statelor feudale române&ti. Prin complexitatea &i importan a sa.Titlul al III-lea DREPTUL FEUDAL Sec#iunea I INSTITU ) IILE DREPTULUI PUBLIC Capitolul I DOMNUL. De altfel în întreg regatul maghiar numai Transilvania a r#mas organizat# ca voievodat. transformându-se în principat autonom sub suzeranitatea Por ii otomane (1541).

I M A R I I D R E G+ T O R I Adun rile de st ri din )#rile Române reprezentau o reminiscen # a vechilor adun#ri ob&te&ti chemate s# reglementeze problemele esen iale ale diferitelor comunit# i. judiciar &i administrativ”. desf#&urând o larg# activitate în domeniile legislativ. marele ag#. Marii dreg tori erau: ierarhii Bisericii. marele logof#t. În exercitarea prerogativelor sale domnul era ajutat de c #tre un num#r de boieri de încredere organiza i în sfat domnesc . marele postelnic. Dat# fiind puterea absolut# a domnului. marele vistier. marele paharnic. banul Olteniei. marele vornic. marele arma&. marele sp#tar. hatmanul. În Transilvania adun#rile de st#ri constituind o „expresie a unei autonomii de stat reale […]. consolideaz# la rândul lor baza constituional# a Principatului. marele c#m#ra&. pârc#labul. 8 . SFATUL DOMNESC .Capitolul al II-lea ADUN+RILE DE ST+RI. adun#rile de st#ri au un rol consultativ.

era la început &i conduc#torul comitatului. nu s-au format comitate în jurul tuturor cet# ilor regale. sa&ii erau organiza i în ob&ti cu o structur# complex# 9 . ORGANIZAREA SA-ILOR -I A SECUILOR Originea scaunelor celor dou# etnii colonizate de regii maghiari pe la mijlocul secolului al XII-lea în Transilvania trebuie privit# diferen iat. cât &i la baza organiz#rii administrativ-teritoriale. voievodatele române&ti. vicinale. Nu toate cet# ile regale au devenit centre de comitate. nucleul din care s-au dezvoltat acestea a fost cetatea (castrum). Vechile ob&ti s#te&ti. pot conduce la ideea identit# ii cnezatelor teritoriale sau a uniunilor de ob &ti cu districtele. de&i colonizarea lor s-a realizat în acela&i timp &i în acela&i scop. respectiv pentru a-&i exercita puterea pe întreg teritoriul. pe deplin explicabile între districtele române&ti ca institu ii politico-administrative &i cnezatele. Dac# secuii.Capitolul al III-lea ORGANIZAREA TERITORIAL-ADMINISTRATIV+ ) A RA R O M Â N E A S C + -I MOLDOVA Existen a statelor feudale române&ti presupunea &i o organizare local# în baza c#reia domnul (voievodul) s# fie reprezentat în toate regiunile ce apar ineau statului. castelanul. la a&ezarea lor în Transilvania. T RA N S I L V A N I A ORGANIZAREA ROMÂNILOR Asem#n#rile fire&ti. ORGANIZAREA UNGURILOR Geneza comitatelor. ca institu ii social-politice. mai tr#iau în forme tribale &i pe neamuri. Conduc#torul cet# ii. organizate în cnezate &i voievodate ( #ri) au stat atât la baza constituirii noilor state feudale române&ti.

În Moldova &i )ara Româneasc# p#mântul mo&tenit de la str#buni se cheam# mo&ie. cu un statut juridic precis determinat. de unde domnul administra ara. ORA . prima ra iune a constituit-o ap#rarea re&edin ei de primejdiile r#zboiului. F#r# îndoial#. Categorii de sate: libere. Cuvântul sat provine din latin# (fossatum). iar în )ara Româneasc# &i Transilvania sub nume de ora&e. T Â RGURILE . la origini.ELE . niciodat# la întâmplare. în el oglindindu-se via a de plug#rie a coloni&tilor romani. a&ezarea ei pe cât posibil mai spre centrul #rii).I SA T E L E În Moldova ele au fost cunoscute sub numele de târguri. majoritatea ora&elor au fost sate. F#r# îndoial#. Ora&ul era o unitate administrativ# bine conturat#. relativ autonom#. Stabilirea ei s-a f#cut întotdeauna din ra iuni politice &i administrative. compus dintr-un num#r important de locuitori ce desf#&oar# multiple &i diverse activit# i. c#ci mo& înseamn# atât bunic. colonizarea ultimilor durând circa un secol. cât &i str#bunic. La început un sat apar inea unei familii. De aceea #ranii liberi care nu erau dependen i de nimeni în afar# de administra ia central# se numeau mo&neni. sloboziile.(ob&ti simple &i uniuni de ob&ti). secundare. chiar privilegiat. aservite. Pe lâng# re&edin a domneasc# statornic# au existat &i altele. RE-EDIN)A DOMNEASC+ Re&edin a domneasc# a reprezenta centrul politico-administrativ al #rilor române&ti. 10 . dar la aceasta s-au ad#ugat &i altele (dezvoltarea ora&elor.

Capitolul al IV-lea ORGANIZAREA FISCAL+ TR+S+TURILE GENERALE ALE SISTEMULUI FISCAL Dintre tr#s#turile generale ale sistemului fiscal medieval românesc putem releva urm#toarele: 1) principiul solidarit #ii fiscale. FISCALITATEA ÎN TRANSILVANIA În ce prive&te sistemul fiscal din Transilvania. dar ulterior s-a transformat întro dare în bani. Alte d#ri: haraciul &i pe&che&ul. dajdie &i apoi bir reprezentau impozitul personal aplicat la un moment dat tuturor categoriilor de locuitori ai #rii. cunoscute sub numele de dare. Vasile Lupu. Au mai existat &i prest#rile în munc# fa # de domnie numite slujbe sau munci. visteria statului. principala obligaie fiscal# era fa # de stat. în func ie de categoria social# din care f#ceau parte. 3) abuzul &i arbitrarul au caracterizat întreaga activitate fiscal#. stabilit# în func ie de venitul c#m#rii (lucrum camerae). mucarerul mare &i mucarerul mic. 2) fiscalitatea excesiv . 11 . D rile în bani. INSTITU)IILE FISCALIT+)II Importante în organizarea fiscalit# ii au fost: tezaurul #rii. CATEGORII DE D+RI D rile în natur sau dijmele domne&ti (zeciuial în )ara Româneasc#. Constantin Mavrocordat. Antioh Cantemir &i Constantin Brâncoveanu. REFORMELE FISCALE Dintre cele mai importante m#suri fiscale au fost luate de: Matei Basarab. c#mara domneasc#. deseatin în Moldova) au constat în perceperea de c#tre domnitor a unor produse în natur#. La început a fost în natur#.

Instan ele de judecat# ale voievodatului transilvan au fost: instan#ele domeniale. scaunele s te&ti. pe lâng# acestea s-a men inut în general vechea organizare judec#toreasc#. Instan ele de judecat# ale principatului transilvan: Tabla principelui &i primarius iudex. În Transilvania. SISTEMUL PROBATOR Un principiu fundamental al procesului era acela ca p #r ile s#-&i dovedeasc# sus inerile. Instan ele de judecat# transilvane sub habsburgi: Tabla regal . judele ora&ului &i jura#i. scaunul st pânului de mo&ie. Simpla afirma ie a p#r ilor nesprijinit# de alte probe nu putea conduce la câ&tigarea procesului. Preceptele cre&tine. datorit# istoriei sale diferen iate. instan#ele comitatense (sedes nobiliares). st#pânul s#u putea s#-l r#scumpere pl#tind gloaba &i desp#gubirea. Robii &i #ranii dependen i puteau fi reprezenta i în proces de st#pânii lor. respectiv ac iunile civile sau penale cu care a fost sesizat# instan a. Era singura persoan# care î&i autodetermina competen ele. îi fundamenta pozi ia de judec#tor suprem. Aceea&i situa ie o aveau &i robii. ori s#-l abandoneze p#r ii v#t#mate. de unde &i aspira iile de dreptate ale poporului care erau strâns legate de persoana domnitorului. scaunele de plas . dup# care puterea vine de la Dumnezeu. instan#ele ecleziastice. Guvernul regesc. instan#a suprem a Cur#ii maghiare. 12 .Capitolul al V-lea JUSTI)IA O RGA N I Z A REA J U D E C + T O REA S C + ORGANIZAREA JUDEC+TOREASC+ Puterea domnului pe întreg teritoriul era nelimitat#. P+R)ILE DIN PROCES Capacitatea de exerci iu în cazul #ranilor dependen i era limitat doar la procesele având ca obiect starea lor de dependen #. Cancelaria aulic . scaunul cet #ii. În situa ia în care un #ran dependent comitea o infrac iune. instan#a voievodal . organizarea judec#toreasc# era mult mai complex#.

vr#jitoria. blestemul &i cartea de „blestem“. sodomia. c#lpuzenia. declara iile (m#rturiile) martorilor cojur#torii. PEDEPSELE Pedepse corporale: pedeapsa cu moartea. grosul. curvia sau desfrânarea. infrac#iuni contra integrit #ii corporale: r#nirile simple cu palma sau cu toiagul. mutilarea. tâlh#ria. jur#mântul mincinos. obiceiul p#mântului &i legiuirile scrise au consfin it regula r#spunderii penale individuale. infrac#iunile îndreptate împotriva religiei: erezia. incendierea caselor &i holdelor. Chiar dac# astfel de cazuri au fost numeroase. înfierarea. mutilarea. pedepse privative de libertate: ocna. apostazia. temni a. precum &i slu irile de orice fel. osluhul. infrac#iuni contra propriet #ii: furtul. seduc ia. lezmajestatea. surghiunul. INFRAC)IUNI -I PEDEPSE Infrac iuni îndreptate împotriva conduc torului statului &i a statului: înalta tr#dare. infrac#iuni contra vie#ii: omorul. 13 .Mijloacele de proba iune cunoscute în dreptul feudal au fost: m#rturisirea. def#imarea. jur#mântul p#r ii. R+SPUNDEREA În Evul Mediu românesc se cunosc dou# forme de r#spundere penal# colectiv#: r#spunderea solidar# a ob&tii &i r#spunderea familial#. b#taia. înscrisurile. infrac#iuni care împiedicau înf ptuirea justi#iei: vicle&ugul sau în&el#ciunea: neascultarea. gloaba. infrac#iuni împotriva moralei: r#pirea de fat# sau de femeie. prezum iile &i cercetarea la fa a locului. ierosilia. confiscarea. înc#lcarea hotarelor. pedepse pecuniare: du&egubina. incestul.

Prenumele a fost elementul ini ial de identificare. ci se fixa de la caz la caz. de regul# locurile de na&tere. În sistemul cutumiar românesc. st#rii mentale etc. existen a lor materializându-se în dreptul de a lua parte la hora satului. datorit# vârstei. el se identific# cu locuin a stabil#. episcopatul. Regula general# a fost c# so ia se muta la domiciliul b#rbatului. 14 . NUMELE -I DOMICILIUL Printre criteriile fundamentale de identificare a persoanelor. #ranii. numele &i domiciliul de in întâietate. INCAPACIT+)ILE Exerci iul capacit# ii juridice cuno&tea unele limit#ri. incapacitatea datorat# vârstei lua sfâr&it odat# cu c#s#toria. adic# doar în dreptul modern. dar a fost cunoscut# &i situa ia „m#rit#rii b#rbatului”. or#&enii. Pubertatea &i nubilitatea nu erau stabilite la o anumit# vârst#. În ce prive&te domiciliul. sexului. robii. pentru c# patronimicul – numele de familie a fost folosit doar în acte de stare civil#.Sec#iunea a II-a INSTITU ) IILE DREPTULUI PRIVAT Capitolul I PERSOANELE CATEGORIILE SOCIALE Societatea era structurat# în mai multe categorii: nobilii (boierii).

dar printr-o cazuistic# frecvent# s-au încropit câteva reguli generale aplicabile în aceast # materie. Nu putem afirma c# dreptul cutumiar românesc a înjghebat o teorie general# a obliga iilor sau a contractelor. 15 . GARAN)IA OBLIGA)IILOR În vederea execut#rii obliga iilor întocmai &i la timpul stipulat în contract. pornindu-se de la contractul de vânzare-cump#rare care a fost &i în Evul Mediu cel mai utilizat contract.Capitolul al II-lea OBLIGA)IILE -I CONTRACTELE CONSIDERA)II GENERALE În dreptul nostru cutumiar. În dreptul feudal garan iile erau de dou# feluri: personale &i reale. contractele erau înt#rite de diferite garan ii. izvoarele obliga iilor au fost contractul &i delictul.

RUDENIA NATURAL+ Rudenia natural# sau „de sânge” era stabilit# în principal dup# tat# (adic# patrilinear). fie pe cale artificial# prin înfiere.apoi dup# mam# &i numai în lipsa tat#lui opera doar rudenia dup# mam#”. Leg#turile de rudenie se puteau prezenta sub dou# forme: dreapt# &i colateral#. În Transilvania înfierea era numit# adop#iune. rudenia ca leg#tur# existent# între dou# sau mai multe persoane era stabilit# în func ie de apartenen a la un anumit neam. RUDENIA PRIN ALIAN)+ Rudenia prin alian # sau afinitatea este determinat# de c#s#torie. Nu trebuie s# se în eleag# prin aceasta c# rudenia dup# mam# era ocultat# deoarece leg#tura matrilinear# era &i ea inclus# în impedimentele la c#s#torie..Capitolul al III-lea RUDENIA. MO-TENIREA RUDENIA GENERALIT+)I Principial. 16 . Un aspect deosebit îl prezenta rudenia spiritual . între so i &i rudele celuilalt sau între rudele lor se creeaz# o anumit# leg#tur#. a fost în perioada medieval# destul de restrâns folosit# întrucât familiile aveau un num#r mare de copii. . Aceasta se f#cea fie pe cale natural# prin na&tere. ci c# în comunitate descenden ii erau defini i ca fiind fii (fiicele) lui … . Cu toate c# nu sunt rude. ÎNFIEREA Se mai numea &i luare de suflet. identic# în esen # cu cea existent# în celelalte dou# #ri române&ti. generat# de actele sacramentale. FAMILIA. o apropiere cu efecte în plan moral &i religios.

Biserica a manifestat mereu opozi#ie la anumite tipuri de înfr# ire. În conformitate cu înv# #tura cre&tin#.este dup# moravurile porce&ti” (Sf. doar prima cununie este o Tain# (adic# ine de sacralitatea uniunii conjugale). care în toat# perioada de la antichitatea târzie &i pân# în epoca modern# s-a încheiat în exclusivitate în form# religioas# prin s#vâr&irea Tainei Nun ii. RUDENIA SPIRITUAL+ Este generat# de împ rt &irea unor Taine ale Bisericii: Botezul &i Nunta. Familia a prezentat o deplin unitate de regim juridic în toate provinciile istorice datorit# aplic#rii acelora&i norme cuprinse în nomocanoanele &i pravilele pe care Biserica Ortodox# din toate aceste provincii le-a folosit pentru reglementarea problemelor legate de viaa de familie. dezavuarea f#cându-se atât prin canoane. Sub influen a Bisericii c#s#toria se încheia de regul# pe via #. forma mentis medieval# apreciind c# femeia este inferioar# b#rbatului. mo&tenit# din antichitate..ÎNFR+)IREA Înfr# irea constituia tot o form# de rudenie artificial# &i îmbr#ca diverse forme cu efecte multiple. CONDI)IA FEMEII Raporturile dintre so i. îns# nunta cea de a patra . a doua &i a treia sunt îng#duite pentru neputin a firii omului. Evul Mediu a perpetuat desconsiderarea femeii. de&i dominate de principiul inegalit# ii sexelor. FAMILIA Familia se întemeia în urma c#s#toriei. Îns# a vorbi doar de o simpl# o preeminen # a b#rbatului se poate face numai la modul ideal. argumentat în mod eronat &i religios. cât &i prin influen area legiuirilor laice. nu erau despotice. 17 . Vasile cel Mare).

care constituia cota din mo&tenire testat# pentru împlinirea datoriile cre&tine&ti de dup# moarte.IMPEDIMENTELE LA C+S+TORIE Impedimentele la c#s#torie sunt împrejur#ri a c#ror existen # împiedic# încheierea c#s#toriei. Observarea lor era de datoria clericului în fa a c#ruia se încheia c#s#toria. MO-TENIREA Mo&tenirea era guvernat# de acela&i dispozi ii indiferent de categoria social#: nu se cunosc norme care s# reglementeze diferit mo&tenirea nobililor fa # de cea a #ranilor. în special a v#duvei. bunurile dobândite în timpul c#s#toriei erau împ#r ite fie pe cale amiabil#. mo&tenirea putea fi legal# sau testamentar#. Încheierea unei c#s#torii în prezen a impedimentelor era sanc ionat# cu anularea c#s#toriei. DIVOR)UL De&i c#s#toria era privit# ca o uniune indisolubil# de c#tre cutumele române&ti. Deosebit de succesiune era a&a numita parte a sufletului. 18 . totu&i. de&i nu era bine v#zut# de obiceiul p#mântului. Necercetarea st#rii viitorilor so i &i a eventualelor impedimente conducea la sanc ionarea clericului prin normele în materie cu o pedeaps# variabila în func ie de gravitatea consecin elor unei astfel de c#s#torii. iar spre finele Evului Mediu. anume. În func ie de normele care au reglementat-o. divor ul era admis în cazuri grave. era totu&i tolerat#. devine ceva mai frecvent. Rec s torirea. odat# cu începuturile dec#derii moravurilor patriarhale. adic# pentru pomeniri &i pomeni. Odat# cu desfacerea c#s#toriei. putându-se realiza uneori &i prin consim #mântul mutual al so ilor. fie în fa a instan elor de judecat#. de la banala amend pân# la caterisirea (excluderea din cler) sacerdotului.

care au influenat vechiul drept românesc pân# în secolul al XIX-lea. în paralel cu cea de obicei (sau drept. folosin# &i responsabilitate colectiv ”. c#ci este &tiut c# înaintea legilor scrise apare obiceiul juridic. Tripartitul lui Werböczi (1517). Nomocanoanele erau colec ii oficiale bizantine care cuprindeau într-o ordine sistematic# atât legi biserice&ti numite canoane cât &i. Problema inexisten ei dreptului nu se poate pune (ubi societas.sistem juridic de sat […] bazat pe st pânire. De altminteri. kanon – lege bisericeasc#). documentele timpului atest# existen a unui ius valahicum dup# care se cârmuiau raporturile sociale sau litigiile dintre oameni. Codul Calimach (1817). În surprinderea înf# i&#rii vechilor cutume ne lovim de t#cerea izvoarelor. Constitu iile aprobate (1653) &i Constitu iile compilate (1669). Pravilniceasca condic# (1780).Titlul al IV-lea DE LA CUTUM+ LA PRAVIL+ PROCESUL APARI)IEI LEGILOR SCRISE ÎN LIMBA ROMÂN+ Legea ca vocabul# era uzitat# chiar înainte de apari ia codific#rilor. Diploma leopoldin# (1691). legile de stat. vechiul drept românesc nescris apare ca un . în paralel cu ele. A&a cum s-a mai ar#tat.. 19 . Îndreptarea legii (1652). Sobornicescul hrisov (1785). LEGIUIRILE CU CARACTER LAIC Statutele )#rii F#g#ra&ului (1508). Regulamentul Organic (1831–1832). Legiuirea Caragea (1818). legi emise de împ #ra ii bizantini (nomos – lege de stat. Carte româneasc# de înv# #tur# (1646). Abia în secolul al XVII-lea apar codurile de legi oficiale proprii #rilor române&ti. CIRCULA)IA DREPTULUI BIZANTIN ÎN )+RILE ROMÂNE Pân# la adoptarea codurilor autohtone au fost folosite manualele de drept bizantin &i culegerile de nomocanoane. informa iile pe care le de inem sunt relativ târzii în raport cu apari ia reglement#rilor nescrise. ibi ius!). dreptate).

P. Legiuirea lui Caragea (1955). [Ed. Trad. P. note C. I. B ()ara Româneasc ). Fene&an. Îndreptarea legii – 1652 (1952). Edi ie de G. 1 vol. Manualul legilor sau a&a numitele Cele &ase c r#i adunat de pretutindeni &i prescurtat de vrednicul de cinstire p str torul de legi &i judec tor în Salonic Constantin Harmenopulos (1921). DICULESCU. H. Opere. (1997). I. Bucure&ti: Academiei RSR. (1981). Documente privind istoria României (1951–1960). Al. Descrierea Moldovei. Cron e. A. -trempel (ed. Bucure&ti: Academiei RPR. Popescu. trad. Bucure&ti: Academiei RSR. II. Edi ie critic#. Floca. C (Transilvania). Edi ie critic#.. Bucure&ti: Minerva. 13 vol.). vol. trad. Peretz. De la fundarea Romei. T. (1959). Trad. V. Bucure&ti: -tiin ific#. IVIREANU. Vl.. a II-a]. Carte româneasc de înv # tur – 1646 (1956). C (Transilvania). Cluj: Dacia. Constitu#iile Aprobate ale Transilvaniei (1997). Cluj-Napoca: Dacia. a. -otropa.. vol. Via#a cotidian a ) rii Române&ti în documente. Edi ie critic#. Edi ie critic#. A (Moldova). A (Moldova). (1970).. 20 . 6 vol. 7 vol. Izvoare privind istoria României. Pandrea. B ()ara Româneasc ). Bucure&ti: Academiei RPR. D. Bucure&ti: Cartea Româneasc#. Pravila cea mic (de la Govora) (1885). Pref. Bucure&ti: Minerva. N. G. în Collec#iune de legiuirile vechi &i cele noui care s’a+ promulgat de la 1 ianuarie 1875 &i pân la finele anulu. vol. Banatul de la origini pân acum (1774).BIBLIOGRAFIE IZVOARE Acte judiciare din )ara Româneasc (1775–1781) (1973). Codul Calimach (1958). Herlea. J. Documenta Romaniae Historica (1966–1977). CANTEMIR. 1800–1848. J (1982). Bucure&ti: Academiei RPR. Bucure&ti: Academiei RPR. EHRLER. 11 vol. 1 (1964). Bucure&ti: Academiei RPR.1885.. Trad. 5 vol. Timi&oara: Facla. Bucure&ti: Academiei RPR. LIVIUS.

rudenie. BR+TIANU. Edi ie critic#. M. Mihai Bujoreanu (ed. Pravila lui Coresi (1982). ARTICOLE AGAPIE. D. Ia&i: Polirom. Ia&i. Bucure&ti: Academiei RPR. Familia în satul românesc din Transilvania. BENEVISTE. C. (2002). Vaslui. Femeia în istoria Europei. Bucure&ti: Academiei RSR. MONOGRAFII. P. DIC)IONARE. Constantin cel Mare. BARNEA. Trad. I. (1939). Imperiul cre&tin &i asaltul invaziilor (313–610). a II-a. 1. partea I. D. Economie. I. BOCK. N. CURSURI. Bucure&ti: Paideia. Spincescu. (1999). Trad. Bucure&ti: Socec & Co. B+NESCU. Din Evul mediu pân în zilele noastre. Izvoadele. Slu&anschi. Bucure&ti: Eminescu. vol. Leg tura dreptului bizantin &i românesc. BOLOVAN. I. vol. BERECHET. BERECHET. (2000).III. S. Istoria Imperiului bizantin. Problema jur torilor la români. Dreptul bizantin &i influen#a lui asupra legisla#iei vechi române&ti. Tradi#ia istoric despre întemeierea statelor române&ti. corectat# &i m#rit#. Ed.). 21 . tomul VIII. BRÉHIER. (1982). Ia&i. vol. Bucure&ti: -tiinific#. Cluj-Napoca: Centrul de Studii Transilvane & Funda ia Cultural# Român#. Pravilniceasca condic (1957). (1931–1932). ALEXANDRESCO. N. BR+DEANU. Bucuresc /: Tipografia Academiei Române (Laboratori/ Român/). Gh. rev#zut#. Bucure&ti: -tiin ific#. Regimurile &i conven#iile matrimoniale. Civiliza#ia bizantin . No#iuni introductive la materia succesiunilor. G. TRATATE. (1999). L. partea I. Curs dactilografiat. (1947). A. A doua jum tate a secolului al XIX-lea &i începutul secolului XX. (1937). Gr. Gr. Explica#iunea teoretic &i practic a dreptului civil român. & ILIESCU. Texte române&ti din secolul al XVI-lea. I. O. societate. B#rbulescu. (1994). Bucure&ti: Anastasia. Edi ie critic#. Vocabularul institu#iilor indo-europene. Trad. (1916). Conven#iile matrimoniale. É. (1980). V. S.

(1994). & CIULEI.) e. Dreptul bizantin în #rile române. V. (1996). Bucure&ti: Casa de Editur# &i Pres# „-ansa” S. Dreptul bizantin în Basarabia . 22 . I. Bucure&ti. Mircea. Bucure&ti: Meridiane. CÂNDEA. Dacia preistoric . (1940). Înfr #irea de mo&ie. H. Gh. a III-a. I. A. I. CERNEA. CRON). (coord. C. CAVALLO. CHI)IMIA. Bucure&ti: Academiei RSR. (1958). Identitatea spiritual# a domnului de ar#. Omul bizantin . Burebista &i epoca sa. 3–4. Bucure&ti: Academiei RSR. G. N. (1899). COST+CHEL. CORNEANU. E. Bra&ov: Tipografia „Unirea”. Ortodoxia româneasc . CIULEI. Studii. (1986). Trad. N. Gh. P. Ia&i: Polirom. Re&i a: Banatica. Curs elementar de drept privat roman. Institu#ii medievale române&ti. Ed.CASSO. L. Berechet. Jur torii. (coord. [Ed. (1969). Transilvania. Via#a feudal în )ara Româneasc &i Moldova (secolele XIV–XVII). V. (1957). G. IX (5). P. DANIELOPOLU.. Dreptul românesc în Banatul medieval. a. C. PANAITESCU. A. CERNOVODEANU. Societatea româneasc feudal v zut de c l tori str ini. Istoria statului &i dreptului românesc. R. DENSU-IANU. Explica#iunea Institutelor lui Iustinian. vol. -t. & CAZACU. & MOLCU).) (2000). Trad. Ia&i. a II-a]. 1. Formarea vechiului drept românesc nescris. G. (1977). (1972). Bucure&ti: Institutului Biblic &i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. L. Folclori&ti &i folcloristic româneasc . (1935). CONDURACHI. (1997). Bucure&ti – Cluj: Cartea Româneasc #. C+TUNEANU. CRI-AN. P. Bucure&ti: Humanitas. Pravila Moldovei din 1646. Bucure&ti: -tiin ific#. Bucure&ti: Academiei RSR. Gr. D. G. Bucuresci: Imprimeria Statului. (1927). (1990). I. Edit. I. G. Constitu#ia României în dezbaterile contemporanilor (1990). (1968). CRON). Revist de istorie. E.

Ia&i: Funda iei „Chemarea”. V. N. Arhivistic . (1941). C. Bucure&ti: -tiin ific# &i Enciclopedic#. heraldic . DJUVARA. Trad. (1969). Extras. M. D. GEORGESCU. Dreptul de protimisis în )ara Româneasc &i Moldova. FLOCA. Torou iu. V. I. (1993). (1995). Dacia înainte de Dromihete. Justinian în lumina vechii culturi juridice române&ti. Sibiu. I. Carte româneasc de înv # tur de la pravilele împ r te&ti &i de la alte giudea#e. & VULPE. &i St. Din istoria dreptului românesc. Stoicescu. G. GEORGESCU. G. în Omagiu prof. ) rile române la începutul epocii moderne (1800–1848). FOTINO. Bucure&ti: Academiei RSR. (1992). Bucure&ti: Academiei RSR. [Bucure&ti]: Universul. (1965). 1–2. GAL. DUBY. G. sigilografie. N. 1646. Al. paleografie. 23 . D. G. Canoanele Bisericii Ortodoxe. 3–4. FIROIU. N. DUMITRESCU. Ia&i. Despre dragoste &i alte eseuri. în Analele Facult #ii de Drept din Bucure&ti. (1942).DUMITRESCU. Preem#iunea în istoria dreptului românesc. C. Influen a bizantin# în vechiul drept românesc. (1940).) (1982). Transilvania. I. I. Bucure&ti: Humanitas. (1940). (coord. Originile dreptului scris în Biserica Ortodox Român (studiu istoric-canonic). (1997). Bucure&ti: „Bucovina” I. Gh. vol. Oancea. FLOCA. Dota în vechile noastre legiuiri. Al. N. Dic#ionar al &tiin#elor speciale ale istoriei. GABOR. Pagini din istoria dreptului românesc. Extras. Vl. Carpov. (1974). II. II (2–4). V. FOTINO. genealogie. Între Orient &i Occident. (1993). Bizan#ul &i institu#iile române&ti pân la mijlocul secolului al XVIII-lea. Trad. Evul mediu masculin. (1995). Istoria statului &i dreptului românesc. Analele Facult #ii de Drept din Bucure&ti. Al. Bucure&ti: Meridiane. Sibiu. cronologie . E. (1988). FLOCA. Dou# nun i voievodale. G. Sibiu. diplomatic . Bucure&ti: Academiei RSR. Bucure&ti: -tiin ific# &i Enciclopedic#. (1980). FOTINO.

Indoeuropenii. J. GRISELINI. (1990–1993). GRAMA. (responsabil de volum) e. HOPÂRTEAN. Aspecte ale evolu#iei culturii juridice în Principatul Moldovei (1646–1749). IORGA. CÂNDEA (coord. vol. 1611–1740. Organizarea judec toreasc . Trad. Al. HANGA. Apullum. HANGA. Transilvania. Fene&an. Istoria dreptului românesc. (1998). Bucure&ti: Edit. 1611–1831. V. & STRIHAN. GRAMA. 3–4. HANGA. Vl. Obiceiuri populare de peste an. C. Bucure&ti: Humanitas. Femei române din Transilvania la cump#na veacurilor XIX &i XX. [Ed. Vl. A. a II-a revizuit# &i ad#ugit#. Judecata domneasc în )ara Româneasc &i Moldova. Iustinian. Tratat. (1977). Vl. Napoleon. D. IORGA. teil 2. vol. Timi&oara: Facla. Mari legiuitori ai lumii.). II. Dreptul cutumiar. (1972). I. Berlin: Akademie-Verlag. Trad. Bucure&ti: Academiei RSR. (1992). Istoria dreptului românesc. (1997). GHEORGHIU-BR+DET. (1996). I. GHINOIU. nr. Bucure&ti: Academiei RSR. HERLEA. N. (1993). Bucure&ti: Teora. Al. Bucure&ti: Funda iei Culturale Române. (1993). Le Droit Géto-Dace. L. C#s#toria &i obiceiurile ei pe Valea Ampoiului. Cluj-Napoca: Dacia. Încercare de istorie politic &i natural a Banatului Timi&oarei. Dreptul de proprietate. 24 . HANGA. Istoria dreptului românesc. Vl. (1984). I. Bucure&ti: Enciclopedic# Român#. F. Hammurabi. Didactic# &i Pedagogic#. Ia&i: Funda iei „Chemarea”.GEORGESCU. N. Studii de istorie a dreptului. Iorga-Pippidi. P. Bizan# dup Bizan#. (1985). partea I. Gesselschaft und Recht im griechisch-römischen Alterum. Drept privat roman. Bucure&ti: Lumina Lex. A. (1979). a. (1980). (1995). Ed. HAUDRY. Dic#ionar. în V. Pe an. Vl. Un veac de aur în Moldova (1643–1743). I. Istoria românilor în chipuri &i icoane. Trad. Chi&in#u – Bucure&ti: Întreprinderea EditorialPoligrafic# -tiin a & Funda iei Culturale Române. Bra&ov: Tipocart. (1994). (1969). vol. HANGA. a II-a]. D. XXVII–XXX.

Succesiuni. Marga). Note de curs. Introducere în opera lui Antim Ivireanul. LENGHEL-BRÂNZEI. S. Bucure&ti: Minerva. H. 25 . V.IORGA. D. Via#a în Dacia roman . Cluj-Napoca: Cordial Lex. Bucure&ti: „Grai &i Suflet – Cultura Naional#”. (1999). vol. M. H. MACREA. (1977). E. Ia&i: Polirom. MAZILU. Istoria dreptului român pentru anul I. Conferin#e radio (1936–1938). Bucure&ti: Anastasia. OBOLENSKI. II. Trad. D. D. & MUNTEANU. Europa de R s rit. D. Ia&i: Tipografia „Convorbiri Literare”. OPREAN. Sfaturi pe întunerec. MOTOTOLESCU. Un commonwealth medieval: Bizan#ul. Ia&i: Moldova. Edi ie critic#. Noi despre ceilal#i. Cluj-Napoca: Cordial Lex. MARCU. Cluj: Tipografia Fondul C#r ilor Funduare. Curs universitar. (1995). (1925).-G. M. (2002). Bucure&ti: Corint. L. MUNTEANU. vol. [coord. /terna latinitas. MAXIM. MAZILU. MARIAN. MURE-AN. MEHEDIN)I. a II-a. (2004–2005). 500–1453. Arad: “Vasile Goldi&” University Press. P. (1969). Fals tratat de imagologie. Darurile dinnaintea Nun#ii în dreptul Vechiu românesc comparat cu cel Romano-Bizantin &i Slav. Ceremonialul nun ii pe cursul superior al Bistrei (Bucova. Ed. Bucure&ti: Minerva. M. I. Mic enciclopedie a gândirii europene în expresie latin . Nunta la români. Dumitriu. (1921). D. MURE-AN. C. II. & FILDAN. Persoanele. (1996). (1996). Introducere în criminologie. MURE-AN. al facult #ii de drept. S. (1999). Studiu etnograficocomparativ. & POPOVICI. N. (1997). L. Bucure&ti. Contractele speciale. P.] et alii (2000).] et alii (2000). Ia&i: Polirom. B#u ar. Drept civil. (1995). Bucure&ti: Lumina Lex. H. [coord. ONI-OR. Drept civil. Cluj-Napoca: Cordial Lex. Drept civil. Istoria dreptului românesc. L. Etnogeneza românilor &i a altor popoare europene privite prin prisma geografiei istorice. Cre&tinismul românesc. Studii &i comunic ri de etnografie-istorie. M. S[imeon] Fl[orea] (1995). (2004).

POPOVICI. Studii juridice. Bucure&ti: -tiin ific#. (1985). Regimul matrimonial al bunurilor so ilor din secolul al XVIII-lea pân# la Codul civil. în dreptul actual &i în noul Cod civil. Dota în dreptul roman. Precis de istoria dreptului român. (1910). Decebal. Bucure&ti: Meridiane. -t. II – Dreptul ereditar. (2002). 10. (1991). Getica. (2002). T. V. Radu Florescu (ed. P. 11–12. C. (2000). Bucure&ti: Tipografia Fondul C#r ilor Funduare. Revist de istorie. 26 . (1958). Izvoarele bizantine. PLATON. Bucure&ti: Academiei Române. O protoistorie a Daciei. (1931). seria B. 2–4. Bucure&ti: Socec & Co. Th. PETOLESCU. (1970). Studia Universitatis Vasile Goldi&. vol. (1942). Tez# de dr. PIPPIDI. P. Cluj-Napoca: Dacia. (1992). PLOPU. Voievodatul Transilvaniei. Studia Universitatis Babe&-Bolyai. POPESCU. Fr #ia de cruce. P. Studii. Logodna în dreptul vechi. partea I. (2000). Bucure&ti: Institutul de Arte Grafice „Vremea”. (2002). E. (1924). IV. I.OROVEANU. 23 (1). Series Juridica. PERETZ. PETRESCU-PROVIAN. POPOVICI. Dota în dreptul bizantin. PERETZ. P. Regimul dotal în vechiul drept &i în Codul civil român. Not# privind proprietatea imobiliar# a femeii în Moldova secolului al XVII-lea. P r#i alese din dreptul privat ungar. M. G. PASCU. regele dacilor. C. Cluj: Presa Universitar# Clujean#. (1982). Institu ia c#s#toriei &i condi ia juridic# a femeii în )ara Româneasc# &i Moldova în secolul XVII. Ploe&ti. A. Bucure&ti: Cerma PÂRVAN. POPOVICI. POPOVICI. (2001–2002). M. Studia Universitatis Vasile Goldi&. Studii juridice. I – Dreptul familial material.). D. Istoria dreptului românesc &i evolu#ia institu#iilor constitu#ionale. Curs de drept bizantin. Contribu#ii la istoria veche a României. I. P. POPOVICI.

a II-a rev#zut#. tom XI. Limba traco-dacilor. P. (1946). seria III. (2004). Probleme. Memoriile Sec#iunii Istorice [ale Academiei Române]. (1997). I. studii. tom I (2). V. R+DULESCU. Institu#ii feudale din # rile române. Not# privind schimbarea numelui în vechiul drept românesc. Structura intern a satelor dev lma&e libere. Dic#ionar. STAHL. A. &tiin#a limbii. Comunicare &tiin ific#. Trad. mem. 15. Structuri sociale. SACHELARIE. structuri magice &i religioase. REGNAULT. SACHELARIE.POPOVICI. idei. -. (1999). Asem#n#ri între ideile primitive ale poporului din Bretania &i ale poporului român. Ed. Buletin 0tiin#ific. Ed. Trad. Pagini inedite din istoria dreptului românesc. Triburi &i sate din sud-estul Europei. SOLCAN. H. I. A. (1967). Bucure&ti: Academiei RSR. O. a II-a rev#zut# &i ad#ugit#. Analele Academiei Române. & STOICESCU. RUSSU. literatur &i art . (2005). (1949). seria III. Bucure&ti: Academiei RSR. II. C. & BUZATU. (2000). Glasul Bisericii. (1998).) (1988). POPOVICI. I. II. R+DULESCU. Nicolau. STAHL. (1931). Bucure&ti: Universit# ii. Contribu#ii la studiul satelor dev lma&e române&ti. R+DULESCU. (1991). Sibiu: Deisis. vol. tomul XXVII. L. Via#a cotidian a P rin#ilor de&ertului în Egiptul secolului IV. Mo&tenirea monahilor în vechile noastre orânduiri juridice. (1999). I. R+DULESCU. 27 . Arad: Gutenberg Univers. Influen a francez# asupra dreptului român pân# la 1864. O. SCURTU. Discu ii privind dreptul geto-dac. Gh. P. Bucure&ti: Paideia. Norme privitoare la adunarea materialului pentru cunoa&terea vechiului drept nescris. A. Bucure&ti: Cartea Româneasc#. Memoriile Sec#iei Istorice. În 0tiin#a &i filosofia dreptului. filosofice &i economico-juridice. 0tiin#e istorice. (coord. Familia în secolul al XVII-lea în ) rile Române. Ic# jr. Bucure&ti: -tiin ific#. N. Zilele academice ar dene. Istoria românilor în secolul XX (1918–1948). A. H. mem. P. I. H. Bucure&ti: Paideia.

Ed. -OTROPA. Societate &i mentalitate in )ara Româneasc &i Moldova. a IV-a. Dacia roman &i n v lirile barbare. Bucure&ti: -tiin ific# &i Enciclopedic#. Perspectiv istoric . 1. Bucure&ti: Enciclopedic#. (1993). XXXIV. Teologia dogmatic ortodox . Dacia anteroman . D. (2001). (1959). (1988). vol. (1970). IV. Bucure&ti. (1997). Etnologie juridic . Bucure&ti: Univers Enciclopedic. G. Ed. ST+NILOAE. Apullum. 513 înainte de Hr. Istoria românilor din Dacia roman . 1633–1821). Bucure&ti: Institutului Biblic &i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Numele de persoan la români. I. moralitate &i condi ia femeii în viziunea &colii ardelene. Istoria românilor din Dacia roman . Bucure&ti: Enciclopedic#. Copi&ti de manuscrise române&ti pân la 1800. (1997). Cluj: Tipografia „Cartea Româneasc #”. a IV-a. Secolele XV–XVII. Unitatea româneasc medieval . 28 . (1978). (1985). (1997). vol. G. V. III. D. D. VULC+NESCU. Bucure&ti: Academiei Române. I. Istoria modern (de la Matei Basarab &i Vasile Lupu pân la fanario#i. A. -TREMPEL. A. vol. )IGHILIU. C#s#torie. Bucure&ti: Paideia. XENOPOL. -TREMPEL.STANCIU. TODERA-CU. Bucure&ti: Academiei RSR. I. Antim Ivireanul. Introducere &i bibliografie la istoria dreptului românesc. TOMESCU. (1927). vol. XENOPOL. D.–1290. L. R.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->