WHAT THE BLEEP ? La inceput a fost Vidul, abundent, plin cu infinite posibilitati. Si tu esti una dintre ele... ...

fizica cuantica ...cuantic ...mecanica cuantica ...mintea suprema ...o retea neuronala ...creierul nu cunoaste diferenta, dintre ceea ce ede in mediul incon!urator, si ceea ce isi aminteste. ...noi suntem pe puntea de comanda a unui simulator... ...in orice mod am obser a lumea din !urul nostru... ...si atunci cum poti sa continui sa ezi lumea ca fiind reala, daca Sinele, care o determina sa fie reala, este intan"ibil? Toate realitatile e#ista in simultaneitate? E#ista cum a posibilitatea... ...ca toate iitorurile sa e#iste unul lan"a altul? V$ati azut reodata pe oi insi a prin oc%ii unui altcui a, care sunteti oi acum? Si $ati pri it reodata pe oi insi a, prin oc%ii &bser atorului 'ltim? (ine suntem? )e unde enim? (e ar trebui sa facem? Si incotro ne indreptam? )e ce suntem aici? Aceasta e intrebarea suprema nu$i asa? (e este realitatea? (eea ce credeam ca nu este real, imi pare acum, ca intr$un anumit fel a fost mai real, decat ceea ce cred ca este real, si care acum imi pare mai de"raba a nu fi real. *u se poate e#plica. Si oricine s$ar pierde prea tare...oricine ar incerca...sa$si piarda timpul incercand sa e#plice aceasta, e cel mai probabil ca se a pierde, alunecand la nesfarsit in tunelul care duce in necunoscut. (red ca cu cat analizam mai mult fizica cuantica,cu atat de ine mai misterioasa si mai minunata. +izica cuantica, foarte... succint orbind, este fizica... posibilitatilor. Acestea sunt intrebari care ni se adreseaza,...referitoare la modul in care percepem lumea, si la ideea daca e#ista reo diferenta intre modul in care pare, si modul in care este ea de fapt. V$ati "andit reodata din ce sunt facute "andurile? (red ca unele dintre lucrurile pe care le edem, copii din ziua de azi sunt un semn care ne arata ca e#ista o paradi"ma culturala "resita, unde puterea "andului nu este apreciata. +iecare epoca, fiecare "eneratie isi are presupunerile sale incorporate, ca Pamantul e plat, ca e rotund,etc. E#ista sute de presupuneri ascunse, lucruri pe care le consideram ade arate, si care pot sau nu sa fie ade arate. Bineinteles ca in marea ma!oritate a cazurilor, din punct de edere istoric, aceste lucruri nu sunt ade arate. Asa ca este posibil, daca luam in considerare si istoria, ca multe dintre lucrurile pe care le consideram implicit a fi ade arate, despre lume, pur si simplu nu sunt ade arate. Suntem blocati in aceste percepte, adesea c%iar fara sa stim aceasta. Aceasta este o paradi"ma. -aterialismul modern le rapeste oamenilor ne oia de a se simti responsabili. Si destul de des acelasi lucru il face si reli"ia. )ar eu cred ca luand suficient de mult in serios mecanica cuantica, responsabilitatea ne re ine astfel noua, direct. Si sa stiti ca nu ne ofera raspunsuri e#acte si care sa ne linisteasca. *e spune ca intr$ade ar lumea e ce a foarte mare si misterios, si nu mecanicitatea este raspunsul. )ar n$am sa a spun eu care este acest raspuns, pentru ca sunteti suficient de maturi, ca sa aflati oi insi a raspunsul. +iecare dintre noi suntem un mister? +iecare dintre noi e o eni"ma? -a!oritatea cu si"uranta ca sunt. Punandu$ a aceste intrebari mai profunde, eti dobandi un nou mod de a e#ista in lume ca si cum ati inspira o "ura de aer proaspat. Va face ca iata sa fie mai plina de bucurie. Ade aratul secret al ietii nu este sa fii in prezent, ci sa fii prezent in mister. (E...ST/- )E +APT? )e ce oare re$cream permanent aceeasi realitate? )e ce a em mereu acelasi tip de relatii?

&c%ii sunt ca si obiecti ul camerei de filmat.pro erbialul arf al unui imens1br2ice$ber" cuanto$mecanic. si o filtram. dar caseta pe care se ede efecti e partea posteriora a creierului. (ele care a!un" pana in campul constient1br2sunt cele care se descurca cel mai bine. )ar constientizarea celor 5444 de biti se refera doar la mediul incon!urator. se acti eaza aceleasi zone ale creierului. Afirma ca ceea ce se petrece in interiorul nostru. Aceasta ii face pe oamenii de stiinta sa$si puna urmatoarea intrebare. si care totusi. Apoi li se cere sa inc%ida oc%ii si sa$si ima"ineze acelasi obiect. sa ada mai mult decat poate creierul proiecta in mod constient? . la corpul nostru si la timp. a crea e enimentele care se petrec in afara noastra. dar nu neaparat. E ca si aparatul de filmat. incepe sa e#iste doar atunci cand da peste o alta parte a acestei realitati fizice. Practic la fiecare pas noi eliminam informatii. 0 0/l simt real. E doar perceptia sa ca e ce a real. pentru ca simt. E#ista o realitate fizica care este perfect solida. )aca creierul proceseaza 344 miliarde de biti de informatie.)e ce de a em mereu acelasi fel de loc de munca.. anumite portiuni ale creierului se or acti a in timp ce pri este obiectul.0aparatul nostru de filmat0. 0(ine ede de fapt? (reierul sau oc%ii?0 si 0(e este realitatea? (eea ce edem prin intermediul creierului. Ati fost conditionati sa credeti ca lumea e#terioara e mai reala decat cea interioara. (reierul proceseaza 344 de miliarde biti de informatie pe secunda. ca o stanca. si cu toate acestea noi nu reusim sa o inte"ram. )e e#emplu. deoarece in ambele situatii. si ma doare piciorul. E iu. si noi suntem constienti doar de 5444. E#perimentele stiintifice arata ca daca conectam creierul unei persoane la un tomo"raf computerizat. si cu si"uranta o face sa dobandeasca o anumita forma de e#istenta. care e#ista. decat ceea ce este aici. aceasta camera de filmat ede mult mai mult in !urul meu. pentru ca nu e inzestrata cu obiecti itate si abilitatea de a !udecata. /nseamna ca e realitatea. Traim intr$o lume din care tot ce edem este doar arful ice$ber"$ului. atat de conditionati de modul in care ne cream iata.1br2se acti eaza practic aceleasi retele neuronale. cat el primeste informatia respecti a.. si ii cerem sa pri easca un anumit obiect. si interactioneaza cu aceasta masa cetoasa de materie. Stiati ca in creier se imprima lucrurile ce au capacitatea de a edea? Si acesta e un lucru important. Bineinteles noi influentam partial acele momente. Asa ca e posibil ca oc%ii nostri. aceasta e ce a real. Se numeste corte#ul izual si e c%iar aici. care apare din senin. cum se face ca re$cream in continuare aceleasi realitati? *u e uimitor ca a em la dispozitie atatea potentialuri si optiuni. ca si atunci cand il pri eau efecti . )ar noi suntem constienti doar de 5444. Au e#istat filozofi in trecut care spuneau pri iti.0 (u toate acestea e doar o e#perienta. Sin"urul film care ruleaza in creier e cel pe care a em capacitatea de a$/ edea.. atata doar ca noi nu suntem constienti de ele? Este posibil oare sa fim atat de conditionati de iata noastra zilnica.daca reti sa puneti lucrurile la modul acesta. Aceasta alta parte am putea fi noi. la nesfarsit? /n acest infinit ocean de potentialitati e#istente in !urul nostru. Ar putea fi doar o pietricica intamplatoare. inseamna ca realitatea se petrece in creierul nostru in tot acest timp. 0(e este realitatea?0 Suntem bombardati cu cantitati uriase de informatie. 0)aca lo esc aceasta piatra. sau ceea ce edem prin intermediul oc%ilor?0 Si ade arul este ca creierul nu face diferenta intre ceea ce ede efecti in mediul incon!urator si ceea ce isi aminteste. incat ne lasam pacaliti de ideea ca nu a em nici un fel de control. Si in timp ce isi ima"ineaza acelasi obiect.care ine spre noi si pe care o procesam prin intermediul or"anelor de simt. Acest nou model stiintific este e#act opusul. Si atunci ne punem intrebarea.

ma refer la o ener"ie imensa intr$un spatiu mic. sentimente. amer$indienii nu au reusit sa ada na ele. -oti ul pentru care n$au azut na ele. Este o c%estiune filozofica importanta pe care trebuie sa o rezol am. Aici a em ne oie de o noua stiinta. E#ista o po estioara minunata care cred ca e ade arata. din care nu putem iesi in nici un fel.si ceea ce se petrece aici. le$au azut si ei. Aceste posibilitati sunt tan"ente la efecte cuantice de ni el mic. in interior. . )eci se poate ca totul sa fie doar o mare iluzie. -ai intai %aideti sa orbim despre lumea sub$atomica. in termenii a ceea ce poate sa spuna stiinta despre lumea noastra. )ar primul lucru pe care reau sa i$/ spun despre lumea sub$atomica. )e fapt e#ista posibilitatea de a ale"e directia in care sa mear"a ietile noastre. in interior.este ca e in totalitate o fantezie creata de niste fizicieni nebuni care incearca sa$si dea seama ce sfantul se petrece cand fac ei e#perimentele acelea la scara mica. Si pentru ca toti a eau incredere in el. & data ce le$a azut. Asa ca nu puteau sa le ada. )in nou si din nou. a fost ca ei nu stiau. 777777777777777777777777777777777777777777777777777 777777777777777. care se numeste fizica cuantica. pentru ca nu semanau cu nimic din ce azusera ei pana atunci. -ateria nu este ceea ce am crezut noi timp de multa reme ca este. le$a spus tuturor ca na ele e#ista. si care este subiectul unei "ame lar"i de ipoteze discutabile. /n momentele respecti e lucrurile de in destul de obraznice. materia a fost intotdeauna considerata a fi reprezentantul suprem a ceea ce este static. S%amanul a pri it oceanul si a azut alurile cauzate de na e. "anduri. care sa fie independent de ceea ce se petrece aici. *u e#ista nici un 0e#terior0 in e#terior. aceasta e o intrebare la care nu a em in mod necesar un raspuns corect. edem doar ce credem ca e posibil. Ec%i alam tipare care e#ista de!a in fiinta noastra datorita conditionarii. si intr$un inter al de timp e#trem de redus. *oi cream realitatea. toate acele spatii e#istente acolo. Asa ca in fiecare zi mer"ea si pri ea marea. (red ca depinde doar de ceea ce consideri a fi real. (and spun e#perimente la scara mica. )eci suntem totusi intotdeauna practic constransi de informatiile receptionate de creierul uman. 777777777777777777777777777777777777777777777777777 777777777777777. care ne permite sa edem si sa percepem1br2tot ce edem. dar nu se Asa ca a inceput sa se intrebe care era cauza respecti ului efect. pentru ca in domeniul stiintei noi suntem intotdeauna obser atorii. Percepem intotdeauna ce a dupa ce s$a reflectat in o"linda memoriei. apropiindu$se. 6eferitor la faptul daca traimb sau nu intr$un imens simulator. Se spune ca atunci cand amer$indienii din insulele (araibe au azut na ele lui (olumb. in creierul lor nu e#ista nici o informatie referitoare la e#istenta na elor de mare iteza. si pre izibil. Si spoi o sa discutam despre ce ne spune ea referitor la realitate. c%iar daca erau prezente la orizont. particulele ocupa un spatiu insi"nifiant din olumul unui atom sau al unei molecule. )upa un anumit inter al de timp a reusit sa ada na ele. (and armada spaniola a lui (olumb a a!uns in (araibe. si permanent cream efecte ale realitatii. ei practic nu au putut sa le ada deloc. ca sa edem ce este de fapt in afara ei. (reierul ostru nu face diferenta intre ceea ce se petrece in e#terior. Pentru omul de stiinta.)atorita felului cum e alcatuit creierul. Asa ca fizica sub$atomica a fost in entata pentru a incerca sa ne dam seama de toate acestea. care nu au fost eliminate prin filtrare. /n toti atomii si moleculele. perceptii intuiti e referitoare la ce se petrece de fapt. edea nici un as. Suntem o masina de produs realitati.

(el mai solid lucru pe care$/ putem spune despre toata aceasta materie insubstantiala este ca e mai de"raba ca un "and. ne putem deplasa si inapoi in timp. (um spuneam. c%iar in centru. din perspecti a le"ilor fundamentale ale fizicii. e ca un bit concentrat de informatie.Particulele fundamentale. )in punctul de edere al acestor le"i. trecut si iitor. inainte de a$i atin"e. sa spunem. Electronii au o incarcatura electrica care ii respin"e pe ceilalti electroni. Apoi spunem. incat mi se pare ca a nu fi curios in le"atura cu ele.)e fapt uni ersul este in cea mai mare parte "ol.. Lucrurile nu sunt alcatuite din ce a brut. Terenul posibilitatilor nesfarsite. *e place sa consideram spatiul ca fiind "ol si materia solida. ni se pare ca inaintam in timp.0 E#ista un mare mister. -in"ea aceasta e in cea mai mare parte "oala. osciland intre e#istenta si non$e#istenta. alterneaza intre e#istenta si non$e#ista. Sa luam de e#emplu un atom. Bine ati enit pe terenul lui )u9e 6e"inald..Si"ur. nici macar nu$i solid. (%iar si nucleul pe il consideram ca fiind atat de dens. aceste lucruri sunt atat de fundamentale pentru modul in care e#perimentam lumea.. dar nu si trecutul.. *umai in cadrul e#perientei constiente. 6aspunsul nr. si in acelasi timp sa nu a em acelasi tip de accesare epistemica a iitorului. Si apoi se do edeste ca nici macar acest lucru nu e ade arat. ca actionand acum putem controla iitorul intr$un mod diferit fata de trecut.si. numit misterul directiei timpului.Pentru cine nu a atins cosul. faptul ca a em moduri diferite de accesare epistemica a trecutului si a iitorului. trebuie sa fii pe teren. 6e"ulile din teren.. e complet lipsita de substanta. Asa ca unde se duc atunci cand nu sunt aici? Aceasta este o intrebare$capcana. . Se duc intr$un uni ers alternati . 8. E#ista o anumita perspecti a din care le"ile fundamentale ale fizicii aflate la dispozitia noastra. /n teoria cuantica. iar oamenii din uni ersul respecti isi pun aceleasi intrebari despre1br2particulele acesteaatunci cand in in uni ersul nostru. )e e#mplu. este o eni"ma de ce putem sa ne amintim trecutul. Toate acestea. )in informatie. 6estul este spatiu id. *u. Se pare ca particulele apar si dispar continuu. ci din idei si concepte. 777777777777777777777777777777777777777777777777777 777777777777777 (a sa poti !uca. /l consideram ca fiind un fel de bila solida. e similar cu a fi de!a mai mult de !umatate mort. incon!urat de un nor pufos de electroni probabili. la fel de aleatoriu ca si electronii. & sa a ofer doua raspunsuri. de fapt e#ista un punct minuscul si dens. 0&are unde se duc?. nu atin"e niciodata cosul. stai asa. nu fac nici o distinctie demna de interes. )ar de fapt materia nu contine absolut nimic. Asa ca nimeni nu atin"e nimic. intre. este o eni"ma de ce consideram ca actionand acum putem influenta iitorul. /si spun.. trebuie sa ramai pana la ultima. 777777777777777777777777777777777777777777777777777 777777777777777777 777.

0*u. care e#ista fara contributia mea. (and nu te uiti e ca un al. camera. 0 Si oi. in nenumarate laboratoare pe cuprinsul Statelor 'nite. a spus ca atomii nu sunt lucruri. co$descoperitorul fizicii cuantice.0 *u sunt si"ur ca oamenii o sa ramana cu "ura cascata.. 0)a. si eu intotdeauna ale" mai )r. care e ca niste aluri e#tinse de locatii posibile. & particula pe care o consideram ca fiind ce a solid. 0 0*u sunt doua lucruri. co orul. E acelasi lucru in doua locuri. fasii de realitate. Trebuie sa eliminam radical acest tip de "andire si in locul sau.. )eci in loc sa a "anditi la lucruri. dar eu stiu ca e ade arat. )eci a eti o poza cu doua puncte. Toata lumea care face aceasta constant. se stabilizeaza brusc intr$una sin"ura dintre acele pozitii posibile. /n clipa in care ne focalizam asupra ei.. Super$eroii folosesc super$pozitiile. Eroii ale" ceea ce or. nu. Pana in clipa in care ale"em. nu. Vreau sa spun ca nu cred ca ar spune. (uantic spune ca toata lumea il are. 0*u. Si in fiecare clipa. Toate sunt posibilitati ale constiintei. obiecte care sunt suficient de mari. uita$te in obiecti .0 . min"ea e "oala. oamenii ar spune. )e fiecare data cand pri esc in !ur. independent de e#perienta noastra. pentru ca. Acesta este sin"urul mod de "andire radicala. pe care este necesar sa il dez oltati. 0E#celent. si care se afla in doua locuri. parerea mea e ca. e o minciuna.. (e i se pare asa mare lucru?0 Si oi o sa spuneti. de fapt e#ista intr$o asa$numita super$pozitie. Toata lumea care face aceasta. )a. Si particula e#ista in toate acele locuri in acelasi timp..sa e#perimenteze mai multe posibilitati in acelasi timp. (and le pri esti. oamenii nu cred cu ade arat. are numarul cel mai norocos? (and nu le pri esti. e de!a un lucru concret. un pic din ea e aici. pentru ca fiecare a em obiceiul de a ne "andi ca tot ce e in !urul nostru. si sa alea"a apoi doar una dintre ele. sau mai multe stari in acelasi timp? /n loc sa ne "andim la lucruri ca fiind lucruri. atunci e#ista particule de posibilitati. (uantic0 Toti spun ca sunt doar po esti pentru copii. (%iar si Heisenber". fara ale"erea facuta de mine. Acesta e un concept foarte bizar si una dintre calitatile esentiale ale lumii cuantice. pentru a fi azute cu oc%iul liber. foto"rafia aceasta.(ine Aminteste$ti.. acolo in afara noastra. toate acestea nu sunt nimic altce a decat posibile ibratii ale constiintei. intai cine sa fiu. /ntrebarea este.. e#ista aluri de posibilitati. Presupun ca daca i$ati arata cui a foto"rafia. 0 Si ei. pentru a$mi aduce e#perienta in manifestare. +izica cuantica e atat de clara in aceasta pri inta. ad doua lucruri. Toti oamenii de stiinta sunt confuzi.. se ede o c%estie dra"uta de lumina colorata. (e s$a intamplat? $)e unde stii lucrurile acestea? $(itesc re ista de benzi desenate.0)r. E un sin"ur lucru. 0&%.. c%iar si aparatul de filmat.. Super$pozitionarea cuantica afirma ca o particula poate e#ista simultan in doua sau mai multe locuri sau stari. pentru ca tendinta noastra este sa consideram ca lumea este de!a ce a. (and te uiti e ca o particula. Si practic putem c%iar. trebuie sa a "anditi la posibilitati. ci doar tendinte. scaunele. prin tunelul ce duce in necunoscut? (um poate un sistem sau un obiect sa fie in doua. Se ede. masa. Asa pot face lucrurile acestea ma"ice pe teren.. simultan. (at de departe rei sa mer"i. *u este asa. sa fie in mai multe locuri in acelasi timp. sa recunoastem ca pana si lumea materiala din !urul nostru. si un pic dincolo. )ar este ce a atat de radical si de dificil. eu ale" una dintre acele miscari ibratorii.$Poti oricand sa te intorci in timp. lumea fiind alcatuita din potentiale. S$au obser at de!a.

ca si cum nu s$ar intampla nimic iesit din comun. &bser atorul este spiritul din interiorul celor patru in elisuri ale corpului bio$ener"etic. de a fi ce a. e ca si constiinta care conduce e%icolul. care ii pare atat de complicat intele"erii. 777777777777777777777777777777777777777777777777777 777777777777777777 /n Was%in"ton )(. in ara respecti a.(e ale"e dintre aceste posibilitati. ca sa "asim ce a numit $ obser atorul. nu e nimeni in re"iunea sub$corticala sau limbica a creierului. (ele patru in elisuri ale corpului bio$ener"etic contin di erse tipuri de sisteme senzoriale. pentru a reduce crimnalitatea cu 5>? in Was%in"ton )(. care obser a lumea din afara. &bser atorul nu poate fi i"norat. (u totii facem aceasta. e#ista aceasta ma"ie e#traordinara si uimitoare. care fusesera de!a realizate. si e in doua locuri. pentru a medita impreuna inter ale lun"i de timp. asa numita capitala mondiala a crimei. &amenii influenteaza lumeasi realitatea incon!uratoare?1br2Bineinteles ca da. )ar daca acceptam aceasta. in acelasi timp. Au enit 3444 de oluntari din 844 de tari. +aptul ca este acelasi obiect. prin toate orificiile pe care le a eti. politia a de enit c%iar colaborator si autor al studiului respecti . Stim ce face un obser ator. 0&9. si continua sa$si traiasca ietile. pentru ca bineinteles. ne dam seama ca. Si cu toate acestea. &amenii cred ca e ce a empiric. dar ce inseamna de fapt toate acestea?0 Trebuie sa te opresti si sa te "andesti cu ade arat ce inseamna de fapt toate acestea. )ar in final. Si mai mult.dar nu stim cine sau ce este de fapt &bser atorul. *u e nimeni in creier. si obser a mediul incon!urator. asa poti1br2si trebuie sa treci peste asta.care se afla c%iar in fata oc%ilor ostri. si sa facem pe ictimele. $0(ine. lumea nebuna si ciudata a particulelor cuantice? Si modul in care reactioneaza? Sa fie atunci acesta &bser atorul? /n modelul meu. deoarece rezultatele au aratat intr$ ade ar o scadere a criminalitatii cu 5>? in Was%in"ton )(. si se supara pe tot felul de lucruri. si mer" la masa. in ara respecti a in Was%in"ton. atunci se naste imediat intrebarea. la o scara mai redusa. S$a precizat de la inceput ca un "rup atat de mare. 0 Asa ca totul pare ce a de "enul. pentru a inre"istra di erse amprente. +iecare dintre noi influenteaza realitea incon!uratoare. constiinta e cu si"uranta implicata. 777777777777777777777777777777777777777777777777777 7777777777777777 'rmatoarea e#pozitie e din Baponia. Aceasta da nastere unei intrebari firesti. ati azut cu totii 0Star Tre90 si fazele cu 0Teleporteaza$ma. . pe parcursul zilei. Seful politiei a declarat la tele iziune ca a fi ne oie de o zapada de @4 de cm. s$a realizat un e#periment de amploare in ara anului 8<<=. incat nu putem nici macar sa intele"em cat e de uimitor. Si cu toate acestea cu totii a em e#perienta aceasta. nu e nimeni acolo care sa se numeasca $ &bser atorul. din perspecti a fizicii cuantice. care se numeste $ obser atorul. nu e nimeni in corte#ul cerebral. c%iar daca incercam sa ne ascundem de asta.(red ca e ce a atat de misterios. Aceasta nu inseamna ca n$am incercat sa "asim un raspuns. Sa fie acest &bser ator. a cauza o scadere a criminalitatii cu 5>?. pentru a cauza e enimentul e#perimentat?0 Asa ca in mod direct si imediat. lucru care era usor de pre azut in baza a 3A de studii anterioare.1br2din mediul incon!urator. Scott:. am intrat in creierele oastra. E asemenea spiritului si masinii. Am cautat. si nu era nimeni acasa. din cazurile centralizate de +B/. +izica cuantica calculeaza doar posibilitatile. apoi mer" acasa.

aceasta produce un efect foarte mic. bineinteles. Eu ale" aceasta e#perienta. )ar sa stiti ca e ca si cu "andirea poziti a. dar nu ne poate oferi e#perienta efecti a. esentializata. Acesta este punctul in care ne blocam. Prima foto"rafie este ima"inea apei din Bara!ul de la +u!iCara. pentru ca eu nu am nici o functie. Si practic totul se reduce la faptul ca ei cred ca nu pot face aceasta. in medie. stiati de!a aceasta. Ei scriu o intentie. o sa se petreaca? )a.$(um pot sa o sc%imb? (um pot sa o imbunatatesc? (um pot sa o fac mai fericita? Vedeti cum ne e#tindem propria ima"ine? /n cadrul ec%iului tipar de "andire. atunci e ident. *e blocam in similitudinea realitatii )aca realitatea este concreta. ca poti mer"e pe apa. Bineinteles. e#perimentatorul. )ar daca realitatea este posibilitatea mea. in timp. )ar daca intele"eti !aponeza. Puteti c%iar edea cum /$a lipit aici. eu sunt insi"nifiant.Si este intr$ade ar fascinant daca a "anditi ca <4? din corpul nostru este apa. si apoi o ster". nu am nici cea mai mica influenta. Aceasta prima foto"rafie reprezinta molecula de apa distilata pura. realizate de un calu"ar budist. Se pare ca domnul Emoto a a!uns sa fie interesat de structura moleculara a apei. matematica ne poate oferi intr$ade ar ce a. in cadrul realitatii. pe sticla. care e o idee minunata. a aplicat stimuli mentali. intr$un mod constant si substantial. ca fiind forta motorice a acestor fenomene. 6ealitatea este de!a acolo. +oto"rafia urmatoare reprezinta ima"inea aceleiasi ape. facem realitatea mai concreta decat este. ne ofera posibilitatile. Asa ca. Eandurile pot ele sin"ure sa transforme corpul. Apoi o scriu din nou. 0Eu nu pot face asta0. Te face sa$ti pui intrebari. Eu. /n cadrul noii iziuni. Eandurile ma!oritatii oamenilor nu influenteaza realitatea. Apa este cel mai recepti dintre cele patru elemente de baza. Atunci cand ne "andim la lucrurile din !ur. Den. )upa cum edeti. domnul Emoto a tiparit pe %artie anumite cu inte. care se deplaseaza in felul lor. pe care o om trai in constiinta noastra. Acesta este 0(%i$ul0 iubirii. crezand ca e o copilarie. nu$i asa? )aca "andurile pot influenta astfel apa. (u e#ceptia moleculelor de apa. care acopera o mare masa de "andire ne"ati a.si de ce anume o influenteaza. )ar de obicei aceasta inseamna ca a em o po!"%ita subtire de "andire poziti a. . ima"ineaza$ti cum ne ne pot influenta pe noi. asa ca a dez oltat o serie de studii. asa o sa fie. atunci apare imediat intrebarea.E#pozitita domnului -asaru Emoto. si iarasi o ster". o posibilitate a constiintei in sine. pentru ca ei nu cred ca pot sa faca aceasta. si a realizat foto"rafii la un microscop cu pelicula obscura. ci doar a$i pune o masca "andirii noastre ne"ati e. Si matematica determina ce anume or face. in irtutea unor le"i deterministice precise. Pentru urmatoarele foto"rafii. nu pot sa o sc%imb. si aici a!un"em la cu antul 0multumesc0. foto"rafiile urmatoare sunt toate diferite. )aca accepti cu toata fiinta ta. pe care le$a lipit pe sticle cu apa distilata. Stiinta modului in care "andurile influenteaza moleculele este necunoscuta. si le$a lasat asa o zi si o noapte. pe care toate aceste miscari si le pot asuma. )eci "andirea poziti a nu inseamna neaparat a "andi poziti . )omnul Emoto orbeste despre "and sau intentie. E formata din obiecte materiale. )omnul Emoto s$a "andit ca poate raspunde la influente non$fizice. eu nu pot sc%imba nimic. in urma unei binecu antari. intr$o situatie data.

lumi complet diferite care isi au fiecare limba si matematica sa proprie.-a trezesc dimineata si imi creez in mod constient ziua respecti a. E#ista lumi diferite in care locuim.. a atomilor nostri.. care nu intele"e nimic din fizica.Si prin urmare efecti . realitatea. (e este iata mea? (are este scopul ietii? /ncotro ma indrept? (e se intampla cand mor? )e ce e#ista lucrurile? (e este realitatea? Te face sa$ti pui intrebari. intr$o lumetridimensionala. re elat de stiinta si de filozofie. 777777777777777777777777777777777777777777777777777 777.acestea sunt intrebari. *i elul cel mai profund al ade arului. asa cum reau sa fie. imi creez efecti ziua. atata doar ca e#ista diferite ni ele ale ade arului. si cu cat fac aceasta mai mult.. /ata ce a interesant. ima"ineaza$ti cum ne pot influenta pe noi.. dar fiecare lume este complet diferita. apar parca din senin tot soiul de lucruri marunte care se petrec si care sunt foarte ine#plicabile. si sunt in acelasi timp si celulele. Lumea e alcatuita din linii temporale posibile ale realitatii.. pana in momentul in care ale"em. si sa a!un" in punctul in care. cu atat construiesc in creierul meu o retea neuronala. dar fizica cuantica ne spune intr$ade ar aceasta. pentru a accepta ca este posibil. care strabate corpul.. imi ia putin timp sa ma linistesc. (e a din interiorul sau a cauzat aceasta reactie..7777777777777777777777 Si om afla ca dependenta este senzatia unei e#citatii c%imice. Si cu toate acestea nu a fost nimic e#terior care sa cauzeze aceasta reactie. a nucleilor. Ea imi oferea forta si perceptia intuiti a a ceea ce sa fac in ziua urmatoare. bombastica a unui adept *eC$A"e. )ar sunt in acelasi timp si complementare. 777777777777777777777777777777777777777777777777777 77777777777. pentru ca eu sunt atomii mei. prin corpul nostru. eu imi creez propria realitate. si prin fibrele fluide. oi si cu mine suntem practic '*'L S/ A(ELAS/.'neori.. )ependenta ne ofera oportunitatea minunata si sublima de a stabili diferenta intre. La ni elul cel mai profund. intan"ibilitatea celei mai nobile parti din fiinta noastra.. atunci cand imi creez ziua. *u numai ca sunt mici.. Poate suna ca o afirmatie teribilista. E ne oie de o sin"ura fantezie erotica. pentru ca mintea mea e#amineaza toate lucrurile pe care trebuie sa le fac. sunt si fiziolo"ia mea macroscopica. si iata de zi cu zi. o emotie pe care unii ar putea$o numi fantezie erotica. Toate realitatile intr$un camp cuantic e#ista simultan? )efinitia pe care o dau eu dependentei e foarte simpla.Te$ai intrebat reodata din ce sunt facute "andurile? E#ista o substanta din care sunt facute "andurile? (red ca pur si simplu depinde de ce anume consideri ca e real. lumea macroscopica pe care o edem. 'nul si acelasi. un proces pe care nu$/ poti opri. este ade arul fundamental al unitatii. in care acest persona! este re elat. pentru un barbat sa intre in erectie (u alte cu inte e ne oie de un sin"ur "and aici. sub$nuclear al realitatii noastre. . e#ista o lume a celulelor. printr$un sistem de reflectare asemanator placii foto"rafice. Stiu ca fac parte din procesul sau rezultatul creatiei mele. Toate sunt ade arate. pentru un barbat sa aiba o erectie in zona pel iana. nu$i asa? )aca "andurile pot influenta astfel apa. la ointa.

cu atat ne rafinam modelul.(onceptul si sentimentul de iubire de e#emplu.. (um poate orice barbat sau femeie. e#perimenteaza amintirea durerii. Si$/ edeti aici pe )umnezeu. Si edeti apoi cum lo esc solul. &amenii recur" in mod obisnuit la minciuna. A em toate astea si totusi mai pastram acest concept urat si superstitios. intr$un fel sau altul. tristete. pentru ca asa au si aparut. (reierul. sa o culti si sa o multumesc. la campuri ma"netice de ener"ie nula. aceasta e o blasfemie. si care cred ca a facut mult rau lumii. si a format "ala#iile si uni ersurile. )ar )umnezeu nu e asa. de la ma"neti anti"ra itationali. despre )umnezeu. Si cu cat a em mai mai multe informatii. au fost niste "reseli. si stimulilor la care raspunde fiinta. femeilor. "andurile si sentimentele sunt toate incorporate si interconectate in aceasta retea euronala. Acum. sau o amintire. si de la care sa sper ca oi obtine o recompensa. iubire.. atunci cand indosariaza "andurile.. in splendoarea sa absoluta. (reierul pare cuprins de o1br2furtuna puternica. pe care il prezentam. care poate fi le"at de o persoana.. la sfarsitul zilelor mele. este depozitat in aceasta asta retea neuronala. Si sin"ura stiinta care se potri este cu aceasta analo"ie e fizica cuantica. si unele parti. Si edeti impulsurile electrice cum se deplaseaza de$a lun"ul fasiilor de lumina.. 'nii oameni au asociat iubirea cu dezama"irea. manie sau c%iar furie. ca samanta de mustar e mai mare decat /mparatia (erurilor. norii tumultosi de pe cer. E o ima"ine %olo"rafica. (eea ce ad neurofizicienii. s$ar putea sa pareti un a"nostic. este o furtuna dezlantuita.Aceste zone corespund anumitor parti ale corpului. din suburbiile (aii Lactee. formand astfel o retea neuronala. in di erse zone ale creierului. *i elul aro"antei este e"al cu ni elul controlului. din multe alte idei di erse. sau o persoana care submineaza ordinea sociala. care e si ea conectata la sentimentul iubirii. dupa c%ipul si asemanarea lor. e cea mai remarcabila pentru a emula natura. de la ideea ca )umnezeu este o fiinta distincta si separata de noi. (um a fost indepartata aceasta stare din cadrul reli"iei? *u a fost "reu. instinct criminal. si ceea ce isi aminteste. pe care )umnezeu cu si"uranta ca o transcende. la o pedeapsa eterna.Si odata ce incepeti sa a puneti intrebari in le"atura cu ima"inile si caricaturile traditionale despre )umnezeu. -a!oritatea problemelor produse de reli"ie si de di ersele curente filozofice aparute de$a lun"ul secolelor. )umnezeu e cu si"uranta mai maret decat cea mai mare dintre slabiciunile omenesti. furie.(reierul nu face diferenta intre ceea ce ede in mediul incon!urator. unele cu celelalte. atunci cand sunt amenintati de aceste sentinte cosmice.)umnezeu este ce a atat de necuprins. pentru a intele"e cu ade arat ce inseamna acest concept...Si atunci cand se "andesc la iubire. care m$a creat si m$a adus aici. Punctul cel mai apropiat in care a a!uns stiinta pentru a e#plica interpretarea lui /sus. Acesti neuroni au niste ramificatii subtiri. ura. (reierul alcatuieste concepte prin intermediul le"ii memoriei asociati e. ... Si toate prezinta o relatie posibila. &rice informatie pe care o procesam. )ar acum imi dau seama ca nu sunt suficient de constient. etc. numite neuroni. sa$/ tradeze pe )umnezeu cel atotputernic? Asa ce a este imposibil. compasiune. o fiinta pe care trebuie sa o enerez. Si intr$ade ar maretia inzestrarilor fiintei umane. orice informatie care intra in sistemul nostru. o te%nolo"ie e#traordinara. si de un raspuns emotional.. de suburbie. si cladirii de la World Trade (enter. atunci cand prezinta un "and coerent. sunt un lucru pe care il respin". seamana cu ima"inea unui nor de furtuna. )eci nimeni nu a azut reodata "andurile..(and eram mai tanar a eam multe idei despre cum e )umnezeu. pamantul fiind partea recepti a a sinapsei.de pe Pamant. +iecare punct de cone#iune este inte"rat intr$un "and.. )e e#emplu ideile. e intotdeauna colorata de e#perientele pe care le$am a ut. (reierul este alcatuit din celule ner oase foarte mici. detinut de cei care il creaza pe )umnezeu. prin intermediul carora se conecteaza la alti neuroni. Si sinapsa neuronala e asemenea cerului dintre furtuna si pamant. fiintelor oprimate. referitoare la modul in care este lumea e#terioara. care sunt asociate cu reli"ia or"anizata. Si totusi in acelasi punct a em epifania unei stiinte e#traordinare. +uria poate fi conectata de sentimentul de durere. ca reactie la inputul respecti . )ar noi construim conceptul de iubire. Si practic a!un"em sa ne spunem noua insine o po este. a em. *e construim modele referitoare la modul in care edem lumea e#terioara. Atunci sunt una cu fiinta cea mareata. sa pacatuiasca impotri a unei asemenea maretii a mintii? (um poate o mica unitate de carbon.ma!oritatea partilor sale. )ar )umnezeu nu este asa. pentru ca in ambele situatii sunt acti ate aceleasi retele neuronale. un ateu. din mediul e#terior.

daca a "asiti moti e sa a simtiti ictimizati in iata. Si atunci cand o peptida a!un"e la suprafata celulei. incep sa rupa relatia pe termen lun" dintre ele. si a reactiei automate. & sin"ura celula poate a ea mii de receptori la suprafata sa. )eci e#ista substante c%imice pentru furie. se conecteaza intre ele. micile lanturi de proteine. sau a simtiti frustrati zilnic. Ele sunt alcatuite din mici lanturi sec entiale de amino$acizi. isi croieste drum pana la di erse centre sau parti ale corpului nostru.$(ine e la comanda atunci cand ne controlam emotiile. in interiorul nostru. care se potri esc cu starile emotionale. Aceste substante c%imice se numesc peptide. o parte a *u. in cascada. )eclanseaza o intrea"a serie de fenomene bioc%imice. pe care le e#perimentam zilnic. mai ales daca definim . sunt asamblate in anumite neuro$peptide. din punct de edere fiziolo"ic.atunci nu mai suntem persoana corp$ minte$constiinta$emotii. corespunzand anumitor emotii pe care le e#perimentam. sau practic traim. -ai stim de asemenea ca celulele ner oase care nu sunt acti ate simultan. care am a ut si noi scaparile noastre. atunci practic oi a reconfi"urati si a reinte"rati zilnic reteaua neuronala. cu toate celelalte celule ner oase numite $ identitate. +iecare celula a corpului nostru are acesti receptori e#teriori. care raspunde la mediul incon!urator. (and de enim adulti. ca si cum s$ar rasuci acolo. E ca o sonerie. in corpul sau creierul nostru. transforma celula in multe moduri. se conecteaza la el. si unele dintre ele pot c%iar sa produca sc%imbari in nucleul celulei. se or conecta intre ele. Si in clipa in care e#perimentam acea stare emotionala. Si acum reteaua neuronala respecti a are o relatie pe termen lun". ea practic $ ca o c%eie care intra in broasca. dobandind o relatie pe termen lun". )aca a ener ati. dar nu din perspecti a relatiei stimul$raspuns. Hipotalamusul e ca o mini$fabricuta. nici in cel reacti la ma#im din punct de edere emotional. ca emotiile sunt bune sau rele? amplifica printr$un proces c%imic. pentru ca a parcurs o perioada anterioara a realitati. numite peptide. ci prin obser area efectelor produse. si isi pierd astfel relatia pe termen lun". ca un mecanism automat. care produce un raspuns c%imic in corpul nostru. pentru ca de fiecare data cand noi intrerupem un proces de "andire. ma!oritatea dintre noi. e#ista miliarde de locatii de receptare. ca celulele ner oase care se acti eaza simultan. /n e#teriorul celulei. desc%izand$o catre lumea din afara. E#ista o parte a creierului numita %ipotalamus. persoana nu opereaza ca un tot unitar inte"rat. a!un"em sa percepem lumea intr$o zona detasata din punct de edere emotional. )in momentul in care a!un"e in san"e. al caror rol e pur si simplu de a receptiona informatia care ine. E#ista substante c%imice care se potri esc fiecarei stari emotionale. daca suferiti zilnic. unde se asambleaza substante c%imice. nu mai sunt nici interconectate intre ele. /n %ipotalamus. (ea mai sofisticata farmacie din uni ers e aici. *efiind nici in locul deconectat. se pozitioneaza pe suprafata receptoare. Toate emotiile sunt substante c%imice imprimate %olo"rafic. ca si cum azi ar fi ieri. (orpul este practic o unitate de carbon care fabrica 54 de amino$ acizi diferiti. care suna si transmite un sunet in interiorul celulei. celulele ner oase conectate intre ele. 'n receptor la care s$a cuplat o peptida. )aca practicam un lucru in mod repetat. sau cand raspundem la emotiile noastre? $Stim. /mpreuna. de fiecare data cand il intrerupem. sau %ormoni neuronali. Emotiile sunt memoriei pe termen lun". (orpul este o masina care produce proteine. Atunci cand incepem sa intrerupem si sa obser am. pentru pofta. celulele ner oase respecti e. ele formeaza structura sa fizica. pe care o e#perimentam. (u si"uranta ca fiecare celula este ie si are o constiinta proprie. tristete. si apoi o a elibera in flu#ul san"uin. %ipotalamusul a asambla imediat peptida respecti a. Aceasta inseamna confi"urate pentru a )e asta le a em. pentru starea de ictima.

(riteriul rele ant de cautare e le"at de "asirea unei anumite stari emotionale. celula urmatoare a a ea mai multe locatii receptoare pentru acele neuro$peptidele emotionale. practic se a diminua. )ar definitia pe care o dau eu dependentei este foarte simpla. pe care o cauta. -a!oritatea dependenti oamenilor nu$si dau de emotii.& persoana dependenta a a ea intotdeauna ne oie de ce a in plus. Toate sunt influentate de moleculele emotionale.. )umnezeule. Vor fi mai putini asemenea receptori. si produce o celula$sora. 77777777777777777777777777.. (e este realitatea? (e este real? )eci cum poate cine a sa spuna cu ade arat ca este indra"ostit. minerale.. doar un atunci proces cand intele" psi%olo"ic. la nesfarsit. *u sunt ce a rau. Sau a fi astfel influentat. Suntem emotiile si emotiile sunt insasi fiinta noastra. atunci e posibil sa fi dependent de ea. (e se intampla cu enzimele? *u mai di"eram la fel de bine. *u putem separa emotiile. )ar oamenii care sunt dependenti de se#? -intea noastra practic ne creeaza corpul. pentru. )ependenta noastra de ele insa constituie o problema.. Asa deci. de e#emplu? Sunt indra"ostiti doar la anticiparea emotiilor de care sunt dependenti. pentru sc%imbul intercelular de %rana. asupra ne oilor personale.fiecare sfincter.ca nu e seama. Prin urmare aceeasi cantitate din dro"ul sau lic%idul intern respecti . a cauza un raspuns mult mai redus. (e se petrece cu lic%idul sino ial? (e se petrece cu oasele? Se subtiaza. 6eceptorii se sc%imba. )eci totul incepe la ni el celular. ci ca unul sunt bio$c%imic.. elastina e o proteina. sau c%iar pentru eliminarea produsilor reziduali. )eci definitia mea practic spune. pana saptamana iitoare. creand situatii care sa se potri easca ne oilor noastre c%imice. sau e#citatie c%imica. un lucru pe care nu$/ poti opri. si mai putine locatii receptoare pentru itamine. a indeca sau a repara ce a. ca si compusii c%imici emotionali. celula este cea mai mica unitate de constiinta a corpului. de o anumita persoana. Asa ca a intrebati daca emotiile sunt ce a rau. atunci putem de eni dependenti de orice neuro$peptida. incat sa fie practic de$senziti izat. *e punem in situatii care sa implineasca dorintele bio$c%imice. si cu aceiasi compusi c%imici. )eci orice proces de imbatranire este rezultatul unei productii inadec ate de proteine. *e coloreaza si ne imbo"atesc e#perienta. sau redus la un ni el foarte scazut. pentru a obtine senzatia de euforie. zilnic. E usor deci sa ne dam seama ca daca putem fi dependenti de %eroina.. si a identitatii? 777777777777777777777777777777777777777777777777777 777777777777777.. daca ne "andim ca fiecare aspect al di"estiei. (elula este o masinarie care produce proteine. .)e fapt. E#ista intotdeauna o perspecti a a celulei. este bombardat mult timp si la intensitate mare. )aca nu$ti poti controla starea emotionala. Pentru ca aceeasi persoana ar putea cadea din "ratii. Eanditi$ a la urmatorul lucru.daca nu a corespunde asteptarilor. fara ca acest lucru sa fie corelat cu un aspect emotional. )aca un anumit receptor pentru o anumita substanta sau lic%id produs de corpul nostru. (orpul primeste semnalele din creier. de orice emotie. Sunt iata. ale celulelor corpului nostru. sau o celula$fiica.constiinta ca fiind punctul de edere al unui obser ator. Vreau sa spun ca practic nu putem nici macar sa pri im intr$o anumita directie. %eroina foloseste acelasi mecanism de receptie la ni el celular. *u$i asa ca aceasta sc%imba aspectul perspecti ei noastre emotionale. &rice proces de imbatranire este rezultatul unei productii deficitare de proteine. )aca bombardam celula cu aceeasi atitudine. si alti compusi nutritionali. fiecare "rup de celule care in sa se %raneasca si apoi se indeparteaza. (e se petrece cand imbatranim? Pielea isi pierde elasticitatea. din punctul de edere al senziti itatii. cand celula respecti a se %otaraste in cele din urma sa se di ida... E ca un bazait continuu. care se contracta si se dilata. Toate acestea sunt proteine fara de care ne intepenim.

etic%etate ca fiind probleme psi%olo"ice. /n "eneral psi%iatria nu le permite oamenilor o libertate de actiune suficienta. )ar daca se ridica totusi la suprafata si se intreaba. cred aceasta pentru ca nu au facut nici o incercare sa obtina cunostintele si informatia care sa$i inspire. sau care nu se simt inspirati de iata. *imeni n$a fost lan"a tine si nici nu ti s$a oferit reodata o cunoastere inteli"enta suficienta. *u$i asa? )aca "andurile au acest efect asupra apei. Si toti se straduiesc sa de ina asemenea acelor idealuri. si se poate sa nu urce niciodata la suprafata. dar de fapt atunci ec%ile lor concepte. Si ar trebui sa fie in atati. e timpul sa realizam o corectie a traiectoriei. din interior spre e#terior. sc%imb astfel si ceea ce ale"? )aca imi modific ale"erile. in ceea ce pri este aspectul fizic. al unor oameni care traiesc si creeaza idealuri. E doar o e#tensie a celei ec%i. din creierul nostru. 0-ai e#ista si altce a mai mult?0 sau 0)e ce sunt aici?0. mi se a sc%imba si iata? )e ce nu ma pot sc%imba? )e ce anume sunt dependent? (are lucru de care sunt atasat. practic ne reconfi"uram creierul. prin intermediul mass$media. Vreau sa spun este ca ne deplasam din acea zona a creierului care e in le"atura cu personalitatea noastra.. care traiesc si considera iata ca fiind plictisitoare. (um esti tu. care ne afirma din nou identitatea si personalitatea. si efecti ne reconectam la un nou concept. si felul in care$si izualizeaza iata in lumea aceasta.Asa ca atunci cand apare intrebarea. Si aceasta corectare a cursului e deplasarea catre o noua paradi"ma. si se poate sa traiasca acea iata si se poate sa nu$si doreasca niciodata. si a caror cauza e faptul ca oamenii fac ale"eri "resite. Sunt idealuri pe care nimeni nu le poate de fapt implini. dupa ec%iul model. incep sa flirteze si sa interactioneze cu perceptia faptului ca poate au o cadere ner oasa. Si "aurile sunt mult mai mari decat credem noi. E#ista e#trem de multe probleme. loc. &amenii de rand din lumea aceasta. dar e#ista foarte multe probleme. acestea sunt toate iluzii. Suntem pe un teritoriu in totalitate nou. al tele iziunii. & corectie pe drumul a enturii noastre. care practic ne transforma. Te face sa$ti pui intrebari. dupa 54 de ani de abuz emotional. carora multi oameni li se abandoneaza. din punct de edere c%imic. 0(are e scopul ietii?0. ima"ineaza$ti ce efect pot a ea "andurile asupra noastra. cu alte locuri. 0/ncotro ma indrept?0. moment in timp sau e eniment. 777777777777777777777777777777777777777777777777777 7777777777777. de care sunt atasat. daca celula nu mai are nici macar locatiile receptoare. din interior spre e#terior. care e le"ata de asocierea noastra cu alti oameni. sa faca alte ale"eri. 'ni ersul e mai mare decat credeam noi. nu toate bineinteles. (onteaza intr$ade ar ce mancam? Si procesul nutriti mai are reun efect. si pe care nu reau sa le pierd pentru a nu fi ne oit sa e#perimentez reactia c%imica care ar putea rezulta din aceasta? . referitoare la iziunea asupra ta insuti. nu ma refeream la o disparitie fizica efecti a. din punct de edere c%imic.*oi nu e#istam in centrele asociati e din creierele noastre. 777777777777777777777777777777777777777777777777777 777777777777. (a si aloare. perioade temporale si e enimente. Si nici n$ati isat la ce a mai bun pentru ca nimeni nu $a in atat reodata. de asocierea noastra cu alte lucruri.. )e ce sunteti dependenti? Pentru ca nu a eti nimic altce a mai bun la dispozitie. ca sa$si poata dori sa fie altce a. cum sa isati la ce a mai bun. si$si traiesc ietile in mediocritate. il oi pierde? Si ce persoana. Ei sunt atat de %ipnotizati de mediul in care traiesc. incep sa se prabuseasca. (and am spus ca disparem.. 0(e se intampla cand mor?0 (and incep sa$si puna aceste intrebari. )aca imi modific mintea. si deoarece suntem pe un teritoriu complet nou. macar pentru a primi sau permite intrarea compusilor nutritionali necesari mentinerii sanatatii? &9. si definitiile date frumusetii..

. inainte de a ne arunca inainte din punct de edere spiritual cu ideea ca "andurile noastre ne pot afecta iata si realitatea. ca e o parte la care putem a ea acces cu totii. . e ne oie sa ne imbunatatim E#ista anumite lucruri pe care le fac. care sa$mi spuna ca ai fost atent la reunul dintre lucrurile pe care le$am creat. Pentru ca de fapt nu e#ista ce a numit bine sau rau. )ar cu rezultate deplorabile. a lucrurilor cu care a em de$a face aici. astfel incat sa fiu surprins de abilitatea mea de a e#perimenta aceste lucruri si fa in asa fel incat.)e aici. si cat de performanta este de fapt mintea lor. despre ce este )umnezeu de fapt. *u am nici cea mai mica idee. Poate e#ista c%iar un mod prin care sa ne duca la un ni el superior.a$i cere unei fiinte umane sa e#plice ce este )umnezeu. E ce a ce putem face cu totii. numita )umnezeu. la fel de mult pe cat iubiti starea de dependenta. sublime. si daca e#ista un aspect spiritual al propriei mele fiinte. si care stiu ca ma or face sa e oluez. )aca fac altfel. o linie intre bine si rau. am acest mic pact. pe care il fac atunci cand imi creez ziua. Si daca de fapt &bser atorul ma pri este. Si cu totii am trait aceasta e#perienta. Aceasta inseamna ca sunt in fa oarea pacatului si a licentiozitatii? A depra arii? *u. (are este sin"ura planeta locuita din (alea Lactee? Si care are aceasta profunda si imensa supunere in fata reli"iei? Si stiti de ce s$a petrecut aceasta? Pentru ca oamenii au tras )aca fac asa. sa$/ ad ca pe o fiinta. sa pierdem notiunea timpului si a identitatii noastre. desi nu am idee cum sa$/ definesc pe )umnezeu. putem de eni mai buni decat suntem si ne poate c%iar a!uta sa ne transcendem conditia. )ar intr$o zi. ci prin modul in care actionez asupra mintii mele. *u e#ista un )umnezeu care abia asteapta sa te pedepseasca. Si oamenii ar trebui sa afle cat de capabili sunt de fapt. atunci da$mi un semn astazi. care sunt intrucat a transcendente. incat pierdem notiunea propriei fiinte. )eci inainte de a$ne alcatui in mod constient destinul. despre lume. Si putem de asemenea sa ne atribuim o semnificatie mai profunda noua insine si lumii din care facem parte. nu a fi prin modul in care actionez asupra corpului meu.imi spun. un ni el la care sa putem intele"e relatia noastra cu celelalte lucruri si fiinte intr$un mod mai profund. tra"edia umana7777777777777777777777777777777777. la care sa putem intr$ade ar intele"e lumea intr$un mod mai profund. /mi rezer acest inter al de timp pentru a$mi creea ziua. e similar cum a$i cere unui peste. Aceasta inseamna pur si simplu ca modul de e#primare si intele"ere. a trebui sa iubti abstractul. (u toate acestea am e#perienta faptului ca )umnezeu e#ista. sau ca pe un lucru. )ar nu sunt bune sau rele.a caii pe care sa o urmam in iata. sa fim atat de constienti de el.. *u e#ista un )umnezeu care$i condamna pe oameni. poate sa faca atat de multe pentru noi ne poate a!uta sa in atam. incat sa ne pierdem pe noi insine. pentru ca ai facut intr$un fel sau altul. Sin"urul mod in care ma oi considera reodata ca fiind mareata.. (unoasterea acestui fapt incredibil. nu pot face aceasta. si sa ne concentram atat e mult. in tot acest timp. o sa fiu rasplatit. (u totii suntem )umnezeu. )eci creierul este capabil sa faca milioane de lucruri di erse. Si influentez campul cuantic. sa nu am nici o indoiala ca acest semn ine de la tine. si sa fim atat de focalizati asupra acestui lucru. /n acelasi timp )umnezeu este un fel de detinator al acelor parti ale e#perientei noastre. La modul acesta noi !udecam lucrurile mult prea superficial.. ca alcatuire.. care incearca sa ne faca o %arta. cand ne$am %otarat ca ne dorim ce a. a timpului. sa e#plice apa in care inoata. si in clipa in care suntem atat de implicati in acea e#perienta. E ca si cum. o sa fiu pedepsit de )umnezeu.. Si trebuie sa mer"em pe calea aceasta. Putem arata ca e#ista o parte spirituala a creierului nostru. si fa asta intr$un mod la care sa nu ma astept. E#ista alte lucruri care nu ma or face sa e oluez. Toti suntem )umnezei. Trebuie sa formulam ceea ce ne dorim. )umnezeu este o super$pozitie a spiritului e#istent in toate lucrurile. pentru realitatea Fe"alF iata. ima"inea aceea e sin"ura ima"ine care e reala. al e#istentei noastre. E#ista ce a foarte real in le"atura cu aceasta prezenta. ne putem c%iar transforma si adapta. Aceasta este o descriere foarte slaba.

posibilitatilor. si fa in asa fel incat sa nu am nici o indoiala ca a enit de la tine. Voi participati la crearea propriului ostru iitor. fenomen al libertatii sa se intrepatrunda cu. fara incercari. ca suntem interconectati intre noi si in acelasi timp. )a$mi astazi un semn. prin intermediul unor noi procese c%imice. (um putem masura efectele? *e traim iata si putem edea apoi daca unde a in iata noastra..&bser atorului Suprem? Si pot fi c%iar si mai mult decat atat. Trebuie sa cautam cunoasterea.. .. Va influenteaza iitorul. s$a sc%imbat ce a. E &bser atorul in actiune.. Si daca putem face aceasta. Pot sa influentez mediul incon!urator. Te$ai intors. *u sunt sin"ur. care sa$mi arate ca ai fost atent la reunul dintre lucrurile pe care le$am creat.sa a pri iti pe Eu sunt mult mai mult decat cred ca sunt. influenteaza proprietatile materiei. Ale cui sunt posibilitatile? si (ine ale"e dintre aceste posibilitati. din %aos.natura umana.. Aceasta este realitatea care se manifesta.. )ar tot nu mi$ai raspuns la intrebare.Bine ati enit in /mparatia (erurilor. al unor noi %olo"rame. pe ceilalti oameni. $$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ Hei. V$ati pri it reodata pe oi insi a prin oc%ii Asta )A initiere. unui altcui a. (a sa recunoastem identitatea cuantica... 0materie0. (a sa recunoastem locul in care a em intr$ade ar posibilitatea de a ale"e. si corpurile noastre o or e#perimenta in noi moduri.. dincolo de isele noastre cele mai nesabuite. fara nici o interferenta a dependentelor noastre. (onstiinta oastra ii influenteaza pe cei din !ur... fara o Budecata de Apoi. ca sa o putem numi. Si in mod fundamental ridica intrebarea.. *u sunt separat de mediul incon!urator. Pentru a recunoaste e#istenta mintii..pentru ca pur si simplu suntem le"ea acestei realitati pe care o numim 0reala0. foarte succint orbind este o fizica a.. fara ura.. Suntem aici ca sa fim niste creatori. (e intrebare? (at de adanc rei sa mer"i prin tunelul care duce in necunoscut? (%ibzuiti la asta o reme.. om manifesta cunoasterea in realitate. care sunteti oi acum? oi insi a prin oc%ii. astfel incat sa fiu la fel de surprins in fata abilitatii mele de a reusi sa e#perimentez lucrurile acestea.. putem spune ca respecti a fiinta s$a iluminat. Suntem una.. pot sa influentez iitorul. +izica cuantica. si fa aceasta intr$un mod la care sa nu ma astept. Suntem aici ca sa facem ce a cu iata aceasta.. V$ati oprit reodata pentru o clipa. *e aflam aici ca sa infiltram spatiul cu idei si opere ale "andului. noi om de eni oamenii de stiinta ai ietilor noastre. Si daca s$a sc%imbat ce a. pentru ca prin puterea intan"ibilitatii. si sa in atam sa fim niste creatori care actioneaza efecti .. Atunci cand apare aceasta sc%imbare de perspecti a. interconectati cu intre"ul uni ers la un ni el fundamental. constiinta este fundamentul oricarei fiintari.pot sa influentez c%iar si spatiul.fara nimic altce a. (red ca scopul nostru aici este sa ne dez oltam inzestrarile si potentialitatile.. pentru a ne oferi e enimentul e#perimentat efecti ? Si sin"urul raspuns satisfacator atat din punct de edere lo"ic cat si al semnificatiei. -ecanica cuantica ii permite intan"ibilului. Testeaza si ezi daca e ade arat. Sunt responsabil pentru toate acestea.. Budd%a$sii si /sus.Aceasta este fizica cuantica in actiune. ... A sti ca e#ista aceasta intercone#iune a intre"ului uni ers. si sa o mentinem in propria sa forma. -$am intors. Sunt le"at de tot ce este in !urul meu. cred ca e cea mai buna e#plicatie posibila data spiritualitatii. sa se smul"a din inerta actiune. Acesta este de fapt moti ul pentru care suntem aici. prin intermediul acelui 0altunde a0 al mintii. *u accepta totul ca fiind ade arat. este. (u totii om atin"e intr$o buna zi ni elul a atarilor despre care doar am citit in carti.

deoarece simteam ca a ea sa raspunda multor intrebari pe care mi le puneam inca din copilarie. Atlanta. Acum ca i$am pus sa "andeasca. Bo%n Ha"elin )upa ce mi$am luat doctoratul la Har ard. Acesta este moti ul pentru care ma simt atras de domeniul anestezierii si de studierea proceselor constiintei. Lucrez si ca profesor la (ole"iul de -edicina Befferson. nu$i asa? Ar trebui sa a spun foarte clar ca. si sunt profesor la 'ni ersitatea Eeor"ia. pentru a aplica teoriile cuantice fundamentale in domeniul procesarii cuantice a informatiei.si nu am a!uns inca la o aprofundare teoretica ireprosabila. Acolo am lucrat la dez oltarea teoriilor campurilor cuantice unificate. o sa am la dispozitie mult timp pe care il oi putea folosi cum reau eu. )aca esti un om al stiintei si studiezi suficient de mult timp. Bineinteles ca am renuntat la toate functiile de conducere pe care le detineam dar cu totii trebuie sa sacrificam cate ce a. si stiinta era in aceasi timp cruciala.)ar daca soarta imi a surade. Sunt medic specializat in psi%iatrie si comportament uman. din cadrul facultatii si al "u ernului. si oi continua sa muncesc ca un caine la cule"erile de e#ercitii pentru e#amene. dar probabil sunt mai faimos pentru descoperirea senzorului %iper$selecti $ S'>. si daca drept rezultat nu de ii putin nebun dupa toate astea. Laboratoarele europene de cercetare a particulelor si apoi m$am alaturat +acultatii Stanford. cum de pare stiinta atat de ciudata. reau ca in final sa ma folosesc de toate cestea. cu suficient de multa seriozitate si profunzime. inre"istrand pe pelicula niste "anditori e#traordinari. si in fiecare zi cand imi anesteziez pacientii. Si practic am a!uns sa caut un mod de a alatura aceste doua forte. despre modul in care intele"em ade arul si ce este real. &ricum. Am doar masteratul in fizica. Am scris o carte despr fizica cuantica. Stuart Hamerof /mi casti" e#istenta ca medic internist. si. . pentru a$mi intretine familia. )aca renunt la presedentia departamentului. si la toate obli"atiile mele profesionale. si marea teorie a campului unificat.. Am reo suta de lucrari in domeniu. )r. a trebuit sa$mi pastrez slu!ba zilnica. +acultatea de -edicina. Si pe masura ce m$am maturizat si mi$am dat seama ca spiritualitateaera in unele pri inte foarte importanta pentru descoperirea acelor rasunsuri. 'neori predau aceasta materie.Toti cei care s$au aflat in aceasta incapere.. Am studiat bio$c%imia la 'ni ersitatea 6adcliffe. Apoi am studiat medicina c%iropractica la 'ni ersitatea Life. Sunt doctor )aniel -onti.Sunt masterand in anatomie si fiziolo"ie. si mai ales de ce sunt acolo.$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$$ $$$$ A'T&6// +/L-'L'/. Eeor"ia. am plecat la S/6. Sunt doctor in teoria fizicii. -a numesc -iceal LedCit%. Asa ca m$am %otarat. neuro$fiziolo"ie si "enetica. neuro$c%imie.Boe )ispenza ). Am de enit interesat in studiul acestui domeniu.. am fost profesor de teolo"ie. inseamna ca nu ai inteles nimic. lata$ne aici. au fost niste "anditori e#traordinari. -a numesc )a id Albert.si multe altele. -a numesc (andace Pert. Si asta e intotdeauna smec%eria. creierul si spiritualitatea.Presupun ca ma intrebati.. in care am e#plicat ce inseamna fizica cuantica. ma intreb oare unde se duc. pentru eu cu si"uranta par putin zu$ zu? Totul se reduce urmatoarea c%estiune. Prof. despre realitate.(. Amit EasCami 'ni ersitatea &re"on Am studiat fizica cuantica. foarte mult timp.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful