Evaluarea psihosocială a persoanelor delincvente Referatul de evaluare psihosocială

Referatul de evaluare este un document oficial, confidenţial, preponderant necifric (narativ) scris de consilierul de probaţiune, la solicitarea judecătorului sau a procurorului, având rolul de a introduce informaţie socială în decizii juridice. Referatul de evaluare poate fi solicitat înainte de hotărârea judecătorească sau dupa aceasta. Ca trăsături enerale, acesta trebuie să fie obiectiv, concis, concret, clar și coerent. Referatul de evaluare are caracter consultativ și de orientare pentru or anul judiciar care îl solicită. !archetul sau instanţa de judecată solicită prin adresă scrisă "erviciului de !robaţiune întocmirea referatului de evaluare. #upă înre istrarea adresei de solicitare, șeful "erviciului de !robaţiune, încredinţează întocmirea referatului de evaluare unui consilier de probaţiune. Consilierul de probaţiune desemnat să întocmească referatul de evaluare stabilește de îndată, dar nu mai târziu de $ zile de la data primirii solicitării poliţiei% parchetului% instanţei de judacată, locul, data si ora primei întrevederi cu persoana pentru care s&a solicitat referatul de evaluare. !rima întrevedere cu persoana trebuie să aibă loc în termen de ' zile de la data primirii solicitarii poliţiei%parchetului%instanţei de judecată. Consilierul de probaţiune desemnat înaintează poliţiei%parchetului% instanţei de judecată în termen de () zile de la primirea solicitării. *n cazul în care inculpatul nu cooperează cu consilierul de reinte rare socială și suprave here desemnat să întocmească referatul de evaluare, acesta din urmă are datoria profesională să elaboreze acest referat cât mai util instanţei în baza informaţiilor disponibile. +ipsa de cooperare trebuie să fie specificată în referat. Forma referatului de evaluare ,orma referatului de evaluare este standardizată și trebuie sa cuprindă următoarele părţi& introducere

predomină sursele de informaţii subiective ( familie. fiind important să e/iste un echilibru între utilizarea surselor subiective si celor obiective ( specialiști. cât si documentele consultate. numărul dosarului penal. . numărul și data adresei de sesizare din partea instanţei de judecată și numele consilierului de reinte rare socială și suprave here.& & & & sursele de informaţii utilizate la intocmirea lui date privind persoana pentru care a fost solicitat factorii care influenţează sau pot influenţa conduita enerala a persoanei pentru care a fost solicitat perspectivele de reinte rare în societate *n introducere sunt cuprinse informaţiile referitoare la. având în vedere atât venitul oficial cât și cel neoficial1 dotarea ospodăriei1 confortul locuinţei1conditiile în care au crescut și au trăit. aspect care trebuie evitat. fapta sau faptele pentru care este trimis în judecată. instanţa de judecată care a solicitat referatul. reprezentanţi ai diverselor instituţii). se fac specificaţii în acest sens. precum și modul în care părinţii își indeplinesc obli aţiile ce le revin1 nivelul consumului cultural. *n cazul în care inculpatul nu este încadrat în nicio instituţie școlară sau profesională.ste bine să fie precizat numărul de întrevederi avute și în cazul în care e/istă refuz de cooperare sau îndoieli privind acurateţea informaţiilor. activitaţi si spaţii de desfașurare1modele comportamentale e/istente in rupul său de . considerând că reflectă stilul de viaţa și calitatea ei1 acces la informaţie și educaţie1 climatul în familie1 reţea socială de care dispune clientul1 identificarea unei eventuale presiuni sociale cu privire la săvârșirea de infracţiuni1 modalitaţi obișnuite de recreere1 tipuri de persoane implicate. vecini). Sursele de informaţii care sunt utilizate la întocmirea unui referat de evaluare trebuie sa fie prezentate sintetic avându&se în vedere atât persoanele cu care au avut loc întrevederi. termenul de judecată. Date privind persoana pentru care a fost solicitat referatul 0 în acest capitol trebuie să fie cuprinse informaţii referitoare la mediul familial și social ( realizarea pe scurt a prezentării familiei cu referire la membrii semnificativi în conte/tul de viaţă a persoanei1 venituri.identificarea inculpatului.

2tunci când consideră necesar. modalitatea de acţionare și consecinţele care au putut urma. 2șadar este importantă identificarea motivaţiei pentru schimbare pentru a vedea dacă într&adevăr e/istă o evoluţie comportamentală pro&socială. . *n practica penală. Capitolul trebuie să cuprindă informaţii le ate de comportamentul persoanei înaintea săvârșirii faptei și ajută instanţa să înţelea ă factorii care au favorizat comportamentul infracţional. #e e/emplu consumul de substanţe to/ice reprezintă o informaţie relevantă în conte/tul de viaţă al persoanei. Factorii care influenţează sau pot influenţa conduita generală a persoanei pentru care a fost solicitat referatul 0 se referă atât la factorii de natură să inhibe dezvoltarea comportamentului infracţional. informaţiile le ate de evoluţia lor pe parcursul ciclului școlar primar sau imnazial sunt importante. furnizate de specialiști desemnaţi în acest scop.ste importantă precizarea conte/tului săvârșirii faptei. mai ales dacă poate fi relaţionată cu săvârșirea infracţiunii. estimarea riscului de recidivă are o importanţă deosebită în următoarele situaţii& & & în elaborarea sentinţei ( pentru adoptarea celei mai potrivite decizii cu privire la radul de restricţionare a libertăţii) în penitenciar ( pentru clasificarea și cate orizarea deţinuţilor și pentru deciziile comisiilor de propuneri pentru liberare condiţionată) în probaţiune (pentru stabilirea condiţiilor de supervizare în comunitate. pentru stabilirea duratei și intensităţii pro ramelor de reabilitare. consilierul de probaţiune poate include în referatul de evaluare date privind starea fizica și mintală. a motivaţiei. precum și dezvoltarea intelectuală si morală a inculpatului. 3n aspect relevant al acestei etape îl reprezintă estimarea riscului de recidivă. pentru estimarea performanţelor de reabilitare& ca diferenţă între riscul de recidivă estimat și . *n cazul inculpaţilor minori. 2cest capitol trebuie să cuprindă informaţii le ate de trecutul infracţional al persoanei.prieteni1 atitudinea familei faţă de modalităţile de le ături între aceste aspecte și dezvoltarea comportamentului infracţional. cât și la factorii de natură să accentueze dezvoltarea acestuia. dacă a fost sau nu premeditată.

factori dezinhibitori. nu asupra persoanelor periculoase.iecare comportament poate fi estimat in funcţie de factorii săi de risc.nivelul real al recidivei.iecare comportament estimat trebuie analizat în conte/t. factori stresanţi etc. recompensele comportamnetului. factori precipitatori. astfel estimarea trebuie să ţină seama de& & & & & cât de des s&a produs acel comportamnet în trecut7 Cât de re ulat s&a produs acel comportament în trecut7 8n ce circumstanţe7 Ce tip de circumstanţe7 Cum sa fost comportamnetul afectat de activităţile de reabilitare sau de sancţiunile anterioare7 Care este rata actuală de recidivă a infractorilor din această cate orie7 . de conte/t& politica a enţiei) & . etc. #efinirea comportamnetului implică și precizări le ate de. pentru deciziile de încheiere a suprave herii în comunitate) .influenţele predispozante. & Cel care realizează analiza riscului de recidivă trebuie să fie conștient de posibilele surse de eroare(pot fi provocate de client&inabilitatea de a relaţiona. e/i enţe. Comportamentul uman se formează ca urmare a interacţiunii omului cu mediul& cerinţe. ale erea victimei. Comportamnetul trecut este un bun predictor al celui viitor. 2naliza se face asupra comportamentelor periculoase. . de cel care face analiza&nu își suspendă valorile proprii.tapele procesului de evaluare a riscului de recidivă(4oore. & & & *dentificarea situaţiilor în care este nevoie de e/pertiza unui specialist& psiholo %psihiatru *dentificarea factorilor care pot influenţa pozitiv sau ne ativ producerea comportamnetului estimat Realizarea unui plan de prevenire a comportamnetului indezirabil.(556) sunt& definirea comportamentului a cărei producere va fi estimată.

atitudine. fu ă de acasă. Perspectivele de reintegrare în societate 0 *n această etapă vor fi evidenţiaţi factorii favorizanţi. dar și inhibatori ai comportamentului infracţional. abilităţi.#e asemenea în analiza comportametului trecut trebuie să ţinem seama de& & & & & & & factorii precipitatori( interni& ănduri. 2cești factori pot fi abordaţi prin raportare la& resursele interne ale persoanei (motivaţie. emoţii.actorii de mediu care pot influenţa comportamentul viitor pot fi& & & factoti sociali sau emoţionali subcultura din care individul face parte situaţii riscante 9 altă componentă a riscului este și cea care vizează potenţialele victime& care sunt carcteristicile victimelor7 & ce tipuri de relaţii au e/istat între victimă și infractor7 & care este tipul de victimă pe care individul il preferă7 & în ce situaţii cineva poate deveni victima celui analizat7 & care au fost reacţiile victimei7 Răspunsurile la toate aceste întrebari pot oferi o aranţie a unei analize a riscului de recidivă. aspecte predelincvenţiale& abandon. voinţă. abuz asupra cole ilor) . 2stfel putem elabora un plan de reducere a riscului de recidivă. care au relevanţă asupra evoluţiei comportamentului persoanei în timp. e/terni& rupul de prieteni) factori care pot consolida acest comportament (recompense) factori care pot să descurajeze acest comportament anumite discontinuităţi co nitive anumite trăsături de personalitate consum de alcool sau dro uri atitudinea faţă de victimă sau infracţiune .

. !erspectivele de reinte rare în societate sunt estimate dupa analiza tuturor datelor cuprinse în referatul de evaluare și sunt prezentate pe scurt. fără cunatificarea pe rademici. !erspectivele de reinte rare se prezinta motivate intr&o forma narativă. #ocumentele personale pot constitui o funcţie de control o funcţie de control pentru informaţiile dobândite prin alte metode. Analiza documentelor 2naliza documentelor este o metodă e/trem de utilă în procesul de investi aţie psiho& socială pentru că prezintă faptele de viaţă în termeni semnificativi pentru cei care le&au trăit.& resurse e/terne ( felul în care este susţinut de familie. :u se fac propuneri sau recomandări instanţei de judecată privind soluţia ce urmează sa fie dată în cauză. 2cest capitol trebuie sa surprinda informaţii ce ţin de evolutia în plan comportamental. Referatul de evaluare are un scop precis și poate fi su estiv pentru instanţă.ste important ca la acest capitol să se evidenţieze și felul comunităţii din care provine persoana evaluată. în funcţie de informaţiile menţionate în capitolele precedente. felul în care ar putea fi valorificate resursele comunitare în vederea satisfacerii nevoilor inculpatului) . medii sau crescute. !entru succesul acestuia se impune o ale ere atenta a cuvintelor și a conceptelor și o anumită aranjare a informaţiilor. obiectiv si motivate. dacă e/istă sau nu resurse în această comunitate. Referatul de evaluare este instrumental care il ajută pe judecător să ia le atura cu lumea concretă a inculpatului Metode și tehnici utilizate pentru completarea referatului de evaluare I.

<<<.II.. luarea de notiţe #acă ţinem cont de faptul că observaţia directă nu se limitează numai la date vizibile și acte și nu este surda la cuvintele emise de indivizi pe parcursul acţiunii lor sociale (!eretz. pornind de la câteva teme mai specifice. Interviul *nterviul presupune încercarea de a obţine informaţii de la alte persoane prin întrebări și răspunsuri în cadrul unei convorbiri și reprezintă o metodă de bază în întocmirea referatului de evaluare. Consilierul de probaţiune va utiliza în activitatea sa ca instrument de lucru un hid de interviu care. p.?5%. adică. refuzul de cooperare sau eventualele îndoieli privind acurateţea informaţiilor prezentate motivat. pentru ca observatorul să fie prezent în mijlocul evenimentelor1 activităţi de observaţie între istrarea datelor observate. Observaţia 9bservaţia ne ajută să înţele em poziţia de complementaritate a acesteia faţă de fiecare dintre metodele utilizate pentru a completa referatul de evaluare și să o subînţele em în cadrul surselor de informaţii. !entru întocmirea referatului de evaluare forma obișnuită a interviului este cea faţă în faţă. poate să cuprindă o lun ă listă de subiecte si întrebări . în capitolul surse de informaţii al referatului de evaluare. de a indica. în principal. enerale. 9bservaţia directă cuprinde trei componente inseparabile& & & o formă de interacţiune socială cu mediul studiat. semistructurat și individual.> (.<<. .)() descoperim că avem la îndemână mijloace pentru a răspunde cerinţei prevăzute din =. III.

Arta intervievării 0 se referă la tipurile de întrebări folosite de intervievator pentru a obţine răspuns de la intervievat si strate ia de interviu folosită pentru a ţine discuţia pe linia dorită.Cele 6 etape ale cercetării prin interviuri& & & & & & tematizare (formulează obiectivul investi aţiei și descrie conceptul temeide investi at înaintea începerii interviului) planificare (este realizată în funcţie de cunostinţele dorite și de implicaţiile etice ale studiului) intervievarea ( are o abordare refle/ivă a informaţiilor căutate și a relaţiilor interpersonale din situaţia de interviu) transcrierea (transcrierea unui discurs oral într&un te/t scris) analiza (decide ce metodă de analiză este cea mai importantă pentru interviuri) verificarea ( apreciază interviurilor. cu o tentă pozitivă pentru a asi ura o folosire eficientă a timpului intervievatorului si intervievatului. 2cestea trebuie sa fie& & & specificative si clare trebuie să încurajeze persoana să se e/prime liber și deschis trebuie să fie construite pozitiv . încrederea și validitatea rezultatelor *ntrebarile trebuie sa fie bine structurate. 2ceastă etapizare poate fi utilă și în întocmirea referatului de evaluare întrucât hidează munca consilierului de probaţiune asi urându&i mai mult profesionalism. Câteva tipuri de întrebări care trebuie evitate& & & & & întrebările închise întrebari cu răspuns inclus% su erat întrebări indiscrete întrebări discriminatoare prea multe întrebări eneralizarea.

a asculta. Câteva măsuri pozitive pentru a îmbunătăţi capacitatea de ascultare a intervievatorului sunt& & & & & pre ătirea minuţioasă întrebări structurate luarea de notiţe luarea unor pauze între interviuri menţinerea contactului vizual !eflectarea " este o tehnică prin care intervievatorul repetă comentariile sau afirmaţiile intervievatului reformulându&le sub formă de întrebare. Rezumarea este eficientă pentru& & & & stabilirea lucrurilor deja discutate în interviu obţinerea confirmării unor interpretări clarificarea faptelor încheierea unui subiect și trecerea la o altă temă #omportamentul verbal si nonverbal Comportamentul nonverbal este identificat că ar avea un efect benefic asupra interviului./.ste o metodă importantă de a ajuta intervievatorul să înţelea ă ce spune printr&o interpretare a cuvintelor spuse.e/presii faciale.esturi. este la fel de important ca și a întreba sau a vorbi. . acţionând ca suport social sau demonstrând că intervievatorul ascultă ceea ce spune. . . mișcări oculare).Te nici de ascultare !entru un intervievator. poziţii ale corpului. fară prejudecăţi sau orientare a persoanei !ezumarea " ne da posibilitatea de a verifica dacă am înţeles bine afirmaţiile intervievatului.

fiabilitate. întrucât cercetătorul pune întrebări. ci este potrivită atunci când avem nevoie de informaţii concrete despre un anumit subiect (e/. aria de acţiune fiind mult mai e/tinsă în acest caz. . aflându&se în inima acţiunilor umane și a activităţii serviciilor sociale1 este @un procedeu de investi aţie verbală.-conduita scolară a unui minor prezentată de diri intele său sau de unul dintre profesori). cost.$nterviul prin telefon Consilierul de probaţiune ale e să realizeze interviul prin telefon din raţiuni le ate de rapiditate. Intrevederea 8ntrevederea este tehnica principală & & & în realizarea @ pro ramelor de intervenţieA socială. iar subiectul răspunde . pentru a cule e informaţiile vizând obiectivul stabilitA1 este o conversaţie care. sub această formă.ste important să i se e/plice minorului între conte/tul întrevederii întrucât minorii ajun . temeri. IV. în urma convocării în "erviciul de !robaţiune în vederea realizării interviului necesar întocmirii referatului de evaluare cu o amplă varietate de așteptări. $nterviul cu minori Consilierul de probaţiune trebuie să stabilească o relaţie de încredere cu minorul în momentul întrevederii. speranţe și în rijorări. 2ceastă tehnică are și unele neajunsuri și nu se recomandă in cazul în care interviul este mai comple/. posedă caracteristici ale @schimbărilor informaţionaleA și o natură asimetrică.

internă (atunci când aceasta are loc în cadrul serviciului prin procesul de intervizare si supervizare) sau e%ternă (atunci când evaluarea se realizează de către beneficiarii referatului de evaluareparchetul sau instanţa de judecată). .valuarea referatului de evaluare poate sa ia două forme.valuarea unei cercetări calitative trebuie să aibă în vedere trei aspecte& & & coerenţa consensul utilitatea instrumentală 4omentul evaluării referatului de evaluare este o fază importantă a procesului de realizare a acestuia întrucât este implicat în asi urarea satisfacţiei profesionale a consilierului de probaţiune prin feed&bacD&ului pe care îl primește. pentru ca în final consilierul de probaţiune să își îndeplinească obiectivul de a media relaţia dintre cei doi @actori socialiA. însă aceasta reprezintă doar un punct de pornire. . comparaţii.valuarea conform #icţionarului de psiholo ie. #ontinuitatea referat& supraveg ere 8ntocmirea referatului de evaluare ocupă un loc important în activitatea consilierului de probaţiune. raportări (:eBman& (56C).Evaluarea referatului de evaluare Aspecte calitative și cantitative . !entru sporirea șanselor de reinserţie socială a persoanelor aflate în suprave here se urmăresc& & & reinte rarea socială a persoanelor care au săvârșit fapte prevăzute de le ea penala atra erea si implicarea activă a comunităţii în procesul de reinte rare socială a persoanelor care fac obiectul activitătii de probaţiune asi urarea unui echilibru între nevoile si uranţei sociale a comunităţii si nevoile specifice ale înfractorului . 2ceasata din urmă se realizează periodic prin aplicarea unor chestionare adresate cu acest scop.persoana condamnată penal si comunitatea. include judecăţi de valoare privind fenomenele descrise prin măsurători.

& evaluarea impactului măsurilor economico&sociale asupra fenomenului de criminalitate Comunitatea va deveni astfel tot mai constientă atât de drepturile. . cât si de obli aţiile sale întrucât eșecul persoanei care a comis o infracţiune reprezintă în același timp și propriul eșec.