LUCRĂRI DE LABORATOR

Echipamenmte de automatizare hidro-pneumatice

Lucrarea are ca scop prezentarea unei instalaţii electropneumatice de sortare şi a softului LLWIN 3.0 folosit pentru controlul acesteia. Pentru învăţarea instrucţiunilor se propune dezvoltarea unui program care să asigure controlul instalaţiei astfel încât aceasta să realizeze separarea unor piese albe şi negre, în mod automat.

1

Comunicaţia microcontrolerului cu softul LLWin ce rulează pe un PC este de tip RS232.LUCRĂRI DE LABORATOR Echipamenmte de automatizare hidro-pneumatice Cum arată instalaţia electropneumatică de sortare? În figura 9.1 este prezentată instalaţia electropneumatică fiind indicate principalele elemente din structura acesteia. 2 . scoatere piese din stivă Magazie Compresor Senzor de culoare Pistoane pentru poziţionarea braţului Containere Figura 9.1 Instalaţie electropneumatică de sortare Microcontrolerul din figura 9. Există posibilitatea transferului programului din PC în microcontroler. caz în care după transfer nu mai este necesară comunicaţia cu PC-ul.1 asigură comenzile pentru motorul de antrenare a dispozitivului de scoatere a pieselor din magazie şi pentru electrovalvele ce comandă poziţionarea braţului. caz în care este necesară păstrarea comunicaţiei cu microcontrolerul. sau rularea programului direct de pe PC. Electrovalve Microcontroler Motor pt.

0 se face astfel: Start>All programs>Llwin 3.06.2 Bara de meniu Bara de unelte Spaţiul de lucru Blocuri funcţionale şi subprograme Figura 9.2 Interfaţa utilizator a programului LLWin 3.0 ? Lansarea programului LLWIN 3.0 Pentru dezvoltarea unei aplicaţii de control este necesară creearea unui proiect.06> Llwin 3. 3 . Interfaţa utilizator este prezentată în figura 9.LUCRĂRI DE LABORATOR Echipamenmte de automatizare hidro-pneumatice Cum arată interfaţa programului LLWIN 3.

Se defineşte locaţia unde va fi salvat pe disk. Figura 9.2).3 Fereastra New Project Din ce se compune un program ? Programul de control se scrie sub forma unei scheme logice formate din blocuri funcţionale şi subprograme (vezi figura 9. Care sunt blocurile funcţionale ce pot fi folosite ? Aşa cum am precizat anterior fiecare program de control cuprinde mai multe blocuri funcţionale a căror descriere va fi prezentată în continuare: 4 .LUCRĂRI DE LABORATOR Echipamenmte de automatizare hidro-pneumatice Cum se creează un proiect ? Pentru creearea unui proiect este necesară parcurgerea următorilor paşi: • Din fereastra principală se alege meniul Project şi apoi submeniul New.3) din care se alege template-ul „Empty Project”. Se deschide fereastra New project (vezi figura 9. Se dă un nume proiectului. La rândul lor subprogramele sunt formate din blocuri funcţionale.

2). respectiv sens orar (vezi figura 9. Se va deschide fereastra Output din figura 9. cu butonul stâng al mausului apăsat pe simbolul blocului de ieşire.4. În căsuţa Output se alege ieşirea din controler la care se va lega blocul respectiv.5 Fereastra pentru stabilirea parametrilor blocurilor de intrare Figura 9. Se va deschide fereastra Input din figura 9. BLOCUL DE INTRARE Din fereastra Toolbox (vezi figura 9. 5 Figura 9.6 Alte tipuri de blocuri de intrare .5. cu butonul stâng al mausului apăsat pe simbolul blocului de intrare. În căsuţa Input se alege intrarea din controler la care se va lega blocul respectiv.6).1).LUCRĂRI DE LABORATOR BLOCUL DE IEŞIRE Echipamenmte de automatizare hidro-pneumatice Din fereastra Toolbox (vezi figura 9. acesta putând fi: o buton cu revenire (pushbutton) o releu reed (reed contact) o fototranzistor (phototransistor) În partea dreaptă a ferestrei Output se găsesc butoanele corespunzătoare acţiunilor ce pot fi asociate blocului de intrare respective. acesta putând fi: o motor o electromagnet o lampă În partea dreaptă a ferestrei Output se găsesc butoanele corespunzătoare acţiunilor ce pot fi asociate blocului de ieşire respective. se aduce blocul în zona de creere a diagramei logice. În căsuţa Type se stabileşte tipul blocului de ieşire. Intrările E31÷E38. E41÷E48 sunt folosite pentru a memora sensul de rotaţie al motoarelor: sens antiorar.4 Fereastra pentru stabilirea parametrilor blocurilor de ieşire Figura 9. În căsuţa Type se stabileşte tipul blocului de ieşire. se aduce blocul în zona de creere a diagramei logice. Intrarile E17÷E26 pot fi folosite pentru butoanele de pe terminal (va fi descris mai târziu).

blocul va contoriza două impulsuri. respectiv descrescător 6 . se aduce blocul în zona de creere a diagramei logice.9) se alege intrarea căreia i se asociază acest bloc. de exemplu dacă un buton este apăsat şi apoi lăsat să revină. în căsuţa Input (vezi figura 9.7 Fereastra”Edge” Figura 9. atunci în căsuţa Counter se va defini o variabilă contor în care se va memora starea blocului POSITION.7) se alege intrarea căreia i se asociază acest bloc.LUCRĂRI DE LABORATOR Echipamenmte de automatizare hidro-pneumatice BLOCUL „EDGE” Aşteaptă o tranziţie din 0 în 1 sau din 1 în 0. câmpurile reprezintă (de la stânga la dreapta): intrarea. iar în căsuţa Result se introduce valoarea până la/de la care va contoriza impulsurile.10 Blocul Position folosit pentru contorizarea unor impulsuri în sens crescător. valoarea pana la/de la care va număra crescător/descrescător. Figura 9. Dacă este selectată opţiunea „Use standard counter”. iar în partea dreaptă se alege dacă acest bloc să fie activ la tranziţie 0->1 sau la tranziţie 1->0. variabila contor. se aduce blocul în zona de creere a diagramei logice. Corespunzător tipului ales vor apare unul din blocurile din figura 9. Figura 9. în căsuţa Input (vezi figura 9. dacă nu. În fereastra Position.10.8 Blocurile „edge” active la tranziţie 0->1.9 Fereastra Position folosită pentru definirea blocului de contorizare a unor impulsuri Figura 9.2). Din fereastra Toolbox (vezi figura 9.8. În figura 9. În fereastra Edge. cu butonul stâng al mausului apăsat pe simbolul blocului „EDGE”. respectiv 1->0 BLOCUL POSITION Numără impulsurile date la o intrare digitală până când se atinge valoarea dorită.2). atunci programul va ataşa automat un numărător fiecărei intrări E1-E16. cu butonul stâng al mausului apăsat pe simbolul blocului „position”. în funcţie de sensul de contorizare ales cu butoanele din partea dreaptă a ferestrei Position. Din fereastra Toolbox (vezi figura 9.

Dacă o aplicaţie presupune existenţa mai multor diagrame. atunci fiecare dintre acestea trebuie să înceapă cu acest bloc.11 Blocul Start BLOCUL STOP Se foloseşte ca terminator pentru o secvenţă de program (vezi figura 9.12).13 Blocul Reset şi fereastra de configurare a acestuia. Figura 9. 7 . adică aduce secvenţele la blocul (blocurile) Start .11).LUCRĂRI DE LABORATOR Echipamenmte de automatizare hidro-pneumatice BLOCUL START Orice diagramă logică ce descrie un program de control trebuie să înceapă cu acest bloc (vezi figura 9. Figura 9.12 Blocul Stop BLOCUL RESET Acest bloc resetează toate secvenţele de program când este îndeplinită condiţia de resetare. Formula introdusă ca şi condiţie de resetare nu poate avea mai mult de 40 de caractere. Într-un proiect poate fi folosit un singur bloc Reset. Dacă programul trebuie să funcţioneze în buclă atunci acest bloc lipseşte. Pot fi conectate la acelaşi bloc mai multe secvenţe de program. Condiţia de resetare poate fi o simplă intrare sau poate fi o expresie matematică. În figura 9. Figura 9. Blocul Reset nu se leagă fizic de nici un alt bloc funcţional.13 este prezentat blocul Reset şi fereastra Reset pentru configurarea blocului.

14 este prezentat blocul „Oprire de urgenţă” şi fereastra Stop pentru configurarea blocului. 3. 5. Parametrii şi comutatoarele pot fi activaţi. 2.Permite afişarea unui mesaj de 6 maxim 17 caractere.15) este folosit pentru afişarea unor date din 2 proces şi pentru introducerea unor mărimi de intrare în proces. Blocul „Oprire de urgenţă” nu se leagă fizic de nici un alt bloc funcţional. Formula introdusă ca şi condiţie de resetare nu poate avea mai mult de 40 de caractere. 8. Într-un proiect poate fi folosit un singur bloc „Oprire de urgenţă”.Intrări digitale activate din interfaţă (contacte fără revenire).Intrări digitale activate din interfaţă (contacte cu revenire).15 Blocul „Terminal” EA-ED. 3 Blocul „Terminal” nu se leagă fizic 4 de nici un alt bloc funcţional. Condiţia de resetare poate fi o simplă intrare sau poate fi o expresie matematică. BLOCUL „TERMINAL” 1 Acest bloc (vezi figura 9. dar programul rulează în continuare. 4. 8 .Poate fi folosit pentru resetarea unui program aflat în modul „online”. În figura 9. respectiv schimbate în modul „edit” folosind butonul din dreapta al mausului.Poate fi folosit pentru oprirea unui program aflat în modul „online”.Sunt folosite pentru afişarea 5 valorilor unor variabile. 6.Indica motorul activat şi 8 sensul de rotaţie. 7.Permite setarea parametrilor Figura 9.LUCRĂRI DE LABORATOR BLOCUL „OPRIRE DE URGENŢĂ” Acest bloc dezactivează toate ieşirile când el este activat. Echipamenmte de automatizare hidro-pneumatice Figura 9.14 Blocul „Oprire de urgenţă” şi fereastra de configurare a acestuia. 7 Cuprinde mai multe zone: 1.

18) .16 Blocul „Display” BLOCUL „MESAJ” Este folosit pentru afişarea unui şir de maxim 17 caractere în câmpul text al terminalului.17 Blocul „Mesaj” BLOCUL „AFIŞEAZĂ VALORI” Acest bloc arată valoarea curentă a unei variabile când programul este în modul „online” (vezi figura 9.LUCRĂRI DE LABORATOR Echipamenmte de automatizare hidro-pneumatice BLOCUL „DISPLAY” Este folosit pentru afişarea unei valori. Figura 9. Este posibil de asemenea să se afişeze o altă variabilă în bloc.18 Blocul pentru afişarea valorii unei variabile sau a unei intrări .16) se poate preciza numărul afişorului şi numele variabilei ale cărei valori vor fi afişate. a unei variabile sau. Textul ce urmează să fie afişat se va introduce în fereastra de dialog şi poate avea diferite culori (vezi figura 9. a intrărilor EX-EY sau EA-ED pe unul din afişoarele incluse în blocul „terminal”. În fereastra de configurare a blocului (vezi figura 9.17). Figura 9. În fereastra de configurare a acestui bloc se precizează numele variabilei sau al intrării ce urmează să fie afişată. 9 Figura 9. numele intrării sau un număr. prin selectarea blocului cu butonul din stânga şi introducerea numelui acesteia. în timp ce programul rulează. Blocul nu se leagă fizic de nici un alt bloc funcţional.

20 Figura 9. Numărul maxim de caractere pentru formulă poate fi de 40. respectiv -1 pentru decrementare. Dacă condiţia este adevărată se urmăreşte ramura cu 1.21 Blocul de comparare 10 . Figura 9.LUCRĂRI DE LABORATOR Echipamenmte de automatizare hidro-pneumatice BLOCUL „INCREMENTARE / DECREMENTARE VALOARE A UNEI VARIABILE” Folosind acest bloc se poate incrementa sau decrementa valoarea unei variabile. Cele două ramuri poti fi inversate între ele din aceeaşi fereastră (vezi figura 9.21) Figura 9.19) se introduce numele variabilei şi se selectează operaţia dorită: +1 pentru incrementare.20 Blocul de atribuire BLOCUL „COMPARĂ” Permite evaluarea unei condiţii introduse ca formulă în fereastra de configurare a blocului.19 Blocul pentru incrementarea/ decrementarea valorii unei variabile BLOCUL „ATRIBUIRE” Permite asignarea la o variabilă a unei valori sau a unei expresii matematice valide . Configurarea blocului se face folosind fereastra de configurare din figura 9. în caz contrar cea cu 0. Lungimea expresie poate fi de maxim 34 de caractere. În fereastra de configurare a blocului (vezi figura 9.

99 sec. Selectarea tipului „defined” face ca durata de aşteptare să fie cea precizată în câmpul „duration”.). Optiunea „random” poate fi utilă în programarea testelor de reacţie. dar nu mai mare decât cel introdus în câmpul „duration”. Selectarea tipului „random” duce la generarea unui timp de aşteptare aleator. Figura 9.24 Blocul text . (vezi figura 9.23) şi poate avea o durată de maxim 999. Figura 9. Durata şi frecvenţa sunetului emis poate fi stabilită din fereastra de configurare a blocului (vezi figura 9.LUCRĂRI DE LABORATOR Echipamenmte de automatizare hidro-pneumatice BLOCUL „ALARMĂ” Emite un semnal sonor în difuzorul calculatorului.22 Blocul alarmă BLOCUL „AŞTEAPTĂ” Permite introducerea unei întârzieri în fluxul de execuţie al instrucţiunilor. În modul „download” nu se pot genera sunete. 11 Figura 9.24). Introducerea textului şi stabilirea mărimii literelor se fac în fereastra de configurare.22).23 Blocul aşteaptă BLOCUL „TEXT” Textul scris în blocuri de acest tip poate fi plasat oriunde în fereastra de programare şi poate fi folosit de exemplu pentru documentarea programului. Durata întârzierii se introduce în câmpul dedicat din fereastra de configurare a blocului (vezi figura 9.

. după introducerea numelui şi validarea cu tasta OK. Pentru definirea şi inserarea unui subprogram în programul principal trebuie urmaţi paşii prezentaţi mai jos: o Din meniul Edit selectaţi opţiunea Subprogram care va determina apariţia ferestrei Subprogram (vezi figura 9. va apare o nouă ferestră care are acelaşi nume cu cel introdus anterior. subprogramul este echivalentul unei proceduri din limbajele de nivel înalt.25).25 Blocurile SubIn şi SubOut Cum se crează un subprogram ? Un subprogram este reprezentat în diagrama logică sub forma unui bloc. o Din meniul Subprogram alegeţi submeniul Design. Un nume asociat unui bloc nu poate fi folosit mai mult decât o singură dată.27) numele subprogramului anterior definit.26) în care se va preciza numele subprogramului. o Adăugaţi în fereastra corespunzătoare subprogramului. Figura 9. Ele creează conexiunea între programul principal şi începutul subprogramului (SubIn) sau între sfârşitul unui subprogram şi programul principal (SubOut)(vezi figura 9.27 Fereastra pentru selectarea subprogramelor 12 . Figura 9. introduceţi apoi instrucţiunile ce definesc funcţionalitatea subprogramului.26 Fereastra pentru definirea subprogramelor Figura 9. şi selectaţi în ferestra ce se deschide (vezi figura 9. În cadrul acestui mod de scriere a programelor.LUCRĂRI DE LABORATOR BLOCURILE „SUBIN” ŞI „SUBOUT” Echipamenmte de automatizare hidro-pneumatice Aceste blocuri sunt vizibile în fereastra cu blocuri doar când se editează un subprogram..25). blocurile SubIn şi SubOut (vezi figura 9.

LUCRĂRI DE LABORATOR Echipamenmte de automatizare hidro-pneumatice o Blocurilor SubIn şi SubOut adăugate în diagramă le corespund cerculeţele Out1 şi In1 din figura 9. pentru ca blocul asociat subprogramului să devină funcţional (adică să poată fi inserat în programul principal).28 a Fereastra pentru selectarea subprogramelor Figura 9.28a. Revenirea la programul principal se face apîsând butonul din dreapta al mausului. acestea trebuie adăugate blocului subprogram ca în figura 9. Figura 9.28b. 13 .28b şi apoi puteţi adăuga blocul corespunzător subprogramului. la programul principal la fel cum adăugaţi orice alt bloc din Toolbox. o Închideţi fereastra din figura 9.28 b Fereastra pentru selectarea subprogramelor Cum se rulează un program ? Pentru rularea programului apăsaţi butonul În timpul rulării programului dacă doriţi să vedeţi instrucţiunile dintr-un bloc apăsaţi butonul stâng al mausului când sunteţi poziţionaţi pe acel bloc. (Adăugarea lor se face prin operaţiile de „drag and drop”).

în funcţie de culoarea lor sunt puse în unul din cele două containere. Programul trebuie să asigure scoaterea pieselor din magazie. edita şi testa un program care să asigure sortarea după culoare a unor piese.1 se urmăreşte scrierea unui program de control care să asigure sortarea unor piese cilindrice după culoare. Folosind instalaţia prezentată în figura 9. aducerea lor sub senzorul de culoare şi apoi. după identificare. Piesele de culoare albă sau neagră se găsesc într-o magazie de unde sunt scoase cu ajutorul unui sistem bielă manivelă antrenat d eun motor electric. .LUCRĂRI DE LABORATOR Echipamenmte de automatizare hidro-pneumatice Pentru fixarea cunoştinţelor anterior prezentate. Se poate opta fie pentru scrierea modulară a programului (sub formă de proceduri). comentarii la fiecare instrucţiune pentru a face 14 . fie pentru scrierea întregii aplicaţii într-o singură fereastră. plasarea lor sub braţul care le va transfera în unul din cele două containere. După ce sunt identificate cu ajutorul unui senzor de culoare. Este recomandabil să adăugaţi şi programul cât mai uşor de înţeles. se va concepe.

Art. No. Printed in Germany 15 .LUCRĂRI DE LABORATOR Echipamenmte de automatizare hidro-pneumatice În această lucrare s-a urmărit prezentarea unei instalaţii electropneumatice de sortare controlată cu microcontroler.de Software LLWin 3. 30407. Programul dezvoltat a permis fixarea cunoştinţelor teoretice. S-au descris instrucţiunile softul LLWin folosit pentru programarea microcontrolerului. oferind totodata o viziune generală asupra ceea ce înseamnă controlul unui proces electropneumatic cu ajutorul unui microcontroler. Bibliografie http://www.06. User Manual.fischertechnik.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful