Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale

Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord

CURRICULUM CREŞTIN-ORTODOX
PENTRU ŞCOLILE PAROHIALE DUMINICALE

CU BINECUVÂNTAREA Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Ortodoxe Române Europei Occidentale şi Meridionale: Î.P.S. Iosif, Mitropolitul Europei Occidentale şi Meridionale P.S. Siluan, Episcopul Italiei P.S. Timotei, Episcopul Spaniei şi Portugaliei P.S. Marc, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Europei Occidentale şi a Sinodului mitropolitan al Mitropoliei Ortodoxe Române a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord Î.P.S. Serafim, Mitropolitul Germaniei, al Europei Centrale şi de Nord P.S. Macarie, Episcopul Europei de Nord P.S. Sofian, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Germaniei, Austriei şi Luxemburgului

Alba Iulia, 2010

Lucrare apărută în cadrul CENTRULUI DE COORDONARE PEDAGOGICĂ ÎN EUROPA OCCIDENTALĂ ŞI MERIDIONALĂ

Autori: Pr. DORIN OPRIŞ, doctor în ştiinţele educaţiei MONICA OPRIŞ, doctor în ştiinţele educaţiei

Colecţia Educaţia religioasă (Nr. 6) este coordonată de Dorin Opriş, Monica Opriş, Muşata Bocoş e-mail: educatia_religioasa2004@yahoo.com

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României OPRIŞ, DORIN Curriculum creştin-ortodox pentru şcolile parohiale duminicale / Dorin Opriş, Monica Opriş. - Alba Iulia : Reîntregirea, 2010 Bibliogr. ISBN 978-606-509-152-8 I. Opriş, Monica 28 © Toate drepturile sunt rezervate autorilor

Editura Reîntregirea Arhiepiscopia Ortodoxă Alba Iulia Str. Mihai Viteazul nr.16, 510010, Alba Iulia Tel: 0258 812169 Fax: 0258 812797

Romani 2.CURRICULUM CREŞTIN-ORTODOX PENTRU ŞCOLILE PAROHIALE DUMINICALE I.4. Atunci când numărul adulţilor care se botezau a început să scadă.7. Facultatea de Teologie Ortodoxă “Patriarhul Iustinian”. au făcut 1 Dorin Opriş. Mina. DE LA CATEHEZA DIN BISERICA PRIMARĂ. cu dragoste şi cu dorinţa de a se “lumina”. Diferenţele evidente legate de aşteptările pe care le aveau în legătura cu educaţia religioasă diferitele categorii de creştini.37-40. Ediţia a II-a. se apropiau de creştinism2. prin cateheză a început să fie definită transmiterea cunoştinţelor religioase credincioşilor şi formarea acestora în şi prin Biserică. 2010. p. Biserica primară a denumit prin acest cuvânt activitatea de iniţiere în învăţătura revelată de Mântuitorul Iisus Hristos a celor care.6)1. Dimensiuni creştine ale pedagogiei moderne. 2 Vasile Gordon. culturale sau sociale diverse. date fiind dificultăţile de a se realiza un unic model educativ religios. prin iniţierea în învăţătura şi în morala creştină.18. cu nivele educaţionale. Introducere în catehetica ortodoxă. Primul înţeles al catehezei s-a referit la pregătirea candidaţilor la Botez. Editura Sf. Iaşi. LA CATEHEZA DIN ŞCOLILE PAROHIALE DUMINICALE ÎN DIASPORA ROMÂNEASCĂ DIN EUROPA Termenul cateheză provine din grecescul κατηχείυ care înseamnă a învăţa prin viu grai (Luca 1. Secolele următoare au demonstrat necesitatea adaptării şi diversificării constante a teoriei şi practicii catehetice. Galateni 6. începând cu a doua jumătate a secolului al V-lea. Bucureşti. pp. 2004. .

1994). liturghiei. în conformitate cu particularităţile şi specificul acestora. disciplinei. 3 . fundamentate pe elemente de logică. prin comuniunea pe care o mijloceşte cu Hristos Domnul. cele două aspecte legate de apartenenţa la Biserică – credinţa şi mărturisirea – sunt susţinute cu accente diferite în cadrul cultelor creştine..4 Dorin Opriş. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Prahova. pedagogie şi teologie. Dezvoltarea sistemelor de educaţie ale Bisericii a contribuit şi la o regândire a aspectelor teoretice şi practice legate de cateheză. Catehetica. disciplina şi cultul trebuie să formeze o unitate organică în centrul căreia să stea cultul”3. 1984.9. Au fost propuse diferite etape sau momente. Dumitru Călugăr. iar mai târziu. Au apărut preocupări catehetice adaptate nevoilor şi posibilităţilor educaţionale ale copiilor. după apariţia tiparului. Preotul şi pedagogul Dumitru Călugăr consideră că “Biserica protestantă acordă. adulţilor etc. s-a trecut la elaborarea de catehisme pentru creştini cu vârste sau nivel cultural-religios diferit şi publicarea acestora în limbi de circulaţie naţională şi internaţională. Monica Opriş necesară adaptarea sistemului educativ la aceste realităţi. Au fost formulate diferite propuneri privind tematica unor cicluri de cateheze4. hagiografice (Petre Teodor. Cele mai utilizate serii de cateheze sunt centrate pe conţinuturi morale. Păcate şi virtuţi. p. În catehizarea ideală. istorice. cea catolică. 4 Studiile asupra educaţiei creştine evidenţiază diferite tipuri şi particularităţi ale programelor catehetice. din care mai târziu s-au dezvoltat treptele formale ale lecţiei. iar cea ortodoxă. În perioada modernă. doctrina. Culegere de cateheze. Bucureşti. Editată de Parohia Valea Plopului. jud. la catehizare. dogmatice. liturgice. atenţie deosebită doctrinei. recomandări privind modul de elaborare şi susţinere a acestora.

Începând cu secolul XX astfel de şcoli pot fi întâlnite. pe de o parte. importanţa educaţiei religioase este recunoscută la nivel de politici educaţionale. . Metode noi în practica omiletică. respectiv refuzul Statului de a include educaţia religioasă în Curriculumul Naţional. ci şi de alte persoane special pregătite pentru aceasta. Au fost înfiinţate numeroase Şcoli duminicale. în cadrul lăcaşului de cult sau în afara acestuia5. au condus la intensificarea preocupărilor pentru dezvoltarea activităţii catehetice realizată de Biserică în special în lăcaşul de cult. în special în Franţa. Preocupări similare există şi în cadrul Bisericii Catolice şi în cadrul unor culte protestante. Astfel. realizată în cadru formal. Cluj-Napoca. sub diferite denumiri. Arhidiecezana. În majoritatea ţărilor europene. pentru a asigura educaţia creştină ortodoxă a copiilor şi tinerilor din diaspora. 1997.22-24. unele cu activitate neîntreruptă din perioada Renaşterii. şi în cadrul comunităţilor ortodoxe din Europa Apuseană şi America. cu scopul explicit precizat de a sprijini sau de a suplini lipsa educaţiei religioase specifice propriei confesiuni.Curriculum creştin-ortodox pentru şcolile parohiale duminicale 5 Între particularităţile catehezei se numără faptul că nu trebuie încadrată în mod obligatoriu de o slujbă bisericească şi faptul că poate fi rostită nu doar de către clerici. în planurile de învăţământ din aproape întreaga Europă. 5 Ioan Toader. pp. Studierea religiei în relaţie cu rigorile diferitelor sisteme de învăţământ. motiv pentru care întâlnim disciplina Religie. cu rezultate deosebite. pe baza unor programe proprii. educaţia religioasă realizată prin cateheză a funcţionat complementar cu cea din şcoală sau a constituit singura formă de educaţie a Bisericii.

Pentru aceştia. în special spre ţări din Europa Apuseană. Biserica rămâne cea mai importantă instituţie. dar şi culturală şi educaţională. Mitropolia Ortodoxă Română a Europei Occidentale şi Meridionale. Pentru a asigura o cât mai bună educaţie religioasă copiilor din diaspora europeană. Europei Centrale şi de Nord au iniţiat un proiect menit să sprijine cateheza parohială desfăşurată în şcolile parohiale duminicale. creşterea numerică a acestor şcoli în diaspora ortodoxă românească a fost determinată mai ales de exodul unui mare număr de români. aproape trei milioane. Monica Opriş La începutul mileniului III. Dacă în perioada 1990-2000 decizia de a pleca în străinătate în vederea găsirii unui loc de muncă mai bine plătit era luată în general doar de unul dintre membrii familiei – mai cu seamă de către bărbaţi – în ultimii ani statisticile arată că tot mai mulţi români care şi-au găsit un loc de muncă stabil preferă să-şi reîntregească în străinătate familia. Obiectivele proiectului catehetic vizează şi identificarea aspectelor specifice pe care le comportă educaţia religioasă desfăşurată în afara graniţelor ţării. mai dezvoltate din punct de vedere economic. precum şi Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei. în primul rând religioasă. care poate să-i ajute să-şi cunoască mai bine şi săşi menţină propria identitate şi diferitele tradiţii şi obiceiuri strămoşeşti. Pentru elaborarea documentelor şi materialelor necesare realizării educaţiei religioase în cadrul parohial. între care rolul . valorificarea potenţialului formativ al conţinuturilor învăţării în procesul educativ-religios care îi cuprinde pe copiii români din diaspora europeană. elaborarea şi utilizarea optimă a unui set corespunzător de documente şi materiale didactice pentru preoţi/profesori şi copii/tineri.6 Dorin Opriş.

Programa a fost proiectată pe baza unui demers inductiv. influenţează în mod semnificativ devenirea religioasă şi structura axiologică acceptată şi apoi interiorizată de către copii şi tineri şi contribuie la o mai bună înţelegere şi trăire a mesajului creştin în diferitele condiţii şi medii culturale. părintele catehezei – construcţiei unei case. confirmată în cele două milenii de creştinism. de la particular spre general. între 7 şi 18 ani. am pornit de la realitatea. sociale şi economice. II. de la simplu la complex. conform căreia realizarea sistematică a educaţiei religioase în conformitate cu principiile şi normele spiritualităţii creştine ortodoxe. care are nevoie mai întâi de o bună temelie. Intervalul de timp destinat parcurgerii acestuia. care poate fi aplicat săptămânal pentru copii şi tineri. înainte de a se trece la construirea ei. utilizat întotdeauna în activitatea educativ-religioasă ortodoxă. cuprinse în Sfânta Scriptură şi în Sfânta Tradiţie. parcurs asemănător – aşa cum spune Sfântul Chiril al Ierusalimului. împărţiţi pe şase grupe de vârstă. NOTĂ DE PREZENTARE Curriculumul a fost elaborat pe baza unui model specific. piatră cu piatră. într-un an calendaristic. este recomandat a fi identic cu perioada desfăşurării cursurilor din şcolile în care învaţă copiii şi în relaţie cu particularităţile sistemului educaţional din ţara respectivă. Principalele caracteristici ale prezentului Curriculumului sunt următoarele: . pe baza căreia se elaborează apoi manualele şi celelalte materiale de lucru pentru profesori şi pentru elevi.Curriculum creştin-ortodox pentru şcolile parohiale duminicale 7 director îl are curriculumul sau programa.

formulat de Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos.conectarea abordării temelor religioase la realităţile generate de dificultatea devenirii religioase. .realizarea unui parcurs care să asigure condiţiile pentru respectarea principiilor hristocentric şi eclesiocentric. culturală şi socială a părinţilor lor. .asigurarea condiţiilor pentru integrarea noilor cunoştinţe în setul de noţiuni şi valori pe care elevul le-a dobândit deja. . cunoaşterea lui Dumnezeu şi . în lumea contemporană. cu preocupările şi specificul mediului din care aceştia provin.8 Dorin Opriş. care să-l conducă pe copil sau tânăr pe drumul de la cunoaşterea propriei identităţi. . Finalităţile prezentului curriculum creştin-ortodox se subordonează idealului educaţiei creştine.flexibilitate privind adaptarea conţinuturilor învăţării la nivelul de dezvoltare concretă şi la interesele elevilor. specifice educaţiei religioase. . în contextul grupurilor din care face parte. . . în diverse situaţii de învăţare.oferirea posibilităţii copiilor români din diaspora de a intra în contact cu tradiţiile şi moştenirea religioasă.crearea posibilităţii abordării interdisciplinare a conţinuturilor învăţării.crearea posibilităţii de valorificare a textelor/ modelelor biblice şi patristice.asigurarea condiţiilor pentru prezentarea temelor şi a subiectelor în relaţie cu realitatea cotidiană. până la devenirea sa ca persoană morală şi religioasă. în favoarea unui parcurs inductiv. . .depăşirea cadrului domeniilor teologiei.predominanţa temelor de tip formativ. Monica Opriş . . cu experienţele de învăţare ale copiilor şi tinerilor.structurarea programei în jurul unor atitudini şi comportamente esenţiale în formarea personalităţii tinerilor.

Preoţii/cateheţii pot raporta conţinutul programei la numărul de săptămâni de activitate. astfel încât să se asigure atingerea finalităţilor din domeniul formativ şi educativ. în relaţie cu unul sau mai multe conţinuturi ale învăţării. Noul Testament. Conţinuturile învăţării au fost selectate din domeniile teologiei (Vechiul Testament. Acest fapt impune o interdisciplinaritate internă în tratarea fiecărei teme. . Istorie bisericească. cateheza şi lecţia de religie: (1) conştientizarea realităţii prezenţei lui Dumnezeu în lumea creată şi în viaţa omului. Liturgică. Conţinuturile propuse asigură elevilor posibilitatea de a progresa în cunoaşterea învăţăturii ortodoxe şi a regulilor de morală fundamentate pe învăţătura revelată. Finalităţile propuse în prezentul curriculum pot fi atinse în cadrul uneia sau mai multor cateheze. (2) cultivarea sentimentului apartenenţei la Biserică. printr-un demers în care învăţarea şi trăirea învăţăturii se sprijină reciproc. în paralel cu tratarea unor teme legate de marile sărbători creştine. astfel încât să se asigure atingerea finalităţilor şi parcurgerea integrală a conţinuturilor. ca formă de participare la viaţa veşnică. (3) dreapta slăvire a lui Dumnezeu. Istoria religiilor etc. Dogmatică.Curriculum creştin-ortodox pentru şcolile parohiale duminicale 9 dobândirea comuniunii de iubire cu El şi obiectivelor generale ale educaţiei creştine.) însă denumirea lor şi logica după care au fost alese depăşesc o abordare scolastică şi transcend tratarea acestora ca parte distinctă a unui astfel de domeniu. Subordonat acestor obiective generale. propuse în funcţie de condiţiile specifice. pentru fiecare grupă de vârstă sunt formulate obiective specifice. Morală. Trupul tainic al lui Hristos. în concordanţă cu posibilităţile copiilor şi tinerilor de atingere a acestora. comune celor trei forme principale de organizare a acesteia – predica. în egală măsură cu cele din domeniul informativ.

membrii parohiei. Mântuitorul lumii şi fratele nostru • să descrie modalităţile prin care Maica Domnului.1. de spovedanie şi împărtăşire • să-şi formeze deprinderi legate de rugăciune. grupul de prieteni/ colegi. participarea la Sfânta Liturghie. post. Fiul Omului. Monica Opriş III. • să formuleze enunţuri legate de prezenţa şi lucrarea lui Dumnezeu în lumea creată şi în viaţa omului • să-L identifice pe Domnul Iisus Hristos ca Fiul lui Dumnezeu. membrii societăţii etc. GRUPA I: VÂRSTA 7-8 ANI a. Obiective • să conştientizeze că viaţa oricărui om se desfăşoară alături de semeni: membrii familiei. Sfinţii îngeri şi Sfinţii îi ajută pe oameni pe calea mântuirii • să explice aspecte liturgice şi ale învăţăturii de credinţă legate de semnul sfintei cruci • să-şi asume responsabilităţi în cadrul grupurilor/ comunităţilor din care fac parte • să manifeste atenţie faţă de problemele celor din jur • să recunoască biserica drept locaş de cult şi comunitate a creştinilor • să desprindă din modelele biblice şi patristice prezentate elemente de comportament pentru un bun creştin • să descrie principalele aspecte legate de slujba botezului.10 Dorin Opriş. citirea din Biblie • să prezinte modalităţile prin care Dumnezeu poartă de grijă creaţiei Sale şi modul în care omul trebuie să se comporte faţă de acest dar al Creatorului . OBIECTIVE ŞI CONŢINUTURI ALE ÎNVĂŢĂRII III.

Sfânta cruce.Familia mea . Cum Îl cunoaştem pe Dumnezeu . Fiul lui Dumnezeu.Iertarea primită de la Dumnezeu .Natura.Nu sunt singur pe lume! .Toţi egali.Omul.Casa lui Dumnezeu.Îngerii.Împărtăşirea cu Trupul şi Sângele Domnului 4. cuvântul lui Dumnezeu . casă pentru toţi oamenii .Maica Domnului.Prietenii mei . Omul în lume . ziua cu Dumnezeu . ocrotitorii oamenilor 3. biserica .Biserica.Lumea.Postul. cea mai importantă fiinţă .Rugăciunea în viaţa omului .Eu am nevoie de Biserică. prietenii creştinilor . Fiul Omului şi fratele nostru . semnul creştinilor 2.Comunitatea creştină. toţi diferiţi .Biblia. Biserica are nevoie de mine .Sărbătoarea. cartea deschisă din care învăţăm despre Dumnezeu .Preotul în viaţa mea .Curriculum creştin-ortodox pentru şcolile parohiale duminicale 11 b. mama tuturor creştinilor .Iisus Hristos. Dumnezeu este Tatăl nostru . Conţinuturile învăţării 1.Sfinţii. familia din Biserică . cale spre Dumnezeu . locul în care am devenit creştin . Unde Îl cunoaştem pe Dumnezeu .

• să identifice datoriile unui creştin faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni.12 Dorin Opriş. care şi-au manifestat/ nu şi-au manifestat iubirea faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni • să aplice exemplul persoanelor biblice şi al sfinţilor. nădejdea. cinstirea locaşului sfânt. datoriile unora faţă de ceilalţi • să-şi manifeste dorinţa de a respecta reguli simple de comportament religios-moral. credinţa. Monica Opriş III. răbdarea. pornind de la prezentarea unor aspecte din viaţa personajelor biblice sau a vieţii unor sfinţi • să aprecieze comportamentul unor personaje biblice (din Vechiul Testament şi din Noul Testament). în relaţiile cu semenii. blândeţea.2. cu colegii de la biserică . pe baza analizei relaţiilor existente între membrii unei familii. a numelui lui Dumnezeu. dărnicia. Obiective • să explice poruncile referitoare la iubirea lui Dumnezeu. în care se evidenţiază valoarea unor virtuţi precum: iubirea. recunoştinţa etc. GRUPA a II-a: VÂRSTA 9-10 ANI a. respectiv a duminicii • să povestească evenimente din viaţa Mântuitorului şi minuni făcute de El. în diferite contexte • să prezinte. a semenilor. în diferite contexte • să-şi dorească implicarea în acţiuni.

Curriculum creştin-ortodox pentru şcolile parohiale duminicale 13 b.Iubirea fraţilor .Dărnicia . izvor de sfinţenie . Iubirea aproapelui .Biserica.Recunoştinţa .Răbdarea .Devotamentul .Nădejdea în Dumnezeu 2.Respectarea promisiunilor . Cinstirea aproapelui . Să facem voia lui Dumnezeu .Iubirea prietenilor . ziua Domnului . Iubirea lui Dumnezeu .Ajutorarea aproapelui 4.Iertarea .Iubirea copiilor faţă de părinţi .Iubirea omului faţă de Dumnezeu .Darul din iubire .Iubirea lui Dumnezeu faţă de om .Poruncile lui Dumnezeu .Curajul în mărturisirea adevărului 3.Iubirea părinţilor faţă de copii .Cinstirea numelui lui Dumnezeu .Credinţa în Dumnezeu .Duminica.Blândeţea . Conţinuturile învăţării 1.

ca semne ale iubirii lui Dumnezeu faţă de om şi ca dovadă a dumnezeirii Sale • să-şi dorească să aplice în situaţii concrete modelele oferite de Maica Domnului. Monica Opriş III.14 Dorin Opriş. legate de anumite sărbători creştine • să argumenteze noţiunile studiate. David. privind venirea Mântuitorului promis • să înţeleagă rolul Maicii Domnului în viaţa Domnului Iisus Hristos • să explice motivele pentru care Domnul Iisus Hristos este numit Mântuitorul lumii • să povestească cronologic principalele evenimente din viaţa poporului ales. Obiective • să povestească aspecte legate de căderea în păcat şi de promisiunea unui Mântuitor. precum: Avraam. făcută de Dumnezeu primilor oameni • să prezinte evenimentele legate de formarea poporului ales şi de rolul acestuia în lucrarea de mântuire a lumii • să evidenţieze modelele de credinţă ale unor personaje biblice din Vechiul Testament. Sfântul Ioan Botezătorul etc.3. Solomon. Moise. a Domnului Iisus Hristos şi a Bisericii • să prezinte minunile săvârşite de Domnul Iisus Hristos. profeţii Ilie. Sfinţii Apostoli şi sfinţii din toate timpurile • să descrie tradiţiile religioase întâlnite la poporul român. • să precizeze modul în care Dumnezeu a pregătit lumea pentru venirea Domnului Iisus Hristos • să explice rolul profeţiilor în păstrarea speranţei poporului ales. GRUPA a III-a: VÂRSTA 11-12 ANI a. Daniel. folosind texte biblice .

Patimile şi moartea Mântuitorului .Minunile Domnului .Regii Saul şi David . Poporul ales şi Mântuitorul promis .Proorocii şi rolul lor în păstrarea credinţei .Formarea poporului ales . Pregătirea lumii pentru primirea Fiului lui Dumnezeu .Pregătirea păgânilor pentru venirea Mântuitorului .Moise şi ieşirea din Egipt a poporului ales .Robia egipteană .Naşterea Domnului . Iisus Hristos şi mântuirea lumii . mama Mântuitorului promis 3.Strămutarea în Egipt a poporului ales .Pogorârea Duhului Sfânt .Alegerea Apostolilor .Regele Solomon 2.Întâmpinarea Domnului .Curriculum creştin-ortodox pentru şcolile parohiale duminicale 15 b.Marea poruncă a iubirii . Conţinuturile învăţării 1.Învierea Domnului .Intrarea Domnului în Ierusalim .Fecioara Maria.Botezul Domnului .Promisiunea unui Mântuitor .Închinarea magilor . Fiul lui Dumnezeu vine în lume .Iisus Hristos în templu.Înălţarea Domnului la cer .Profeţii despre venirea Mântuitorului . la 12 ani 4.

etnia etc. independent de confesiunea. Monica Opriş III. Simbolul credinţei. căreia aparţin aceştia .. icoana. starea socială. GRUPA a IV-a: VÂRSTA 13-14 ANI a.16 Dorin Opriş. Sfânta Tradiţie. cultul creştin. monumentele de artă religioasă • să evidenţieze rolul comuniunii din cadrul familiei şi al parohiei în trăirea pe pământ a Împărăţiei lui Dumnezeu • să descrie principalele evenimente legate de întemeierea Bisericii şi de răspândirea creştinismului în lume • să integreze în istoria omenirii evenimente din viaţa Bisericii • să conştientizeze rolul creştinismului în formarea culturii europene • să argumenteze importanţa respectului şi ajutorării semenilor.4. Obiective • să prezinte cele mai importante modalităţi prin care Dumnezeu se face cunoscut oamenilor • să-L descrie pe Domnul Iisus Hristos ca Împăratul cerurilor şi Învăţătorul suprem al omenirii • să formuleze enunţuri privind valorificarea în viaţa personală a mesajului pildelor studiate • să înţeleagă rolul sfinţilor în viaţa Bisericii • să evidenţieze rolul Botezului în întemeierea Bisericii şi în mântuirea omului • să explice importanţa Tainelor Preoţiei şi Cununiei în viaţa creştinului şi a Bisericii • să prezinte elemente particulare ale căilor prin care Biserica a transmis învăţătura lăsată de Mântuitorul: Sfânta Scriptură.

Iisus Hristos.Icoana – fereastră spre Împărăţia lui Dumnezeu . Împăratul cerurilor . învăţătorul lumii .Taina Botezului.Creştinismul în primele secole . Conţinuturile învăţării 1.Ucenic şi duhovnic 4. iubirea lui Hristos faţă de lume . Împărăţia lui Dumnezeu pe pământ . Creştinismul în lume . Biserica.Parohia. Biserica în lume .Familia.Locuitorii împărăţiei cerurilor . propovăduitorii învăţăturii creştine . Împărăţia lui Dumnezeu vestită lumii .Cuprinsul şi lectura Bibliei .Monumente reprezentative de artă religioasă 3. De unde aflăm despre Împărăţia lui Dumnezeu . “mica Biserică” .Dumnezeu se descoperă lumii .Pilde despre Împărăţia cerurilor .Dezvoltarea creştinismului în Răsărit şi în Apus .Întemeierea Bisericii.Rolul şi valoarea cultului ortodox în viaţa creştinului .Primele comunităţi creştine .Împărăţia lui Dumnezeu în cer şi pe pământ .Curriculum creştin-ortodox pentru şcolile parohiale duminicale 17 b. condiţie pentru intrarea în Împărăţia cerurilor 2.Simbolul credinţei.Mesajul biblic în lumea de azi . esenţa învăţăturii de credinţă .Sfânta Tradiţie .Sfinţii Apostoli.Iisus Hristos.

în istoria românilor . Monica Opriş . a sfintelor moaşte • să identifice modalităţile de aplicare a poruncilor divine.18 Dorin Opriş. a Împărtăşaniei şi a Maslului în viaţa creştinului • să argumenteze rolul valorilor Ortodoxiei în definirea şi susţinerea învăţăturii şi moralei creştine • să integreze evenimentele din istoria Bisericii Ortodoxe Române. cinstirea sfinţilor. preacinstirea Maicii Domnului.5. a icoanelor. GRUPA a V-a: VÂRSTA 15-16 ANI a. pentru parcursul către Împărăţia lui Dumnezeu • să conştientizeze necesitatea depăşirii unor obstacole precum: consumul de droguri.Elemente comune celor trei ramuri mari ale creştinismului . Obiective • să definească Sfânta Treime drept model desăvârşit de iubire şi trăire în comuniune • să înţeleagă diferenţele de semnificaţie privind adorarea lui Dumnezeu. a crucii. promovarea imoralităţii prin diverse mijloace etc. în efortul personal spre desăvârşire • să explice importanţa Sfintelor Taine a Spovedaniei.Viaţa creştină în al doilea mileniu .. în viaţa personală şi în slujirea aproapelui • să explice semnificaţia mistico-simbolică a principalelor momente ale Sfintei Liturghii • să susţină cu argumente valoarea modelelor de trăire a credinţei în familie şi societate. alcool.Confesiunile creştine din Europa III.

actualizarea jertfei Mântuitorului . ca expresie a valorificării sistemului axiologic al Ortodoxiei b. Conţinuturile învăţării 1.Curriculum creştin-ortodox pentru şcolile parohiale duminicale 19 • să conştientizeze rolul valorilor Ortodoxiei în formarea culturii române şi în formarea sentimentului de iubire faţă de poporul român • să evidenţieze semnificaţia valorilor Ortodoxiei în cunoaşterea şi promovarea modelelor autentice de spiritualitate • să respecte valorile celor de alte confesiuni.Trăirea credinţei prin comuniunea în familie .Întoarcerea la Dumnezeu. modelul supremei iubiri .Iubirea supremă faţă de Dumnezeu .Sfânta Liturghie.Iubirea lui Dumnezeu şi a aproapelui în Noul Testament . Împărăţia lui Dumnezeu. model de iubire .Comuniunea cu Iisus Hristos prin Taina Împărtăşaniei 2. răspunsul omului la iubirea Lui .Sfânta Treime.Jertfa Mântuitorului. “Liturghia fratelui” . Dobândirea Împărăţiei lui Dumnezeu . Împărăţie a iubirii .Credinţa în Dumnezeu şi cinstirea aproapelui în Vechiul Testament . calea mântuirii personale .Întâlnirea cu Hristos în sfinţii Săi: • Preacinstirea Maicii Domnului • Cinstirea sfinţilor şi a îngerilor • Cinstirea Sfintelor icoane • Cinstirea sfintelor moaşte .Grija faţă de aproapele.Asumarea crucii.

centrul cultului ortodox . Obiective • să explice semnificaţiile atributelor fiecăreia dintre Persoanele Sfintei Treimi • să analizeze diferite aspecte din Vechiul Testament (evenimente.Concepţii străine spiritualităţii creştine ortodoxe 4. modele de trăire a Ortodoxiei în spaţiul românesc . întâmplări sau caracteristici ale unor personaje).Sfinţenia.Ortodoxia şi istoria creştinismului . Ortodoxia – trăirea Împărăţiei lui Dumnezeu .Literatura religioasă a românilor . idealul fiecărui creştin . Monica Opriş 3. la români .Monahismul ortodox .Ortodoxia la români .20 Dorin Opriş.6. în datini şi în obiceiuri .Viaţa religioasă oglindită în creaţii populare.Iubirea de neam şi patrie – expresie a recunoştinţei faţă de strămoşi III.Contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la apariţia şi dezvoltarea culturii naţionale .Stilurile arhitecturale româneşti . unitatea în diversitate . ca prefigurări ale vieţii sau activităţii Mântuitorului . GRUPA a VI-a: VÂRSTA 17-18 ANI a. Valorile Ortodoxiei.Sfânta Liturghie.Icoane reprezentative ale Ortodoxiei .Bisericile ortodoxe locale.Sfinţii români.

traficul de fiinţe umane. cu semenii şi cu sine însuşi • să evidenţieze rolul valorilor morale creştine pentru fundamentarea vieţii religioase în familie şi societate • să precizeze modalităţi de susţinere în diferite contexte a învăţăturii creştine privind valoarea vieţii. faptelor şi a consecinţelor acestora în planul relaţiei cu Dumnezeu. • să-şi formeze capacitatea de autoevaluare a gândurilor. transplantul de organe. a parohiei. eutanasia etc.Curriculum creştin-ortodox pentru şcolile parohiale duminicale 21 • să sintetizeze învăţătura privind importanţa întrupării Domnului Iisus Hristos şi a trimiterii Duhului Sfânt în lume. pornind de la rolul Tainei Mirungerii în viaţa creştinului • să prezinte sfinţenia drept scopul vieţii creştine şi particularităţi ale căutării acesteia în diferite etape ale vieţii • să manifeste dorinţa de a-şi conduce viaţa personală şi socială pornind de la înţelegerea omului drept chipul lui Dumnezeu şi fiinţă aflată în căutarea divinităţii şi creatoare de valori • să argumenteze posibilităţile şi limitele ştiinţei moderne în explicarea elementelor şi valorii lumii create de Dumnezeu • să realizeze analize comparative între principalele învăţături de credinţă ale creştinismului şi ale religiilor lumii. hinduismul şi budismul • să identifice rolul conştiinţei morale în aplicarea virtuţilor în viaţa personală şi a semenilor • să propună modalităţi de asumare a modelelor oferite de persoane din istoria biblică şi din viaţa Bisericii. reproducerea umană asistată. violenţa. islamismul. aplicabile în viaţa familiei. în relaţie cu: încălcarea dreptului la viaţă. cuvintelor. a grupului de prieteni etc. precum: iudaismul. . pentru mântuirea oamenilor • să argumenteze importanţa libertăţii şi a asumării responsabilităţii faţă de darurile primite de la Dumnezeu.

Iudaismul . Monica Opriş b.Budismul 3. fiinţa creatoare de valori materiale şi spirituale .Respectul faţă de fiinţa umană. Conţinuturile învăţării 1. Omul.Valoarea eshatologică a descoperirii chipului lui Dumnezeu în semeni .Ascultarea de Dumnezeu prin intermediul conştiinţei morale .Domnul Iisus Hristos.Omul.22 Dorin Opriş.Omul. Mari religii ale lumii .Islamismul .Rolul faptelor în devenirea spirituală .Dumnezeu Tatăl. fiinţă religioasă .Dinamica vieţii religioase ortodoxe .Hinduismul . Fundamente ale învăţăturii creştine .Libertate şi iubire în trăirea vieţii creştine . Creatorul şi Proniatorul lumii . fiinţă morală . fiinţa aflată în căutarea divinităţii . Omul. Mântuitorul şi Judecătorul lumii . în lumina Religiei şi a ştiinţei . Elemente de bioetică 4.Lucrarea Duhului Sfânt în lume 2.Prefigurarea Mântuitorului şi a activităţii Sale în Vechiul Testament .Creaţia.Valori morale în familie şi în societatea contemporană .Cronologia vieţii Mântuitorului .

Dumitru Fecioru. 1982. Stromatele. inclusiv prin pregătirea unor momente în care copiii dau răspunsurile la strană. în “Scrieri”. SUGESTII PENTRU REPERTORIUL DE CÂNTĂRI RELIGIOASE În realizarea educaţiei religioase a copiilor şi a tinerilor se impune valorificarea preocupărilor lor legate de muzică şi cultivarea sensibilităţii pentru muzica bisericească. trad. [. vol.. astfel încât la terminarea Clement Alexandrinul.. p.. când de plăcere. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Bucureşti.] Să cântăm psalmi.B. când de nebunie”7. aspect evidenţiat încă din secolul al II-lea de către Clement Alexandrinul: “Să învăţăm muzica pentru împodobirea şi liniştirea caracterului.S. cât şi pentru creşterea sufletului”6.437. Partea a doua. când de patimă înfocată. 6 . atât pentru creşterea trupului. colecţia P.Curriculum creştin-ortodox pentru şcolile parohiale duminicale 23 IV. când de desfrâu. care dă naştere la fel de fel de simţăminte. care se prelungeşte şi prin participarea la Sfânta Liturghie. Îndemnul acestui scriitor bisericesc de a îndepărta muzica de proastă calitate presupune un efort pe măsură din partea educatorului creştin de a dezvolta acele resorturi interioare care să-i determine pe copii să nu mai accepte muzica ce le “moleşeşte sufletul. pentru a călca în picioare poftele şi a slăvi pe Dumnezeu pentru darul îmbelşugat de desfătări omeneşti pe care l-am primit necontenit şi pentru hrana cea de folos. 5. 7 Ibidem. Realizarea educaţiei religioase în spaţiul eclesial favorizează dezvoltarea la copii a conştiinţei apartenenţei la comunitatea parohială. când de jale.

mântuieşte pe cei binecredincioşi. 57. 2. Accentul pus în educaţia religioasă pe cunoaşterea şi înţelegerea textului cântării. Vasile Cojocaru şi David Popescu. dar şi interpretarea acesteia se explică prin relaţia dintre aceste două aspecte şi rugăciune. Ţie. Cezara Fiţ. Aliluia. uneori sufletul este pătruns de textul cântării. Fie numele Domnului. Crucii Tale. Să se îndrepteze Sfântul Ioan Casian. Câţi în Hristos.B. Ectenia întreită.S. cântând psalmi. aşa cum sublinia Sfântul Ioan Casian: “Uneori. Doamne. grupa I: Ectenia mare. cântarea fraţilor. specialitatea muzică. prin modulaţiile ei. Bine este cuvântat.468. grupa a III-a: Antifonul I. Doamne. în funcţie de starea sufletească. prezentăm o listă cu sugestii pentru cântări care pot fi audiate sau învăţate pe grupe de vârstă9: 1. 3. 1990. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe. Astfel. grupa a II-a: Veniţi să ne închinăm (cu variante pentru praznicele împărăteşti). Născătoare de Dumnezeu. Pe toţi şi pe toate.24 Dorin Opriş. 8 . Antifonul II. Alteori. să poată fi săvârşită o Sfântă Liturghie la care toate răspunsurile să fie date de copii şi tineri. vol. Trupul lui Hristos. Bucureşti. Troparul Învierii Domnului. care produce pacea necesară rugăciunii. Ectenia mică. câte un verset îmi este izvor de rugăciune arzătoare. Monica Opriş ciclului de cateheze. p. colecţia P. Sfinte Dumnezeule. trad. 9 Selectarea pieselor şi clasificarea acestora pe grupe de vârstă s-a făcut cu sprijinul prof. îndeamnă sufletele arzătoare la rugăciune încordată”8. în „Scrieri alese”. Pentru a sprijini valorificarea potenţialului formativeducativ al muzicii religioase. Convorbiri duhovniceşti. alteori sufletul rezonează datorită armoniei muzicii. Şi ne auzi pe noi. Doamne. Ectenia cererilor. Am văzut lumina. Întru numele Domnului. care devine rugăciune. Slavă Ţie.. Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu.

Concert nr. De Te-ai şi pogorât în mormânt. Acum slobozeşte. .2 • Ciprian Porumbescu. Dumnezeule (Corul “Madrigal”) • Sigismund Toduţă. Liturghia bizantină pe melodii tradiţionale ortodoxe române • Paul Constantinescu. Troparul Înălţării Domnului. Troparul Naşterii Domnului. Troparul Rusaliilor. grupa a VI-a: Iată. nr. Unul Sfânt. Hristoase. Pe Tine te lăudăm. Troparul Botezului Domnului. Lumină lină. Rapsodia română în Re major. Paharul mântuirii. astăzi.audiţii muzicale • Antonio Vivaldi. Oratoriul bizantin de Crăciun • P. Liturghia • George Enescu. Cucu.11. Apărătoare. Arhaisme (Corul “Madrigal”) 6. Învierea Ta. Şi era la ora la a şasea (Corul “Madrigal”) • Gh. Axionul. Ceaikovski. Balada • Al.Curriculum creştin-ortodox pentru şcolile parohiale duminicale 25 rugăciunea mea. Mântuitorule. Miluieşte-mă. mirele vine. Imnul Sfântului Ioan cel Nou de la Suceava (Corul “Madrigal”) • Gh. Ca pe Împăratul.audiţii muzicale • Fr. Prohodul Domnului. Primăvara . Bocete străbune (Corul “Madrigal”) • Eustaţie Protopsaltul. grupa a IV-a: Fericirile. 5. Doamnă. Răspunsurile mari. grupa a V-a: Cămara Ta. 4. I. Ziua învierii. Ave Maria • Nicolae Lungu. Mandicevschi. Cu trupul adormind ca un muritor .1 în Mi major pentru vioară şi orchestră. Op. Heruvicul. Tatăl nostru. Fecioara. Bogaţii au sărăcit. Paşcanu. Schubert.

Bach.4 în Fa minor pentru vioară şi orchestră. O. Viflaime. van Beethoven. Veniţi astăzi credincioşi. Coborât-a coborât. Haydn. Viflaime etc. . Toccata şi fuga în Re minor. vin colindători. Concert nr. Steaua sus răsare. Doamne. S. Mare-i seara. Mozart. A. în Simfonia fantastică. van Beethoven. Sus la poarta raiului. Cantata Reformei • G. Haendel. Iată. “Oda Bucuriei” (pe un text de Fr. ce veste minunată. Praznic luminos. Colo-n sus şi mai în sus. Monica Opriş • Antonio Vivaldi. “Visul unei nopţi de Sabat”. în Recviem • L. Corul “Aleluia”. Astăzi S-a născut Hristos. Berlioz. Trei crai de la răsărit. Fr. Nouă azi ne-a răsărit. Concert nr. Vara • Antonio Vivaldi. La Vifleem colo-n jos. Op. “Agnus Dei”. în Oratoriul Messia • H. “Lacrymosa”. Bach. a Tale cuvinte. Trei păstori. Oratoriul Creaţiunea (fragment) • J. Toamna • Antonio Vivaldi. S. boieri. Schiller). în Simfonia a IX– a în Re minor COLINDE ŞI CÂNTECE DE STEA: Am plecat să colindăm. Sus.2 în Sol minor pentru vioară şi orchestră.26 Dorin Opriş. în Missa Solemnis • L.14 • J. nu mai dormiţi. pentru orgă • W.3 în Fa major pentru vioară şi orchestră. Iarna • J. Concert nr.

urmată de povestirea acestora. există două principale modele de a utiliza în educaţia copiilor principalul izvor al învăţăturii de credinţă. respectiv utilizarea unor cărţi precum “Mica Biblie”.Curriculum creştin-ortodox pentru şcolile parohiale duminicale 27 V. Sfânta Scriptură: citirea textelor. astfel încât pentru fiecare întâlnire cu copiii să fie asigurate cele mai bune modalităţi de a-L aduce prin textele biblice între ei. Oferim o listă orientativă. Biblia 2. este utilă o utilizare combinată a celor două modalităţi de lucru. din care pot fi selectate de către preoţi sau profesori fragmente de texte sau poezii care să ilustreze anumite aspecte religioase sau morale studiate: 1. Din punctul nostru de vedere. pe Cuvântul lui Dumnezeu. cu lucrări din literatura română. SUGESTII DE BIBLIOGRAFIE PENTRU LECTURA SUPLIMENTARĂ În practica educaţională. Pentru copiii români din afara ţării. Susţinerea informaţiei religioase în cateheze cu texte despre vieţile sfinţilor sau scrise de sfinţi sau de scriitori înzestraţi de Dumnezeu cu o sensibilitate deosebită devine un imperativ într-o lume în care cartea tinde să fie marginalizată în favoarea imaginii. literatura de inspiraţie religioasă se doreşte nu doar un sprijin pentru cunoaşterea unor valori naţionale sau creştine. ci şi o oportunitate pentru păstrarea şi cultivarea limbii române. Mica Biblie . care prezintă o formă prescurtată a lor.

Duna. Bucureşti. 1995. Editura Cartea Românească.28 Dorin Opriş. Şoim peste prăpastie. Cluj-Napoca. Hoţul de mărgăritare. 15. 10 Pot fi consultate şi alte ediţii ale lucrărilor prezentate. 16. Editura Galaxia Gutenberg. trad. Poezii. Bucureşti. Editura Art. Alexandrescu. 1981. Alexandru. Ioan Nicolae. Anania. Arghezi. 2007. Antonie Plămădeală. Alexandru. George. Bucureşti. 1995. Din spumele mării. 1981. Zoe. Fabule. Editura Roza Vânturilor. Tg. 11. Valeriu. Coşbuc. 8. Cluj-Napoca. 6. 2010. Proză. 14. Ioan. Bucureşti. Editura Cartea Românească. Tudor. Poezii religioase. Editura Reîntregirea. Valeriu. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. Ioan. 10 4. 2008. Antologie de poezie religioasă. Imnele Ţării Româneşti. 1992. Bucureşti. Editura Ştefan. 10. 5. Monica Opriş 3. 7. Crainic. Alba Iulia. 2001. Cabasila. *** Chemarea credinţei. 1982. Bucureşti. Nichifor. Editura Institutului Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române. 12. Bucureşti. Actele martirice. Editura Dacia. 1983. Anania. Grigore. 13. Bucureşti. 2009. Imnele iubirii. Alba Iulia. Nicolae. Tâlcuirea dumnezeieştii Liturghii şi Despre viaţa în Hristos. Psalmi. Editura Arhiepiscopiei Bucureştilor. Revistă pentru copii editată de Patriarhia Română. Lăpuş. 1990. *** Viu este Dumnezeu. Catehism ortodox. Dascăli de cuget şi simţire românească. Editura Renaşterea. . Editura Reîntregirea. 9.

Voiculescu. Timişoara. Sibiu. Bucureşti. 27. Partea I: poezie. Gheorghiu. Vasile. Mihai. Tatăl meu. Alba Iulia. Virgil. Lavsaicon. Editura Cartea Românească. Sibiu. I. Editura Mitropoliei Olteniei. Cum am vrut să mă fac sfânt. . 22. Vasile. Amintiri dintr-o copilărie teologică. Editura Reîntregirea. Gala. Paladie. Întrebări precum: Este necesară evaluarea în cadrul educaţiei religioase realizate prin cateheză?. Editura Minerva. Editura Deisis. 1991. 2010. Ivireanu. Bucureşti. 2008. Ce se evaluează?. 1981. Editura Facla. Editura Reîntregirea. Bucureşti. 2009. 24. VI. 23. Bucureşti. Gheorghiu. 18. Alba Iulia. Virgil. Poezii. Editura Deisis. SUGESTII PRIVIND REALIZAREA EVALUĂRII Un aspect important legat de activitatea desfăşurată la cateheză este cel care priveşte evaluarea. 19. 1986. Galaction..Curriculum creştin-ortodox pentru şcolile parohiale duminicale 29 17. 1972. 21. Hrană duhovnicească. Editura Minerva. 20. Antim. Complexitatea problematicii este dată de particularităţile realizării evaluării şi de implicaţiile de ordin teologic. Sfântul Ioan de la Neamţ (Hozevitul). *** Proloagele. 2000 26. preotul care s-a urcat la cer. Când se realizează evaluarea?. Amintiri dintr-o copilărie teologică. Moshu. 1986. Bucureşti. Poezii/ Poesis. Editura Lumină din lumină. Cum se realizează evaluarea?. Eminescu. 1994. Editura Teora. Limonariu. Care sunt criteriile de apreciere în evaluare? îşi caută permanent răspunsuri în activitatea educaţională a Bisericii. Voiculescu. 25. Didahii. Gânduri albe. 1990. Craiova. Papucii lui Mahmud.

la particularităţile individuale şi de grup ale copiilor. prin conversaţie catehetică şi euristică. Monica Opriş psihologic. cu care copiii sunt familiarizaţi din activitatea didactică desfăşurată la şcoală: autoevaluarea. de modalitatea de valorificare a rezultatelor evaluării. Alături de evaluarea orală. iar obiectul evaluării îl constituie nu doar cunoştinţele. multe dintre răspunsurile care privesc procesul de evaluare a educaţiei religioase realizată în cadrul parohial îşi găsesc răspunsul în primul rând în textele revelate. ea nefiind o instituţie şcolară în sensul propriu al cuvântului. având în vedere permanent faptul că şcoala parohială duminicală are un statut cu totul special. Similar cu activitatea de predare-învăţare. care să fie adaptate la conţinutul învăţării.30 Dorin Opriş. de semeni şi de propria conştiinţă. de posibilitatea de utilizare selectivă a strategiilor didactice. Urcuşul în cunoaşterea lui Dumnezeu nu este posibil în afara demersurilor evaluative. . la posibilităţile reale de învăţare ale acestora. de integrarea structurală a activităţii catehetice în viaţa liturgică a parohiilor. Din Sfânta Scriptură ştim faptul că fiecare om este evaluat de Dumnezeu. În activitatea catehetică desfăşurată în cadrul parohial demersul evaluativ comportă dificultăţi suplimentare generate de cadrul în care se desfăşoară activitatea educativă religioasă. specifică realizării educaţiei religioase în cadru parohial. Principala dificultate în evaluarea rezultatelor educaţiei religioase desfăşurate prin cateheză constă în alegerea celor mai potrivite metode. pedagogic pe care aceasta le implică. ci şi modul în care acestea sunt aplicate în viaţa sa. catehetul poate uza şi de unele dintre metodele moderne de evaluare.

referatul. a faptului moral”12. sunt cel mai dificil de măsurat şi apreciat. Un aspect deosebit de important îl constituie realizarea aprecierii rezultatelor obţinute de elevi. Este total nerecomandată aprecierea acestora prin notă şcolară sau prin forme similare care accentuează funcţia de ierarhizare a evaluării. portofoliul11. Practic. Abordări teoretice şi investigative în educaţia religioasă. Principala limită a evaluării în domeniul religios constă în faptul că tocmai finalităţile cele mai importante. care vizează componente din domeniul afectiv şi volitiv. în general. Iaşi. 2010. 11 . 2004. în special. pentru ceea ce el are mai bun. Metodologia evaluării. eseul. un anumit comportament moral/ religios: “una dintre dificultăţi. proiectul. identificată la nivelul efectelor. şi ale educaţiei religioase. 12 Viorel Iosifescu.Curriculum creştin-ortodox pentru şcolile parohiale duminicale 31 observarea comportamentului şi a activităţii desfăşurate. Duplicitate şi educaţie morală. în final. Bucureşti. Editura Sf. Mina. Sugerăm aprecierea verbală şi alegerea unor modalităţi de evaluare pe componente care să valorizeze fiecare copil în parte.19. Este aproape imposibil de perceput limita dintre stadiul memorării de cunoştinţe şi cel de acceptare şi interiorizare a valorilor promovate de creştinism. Monica Opriş. Editura Aramis. substanţială. inclusiv pentru efortul pe care îl depune spre a se autodepăşi. compunerea. acest fapt reprezintă şi unul dintre paradoxurile educaţiei. p. care să determine. ar fi tocmai insuficienţa indicatorilor prin care putem discerne între ceea ce înseamnă mimarea moralităţii prin simple expresii comportamentale şi adevărata moralitate.

Educaţia religioasă în dialog cu societatea. 6. Monica Opriş (coord. Cercetări pedagogice. 3. Ovidiu Panaite. 2009. 2004 (lucrare aprobată de Patriarhia Română şi aflată la Bibliografia facultativă pentru examenul de obţinere a gradului didactic II.). Demersuri investigative în educaţia religioasă. Monica Opriş. Monica Opriş. 2. la religie). Dorin Opriş (coord.). 5. .). psihologice şi istorice. 2010. Muşata Bocoş. 2010. Coordonate ale cercetării pedagogice în domeniul educaţiei religioase. Dorin Opriş. 4. Cercetarea pedagogică în domeniul educaţiei religioase. spre viaţă. Prin joc.În colecţia Educaţia religioasă au apărut: 1. 2010. Dorin Opriş (coord. 2010. Curriculum creştin-ortodox pentru şcolile parohiale duminicale. Dorin Opriş.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful