P. 1
Statutul Femeii in Perioada Interbelica

Statutul Femeii in Perioada Interbelica

|Views: 13|Likes:
Published by dsicoe
in Romanian
in Romanian

More info:

Published by: dsicoe on Jan 21, 2014
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/23/2015

pdf

text

original

Statutul femeii in perioada interbelică

La inceputul secolului al XIX-lea, statutul social al femeii era influentat exclusiv de patura sociala din care acestea proveneau. Sub influenta Occidentului, femeile de la oras au inceput sa se modernizeze si sa iasa din conditia de casnica. Femeile bine vazute erau boieroaicele, care mai erau numite si cucoane. Pentru o femeie, o mare greutate in statutul ei o dadea zestrea. Cu cat avea mai multa zestre, cu atat era mai bine vazuta si mai dorita. In acele timpuri , femeia castigase deja o multime de drepturi: purta pantaloni, putea avea parul tuns, facea sport impreuna cu sotul, se plimba cu bicicleta etc. Acestea se imbracau ca la Viena si Paris, purtand manusi, evantaie, peruci sau mese, pantaloni, palarii si tot felul de umbrele dichisite. Nu le lipsea nici catelul, cu care ieseau la plimbare. Era important sa stie sa cante la un instrument muzical, sa danseze si, in general, sa aiba cultura muzicala pentru ca era semn de mare rafinament. Latura estetica era foarte cultivata, in timp ce latura etica era lasata in umbra. Contrar opiniei comune, nu numai femeile erau interesate de domeniul vestimentar sau de ceea ce va deveni peste ani o proprietate distinctă a femininului concursurile de frumuseţe. "Sexul tare" a ţinut să-şi spună opinia şi a făcut-o deosebit de tranşant. Probabil că în materie de modă şi de politică, toţi suntem experţi, indiferent de sex. Moda a declanşat numeroase controverse, considerându-se că este prea libertină. Bilete de papagal, sub direcţia lui Tudor Arghezi, a fost una din publicaţiile care au participat activ şi au luat cuvântul vis-à-vis de eventualele schimbări care dăunau "imaginii tradiţionale feminine": "Rochiile cucoanelor încep prea jos, pentru a se isprăvi prea sus. Pantofii sunt la o muchie de cuţit, scumpindu-se şi pantofii şi rochiile în proporţia în care se micşorează." Totuşi au existat voci care au văzut legătura dintre vestimentaţie şi spiritul feminin al veacului care cere mai multă libertate în mişcări datorită noilor poziţii pe care le-au adoptat femeile în practicile sociale şi economice. Printre aceştia se numără şi mai tânărul coleg de breaslă al lui Arghezi, Camil Petrescu, care scrie într-un articol din România literară că "Nici odată moda femenină n-a atins superioara frumuseţe a cele de azi. Era şi firesc să se păstreze pentru zi o îmbrăcăminte comodă, căci azi femeile sunt cu totul intrate în lupta pentru existenţă." Treptat frumuseţea feminină se eliberează de asocierile cu viciul, iar practicile frumuseţii devin legitime. Presa feminină şi concursurile de frumuseţe reprezintă o dovadă. Pornind de la aceasta perspectiva ce viza statutul femeii în societate, observam ca s-a cristalizat un univers în care feminitatea oferea subiecte multiple pt a fi explorate, fie din punct de vedere stiintific, sociologic, psihologic sau literar. Presa feminina cunoaste o popularitate tot mai mare , iar daca pana atunci discursurile despre aspectul feminin erau discutate intre femei sau in creatia poetilor si a romancierilor, aceasta epoca marcheaza o schimbare de cotitura in istoria presei feminine. Pe langa imaginea femeii emancipate, care lupta pentru drepturile ei si este constienta de noul rol pe cere trebuie sal indeplineasca in societate, presa interbelica infatisa si imagini şi articole ale femeii gingase, sensibile, pure, delicate, preocupate de moda şi gastronomie, de decoratiuni interioare, de arta de a stapani codul bunelor maniere. Aceste nevoi utopice erau direct legate de cerintelor epocii, existand o nevoie psihologica dar si una pragmatica cu scopul realizarii contractului de lectura dintre publicul care avea anumite asteptari si ziarul sau revista care aveau nevoie de cititori pentru a supravietui. Publicistica interbelică promovează imaginea femeii idilice prin reviste adresate în primul rând

in servicii. Tudor Arghezi. Politologul Mihaela Miroiu declara ca ͞femeile aveau foarte putine drepturi civile (cum ar fi cel la educatie la toate nivelurile). multe asemenea reviste sunt puţin cunoscute. Tudor Arghezi. nunta. au declanşat articole polemice în epocă. În continuare este scos în evidenţă mitul femeii frumoase. fie datorită intuiţiei de a prevedea peste trecerea anilor amploarea acestor tipuri de concursuri care jonglează şi promovează o anumită imagine a femeii. oferind stiri despre concursurile de frumusete feminina. având o reprezentantă. de cresterea si educarea copiilor. dar care sunt acele femei inteligente? Probabil acelea care pun mai presus de orice viaţa de familie şi care nu se agită pentru obţinerea unor drepturi care să le aducă pe picior de egalitate cu bărbaţii. adică ceva pe care tradiţia populară l-a rezumat în "poale lungi şi minte scurtă". de intretinerea gospodariei. diferentele nu erau vizibile. Un exemplu de astfel de revista este ͞Domnita͟. cu toate că reprezintă o sursă de inspiraţie complexă pentru ceea ce a reprezentat femininul acelei perioade. de prepararea hranei. ͞Revista scriitoarei închinata talentului feminin͟ . faceau imbracamintea. au primit cu destulă reticenţă această nouă "modă" asociată ulterior cu un nou pat al lui Procust. "Femeile inteligente nu se vor emoţiona peste măsură de concursul de frumuseţe pe care l-a propus America" spune încrezător Tudor Arghezi în articol. Miroiu : ͞Inceputul industrializarii. . Cercetatorul Costion Nicolescu.͟ La oras. Din păcate. ͞Mariana͟. desigur.publicului feminin. Concursurile de frumuseţe unde şi România se alinia ţărilor europene emancipate. de tot ce tinea de bunul mers al lucrurilor in casa: ͞Ele se ocupau de toate pregatirile pentru cele trei momente importante din viata omului ʹ nasterea. moartea. "Pălăvrăgeala" domnişoarei Miss Europa se deosebeşte oare de "măcănitul raţelor şi gâştelor care vin seara de pe câmp?" se întreabă Felix Aderca într-un articol din Biletele lui Tudor Arghezi. Cum sa-si pastreze femeile barbatul iubit etc. adica scolile de viitoare neveste si mame͟. cresterea gradului de cultura. intalnirile cu surorile lor occidentale intru convingeri privind nevoia imperioasa a egalitatii in drepturi civile si politice cu barbatii͟. Retete de frumusete. insa ͞predominau scolile de menaj. femeile incepusera sa se preocupe ceva mai mult de educatie. Totusi aceasta emancipare nu s-a manifestat prea puternic in zonele rurale. ͞publicatiune femenina saptamanala͟. astfel de reviste feminine. într-un articol intitulat sugestiv Cea mai frumoasă femee. în frunte cu directorul acesteia. Tot ele se ocupau de medicina traditionala. şi nu numai. insa in privinta drepturilor. nu aveau niciun drept in politica. ͞Jurnalul femeii͟ aveau articole denumite : Cronica modei. in acea perioada.͟ De asemenea prof . revolta pe starea de dependenta si pe cultura inferioritatii de gen. dar mai săracă din punct de vedere intelectual. pe domnişoara Marioara Gănescu un alt fenomen tipic al "modei feminine". nu aveau acces la cele mai multe profesii. de la Muzeul Taranului Roman spune ca femeile se ocupau. colaboratorii revistei Bilete de papagal. care dezbatea in paginile ei probleme legate de imaginea femeii frumoase si era la curent cu ultimele progrese. Mihaela Miroiu adauga ca o mica parte a femeilor era alcatuita din mici lucratoare in croitorie si textile." Fie dintr-un spirit conservator. Bilete de papagal este una din piblicaţiile care au luat atitudine împotriva acestor căutări ale celei mai frumoase femei. la custodia copiilor si. In general. Dorintele femeilor de a ocupa un alt rol in societate au avut cauze dupa prof. este convins că "Americanii neliniştesc Europa cu teze artificiale căutând pe cea mai frumoasă femee. pensioanele de domnisoare.

societãţii si Patriei͟. Pe de altã parte. Un alt punct important din cadrul programului feminist îl reprezenta combaterea imoralitãţii si asigurarea protecţiei fetelor si femeilor. la congrese. acum educaţia în cadru specializat ţintea ͣinteresul familiei. sã-i înlãture superstiţiile stricãcioase. Lupta împotriva alcoolismului (plagã care mãcina societatea româneascã si nu . cãreia multe dintre feministe îi erau apropiate. care nu vedeau un folos real imediat si refuzau sã-si trimitã fiicele la scoalã. presedinta Uniunii Femeilor Române. care trebuiau sã colinde satele românesti si ͣsã se apropie de ţãranca românã. Portul popular a avut un rol important pentru românii din Ardeal. sã se dea o mai mare desvoltare cursurilor complimentare si sã fie organizate pe baze practice͟. Cooperativele sãtesti femenine sau scoala ţãrãneascã pentru femei. urmãrindu-se ͣridicarea culturalã a femeii͟. si bãrbaţii. predarea în scoli a unor cunostinţe minime de educaţie sexualã si înfiinţarea unor cluburi de tineret sub îndrumarea ͣdoamnelor din societãţile feministe͟. fetele fiind obisnuite de mici cu gândul cã se vor cãsãtori si vor trebui sã devinã neveste bune pentru viitorii lor soţi. În mediul citadin. feministele încercau sã gãseascã soluţii acţionând în cadrul asociaţiilor de femei. explica rolul surorilor de ocrotire. asupra copiilor͟. devenind soţii. acestea vor participa la actiuni filantropice ͣîngrijind de cei rãniti͟ si ocrotind vãduvele si orfanii de rãzboi. sã-i completeze cunostinţele. gazetele feministe iau atitudine publicând articole de genul Femeia de la ţarã. urmãrindu-se ͣdesfiinţarea localurilor de desfrâu͟. publicând articole în presa feministã si în ziarele de mare tiraj sau participând la congrese naţionale si internaţionale. în care mai dãinuiau vechile cutume conform cãrora femeia era inferioarã bãrbatului si dependentã de acesta. care stipuleazã aspecte legate de aceastã problemã. Educaţia tinerelor fete era concretizatã prin asigurarea unei pregãtiri practice temeinice întregite de acumularea unor cunostinţe de culturã generalã în scoli patronate de societãţi feminine. Luând modelul delegaţiei Grupãrii Femeilor Române din Brasov. Delegaţia românã participantã la acest congres ͣa fãcut o expunere privitoare la regimul moravurilor din ţara noastrã͟. imprimaserã moda citadinã. O situaţie specialã o reprezenta femeia din mediul rural. în casele boierilor. cercurile si saloanele imprimau moda.. obiceiurilor si limbii române. aceasta nu putea fi alegerea femeii. servind ͣîn vremurile primejdioase ca steag naţional pe care îl arboram cu fiecare ocaziune͟. în perioada interbelicã. seratele. feministele se vor prezenta îmbrãcate în costume naţionale care. a-si câstiga existenţa sau din dorinţa de a fi independentã. Prin educaţie se urmãrea întãrirea sentimentului naţional. sã-i dea sfaturi luminoase. congresele feministe vor adopta moţiuni ͣpentru îndrumarea femeilor sãtence. ͣdezvoltat de femei în familie . care va contribui substanţial la emanciparea femeii. de diferite personalitãţi ale Familiei Regale sau de stat.. s-o scoatã din ignoranţa în care trãieste. unde vor lua nemijlocit contact cu moda si schimbãrile vremii. Într-o conferinţã publicatã în ͣGazeta Transilvaniei͟. pe care o serie de factori (pãrinţii. vizând ocrotirea credinţei. Aceste mentalitãţi învechite nu vor reusi sã împiedice progresul societãţii românesti.Miƕcarea feministă in România Societatea româneascã era una tradiţionalistã. Biserica susţinea cã femeile trebuie sã fie ascultãtoare si supuse taţilor si soţilor lor. Sub înaltul patronaj al reginei Maria. O parte atinerelor de la sate vor emigra pentru anumite perioade de timp spre capitalã. În ceea ce priveste cãsãtoria. sã-i dea ajutorul necesar͟. ţinând prelegeri. Având exemplul altor naţiuni. ci era determinatã de voinţa pãrinţilor. Trecuse vremea în care întâlnirile literare. Congresul Internaţional de Moralã Socialã de la Budapesta atingând aspecte legate de cauzele apariţiei si dezvoltãrii imoralitãţii si mãsurile ce trebuiesc luate pentru combaterea acesteia. Maria Baiulescu. ideea cã fetele nu trebuie crescute la fel cu bãieţii pentru cã ele au alt destin în viaţã. Într-o societate plinã de lipsuri cum era cea româneascã. care nu aveau pentru ele nicio consideraţie) o împiedicau sã aibã acces la învãţãturã. cu referire la Legea sanitarã din 1930. ͣfemeia a fost nevoitã în cele mai multe cazuri sã iasã din cercul familiei͟ pentru a-si gãsi o ocupaţie. Moralizarea era o problemã care preocupa miscarea feministã la nivel mondial. În acest sens. miscarea feministã din România îsi propune un program de dezvoltare a învãţãmântului în rândul tinerelor fete. trimise de pãrinţi ca ͣfete în casã͟.

în presa interbelicã apãrând articole anti-feministe sau reacţii la adresa reprezentantelor acestei miscãri. Constituţia din 1923 prevedea apariţia unor legi speciale. adulterul. Periodicele cu caracter medical avertizau viitoarele mame de rãul pe care îl poate provoca lipsa de igienã. situaţia femeii cãsãtorite era o absurditate. provocând dezordine socialã si aducând grave prejudicii moralei crestine. se ţin prelegeri. filantropiei. fãcând dovada cã sunt egale cu bãrbaţii în ceea ce priveste condiţia fizicã. În dreptul civil românesc. compus din femei care vor deveni ͣfiziceste͟ improprii cãsãtoriei. de aceea nu-l poate egala din punct de vedere intelectual. Antifeministii s-au pus de acord când s-a ajuns la problema acordãrii dreptului de vot femeilor: numai cele care vor satisface serviciul militar. Se duc campanii de presã. Pentru a deveni cetãţene cu drepturi depline.si postnatal. o societate a bãrbaţilor. se va ajunge la apariţia unui nou sex. stabilindu-se concediul pre. orãsenesti si judeţene. Cu toate acestea. aceasta fiind ͣasimilatã unui minor͟ care nu avea dreptul sã beneficieze de banii familiei în interesul sãu personal dacã nu avea acceptul soţului sau un act semnat la tribunal si nu putea sã facã comerţ decât în baza unui mandat din partea soţului. fiind o fiicã a Evei cu ͣochi alunecosi si inimã zburdalnicã͟ Se face analiza trãsãturilor fizice ale femeii si ale bãrbatului. Acordarea de drepturi civile si politice femeilor a fost unul dintre cele mai importante puncte din programul miscãrii feministe din România. acestea erau îndatoririle româncei. dreptul civil românesc se va modifica. cel neutru. Acestor opinii radicale li se alãturã idei conform cãrora femeia deţine totusi un rol important în societatea româneascã. interzicerea muncii de noapte a femeilor si copiilor. care sã determine condiţiile în care femeile îsi vor putea exercita drepturile politice. dacã femeia se va dedica unei cariere publice. unde femeile câstigaserã dreptul de a fi cetãţene (adeseori apar în gazetele românesti articole preluate din presa internaţionalã: Femeea în Statele Unite. Femeia trebuia sã revinã la viaţa de familie si la rolul ei matern. dar sã iasã din bucãtãrie si sã-si continue operele de binefacere publicã. obţinând drept de vot la nivelul alegerilor comunale. Femeile la Parlament ʹ Karlsruhe). soţie sau mamã. îsi va putea exercita toate drepturile civile. vor deveni cetãţene cu drepturi depline. dar abia în anul 1929 femeile vor intra în sfera politicii. va ajunge sã practice celibatul si va renunţa cu totul la dorinţa de a deveni mamã. devin membre ale PNL si PNŢ. igiena localurilor de muncã. Iniţiativele feministe au fost contracarate de-a lungul timpului. voci care susţineau vechile tradiţii si condamnau femeia ce tindea spre modernitate sau independenţã. conferinţe. ispita. votate cu majoritate de douã treimi. Femeile cheltuitoare care nesocotesc munca istovitoare a soţului trãind în luxul caracteristic doar clasei sociale bogate. cele care îsi petrec ziua plimbându-se sau stând în fotoliu si neglijând pregãtirea bucatelor si acelea care au servicii si lasã casa în grija servitoarelor fac obiectul criticilor conservatoarelor. prin cãsãtorie. durata muncii de 8 ore. De-a lungul istoriei. În urma demersurilor efectuate de asociaţiile feministe.numai) si aspecte legate de igienã se regãseau adesea pe ordinea de zi a întrunirilor feminine. femeile de la vârful ierarhiei Uniunii Femeilor Române. Gospodinã. . Astfel. Legislaţia muncii va cunoaste o serie de modificãri. ajungându-se la concluzia cã femeia care va face muncã bãrbãteascã va dobândi cu timpul trãsãturi masculine. puţin pregãtitã sã accepte noua modã. repausul obligatoriu sãptãmânal etc. fãrã ca acestea sã mai fie supuse aprobãrii soţului. pentru care au militat asociaţiile de gen urmând exemplul altor popoare. ͣMiscarea împotriva bãuturilor spirtoase͟) si legi împotriva consumului de alcool în exces. consumul de alcool sau practicarea unor meserii istovitoare. mentalul colectiv asociase femeia cu ideea pãcatului originar. Alexandrina Cantacuzino încercând chiar sã înfiinţeze un partid feminin. miscarea feministã va continua sã acţioneze în domeniile educaţiei. în ciuda eforturilor depuse de cãtre patronate. Femeia francezã. din rândul femeilor s-au ridicat voci critice la adresa feministelor. astfel încât femeia majorã. Apar societãţi pentru combaterea alcoolismului (ͣDusmanii alcoolului si ai nicotinei͟. culturii. Adeseori. Mulţi adversari ai emancipãrii femeii susţineau cã aceasta are capul si creierul mai mici decât bãrbatul. Totusi. cu excepţia Mariei Baiulescu. domenii în care femeile se puteau face mai usor remarcate. fãcându-se aluzie la câteva dintre feministe care nu erau chiar niste frumuseţi.

Încetul cu încetul. femeile vor obţine drept de vot pentru alegerile parlamentare. femeia se va impune în domenii altãdatã exclusiv aparţinãtoare bãrbatului. . Spre sfârsitul perioadei interbelice. formatã din cetãţeni si cetãţene. educaţia în general si cea de tip superior în special contribuind incontestabil la înlocuirea societãţii românesti învechite cu o alta. ultimul bastion strict bãrbãtesc fiind astfel demolat. în timpul dictaturii carliste.

nr. edit. articol Oana Baluta Marea istorie ilustrata a lumii. Bucuresti 2003 Aparitia unui ziar femenin. publicatã în ͣMonitorul Oficial͟. în ͣMagazin Istoric͟. 282. 5-6. Alin Ciupala. în ͣFemeea de mâine͟. Meridiane. nr. 1999 Constituþia României. în ͣGazeta Femeii͟. septembrie 1930 Drepturile femeii. 29 martie .10. 15 februarie 1936 Theo Stanciu. Dupã rãzboi multe femei s-aratã. nr. nr. 5.Bibliografie Revista Romania Literara nr 29/2003. Ziarul Financiarul si editura Litera ͞Femeia in societatea romaneasca in secolul al XIX-lea͟. an I. octombrie.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->